>FK1A 11.—ANUL I], No. 255.
Ediţia a*ti*eia
LUNI, 16 SEPTEMBRE 1896.
t
*
NUMĂRUL 10 BANI
A BON A HEHTEK.R ncep la 1 şi 15 ale fle-eăreî luni şi se plătea, tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In fudefe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţara 30	Iei:	tn	streinatate	50	lei
Sase luni ... 15	»	»	»	25	»
Trei luni . . . 8	»	»	>	13	»
Un număr tn	streinătate	30	bani
MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8

NUMaRUL 10 BANI
A!VrW<I('KII.K
In Bucureşti şi judeţe te primate nunul U Administraţie
in streinătate, direct la admtntatrafie şi la toate oficiile de publicitate
Anunciur! la pag. IV.....0.30	b.	lini»
»	»	*	III........fi.—	lei »
»	»	*	D..........3.—	* »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndull
(Jn lunit rechin 80 baal
administraţia;
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI -Ho. 3.
Sspbăpile dela Orşova.-Poptile de fier
PORŢILE DE FIER
Cataractele. — Formarea lor. — Lucrările Itoninnilor. — încercările moderne. — Lucrările actuale.
Cînd se vorbeşte de deschiderea Porţilor de fier, lumea îşi face o ideie greşită, în-chipuindu-şl că e vorba de o-singură strîm-toare. In realitate piedicele ce se opuneau navigaţiuneî se înşirau din distanţă în distanţă pe o întindere de 8o chilometri, de la punctul Stinca şi pînâ la Poarta de fier propriii zisă; e cu alte cuvinte vorba de un sistem de cataracte, pe care ’l vom descrie aci în scurt.
Calaratirle
La comuna Coronini se ridică din mijlocul apelor o stîncă frumoasă numită Baba Caia, o adevărată strajă a cataractelor, o prevestitoare a greutăţilor ce urmează. Imediat Dunărea se strîmtează de la mai bine de i kilometru, la abia 300 de metri lărgime şi începe defileul de stîncî calcare.
Sub defileu, între Liborajdea şi Oornia-Liubcova, sunt crupţiuni de granituri cari formează primul cataract : Stinca.
De aci pînă de vale de Urencova sunt în genere schisturl cristaline şi crupţiuni vulcanice de trachyt verde şi rhyolit, cari formează al douilea defileu de cataracte, t'ozla mică şi (’ozla marc. şi apoi se opun curentului apei straturile de gresie şi calcaruri juratice de la Siringa, Boirhe, Brâncii şi cele de la Bosman sau Gos-p o din cir de partea Serbiei.
Mai devale dăm peste o erupţiurte de porphirc care a ridicat straturile sedimentare formînd stinca Zlebura. De aci se întinde porphirul pînă in apropiere de gura
s,
B
văii Bolietinului, formînd două stîncî vizibile în mijlocul Dunării numite Bivoli, din cauza asemănării lor cu aceste animale. A-cest porphir alcătueşte defileul cataractulul Izlaz.
Din vale de crupţiunea porpliirică sunt straturi de o gresie foarte dură de formaţiune diasică, cari formează defileul cataractulul Talitalia. Imediat după acesta urmează periculosul cataract <«rcl»ci», format din calcare dure jurasice (tihtonice) şi de gresie. In vale de Sviniţn şi Milano-mi ţ, in apropiere de vinele Trei Cule, este cataractul numit laţi, Iuta sad luţclc. format de stîncî negre nespus de dure, de galbro (un soiu de piatră veche vulcanică ce ţine de grupa serpentinelor).
Mal departe nu mai avem de cît, la intrarea in Cazane, o stîncă numită Clinic sad Calinii hi. De aci trece Dunărea prin pasul numit Ia Cazane, şi lesă din ele la comuna Ogradina, unde dispar calcarele caprotine cari formează Cazonele şi încep formaţiunile cristaline şi crupţiunile de graniţe pe malul stîng şi cele de serpentine pe malul drept.
Sfirşitul formaţiunilor cristaline şi a erup-ţiunilor de graniţe este la 4iîeor«liil» sad <l<» li«‘r. între Vtrciorova şi Gura- Băii, ultimul şi cel mal periculos cataract al fluviului.
Formarea lor
Iată în ce chip se explică formaţiunea a-cestor cataracte.
Pe cînd pustiurile Saharel din Africa erau subt apă, Europa avea o climă mult mal rece de cît astă-zi. Gheţarii Alpilor se întindeau pînă jos, în cîmpie, unde înfloresc astă-zi oraşele şi cultura omenească. Cîmpia panonică se afla subt o apă care se întindea pînă peste Viena şi forma aşa numita Mare dulce, al căreia nivel era mult mal ridicat de cit acela al Mării Negre. Carpaţii şi Balcanii erad în legătură directă rinul cu altul şi despărţeau Marca dulce de Marca neagră, care ocupa întreg basinul dacic , de. la Ţurnu-Severin şi pînă la Con-stantinopol.
Primele eroziuni în lanţul Carpato Balcanic, ia Porţile-de-lier, le-a tăcut apa Cerne!]; Cerna e deci mai veche nv.lt de cît Dunărea.
Apa supertluă din Marea dulce şi-a făcut loc, despărţitul prin eroziune Carpaţii de Balcani.
O mulţime de cataracte, nalte de sute de metri, au eşit din lupta uriaşă a a-pelor cu stîncile pe partea aceasta a Dunării în formaţiune, cataracte ale căror rămăşiţi sunt cataractele de astă-zi, pe cari Dunărea n’a avut destulă putere să le măture şi a trebuit să intervie mîna o-mulul.
Lucrările Romanilor
Cataractele, cari în toţi timpii ah îngreunat trecerea pe lingă şi pe Dunăre, au tost cunoscute pop6-relor celor mai vechi cari ad locuit în a-cestc părţi. Primele notiţe asupra lor le găsim la Strabo, a-cum 2000 de ani.
Istoria care s’ades-făşurat pe lingă cataractele Dunării este fireşte foarte veche şi foarte complicată, căci mulţimi de popoare, cari ad năvălit în Europa, ad a-vut să învingă enormele dificultăţi de comunicaţiune de aci.
Primi ideie de a se face partea aceasta a Dunării comunicabilă, s’a născut la Romani, subt împăratul Tiberiu, la anul 3 3 după Hristos, precum se dovedeşte printr’o inscripţiune ce se află la Gospon-divir, încă puţin cunoscută în literatură şi descoperită în 1889 de către un romîn.
Interesul care a dat naştere ideiei, era de ordine politică : cucerirea Daciei. Linia de atac a Romanilor asupra Dacilor se întindea de la gurile Dunării pînă la Belgrad şi probabil şi de-alungul Tissei; era
deci necesar ca armatele din deal de cataracte să poată avea legătură cu cele de la Dunărea de jos, şi de aceea partea cu cataracte a Dunării trebuia făcută comunicabilă.
In acest scop, Tiberiu a început să construiască o admirabilă şosea pe malul drept, şosea pe care a corectat-o şi a terminat-o divul Traian ; pentru apărarea şoselei, Romanii ad zidit o sumă de castele ale căror urme se văd şi astă-zi.
Tot atunci s’a făcut la Porţile de fier o lucrare uriaşă, în faţa căreia oamenii de astă-zi stau uimiţi : un canal semicircular, în Dunăre, pe partea dreaptă.
După cucerirea Daciei, Romanii s’au întărit şi organizat în întreg ţinutul, organi-zînd acele exploatări de mine cari dovedesc ce profunzi înţelegători ai lucrurilor ad fost strămoşii noştri. Unele lucrări de mare însemnătate s’au organizat Ia punctul numit azi Moldova-nouă, în apropiere
de Dunăre, la Şasea montană, pe valea Mraconea de la Cazane şi în multe alte localităţi ; rămăşiţi se văd şi pînă azi. In timpul guvernării împăratului Traian, ad-ministraţiunea minelor în provinciile dacoromâne a fost condusă de procuratorul imperial Tacidus Agricola; după acesta tot pe timpul lui Traian, a fost prim-pro-curator minier P. Axius Aelianus şi apoi alţii, dintre cari unul a ajuns mai tîrzid împărat.
Surpîridu-se puterea romană, ori-ce des-voltare culturală a încetat pentru o lungă curgere de vreme: minele ca şi lucrările de regulare a Dunării ad rămas în părăsire.
Din vremurile cele glorioase ale dorni-naţiunii romane n’ad rămas de cît o mulţime de ruine, la multe din ele abia fundamentele, şi inscripţiuni tăiate în stîncî. Iată două din aceste inscripţiuni. In apropiere de Greben, în partea Serbiei, se află satul Bolietin prin care curge rîul cu acelaşi nume. In stîncile de porphir de la revărsarea riului
FALATI L IMPERIAL DIN VIENA
în Dunăre, se află o tablă tăiată în piatră, cu următoarea inscripţiune:
TI CAESARE AUG. I AUGUSTO rMI’ERATORE PONT. MAX. TR. POT. XXXV LEG. IV SCYT. LEG. V MACED.
Iată şi bine cunoscuta tablă a Iul Traian, de la Porţile de Fier:
IMP. CASAR. DIVI NERVAE F.
NERVA TRAJANUS AUG. GERM.
PONTIF. MAXI MUS TRIB. POT 1111 PATER PATRIAE COS. IUI
MONTIS.. L.. HAN. BUS
SUP.. AT. E....
încercările* modeme
Abia la 1834 a reînviat interesul pentru regularea cataractelor Dunărei. Inginerul Va-sarhely a fost însărcinat de Secheny să facă studiile necesare; împrejurările politice ad împiedicat însă ori-ce lucrare.
La 1855, iuginerul hidro-techaic Gutavs
www.dacorornanica.ro
Wex, care-şl cîştigase mare nume cu lucrările de regulare pe Mississipi, c de asemene însărcinat să studieze chestiunea. El propune lacerea unui canal lung de 3 kilometri, larg de 40 metri, în care apa să aibă o vitesă de 2.8 metri pe secundă, proect foarte favorabil pentru navigaţiunea remoreberilor. Cheltuelile erad evaluate la 1,800,000 florini, iar pentru cele-l’alte cataracte din sus la
2,700,000	florini, în total 4,500,000. Cu toate că era foarte îngrijit—şi nu fără cu-vînt—că dacă se va face un canal nod din partea Serbiei (la Geordab) ar curge o cantitate mult mai mare de apă ca pînă aci, fiind-că profilul curentului natural s’ar mări cu profilul canalului artificial, ceea-ce ar a-vea de urmare transformarea cataractelor celor de sus în mai multe noul Porţi-de-Eier, totuşi, din consideraţiuni politice, Wex s'a rostit pentru facerea canalului pe partea Serbiei.
Tot pe la vremea aceea, Societatea Danubiană de navigaţiune a adus pe inginerul american Wm. J. Mc. Alpine, care a făcut toate măsurătorile şi nivelajurile la Porţi-le-de-Fier de ambele părţi ale Dunărei. Proectul lui Mc. Alpine, asupra căruia s'a întins un văl de taină, tindea la facerea canalului pe ■naiul Itomîni-eî, adică în canalul I natural; dar, din diferite motive, Alpine a lost silit să se rostească pentru malul ‘ ‘sîrbesc.
Ambii ingineri erad d.e părere ca dificultăţile de comunicaţiune să se înlăture printr ’un canal tăiat pin raassa stîncilor şi , să se întindă rampa scăderii momentane a apei pe o linie mai lungă, de teama pe care am amintit-o mai sus vorbind de proectul lui Wex.
Şi de astă dată însă lucrurile ad rămas în stare de proiect.
La 1874, inginerii Wawra şi Bodoky, precum şi un inginer turc au făcut noui planuri, tot fără ca să se fi putut da lucrului un început de ezecuţiune.
Pînă în vremurile din urmă, singura lucrare pentru înlesnirea comunicaţiunil în aceste părţi, făcută în timpii noui, a fost şoseaua de pe malul stîng, croită de vestitul Sdchdny.
Lucrările ae-111 ale
Aşa ad mers lu- I crurile pînă la Congresul din Berlin, care a însărcinat pe Austro - Ungaria cu două mari lucrări de comunicaţiune: linia ferată transalpină între Italia şi Austria
şi regularea cataractelor Dunărei.
Execuţia acestor 2 mandate ale marilor puteri s’a împărţit apoi astfel: Austria să construiască linia ferată transalpină, iar Ungaria Porţile de Fer.
In 1887 ministrul ungar al lucrărilor publice, decedatul Gabriel Baross, a început lucrările de executare a mandatului european. La început s’a vroit să se facă lucrările în regie, cumpărîndu-se un spărgător de stîncî cu 50,000 de florini. Dar încercarea a fost zadarnică. S’ad făcut apoi şi alte încercări, dar fără nici un rezultat. Ministrul a recurs în cele din urmă la un concurs internaţional. In fine, în 1890, Banca Disconto din Berlin, fabricantul Hugo Lu-ther din Braunsclvweig şi inginerul Hajdu Gyula ad luat în întreprindere canalizarea Dunării pentru suma ue 13 milioane de florini; iar statul ungar a contractat un împrumut de 45 milione de franci cu rentă de 6 la sută asupra acestei lucrări. Lucrarea
trebuia să fie gată la 31 Decembre 1895, dar ea a întîrziat pînâ acum.
Lucrările s’au început în Iunie 1890. Guvernul ungar a numit pe d-nil ingineri Wa-landh, consilier ministerial, Ludovic Hosz-kdczky, Eugen Gruber, Frantz Herbert, Răcskav Gyula şi G. Kendl în direcţiunea lucrărilor tehnice.
Iată munca pe care trebuiau s’o săvîr-şească antreprenorii:
Toate stîncile şi greutăţile, de-alungul Dunării, pe o distanţă de 80 klm., trebue să se distrugă ast-fel ca de la Stîncă şi pînă la Orşova adîncimea să fie mal mare cu doui metri de la nivelul cel mai mic (o) al apei. De la Orşova pînă la micile Porţi de fer, adîncimea să fie de trei metri de la nivelul zero al apei, ca astfel chiar şi cele mai mari vapoare să poată intra pînă la Orşova, unde s’a construit un cheu mare costînd un milion şi jumătate de florini.
Lucrările s’au inaugurat la 15 Septembrie 1890 la punctul Greben, în faţa re-prezintanţilor guvernelor :	austriac, ungar,
romîn şî sîrb.
Sub stîncile de la Greben s’au făcut nişte galerii, cari ad fost umplute cu dinamită şi cu ecrazită; mai sus, pe bordul unui vapor se aflau reprezintanţil guvernelor sus-numite, antreprenorii şi inginerii. Vaporul s’a pus în legătură cu galeriile de sub stîncă printr’un fir electric. După cîte-va discursuri, ministrul Baross a apăsat un buton şi imediat o detunătură puternică a zguduit văzduhul, apele Dunării ad clocotit ca valurile mării înfuriate şi stîncile s’ad prăbuşit. Acest moment solemn a fost eternizat prin o piatră comemorativă aşezată de-asupra stînccl Alibeg, cu inscripţia ungurească :
SUB DOMNIA LUI FRANTZ IOSEF I FIIND P1UM-MINISTRU CONTELE IULIUS SZAPÂRY
ŞI MINISTRU AL LUCRĂRILOR PUBLICE BAROSS GABOR DE BELLUS LA 15 SEPTEMBRE 1890
Bine-iuvîntare Dumnezeiască, asupra a-cestef lucrări şi asupra autorilor el!
S’ad îndepărtat fn cursul lucrării două milioane şi jumătate metri cub! de materie. Pentru lucrări s’ad întrebuinţat 500,000 de vagoane, adică s’ad transportat materia-luri de 500,000 de vagoane. S’au întrebuinţat cărbuni în cantitate de 20,000 vagoane. Din lundul apelor s’ad scos 109,000 metri cubl de stîncă.
Lucrările de regulare constau în :
Canaluri tăiate în stîncile de subt apă la cataractele Cozba, Sirenya, Doiche şi Iuţi, de 80 metri lăţime şi cu adîncimea necesară. Aceste canaluri sunt săpate în malul stîng.
Un dig (val) la cataractul periculos de la Greben.
In sfirşit, un canal la Porţile de fier, precum s’a putut vedea din fotografia pe care am dat’o în numărul nostru de alaltâerl.
Canalul acesta e aproape în linie dreaptă (cu deosebire de cel roman care era în semicerc) şi apa are în el o vitesă vertiginoasă. Ast-fel, pe cînd unul vapor îi trebuie numai 2 jum. minute la vale, la deal are nevoie de 30 minute după cît se zice. Cînd vin apele mari, va fi nevoie de lanţuri pentru tras vapoarele. împrejurarea a-ceasta dă naştere la serioase îngrijiri, decari, probabil, vom avea prilej să vorbim cindva.
2
EPOCA
PROGRAMA OFICIALĂ
PENTRU PRIMIREA
MAJESTĂTEÎ SA E IMPERIALE §1 REGALE
FRANTZ I0SEF I
Luni, 16 Septembre, 1896
LA BUCUREŞTI
îndată ce trenul regal e în vedere, fortul Chitită începe a saluta cu toate tunurile. Forturile vecine şi bateriile intermediare ale fortului*; de la Nord a cetăţel Bucureştilor salută şi ele cu tunurile lor.
J.a 3 ore 30 minute trenul regal intră In gara Bucureşti, în sunetul imnului îrupăr-tesc.
lu ffara
In afară de gară, o baterie a regimentului VI de artilerie dă salutul, la care răspunde o baterie din Dealul Spirei, spre a vesti sosirea în Capitală a Majestăţel Sale împăratului.
Trenul regal intră in gară în sunetul imnului împărătesc şi se opreşte la flancul drept al gardel de onoare din regimentul Vlaşca No. 5, care dă onorurile militare.
Majeslatea Sa împăratul şi Rege este întâmpinat acolo de Majestatea Sa Regina, de Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa României, precum şi de Al teta Sa Regală Ducele de Saxa Coburg şi Got ba, cu suitele lor. Majestatea Sa, insoţO de Majestaţile Lor Regele şi Regina şi de Al tetele Lor Regale, trece pe dinaintea frontului gardel do onoare spre salonul de primire.
La flancul stâng al gardel de onoare stă primarul Capitalei şi consilierii municipali. Primarul presintă Majestăţel Sale împăratului şi Regelui, după vechiul obiceifl al ţărel, pânea şi sarea si salută pe Majestatea Sa de bună venire ; iar doamnele vor presintă flori.
In salonul de aşteptare se află miniştrii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Senatului şi Adună-rel deputaţilor. înaltul cler, înalta Curte de justiţie şi de casaţie, înalta Curte de CompturI, Academia romînă, Curtea de apel şi tribunalele, funcţionarii superiori al iii misterelor, rectorul si decanul Universitate! din Bucureşti, Banca Naţională, Casa de Depuneri, Camera de co-niercifl, prefectul politiei Capitalei, prefectul judeţului Ilfov.
i’fti-iiiffa
DupA presintarea autorităţilor, Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Regala se suie în trăsurile de gală ale Curţel, iar Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor ia comanda regimentului săi) de roşiori.
Majestatea Sa împăratul şi Regele, e în trăsură cu Majestatea Sa Itegele, Majestatea Sa Regina cu Alteţa Sa Regală [Principesa Marin şi cu Alteţa Sa Regală Ducele de Saxa-Coburg şi Golim.
Trupele divisiunel 1JI sunt aşezate de-a lungul stradelei-, pe ambele părţi, de la gara de nord la Palat şi dau onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc.
wtrlryiului
Cortegiul se pune în mişcare în ordinea următoare:
Proiectul poliţiei Capilulel.
Un eseadron de geaudarml.
Trăsurile .Suveranilor,,
Trăsurile Măjestăţilor lor surit înconjurate de comandantul corpului II de urinată, de adjutantul general al Regelui şî de adjutanţii Regelui.
După trăsurile Suveranilor urmează:
Escelenţn Sa Corniţele Goluehowski de Golu-cliowo, ministrul casei imperiale şi regale şi ministru al afacerilor străine, cu excelenţa sa preşedintele consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine Dimitrie Sturdza.
Excelenţa Sa Feldzeugmaestru baronul de Beek, şeful statulul-major general imperial şi regal, cu generalul de divisie Barozzi, şeful marelui stat-major al armatei.
Doamna Giga Mavrogheny, marea doamnă de onoare a Majestăţel Sale Reginei, cu Excelenţa Sa generalul de cavalerie Corniţele Paar, adjutant general al Majestăţel Sale împăratului şi Regelui şi cu adjutantul împărătesc şi regal lo-eotenent-colonel Somogyi de GyOngOs.
Doamna Zoe Bengescu, doamnă de onoare a Majestăţel Sale Reginei, cu Excelenţa Sa Feld-mareşalul locotenent Bolfns de Âhnenburg, adjutantul general şi şeful cancelariei militare a Majestăţel Sale împăratului şi Regelui, şi cu adjutantul imperial si regal locotenent-colonelui cavaler Pollak de Klumberg.
Doamna Maria Greceanu, doamnă de onoare a Alteţei Sale Regale Principesa Maria, cu generalul Alexandru Robescu, maestru al curţel
NUVELA
DEZAMĂGIRE
Părinţii intrară în camera Măriei.
Amindoul se simţeau mulţumiţi, cu toate că asupra mulţumire! lor se revărsa ca un ecofl depărtat regretul zilelor de altă dată. Căci de acum Marioara u’o să mal vie în fie-care seară ca să sărute fruntea gravă a părintelui, nici obrazul dulce şi veşnic pudrat al mumei.
Camerele largi n'ail să mal răsune multă vreme de glasul argintiii, nici oglinzile mari, prinse In păreţi! frumos zugrăviţi, n’afl să mal resfringă chipul cel blond al tinerel fete, cu obrajii rumeni, cu ochii plini de visuri.
—	Bine că o văzurăm la un fel, zise tatăl. Nici că se putea mal bine unde-va.
—	Se înţelege, că nu! Nicăerl nu se Îngrijesc mal bine fetele, ca la călugăriţe. In ziua de azi, pentru o fată mare, şcoala e primejdioasă.
—	Aşa e! Trebue să at lot-d’a-una ochii deschişi.
Pensionatele sunt nişte focare de stricăciune. N’al văzut riudurile de fete cari trec Duminica prin Cişmegifl? Galbene, veştejite, par’cft le-ar fi luat plnza de pe faţă.
Marioara noastră e bine. Acum nu mal avem de ce să purtăm grijă. Călugăriţele nu sunt numai profesoare, ei şi mume pentru fetele din pension.
Părinţii ’şl frecară mlinile mulţumiţi şi
Alteţelor.Lor Ilegale Principele si Principesa Rotniniel, primul locotenent de Wangenheiiu, adjutantul Alteţei Sale Regale Ducelui de Saxa-Coburg şi Gotba, şi generalul I. Borănescu, a-taşat In serviciul de onoare pe lîugâ Alteţa Sa Regală Ducele de Saxa-Coburg şi Gotba.
Un eseadron de gendarml;
Urmează trăsurile suitelor imperiale şi regale.
MjU fulul
La sosirea la palat, escadroanele de gendarml se opresc pe calea Victoriei.
In curtea palatului statt toţi ofiţerii cari nu sunt în front şi toţi ofiţerii de reservă.
O companie din regimentul Mihaiă Viteazul No. ti, eu steag şi muzică, dă onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc.
La intrarea In palat a Majestăţel Sale Impâfatulul Austriei şi Regelui Apostolic al Ungariei se arborează stindardul împărătesc pe aripa palatului, unde locueşte Majestatea Sa.
înainte de prlnz, Majestatea Sa împăratul şi Regele apostolic primeşte în palatul le-gaţiunel imperiale şi regale persoanele ee va bine-voi a indica.
La 7 ore seara va fi în palatul regal un prlnz de gală, la care vor fi Invitaţi, afară de suitele Suveranilor, de membrii lega-ţiunil austro-ungare şi de ministrul plenipotenţiar al Germaniei, d-nil miniştrii, preşedinţii si vice-preşedinţil Senatului şi Adu-uărel deputaţilor, foştii miniştrii şi generali şi căpeteniile autorităţilor.
Majeslatea Sa Regele va ridica un pahar în sănătatea Augustului Săil Oaspe.
La 9 ore, muzieele corpului II de armată vor suna retragerea.
*
In timpul călătoriei, la sosire şi la prînz, îmbrăcămintea va fi de mare gală, cu deco-raţiunile austro-ungare şi alte decoraţiunl în mărime regulamentară.
Marţi, 17 Septembre, 1896
PLECAREA LA COTROCENI
La 9 ore dimineaţa va fi revista corpului II de armată pe cîmpul Cotrocenilor.
îmbrăcăminte de gală cu decoraţiile austro-ungare şi alte decoraţii în mărime regulamentară.
Majestatea Sa împăratul şi Regele Apostolic, Majestăţile Lor Regele şi Regina pornesc la 8.15 din Palatul regal pentru a merge la CotrocenI, trecîud prin calea Victoriei şi Bulevarde.
In întîia trăsură ia loc Majestatea Sa împăratul şi Majestatea Sa Regele; In a doua trăsură, Majestatea Sa Regina cu doamnele de o-noare; în a treia trăsură, corniţele Goluehowski eu d. Sturdza; în a patra trăsură, Feldzeug-ma--estru de Reck cu generalul Barozzi ; în a cincea trăsură, generalul comite Paar, generalul Bol-fras, locotenentul-colonel Pollack şi colonelul Lambrino.
Urmează trăsurile cu restui suitei.
Un-eseadron de gendarml, cu prefectul de poliţie deschide cortegiul şi il închide, mergînd numai pînă la poarta parcului de la CotrocenI, de unde se îndreptează spre cîmpul revistei.
Pe bulevarde sunt înşirate diferitele corpo-raţiunl şi societăţi, delegaţiunile, foştii sub-ofi-cerl din armată şi publicul.
In curtfea Palatului de la CotrocenI se dau o-norurile militare de către o companie din regimentul Ilfov No. 21.
Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa Romîniel primesc pe Majestatea Sa împăratul şi Regele şi pe Majestăţile Lor Rogele şi Regina.
REVISTA DE LA COTROCENI
Alteţa Sa Regală Principele Romîniel merge la cîmpul revistei şi ia comanda regimentului Săă.
Majestatea Sa Regele încalecă şi Înconjurat de adjutantul Săă general şi de doul adjutanţi merge la cîmpul revistei pentru a lua comanda trupelor. La sosirea Majestăţel Sale Regelui la aripa dreaptă a trupelor, aceste dau onorurile militare şi muzicile intonează imnul rominesc.
La flancul drept al revistei start călări toţi generalii şi ofiţerii superiori, cari nu stau în
rămaseră o clipă tăcuţi, cătînd în zarea viitorului, unde vedeail pe Marioara eşită doctor în filozofie, biciuind din înălţimea catedrei universitare viţiul şi corupţiunea cari se întind capecingiuea pe trupul cel istovit al societăţel noastre.
—	Cioc ! Cioc !
—	Anini!... Uşa se deschise.
—	A ! tu eşti Sofio '?... Întrebă muma.
—	Eu, dar ce-aţl făcut pînă acum în tîrg ? V’am mal căutat o dată.
—	Uite am pus pf. Marioara, în pensionat la călugăriţe, răspunse cu mîndrie muma.
—	Nu-i aşa că am făcut bine, cumnată ? întrebă şi tatăl.
—	Vezi bine, că da ! Numai dacă n’ar fi niscaiva fete stricate acolo. Ştii d-ta, cumnate...
—	Ce tot vorbeşti ? Întrerupseră amîn-dol părinţii de o dată. In pensionatul ăsta nu se pomeneşte aşa ceva. Nici acasă n’a fost Marioara cum o să fie acolo.
—	Să dea D-zeii, cumnate şi dragă Ma-tildo, vezi cum e lumea tn ziua de azi.
—	Aşa e ! afirmară părinţii, dîud din cap amlndol.
Fetele nu mal sunt ca altă dată !...
*
♦ *
Şi luul trecut-afl după luni... Marioara stetea în pensionat, nevăzlcd în fie-care zi de cit cărţile, chipurile de o cuvioşie ipocrită ale călugăriţelor şi pe eternul Crist întins pe cruce.
De Crăciun însă părinţii aii venit şi au luat-o ca să petreacă sărbătorile In familie.
Şi toţi, rubedenii mal api-opiate sad mal depărtate, cunoscuţi, dragi mal mult sau mal puţin, s'art grăbit să vie şi s’o vadă. Şi cu toţii aii fost la o vorbă: că Marioara a crescut, că obrazul ’I s’a făcut mal rumen şi mal plin, că ochii el albaştrii sunt
front, ataşaţii militari, precum şi oficeril superiori de rezervă. La trecerea frontului toţi a-cestia vor urma pe Majestăţile Lor.
La 9 ore fără 10 minute, Majestatea Sa împăratul şi Regele, călare, însoţit de Alteţa Sa Jtegalâ Principesa Maria şi de Alteţa Sa Regală Ducele de Saxa-Coburg şi Gotba, urmat de Majestatea Sa Regina, în trăsură, se îndreptează din palatul de la CotrocenI spre câmpul revistei.
Doul adjutanţi regali merg înainte, iar în urmă suita Majestăţel Sale împăratului si Regelui şi oficeril din serviciul de onoare al Majestăţel Sale.
îndată ce Majeslatea Sa împăratul şi Regele se apropie de cîmpul revistei, Majestatea Sa Regele ordonă trupelor a se da onorurile militare. Muzicile intonează imnul împărătesc şi Regele înaintează spre împărat pentru a’I în-inîna raportul trupelor în front.
Trupele sînt aşezate în două linii de bătae— în întîia infanteria în coloane de batalion — în a doua, artileria desfăşurată şi cavaleria în coloane de două escadroane.
îndată după trecerea frontului unei brigade, aceasta se formează pentru defilare.
După trecerea frontului liniei a doua, Majestatea Sa împăratul şi Regele Apostolic ia locul drept în faţa mijlocului tribunelor. Trăsura Majestăţel Sale Reginei se pune în dreapta Mujes-tăţel Sale, care primeşte defilarea comandată de Majestatea Sa Regele.
După terminarea revistei, Majestatea Sa împăratul şi Regele, împreună cu Majestatea Sa Regele, Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa Romîniel şi Ducele de Saxa-Coburg şi Gotha, călări, şi Majestatea Sa Regina, în trăsură, se întorc înapoi la palatul de la CotrocenI. La trecerea Suveranilor trupele dau onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc.
La ora 11 şi trei sferturi va fi uu dejun la Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa Romîniel.
PLECAREA LA SINAIA
La ora t Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Regale vor porni la Sinaia de la staţiunea CotrocenI.
In trenul regal, iau loc corniţele Golu-chowsky şi suitele Măjestăţilor Lor împăratului şi a Degetul, preşedintele consiliului de miniştri, ministrul de răsboifi, ministrul plenipotenţiar al Romîniel la Viena, generalul comandant al corpului II de armată, secretarul general al ministerului de răsboifi şi comisiunea fortificaţiilor.
LA FORTUL CHITILA
Trenul regal soseşte la fortul Chitită la ora 1 şi juni.
Majestatea Sa împăratul şi Regele merge cu Majestatea Sa Regele şi Alteţele Lor Ilegale Principele Romîniel şi Ducele de Saxa Coburg-Gotha la fortul Chitila, unde o companie a regimentului 2 de cetate stă gardă de op o are.
La aripa dreaptă stau inspectorii generali al artileriei şi al geniului şi comandantul artileriei cetăţel Bucureştilor.
După vizita fortului, se face o tragere de manevră, la care vor lua parte forturile şi bateriile învecinate.
După ce generalul Pilat, comandantul corpului III de armată, presintă Majestăţel Sale împăratului şi Regelui raportul corpului săfl, trenul regal porneşte spre Sinaia la 2 şi jum. ore.
Dincolo de Ploeşti e înşirată, într’o singură linie, diviziunea V,—infanteria în coloane de batalion,—artileria şi cavaleria desfăşurate. Trupele primesc trenul regal, care înaintează încet, cu onorurile militare şi în sunetul imnululul împărătesc.
PETRECEREA LA SINAIA ŞI PLECAREA
Trenul regal soseşte la Sinaia la 5 şi jum. ore.
La gară o gardă de onoare din batalionul 2 vînătorl cu muzică, dă onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc.
Autorităţile locale stau pe peron.
Trăsurile Regale duc pe Suverani cu sui-
mal senini ca cerul.
Tot aşa a zis şi GabrielVioreanu, tînărul locotenent de roşiori, frate cu prietena Ma-rioarel, Emilia, care a venit aşişderl s’o vadă şi s’o admire, pentru ca să n’o mal uite nici o-dată.
Dar el n’a venit numai odată, precum au făcut celel-alte cunoştinţe, ci de4 safl de 5 ori, pentru că Marioara iubea mult pe E-milia şi Emilia nu putea veni fără Gabriel.
Iar cînd s’a isprăvit vacanţiea, Marioara a plecat tristă, duelud cu ea dorul ochilor negrii al lui Vioreanu, cît şi un teanc de bileţele trandafirii în care tînărul locotenent îşi scrisese pasiunea lui fără de margini.
Şi de acum înainte Marioareî, a început să ’l pară prea strimtă curtea pensionatului, cărţile prea anoste, Crist prea mo-horit.
A început să se gîndească la cerul larg al cîmpiilor, la umbra stejarilor, la plimbările prin grădina cea mare a casei sale, dar mal ales se gtndea Marioara la statura zveltă şi delicată a tîuărulul locotenent.
Călugăriţile însă erau severe.
Cu toate că ea şi-a manifestat de mal multe ori dorinţa de a merge pe acasă, voe nu i s’a dat vreme de o lună de zile, dar la o lună a venit ordonanţa unchiului el, maiorul, şi-a înmlnat directoarei o scrisoare în care se cerea voe pentru ca Marioara să vie la o petrecere familiară.
Directoarea s’a învoit.
Şi s a învoit uu numai atunci, dar în toate săptămîuile odată, ba une ori şi de 2 ori pe săptămînâ, ca sâ’l dea voe Marioa-rel, spre a se duce acasă împreună cu ordonanţa unchiului săfl.
Căci Maiorul Bronzescu stetea peste drum de tatăl Marioareî şi după cum zicea el
www.dkedromăifiAair©30
tele lor la Castelul Peleş, unde slâ o companie cu steag şi muzică.
In sunetul imnului împărătesc, se arborează pe Castel Stindardul împărătesc.
La 7 şi jum. ore va fi prînz la Castel.
Mercuri, 18 Septembre
Majestatea Lor visitează Sinaia şi împrejurimile.
Dejunul va fi în pădure.
La G jum, ore seara va fi prînz la Castel,—la 8 jum. ore o mică serată.
Majestatea Sa împăratul Austriei şi Regele Apostolic al Ungariei porneşte la 10 ore seara.
SERBĂRILE DE LA ORŞOVA
(De la trimisul nostru special)
Orşova, Sîmbătă 14 Sept.
împodobirile oraşului şi ale gărel sunt terminate de aseară. Aspectul general foarte frumos.
Joi şi Vineri au venit merefl trupe şi o-fiţeril din Timişoara, Caransebeş, Lugoj şi alte garnizoane mal apropiate, pentru parada de Sîmbătă şi Duminică.
De prin împrejurimi vine merefl lume pentru a vedea întîlnirea celor 3 monarhi şi serbările Porţilor de Fer. Otelurile sunt deja pline şi casele particulare sunt de a-semenea prinse.
In port ancorează vapoarele Iosef-Carl, Tegetthoff, Sophia şi altele.
Cu trenul accelerat de Bucureşti, care a sosit astă noapte aci la 2 jum. după miezul nopţii, att venit o sumă de romînl din ţară. El aii stat multă vreme la gară, din cauza greutăţii de găsit locuinţă.
Aii sosit şi ciţl-va ziarişti, şi anume d-nil Al. Ciurcu, Barbu Delavrancea, Brio), Co-lescu, Hans Krauss. Parte din el aii fost găzduiţi pe vaporul Iosef-Carl.
Pentru timpul serbărilor s’au adus din Pesta 300 de birjl. Dar birjarii nu cunosc localitatea şi de aci nass încurcături.
In general, administraţia e cam zăpăcită.
Orşova, Sîmbătă 14 Sept.
Astăzi au sosit cu trenul de Budapesta miniştrii comuni : contele Goluchowsky, însoţit de contele Szecheny, şef de secţie şi Ludwic Doczy, cousiiier ministerial; Krieg-hammer, ministru de război însoţit de cou-tra-amiralul baron Sterneck, BeniaminKal-lay, ministru comun de finanţe.
Din parteaguver. austriac au sosit: contele Badeni, prim-ministru, conte Welserspeimb, ministrul apărării, baron Gautscli, ministru instrucţiei, cavalerul Bielinsky (finanţe), Glantz (comerţ), Gleispach (justiţie) şi Gut-temberg (căile-ferate).
Din partea guvernului unguresc: baron Banfty însoţit de d-nil Tarkovich (secretar de stat), Ieszenczky (consilier de secţie), Adolf Huszâr (consilir regal); apoi Perczel DezsO (interne), baron Samo Iosika (ministru a latere), Erdelyi Sandor (.justiţie), Lu-kăcs Lâszld (finanţe), "Wlaslics Gyula (instrucţie), Fejervâry (ministrul de honvezi), Daniel Erno (comerţ); apoi secretarii de stat: VflrOs Lăszlo, CsOrgheO Gyula, consilierul ministerial Gonda Bela, directorul C. F. U. Ludvig Gyula, inspectorul general al C. F. U. Kâlmânn Kenessy.
Din partea Parlamentului austriac afi venit 33 de deputaţi şi seniori.
Din partea Parlamentului unguresc aii sosit d-nil:
Apponyi Geza, Apponyi Sândor, Bissingen ErnO, Csekonics Endre, Dessewtt'y Aurel, Jako-vich Aladâr, Jankovich Lăszlo, Kârolyi Tibor, Karâcsonyi Aladâr, Karâcsonyi Jeno, Keglevick Gabor, Majlâth Jdzsef, Majlath Lăszlo, Majlalh Istvân Geza, Nyâry Kâlniân, Pallavicini Ede, Sztâray Nep. Jânos, Szeehenyi Rertalan, Szeche-nyi Geza, itj. Szeehenyi Imre, Szeehenyi Gyula, Somsich Adolf, Wenekheim Ferenc es Zichy Nândor grdfok; Bânffy Albert, Bohus Zsigmond, Bornemisza Kdroly, Harkânyi Kâroly, Harkânyi Frigyes, Podmaniczky Gâza, Revay Gyula, Rauch Geza, Redl Bela, Thoroekay Viktor es Vecsey Jdzsef, br. Csâszka Gyttrgy ersek, Dessewffy Sândor pflsprtk, Popea Miklos pfisprtk, Sârkâny Sâinuel ptispOk, Gliyczy Bela, Gâll Jozsef, Lati-novics Jânos, Laszkâry Gyula, Mixich Kâlniân, Mihd Bâlint es Vertessy Sendor.
Ambrdzy Bela br., Andrâssv Geza gr., Amon Ede, Asbhili Janos, Bulgar Ferenc, liurubâs Bela, liauszneru Guidd, lielitska Băni, Bef'thy Alger* non, Berzeviczy Albert, Bessenyey Ferenc. Met-bleu Balâzs gr., Boda Vilmos, Chernel Gyula, Csâvossy Bela, Csinscek Eldriân, Daniel Gabor, Dâniel i’âl, Denikd Păi, llegen Gusztâv, Ddkn.s Emil, Eudrey Gyula, Esterbâzy Kâlniân gr., Farhaky Istvân, Fay Gyula, Fenyvessy Ferenc, Fsrnbach Jdzsef, Foldvâry Elenier, Fiildvârv Miklos, Francsise Norbert, Frauciszey llenrik kirâlyi asztalnok, Frey Ferenc, Gromou Dezsil, Gyurghyevits Văzul, Uegedtls Kâroly, llege-dits Sândor, lleller Jânos, Hortovânyi Jdzsef, Joanovits Ivân, Janics Imre, Justh Gyula, Kammerer Eruit, Kapotsffy Jeno, Kâliay Li-pdt, Kemeny Akos bard, Kemeny Păi, Kende Bela, Kiss Albert, Klobusilzky Jânos, Koluk lsl-vân, Kolozsvâry Kiss Istvân, Konkoiyi, Tliege Jdzsef, Kossuth Ferenc, Krajtsik Ferenc, Kubinyi Arpâd, Lakatos Miklos, Lalinovich Erno, l.âng l.ajos, Lits Gyula, Lukâcs Bela. Meszlenyi l.ajos, Mihâlyi Peter, Miklos Odiin, Moliay Sândor, Mol-nâr Antal, Molnâr Bela, Molnâr Jdzsiâs, Mor-zsânyi Kâroly, Mttiler Lajos, Mitnnicli Aurel, Nagy Jânos, Nagy Sândor, Nedeczey Jânos, Neu-maiin Armin, Nemenyi Ambrus, Xikolics Fedor bard, Nopcsa Elek br., Nyary Bela br., Papp Gâza, I’erenyi Zsigmoml br., Popovics istvân, Popovics Istvân Văzul, Rahovszky Geza, Itatko-viem Ivân, Iteviczky Kâroly, Ronay Jânos, Boiler Antal, Rudnyânszky Bela, Simd l.ajos, Sipeky Sândor, Szmialovszky Vaier, Stojevics Jânos. Spevec Ferens Szaplonczay Miklds, Szâsz Kâroly, Szende Băla, Szele Gyrtrgy, Szinay Gyula. Szily Pongrâcz, Stojanovirs Gydrgy bârd, Te-ledgy Jdzsef, Teleki Sândor grof, Thold Dâniel, Thoroczkay Miklds grof, Tomcsânyi Lâszld. Tdtli Aianâr, Tdth Jânos, Tuba Jânos. Ugron Akos, Verniess Bela, Visontai Soma, Vuja Peter, Zaki» Milân, Zsâmbokretky Emil, Zicby Jeno grof, Zmerticli Ivân*
Orşova, Sâmbătă 14 Septembre.
Stradele oraşului, împrejurimile şoselei care duce la gară şi gara sunt ticsite de lume. Vremea e închisă şi cam rece. Ameninţă să ploae.
O sumă de Romînl bănăţeni din Tufărenl, Topleţ, Bîrzasca afl venit, cu muieri şi copil, în haine de sărbătoare, au venit să in-tîmpine pe impăratul-rege.
Pe peron e înşiruită compauia de onoare, din reg... cu drapel şi muzică. O sumă de generali şi ofiţeri superiori. Iată căte-va notiţe:
Armata : general baron Ioan Waldstae-tten, corn. corp. armată Temişoara, general Aug. llolfmam, general Mauriţifl Reicli-liold, general Conte Hugo Corti, general hoved Klobucsâr Viktor, general honvedseg (Eljeu!) Emil Sehraml.
Presa. Afară de cea ungurească: Novoie Vremia, Petersburgskia Viedomosli, (rus), Videlo, Odiec, Srpsca Zastava (sirii), Voinţa, Timpul, Românul, Epoca (rom.), Nardone Novine (boem) N. Fr. Presse, Presse, Fre-mdenblatt, N. W. Tagblat, Extrablat. Nord-deusche Ailg. Ztg. (Berlin), 'Berliner Tag-blatt, Koelnisclie Ztg., Mi'mcbener Allg. Ztg., Hamburgischer Correspondent, Leipziger II-lustriste Zlg. Ueber Land uud Meerr, Le Temps, Journal des Debats (Henri Brusquet), Figafo, lllustration, Times (Lavino), Standard, Dailly News, Morning Post, lllustra-ted London News.
Clerul: Dessewffy Sândor, [ep. catol. Timişoara, Gavril Zmeianovicl ep. sîrbesc Vîrşeţ, Nic. Popea ep. rom. Caransebeş, Petre Popp, vicar unit romîn Lugoş. Kiss Arou ep. reformat, Sârkâny Sâmuel ep. luteran, preşedintele comunităţii ovreeştl cu 3 membrii.
Comitatele: Iakabffy Imre fişpan Caraş-Severin, Molnâr Victor fişpan Timişoara, Fâbiân Lâszld fişpan Arad, Freyler Ignati primar de Orşova.
Serv. navigaţii: Soc. imp. privilegiată a nav. pe Dunăre prin baron Anton Banhans şi Ludovic Ulmau, consilier regal; societate reg. navig. Dunăre şi mare Jpriu contele Pât Szeehenyi. soc. nav. germană prin Ca-rol Fflrstenberg, soc. sîrbă nav. Ciurcovicl şi asociaţia plutaşilor unguri prin Carol Szohner.
La 3 ore, trenul imperial soseşte, şi e salutat de mii de strigăte de.- Eljen, Să trăiască, Hoch.
Monitorul de pe Dunăre trage salve. Muzica intonează imnul.
M. Sa se coboară urmat de contele Paar, baron Bollfras (adjutanţi), contele Hunady, mare maestru de ceremonie, contele Wol-kenheim, Ştefan Pâpay (şeful cabinetului civil), căpitauul Ditl, ofiţer de ordonanţă, d-rul Hertze, 2 adjutanţi şi un funcţionar al cabinetului militar.
împăratul trece iu revistă compania de onoare.
aducă. Slugile ţivile sunt obraznice.»
lutr’o Sîmbătă seara însă, cînd intră Marioara in dormitor şi văzu ordonanţa, tresări fără de veste; unchiul său îşi schimbase ordonanţa. Aşa trebue să fie, cel puţin, de oare-ee nu mal era Stan Gheorghe, din ChiniogI, ci un alt voinic mal înalt puţin şi mult mal plăcut la chip.
Se înţelege că o schimbare în ordonanţă trebuea să dea de gindit Marioareî. O dată Stan plecat, nu mal avea, de o cam dată, cine să facă schimbul de scrisori între ea şi Gabriel ; pe urmă Stan, o (lată eşit, poate cam fără răvaş, de la Maior, putea să birfească şi aceasta ar fi stricat mult, dîud lumii de vorbit.
Judecata aceasta v’aţl fi făcut-o orl-care dintre d-v, dar uu şi-a făcut-o Marioara de loc.
Ea n’a stat la gîndurl, nici o clipă. Din potrivă, cînd a plecat, ochii ÎI erau mult mal senini, obrajii mal rumeni, buzele mal calde.
Ba în grabă a uitat să-şl ia şi să-şllegela gît frumoasa iconiţă apărătoare de duhurile vrăjmaşe.
***
Cam de la Paşte înainte a băgat de seamă d-na l’eriescu că fata el, Marioara, s’a schimbat. O vedea stind ceasuri întregi cufundată în gîndurî, era mal tot-d’a-una ursuză; se supăra de orl-ce; bucatele nu’I mal plăceaţi; nimeni nu-I mal intra In voe.
Faţa el trandafirie, veşnic zîmbitoare, a-cum bătea în palid, ochit se înconjuraseră de cearcăne vinete, buzele el păreaţi supte.
Cu toate astea d-na Periescu, muma, nu ’şl da socoteală ce să fie. Cît se fră-mîntă cu gîndul nu putu afla rostul acelei schimbări.
De altminteri n’avea de ce să se teamă; Marioara nu eşea din pensionat nici o dată
fără ştirea părinţilor şi directoarei; în pensionat era supraveghiată de aproape, ţinută de scurt, aşa că uu şi-ar fi putut juca mendrele.
Şi toluşî Mai ioarase schimba pe fie-care zi.
Ba de la o vreme, mama observă cu sfî-şiere de inimă că fata a început să se în -grase tntr’un mod neohiciuuit de repede.
Taliile n’o mal încăpeau; rochile erafi sti imte.
tar într’o zi spre groaza părinţilor el, doctorul chemat fără voia Marioareî, declară că fata este «însărcinată».
Auzi! Dacă se poate una ca asta! Marioara fata lor iubită, pusă în cel mal riguros pensionat de călugăriţe, a înşelat toate aşteptările şi a sfârîmat toate visurile părinţilor el.
Dar cum ? e imposibil de priceput...
Şi cu toate acestea nimic mal uşor.
Stan vistavoiul nu se schimbase; ordonanţa cea nouă nu era de cît locotenentul Gabriel, care isbutise să atragă în partea lui pe Stau, care tl dădu hainele Iul in schimbul unul napoleon.
Şi Gabriel ducea pe Marioara îutîifi la el acasă, de unde Stan o conducea la părinţii el.
Şi ast-fel s’afl întîmplat lucrurile...
__________________________________linii.
INSTITUTUL de DOMNIŞOARE
Strmlu Flutlueî, 22 — Itiiciireştl
Licefl. Şcoală Primară. Grădină de copil
Autorisut din noii conform noului regulament.
Pentru copiii de profesori, institutori şi militari se fac condiţiunl avantagioase.
Directoare, PAULINA LUPU-ANTONESCU
Absolventă u şcoalel centrale de lele din Bucureşti, Diplomată a Academiei pedagogice din Viena.
EPOCA
■
3

S*
Corniţele suprem «îl comitatului salută a-pol <le bună venire pe Majestatea Sa. împăratul mulţumeşte In elte-va cuvinte. Strigătele entuziaste ale mulţime! nu mal contenesc.
Majestatea Sa se urcă In trăsură şi pleacă fu oraş, unde descinde la Forstamt (admi-nistraţiunea pădurilor) .şi unde corpul diplomatic, clerul şi delegaţiunile sunt primite în audientă.
Orşova, Slmbătă 14 Sept.
Itecepţiunea s’a terminat Ia ora.... Ma-jestatea Sa s’a urcat apoi in trăsură şi s’a dus pe malul Dunărei, la Imharcaderul special, unde s’a urcat pe vasul Frantz-Iosef spre odihnă. Majestatea Sa va petrece noaptea aci.
In oraş	e foarte mare mişcare.
(	
—2^	
—	""Ţ VŢ- <y!-
—	
X (	
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Paris, 14 Septembrie.
D-nu Mei ine a oferit un dejun în onoarea d-lut Yermolow, ministru al agriculturi şi domeniilor din Rusia. Au asistat la acest dejun şi mal mulţi miniştrii.
O furtună Inspâimiutătoare bintue peste toată Francia, dar mal cu deosebire asupra coastelor. Pagubele sunt considerabile.
Semlin, 14 Septembrie.
Reirele Serbiei a sosit la 8 ore seara şi a fost primit de autorităţi. Apoi a continuat călătoria sa la Orşova.
Roma, 14 Septembrie.
După clte-va ziare, căsătoria prinţului de Neapole, s’ar li fixat pentru 1 2 Octombrie. — Birourile Camerilor au decis de a prezenta In remod solemn după căsătoria prinţului, aduse de felicitări regelui, reginei şi noilor soţi.
Varşovia, 14 Septembrie.
Convalescenţa contelui Şlmwaloff merge încet.
Trente, 14 Septembrie.
Congresul anti-francmasonic s’a deschis. Ca acest congres asistă mal mulţi episcopl. S’aă trimes telegrame de omagii Papei şi Împăratului Frantz Iosef.
Berlin, 14 Septembrie.
împăratul Wilhelm a conferit ordinul Vulturului Negru prinţulor Albert de Saxa şi Albert al Belgiei.
Cettinge, 14 Septembrie.
Glasermagorca desminte ştirea dată de ziare în privinţa logodnei prinţului Danillo cu principesa Anna Xenia.
SITUAŢIA TURCIEI
Londra, 14 Septembiie.
Se anunţă din Constantinopol ziarului Times că oraşele Egin şi Karputh aii fost incendiate la li Septembrie. La Kaissarieh au fost măceluri. Tot din Constantinopol se anunţă lui Daily News că 120 de armeni au fost omorîţî la Gemerik.
Constantinopol, 14 Septembrie.
Ambasadorii aă răspuns în scris Porţii Ia notificarea în privinţa numire! prinţului.
O luptă mică s’a dat în vilaietul Van, între trupele şi Armenii cari s’aă refugiat în munţi. — Pagubele sunt neînsemnate în ambele părţi.
De patru zile miniştrii ţin consilii extra^ ordinare în privinţa afacerilor armeneşti şi chestiunilor financiare.
D. VukowicI a adus Sultanului o scrisoare a prinţului de Muntenegru, a cărui călătorie la Constantinopol s’a amînat pînă după măritarea principesei Helena.
PRIMIREA TARULUI IN FRANCIA
Paris, 14 Septembrie.
Agenţia Havas desminte în mod formal ştirea că ar fi isbucnit vr’un conflict între guvernul şi preşedinţii camerei şi senatului, sau că există neînţelegeri în sinul cabinetului în privinţa participării parlamentului la serbările date în onoarea Ţarului.
Preşedinţii celor două camere nu vor însoţi pe d-nu Felix Faure Ia Cherbourg, dar vor fi cu densul la gara din Passy. Vor a-sista la vizita Ţarului la Eliseă.
Nu se va pronunţa nici un discurs în timpul serbărilor; numai d-nu Faure, la prînzul de Marţi la Eliseă, vajridica un toast la care va răspunde Ţarul.
TARUL IN ANGLIA
Balmoral, 14 Septembre.
Ţarul, Prinţul de Galeş, ducii de York şi de Connauylht aă făcut o partidă de vânătoare; Ţarina şi Regina aă făcut, o plimbare în trăsură. Lord Salisbury a sosit.
Dintre institutele particulare de băeţl din ţară cel mal mare contingent, Ia examenele de bacalaureat din Iunie, l’a dat LICEUL MODERN de băieţi din capitală, de sub direcţia d-lor Dr. M. Brindză şi G. C. Dragu, institut care a avut "26 de bacalaureaţi. AUTORIZAT CONFORM NOULUI REGULAMENT No. 7063,ca, mdeplinindu-se condiţiile din regulament, să poată lace la finele anului examene în institut, în pre-senţa delegaţiunel ministeriale !Ş1 ELIBERA CERTIFICATE.
Acest institut şi-a deschis cursurile la 9 Septembre curent, cu un loarte distins corp didactic. Înscrierile se fac pînă la 25 Septembre. la cancelaria institutului, Calea Victoriei 190.
ULTIME INFORMATIUNI!
Astăzi, cu ocaziunea inougură-reî canalului de la Porţile de fier, M. S. Regele Serbiei va fixa ziua 'vizitei ce va face Suveranului nostru, probabil intre 15 şi 20 Octombre.
In acest caz, Primăria Capitalei este decisă a menţine pînă la acea dată toate decoraţiunile şi arcurile de triumf făcute pentru primirea M. S. împăratului Frantz Iosef, schimbînd atunci numai iniţialele şi drapelele.
Faimosul Malaxa a sosit azi dimineaţa în Capitala, pentru a cere graţie protectorilor săi.
Cererea făcută de Statul Romîn pentru suspendarea executării deci-siunel Curţii de Apel din Bucureşti în afacerea Zappa, a venit Joul înaintea acestei Curţi.
Nepresentîndu-se decît advocatul statului, care a cerul ainîuarea, cererea s’a fixat a se judeca pe ziua de I Octombre.
Atragem atenţiunea cititorilor asnpra corespondenţei ce publicăm în pagina II sub titlul „Serbările de la Orşova1'.
Dacă ziarul nostru n’a apărut de dimineaţă, ca de obiceiu, cauza este că poşta din străinătate fiind întîrziată, venind tocmai seara, n’am avut corespondenţele la timp.
«La societe pour l’impression des vieux textes frâu cais» din Paris a premiat o lucrare a d-lul Ovid A. Densuşianu, licenţiat al facultăţii de litere din Iaşi şi diplomat al şcoa-lel des hautes etudes.
Subiectul lucrărel premiate e o branşă din ciclul legendelor narbo-neze şi poartă titlul La prise de Cor dres.
Recensiunea a fost făcută de d. Gaston Paris, membru at Institutului, care s’a pronunţat cu multe e-logii asupra acestei lucrări, în urma căreia societatea a decis s’o premieze cu 1000 de franci şi s’o tipărească pe cheltuielile sale.
Erl după amiazl s’a ţinut la Dacia întrunirea convocată de socialişti, pentru a protesta în contra condamnare! soldatului Iacob Ţăranu.
Au vorbit d-nil Nădejde, Geor-gescu şi V. G. Morţun.
S’a votat o moţiune prin care d. V. G. Morţun este însărcinat a d-duce Gestiunea înaintea Camerei, fie cu ocazia discuţiei Mesagiulul, fie cu ocazia discuţiei budgetului ministerului de răsboifi.
P telegramă din Cimpu-Lung spune că s’a găsit pe marginea girlel Brătia, cadavrul lui Ion Ion Glosau.
Se crede că ar li fost omorit de unchiul săli Banu.
Parchetul cercetează.
PROVINCIA IN CAPITALA
De două zile toate trenurile cari vin în Bucureşti sunt ticsite de lume. Din Slatina, Piteşti, Câmpulung, Giurgiu, Călăraşi, Ploeştl, Buzău, Brăila, T.-Măgu-rele, ele. au venit o mulţime de oameni peulru a vedea serbările ce se vor des-l'ăşura mîine şi poimîine.
Trenurile de aseară, iu special, aiî fost încărcate de lume. Din cauza afluenţei celei mari, pe la toate gările mal importante s’au adăogat vagoane la trenuri. Din această cauză toate trenurile de aseară au suferit întîrzierl de cîle 30—60 minute; trenul de Craiqva de pildă, care trebuia să sosească aseară la 8.50, n’a sosit decît numai la 10 şi jumătate.
La gara de Nord era o îmbulzeală enorm de mare, aşa că un mare număr de voiagiorl aii trebuit să stea pe loc aproape o jumătate de oră pînă a putea lua vr’o birje.
Trenurile de azi dimineaţă au fost de asemenea ticsite de lume; nu puteai găsi un loc nici măcar pe coridoarele vagoanelor.
Afluenţa era atît de mare, in cît la gările din Calaţi, Brăila, Tecuci, Focşani, B.-Sărat şi Buzău nu s’au mal dat bilete de drum, nefiind nici locuri in tren şi nici măcar vagoane disponibile. Din a-ceastă cauză s’aiî produs dese incidente.
*
* *
loate hotelurile din Capitală, în special magherniţele, botezate hoteluri, din calea Griviţel, sunt ocupate.
Pe Calea Victoriei o lume imensă foieşte, îngreuind circulaţia trăsurilor.
Numărul călătorilor veniţi pină azi dimineaţă in Capitală, se poale cifra la vr’o 30,000 de suflete.
E interesant de a releva, că aseară an venit foarte mulţi din Braşov şi împrejurime, mal ales saşi, precum şi diu Rusciuc.
SERBĂRILE de la orşova
(Prin fir telegrafic)
Vlrciorova, 14 Septembre.
Mulţime enormă venită din Bucureşti pentru inaugurarea canalului Porţilor de fer.— Printre persoanele sosite se observă: baronul d’Aerenthal, ministrul Austro-Ungariel la Bucureşti, D-nu Emil Ghika, ministrul nostru la Viena, D-nil Delavraneea şi Bianu deputaţi, D-nil Golescu (Gazeta), Skupiewski (Agenţia ltomînă), Ciurcu (Timpul), Ion Po-pescu (Epoca) şi Briol (Inclepcndance Bou-mâine); D-nil An tipa şi Băicoianu de la ministerul de domenii.
Otelurile şi casele particulare nu pot conţine toată lumea. Mal mulţi invitaţi locuesc pe bordul corăbiilor; mal multe persoane din Budapesta staă în vagoanele cu cari aă sosit.
Aă sosit mal mulţi ziarişti străini, printre cari D-nil doctorul Jvlaeser, fost redactor şef al Gazetei de Colonia, şi doctorul Esser, corespondent al aceluiaşi ziar, Licli-tenşladt al ziarului Presa vienezâ, doctorul Zweig al ziarului Wienez Alendpost. O co-misiune venită diu Bucureşti va însoţi pe aceşti domni în Rominia.
Orşova, 14 Septembrie.
Gara din Orşova este împodobită cu culori ungureşti, romîneştl şi slrbeştl; este ornată cu ghirlande de verdeaţă şi efigii. S’a adăogat gării un pavilion îmbrăcat cu catifea grenat, unde vor descinde Suveranii.
Drumul de la gară este decorat cu stilpî mari purtînd efigii cu culorile ungureşti, romîneştl şi strbeştl, alteruînd unele cu altele ; alţi stilpî poartă numele împăratului Frantz Iosef, Regelui Ca rol şi Regelui Alexandru.
Programul oficial anunţă pentru azi, la 3 ore, sosirea M. S. împăratului.
Mîine, Duminică Ia 7 ore, serviciu divin ; la 8 ore şi 20 m. sosirea Regelui Serbiei; la 8 ore 35 m. sosirea M. S. Regelui Ro-mîniel.
La 0 ore şi jum. plecarea cu vapor pentru inaugurareacannlulul Porţilor de fer. La unspre-zece ore dejun pe bord.— La două ore întoarcerea la,Orşova; la 2 ore şi jum. plecarea la Mehadia, unde se v da un prînz de gală la 6 ore. La 8 ore şi jum. plecarea Suveranilor.
Pe Dunăre se observă corăbiile : Frantz Iosef, pe bordul căruia va locui Împăratul ; Fiume, Kasan Zring, Wilhelm, Sofia, Radetzky, Iosef Carol şi un torpilor.
DE LA TRIMISUL NOSTRU SPECIAL
(Prin fir telegrafic)
Orşova, 14 Septembrie.
M. Sa împăratul a sosit cu tren special la orele 3 p. m.
La gară a fost primit de miniştrii comuni, miniştrii Austriei, al Ungariei, delegaţiunile camerelor ăustriace şi ungare, miniştrii plenipotenţiari austro-ungart din Bucureşti şi Belgrad, episcopii şi toate autorităţile aflătoare la Orşova.
Prefectul a rostit discursul de primire, la care a răspuns Majestatea Sa.
Apoi a trecut in revistă compania de onoare, din batalionul 4, regimentul S de honvezi local.
După ce M. Sa s’a întreţinut cît-va timp cu Episcopul catolic, a plecat în trăsură deschisă la biuroul administrativ al pădurilor Statului.
Plouă.
La orele 5 jum. s’au terminat recep-ţiunile de către M. Sa ale autorităţilor şi delegaţiunilor. In urmă împăratul s a retras pe bordul vaporului Frantz Iosef.
Seara oraşul a fost iluminai, llumina-ţiunea însă n'a prea reuşii, din causa timp ului ne fa vorabi l.
Atragem atenţia oilitorilor «««-lira «ii nnţiilni tlin /ut (pi sta fi fiatra « iiaiieteriei ni librăriei ('a rol Mii lei' şi a eataloguliii Ati-blloteeei iientru (aii.
mnWjioGR.i vii
A apărut:
DICŢIONARUL UNIVERSAL
jil
Limitei Koiutiie
de
Lazăr Şăineanu
conţinlnd : Limba vorbita şi literară cu exemple şi cilaţiunl din scriitorii rondul.—Terminologia ştiinţifică şi artistică.—Vocabular biografic, geografic şi istorie cu privire specială la Rominia.
Aeeasfă importanta operă a d-lul profesor Şăineanu, fructul unei munci îndelungate, este menită a uinplăa un gol însemnat în cultura noastră naţională. Prin caracterul sătî naţional şi enciclopedic. Dicţionarul universal a lirnbeî romîne se adresează şc.oalelor de toate gradele şi eonstitue în acelaşi timp o carte indispensabilă orl-cărul om cult: profesor, medic, advocat, magistrat, inginer, militar, comerciant, funcţionar, etc, etc.
Recomandăm [tuturor această preţioasă pu-biicaţiune, eşită la Institutul de Editură Italian şi Ignat Sauiitoa, Craiova, tipărită eu o eleganţă surprinzătoare şi al cărei preţ modest o pune la indemîna He-căruia.
Un volum de DUO pagini 8", broşaid lei O,<50.
In legătură elegantă cu piază Iei 7.50.
De vinzare la toate librăriile din ţară.
COM PAGNIE GENEltALl — PARIS		: DES CU LES
DE 3.0OCPOOO F11ANC8 BICICLETELE	ROCHET isolut perfecte ni expuse tot-d’a-una în ula lloumuei 27 ■areşii	
Singurele u Ultimele modele sw Dcposiiul Slr II IU		
i*r -v.
Sub-semnaţii ’şî permit a face cunoscut onor. public că s\i nrstnis îocaiui
CONTINENTAL LUNCHEON BAR
anexa hotelului Continental din Bucureşti, Calea Victoriei vis-a-vis de Teatru. Cu deosebită stimă, TKiMMICMf *)• nt.ltTSi’MI
Şcoala de fete
De sul) direcţia d-nel EXIU BĂLTEANU, din cafea Moşilor, 162 (Bucureşti), autorizată de onor. Minister al Instrucţiunel Publice cu No. 6917 din 10 Septembrie 1896 să aibă cursuri liceale, secundare, primare şi) grădină de copil, cursuri de limbi streine,pictura, musica, etc, cu profesorii următori:
1.	D. JSiieranţia Alt. At., doctor în litere (p. rom.)
2.	D. VoiiHtanl inencti At.. lic. în filo logie (p. latină.)
d. D. Arenen A.. licenţiat în ştiinţele fisi-co-cbimice, (p. fisicO-cliimice.)
4. D. (loteeag 1%’., licenţiat în litere (p
greacă.)
o. D. AtiiiInleHcu Molru, doctor în fi losotie (p. filosofic).
6.	D. AtobreHeu At., licenţiat in matematici (p. matematică).
7.	D. A*opeHcu At., licenţiat in filologie (p. geografie şi romînă).
8.	D. Solie IV., licenţiat în drept (p. drept şi economia politică).
9.	D. Bulgăreau u </., licenţiat in teol. (p. religie).
10.	D. Atonii (’., licenţiat in litere (p. istoria universală).
11.	D. Atone! «le Ceeeniies, licenţiat in litere (p. franceză).
J2 D. AtefintlM.fi M., doctor în ştiinţe (p. ştiinţe).
13.	D. Apaiulele A., licenţiat în ştiinţe (p şliinţe).
14.	b. Viiiinigea Ale., licenţiat In litere (p. istoria universală).
15.	D. Atnnulee*en X., absolvent al conservatorului (p. muzică).
16.	D. Alniu Atiîlleanu, licenţiat în litere şi filosofie (p. franceză şi romlnă).
17.	D. I oi nene n A. V., absol. al şcoalel de bele-arte din BucureşII şi Paris (p. pictură îs desemn).
18.	D. Creţu (ie., licen. in lit. (p. lat. şi
rom).
19.	D. Fineher Carol, licen. în lit. (p.
germană).
20.	D. Franţ'oisi •!., absolvent al şcoalel superioare de comerţ din Laussane (p. conversaţie germană şi franceză).
21.	D. Bltben Ae., doctorand în med. (p. igienă).
22.	D-na Ateefteneu Al., absolventă a conservatorului (p. piano).
23.	D-na A'oneoriei Al., absolventa Asi-tulul Elena Doamna (institutoare).
24.	D-na Sleoe Amoiie*mu Almilia, fostă inspec. p. lucrul de mină (p. lucrul manual).
25.	D-na Alnci AAeem, absol. şcoalel engleze din Viena (p. piano, engleză şi germ).
26.	D-na Atenn Marguerite, Institution Presentation de Mărie (p. conversaţia franceză).
27.	D-ra I langar M., absol. facult. de sciinţe (p. matematică).
28.	D-ra SleeeHeu A A., studentă la facultatea de litere (institutoare).
29.	D-ra Aiolman Atla, şcoala secundară germ. din Kronstadt (convers, germano- franceză).
30 şi 31. D-rele TJngar P., Kindergărtnerin şi (Elberg M. maestră (p. lucru manual).
32, 33 şi 34. D-rele Protopopescu M., Costo-pol E. şi Peucescu 'N, bacalaureate (preparatoare).
35, 36 şi 37. D-rele Vasilescu V., Şişman M" si Bereşteanu (adjunte).
38. D-ra Sund diu Karlsruhe (engleză, iiali-ană şi piane)._____________________________
„ŞCfLILl NOUA"
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
Autorizat din nou
INTERNAT SI EXTERNAT
Cursuri liceale, primare şi grădina de oopiî
TAmbl moderne, Pictură, Croitorie şi Broderie de lux
Calea Moşilor, str. Armenească No. 1
—BUCUREŞTI—
Direcţia D-neT L. S. NEGOESCU
Aduce la cunoştinţa părinţilor că'la 25 August încep «îns crierilor pentru anul şcolar 1890 (97).
Internatul se deschide la 1 Septembrie.
Cursurile încep regulat la 9 Septembrie.
■‘Programele şi regulamentele Statului*.
Instalaţie, personal didactic, certiiieatc valabile pentru «bacalaureat» şi «scualele normale*, etc. conform noului regulament al şconlelor private din «Iulie 1896*.
Pentru elevele externe comunicaţia foarte uşoară cu tramwaiul atît electric ca şi cu cal care se oprea la poarta Institutului.
Isnxtitutul se poate Uzita fn orl-ee zi do la 8—12 d. ţi 3—iis
Liceul Francez
Strada Scaunele, 45 (Casele d-lul Fleva)
Institut de învăţătură primară şi secundară, întemeiat de un Comitet -’.e Francezi stabiliţi în Bucureşti şi autorisat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiune! Publice din Româna.
Direcţiunea : D-nil N. LEAUTEY şi H. LOLLIOT.
Pus sub înaltul patronaglu al Lega itttutX F'rancese, acest institut nu ţinteşte la nimic bănesc. Inspirindu-se de a-ceastă cugetare a unei regine că «Instrucţiunea este hrana Creerului şl Educaţlunea este acea a inimel* Comitetul a Voit să creeze alături de un institut de învăţătură din cele mal serioase, o casă de educaţiune de prima ordine, căreia familiile romîneştl să poată încredinţa copiii lor în toată siguranţa.
Programa studiilor va fi acea a şcoalelor primare şi secundare din Romînia, eombinută cu acea a institutelor siml-are din Francia.
Studiul lfinbel francese va ft obiectul unor îngrijiri speciale, ast-fel ca toţî elevii să poată vorbi această limbă bine şi nşor şi ca îu clasele liceale superioare, toate materiile a-fară de limba romînă şi Istoria naţională i RominibI, să poată ti predate in limba francesă.
Institutorii însărcinaţi cu cursurile de limba francesă în olasele primare vor avea diplome şi vor li desemnaţi de Ministerul Instrucţiune! Publice din Francia. Tot aşa şl profesori! însărcinaţi cu cursurile de litere şl ştiiuţe în clasele liceale superioare.
In clasele gimnaslale, cursurile de limba francesă se vor încredinţa Domnilor Profesori A. Leautey şi H. Lolliot.
Studiul limbel germane va ti, do o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiar de la clasa ântăia primară.
Elevii claselor primare îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar la şcoalele primare ale Statului.
Elevii claselor gimnaslale şl şcel al claselor liceale îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar, după dorinţa părinţilor, la Glmnasiile Liceele Statului, sad la Liceul francez umlntea unei co misiuni constituită după regulamentele MinisteruluL Cultelor şi Instrucţiunel Publice din Româna.
Elevii claselor liceale vbr fi de o dată preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat romîn, cît şi pentru cel fron-ces, in prevederea caşului că posesiunea acestei din urmă diplome at fi necesară tinerilor cari vor voi să urmeze studiile lor in unele şcoli speciale din Francia.
Direcţiunea va avea grije de a transmite părinţilor la sfîr-şitul fie-eărel luni, notole asupra gradului de instrucţluue şl de oducaţiuno a copiilor lor.
Liceul va fi instalat într’o stradă din centrul Oupltalel şl cu o poaiţiune foarte sănătoasă, - strada Scaunele, 46 (Oasa Fleva). Internatul va dispune de dormitoare vaste Şl bine-uerisite, du sofrageril spaţioase, de săli do baie şl duşe, şi o grădină frumoasă.
La incepat, liceul nu va cudrlnde de cît cele patru clase primare şl cele patru gimnosiale. Clasa fi-a liceală se va crea la anu, a 6-a poşte doi au! şl a 7-a peste trei ani.
Pentru orl-ce informaţi uni, a se adresa la Cancetarat Liceului, îu toate zilele, între orele 9 şl 12 a. m., ş2 p. ra.5
Liceul Clasic Romîn
si
Tf
Liceul Real Francez
Autorizat din nou pria adresa No. 7180 din 11 Septembre 1800
Strada Fontînei, No. 8
BUCURESCt
sub direcţiunea D-neT Filionescu
absolventă a şcoalel superioară din Lan-■sanne (Elveţia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala centrală înscrierile se fac in toate zilele Ia cancelaria institiituinî.
PROFESORII LICEULUI CLASIC:
1l-nele Atr. Ci'tltuneHf'u-CulMariflft,
higiena.
Klinti Mortxnn, licenţiată în ştiinţele naturale clin Paris, ştiinţele naturale. i/c.i'. A'iliont’Hcn, dipl. a şcoalel superioare din Lausanne (Elveţia) limba franceză I. IV.
AAomnii Alr.r. A. ('. Slni'flzn, lic. în litere şi filosofie, limba franceza V. VII.
Or. faoHffn, lic. in filosofie, istoria I, VII. Atinln AAobreHen, lic. in matematici, materna) ica, I, IV.
Ion Stroe&eu, absolvent al facullăţel de sciinţe matemafiee. matematica V.—IIV. l'Wi'K Mi/niilrann, lic. în filologie, limba latină. V, VII, limba greacă.
Oeorge A. Oorciti, lic. în filosofie şi istorie, geografia.
C» A'oninlfHfn. absolvent fac. lit. de la şcoala superioară normală, limba latină I —IV7.
AA. Molflorrnnn, licenţiat în drept şi absolv. al facult. de litere limba romînă şi dreptul administrativ.
A 'roilor Iulian, licenţiat în filosofie şi chimie, ştiinţele fisico-chimice.
Atr. O. C'oman, dr. în litere şi filosofie din Viena. limba romînă.
Aon ANitirHcu, absolvent al facultăţeî de teologie, religia.
SerbâneHeu, absolv, al şcolel de bele-arte, desemn.
TroftoreHCu, absolv, al conserv, muzica vocală.
ilii’HCu Marin, profesorala conserv, piano Oarbea lic. in filologie, limba latină. It-Hoara Agaiiiarte absolv, a eons. şi At-ra XannifHt'n.
‘ INSTITUTOARE INTERNE: tt-foarele Mjocher. AtocAiat, ’A'rotire, Mihh A’ell Mîhh A'tiakerfi. A'fein Xamier ele.
Lista profesorilor liceului real francez se va publica în curînd.
Schimb şi vlml citîu
emp AK
CUMPĂR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, ete. Asemenea monezi vechi, decoraţiun! comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orî-unde.
La cerere mă voiţi prezenta Ia domiciliul d-lor cumpărător! şi vînzătorî.
BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE LEOîl WEISSBLUTK
Bucureşti, — strada Carol I, No. 20
vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meii în tot-deauua bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perla, etc.
Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate
Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele inal noul.
Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor.
Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur’argint şi aramă.
Atelier special pentru comenzi şi repa-rallurl de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.
LEI
48
COKS
DE UZINĂ
LEE
48
1000 kilograme I-a calitate transportaţi la do-micilifi in saci.
BRKtlIETTE.
CĂRBUNI DE PIATRA din minele Petroşani si Cardif.
COKS RE TOPIT.
COKS INE FERAKIE.
COKS MĂRUNT anume pentru sobe pa-ragine şi belgia ne.
ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios.
GREUTATE GARANTATA
Expediţia en gros şi eu detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romîne.
DEPOSIT CENTRAL
STRADA SFIMŢIf VOI VOZI No. 5
TELEFON No. 274 C'AAIOIj Fit VJEXAtAtACAA
FARMACIA Ştefan cel Mare
situată în laşi piaţa Sf. Spiridoa, este de închiriat chiar de pe acum sad şi de vin zare. Pentru informaţiunl şi coudiţiuni a se adresa in acea farmacie la d. G. Itangli, advocat.
ne 111117 ADE Moşia Ebcchioî diu Ui. VIIUHnt Bobrogea, o oră jumătate de Constanţa, o oră de la gara Murfa-tlar; întindere 1500 hectare, păinint arabil, calitate bună ; plantaţii, vie, şi ucarete de valoare, proprietate absolută ; se vinde in condiţii avantagioase.
Amatorii să se adreseze d-lul advocat Panait Holbau din Constanţa.
DR' ST EREI N. CIURCU
IX Polikangasse—No. 10. Viena
Consultaţiunl cu celebrităţile medicale ş cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
u
+3
O
+3
0
»
C
fa
«»
&
fa
>5
fa
©
+3
as
O
-fa>
P
U
>cS
+3
as
+3
fa
O
ce
aS
■fa»
«
© •
i-H ©
P< M S ® o “ ©
©
K , •
ai »r ® © a .S
p fa
M o
©H 09
Librăria şi Papetăria CAROL MULER
BUCUREŞTI. - 53, Calea Victoriei, 53. - ItK I KEMTi.
„BIBLIOTECA PEOTRII TOŢI”
Nul» Iii reci ia O-luI UUJlITItl STAVCENCC
•M
•5
5o ®
p 53
a &
<03
ce
a 5
Oi ©
© ce
° a
P O
© ©H
X
1=)
hJ
<x>
>ce
09
o>
o«—i
ă
ce
S o
*© i> led
5CS © 35 ^
- §
S g
a ®
C GC*
#\
•v
CJ
f,
c3
Un
o
©
©
r©
fa S
« cd
*
p* © p* *©
S a
P. z
©
.2 *
O
©
oo*
fa
>cS
fa
fal '
f.
fa
Ph
>•<3
Eh
W
Ph
<1
(X
ca >cd fiî
© P
t3 ai
’fa s
S g
ai ^
P *
M 'g ca © u
I
: hJ
ŞL ^
Ui
O
>
c
o
U
jce
că
©
09
«
w
1-5
©5
!t=>
B
oi
fa
P
+3
• pM
"P
©
•v
•s
>1-1
p
cd
-fi
io »o Ol ’H
>S ><-i
* ®
p
ca
>© P
a
p
i A n *1 e r ne n ] Poveşti alese	AA M. Miolinlineanu tU Legende istorice	A C MPep ’i raţe an a "Tu Doruri şi amoruri, 11,(uit.)
n S. VI. Alarian C Păsările noastre	Al fn en err a p e t | Ombra, roman	A O MPr. Ureehiă T*0 Duşmanii noştri
Q Alih. Zamphireneu 0 Cânlece şi plângeri. I.	AA Ala ini re .1ar ier CC Călătoria împr. odăii mele	A-T AM. Zamphirencu "TI Cânlece şi plângeri, 11, (uit.)
A _C Herb. Speneer T™!/ Despre educaţie	QQ A A ttriitfiţeatili LV b TDin viaţa meseriaşilor	ia ia i iii r Modele de dlMCiurMiirl
P A. Vi a hulă 0 Icoane şterse	AC Anton M*ann CU Povestea vorbii, voi. II.	Cfl Mmecaul ni Mtauăe OU Convorbiri despre artă, v. I.
7 far ni cu Spira 1 De prin veacuri, I.	AA iliop rafiile tU Oamenilor celebri	CI 1. 1! a hulă U | Din goana vieţel, I.
Q AHchelet 0 România, Roma, Piza, etc.	97 AMahaffp C 1 Antichitatea Greacă	C9 M'ranfoin Coppee 0C Prietene, roman
Q M.ea Hachelin CI Castelul Peleş	9Q_QQ Creau pă bU~00 Opere complecte	CA 11 ilăenbrueh U0 Doi trandafiri
1f| T. Alaioreneu IU Nuvele şi schiţe	O A Monencu-Gion 041 Istorioare	C A Mi 0 u r ă e U*T Patriotul
11 Ană re Theariel || Din tinereţe, etc. nuvele	QC fl. Stănceneu ţjU La gura sobei	re ilaău MP. Mtonelli VU Din inimă
IA AM. Mleinetreneu | C Nuvele	QA M* o v e ş 1 i 00 de Crăciun	CA M*eeaul ni Miauăe UOConvorbirl despre artă, II(ui.)
IA Hui li u Xain/i venea 10 Nuvele române	Q7 finăa MP. Mlonetli 0 1 Proză şi Epigrame	C7 A. fiu hulă UI Din goana vieţel, II
1 A 19 ii Iii nn |*{- Antichitatea romană	AA Goethe 00 Werther, roman	CQ Car ap laie UO Schiţe uşoare
IC Imf. AM. Alcjratulccnctt |v Proză şi Poezii	AA Anton Mmann OU Povestea vorbii, III (ultim)	CQ A. Vlahuţă UU Din goana vieţel, III, (uit)
IO Anta n I* a n n IO Povestea vorbii, I.	A n Carmen Spira "rU Be prin veacuri, II (ultim)	AA Abalele Prevonl OU Manon Lescaut, roman, 1.
17 Mf-na Voiomb 11 Istorioare	J1 Minor le p “r| Noţiuni asupra ştiinţelor	Al MP. Mi. Mtonelli (Max) 0 1 Trotuarul Bucureştiulul
1Q Mfmnilra Teleor |0 Schiţe umoristice	A 9 MPcfui rotea na *tC Doruri şi amoruri, voi. I.	A 9 Ten n pnon 0C Enoch Ardeii, poemă
1Q Alfreă ăe AM unsei IU La ce visează fetele	m a mm ■»/!/! Modele de diseiirMiri Tv II roniftiie	AA MP. IPIlanencn 00 (Ascanio) Sa 1 ire
64
Conţin
Spre primăvară
ne nn P*rcront
DO “DD Manon Lescaut, II si III
67-69
Minunile universului
voi. I, 11 şi III.
7P	#*. iPiiifi*
I U	Legenda ţiganilor
71
€ 'o unt. St âtt ren cu
Ce esle frumuseţea
72
ii. T. Mtnz.oiunu
Egiptul
73-74
A. Ita huţa
Dan, roman, p. I
75
.1 le.r. Wj. Si fileu nu
Armonii intime
76-77 78
fl. 9 la hulă
Dan, roman, p. II şi ull.
A apter «)'• Sanăeaa
Ginerile Iul Poirier
79
A. MMann
Nastratin Hogea
80-84
FMMjEMOX
Ciocoii vecin si imoi
roman
85
fih. Aăantencu
Din biografiile scriitorilor t-omînl
Numeral viitor va fi ; Pul II IZ
Ce’şf povesteşte pădurea.
W
o
02
w
t-3
i-3
M
p
p-
p
gl co
W tnrt- £
t> 0 E-
=s '
W 02 O
<=j
V#
C© rt
W 2
02
M*
P
O
©
hl
©
©
©
09
M*
N-C
e ®.
M»
0
a4
M»
O
aq
&
©
09 O
H-»
M»
rf*
O ►1 M"
I—•
©
©
a
p>
p
*-HC
,ccj
W
M
o
P
M
]X
t)
„•
fi
—rt*
m*
O
P
fi
fi
**1
fi
fi
P
fi
®
N
w
o
a
fi>
J3
P
P
«I
O
t—| 0 a
Si
®
PS
fi
©
o+-
fi
-1
cn
O
w
fi
UO
M
P
fi<
O
0
>0
fi
fi
fi
ş S
” i, fia
ş
c*>J6
P4-
w
e
9S
el
I
&
a
5*
iţ
±
M» ^
13
*s
i« IU
I LfiJ
IH
%
sd
s
d
Sil
H
H
-
©
I
H
©
i
9\
•N
A apărut: DEPUTAŢII NOŞTRI, biografii şi portrete, Preţul 3 lei.
7	CASA DE SCHIMB
1IESKLA <fe 8AMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 6
> i11>11>.1 ra şi vinde efecte publice şi face nrt-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua 'de 15 Septembrie, t89t>
| Comp.
Viud
4*°/o	Rentă Amortisabilâ.	86	*/»	87	7»
5«/„	> Ainortisabilă. . .	100		100	7»
«»/i.	Ohligaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	7>	10 2	
50/0	» Municipale din 1883	94	7.	95	7.
5n/n	> . • 1890	95	3/4	96	7.
5°/o	Scrisuri Funciar Rurale .	92	V.	92	Va
5 °/„	> » Urbane .	88		88	7*
5»/„	» » » laşi .	82	7.	82	7*
	Acţiuni Banca Naţională.	1640	—	1650	
	» » Agricolă .	218	—	222	—
	» Dacia Romînia asig.	438	—	445	—
	» S-tea Naţionala asig.	455	—	465	—
	S-tatea de Coostrueţiunl .	175	—	185	—
	Florini valoare Austriacă .	2	11	2	12
	Mărci Germane . .	I	23	1	25
	Racnote Franceze	100	—	101	—
	> Italiene.	89	~	93		
	> ruble birtie	2	65	2	75
Imprimarea cu maşinele riublu-cilindrice. flirt fabrica Albert A C^., Frankenthal şi cu caractere (Un fonderia de litere P’linsch din Frank-furt AIM-
mmmmmmmammmmmmmmmm i
MASE DEPOU
DE

Burlane de Basalt,
ŢEVE 1>E PLITI3B.
PER ŞI TUCID
Portuni de cînepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl,
tout â l’âgout, gaz, etc. la
HAAS HA KT i
BUCURESCI, STB. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCt "
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L E60UT
SI pentru încălziri centrate
W *	(100-79)
Magasinul HELOIS ■
2< Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile
«S1KI(TS- c*n irnlenl regulator ii ou I model isîh».
Sirius sunt i'e o cons-Irucţiune solidă şi elegantă, cele m.,î higienice dlnd o căldurii plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin *patent-regulator*, care le deosebeşte de cele l'alle produse similare.
încălzitul se face prin orice fel de cărbuni de piatră.
Muşine şi Site sistem eel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de jaz aerian şi de spirt. Depozit general: Mure asortiment de lămpi de pelrol
A. RECHEN-
BER6. Bucu-jrescl 21 Str.
• i Doamnei 21.
110	50-1
Higiena dinţilor şi a gnrei
Medalie de aur, Viena 1883 ; Medalie de argint, ucurescT 1 893 ; Medalie de bronz, Paris 1893.
Aulorial de coniliul de higienH vi /tfu'trihU < pt blică.
T>ENT A I.TNA
Esenţă pentru gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINţi
ale doctorului S. K 0 N Y A
Sunt două dentifrise recunoscute în ţară şi in străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel. dindn-I tot odată un miros plăcut.
Preţul : un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 3.
Deposile : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya ; la BucurescI la Farmaciile F. W. Zttrner, şi F. Brnss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria ,Stella‘.
92	125-17»
I
REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Stradn Clementei No. 3.
n
TUNĂTORRIA DE FIER
FA IM {ICJA
COMETUL»
ADOLP SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20
Depositul : Str. Doamnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabrice! se găsesc :
Mobe Meiilinger, Parigine, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spaeial pentru lemne), Sobe 'Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Macine «le bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de orl-ee sistem : aer cald, apă caldă şi de abur.
Oafe. Depozite in provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovid, stradn Lăpuşneanu 37 ; Craiova. la d. Petrache Andreescn, strada Lipscani.
(103)	(70-4)
I
Tsiinar indian farillon
Erucl laxaliv răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 3 IV. 50 cutia
29 l’aris. iN rue Grammonl. si in loale larmacile. 8 s
Typografla^Epoca“ execută ort ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase.
Redacţia şi administraţia ziarului kpopa s« an» în
strada Clementei Nn. 3.
La Tipografia EPOCA se vinde hîrtie maculatură cu 45 haui kilogramul. în pachete de 10 kilograme._

ALBERT ENGEL S«
CASA DE C0NFIENŢA
Fondată în BucurescI în anuM853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul săft asortiment de :
Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescenta, arztnd cu spirt şi aplicabile Ia ort-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt..
Maşine pentru tocat, carne. Tactraurl de Alpaca pentru masă. Vnsu smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orice ohjecte necesare penlru casă şi bucătărie. Paturi de (ier în tabii şi vergele.
Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen l-a calitate dec.alit.ru lei 3,50 franco la domicilitî. U leifi de rapiţă dublu rafinat.
Petreliu regal Ln. 5.
Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal.
Serviciu prornpt fi preţuri moderate se garantează
98	25-8
OTTO HARNISGH
Bucuresci	I	Galaţi
41—Strada Academiei—41	|	49.—Strada Portului—49.
Toate articole technice CAUCIUC	AN IIENT
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde — Fire
CURELE DE TRASMISIUNE
AManotnelri Hobtnete — Ventile — Silele pentru nivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu
Muşamale	(60-8)
(97)
Guturaie. Tuse, Bronşită
Grippe, Influenta,
Astmă

LIQUEUR * CAPSULE
A se cere adresa
Bub6ie
IţLjUE
JACOB,

Bole de Piele In tote farmaciile.
Catare
bâsicei
Um iiresr) - V^WWi1
UKIM tl CI
amea.ro..un- no. 3.
=____________