SERIA II.—ANUL II, No. 257. Kdiţia a treia MERCURI, 18 SEPTEMBRE 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABOWiHESrTELE neep la 1 şi 15 ala fle-căraîluni şi sa plătanr tot-d’a-ujia înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei (n jutleţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » » 25 > Trei luni . . . 8 > » » 13 * Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIA7.A REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI - No. 3 NUMaRUL 10 BANI ANEmTCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţi* şi la toate oficiile de publicitate AuunciurI la pag. IV....0.30 b. linia * » » III........2.— lai * » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindull Oi anmir rechlă 80 bani A DMIiriMTR AŢI A - No. 3STRADA CLEME NŢEl - No . 3. ZIUA M. S, ÎMPĂRATUL IN BUCUREŞTI înainte «le sosire Accesul peronului nu e permis de cil persoanelor invitate, ele inii Io- cu Începere de la orele 2, Intr’o tribună tăcută intradins la stingă salonului de primire şi reserrată presei. La ora 2 juni. soseşte garda de onoare, ea este compusă dintr’o companie a reg.5 de Vlaşea, cu drapel şi ia loc în dreapta inlrărel salonului de recepţiune. Presa romtnă e reprezentată pe peron : notăm ziarele L'Indipendance. Tini/ml. Constituţionalul. Adevărul. Dreptatea, Voinţa, Gazeta şi Epoca, din Bucureşti; Gazeta Ia-1 nmiţei, din Călăraşi, etc. Printre ziariştii străini am notat reprezentanţii ziarelor: Naţional Zeitung, Kolnis-elie Zeitung, Wiener Zeitung, Neues Wiener Tagblatt, Extrablatt, N. W. Journal. Dayly Cronicle, Itotterdam Kurier. Warsaw-ski Kurier, N. F. Presse, Pesli Naplo, Sindical de la presse parisienne, N. Pol Volks blalt, Pesler Lloyd, N. Pest Journal, E-gyetertes, Volkszeitung, U. Land mul Mere, Mie Presse, Berliner Taglilatt şi altele. E de notat că toţi ziariştii străini sunt decoraţi, dintre ziariştii romlnl nici unul nu este decorat. La orele 3 şi 15 soseşte la gară M. S. Regina şi A- S. R. Principesa Maria, însoţite de doamnele de onoare. Suverana şi Principesa Moştenitoare sunt salutate cu u-rale entusiaste de lumea care se afla la intrarea salonului de aşteptare. Pe peron iuiî loc M. S. Regina, AA. LL. RR. Principii Moştenitori şi cn suita Lor, Ducele de Coburg, ataşaţii Legaţiunet Austriace, d. Kalendern, administratorul domeniilor Coroanei', Primarul oraşului şi prefectul poliţiei. Sosirea La intrarea (renului în gară, niu-sica întonâ imnul austriac, iar Regina şi Curtea înaintează la capătul peronului gărei pentru a în-llmpina pe Augustul Oaspe. Garda dă onorurile militare şi salută cu urale pe împărat şi Rege. Împăratul descinde cel d’întîiu din tren, el sărută mina M. S. Reginei şi apoi, după prezentarea Curţei împăratul dă braţul Suveranei, şi trecînd pe dinaintea trupei înaintează către salonul de recepţie, unde îl intîmpină primarul oraşului cu pîinea şi sarea tradiţională. Primarul rosti cîte-va cuvinte, la cari răspunse împăratul. Augustul Oaspe gustă din pîine. M. S. Regele îl presintă apoi pe membrii consiliului comunal, pe ministrul justiţiei, al lucrărilor publice, de interne, de finanţe, şi «le Instrucţie. Ilustrul Oaspe, trecu apoi in sala de aşteptare unde aşteptau înalţii demnitari ai Statului şi Doamnele. MM. LL. Regele şi Regina presintă M. S. împăratului persoanele presente. Iu salon se aflaii: Foştii miniştrii: d-nil L. Ga l argi cu doamna, Al. Lahovari, P. Carp, lake lonescu, T. Maiorescu, M. Gbermani. C. Olănescu, General Mânu, G. Gr. Canta-cuzino, 'teodor Itoselli, primul preşedinte al Curţii de Casaţie, autorităţile civile şi mal multe persoane de distincţiune. Doamnele din salon oferiră mal multe buchete împăratului. După ce Împăratul se întreţinu clt-va timp cu cel de faţă, M. S. Regele înainta către eşire însoţit de Augustul Oaspe. Pornirea cortegiului La orele patru cortegiul imperial porneşte de la Gara de Nord. Trompetele sună, muzicile militare cîntă imnul austriac Got terhalte. încet, la pas cortegiul trece iu Calea Gri vilei. In prima trăsură deschisă înhămată â la Daiiniont se află M. Sa împăratul în uniformă de general de ulanl, tunică albă şi pantaloni roşii, cu marele cordon al Stelei Romîniel,—M. Sa Regele In uniformă de colonel al regimentului austriac Carol I cu garnizoana în Budapesta. In urina trăsurel imperiale vin A. S. Regală Principele Ferdinand călare pe un roii» viu, generalii contele Paar, baronul Bolfras, Vlâdescu,Arion şi Barozzi. Apoi urmează trăsura in care se află M. Sa Regina, A. S. R. Ducele de Saxa Coburg Gotlia in uniformă de colonel austriac şi A. S. Regală Principesa Maria. Cortegiul pretutindeni e primit cu ti-rale entusiaste, cari păreau a zgudui atmosfera. M. Sa împăratul părea a li foarte ve-S(‘l şi plăcui atins alît de ovalii, cil şi de luxoasele decoraţii. L>i palului regal In fala palatului mii de oameni se in-ghesuesc pe trotuare, pe la ferestrele caselor si prin stradele Vămii, Academiei, Franclin, Imperială şi sf. Ionică. Piuă şi acoperişurile sunt pline de lume. Pe trotuare stau înşirate societăţile: Coaforilor cu preşedintele Al. lonescu. Viitorul a lucrătorilor tinichigii cu preşedintele Adolf Goldştein, Venus a factorilor poştali cu preşedintele G. Apostolii, Bucur a croitorilor cu preşedintele IIie Popp, Regina Elisabela a a-gricultorilor din Tecuci cu preşedintele Gr. Constantinescu, Băuturile spirtoase cu preşedintele Niţă Sterie, Fuâgerulhit-jarilor cu preşedintele Marcu Dumitres-cu, Meseriaşii de încălţăminte cu preşedintele loan Danii 1, Societatea de înmormântare a meseriaşilor cu preşedintele lorgu Preda; Dritta a al-banejilor cu preşedintele I. Naciu, Mina şi Pădurea meseriaşilor mecanici cu preşedintele N. Albu, Reichs Deutsche cu preşedintele Stolz, Germania cu preşedintele Pauschka. Iii curtea Palatului sini. înşiraţi ofiţerii în rezervă şi cei cari nu sini in front, sub comanda d-lul colonel Va: sil iii. jDin ferestrile Casei Militare a silvania de ajutor, preşedintele Wein-liold, Liedertafel, preşedintele Karl Wein-lich, Societatea maghiară corală şi de diletanţi, preşedinte Horvâtli Sândor, Societatea maghiară de ajutor, preşedinte Rarthalus Iânos, Ajutorul copiilor săraci romano-catolicî, preş. Pâsko I ănos. M. Sa împăratul a fost primit cu en-tusiasle strigăte de Ura, llocti şi Eljen. La poarta legaţiei, admirabil decorată cu flori exotice, M. Sa împăratul a fost întîmpinat de contele Goluchow-sky, baron Aerenlhal, contele Thurn, de Goracuchi şi inlreg personalul legaţiei si al consulatului. Primiri*:! «lel«‘g:iţilor «*«*loiiieî aii-sl ro-ii ligii rfi După ce a sirius mina contelui Go-luchovvsky şi a baronului Aerenlhal, M. Sa împăratul a fost condus în salonul de recepţiune al legaţiunel, admirabil decorat cu flori exotice si mobilat cu mobile de mătase bleu-pâle. După ce I- Apol M. Sa s’a întreţinui ctte-va minute cu lie-care în parte. Pe d. Stolz Fa întrebat : Gite societăţi aiislriace sunt aici ? Suni cinci Majestate! Pe d. Rarthalus Jânos l’a întrebat: Sunteţi mulţi unguri in Bucureşti ? Aproape 20,000 Majestate! La orele 5 şi jumătate M. Sa împăratul ese de ia legaţiune şi ureîndu-se in trăsura Curţii, avînd la stingă pe d. general Barozzi. pleacă in mijlocul strigătelor entusiaste de Ura, Horii, si Eljen, la Palat. Scara. Ilumina l i uni l<> încă de pe la orele ti şi jum. oraşul a început a se ilumina; cind zicem oraşul, trebue să specificăm : calea Victoriei începînd de la strada Doamnei si strada Vămei. Lumea începe să circule pe calea Victoriei, din ce iu ce mal multă; dar pe Ia orele 8 şi un sfert sunt atîtea mii şi mit de oameni, în cil circulaţiunea devine cu neputinţă. Aproape toate clădirile din calea Victoriei suni iluminate cu gaz; in afară de arcurile de gaz de la un trotuar la AA. LI,. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria M. S. Regina Elisabeta Palatului Regal, privesc mal multe ţărance, fine ale AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniel, în pitoreştile lor costumurî. înainte de a sosi cortegiul, se produc trei accidente: două doamne în înghesuiala cea mare au leşinat şi au fost transportate la Spitalul Colţea. Un om, care s’a urcat pe arborele din curtea casei Cre-ţeanu, a căzut jos rănin-du-se foarte grav. Sosirea cortegiului la Palat Se dă alarma. Muzica cîntă Gott erhalte, trompetele sună, trapele se înşiră. Cortegiul, in mijlocul celor mal sguduitoare ovaţii, intră la pas in Curte. MM. I/L. se dafl jos din trăsură şi trec în revistă garda dc onoare şi ofiţerii înşiraţi de-alnngul Curţii. M. Sa împăratul s’a interesat de lie-care armă, oprindu-se cîte-va secunde înaintea roşiorilor şi artileriştilor, ale căror uniforme ’l-afi a-tras atenţiunea. Apoi M. Sa împăratul, luind concediu de la MM. LL. liegele şi Regina şi de la AA. LL. RR. Ducele (ie Saxa Coburg, Principele şi Principesa Moştenitoare,— s’a retras în apartamentul Săfi din aripa stingă a Palatului. Ke<‘«‘i»tiiiiieu la legaţiiinca ausiro-lingură După Io in. M, Sa împăratul, urinat de contele Paar, general Bolfras, generalii Arion şi Barozzi, a plecai în I răsură la legaţiunea Auslro-ungară. Iii faţa legaţiunel erart înşirate societăţile Eintracht. cu preşedintele Hein-rieli llelm, Lucrătorii croitori, bărbăteşti, preşedintele Lazar Feldmann, Tran- ' Copil Principilor Moştenitori s’a prezintat personalul legaţiunel si al consulatului. Ăl. Sa s’a retras cu d-nii Golucliowsky şi Aerenlhal, După cîte-va minute au fost introduşi în salonul de recepţie delegaţii coloniei austro-ungare, d-nil Heinrich Helin, Stolz directorul Băncel Bomîniel, La-zar Telnmann. Weidhold, Karl Weinlich, Horvâtha Sândor, Barthalus iânos şi Pâs-ko Iânos. D. Stolz a ţinut un mic discurs in limba "germană, accentuînd supunerea şi lealitatea auslriacilor din Bomînia faţă de M. Sa. M. Sa mulţumind de devotamentul supuşilor săi, exprimă speranţa că el vor găsi aceeaşi ocrotire şi în Romîniu, hidemnându-i la lealitate şi la supunere. Apoi d. Barthalus Iânos, în ungureşte, a ural bună venire M. Sale. M. Sa a răspuns tot in ungureşte: Mulţumesc, foarte mulţumesc de urările ce mi le aduceţi. www.dacoromanica.ro M. Sa Regina Natal ia mania M. H. Realul Alexandru al Serbiei altul, cari sunt aşezate din distanţă în distanţă, am remarcai iluminaţiunea următoarelor clădiri: Pala- lul Ni fon, unde este sediul Societăţeî centrale agricole, al cărui balcon este frumos iluminat cu gaz şi cu plugul de foc în centru : apoi la intersecţiunea bulevardelor cu calea Victoriei. marea coroană austriacă suspendată de asupra capetelor trecătorilor, este toată împodobită cu lămpi mici colorate, iluminate cu electricitate; la clubul liberal, precum şi la clubul conservator, iluminaţiunea cu gaz a balcoanelor decorate, ilumina-tiune representînd in litere de foc inscripţiunea acelor cluburi—atrage privirile. De la squarul Sărindar puţin mal departe averii în dreapta otelul Capşa, nude stă scris în litere de foc, la balconul de la colţ: Vivent Leurs Majestes: iar in stingă balconul clubului reserviş-lilor, pavoazai, frumos iluminat şi plin de lume, în mare parte doamne. La prăvălia d-lul Fain sunt de remarcat două ecusoane de bucăţi de cristal, iluminate pe la spate cu gaz, pe cari sunt iniţialele, pe unul ale MM. LL. Begele şi Regina şi pe eel-l’alt ale AA. LL. Regale Principii Moştenitori. La redacliunea ziarului Indepen-dance Roumaine, decoraţi uni le de verdeaţă surit subliniate (le o girandolă de foc. La intrarea pasagiului Romin, iu stingă, la etagiul i, este un transparent iluminai, care reprezintă pe M. S. împăratul Frantz losef, avînd scris sub bust: Virihus unitis; iar in dreapta este aşezat un asemenea transparent represeu- tînd pe Suveranul nostru, cu inscripţiunea Nihil sine Deo. Clubul Constituţional, cu faţada illu-minală cu litere de foc şi pavoazată cu colorile roinîne, austriace şi ungureşti, atrage iarăşi privirile. Mal avem încă de notat otelul Me-tropol, la a cărui faţadă, frumos decorată .şi bine iluminată, este aşezat, între portretul Suveranilor noştri, acel al M. S. împăratul Frantz losef, in picioare, in uniformă de ulanl. Grilajul Palatului Regal este lol împodobit cu sticle colorate iluminate cu gaz. In faţa Palatului, la intrarea stradel Vămei. deasupra arcului de triumf uşor ridicat acolo, este marca imperială a Austriei iu lampe elerlrice colorate, cu inscripţiunea de desubt, tot în lampe electrice colorate: Virihus Unitis. A-ceastă decoraţiune luminoasă esle din cele mal reuşite. De aci înainte, pe calea Victoriei, iluminaţiunea esle aproape nulă; nu mal suni de cil trei arcuri de gaz, palalul Ateneului a cărui frontispiciu este iluminat toi cu gaz, şi mult mal departe, localul direcţiune! Regiei Monopolurilor Stalului, care este lot iluminat Cu sticle colorate, iar curtea cu lampioane. Strada Vămei însă, în care este palatul legaţiunel Austro-Ungariel, este illuminată â gior-no, prin arcuri de gaz lampioane oclorate înşirate de amîn-două părţile. Mal sunt de remarcai in această stradă: e-cusonul cu iniţialele F. [. I, în lampe electrice colorate, de la intrarea clădirel In care sunt biu- rourile Societăţeî de asigurare Dacia-Romlilia; illu-minatiunea de jur împrejur, cu gaz, a fondaţiunel Carol I; marca imperială a Austriei în gaz, deasupra balconului legaţiunel imperiale a Austro-Ungariel - precum si acea din fundul stradel Vămei, in strada Colţea. l*riu/.ul «le gala La orele 7 încep să sosească invitaţii la prînzul de gală. Dintre invitaţi am remarcat pe d-nil Goluchowski, general Paar, general Beck. general Bolfras, loc.-colonel deSomogyi, general Barozzi, general Arion, general Vlădescu, colonel Mânu, maior Dumitrescu, Lascar Catargiu, Al. Lahovari, P. P. Carp, Em. Krelznlescu, G.Manii, G. Cantacuzino. Me-nelas Gbermani, Titu Maiorescu, Tache Io-nesen. Dum. Sţurdza, Eugen Slătescu, general Budişteanu, Stolojan, Stoicescu, Palladi, Ponî, Gogii Cantacuzino, Prinţul Dim. Chica, P. S. Aurelian, Schina prim-preşedinţe al Casaţiei, I. Kalinde-ru, V. A. Urechiă, N. FÎeva, G. Dem. Teodorescu, 1. Vericeauu, C. Nacu, M. Ferekide, Emil Ghika, general Pilat şi teodor Bosetti. Din corpul diplomatic : baron Aerenlhal, contele Leyden şi conlele Thurn. La orele 7 şi jumătate M. Sa împăratul. la braţ cu M. Sa Regina, apoi M. Sa Begele la braţ cu Principesa Maria, Ducele de Coburg si Principele Ferdinand urmaţi de suite, intră in sală. Toasturile JIM. LL. Inipărafului ţii al Kegelul Ne puţind obţine astă noapte textul toasturilor ţinute, le reproducem numai în resumat. M. Sa Regele a ridicat întîiul pahar în franţuzeşte : «Sunt fericit a saluta pe M. Voastrâ în Capitala Regatului Meii. înţelepciunea M. Voastră a fost totdeauna o pildă pentru mulţi monarchî şi multe State şi mal ales pentru Miue şi pentru junele Stat romin, care e azî mîndru de a Vă saluta. Să trăiţi Maiestate !> Apoi M. Sa împăratul a răspuns tot în franţuzeşte cam in următorii termeni: Mulţumind ÎI. Voastre ilc bunele Nentiniente, ţiu să accentuez ca ani venii cu bucurie In lînurul stal ro-miu. Ilar se produc exein- 2 EPOCA pl«‘ iu istoric cu un Ktut tină r 11111**1111 timp utît «lc scurt să facă progrese atît «le măreţe, cari-i asigură nu loc «ic onoare între Citatele liălriuc si civilizate. Acest progres este opera M. Voastre. Eli ca bun vecin si bun amical Jl. Voastre, vă urez succes bun peu-tru înălţarea Itomîniel. Sa a trăiţi Majestate! După inasA MM. LL., AA. LL. RR. şi invitaţii s’afi retras în sala Tronului splendid iluminată. Aici s’aii prezintat M. Sale mal multe persoane. M. Sa s’a întreţinut cu aproape toate persoanele şi în spscial cu (l-nil L. Catargiu, Dim. Sturdza, P. 1*. Carp, general Mânu, Al. Lalio-vari, Dim. Gliica şi G. Gr. Ganta-cuzino. S’a remarcai mult, că M. Sa a cerut să-l fie prezintat şi d. V. A. Urechiâ, cu care s’a întreţinut cî-te-va minute. M. Sa împăratul era vesel, bine dispus si părea a fi foarte mulţumit de primirea entusiastâ ce i s’a făcut din partea populaţiunel Capitalei. Retragerea eu torţe La orele 9 toate muzicele militare din Capitală, cu lampioane veneţiane, au străbătut In mijlocul tumultului cu multă greutate în Curtea Palatului. Deodată uşile balcoanelor Sălii Tronului se deschid. In balconul din mijloc apar MM. LL. împăratul, Regele, Regina şi A. S. R. Principesa Maria. In balconul din dreapta A. S. R. Ducele de Co-burg, d-nil Goluehowky, I.. Catargiu, Dim. Sturdza şi general Reck: în balconul din stînga A. S. R. Principele Ferdinand, d-nil general Paar, Al. La-hovary, M. Ghermani; eele-l’alte patru balcoane erau de asemeni ocupate de invitaţi. Muzicele, comandate de d. maior Iva-novicl, au cintat întîl imnul austriac Gott erhalte; apoi soldaţii aii acompaniat in cor în romîneşte : Doamne ţine şi protege Patria şi pe împărat ... Corul soldaţilor a produs o impresie atît de plăcută asupra împăratului, in cit M. Sa adese ori a dat din cap in semn de aprobare. Apoi s'a cîntat, tot cu acompaniament de cor, imnul regal romîn ; un potpuri din marşurile austriace şi pe urmă Rugăciunea. Musica a cîntat apoi retragerea. M. Sa Împăratul a rămas în balcon piuă cind muzică s’a depărtat diu faţa Palatului. Invitaţii au eşil rind pe rlnd de la Palat. La orele 11 din noapte, circulaţia era incă anevoioasă pe Calea Victoriei intre Episcopie şi Bulevarde. ÎNTÂLNIREA CELOR TREI MONARCHI LA OltSOVA Duminică, 15 Septembrie. Di mi nea ţH Orăşenii erau foarte îngrijit! din causa vreniel rele din cursul săptaminel şi mai ales de Sîmbălă. In această din urmă zi, clnd a venit împăratul Frantz Iosef, a plouat de la 11 ore dimineaţa piuă la şease ore seara. Astâ-zi a fost însă vreme foarte frumoasă. La 7 ore dimineaţa, Împăratul, însoţit de arehiducele Iosef, a venit la biserica catolică, unde episcopul Dessewfy a oficiat sftnta slujbă. Eraţi de faţă miniştrii comuni, reprezentanţii guvernelor austriac şi ungar, ciţi-va magnaţi şi foarte puţini locali. împăratul e in bună sănătate şi bine dispus. După terminarea slujbei, pornim la gară. împrejurimile găreî sunt pline de lume. Elementul romînesc predomină. Sosirea Regelui Serbiei Trenul care aduce pe tîuărul Rege al Serbiei e iu întlrziere cu 11 minute. Regele Alexandru stă la fereastră şi salută, muzica intonează imnul sîrb. M. S. împăratul înaintează pînă la vagon şi dă mina cu regele Alexandru. Apoi trec în revistă compania de onoare, care e din regimentul 83 Degenfeld, cu garnizoana în Steina-manger. Urmează prezentarea suitelor. Monitorul «KorOs» anunţă prin salve apropierea trenului regal romîn. Sosirea Regelui Rouiiuiei Muzica intonează imnul romînesc. Mare mişcare pe peron. Împăratul ese înaintea Regelui Carol şi Monarhii se îmbrăţişează şi se sărută de 2 ort. Strigăte entuziaste de eljen, jdvio. trăiască. Regele nostru dă mina cu Regele Alexandru, îmbrăţişează şi pe arhiducele Iosef, apoi trece în revistă compania de o-noare. Urmează prezintarea suitelor şi apoi Monarhii se retrag în salonul de conversa-ţiune. Regele Carol poartă uniforma de colonel austriac. Plecarea la vapoare Toată lumea se grămădeşte la eşire, pentru a vedea pe Monarhi urcindu-se în trăsură. După o jumătate de oră, Monarhii părăsesc gara. împăratul şi Regele Carol se urcă Iu prima trăsură, Regele Alexandru şi arhiducele Iosef în a doua. Urinează miniştrii, clerul, corpul diplomatic şi invitaţii. Strigătele de : Să trăiască ! covlrşesc pe toate cele-l’alte. La amharcaderul special aşteaptă:«Frantz Ioset» pe care se urcă Monarhii cu suitele, miniştrii, înaltul cler şi corpul diplomatic; «Sophia», care primeşte pe delegaţii parlamentelor austriac şi unguresc; «Iosef-Carl», pe care se urcă ziariştii şi o bună parte de lume oficială; «Radet/.ky», pentru restul invitaţilor. Monitorul «KOrOs,»vasul-pilot «Porţile de fier» (Vaskcput) şi un torpilor aşteaptă în mijlocul Dunării. Spre Poarta-de-lier La O1/-., «Frantz-Iosef» ridică ancora. Vasul pilot a apucat înainte. După vaporul Monarchilor vin numai decît monitorul şi torpilorul; urmează «Sophia» «Ioseph-Carl» şi «Radetzky». Muzica ciută. De pe malul sîr-besc se trag focuri cu piuliţele- Ceva mal la vale de ambarcader sunt cîte-va vapoare pentru particulari. La 10 fără 5 minute, «Frantz-Iosef» a iutrat în canal, tăindu-se lanţul de flori. Episcopul catolic din Ceanad a sfinţii singur canalul, ajutat de asistentul său. Cel-1-alţl prelaţi n’au oficiat. malul romincsc Numai de cît la intrarea In teritoriul ro-mînesc, se afla aşezată pe o stîncă, într’o poziţiune admirabilă, o secţiune de baterie, care trăgea mereiî focuri. Ceva mal la vale, tot pe stîncă, a doua baterie. Monitorul «Korfts» răspunde focurilor romlne. Loviturile de tun răsună puternic îutre munţi. In apropiere de Gura-Văiel sunt înşirate două-spre-zece batalioane de linie, cu muzici şi drapele; apoi o baterie de artilerie şi trei escadroane de cavalerie. Elevii şcoalel staO şi el pe mal, în haine de sărbătoare. Muzicile Intonează imnul austriac, foarte corect. Trupele strigă ura. E un spectacol impunător, care impresionează puternic pe străini. N’aud în juru ml de cît laude entuziaste: aşî putea zice că străinii aii fost surprinşi. Trei generali cari se află pe puntea vaporului nostru (Kovacî. Forinya şi Reinhold) salută iucontinmî şi sunt adine impresionaţi. Un ziarist din Festa (evreu după chip) esclatnă : Die Rumăneu sind doch cavaliere (Sunt totuşi cavaleri Ro-mlnil). Ce idee o fi avut înainte despre Roiului? La Orşova stau ancorate; «Frincipele Carol», «Basarab», trei torpiloare şi cîte-va năl de negoţ. Lumea salută şi strigă: ura! Răspundem iu acelaşi chip. E mal ales izbitor contrastul între malul romînesc şi malul sîrb, care se prezintă mal mult de cit slab la serbare. Vapoarele virează şi ne Întoarcem ca să mergem la Cazane. Canalul Trecerea canalului în jos a durat trei minute şi vapoarele dădeai! contra-vapor. In sus trecerea canalului a durat 20 de minute şi maşina lucra cu maximum de putere. Aceasta arată In deajuns cit de mare e curentul. Suprafaţa apel în canal ia o formă convexă,din cauzarepeziciuneî cu careintră apa. Digul e slab construit; se spune că va fi nevoie să se facă lucrări de întărire. Impresia generală—escludind pe ziariştii unguri, bine înţeles—e că lucrareae defectuos făcută. Remorcarea vaselor de mărfuri va fi foarte dificilă, chiar imposibilă în vremea apelor mari. Cazanele— Şoseaua lui Traian Dejunul se ia in vremea întoareerel prin canai. Urcăm în susul Duuărel spre faimoasele cazane. Iu aceste locuri patul Dunării are o formă circulară, şi e foarte larg, cu intrări şi eşirl foarte strimte. De la 300 metri lăţime, în cazane. Dunărea se strînge pînă la 60 metri in strîmtorl. Sunt locuri unde ţi se pare că drumul e închis. Munţii sunt maiestoşl; e o privelişte admirabilă. Pe malul drept se văd foarte biue urmele şoselei iul Traian, o lucrare uriaşă. Şoseaua aceasta era pe jumătate scobită în stîncă, pe jumătate susţinută pe stîlpl. Cită muncă omenească. Astăzi, cu mijloacele tehnice de cari dispunem, şi totuşi ar fi foarte grea şi euorm de costisitoare facerea unei şosele pe subt pereţii uriaşelor sttncl. Ne scoatem pălăria cînd trecem pe lingă «Tabula Trajană». Pe malul sting e şoseaua tăcută de Se-ch6ny şi care e în bună stare. De-alungul drumului, Romltil de prin împrejurimi, cari strigă : ura ! şi: Să trăiască ! Ajunşi la partea de sus a cazanelor, ne întoarcem. E păcat că programul n’a cuprins şi punctul Greben, ca să vedem digul construit acolo şi despre care se prevede că va fi măturat de ape, după ce se vor fi format noul PorţI-de-fer. Debarcarea După patru ceasuri şi patru-zeci de minute de călătorie pe apă, ajungem la debarcader. Monitorul «Korfis» trage salve : împăratul, Regele Carol la dreapta, Regele Alexandru la stînga, părăseşte vaporul urmaţi de suite, miniştrii şi cel-l’alţl şi se urcă în trăsuri, în aceeaşi ordine ca la plecare, spre a se duce la gară, unde I aşteaptă trenul pentru Mehadia. Lumea se scurge încet-încet spre oraş. La 8'/* seara, Regele nostru se întoarce de la Mehadia şi pleacă Iu ţară. IiuprcMia generală Chiar şi cel cari aii avut mal’naiute idee despre lucrările de regulare a Dunării, aii căpătat impresiuuea, din cele ce aii văzut, că aceste lucrări nu corespund de loc scopului şi că nu pot fi considerate decît ca ceva provizoriii. Actuala regulare poate fi foarte avanta-gioasă Ungariei, care din diferite împrejurări are interes ca apa să curgă repede pe Dunăre ; dar regularea, aşa cum s’a făcut, nu e în folosul riveranilor de la Dunărea de jos. In afară de aceasta, se crede că defectele tehnice ale lucrării vor ieşi curînd Ia iveală. La Greben, se vor forma—zice-se—noul cataracte şi digul va fi măturat de ape. La Poarta de fier, ceva mal Iu jos de canal, se vor forma bancuri de nisip, iar na-vigaţiuuea remorcherilor va fi foarte dificilă. In sfîr.şit, chiar avantajul scurgerii repezi a apelor cari primă-vara şi loanma inundau pusta ungurească, se crede că va fi compensai prin alte pierderi, cum lipsa de apă şi de rouă. lutr’un cuvînt, impresiuuea generală e că mandatul european n’a fost îndeplinit cum se cuvine. mFORMAŢII secţiunel interparlamentare italiane cari an luat parte la congresul din Pesta. Mal mulţi deputaţi şi senatori romîol aQ oferit a/.I un dejun, la Bristol, membrilor secţiunel interparlamentare italiane. La ediţia a treia vom vorbi despre toasturile ridicate cu acest prilej. In curînd se va face o importanta mişcare în magistratura amovibila şi inamovibila. Aceasta mişcare va împlini, în primul rînd, vaeanţiile de la Curtea de apel din Bucureşti şi de la cea din Galaţi. Aşa, se da ca sigura numirea d-lul Bastaki, actual procuror general la Galaţi, consilier la curtea din Bucureşti, în locul rămas vacant prin demisiunea irevocabila a d-lui Zenide. D. Hainangiu, actual procuror la Ilfov, va fi numit membru de şedinţa la acelaş tribunal, iar d. Sa-raţeanu, judecător de instrucţie, va fi numit prim procuror în locul d-lul LilovicI, care va fi înaintat preşedinte de tribunal. Aceasta mişcare nu se va face înainte de I Octombrie. EDIŢIA 3 " (Serviciul Agenţiei Itomiiie) Roma, 16 Septembrie. «Opinione» anunţă că armatorii corăbiei DooUwiyk au făcut să se remită ministrului marinei o protestare în contra capturării corăbiei lor. Atena, 16 Septembrie. Principesa Terasa şi Prinţul Ludvig al Bavariel aii sosit.—El sunt Oaspeţii familiei regale. Unii confraţi au vorbit de revocarea primarului Malaxa. Ştirea e prematură. Consiliul de miniştri nici nu s’a ocupat încă de aceasta cestiune. Imediat după plecarea împăratului, d. Eugen Stâtescu, ministrul justiţiei, va aduce în discuţia consiliului de miniştri afacerea de la Galaţi, cerind satisfaoţiune pentru procurorul general Bastaki, care a fost foarte violent atacat de primarul prevaricator în contra căruia a instrumentat. Printre deputaţii şi senatorii italieni veniţi în Capitală se află şi d. Gobat, fost preşedinte al Elveţiei, precum şi contele Guanda-rupos. deputat în Camera spaniolă. Azi s’ati pus în circulaţie nouile bilete de 20 de lei ale Bancel Naţionale. Ni se comunică, că şeful staţiei Piatra Neamţu, d. Doncescu, se poartă in modul cel mal grosolan cu călătorii. Aşa, alaltă-erl, un domn, ne fiind dumerit asupra unul bilet de liber parcurs ţe care ’l poseda, ducindu-se la numitul şef să-I ceară o explicaţie, — acesta în loc să-I dea lămuririle necesare, a început să ’l insulte, pe peronul gării, în faţa publicului şi n’a lipsit mult ca să se nască un scandal. D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, a dat aseară o serată în onoarea contelui Goluchowski, ministru de externe al Austriei. La această serată afi fost invitaţi, pe lîngă persoanele oficiale, şi foştii miniştri, precum şi membrii Milau, 16 Septembrie. Azi s’a produs o ciocnire Intre un tren şi o maşină de ajutor pe linia Lecco Coli -co.—Sunt douî morţi şi mal mulţi răniţi. După amiazl s’a produs o altă ciocnire lingă Melegnano Intre un tren de călători şi nu tren de marfă.—Se zice că sunt opt răniţi. SITUAŢIA IN TURCIA Constantinopol, 16 Septembrie. Poarta a adresat ambasadorilor săi o depeşă relevlnd buna situaţie obţinută de Armeni, în imperiul otoman ; refuză să realizeze aspiraţiunile lor cari sunt nejnsti-ficate pentru că el sunt în minoritate. Nota relevează reformele adoptate acum un an şi cari sunt în curs de execuţiune. Poarta însărcinează pe ambasadorii săi să ceară guvernelor pe lingă cari sunt acreditaţi să ia măsuri spre a năbuşi focarele revoluţionare cari sunt în streină-tate. O iradea imperială ordonă convocarea a-dunâril naţionale armeneşti pentru alegerea patriarchulul. In audienţa ce a obţinut de la Sultan, d-nu Cambon, ambasador al Fraudei, i-a dat sfaturi asupra măsurilor de luat pentru a împiedica reîuoirea măcelurilor la Constantinopol. Viena, 16 Septembrie. Se anunţă diu Salonic «Noii Prese Libere» căfguveruul turcesc a hotărît să plătească cele 2000 de lire cerute pentru punerea in libertate a lui Zlatko, fratele vice-consululul austro-ungar răpit de tilharl. La remiterea banilor de către trupe, acestea au voit fireşte să prindă pe tîlharl, dar au făcut un demers greşit. Til-haril atuucl aO omorit pe Zlatko şi aO fugit. Consulul general austro-ungar la Salonic cere cu energie pedepsirea culpabililor. Viena, 16 Septembrie. «Corespondenţa Politică» află din sorginte competinte turcească că ştirile ziarelor în privinţa măcelurilor ce s’ar fi produs de curînd la Gesarea, la Karput şi în mal multe sate din Asia mică, sunt lipsite de orl-ce temeiil. Schimb şi vilul eltin cnp AR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiuul comemorative de aur, argint şi a-ramft, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voiă prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl. BIJOUTERIE & HOROLOGERIE LEOX W£ISS1SLUTII Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meii în lot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cil pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perla, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Hogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de buutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. n[ VII II7 A D r Moşia Ebecliioî «lin Ut f HlLnllL Dobrogea, o oră jumătate de Constanţa, o oră de la gara Mnrfa-tlar; întindere 150(1 hectare, pămînt arabil, calitate bună; plantaţii, vie, şi acarete de valoare, proprietate absolută ; se vinde in condiţii avaiUagwase. Amatorii să se adreseze d-lul advocat Panait Holban din Constanţa. W. STAADECKER Furnisorul M. S. REGELUI al fermelor model Efurnisorul dome- ale Statului şi uleMţj&i&R^ niulal Coroanei şi şcoalelor de agri- K&ŞBjgf al agricultorilor cultură frmgaşi (jjn ţnrft PLUGURI Universale ,,SACK“ (le oţel, ultima eonstrueţiune PLUGURI Polibrazdare „SACK“ de oţel, construite după un noii sistem forte avan tagios semanatOre prin împrăştiere —de fer şi oţel— SEMĂNĂTOARE IN RENDURI Sack de oţel şi americane Havana TRIO ARE „M A Y E R“ de toate mărimile Vînturâtoare No. 5 ORIGINALE CLAYTON construite din materialul cel mat al es Grape flexibile şi fixe — de oţel — Petre de Moara ORIGINALE FRANŢUZEŞTI [din Laferte s/ Jouarre Mori de fer „Ruston“ PIVE DE POSTAV 0rî-ce fel de unelte şi maşini agricole Expoziţie permanentă Strada Smîrdan, 12, şi Bibesou-Vodâ 9, L£E fi mz 42. ,KI 48 1 w 48 DE UZINĂ 1000 kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu în saci. BRI(|IIETTE. CĂRBUNI DE PIATRA din minele Petroşani şi Cardif. COKS DE TOPIT. COKS DE FER ARIE. COKS MĂRUNT anume pentru sobe pa-ragine şi belgiaue. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. CiREUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi en detail de la .Brăila, Constanţa şi RucureştI franco la orl-ce gară a căilor ferate romine. DEI’OSIT CENTRAL STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274-CAMOMj KjO IT V/I/Mdl FARMACIA Ştefan cel Mare situată în Iaşi piaţa Sf. Spiridon, este de închiriat chiar de pe acum sau şi do vin zare. Pentru iuformaţiunl şi condiţiunî a se adresa în acea farmacie la d. G. Hangii, advocat. NU SÂOTANAŢÎ livră a Întrebuinţa Germinatoriil d-rnliiî «ţnarante Descalomie, cel mai bun ingredient recunoscut pretutindeni pentru păşirea cerealelor în contra tutulor boalelor şi pentru desvoltarea şi întreţinerea spicurilor. Peste 5000 cutii de Germinator s’afi şi vîn-dut în Romîniu. Cutia 7 lei loco: pentru comenzi peste 40 de cutii se acordă 10 la sută rabat. Comenzile trebuesc adresate Ia Agenţia Havan, Bucureşti. • www.dacoromamca.ro Dintre institutele particulare de băeţl clin ţară cel mal mare contingent, la examenele de bacalaureat din Iunie, l’a dat LICEUL MODERN de băieţi din c apitală, de sub direcţia d-lor Dr. M. Bilndză şi G. C. Dragu, institut care a avut 26 de bacalaureaţi. AUTORIZAT CONFORM NOULUI REGULAM ENF No. 7063,ca, îndeplinindu-se condiţiile din regulament, să poată face la finele anului examene în institut, în pre-senţa delegaţiuneî ministeriale ŞI ELIBERA CERTIFICATE. Acest institut şi-a deschis cursurile la 9 Septenibre curent, cu un toarte distins corp didactic. înscrierile se fac pînă la 25 Sep-tembre, la cancelaria institutului, Calea Victoriei 190. COMPAGNIE GENERALE DESCYCLES — PARIS — SOC. ANO. AU CAPITAL= DE 3.000-000 FRANCS BICICLETELE ROCHET Singurele absolut perfecte Ultimele modele sunt expuse tot-d'a-unaîn Depăşitul .Strada Doamnei 2? ___ Bucureşti__ Casa do SanatatG Institut din nofi reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi «hronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gyneeologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă loeueşte in institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitate. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic sad specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsultaţiunI în fie-eare zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—Î2 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. DRi STEME N. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. ÎNŞTIINŢARE Boalele sifilitice NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Vindecă după cele mal noul melode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist i.» boale lumeşti Dr. T 11 O IC Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin trăda sf. VoevozI. (Tramway). ConsultaţiunI de la 10—1 dim. peutrula 5—8 seara. Loc separat de aşteptare şi de fie-eare. Domnul loan Lupulescu, fost Inginer şef şi Director al liniei ferate Bucureşti—Giurgiu, ocupîndu-se cu lucrări de Ingineria civila, mecanică, hydraulică, de hotărnicii şi faceri de Espertise, loeueşte In Bucureşti, Strada Isvor No. 65 Doctor MIRON Azistent de clinică, la spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 Consultiiţiiini «le la 1 — 4 p. w E Y O C A 3 I* LANU Iu D K F IFĂREI DISPOZIŢIA TKIPELOK It. J CetJ Keg. 2 Artilerie Bcg. « Artilerie | Ue*. 10 Artilerie) E>t| R. 4 Roşiorl| R. 1 Roşiorii R. 3 Roşiori K. 3 râlâraM K. 4 Călăraşi R 10Călăraşii D^endl Genenilnl 31acorovici Statul major - FI. oflţ, Scola dc Scol a do -—-• * 1. trupi ofiţeri artilerie B2V| Gonoralul iSiilmon Colonelul /osimu G-l Arion li. Muscel 3o It. Argeş I | R. Dâmb, jj U.K.-Xegr.'JH K.VIaşca 5 iverj Tribuna Gr o ii o ralul O r ii (esc ii Şoseaua Bolintln-Bucureştl lt.Tcleor. 2o| R. M.-VIt.« | R. Ilfov ii | |B.r.2:tj H.l Genln| G o n c r aiul A r K c 1 ° «r «i n ti Grădina Botanici ORDiariiA iin iLvitii Satul nod K'om. Militari) Comaudantal corp. II de armată cu statul său major. Muzicile diviziei III. Plutonul ofiţerilor fără trupă. Comandantul şcoalel de ofiţeri. Şcoala de ofiţeri. Comaudantul şcoalel militare de artilerie şi geniu. Şcoala inii. de art. ii geniu. Batal. 2 de vinătorl. Comandantul brigadel V. Reg. Muscel No. 30. Argeş No. 4. Comandantul brigadel VI. Reg. Dîmboviţa Nr. 22, Reg. Radu Negru 28. Comaudantul div. IV cu statul sătl major. Muzicile div. IV. Comand, brigadel VII. Reg. Vlaşca Nr. 3, Teleorman No. 20. Comand, brigadel VIII. Reg. Mihaifi Vitea/.u Nr. li, 4 Ilfov N. 21. Ra-talionu III din Reg. 5 Ialomiţa Nr. 23. Regimentul 1 geniu. 2 cetate. Comand, brigadel II de artilerie, Reg. 2, 6, 10 de artilerie. Escadro-nul 2 Tren. Comand, brig. II roşiori. Reg. 4, 1, 3. roşiori. Comand, brig. IT călăraşi. Reg. 3, 4, 10 călăraşi. Divisionul de jandarmi. Inaugurarea Porţilor de Fer Toasturile Monarhilor. — Presa austriacă şi germană — Prin fir telegrafic — Toasturile llerkulesbad, 17 Septemb. Iată textul oficial al discursurilor ţinute la prînzul de gală ce s'a dat la llerkulesbad, cu ocasia deschiderel canalului Porţilor de Fer. împăratul Frantz losef a ridicat toastul următor : «Beau in sănătatea Au puştilor mei oaspeţi, Majestăţile Lor Regele Romî-niei şi Regele Serbiei. Mulţumindu-le că au avut bunătatea de a onora cu presenţa lor serbarea ce celebrăm azi, far urări pentru fericirea Tjor, prosperitatea şi domnia Lor. Sper că legăturile sincere de amiciţie ce mă unesc cu Ei, vor găsi în tot-deuunci expresiunea lor sinceră în raporturile de bună vecinătate între Soaţele noastre». Majestatea Sa Regele Carol a răspuns în aceşti termeni : «Adine mişcat de amabilele cuvinte ale Majestăţil Voastre, o rog să. bine-voiască a primi mulţumirile mele cele mai vii pentru acest semn de bunăvoinţă. «Am răspuns ca o bucurie sinceră graţioasei invitaţiunl a Majestăţil Fd.s-tre de a asista la inaugurarea lucrărilor Porţilor de fer, prin care piedicele cari se opuneau pînă acum la navigaţia Dunărei au putut fi înlăturate în profitul tutulor Statelor riverane. Amintirea acestei serbări frumoase îmi va rămîne cu atît mai scumpă cît ea mi-a procurat fericirea de a ura Majestăţil Voastre bună-venire pe frontiera ţării mele. Dea Dumnezeu ca această întrevedere să contribuiască a strînge şi mai mult legăturile de amiciţie stabilite în mod aşa de fericit între Statele noastre şi să asigure desvoltarea lor economică şi raporturile lor comerciale pe o basă solidă şi constantă. Di această speranţă mă asociez cu urările ce credincioşii supuşi al Majestăţeî voastre nu încetează de a face pentru Ea şi pentru Augusta sa casă şi cu strigătul lor care trebue să răsune azi de la Alpi şi pînă la marea neagră: Trăiască Majestatea sa împăratul Austriei, Rege al Ungariei ! Trăiască Majestatea Sa Lirpără-teasa-Regină!» Regele Alexandru al Serbiei a ridicat toastul următor : Sunt foarte mişcat de amabilele cuvinte ce a pronunţat Majestatea Voastră şi am avut o deosebită plăcere de a răspunde graţioasei invitaţiunl a Majestăţil Voastre de a veni să asist la serbările inaugurăreî Porţilor de Fer. Relaţiunile dintre Statele noastre au fost in-totd'auna amicale şi dorinţa mea constantă a fost de a întări în fie care zi aceste legături. Am ferma speranţă că întrevederea noastră de azi va contribui la aceasta şi Mă bucur văzînd numeroasele rela-ţiunî comerciale şi economice ce există intre Statele noastre, înlesnite încăprin deschiderea noului canal al Porţilor de Fer. Rog pe Majestatea Voastră să creadă în sentimentele mele adinei de amiciţie şi de stimă, precum şi în acelea ale poporului Meu. «Trăiască Majestatea sa împăratul Austriei, Rege al Ungariei ! Trăiască Majestatea Sa Împărăteasa-Regină, E-lisabeta!» Viena, 16 Septembrie. Fremdenblatt constată că serbările inaugurăreî canalului Porţilor de Fer au avut o strălucire cu totul deosebită prin trupele postate pe ţărmul Dunărei. — Acest ziar vede în presenţa soldaţilor romîni dovada că regatul vecin al Austro-Ungariei ţine paza Dunărei şi că cei doui Suverani protegează acest fluviu. Viena, 16 Septembrie. ~ Neues Tagblatt dice că Austro-Ungaria, principalul Stat dunărian, îndeplineşte cu succes mandatul ce i-a conferit Europa in apele Dunărei de jos şi că presenţa Regilor Romîniel şi Serbiei la inaugurarea acestei opere de pace. a ridicat însemnat ateu acestei serbări consacrată unui fapt material, la înălţimea unei manifestaţiuni de amiciţie a cărei expresiune cordială s’a făcut Împăratul urând bună-venire invitaţilor săi. Tagblatt scrie că cuvintele Impăra-tului erau demne de această operă puternică : avîntul ideilor, expresiunea călduroasă a sentimentelor desintere-sate de amiciţie faţă de doui Suverani, le-a dat un colorit nobil şi impresiu-nea produsă de aceste cuvinte este cît se poate de puternică. Oestereisehe Volkszeitung face urări ca viitorul să confirme prin fapte cuvintele împăratului Frantz losef, atunci opera Porţilor de fer va îndeplini de sigur misiunea sa pentru binele popoarelor, în mod mai eficace decît p -cea armată. PRIMIREA LUI FRANTZ-IOSEF C'raiova— It ucu rest î 5 (De la trimisul nostru special) 10 Septembrie. V’am telegrafia! pe scurt frumoasa primire pe care M. S. Regele a făcut-o M. S. împăratului la Craiova. Primirea a fost cît se poate de cordială si Suveranii erau foarte bine dispuşi, dovadă graţiozitatea cu care s’aO întreţinut cu diferite persoane ce se aliaţi pe peron, precum prefectul, primarul , general Sacbelarie, directorul Băncii naţionale din Craiova şi alţii. Doamne eraţi foarte multe şi frumu-seţa şi eleganţa lor dădeai! o deosebită strălucire peronului. Persoanele din suite sunt încărcate cu buchetele oferite de doamne MM. LL. Notez pe un preot, tocmai de la es-tremitatea stingă a peronului, care, ciad au ajuns împăratul şi Regele in dreptul Iul, a ţinut o mică dar călduroasă cu-vintare M. S. împăratului. Frantz-Iosef ascultă foarte atent, dă din cap în semn de aprobare şi mulţumeşte. Im! pare rău că nu pot atla numele preotului. In sfirşit, trenul Monarhilor e gata şi a tras înaintea peronului. El are o lungime de 184 metri şi se compune din 13 vagoane cu 2 inaşinî. De la Piteşti înainte, trenul nu va mal avea decît 155 metri şi va fi compus din 12 vagoane cu o singură maşină. Dejunul se va lua între Slatina şi Piteşti. Majestăţile Lor, salutate cu urate entuziaste, se urcă în vagonul din urmă, al căruia pereţi sunt de sticlă. împăratul stă în picioare la partea dreaptă a vagonului, Regele la partea stîngă. Trenul pleacă in mijlocul uralelor. Primirea Ia Craiova a fost foarte frumoasă şi toate s'au petrecut în cea mal perfectă ordine. Pe linie erai! înşiruite următoarele trupe: regimentele de infanterie 2, 3 şi 111, regimentul 9 de artilerie şi şcoala militară. Pe peron erau reprezentanţii administraţiei judeţene şi comunale, magistraţii tribunalului şi Curţii d’apel, corpul didactic, clerul, apoi un mare număr de persoane de distincţiune. Venind la Bucureşti cu trenul următor celui imperial, am putut culege cî-te-va notiţe interesante despre cele ce s’au petrecut pe linie. La Slatina, un cor de elevi aO cintat, foarte corect, In nemţeşte, imnul Gott erhalte unser Kaiser (Ţină Domnul pe împăratul), ceea-ce a făcut o profundă impresie asupra lui Frantz-Iosef. La Stolnici (moşia d-lul Bălăceanu, fost senator) cîţl-va ţărani au sunat din conturi un marş. La Piteşti, M. S. Împăratul a fost viu impresionat de frumuseţea ţărancelor şi ţăranilor din Argeş şi Muscel, veniţi in pitorestile lor haine de sărbătoare. Călătoria întreagă s’a făcut in chipul cel mal perfect, l;iră nici un incident. Trenul a ajuns pe la diferitele staţii cu ceva mal înainte decît era fixat. Direcţiunea căilor ferate romîne şi-a făcut în această ocaziune datoria în chip strălucit şi-l trimetem felicitările noastre. ULTIME INFORMATIUNI Agenţia Romină ne comunică următoarea depeşă din Budapesta cu data de 10 Septembrie: Ziarul Oficial, intr o ediţie specială, zice că regele Uomînieî a părăsit pe M. Sa Frantz losef ca senti- mentul vesel că va putea să salute niiine pe împăratul ca oaspe pe propriul său teritoriu. Gările drumurilor de fer sunt împodobite intr’un mod splendid, capitala Romîniel este decorată în mod măreţ aşteptînd pe Augustul său oaspe, considerînd ca o onoare mare acest eveniment însemnat, că şeful vechiei familii habsburgeze, Suveranul unei naţiuni mari, iubit cu entusiasm nu numai de popoarele sale credincioase, dar şi considerat de toţi monarchiî şi şefii naţiunilor Europei cu cel mai mare respect, face pe familia regală ro-minâ să se bucure de această vizită. Toate ziarele consideră solemnitatea de Duminică ca o adevărată serbare de înfrăţire între naţiunile ce au participat, relevând mat cu deosebire atitudinea amicală a României, salutând cu simpatie visita imperială care este de o mare însemnătate, pentru că ea va aduce o apropiere intimă între cele două monarchiî. * * * Berlin, ,tf> Septembrie. Vossisclie Zeitung zice cu ocasia visiteî împăratului Frantz Io-sef în Româ nia : Primim şi noi cu mare bucurie în Germania întrevederea de la Bucureşti. Cu cât legătura dintre Habsburgi şi IIo-henzollernl va fi mai strânsă, cu atât înfrăţirea dintre popoarele de sub sceptrul lor va fi mal mare. Dealminterî România a dovedit în mod strălucit ceea-ce poate să producă forţa germană în materie de ştiinţă guvernamentală. La strigătele entusiaste de «Trăiască cari primesc azi pe împăratul Frantz losef în România, dorim să răspundem printrun salut al poporului german adresat poporului român : « Trăiască România». Se ştie reputaţia de care se bucura şcoala superioară de râsboiu din Bruxelles, citata în toate cărţile speciale militare că una din cele mal complecte ca studii şi ca organizare. Doui ofiţeri romîni, d-nil căpitan de artilerie Jitianu şi locotenent de infanterie Manolescu, admişi anul trecut în aceasta şcoală, an fost supuşi acum cîte-va zile primului examen. Modul strălucit cu care aO răspuns comisii examinatoare, le-a a-tras felicitările directorului şcoalel şi în acelaş timp laude măgulitoare pentru armata romină. Suntem veseli să aducem la cunoştinţa publică succesul ofiţerilor romîni Jitianu şi Manolescu. M. S. împăratul a conferit d-lul A. Stolojan, ministru de interne, marele cordon al Coroanei de fier. şi d-lul C. Stoicescu, ministru lucrărilor publice marele cordon al ordinului Frantz losef. In darea de seamă a prîuzului de gala de la Palat am omis a menţiona, printre persoanele Invitate, pe dd. C. Boerescu, Gr. Trian-dafil, Gr. Pâucescu, Tacite Gianni şi C. Olănescu. Duminică, 15 Septembrie, orele 11, o ciocnire puternică a avut loc la Subita. între vaporul comercial englez Mardi şi vaporul Kglemoor. Ciocnirea a fost atil ele puternică, in cil vaporul Mardi s’a scufundat. Tot echipajul a fost scăpat: o fată însă in virstă de 25 ani s’a înecai. Institutul «Şcoala Nouă — Negoescu» şi-a serbat erl dimineaţă deschiderea cursurilor pentru noul an şcolar 1896 şi 1897. Un local splendid ca cel in care se atlâ instalată această şcoală, cu un personal didactic, atît de numeros şi ales, şi cu o muncă şi priveghere de tot ceasul din partea direcţiunel, vor asigura, nu ne îndoim cîtuşl de puţin, noul succese pe terenul cultural instituţiei a-cesteia care in aşa de scurt timp, şi a luat un loc de frunte printre cele-l’alte aşezăminte similare din ţară. DEFILAREA DE LA COTROCENI I*<‘ platoul «le la C'otrocenî. — Sosirea M. Sale Regelui.— Defilarea.—I*lcea-rea ti. Sale împăratului. De cu vreme încă, de la orele 6 dimineaţa, mii de oameni işl căutau loc pe numeroasele tribune ridicate de-a lungul Bulevardului. Prin Calea Victoriei s’au format cordoane de sergenţi de la Bulevard şi pînă ia Episcopie, pentru a opri circulaţia trăsurilor, care devenise atît de activă pe stradele laterale, in cît pe la orele 7 nici nu se mal găsea nicăieri vre-o birjă liberă. Sute şi sute de trăsuri particulare şi de piaţă înaintau încet, la pas, spre tabăra de la Cotrocenl. Trăsurile se o-preafl adese ori din cauza afluenţei e-norme. De şi era un noroiă pînă la glezne, totuşi şoseaua era plină de lume; o parte se ducea spre Cotrocenl, iar altă parte răminea pe loc aşteptînd trecerea cortegiului imperial. Pe platoul de Ia Cotroeeuî Vastul platou de la Cotrocenl era plin de soldaţi şi de lume ; tribunele erai! de asemenea pline. In tribuna diplomatică am remarcat pe d-nil : Aerenthal ministru al Austriei contele Leyden ministru al Germaniei, Fonton ministru al Rusiei, ministrul Turciei, Sir Hugh Windham ministrul Engliterel, marchizul Beccaria d’Incisa ministru al Italiei, contele Au-bigny ministru al Franţei, CristicI ministru al Serbiei, Rhangabe trimis al Greciei ; apoi miniştrii cu soţiile lor, d-nil Lascar Catargiu, AL Lahovari, T. Maiorescu, M. Ghermani, Take Ionescu. Gr. Triandafil, C. Olănescu, G. Gr. Can-tacuzino, Gr. Ghica ministru în Paris, Emil Ghica ministru Ia Viena, Al. Ghica Brigadiru, Dim. Olănescu, N. Eleva, marchizul Pandolfi, Gobat consilier de Stat al Elveţiei, mal mulţi depufaţl şi senatori italieni, etc. înainte de a se începe defilarea, se încing conversaţiunl, d. L. Catargiu vorbeşte cu d. Fonton, ti. Al. Lahovari cu d-nil conte Leyden şi Eugen Stătescu, iar d. M. Ghermani făcea haz de d. Stolojan, care îşi arăta marele cordon al Coroanei de fier austria ce, pe care l-a primit ieri. Sosirea 91. Sale Itegeluî Conversaţiile încetează ; trompetele sună venirea M. Sale Regelui. M. Sa vine în tiap pe un murg frumos spre terenul de defilare, [luînd comanda generală a trupelor. Curînd după această scenă, intîmpinatâ de aplausele publicului şi uratele trupelor, trompeţii sună venirea M. Sale împăratului Frantz losef. Din depărtare se zărea un cortegiu superb: M. Sa împăratul urmat de o suită strălucită, ne mal văzută în Bucureşti. M. Sa Regele străbate în galop terenul de defilare şi prezintă M. Sale împăratului raportul asupra situaţiei trupelor. M. Sa împăratul e urmat de AA. LL. RR. Ducele de Coburg şi Principesa Maria călare, de generalii Beck, Paar, Bolfras, Vlădescu, Barozzi, ataşaţii militari străini şi ofiţerii de stat major. M. Sa Regina urma în trăsură deschisă cu d-nele Olga Mavrogheni şi Zoe Benges-cu; în altă trăsură se află d-nil Golu-chowsky şi Durn. Sturdza. M. Sa împăratul şi suita iau loc în faţa tribunelor. Defilarea La orele 9 jum. M. Sa Împăratul, MM. LL. Regele şi Regina, ÂA. LL. RR. Ducele de Coburg şi Principesa Maria urmaţi de suite, trec in revisto trupele. După o jumătate de oră începe defilarea. Intîl defilează ofiţerii in rezervă şi cel în afară de front, apoi şcoala militară şi şcoala de răsboiă, infanteria, geniul, artileria, bateriile călăreţe, cavaleria si jandarmii călări. Defilarea a produs o impresie excelentă. Deputaţii şi senatorii italieni izbucneaţi la defilarea fiecărei arme în entusiaste strigăte de Ewiva; ziariştii unguri nu-şl puteai! stăplui admirarea, slrigind mereu Eljen, aplaudiml din toată puterea şi exclamînd adeseori în ungureşte : — Splendid ! admirabil ! Lumea de prin tribune aplauda mereu. In adevăr, defilarea a fost perfectă. Cavaleria a fost superbă. M. Sa împăratul facea des semne de aprobare. Mal ales cind a defilat arti- leria .şi bateriile călăreţe, M. Sa a fost loarte satisfăcut. Retragerea trupelor a fost grandioasă. După defilare cordoanele s’aă rupi şi o lume imensă înconjură cu drag pe MM. LL. şi AA. LL. Regale, aclamindu-le cu un entusiasm cum rar se manifestă ia bucureştenl. Vesel şi foarte mulţumit. M. Sa împăratul mulţumeşte in stingă şi în dreapta şi apoi pleaca. Lumea înconjoară apoi trăsura în care se alb! d. Goluchowsky, isbucnind în strigăte : Ura Goluchoivskg ? Plecarea 91. Sale împăratul MM. LL. şi AA. LL. RR. cu Suitele şi cu d-nil Goluchowsky şi Sturdza s’au dus la castelul Cotrocenl, unde aiî luat dejunul: iar la orele 2 a fi plecat la Sinaia, oprindu-se o jumătate de oră la Chitită, unde ai! asistai la exerciţiile de tir şi la tragerea asupra cupolelor. Liceul Clasic Romîn şi Liceul Real Francez Autorizat din nou prin adresa No. 7189 din 11 Ssptembre 1896 Strada Fontinei, No. 8 BUCURESCl sub direcţiunea D-neî Filionescil absolventă a şcoalel superioară clin Lau-sanne (Elveţia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala centrală înscrierile nk fac in toate asilele la cancelaria inşii lui ului. PROFESORII LICEULUI CLASIC: O-Mi’lr Or. Vrut un eism-Cutzuriiln, higiena. f.Yisrt tfoW/iiii, licenţiată in ştiinţele naturale din Paris, ştiinţele naturale. tfr.r. Vi li o lirism, «lipi. a şcoalel superioare din Lausanne (Elveţia) limba franceză I. IV. Oomuii lfi\r. ,1. V. JSIttrtlzu, lic. în litere şi filosofie, limba francez > V. VII. Or. 'M’auisnn, lic. in filosofie. istoria I, VII. Ml uit ii Oobmsm, lic. in matematici, matematica. I, IV. /oii Strortscu, absolvent al facultăţel de seiinţe matematice, matematica V.—IIV. M*rlru .fti/iuilrnnu, lic. in filologie, limba latină. V. VII, limba greacă. Ornrgr W. O or rin, lic. in filosofie şi istorie, geografia. V. Tomute Municipale din 1883 101 94 V» 7. 102 95 *7« 5»/. . » » 1890 95 »/« 90 •/« 5«/, Scrisuri Funciar Rurale . 92 •/. 92 >/» 5»/, » » Urbane . 88 V* 88 V. 5«/„ > » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională, 82 V« 82 7. 1640 1650 » » Agricola . 218 — 222 — > Dacia Romfnia asig. 438 — 445 — » S-tea Naţionala asig. 455 — 465 — S-tatea de Co.istrucţiuul . 175 — 185 — Floriul valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Barnote Franceze . . . 100 — 101 > Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert * Cjf., Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-ţurt AIM' MA“E DEPOU Js ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — C« 4'N TMt MJCTI f lJ? Mtx: f lf.II — I. HAUCn — Strada Isvor, No. llt» Bucurescî — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. •ipeialitate florărie, sere, gradine ne enrnă, pavilioane In fier etc. etc, Primesc comande oentru Provincie: — Preţuri JMorierate — 100-85 Burlane de Basalt, | EVE I>E PM Ml», PER Şi TDCIU l'1ortuni «Io clnepo s^i cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băr, tout ă l’dgout, gaz, etc. la IIANS IIA KT BUCURESCÎ, STR. BISEBICA AMZ1, 14. — BUCURESCl •4? INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT ? St pentru încălziri centrate * (100-80) A. Montaureanu 81, Calea Victoriei, 81 Bucurescî Casă de încredere Instalaţiunî de Apă şi Gaz Canalizări şi Tout â l'egout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare Iţii Puratonere Mare depou de lămpi pentru gaz aerian. Lavoare, Urinale, Imialafwni de tot felul de băi Sobe de încălzit apă pentru bai, Furtuni pentru stropit IMo ta pe pentru if rodini Closete de toate sistemurile cele mai noi, Robinete, etc. Vergele pentru scări şi Porto-Tablourl. Hi!» f 25-2 COMPANIA GENERALA DE Conducte de apă din Liege SUCUKS AI.A ItonÂMI.I BIUROURILE si MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Au foni transferate Calea tiriviţel 33, Kiieitresel Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucurescî Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA Execută tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii ţi particulari FÂNTĂNl, LAVAB0URI, WATER-CL0SETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂI, AP0METRE Mare depou «Ie tuburi şi aparate pentru acest gen «le lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub rezerva aprobârei Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor I«. BOANET. 27 50—43 II O T JE Lâ fost MISIR TAJaST, strada Vecliie TVo. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din noti aranjat, situai în centrul oraşului, in cartierul exclusiv comercial, în apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la i leii 50 in sus. Serviciu prompt. GrajdiurT spaţioase cu apă in curte. Antreprenor M. M'EISE It 82 36— fJt ffJKEIt # C° M. Mt E E S T O IV T». ¥VOL, » E // ## I fi t» T O I — CO VEJVTUX — Cele mai renumite fabrici de Vel oct pecie din lume (fără concurentă în calitate) Singurul representemt pentru întreaga Ttomînie E. I. RESSEL No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orî-e fel de |4 elocipede cu garanţie, fie Yeloeipede de orî-unde cumpărate. Refa«;erea gliidoanelor fasonate «lupă orî-ce «Ieşeam. (103) ____(25-4) Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut Conţine carne de boO digerată şi făe tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat in boalele de stomach, digestiuriile grele saO ne-sufleiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrîni, precum î 1 pentru toţt acel cari u'au poftă de mfneare safl nu pot suferi miueările. 25-21 Puritatea Pepsinei lui diapeautcaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Fanna«da «Vial», 1, rue Kour«IaIoue, l»aris. Hr Se găseşte de vtnzare la toate farmaciile bune -mi TU NĂT0RRIA DE FIER FABRICA „COMETt7L“ ADOLF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depăşitul : Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabrice! se găsesc : Sobe .tleiiliugei', Parigiue, Sobe «€'«»-uietiil» (interiorul zidii, spaeial pentru lemne), Sobe Vuleau (inleriortil zidit, pentru cărbuni}, tlaşiue «le bu«*ate, .tlobile de lier. 111-eăl/.irl eeutrale de orî-ce sistem : aer cald, apă caldă si de abur. îlUfe, Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovid, strada Lăpuşneanu 37 ; Crai ova. la d. Petrache Andreescu, si rada Lipscani. (103) (70—5) înainte de a cumpăra orî-ce maşină agricolă sau industrială. Cercetaţi Ilarele llepostt tle Iflaşiiie şi Unelte Agricole sau cereţi Catalogul ilustrat al caseî EUGENIU BEHLES Reprezentant si «lepositar al renumitei fabrici TU. FLOTIIER «lin Cteniianla -- Bucurescî, — Strada Bibescu-Vodă 1, 2, şi 4, — Bucurescî- PLUGURI UNIVERSALE de otel perfecţionate. JPIug'iirl cu 2. 3 ai 4 br&zdare; tot-d’a-una 400—500 pluguri în depozit _. SEMĂNĂTOARE de tot felul, manuale în lat si în rîndurî. Y.aNTI'RATOAKE. .. Hi iil" originale. în toate mărimile. PIETRE DE MOARĂ FRANCEZE cea maî bună calitate, diu Lafferte sous Jouarre CURELE DE TRANSMISIUNE, Muşamale, Tot felul de Părţi de reservă, etc. (103) Pluguri Normale Cele maî practice şi solide GR APTE. ilexiRile şi diagonale, cu două ai tret cîmpurî ai eu dinţi de otel. Mare deposit de Mori, pe postament de temu si de fier. toate mărimile. I lista Inii uni «le mori perfect imloinatie«‘ <*n valţuri. Garanţie absolută pentru soliditatea materialului şi buna funcţionarea orl-cărei maşini. (8—îl) Typografia,.Epocau execută orî ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase. I OTTU HARNISCH Bucurescî I Galaţi = 41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC A§B£§T Furtunt pentru apă, vin. spirt, etc. Table — Corde — Fire CURELE DE TRASMISIUNE Manometrt- Hobinele—¥rentite Sticle pentru ui cel Pompe pentru vin Pompe de incendiu (97) Muşamale (oo—8) TEIRICH & C°; BUCUBEŞTl ft.—Strada Berzei.—S». INSTALAŢI UNI DE ^TELEGRAF, GAZşiAPA * Lumină incandescentă pentru j Gaz aerian » Aparate «le gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. — Biurofi de Construcţie. — Export Vin «le Vi st 1 toni c: ayaleptk; Reconstituant Tunisul eel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrîni, femei şi orî-ce persoane iste-mulul nervos şi osos y IN D E VI AI2 este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Uloroxu. Ftizia, I>i*|»<‘|>-sia. «îaMleitele Virsla <-i’iti«-ă, Fpulsare nervoasă, Măliicinnc resullSnd din bătrineţe, lungile convalescenţe, int’un cuvint toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. WAV., rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. I UI IC ZAM FI ItUM I', şi la to[i 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52—46 Bucurescî. •