.SERIA II.—ANUL n, No. 254. NUMĂRUL 10 bInT A BONT AM KNTKI. F ncep la 1 şi 15 ala fle-căretluni şi sa platan, tot-d’a-una înainta In fiucttreştl la Casa Administraţiei (n juiUţe şi utreinătate prin mandate poştale Un an In ţar# 30 lei: In streinAtate 50 lei fuse luni ... 15 > » > 25 » reT luni . . . 8 » » » 13 * Un num&r in streinAtate 30 hani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI —No. 3 Kcliţia a tr*ein H3SB DUMINICĂ, 15 SEPTEMBRE 1896. NUMaRUL 10 BANI AACNdlRILE In BueureştI şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinAtate, direct ia administraţi» şi la toate oficiile de publicitate Anundurl la pag. IV.0.30 b. tini» . » » HI ..... A— lei » » » » n.........8.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndull Un num&r techli 80 bani administraţia;; No. 8 —STRADA CLEMENŢEI -No. 3. PROGRAMA SERBĂRILOR DE LA PORŢILE DE FIER 0 REVOCARE MISTERIOASĂ Consulul general al Rom în iei la Constantinopole, <1-1 Radu Stnr-dza, revocat în chip aşa neobişnuit şi misterios de către d-1 Di-mitrie Sturdza, a dat fostului său Ministru un termen de zece zile sp.e a arăta lămurit prin Monitorul Oficial motivul revocărel sale. Condescendenţa pe care o are d-1 Radu Sturdza pentru un om care din nenorocire a putut să'I fie şef, nu ne leagă întru nimic pe noi şi nu ne împiedică do a soma pe d-1 Dimitrie Sturdza să destăinuiască imediat căuşele a-cestel înlocuiri, aşa cum îl o-bligă şi legea şi datoria de om cinstit. D. Radu Sturdza nu era cavaf la consulat sau impiegat de mina a doua, ca să'şl permită un ministru să'I dea afară fără vorbă şi fără explicaţii; avea la Constantinopole o situaţie politică însemnată, care obligă pe ministru să se explice, să ne spue ce anume faptă ruşinoasă a comis spre a fi destituit. Art. 65 din legea organică a ministerului de externe, la care se referă ministrul spre a dobîndi în mod legal destituirea consulului general, prevede ca vină: almzul de încredere, divuhjarea de secrete, purtare nedemnă, imoralitate, etc. Care din aceste fapte a comis Consulul general ? Noi îl ştim absolut incapabil de a'.şi fi trădat ţara, de a fi divulgat secretele el, absolut incapabil de a fi comis cea mal mică greşală contra onoare! şi demnitâţel sale. Nu este cu putinţă ca D-nu Radu Sturdza să rămiie sub o asemenea acuzare obscură, şi nu c cu putinţă ca publicul să se mulţumească cu citarea unul articol de lege, fără ca el să cunoască amănuntele crimei ce se impută fostului Consul general al ţârei la Constantinopole. Treime să ştim dacă d. Radu Sturdza este un bărbat care nu merită să'I mal întindem mina pentru că a conspirat contra ţârei aşa cum s'ar putea înţelege din articolul 65 care i s'a aplicat, sau dacă d. Dimitrie Sturdza ministrul de externe, este un mizerabil eare îşi bato joc do cinstea funcţionarilor Statului cu aceeaşi seninătate de inimă cu care şl-a bătut joc de demnitatea d sale personală. Motivele revocărel, d-le minis- tru ? Treime să le spui şi te vom sili să vorbeşti, ori cit ti’ar fi de scumpă şi trebuincioasă tăcerea. BARBA ROŞIE Linişliţi-vă domnilor colectivişti, căci mi este vorbi aici despre Barbă Roşie ministrul justiţiei care plimbă pe dealurile din Sinaia trupul săli obosit. Barbă Roşie e un tip colectivist care zugrăveşte perfect de bine pe membrul familiei voastre, patriot înflăcărai in timp de opoziţie, slugă plecată a guvernului în timp de putere. Nu se poate să iui vă aduceţi aminte de dinsul. In Septembrie 1894 el vă însoţea la statuea Iul Mihal Viteazul şi de acolo trecea in curtea poliţiei Capitalei, unde arunca cu pietre în jandarmi sub cuvînt de a’şl spune şi el păsul în cestiunea fraţilor din Transilvania. La 8 Aprilie 1894, sub cuvînt de a plînge pe momii ii tul lui C. Â. Rosei ti, Barbă Roşie năvălea cu pumnii asupra sergenţilor de oraş, precum mal tîrziu năvălea în redacţia Adevărului, iar mal tîrziu lovea pe inspectorul de poliţie Dris-torian. Barbă Roşie era student la 1894 şi student a rămas în 1896; dar ciudată operă a timpului şi mal ciudată mnnope- VIZITA ÎMPĂRATULUI frantz iosef SI ROMÎNlf DE PESTE MUNŢI Acţiunea comitetului naţional.—Trimişii comitetului in Itueureşli. Concluzie Acţiunea eomiletiilui naţional Comitetul naţional din Sibiu a fost nevoit să-şi suspende acţiunea din causa nedumeritei în care se află asupra situaţiunet actuale, nedumerire provocată de d. Bum. Sturdza şi amicif,săi din Bucureşti şi Transilvania. B. Br. loan Tiaţiu, preşedintele comitetului naţional, conferind cu mai mulţi fruntaşi, a constatat că există pretutindeni o mare dispoziţie de lup-tâ, dar în acelaşi timp lipseşte orienta-ţiunea în politică. In consecinţă s’a hotărî! ca să se urmărească cu atenţiune toate amănuntele vizitei M. Sale împăratului Frantz Iosef în Romînia, acţiunel şi a inaugurării unei noul lupte legale pentru realizarea programului din Sibiu. E probabil că la acea consfătuire intimă se va remania comitetul naţional sau, cal puţin, se vor complecta locurile vacante. APA SI SĂPUN Re cînd redactorii politici al diferitelor ziare vor căuta să demonstreze nenumăratele fericiri ce decurg pentru ţară din vizita împăratului Frantz Iosef în Romînia, fie’I permis şi sufletului meu să tresară de bucurie, iar buzelor mele să rostească cuvintele: In fine ne-am spălat! Da, iubiţi cetăţeni al Regatului, de la Vîr-ciorova pînă la Sinaia, trecînd prin T.-Se-verin, Craiova, Bucureşti cu staţiile ferate fără importanţă, Regatul a cumpărat numeroase calăpurl de săpun, s’a aprovizionat cu numeroase sacale cu apă şi în fine ne am spălat ! A trebuit să vie Frantz Iosef la noi pentru ca să se ridice murdăriile de pe toate maidanurile Capitalei, de la Bulevard şi pînă la Cotrocenî. (Cînd vom avea gara la Obor şi va veni să ne viziteze un alt Suveran prin această barieră, se va curăţa poate şi partea de sus a Bulevardului). . Slăvit sâ-ţî fie dar nu- mele tău, împărate al Statului vecin, căruia datorim spoeala caselor înegrite de FRANTZ IOSEF I ÎMPĂRAT AL AUSTRIEI, REGEJAL UNGARIEI, ETC. u N. REGELE 4I.I VLMIKI al Serbiei HI S. IMPARA TUL al FRAXTZ-IOSEF Austro-Ungariel )ei trei Suverani Ia Fortile de Kier ră a guvernului, Barbă Roşie s’a potolit de lot. Re morunului lui C. A. Ro-setti nu s’a mal dus să plîngă la Aprilie 1896, iar în cestiunea Transilvaniei nu mal are nici un păs de spus. Din contra el caută acum să potolească pe cel înflăcăraţi şi le spune în congresul studenţilor (ie la Fălticeni că nu este lucru cu minte să se ocupe tinerimea cu politica! l-a venit mintea la cap Iul Barbă Roşie. Cine poale să ne spue ce i-a venit ]a pungă? ALEXANDRU ODRENOVICI Regele Serbiei Născut In 14 August 1876, este unicul fiu al lîegelu) Milnn ObrenovicI şi al HegineT Nula-lia, născută Keşcu, i'oinîiică din Basarabia ; a avui de naş la botez pe Ţarul Alexandru 111 al Husiel. Sid) îngrijirea in deosebi a mumei sale, a primii o educaţiuno aleasă .şi o instrucţiune solidă. Iii timpul neînţelegerilor dintre părinţii săi, a fost luat de Kegina Natalia, caro a călătorit cu dinsul prin Europa, iar la 13 Iulie 1888 Augusta sa mumă a fost silită să-l predea la Wies-baden autorităţilor, fiind reclamat de tatăl să îl. După aceea, abdicind Regele Miluu, a fost proclamat de Rege al Serbiei la 6 Martie 1889, instiluiiidu-i-se o regenţă. Simt cunoscute apoi evenimentele iu urma cărora s’o emancipat. precum şi rezultatele ei eventuale, ca apoi comitetul naţional să se poală o-rienta în noua situaţie ce se va crea şi să fixeze campania de luptă. Trimişii eomiletiilui în liiieureNei In acest scop comitetul naţional a însărcinat pe d. lulius Coroianu şi pe alţi fruntaşi cu legături sociale, să vină în Bucureşti, pentru a fi faţă la evenimentul ce se va desfăşura Luni şi Marţi înaintea ţării întregi şi să se informeze, pe cit le va fi posibil, asupra eventualelor rezultate politice a vizitei M. Sale Frantz Iosef. Bomînil de peste munţi şi în special comitetul naţional, privesc cu bucurie această vizită şi au o mare încredere în M. Sa împăratul Frantz Iosef, care va avea acum ocazie să cunoască direct, lealitatea şi iubirea de ordine a poporului romîn. Concluzie Nimeni nu poate şti sau prevedea cari vor fi rezultatele acestei mzite, dar comitetul naţional este convins că ele nu pot fi de cit numai favorabile romînilor şi în conformitate cu această credinţă a lor îşi vor determina linia de conduită. Ştim pozitiv, că în curlnd, după w se vor pierde şi ultimele ecouri ale vizitei imperiale şi cînd se va limpezi situaţia, — comitelui naţional va convoca la o consfătuire intimă pe fruntaşii ro~ mini din Tminsilvania. Banat. Crisiana lei Fiul arhiducelui Frantz Caro] şi al principesei Sofia de Bavaria, născut la Viena la 6 August 1830. Prin îngrijirile mumei sale, femee foarte distinsă, şi a guvernoru-lul său, contele de Bombelles, primi o instrucţiune strălucita şi solidă. In luna A-prilie 1848, tânărul principe, în virstă numai de 18 ani, fu numit guvernator al Bo-emieT; dar părăsi în curlnd acest post pentru a lua un comandament In armata austriacă din Italia, unde se făcu remarcat prin frumoasa sa purtare In bătălia de la Santa Lucia, la 24 Aprilie 1848. Curlnd după aceea evenimentele 11 rechemară din Italia pentru a fi aşezat pe tronul Austriei, prin abdicarea împăratului Ferdinand şi a-eea a arhiducelui Frantz Carol, tatăl săQ, la 20 Noembrie 1848. Frantz Josef fu în consecinţă investit In mod solemn cu însemnele imperiala şi proclamat împărat al Austriei şi Rege al Ungariei şi Boemiel. La 12 Aprilie 1854 Frantz Iosef luă In căsătorie pe principesa de Bavaria Elisa-betha-Amalia-Eugenia, fiica lui Maximilian Iosef de Birkenfeld. In timpul resbelulul oriental, împăratul Austriei se declară In favoarea Turciei cu Francia, Anglia şi Italia. Ştiu cu toate a-cestea să păstreze pînă la urmă rolul de împăciuitor. La 1860 împăratul Austriei coucedă po-pdrelor sale instituţiunl cu adevărat cons-îituţiouale, îu cari se păstra autonomia diverselor naţionalităţi din imperiul săti. Sul» imperiul acestor noul instituţiunl, Austria se ridică. La 27 Maiu 1867 Frantz Iosef se duse la Budapesta de se încoronă în mod solemn Rege al Ungariei şi-şi eonciliă această ţară diudu-1 un minister autonom. Printre reformele cari semnalară această nouă faşă a domniei acestui Monarh, vom cita admiterea evreilor la participarea la drepturile civile şi politice, proclamarea egalităţel confesiunilor religioase în faţa legilor, abrogarea In parte a concordatului încheiat cu Sfîntul Scaun, înfiinţarea căsătoriei civile la 1867, abrogarea constrlngerel corporale la 1868, re-organisarea armatei <^pe un picior formida-şi altele. La 1867 împăratul Frantz Iosef merse la Paris pentru a vizita exposiţiunea u-niversală. In Noem-bre 1869, se duse de asistă, împreună cu împărăteasa Eugenia Ia inaugurarea canalului de Suez. Puţin după întoarcerea sa, trebuea să se ducă la Brindisi pentru a se înttlni a-colo cu Regele Italiei noroaeşi praf curăţarea stradelor şi chiar se stabilească cu aceas^cfor F'maniie,,Ş1'sfl REGELE CAROL al Romîniei repararea ceasornicului de la Biserica Cre-ţulescu, al cărui arătător pe jumătate mîncat de timpul nesăţios, însemna o oră misterioasă pe un cadran cu desăvîrşire mîncat de rugină. In fine ne-am spălat şi se şopteşte— dar înregistrez svonul sub cuvenita revservă— că istericul ceasornic de Ia Teatrul Naţional are să rivaliseze în înţelepciune şi regularitate cu colegul său de la Creţulescu : Şcoala şi Biserica înfrăţite ! Lucrul de necrezut, d-nil şefi de gară pe tot parcursul de la Vîrciorova pînă la Sinaia, au mutat în fundul curţilor turmele lor de porci cari se plimbaţi liniştite pe peronul gărilor ca nişte călători ce ar aştepta sosirea trenului, iar găinile şi curcanii nu’şl mal găsesc mîncarea obicinuită în saloanele de clasa I. Veniţi cu toţii, împăraţi de la Apus şi de la Răsărit, năvăliţi prin toate punctele o-raşulul, dar dacă este cu putinţă daţi-văren-dez-vous cu toţii de o dată, rămîneţl aici, căci altminterea tare ne este frică să nu fim spălaţi numai pe o parte, sau să nu ne murdărim iarăşi pe partea spălată din pri- piere definitivă între cină că ne spălăm pe cea-l’altă! Fvohe ! Glorie lui Frantz Iosef! Itiicur A Ki> citi ni pagina III programa oficială a (IvNcliiilerei solemne a Falia! ului Porţilor de Fier. ocasmne o apro-, 0 j t-. casele de Austria şi de Sa voi a ; dar RegeIe Ita]lv, tmholnăvin-du-se întrevederea nu putu avea ,oc. Anul următor, în ,]r^la proclaniăret cătră conciliu a dogmulul infailibilităţei papale, se hotărî, cu toate că fervent catolic, sub presiunea d-lul de Beust, cancelarul săfi, se declare guvernului papei că doctrinele promulgate de adunarea conciliară a-şezînd relaţiunile dintre Biserică şi Stat pe o basă cu totul nouă, concordatul Încheiat între Papă şi Austria la 1855 se găsea lovit de caducitate şi că guvernul imperial îl considera pe viitor ca abrogat. In timpul acesta, candidatura principelui de Ilohenzolleru Incordîud relaţiunile diplomatice Intre Francia şi Prusia piuă a provoca o ruptură, împăratul Frantz Iosef propuse, în unire cu Anglia, ca puterile să intervină pentru a regula diferendul. Dar propunerile sale fură respinse de Napoleon al IlI-lea şi după declararea resbelulul franeo-german, împăratul Austriei făcu cunoscut că el păstra neutralitatea între beligeranţi. In vara anului 1871, principele de Bis-marck dorind să împace pe Austria cu politica prusiană, provoci cele două întrevederi cari avură ioc la Salzburg, apoi la Gas-tein, Intre împăratul Wilhelm şi împăratul Frantz Iosef, In August şi Septembrie. In urma acestor întrevederi, împăratul Frantz Iosef făcu cunoscut puterilor, prin I). de Beust, cancelarul imperiului, că s’a stabilit o Înţelegere între cele două mari State germane In vederea menţinerel păcel europeane. 2 EPOCA „EPOCA" LA TECUCI Pungă ia A ii ui'*'Ii ii tl Ianeu Ana^ta- sin.—'I'»irănii escrocaţi.— Take A-■laslasiii patroncazft punKisia. încă de prin Ianuarie anul curent un individ, anume Gh. Angheliu, cam ţicnit de l'elul lui, cutreeră judeţul Tecuci In lung şi’n lat şi încasează de la ţărani, femei, copil, sume cari pentru cel cari le dafl, sunt mari,—în numele unei pretinse societăţi «Regina Elisabeta». Ni se spune chiar, că individul încasator ţine un fel de discursuri prin sate, discur suri prin cari sfâtueşte pe ţărani să nu mal muncească pe moşiile d-lor Cincu, ci numai pe acelea ale Iul Take Anastasiu. Acum, vr’o 2 săptămînl, acest Gheorghe Angheliu, dimpreună cu cîţl-va clrciumarl şi vre-o 2 învăţători din cari unul se intitula Ţugulea, au dat în sala teatrului din localitate, cu concursul prefectului Pătărlăgeanu şi1 al întregel administraţii, vre-o 3 aşa numite representaţil în folosul pretinsei societăţi. Ea aceste representaţil, domnii cari făceau pe actorii au fost huiduiţi de puţinul public aflat în sală, căci dumnealor în loc să-şl caute de societate şi de teatru, s apucaseră să vorbească în contra l.P.S. S. Mitropolitului Ghenadie, să slăvească domnia lui Take Anastasiu, şi să dîrdîiască în dodii pe socoteala unora şi altora. Ni se spune, că Angheliu a încasat pînă în prezent peste zece mii de lei de la ţăranii din comunele judeţului Tecuci şi încasează pe zi ce trece sume fabuloase fără controlul nimănui, fără a da socoteală cui-va. Mal mulţi locuitori dn satele mărginaşe Tecuciului, ni s’aîi plîns chiar, că au fost siliţi să dea bani pentru «societate» de însăşi primarii comunelor, primari pe cari Angheliu ÎI numeşte preşedinţi, vice-preşe-dinţl, membrii de onoare, etc. Un amic al nostru a fost faţă într’o comună, cînd Angheliu făcea operaţiile sale, şi ne spune, că însuşi primarul acelei comuni a înscris în -societatea» lui Angheliu o sumă de ţărani, văduve şi copil şi in eîte-va ore s’aîi strins peste 300 lei bani luaţi în... păstrare de preşedintele general, a tot puternic şi pe viaţă Gh. Angheliu. Am căutat să vedem mal de aproape cum start lucrurile, cine-I Angheliu, ce societate conduce şi cări-s scopurile acelei societăţi. lată ce am aflat: Angheliu, de loc din corn. Matca, este un individ fără nici o ocupaţie şi fără nici un căpăîîl. înconjurat de cîţl-va derbedei trage la beţii în fie-care zi şi ori unde a-junge provoacă scandaluri şi chiar bătăi. Astă iarnă, înţelegîndu-se cu poliţaiul Ianeu Anastasiu, care, după cum se ştie, are mare nevoie de bani, a înfiinţat sociej latea pomenită mal sus cu scop de a pîr-joli lumea. Numai aşa se explică şi faptul că Take Anastasiu este pus cu litere mari preşedinte de onoare în capul statutelor pretinsei societăţi. Şi pentru ca să dovedim că Societatea «Regina Elisabeta» e o curată pungăşie, n’a-vem de cit să analizăm statutele. Aceste statute, întocmite şi aranjate de Angheliu, sunt o complectă harababura. Aci acordă puteri discreţionare şi pe viaţă pre şedintelul general şi pentru veşnicie, Gh. Angheliu, aci spun că membrii societăţel n’aft drept să controleze cu nici un chip pe preşedinte care este tot Gh. Angheliu. Ra într’un Ioc se zice clar, că: nimeni nare dreptul să ştie ce se face cu hanii adunaţi în timp de un an de la fondarea Socie-tăţeî. Şi totuşi cu ast-fel de enormităţi, Angheliu în tovărăşie cu Ianeu Anastasiu, încasează pe fie-care zi bani de la ţăranii neştiutori, naivi şi încrezători, snb auspiciile lui Take Anastasiu ea preşedinte de onoare şi ale lui Pătărlăgeanu ca vice-preşedinte. Ceva mal mult. Foaea locală ce se intitulează «Dorinţa» acum cît-va timp a publicat un articol prin care se făcea apologia lui Angheliu şi a societăţel lui. Se ştie că «Dorinţa» e scoasă de poliţaiul Ianeu Anastasiu. lată cum înţeleg eîrmuitoril judeţului nostru să facă afaceri. Noi cerem cu insistenţă parchetului să ia măsuri, să constate ce s’a făcut cu banii ficliiinb şi vîml elTiu CUMPĂR CtUPĂU CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre (ine, (le briliante diamante, perle, rubine, safire, smaraude, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preturi mal bune de cit orl-unde. La cerere mă voit! prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl. BIJOUTERIE & H0R0L06ERIE LEOX WEISSBLUTII Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recohiand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul mert in tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smaraude, perlo, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate liogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur. argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de eeasornlec de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, gurantiiul pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi in monezi de aur argint şi aramă. Atelier speeial pentru comenzi şi repa-ratturl de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Doctor DIMITRIU ■ţoale interne, Goale «le Femei şi «le Ciopli Consultajiuni de la 2—3 şi de la 6—7 1*2, Calea Vletorlei, 1S2 L -Mte încasaţi de Angheliu şi să-l trimeată pe a-cesta şi pe toţi complicii lui în judecata tribunalului. T. lucianii IAFORMAŢlt M. S. Regina a sosit a-searfi în Capitala. Mîine vor sosi şi AA. LL. RR. Ducele de Saxa-Coburg-Gotlia şi Principesa Maria. Comisiunea pentru dobindirea diplomelor de capacitate la şcoala normala de institutori se compune din d-nil Meissner, Evolceanu, N. Leon şi Coculescu. Comisiunea pentrujînvăţătorl din: d-na Delavrancea şi d-nil Herescu, Dragomirescu şi Vîrgolicl. E vorba ca la 10 Maia viitor împăratul WUhehn al Germaniei să vie în Bucureşti. Dreptatea anunţa ca mal mulţi studenţi sunt liotariţl a convoca o întrunire pe mîine pentru a protesta în contra decorării stradelor şi cu steaguri ungureşti. Studenţii au cerut în acest scop o sala la Universitate, dar d. Titu Maiorescu, rectorul Universităţii, le-a refuzat. Luni va apare un nou ziar politic şi literar intitulat Presa. D. P. P. Carp a sosit ieri în Capitala. D. Al. Laliovari va sosi cu Fulgerul de diseara, venind din Paris. Azi după amiazl se va ţine la Dacia o întrunire publica de protestare în contra condamnării Iul Iacoli Ţăranu. Vor lua cuvîntul d-nil Al. G. Ra-povicl, loan Nădejde si V. G. Morţun. Monitorul Oficial publică un tablou din care reese că de la 1883 —1895 ad dezertat 655 soldaţi a-parţinînd depositulul de recrutare din Fălticeni. C’arierele «le Ia Gornciiţ» (Mehedinţi). In numărul nostru de la 5 Septembre am anunţat că profesorul de geologie Popecky din Mfinclien a descoperit Ia GornenţI (Mehedinţi) o bogată carieră de marmoră şi gismente de ardesie, syenit şi serpentin. In privinţa acestor cariere ni se comunică următoarele: Carierele de la GornenţI, în Mehedinţi erart deja la anul 1889 studiate şi descoperite de inginerul de mine al Statului 1. Munteanu. Locuitorii din GornenţI art ştiut de la dînsul importanţa carierei de ardoasie din muntele Cio-lanul mare, din vremea cînd a dat d. Mun-leanu chiar şi nomenclatura localităţii «La Ies-pezl». Ardoasia aparţine formaţiunii silurice; straturile el sunt de vre-o 4 m. de puternice, de o coloare brună, crapă foarte bine, chiar şi în filamente foarte subţiri; este foarte favorabil situată şi foarte lesne de exploatat ; e un adevărat iesaur. Intre straturile de ardoasie zac şi filamente de la 1—5 c. m. de magnetit (Magnet natural), care posedă o forţă de atracţie magnetică foarte mare. Tot o dată a fost şi sienilul descoperit de d. Munteanu, ca şi marmora cristalină de la Negrusa, asupra căreia a făcut contracte de exploatare cu proprietarii suprafeţei la tribunalul din T.-Severin pe timp de 99 de ani. Serpentina n’are nici o valoare, şi se află în cantităţi foarte mari si la Seli.şlea Izvernel, cu eroina! de fer de o calitate excelentă, a cărei exploalahilitale n'a putut s’o constate d. Munteanu, căci n'avea buget pentru lucrări de explorare. Sienilul din Ciolanul mare de la GornenţI esle foarte dur-elastic, se lucrează foarte bine Şi primeşte o poleială extra-ordinară; pietrarii din Bucureşti o numesc Marmoraneră şi ofereaţi d-lul Munteanu 100 lei pe metru cub de piatră brut cioplită. Afară de o mulţime de domul din Turnu-Se-verin, aveau cunoştinţă de carierele acestea, descoperite la 1889 de d. Munteanu, şi d-nil Ingineri Pisani, C. Sîmtian din Bucureşti, ca şi d. Inginer de mine Petre Lucaciu de la Slănic. I). Munteanu are mal multe cestiunl minere studiate încă înainte de 1889 in ţinuturile Mehedinţi şi Gorj. PROGRAMA DESCHIDEREI SOLEMNE A CANALULUI PORŢILOR oi: fier Iată programa exactă şi oficială a solemnităţilor inaugurării Porţilor de fier; .Siinhala II (26) Septembrie Ora 3 p. m.—M. Sa împăratul Austriei şi Rege al Ungariei soseşte la Orşova cu un tren special al Curţii. La gară aşteaptă o companie de onoare cu drapel .şi muzică. înainte de sosirea M. Sale se adună la gară : Miniştrii comuni austro-ungarT, minişlril Austriei şi miniştrii Ungariei. Delegaţiumle celor două Camere din Austria, fie-care compusă din 10 membri. Delegaţiumle celor două Camere ungare, fiecare compusă din 25 membri. Trimişii austro-ungarl din Bucureşti şi Belgrad, consulii generali austro-ungarl din Belgrad, Turnu-Severin şi Galaţi şi agentul consu-ar otoman din Orşova. Episcopul catolic român din Csanâd, episcopul grecn-orieutal român din Karansebeş, marele vicar greco-eatolie din l.ugos, toţi cu reprezentanţii clerului din dieeesele lor. Corpul de ofiţeri şi amploiaţi militari al armatei comune auslro-nngare şi a honvezilor ungari. Reprezentanţii ministerului maghiar de comerţ şi funcţionarii inspecţii generale ungare de căi ferate şi uavigaţume. Oelegaţiunile comitetului Cara-Severin şi al autorităţilor politice limitrofe. Reprezentanţii autorităţilor ungare ale Sta-tulul cu reşedinţa la Orşova şi al direcţiunii teelmiee de regulare şi întreprindere de con-strueţiune a Porţilor de fier. Sub-prefectul din Orşova şi primarul comunei Orşova cu reprezentanţii comunali. Delegaţii Întreprinderii ungare de navigaţie fluvialii, al companiei austriace de navigaţiune pe Dunăre, al Uniunii plutaşilor maghiari, at societăţii anonime germane de navigaţiune, al companiei serbe de navigaţiune şi al întreprindere! de navigaţiune romînă (R. M. S.). Majestatea Sa va trece în revistă compania de onoare. Discursul prefectului comitatului Caraş-Se-verin. Răspunsul M. Sale împăratului Rege. Intrarea cu trăsura la Orşova in edificiul biroului administrativ al pădurilor Statului, unde M. Sa va primi pe: Corpul diplomatic : miniştrii comuni; miniştrii Austriei; trimişii Austro-Ungariel; preşedinţii şi delegaţiumle Parlamentelor; episcopii cu clerul; corpul ofiţerilor şi amploiaţilor militari; consulii austro-ungarl; delegaţiumle comitatelor şi oraşelor, şi eventual, alte delega-ţiunl; şefii administraţiunilor Statului şi autorităţile locale: reprezentanţii diferitelor companii de navigaţiune. Apoi M. Sa se va retrage pe vaporul'Frantz-loseph I. (Distanţa de la gară la Imbarcader e de 2 kilometri). Duminică 15—27 Septembre Ora 7 dini.— Serviciu divin la catedrală catolică din Orşova. Ora 8 dini- -In trăsură la gară, unde se află o companie de onoare cu drapel şi muzică şi toţi cel adunaţi în ajun. Ora 8 şi 20 m. dini.—Sosirea Regelui Serbiei. Primirea ia gară a M. Sale împăratul. Revista companiei de onoare. Ora 8şi 35 m. dim.—Sosirea M. Sale Regelui Romîniel. Primire Ia gară de către M. Sa împăratul. Revista companiei de onoare. Ora 8 şi 50 m. dim.—In trăsură la locul vapoarelor ancorate în jos de Orşova (800 metri). M. S. împăratul, M. S. Regele Romîniel, M. S. Regele Serbiei şi eventual, AA. LL., d-nil ar-chiducî cari vor li de faţă, toţi cu Suitele Lor, se duc pe bordul vaporului Frantz-losef I. Se duc de asemenea pe vapor : reprezentanţii puterilor străine, ambasadorii şi trimişii stră- Dintre institutele particulare de hăeţl din ţară cel mal mare contingent, la examenele de bacalaureat din Iunie, l’a dat LICEUL MODERN de băieţi din capitală, de sub direcţia d-lor Dr. M. Brîndză şi G. C. Dragu, institut care a avut 26 de bacalaureaţi. AUTORIZAT CONFORM NOULUI REGULAM ENF No. 7063,ca, indeplinindu-se condiţiile din regulament, să poată face la finele anului examene în institut, în pre-senţa delegaţiunel ministeriale ŞI ELIBERA CERTIFICATE. Acest institut şi-a deschis cursurile la 9 Septembre curent, cu un toarte distins corp didactic. înscrierile se fac pînă la 25 Septembre, la cancelaria institutului, Calea Victoriei 190. LICEUL MODERN DE FETE Autorizat de Onor. Minister al Instruc-ţiunei publice cu No. 6941 din 10 Septembre 1896 DIRECTORI: MARIA EN1U BÂLTEAMU BUCUREŞTI, CALEA, MOŞILOR, No. 162 LICEUL SF. GHEORGHE 166—Calea Victoriei.—166 (In faţa Ministerului de Fin ance) Acest institut coprinde pe Ungă clasele liceale, un curs bine organizat de clasele primare. Studiile încep la 1 (13) Septembrie. Instalaţia respunde întru toate unul aşezămînt de instrucţie şi e-ducaţie. Profesorii aleşi între cel mal distinşi al învăţâmîntulul public. Doi pedagogi străini, unul francez şi allul german, aduşi anume, vor conduce convorbirea elevilor în orele de recreaţiune Repetitoril pentru meditarea lecţiunilor sunt aleşi dintre studenţii facultăţilor repesetive. Se învaţă pe lingă studiile liceale, limba germană şi franceză in clasele primare, ca şi in cele liceale interioare ; limba ongleza este facultativă Maeştri recunoscuţi de piano, vioară, danţ, şi scrimă. Informaţiunl mat de aproape se pot lua în cancelaria liceului; se trimit prospecte gratis. Director, Ang. Demetrescu. In Septembre viitor, această şcoală intră în al 2-lea an de la înfiinţarea el. In anul trecut, primul el an, a avut LICEU COMPLECT, CURSURI SECUNDARE, CLASE PRIMARE şi GRADINA DE COPII. Eleve interne, externe şi semi-interne. Personalul didactic ales în condiţiile şc6-lelor Statului. Regim şi local igienic. Educaţie sănătoasă. Anul trecut, deşi primul, s’afl presentat 5 eleve la bacalaureat, din cari 4 art reuşit pe deplin. Se trimit PROSPECTE ori cui va cere. Plus de Cheveux Blancs Plus oe Barbes Grises Le NIGER 5 5o dorme insteoteniment Un nutnces BLOND, CHATAIN, BRUN ou NOIR Une applicatioo tom !•• 15 jours «ufflt. Ne tache pas la peau et seche de suite. CHEZ LES COIEFEURS ET PAREUMEURS OSOS al Di TAIL pour la ttOUSamt ■ Cnrrn ColITeur-rarf' & BUC A H EST, « Dttrl 70, Calea Victoriei Xn ilesaoua des Maguatn* de Confecţiona de Mm* Paul. Galaţi Deport la d. Alex. Kreuter, coafor sub Hotel Regal. Buzăă Depotl la d. Ghiţă Tftnăsescu coafor. Focşani « « Iile Siyoeeanu, coafor, w1vidacoromanica.ro ini invitaţi, ministrul comun al afacerilor străine, primii miniştrii al Austriei şi l.'iigariel ministrul . ni* Miinich, 13 Sept. Buletinul militar» publică un decret al prinţului regent, privitor la formarea a 4 regimente noul de infanterie,din semi-bata-lioanele cari există aclualminte. Veneţia, 13 Sept. Institutul de drept internaţional a discutat proiectul de regulament privitor la i-niunităţile consulare. Copenhaga, 13 Sept. Banca Naţională va urca mîine scomptul sărt la 4 la sută. Cetinge, 13 Sept. Inmormtntarea principesei Olga s’a făcut azi dimineaţă în prezenţa familiei princiare şi a corpului diplomatic întreg. Garnisona a făcut onorurile militare. SITUAŢIA TURCIEI Londra, 13 Sept. Times, Standard şi Daily Telegraph se pronunţă în mod defavorabil în privinţa propunerilor d-lul Gladstone. Daily News le aprobă. CHESTIUNEA ARMEANA Berlin, 13 Sepl. Norddeutsche Allgemeine Zeitung declară cu desăvîrşire falşe ştirile ce a primit ziarul «'Times» de la corespondentul său extraordinar, tn privinţa unei pretinse conversaţiunl ţinută la Breslart între împăratul Wiiheim şi Ţarul. Acelaşi ziar constată că profesorul Thu-mayan a primit ştirea de a se abţine de la orî-ce agitaţie tu lavoarea mişcării armeneşti: în caşul contrariu va 11 expulsat din Rusia. Constantiuopol, 13 Sept. D-nil Cambon, ambasador al Fraudei, Vukovvici ministrul afacerilor străine al Muntenegrulul şi Bakici, agent diplomatic al aceleaşi ţări, art fost primiţi în audienţă de Sultan după Selamlik. CALATORI A TARULUI Ballater, 13 Sept. Ţarul s’a ocupat erl dimineaţă cn afacerile guvernului sărt. După amiazl a făcut o plimbare în trăsură cu Regina Engliteret si Ţarina. 6 ___________________ PREGĂTIRILE din paris Paris, 13 Septembrie. Consiliul de miniştri ţinut la Elisefi a regulat ultimele amănunte ale călătoriei Tarului. — Ea terminarea consiliului, d-1 Faure a plecat iar la Rainbouillet. Paris, 13 Septembrie. Poliţia a luat măsuri pentru a constata identitatea persoanelor cari vor închiria ferestre pe strădile pe unde va trece pe; reehea imperială. ŞTIRI DIVERSE Crime—Delicte.—Acciden te.—Intîmplârî. DIX GAPITAIĂ Ordonanţă hoaţă.—Pe cînd soldatul Leon Volpenşan era ordonanţă la d. locotenent Florescu din strada Radu Vodă No.6, i s’a furat acestuia o sumă de 380 lei şi bănu-elile au căzut asupra ordonanţei. Erl poliţia de siguranţă eercetînd, Leon a declarat că îu adevăr a furat, dar numai 180 Iei, pe cari-I a dat unul unebiu al său Moise BercovicI din fundătura FăinrarI şi fiului a-cestuia Bernard BercovicI diu strada Epu-rilor 23. La aceşti din urmă nu s’aft găsit decît 123 lei. Cercetările continuă, ear Leon este arestat. îngropaţi de vi!.- Erl după prînz, la o-rele 4.45, pe clnd inal mulţi lucrători bulgari săpau la pămînt în locul unde se con-struesc'antrepozitele comunei, pe calea Ra-hovel, la Geagoga—întreprinderea Societăţel de construcţiunl—s’a surpat un mal peste Casa de Sănătate Institnt din noă reorg-anisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi ehronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşle în institut. Discreţiune.— Tratament special ’al syphilisutul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orî-ce medic sail specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consuttaţiunl in fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea triinete de indată după cerere noul prnsi)«et al C:i-i«f pe 189R. Adeveratele Ape de Vichy : Vichy-Căles-tins, Vichy-Grande-Grille, şi Vichy-Hâpital sunlu la noi destulă de respăndite, In unele localităţi îndepărtate unde Insă din causa chelluelelori prea mari preţul vănzărei este ce-va mai urcat putem recommanda “Sarea comprimată de Vichy” fabricată de “Societatea de explotaţiune a produselor de Vichy” subtu controlu direct al Statului francez. Aceasta sare permite a prepara imediat o apă minerală artificiala gazosă, care bine înţeles nu are qualităţile apei minerale naturală Insă este multă de preferat imitaţiilor Apei de Vichy, de 6re ce conţine şi conservă cea mai mare parte a qualităţei Apei de Vichy : Vichy-Cdlestins, Vichy-Grande-Grille şi Vichy-Hopitaî D»' STEREÎ N. CIURCT IX Polikangasse—No. 10. Viena Consullaţiunl cu celebrităţile medicale ş cu specialiştii de lu facultatea de medicină din Vienu. EPOCA 3 lucrătorii Arcadiu losef şi Milialaelie Săli, In vlrstă de clte 18 ani. Cel dlnttl a fost scos fără via{ă, ear cel de al doilea a l'ost transportat la spital grav rănit. DIN TARĂ înecat sau asasinat.—Corespondentul din Fălticeni al ziarului «Evenimentul» îl relatează următoarele • Luni noaptea spre Marti 10 a. c., săteanul Costachi Maftel, zis şi a Casandrel, din satul Oprişenl, s’a dus cu femeia sa la iazul Ţarinel-MarI, proprietatea d-lul N. Cane, cu volocul spre a prinde peşte. Pescuind vr’o două ore aă prins vr’o cîte-va chilograme. Dar ce vrea să zică lăcomia; Maftel nemul-tumindu-se cu peştele prins, trimete lemeia acasă şi II spune că el vrea să mal aducă acasă peşte, din acel prins de nişte măes-tril, a unor pescari ce le-au aşezat la diferite distanţe. In acest scop s’a desbrăcat de haine, lăsîndu-le pe malul apel, şi a intrat In apă spre a fura dreptul altora. In acea noapte fiind-că ploua şi s’a pornit o mare furtună, nu se ştie cum, bietul vtnător de pleaşcă s’a înecat. A doua zi, pescarii venind să vadă măiestriile, aă găsit hainele, pe cari le-aă cunoscut că sunt ale lui Maftel, imediat afl bănuit că trebuie să se fi înecat, şi au început a cerceta în apă, piuă ce cu mari greutăţi l’aîi găsit sub nişte pla-jine (stufârie). Consătenii lui Maftel auzind de această nenorocire s’afl alarmat, şi a produs în sat o tristă impresiune. De oare-ce acest nenorocit era tlnăr, de vr’o 30 ani, însurat, şi avea cîţl-va copil, era bun gospodar, avea pămînt şi vite şi avea reputaţia unul om cinstit. Circulă prin oraş o versiune că Maftel s’ar fi înecat, din causă, că fiind surprins de pescari pe cînd fura peştele lor, l’ar fi bătut acolo în apă, şi el fiind singur n’a putut rezista şi a fost învins şi înecat, a-ceastă versiune o înregistrăm sub rezervă şi atragem atenţiunea autorităţilor co mpe-tinte ULTIME INFORMATIUNI Inaugurarea Porţilor de Fer — Prin fir telegrafic — împăratul Frantz-Ioseph a plecat din Viena aseară la 8 ore şi jum., cu tren special, pentru a asista la inaugurarea canalului Porţilor de Fer. Era însoţit de contele Ooluchowski, de generalul Beck, şef al statului major al armatei, de d. de Kallay, de ministrul de resbel, de contele Badeni şi de 6 miniştrii austriacî. Mai mulţi membrii ai parlamentului însoţesc pe împărat în călătoria sa. Printre membrii corpului diplomatic cari au luat loc în trenul imperial se află d-nii Loze, ambasador al Franciei, Nigra ambasador al Italiei, E. I. Oliica, ministrul Iiomîniei şi Si mici ministrul Serbiei. Din Budapesta aii plecat baronul Bdnffy, miniştrii unguri, deputaţiunl a camerei magnaţilor şi a aceleia a deputaţilor şi mai mulţi invitaţi. M. Sa Regele a plecat azi dimineaţă la orele 0.45 la inaugurarea Porţilor de Fer. Suita M. Sale se compune din d-nil Dum. Sturdza, general Bu-dişteanu, general Vlădescu, colonel Mânu, colonel Priboianu şi Mişu, şef de divizie la ministerul afacerilor străine. M. Sa Regina a însoţit pîna la Gara de Nord pe Suveran. Tribuna spune, că alaltă-ierl la orele 5 d. a., dl. Dr. Ioan Raţiu a intrat, senin şi neînfricat ca tot-d'a-una, în temniţa din localitate, spre a-’şl face osînda de 8 zile pentru «Manifest». D-sa a fost însoţit de stimata sa familie şi de redacţia Tribunei» şi a «Foii Poporului» pîna la oficiul poliţial, unde a fost încarcerat. Ziarele Adevărul şi Dreptatea revin asupra ştireî lor de erî, a-firmînd că studenţii vor ţine o întrunire pentru a protesta în contra arborării steagurilor ungureşti. Noi ştim că pînă acum studenţii nici n’au cerut măcar vr’o sală la Uni versitate pentru această pretinsă întrunire. In ce priveşte manifestaţiile studenţilor, credem că, această ştire n'are absolut nici un temeiă, cu atît mai virtos, că liberalii, acei cari exploatau odinioară avîntul tiue-rimeî, sunt acum la putere. Cursurile tutulor şcolilor din ţară au fost suspendate pe zilele de Luni şi Marţi, pentru a da ast-fel un caracter de serbare excepţionala vizitei M. Sale împăratului Frantz losef. Menţinere» ord inel Am spus ieri că ministerul de interne a obţinut de la consiliul de miniştri un credit de 25,000 lei pentru menţinerea ordinei pe timpul şedereî Împăratului Frantz-losef în Romînia. Eaţă însă cu graba pusă de d. Paul Bekt. Stătescu de a epuisa acel credit, ministerul de interne a fost nevoit să ceară consiliului de miniştri un nou credit suplimentar de 10,000 lei, care i-a fost acordat. Bucură-te Bektemis ! * * * Prefectul judeţului Prahova a primit din partea ministerului de interne una mie lei, ca cheltueli extra-ordinare necesitate de primirea împăratului Frantz losej. In acelaş scop s'a acordat prefectului judeţului Mehedinţi suma de două sute lei. Compania de onoare, care va fi trecuta în revistă la gara Craiova de către M. Sa împăratul Frantz losef, se va constitui din 200 oameni şi va li comandată de d. căpitan Graur; în frontul companiei vor fi d-nil locotenenţi Lupescu şi P. Mareş şi sub-locotenentul Gr. Cernătescu. D. Iorgu Radu, primarul oraşului Fălticeni, e hotărit a demisiona în urma certelor avute cu prefectul Softa, cu ocazia congresului studenţilor. Marţi, 17 Septembrie, a opta aniversare după moartea Iuliei llasdeu, spre aducere a-minte amicilor şi cunoştinţilor : Domnul şi Doamna Hasdcu vor asista la această solemnitate în mausoleul repausatei, cimitirul Bcllu, între orele 10 ante-meridiane pînă la orele 4. Ministerul de interne a anunţat că fondul acordat lui pentru bilete de liber parcurs a fost epuisat. D. Petre Panaitescu a fost confirmat în funcţiunea de primar la comuna Ocnele Mari, iar d. Anton Dimitriescu în aceea de ajutor de primar al acelei comune. ^Potlogăriile din Drăgusuni In sarcina primarului din DrăgăşanI, G. Fiiipoiu, fratele ilustrului deputat Ştefan FilipoiQ, primim mal multe denunţări grave, din cari extragem următoarele : In ziua de 7 Septembrie, onorabilul Filipoiă depune la tribunalul din Vîlcea spre autentificare un contract intervenit între primăria din DrăgăşanI şi ţăranul Luca Ion Petrică, prin care acest din urmă recunoaşte că a primit 5562 lei în schimbul furnizării nisipului şi a pietrişului necesar şoselelor oraşului, obligîn-du-se a preda tot materialul pînă la 15 Septembrie. Pînă azi, 14 Septembrie, nu s’a predat nici un material şi nici nu se va preda, de oare-ce există deja un material ve-chiu adus în cursul acestui an in socoteala prestaţiunilor. Prin urmare, contractul ce s’a încheiat între primarul Fiiipoiu şi pretinsul antreprenor, este o farsă menită să mascheze o potlogărie îndrăzneaţă. * * * La lucrările şoselelor este angajat picherul R. Stănescu, care a fost destituit de administraţia conservatoare, dat de colectivişti în judecată pentru falş în acte publice, condamnat de tribunal şi acum reintegrat de Fiiipoiu în vchea-l slujbă. * * * Primarul, care acum un an era sărac lipit pămîntulul, fără a-şl putea termina casa, azi are o casă frumoasă, duce un lux suspect şi-şi cultivă via cu braţele angajate pentru primărie. Aşa, mal deună-zi noapte a furat din sera grădinel de florării a oraşului o cantitate mare de băligar, pe care l’a transportat la via sa. Cele-l’alte denunţări ce le-am mal primit, le vom publica la timp. Ordonanţa poliţiei. In vederea afluenţei de lume în zilele de Luni şi Marţi, prefectura poliţiei a dat următoarea ordonanţă pentru menţinerea ordinei: In ziua de Luni, deţla orele 2 p. m., şiplnă la trecerea cortegiului imperial, de la gara deNordla palat,estecu totul interzis accesul şi circularea trăsurilor de orl-ce natură şi velocipediştilor pe parcursul calei Griviţa, cu Începere din calea Victoriei şi gara de Nord şi vice-versa. Se exceptează însă trăsurile ce conduc la gară persoanele invitate pentru primirea împăratului, ele putînd trece la gară pînă la ora 3 p. m. Nu le este însă permisă intrarea prin calea Griviţel de cît prin calea Victoriei. * * * Conducătorii acestor trăsuri vor purta la mina stingă o brăţară tricoloră de mătase, cu ştampila prefecturel Capitalei. In curtea gărel de Nord nu vor staţiona de cit trăsurile regale şi excadroanele de excortă; toate celcTalte trăsuri vor eşi pe poarta din dreapta a găreî, ce conduce la magazii, dînd S11 calea Griviţel, din sus de gară şi se vor aşeza pe dreapta şi pe stînga acelei strade pe două, trei sau patru rlndurl. După plecarea cortegiului] Suveranilor, intrarea acelor trăsuri în curtea găreî va fi tot pe acea poartă. De la ora 3 şi piuă la intrarea cortegiului imperial în palat, circulaţia trăsurilor de orl-ce natură, fie ele chiar cu invitaţi pentru gară, este cu totul interzisă pe calea Victoriei, cu începere de la piaţa Teatrului şi pînă in calea Griviţel şi pe aceasta din urmă pînă Ia gara de Nord. Oprirea circulaţiei precum şi redeschiderea el se va face de către agenţii poliţieneşti şi geandarml, îu urma semnalului ce li se va da. Diferitele so uetăţl romîne cu drapele, vor lua loc după alfabet pe trotuarele din faţa palatului, cu începere din dreptul grădinel Episcopiei; iar cele streine In aceeaşi ordine, pe trotuarele stradel Vămel, cu începere din calea Victoriei lu spre strada Colţel. Trotuarele căilor Victoriei şi Griviţa pînă la gară, neocupate de societăţi, vor fi libere staţionărel publicului. * * * Părăsirea trotuarelor de public, pentru a circula pe căile sus indicate, este cu lotul interzisă. Retragerea după ele nu se poate face de cît după plecarea trupelor şi numai pe stradele ce da acces îu acele căi. După intrarea cortegiului imperial în palat, circulaţia trăsurilor pe calea Victoriei şi Griviţa, afară de tramcare, este permisă şi nu se va suspenda pe cea d’intîia de cît în momentul ducere! împăratului la le-gaţiunea austro-ungară şi pînă la reîntoarcerea sa în palat. * Tot în acel timp va fi suspendată circularea trăsurilor şi pe strada Vămel. Trăsurile ce vor conduce persoanele invitate pentru prînzul de la palat, vor intra pe poarta din stingă şi vor eşi pe poarta din dreapta, aşezîndu-se pe dreapta şi stînga stradel Imperiale, Vămel şi (demenţei. Seara urmînd să se facă iluminaţie şi retragere cu torţe, circulaţia trăsurilor pe Calea Victoriei şi Bulevardul Academiei, cu începere de la 8 ore, este cu totul interzisă. Tramwayul electric nu va putea circula în acea zi de cît pînă la orele 6 p. m. Ziua de Marţi In această zi, de la orele 8 dimineaţa şi pînă la intrarea cortegiului imperial pe cîmpul CotrocenI, circulaţia şi accesul trăsurilor pe Bulevardele Independenţei şi E-lisabeta şi pe calea Victoriei, de la palat la Bulevard, e cu totul interzisă. Oprirea şi deschiderea circulaţiei se va face de către poliţie, printr’un semnal a-numit. Conducătorii trăsurilor cu persoanele invitate la tribuna de pe cîmpul de revistă, vor purta la braţul stîng o brăţară tricoloră de mătasă, cu stampila prefecturel, şi care se va elibera de prefectură. * * * Intrarea lor pe cimp se va face pe prima podişcă după şoseaua Bolintin, vor trage lîngă tribună şi în urmă se vor a-şeza pe locul ce li se va indica de agenţi, pe unul, două, trei saă patru rlndurl, ne-părăsindu ’i de cît una cîte una la finele revistei şi în ordinea indicată de agenţi. * * * Toate cele l'alte trăsuri vor intra pe cîmpul de revistă pe podişca a doua şi se vor aşeza pe locul şi Î11 ordinea ce li se va indica de către agenţii însărcinaţi cu aceasta. Plecarea se va face în aceeaşi ordine, ne fiind permis ca conducătorii să meargă pe două linii safl să treacă cu trăsurile înaintea altora. Persoanele cari nu sunt invitate la tribună şi nu au nici trăsuri, venind pe cîmpul de revistă nu pot ocupa de cît locul ce le vor indica agenţii poliţiei. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphoruluî de Brăila) Brăila, 13(25 Septembrie 1896. Urcarea preţurilor a făcut şi astă-zl progrese însemnate, principal pentru grine, orzuri şi secărurl cari continuă a fi foarte căutate pentru Germania şi Anglia. Tran-sacţiunile portului nostru eraţi destul de numeroase şi cu preţuri inaî bune. *** Bursa Galaţi 13, Septembrie, 1896. S’a vînd. Ilect. 12,000 Grîu Lb. 60 Fr. 9. 10 M. 3» 3» » 6000 Sec. » 56 » 6. » » 3» 3» 6000 Elena » 57 » 6. 35 » I» > » 8500 Cinq0 » 62 6. 60 » » » 13000 Orz » 46 » 4. 42‘/i > » 6800 3» 3» 51 » 5, 30 > Alrafţrni a! r nţ ia cititorilor nuntiră anunţului fii a ţnifţina a ţialra a ţimţirtrriri iţi librarii** cititoare ('arul Uit Ier iţi a eatatof/atai Hi -blioteeei ţicniră laţi.* POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a căror abonamente expiră la 15 Septembre a. c. sîut rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiaseă, în caz de re-înoirea abonamentului ce a&, să înainteze costul pentru a nu suferi vre o lntîrziere safl întrerupere a ziarului. COMPAGNIE GENERALE DES CYCLBS — PA1U» — DE 3.000-000 FBANCS BICICLETELE ROCHET olut perfecte expuse tot-da-una în la lloamnei 27 reţii Singurele abs Ultimele modele simt llcposilitl Strat ItUCII INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE vPOMPILIAN“ BUCUREŞTI. CALEA R AHO VEI. 64 - 66 Sub direcţiunea d-rel Constanţa Ponipilian licenţială In ştiinţele matematice din Bucureşti si din Paris (Sorbo 11a) Se primesc eleve interne, şi semi-interne. Cursurile vor începe la 1 Septembre a. c. lnvăţămîntul coprinde cursul primar şi secundar, divizate precum urinează. 1) Secţiunea de învăţământ clasic (Bacalau. reat) examenele se vor trece la şcoalele statului- 2) Secţiunea de cultură generală ; examenele se vor trece In institut. 3) Secţiunea de pictură sub conducerea d-lul Ponipilian, arlist-pictor, se va pune la disposi-ţia elevelor o vastă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru. 4) Secţiunea de muzică, sub conducerea d-nel Emilia Saegiu. profesoară la conservator. 5) Pentru educaţiunea, studiul limbelor străine şi lucrul de mană. am reuşit in tratativele ce am avut cu unul din cele mal bune institute de educaţie din Paris, a’ml procura institutoare şi guvernante, personal format diu a-cest institut. Localul în care este instalat, noul institut, a fost, construit expres pentru şcoală, conform cu toate condiţiile bygienice; coprinde săli de studiu, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc. O grădină spaţioasă înconjoară tot localul, care e prevăzut cu instalaţiune de apă şi gaz. Pentru elevele semi-interne se va organiza un serviciu de omnibus. Personalul didactic se compune din Religia............Preotul G. Gibescu, licen- ţiat în tlieologie Limba latină . . . l)-nu L. Şeineanu, doct. în litere şi prof. la Univ. Limba Română . ... G. Adamescu, lie. în lit., prof. la giînn. Şincai » greacă . . . D-nu G. Pavelescu lic. în lit. prof. la lic. Lazăr Limba Franceză . . . Fernand Brulin, prof. la College Bolin (Paris) Istoria ...... D-nu M. Şăineann doct. în litere. Geografia..........D-ra Olga Marineseu, lic. în lit., prof. la externat Aritmetica . ... A. Ioachimescu, inginer, licenţiat în matematici Fizica şi Chimia . . . M. Popooid, doctor in chimie Ştiinţele naturale . . . N. Demetrescu, licenţiat in ştiinţe Ilygiena .... D-ua L. Moscuna-Sion, dr. in medicină. Geometria . , . . D-ra C. Pompilian, lic. în în matematici. Lucrul de mină . , » Moisescu, prof. la şc. profesională. Limba franceză . . * R. de Sellier, prof. la l’institut normal catolique » germană . D-ra M. Menn, idem. » engleză . . Miss Jakson. Desemn................D-ra Ligii. Institutrice .... D-ra Victoria Davidescu, diplomată a 6 cl. din Asilul Elena Doamna. Toţi profesorii vor fi secondaţi de repetitoare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universitate!; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interoga zilnic pe eleve. înscrierile se pot face începînd de la 1 August. Pentru orl-ce infonnaţiunl mal dettaliaş se adresa la direcţiune de ia 9—2 a. m. i dee la 2—6 d. a. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE Autorizat din nou „MOALI NO!JA“ —BUCUREŞTI— Calea Moşilor, str. Armenească. No. 1 Direcţia D-neT L. S. NEGOESCU Aduce la cunoştinţa părinţilor, că în anul şcolar 1890—97 cursurile primare, liceale, facultative şi grădină de copil vor funcţiona cu următorul personal didactic şi preparator: CURSUL LICEAL D. Christu ISegoeHcUy licenţiat în litere, dr. în dreptul administrativ, limba romină Şi istoria cursul superior. D-şoara €7. Venencu, bacalaureată, profesoare la cx-ernat, limba romind curs inferior. IV. Punycţcatta, licenţiat în teologie, religiunea. D. Pitit*, licenţiat in litere, profesor la Sf. Sava, limba elina curs superior. D. Virg. Adventie, absolvent al facultăţel de litere, limba eiind curs inferior. D. St. Enachencu, licenţiat în litere, limba ta tind cură superior. D. Th. Seimeanu, absolvent al facultăţel de litere, limba lăţind curs inferior. D-na Launan, diplomata şcoalel Sevigne Paris, limba franceză curs superior. D-na Se/sefschi. diplomata şcoalel normale Berlin, prof. la şcoala normală, limba germană curs superior şi inferior D-ra Spiru Paul. absolv, şcoalel normale Geneva, limba franceză curs inferior. D. IV(te Du mi traseu, licenţiat în ştiinţe, /silinţele naturale curs superior. D-ra Etiade, licenţiată în ştiinţele flsico-chimice, flnica şl chimia. D. Jc'an Voi nea, licenţiat în ştiinţe de la facultatea din Paris, /ştiinţele naturale curs inferior. D. O'. Negrutzi, licenţiat în matematici, inginer, tna-tematica « urs superior. D. C. Drdgdne/scUf lisenţiatîn matematici, matematica. curs inferior. D. IV. Panilencu. licenţiat în litere, fito/sofla. I). O. Dă născu. licenţiat: în litere, geografia. D-ra P. Eli născu• absolventă a facultăţel de litere, istoria, curs inferior, D. Jl. Pretorian, licenţiat în drept, ecou. politică. Dr. Penencu, d-tor în medicină, higiena. D. im. Stefănescu. laureat al conservatorului din Bucureşti şi paris, muzica. D-na M. Poftea, profesoară la şcoala normală, broderie de lux şi croitorie. D-na E. Stefdne/scu, absolventa şcoalel Carard Paris. economia domestied. D. y. Manto, (şcoala de bele-arte desem- D-ra E. Stdne/scu, (nul şi pictura. D-ra Maria Hartan, absolveuta azilului, caligrafia ornată şi /scrierea verticală. Siyniorina 41 h indiidiplomata şcoalel superioare din Parma, limba italiană. .1lins P. Cooh, dipl. şcoalel normale din Londra, limba engleză. D. #. Moisescu, maestru de (lanţ. D. yarice, pentru vioară. D-ra P. Codrescu, absolventa conservatorului din Iaşi, piano /scria I. D-ra E. Pobias, abs. conser- pian /seria ii. M-me I alerte von Eangedoc, ubsolventu conservatorului diu Liege, pian seria iii. D. tm’riy. Ventura, conferenţiar pentru artele fru-moa/se. CURSUL PRIMAR ŞI GRADINA DE COPII D-ra Maria Craiu, absolventa şcoalel normale de institutoare, limba romind cl. I şt 2. D- /. O ăi eseu 9 fost institutor, limba romind clasa 3 şi 4. D-ra Maria Polizn Micnunestl, limba franceză. D-ra Maria Piza. limba *germană. D-ra Maria Motscu. lucrat de mină. M-me M. Telman. Joc frobd ni inrătămint in-lUtttD. P-rete Ca lip t* o Stane* cu Elina Hăduteanu, Paulina Pincncu, ydg VatsHencu şi Maria Ste- reneu, bacalaureate şi studente la facultate, repetitoare, vor ajuta pe eleve la mediturea locţUmllor, pentru Umbele străine s’a angajat unul acesta un personal nod oare va su praveghia pe eleve, atît în timpul îecţiurdlor, cit şi în tim pul recreaţiei, MOBILE!!! Mare ocasiune pentru particulari ! ! ! In Calea Dorobanţilor No. 36, proprietatea (l-iul Brăteanu, sunt de vlnzare mobile diu 7 odăi, compuse din un salon, una odaie de culcare, una sufragerie, un salonaş, un bi-roil, toate complecte şi încă alte diferite moliile elegante de fantezie, etc. etc. Aceste mobile se vînd numai la particulari Iu toate zilele de la erele 8 pînă la 12, şi de la 2 pînă la ora 6 seara. Liceul Clasic Romîn Şi Liceul Real Francez Autorizat din noii pria adresa No. 7189 din 11 Septembre 1896 Strada Fontînei, No. 8 BUCURESCi sub direcţiunea D-neT Filionescil absolventă a şcoalel superioară din Lau-sanne (Elveţia) profesoară de fllosofle şi pedagogie la şcoala centrală IiiMcrierile i*e fac iu diate zilele lu caiieelaria iiiNlitiitiilui. PROFESORII LICEULUI CLASIC: O-nvle Or. Ural mir ntat-Cutzarlfln, higiena. ntiisa Horls.itii, licenţială în ştiinţele naturale din Paris, ştiinţele naturale. Afr.r. /Vdom scK. dipl. a şcoalel superioare din Lausanne (Elveţia) limba franceză I. IV. Iloiiinii tlr.r. A. U. fSfiirtls.fi, lic. în litere şi fllosofle, limba franceză V. VII. Gr. 'CaitMan, lic. în fllosofle, istoria I, VII. Mtailii Oobrri.ru, lic. în matematici, matematica, I, IV. iau Slrari.ru, absolvent al facultăţel de sciinţe matematice, matematica V.—IIV. I*rlru .Hi/iăilrauu, lic. în filologie, limba latină, V. VII, limba greacă. Grargr A. Garclu, lic. în fllosofle şi istorie, geografia. C. Tatuulrt.ru, absolvent fac. lit. de la şcoala superioară normală, limba latină I—IV. O, ifialtlorrauu, licenţiat în drept şi absolv. al facult. de litere limba romină şi dreptul administrativ. Trotlar iulian. licenţiat în fllosofle şi chimie, şLiinţele flsico-chimice. Or. G. fon mit, dr. in litere şi fllosofle din Viena, limba romină. ian i*at»rt.cu, absolvent al facultăţel de teologie, religia. Srrbănei.cu, absolv, al şcolel de bele* arte, desemn. Tratiarn.ru, absolv, al conserv, muzica vocală. iliri.ru Marin, profesor]la conserv, piano Garbra lic. in filologie, limba latină. O-fţaara A/ţaţiiatle absolv, a cons. si O-ra Ataumrt.ru, ‘ INSTITUTOARE INTERNE: ii-iţaarrir Itorhrr. Oar/tal, Traurr, Mitsi. Urli Mit./. Thakrrţ/, A'lrin Zaunrr rtr. Lista profesorilor liceului real francez se va publica in curind. NOUL PENSIONAT DE BAEŢI Al Gouiiinităţei Germane Evan-geliee «lin Uiicnrescî STRADA LUTERANa No. 14 Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va fi administrat de o comisiune specială aleasă din sinul comitetului general al eomuni-tăţel. Cu direcţiunea institutului e însărcinat d, Pastor dr. Eugen Fittsch. Personalul conducător intern e compus : 1.. Dintr’un inspector, căruia, în prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori cu titluri academice şi un institutor cari supraveghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiimea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor incredinţa. Acest pensionat stă în nemijlocită legătură cil şcoala noastră evangelico-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are : o clasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale. In această şcoală reală se învaţă limbele : germană, romină şi franceză, iar cea engleză şi latină in mod facultativ. In această şcoală vor învăţa elevii pensionatului nostru. Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat într’o posiţie cil se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de mîn-eare şi de băl, corespunzînd pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentru recreatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, nelipsind nici aparatele de gimnastică. După vîrsta elevilor, taxa anuală a pensionatului variează între 600 pînă la 1000 lei, pentru interni, şi 230 pînă la 400 lei, pentru serţii-internl. Taxa se va solvi în rate trimestriale. Prospecte se pot primi in mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şi de la diferitele oficii parochiale evangelice din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 1 Seplembre a. c. (stil vechio). Pentru comisiunea administrativă pensionatului de băeţl al comunităţii, evangelice germane din localitate Păstorul dr. EUGEN FILTNCH Strada Luterană No. 12 Domnul Ioan Lupulescu fost Inginer şef şi Director al liniei ferate Bucureşti—Giurgiu, ocuplndu-se cu lucrări de Ingineria civilă, mecanică, hydraulică, de hotărnicii şi faceri de Espertise, loeueşte In Bucureşti, Strada Isvor No. 65 Ghirlande naturale de brad Decoraţiunî pentru faţadele caselor Reducţia pe jumătate preţ ca şi la Căile Ferate Romlne. La noile modelede pălărie, corsete mînuşletc. FLORĂRIA DULCAMARA Calea Victoriei 152, vis-a-vis de palatul Ştirbei MUSTUM Locurî pentru Viile, de Vînzare Situate in cea mal Inimoasă posiţie din Buşteni, In apropiere de gară, lingă Valea Cerbului, la adăpost de vinturl. Un loc de 3 pogoane este rezervat pentru Casino şi parc. A se adresa Socielăţel de Consl rucţiuni. Strada Doamnei BucurescI, safl la Buşteni, d-lul Eliescu. intendentul proprietăţel. _ Fabrica de zahăr de la Chitila Domnii proprietari si arendaşi cari doresc a cultiva sfecle, să se adreseze: la gara Titu d-lul M. Th. Pissa pentru judeţele Dîmboviţa şi Argeş, la Mizil d-lul Emilian Radulescu, pentru judeţele Buzăti şi Prahova, la Hiicnrt-ştl «l-luî Ion Francisco, calea Victoriei, W7, procurator general pentru toata ţara. A se adresa toate ofertele şi corespondenţa administraţiunel fabricel privitoare la cultura sfeclei, care va răspunde si la cas de trebuinţa va trimete agenţi la faţa locului pe ntru a dă toate lămuririle şi a contracta. www.dacoromanica.ro 4 E POCA Librăria şi Papetăria CAROL MULER BUCUREŞTI. - 5», Calea Victoriei, 5S. - KFt'l REKTi. k ^ w >“ o rt ^-T >p* ti Jo Itl PENTRU TO IO !>■ 1-1 - § 1 An der sen i Poveşti alese pn ##. Mlolinlineanu L U Legende istorice A C MPep-irateanu TV Doruri şi amoruri, II, (uit.) S g p S. M l. Marian L Paserile noastre pi ii e n e r r a p e L 1 Ombra, roman j| p MPr. WJ r ee li i ă ^•0 Duşmanii noştri s GO* {25 Q fiih. Xa uiph ♦ reseit 0 Cântece şi plângeri, I. pp Mâini re Aarier C L Călătoria împr. odăii mele A 7 M. Xampbirenen TI Cântece şi plângeri, II. (uit.) are ” # _C Herb. Spencer T"w Despre educaţie PQ — Pil #*»#>.- Mitinâţmn u L O'k T"Din viaţa meseriaşilor  n iw i Miv.scr )l«d«le de iliwnnnri p A. Via bată 0 Icoane şterse pC Anton M*ann LV Povestea vorbii, vot. II. Cn JPeeaul ni Miau de OU Convorbiri despre artă, v. I. S 7 Carmen Spira 1 De prin veacuri, 1. OP Miiopra/iile L 0 Oamenilor celebri CI A. V Ut hulă 0 1 Din goana vieţel, I. n Miehelel 0 România, Roma, Piza, etc. P 7 Mahaffp L 1 Antichitatea Greacă cp M'ranf-oi/H M'oppee 0C Prietene, roman u Q l.c« Mtaebelin J Castelul Peleş Pft-QQ Creangă lU'*vv Opere complecte CQ II ildenbrurb vO Doi trandafiri pC f in T. Maioreseu IU Nuvele şi schiţe 0A_ MoneHcn-imion O4!" Istorioare C A Ml o u r d e UT Patriotul r-4 O > e 11 And re Theuriet || Din tinereţe, etc. nuvele OC ##. Stă arene n 00 La gura sobei CC Mladu MP. MtoHelli 00 Din inimă ip M. Hemetrenen Iu Nuvele OP i* o ren! 1 OU de Crăciun CP MMeeaitl şi Mia ude UDCouvorbirI despre ariă,II(ul.) o CJ 1Q Huliin XfOm[ireston 10 Nuvele române 07 Ho du MP. Mtoselli 01 Proză şi Epigrame C7 A. Viu bulă 01 Din goana vieţel, II •s •s 1 A II ilIiin* |H" Antichitatea romană QO imoel/ie 00 Werther, roman CQ Cara pi ale 00 Schiţe uşoare >(-H ti ce IC €mi'. M. .1 IU Proză şi Poezii QQ Anton M*ann 00 Povestea vorbii, III (ultim) CQ A. VUt liniă 00 Din goana vieţel, III, (uit) , 1 leu 25 1 m leî 15. IO A n 1 o n M* a n n 10 Povestea vorbii, I. AH Carmen Spira *rU De prin veacuri, 11 (ultim) pn Abalele MMreroHt OU Manon Lescaut, roman, I. 17 H-na Colomb 11 Istorioare 41 MMu.rlrp T1 Noţiuni asupra ştiinţelor ni MP. Ml. Mlosteni (Max) 0 1 Trotoarul Bucureştiulul u P a in Humitru Teleor IU Schiţe umoristice A p MPepur alean u TPt Doruri .şi amoruri, voi. I. np Tenngsion Ou Enoch Arden, poemă 1Q Alfred de Mua&et IU La ce visează fetele IA MM ABAMMSMWU u, f H||LftL Modele de apărut: DEPUTAŢII NOŞTRI, biog*râfii şi portrete, Preţul 3 lei. ATELIER DE LACATUŞERIE şi peutru — C« IVS TKt MJCTM M7IVK MP #<; f lf. II — I. HAUG — Strada Isvor, No. 11Q Bueuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. Mpelalitate florărie, Mere, gradine ne earnă, pavilioane fu fier etc. etc, Primesc comande neutru Provincie: — M*reţuri Moderate — 100 -84 !!! BĂGAŢI Dt SAMĂ !!! Renumitele CJE.ANORXIUE de 14 car. «le aur imitat, cari pinii acuin au fost vtndute direct numai la ceasornicării şi vindute de comercianţi cu franci 35 şi 30 pentru ca ele să fie accesibile şi de public, vecliia renumită Armă reală şi solidă, de mal jos, s’a decis a expedia pină la slirsiiul |im«I viitoare acest ceasornic Împreună cu 1!) obiecte preţioase cu un preţ chilipir de 15 franci franco porto şi amhulngiu 1. Ceasornic «ic buzunar rciiiouloir «le aur iuiilal de întors la lie-care 24 pină la 30 ore bogat gravat şi guioşal, Înlocuind un ceasornic de aur garantat pentru merrul regulat 5 ani. 1 I.anţ «le aur imitat jsoncemal nou cu carabină, 1 Portmnnett frumos şi durabil. I Briceag excelent cu 3 limbi de oţel. 1 Inel de aur imitaţie cu briliant simili. 2 Butoane de aur imitaţie pentru manşete cu închizător patent. 11 jter> 5 Butoane de aur imitaţie pentru chemisete. 1 As de cravată de aUr imitaţie cu piatră fină. 1 Notes. 1 Cutie de buzunar pentru chibrituri; 1 Un creion care se poate întrebuinţa şi ca atîrnător cu mecanism. 4 Obiecte de lux cari provoacă în general veselie şi de obiceiă se vînd cu fr. 3.50. Toate aceste 20 obiecte de valoare, Arma de mal jos se obligă alefurnisa la orl-cine pentru 1«S franci franco porto şl aiulitilagiu insă numai pină la Nfirşitul înnoi viitoare. Ori şi ce lucru care nu va convine se schimbă cu plăcere, adică nimeni n'are risic. De primii' contrat ani înainte sau contra rarnbursde la in hmamp vmcx Vieţui I, MB. Pentru a ţă nefolositoare contra ramburs nni acoinpt de sustrage apoi di în loc să fie de Vama care esle lilă acolo. 80 Mnximilianstrnsso 3, EH. economisi orl-re coresponden-se face cunoscut că cnmandele se efectuiază numai contra n-cel puţin 5 lei. Acomptul se ii rambursul. Aşa că rambiirsul 14 leî va fi numai de 10 lei. aproape de 1 lefi trebuie plă- 3-3 Sesonul de tdtnnă cele mal bune băl CONSTANŢA Sesonul de tdmnă cele mal bune băl HOTEL & PENSION CAROL I Situaţie admirabila pe bordul mfirei negre, 90 Camere şi saloane din nouă elegant mobilate, confort englez. Restaurant de primul ordin Bucătăria rom mă-franceză. Pensiunea table d’hote şi â la carte Aranjamente peutru familii cu reducţiunl importante după durata sejurului. Pentru un sejur minimum de trei zile direcţiunea acordă următoarele preţuri : Pentru o persoană într’o cameră lei 15 pe zi Pentru 2 persoane într’o cameră „ 25 „ „ Pentru 3 persoane „ „ „ 35 „ „ inclusiv serviciu, luminatul şi pensiunea Pentru orl-ce informafium la Direcţiune, (toi) ’ ' (8-4) I 9(1 Champagne DOYEN & CIE Reims Hepresentanţ pentru Roinînia A. Iî'JEIxDIIIA.jVN Bucureşti. «■■muniMi imn MMTnnifTnr^Tr^^-rirM^iMMTT—r—n—hi— 2(5—9 A. Montaureanu 81, Calea Victoriei, 81 Bueuresci Casă de încredere Instalaţiuni de Apă şi Gaz Canalizări şi Tout ă l’egout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare Sil I’aratonere Mare depou de lămpi pentru gaz aerian. Larvare, Urinate, Instalaţiuni de lot felul de băl Sobe de încălzit apă pentru băl. Furtuni pentru stropit l*ontpe pentru f/rdt/ini Closete de toate sistemurile cele mal noi, Robinete, etc. Vergele pentru scări şi Porto-Tablourf. 109 25-2 NOU DE TOT Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Inslnlaţiunea se poate vedea funcţionind in biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata in rate trimestreale. 0 sită incandescentă Lei 1,50. Un bec complect montat cn lumină Incandescentă pentru Baz aerian Leî 7.50. Mal posedăm un sistem noii de tot de lămpi, foarte practic cn şi fără lumină incandescentă de atirnat şi de masă, neavind trebuinţă de gaz aerian, ci esle întreţinut de un liquid supranumit GassIolT . care se transformă în gaz aerian- Intreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cit a lămpilor cu petrol consumînd pe oră 1'/, centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acest sistem de lămpi încă n’a existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gaz aerian. Ff'II It şi SFII It UF Bueuresci, Strada Smirdan, 8 (102) (00—4) La Typogratia «Epoca» se vinde hîr tic imiculnturâ cu 45 ban! Kilogramu iii pachete de 10 kilograme. IV. GBIGOKESCU 4S, «alea Victoriei, «3 vis-ă-vis de cofetăria Capsa, Ilucuresci Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că in atelierul meii se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt : se găsesc şi încălţăminte N gata cu preţuri moderate. N. B. Pentru conservarea înuălţămlntelor recomand veritabila Crema-mel’oniantl neagră şi culori din fabrica e la rcnumilu fabricii GUST. ADOLPH IBACH BARMEN FONDATA IX AXIII. 1701 De vînzare pe preţurile fabrice! la A. FELDMANN BUCURESCI, Stradă Decebal No. 20. 91 2