SERIA 11.—AN DL U, No. 253.
SĂMBĂTÂ, 14 SJEPTEMBRE 189 0.
Ediţia a treia
NUMĂRUL 10 BAN.I
A BOUfAMEJVTEliK
ncep la 1 şi 15 ale fle-cărellunl şi se plătea? tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţ» şi străinătate	prin	mandate	poştale
Un an In ţarfi	30 lei;	In	străinătate	50 lei
Şase luni ...	15 >	•	»	85 *
Trei luni . . .	8 >	»	»	13 »
Un număr In străinătate 30 bani
ViANUSCRISELF NU SE INAPOIA7.A
REDACŢIA
No Jl—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
NUMaRUL 10 BANI
IHDIICIDBIUi
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la admtntstrajie şi Ia toate oficiile de publicitate V nunei uri la pag. IV	....	.	0.30	b. linia
»	*» III	....	.	8.—	lei	»
•	»	* II	....	.	3.—	»	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei	rindull
Un număr yechiă 80 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 8 —STRADA CLEMENŢEI-No. 8.
PORŢILE DE FIER—DECORAREA CAPITALEI
TEAMA NOASTRA
Ziarele au anunţat ca armata a făcut şi va mal face încă repetiţii necesare pentru defilarea care va avea loc înaintea Împăratului Aus-tro-Ungariel.
Ziarele nu ne vorbesc însă de repetiţiile cari aU loc între miniştrii şi autori biţi comunale pentru a învăţa cum sa se compoarte mal convenabil faţa cu Augustul Oaspe.
Armata, ar putea defila şi fara repetiţie prealabilă. Dar de sigur ca nu ar li fost cu putinţă ca miniştrii sa se prezinte înaintea împăratului Frantz losef, fără multe şi laborioase lecţiunl prealabile.
Cine-va şi-ar putea închipui — un mare naiv acel cine-va —ca un guvern democratic, cu origini republicane, ar înclina natural ca primirea împăratului sa fie respectuoasa, însă cu o nuanţă de demnitate democratică şi populară. Prin urmare, în ordinea naturală a lucrurilor, ar fi de temut, că guvernul liberal sa ’şl trădeze sul» cele mal delicate atenţii aparente, originalul plebeana şi mîndria Iul patru-zecl op-lista.
Naivul pe care ni’l închipuim că exista, este dispus poate să crează ca daca IVI.
S. Regele a sosit pentru o zi în Capitală, este ca sa în-frîneze pornirile ultra şovi-niste şi apucaturile inâscute anti-monarhiee, a parii du-, lui liberal aflător la putere.
Eroare, tripla eroare.
M. S. Regele s’a repezit în Capitală de teamă ca nu cum-va miniştrii sal să nu sa dea la umilinţe şi înjosi-turl desgustătoare faţa cu Augustul Vecin.
Temerea, la toţi cari cunosc. bine pe colectivişti, nu este ca nu cum-va aceştia să se arăte prea democraţi.
Nu, temerea este ca republicanii de la 48 să nu fie prea tirîtorl faţă cu Maiestatea sa împăratul, şi să compromită ast-fel prestigiul şi demnitatea ţârei noastre independente.
Sa respîndise sgomotul ca miniştrii ar fi decis ca la întîmpi-nare să sărute mina monarhului vecin. Proprietarul acestei idei originale, a fost neapărat Mitiţa Sturdza. Idea a surîs colectiviştilor şi erau gata să o adopteze.
Din fericire, Regele care cunoaşte de ce sunt capabili aceşti foşti republicani îndârjiţi, s’a grăbit a veni pentru o zi în Capitala, pentru ca să indice atitudinea pe care consilierii săi trebue sa o aibă în a-semenea ocazie.
Iata-ne deci asiguraţi că enormităţi nu se vor petrece.
Acum, cum că Pallade îşi va da în petec comiţînd vre-una boacăna; cum ca Stolojan va debita anturagiulul împărătesc mai multe prostii; cum ca generalul Budiş-✓teanu va fi mal strîinb de cît orl-cînd, şi se va face ridicul discutînd cu şeful statului major austriac « bestia armei Mannlicher,—acestea sunt lucruri inevitabile, pe cari nici o repetiţie din lume nu e in stare a le face sa fie evitate.
Cum ca d. Sturdza va profita de cea întîl ocazie propice şi discretă ca să-şi atingă in treacăt buzele de tunica împăratului, iarăşi lucru e
sigur. Acest om are sentimentul slugărniciei înăscut.
Tot aşa e de adevărat că acest mic şef de guvern, va găsi ocazia casă ceară scuze cuî-va; daca nu contelui Goluchowski, cel puţin vreunul aghiotant, poate chiar vre-unul camardiner împărătesc. Cînd cineva are scuza uşoară, cum o are d. Sturdza, ocazie dacă nu vine, o poate provoca. Este destul sa se prefacă că calea pe cine-va pe picior, pentru ca cerînd scuze să-şi răcorească sufletul.
Ori cum lie, noi nu ne vom liniştii, îu ceea ce priveşte prestigiul intact al ţârei, de cît cînd vom vedea pe Augustul Oaspe depărtin-du-se de miniştrii colectivişti.
ţ *	»
Bucuria pe care o simţim cu prilejul vizitei iubitului Suveran Vecin, ne este tulburata conţinu, de faptul că cel care suni însărcinaţi cu primirea, sunt colectivişti !...
Sperăm însă că geniul tutelar al Rom în iei, va face ca să trecem fâră incident şi acest eveniment.
PORJILEJIE FIER
Orşova, 11|23 Sepl.
Pregătirile. Clara; — Trieolori.l rom in	Oraşul. — Cupele «le
aur.
Pregătirile
Atîta activitate ca acum, n a văzut încă Orşova. Administra-ţiunile şi particularii lucrează pe capete pen tru a pr im i cum se cuvine pe cei trei monarhi cari vin să prezideze inaugurarea canalului de la Porţile de fier; lumea e atît de ocupată, în cît greu poţi vorbi cu cine-va şi numai în fugă.
Gara
Cele mai mari lucrări de împodobire se fac la gară. In fostul local al restaurantului s’a deschis o uşă şi. s a ti pregătit un salon, o oda ie şi un cabinet . Prima piesă în care intri de pe peron e salonul de recepţie, ai căruia pereţi şi plafonări sunt drapaţi cu satin-creme deschis ; perdelele sunt de
Romîniei şi Serbiei. Din 28 perechi, am numărat patru perechi de stîlpi cu steagu ri şi şea se perechi fără steaguri, purtînd culorile Romîniei; iar cu culorile Serbiei patru perechi cu steaguri şi patru fără.
Oralul
Despre oraş se poate zice că s'a primenit din temelie. Pe viul Ce-r na, la intrarea oraşului, s’a făcut un pod noii de fier. la capătul căruia se ridică un arc de triumf cu inscripţia «Isten Hozott»; pavajul stradelor se repară ; s’au făcut trotuare de asfalt pe strada Coroanei; în piaţa Şchela sa ridicat un monument cu bustul lui Frantz-losef; edificiile publice şi private s’au curăţit şi se curăţă, ; biserica catolică şi cea ortodoxă română sau reparat.
Pe stradele Coroanei şi Linia Dunării sunt aşezaţi stîlpi cu culorile Ungarii şi din 150 în 150 de paşi arcuri de triumf purtînd
SPARGEREA PORŢILOR DE FIER : Intrarea iii noul canal
A se citi în pag. IV textil] întreg al programei o-fieiale pentru primirea M.
N.	împăratului Frantz losef I.
TĂCERE COMPLECTĂ
E curios lucru cum pentru ziarele colectiviste oraşele în cari Primarii şi slujbaşii regimului afl fost prinşi cu musca pe căciulă, nici că există.
Al crede că Ploeştiul, Galalzu/, Constanţa, se găsesc în Africa şi sub dominaţia altui Stat de cît cel romînesc. Despre ce se petrece prin acele oraşe, ziarele colectiviste nu pomenesc sistematic nimic.
Toată presa e zilnic plină de amănunte asupra gheşefturilor din acele localităţi, iar Voinţa tace, Qazeta cu Nafionalul ’l imită exemplul.
Dacă mîine, poimîne ne vom trezi cu Malaxa în puşcărie, tu Stanian pe mina judecătorului de instrucţie, Voinţa are să se întrebe poate:
— Galaţi ? PJoeştI ? Stanian ? Malaxa 1 Ce fel de bucate sunt astea? In ţara noastră aceste nume nu sunt cunoscute. Aii fost inventate de opoziţie spre a calomnia cinstitul partid liberal.
Ce poţi face în contra calomniei ?
Bieţii colectivişti t
pluş bordeaux; parchetul e acoperit cu un covor de aceiaşi culoare; în cele 4 colţuri, oglinzi mari; pe pereţi sânt aşezate Gobelins de toată frumuseţă. La peretele din stingă e ridicată o estradă, acoperită cu un baldachin bogat; pe estradă sunt trei fotoliuri pentru monarhi. Piesa a doua e salonul de conversaţiune al Suveranilor'; draperia e de satin în coloarea rezeteî şi a fragilor.
Mobila ral ambelor piese e în stil Louis XV. A treia piesă e un mic cabinet de toaletă. La eşirea din gară s’a construit o scară de onoare, acoperită. Pe peron, de la hala acoperită şi piuă la intrare, s’a făcut o trecătoare de asemenea acoperită pentru caz de ploaie. Gara e peste tot împodobită cu ghirlande de brazi şi drapele. Tn curtea gârel s’au ridicat două tribune pentru public.
Tricolorul romi»
Şoseaua care duce din curtea gării se împarte în două : o ramură la dreapta spre oraş, alta la stingă spr'e locul, unde se vor îmbarca monarchiî. Partea din curtea găreî până la răspintie şi de
toate, pe o draperie bordeaux, monogramul Iul Frantz-losef.
Pretutindeni drapele, ecusoane cu armele Ungariei, lampioane, ghir lăuzi de verdeaţă.
Cupele «lo aur
S’a anunţat deja că, în momentul deschiderel canalului, MM. LL. vor bea şampanie din cupele de aur ce li se vor oferi întru a-mintire. Iată o descriere a acestor cupe.
Ele sunt închise în etuis-url de marochin căptuşite cu mătase neagră şi avind încuietori aurite. Cupele sunt de aur de patrusprezece carate şi prezintă : de o parte o alegorie reprezentind ocuparea ţării, de altă parte Dunărea şi spargerea Porţilor de Fier ambele în relief, din aur de 18 carate.
Reliefurile sunt despărţite în-tr’o parte prin textul tratatului de Berlin prin care Austro-Ungaria e însărcinată să deschidă Porţile de Fier, în cea-l-altă prin textul legel prin care Ungaria şi-a luat asupră-şî această sarcină. Capacul cupelor arată marca celor şeapte puteri europene şi poartă 4 îngeri cari susţin coroana S-tulul Ştefan.
DECORAREA CAPITALEI
Gara «le Nord. — Calea Grlviţeî.
Calea Victoriei.—l.a Sărindar.
Itnlevardul Clisaliela. - I.a
Palatul Princiar.—
Nimic nu este încă terminat:	pretutin-
deni se mal lucrează, la Gara de Nord, la arcurile triumfale, la fintîna de la Sărindar şi la Cotrocenl. Lucrările sunt însă aşa de înaintate că putem avea o idee despre ceea-ce va ti Capitala în ziua sosirel M. Sale Apostolice Francisc-losifl.
Oara «le Nor«l
Peronul e mal luminos ca înainte. Bolta de tinichea, neagră pînă acum, e vopsită cenuşia, stîlpil de Jier şi-aiî primit de asemenea culoarea, pereţii au fost zugrăviţi din noii. Nu mal al pe peron acel simţi-mint funebru care te cuprindea fâră voe de eîte ori voiai să pleci. Ţi ajunge să-ţi arunci privirea în spre salonul de recepţi-une care se pregăteşte acum, pentru a te convinge că direcţia C. F. R. a avut o i-dee fericită cu întregul el proect de înfrumuseţare.
Pentru sala de recepţiune a Augustului Oaspe s’a luat încăperea centrală în faţa căreia se opreaţi trăsurile şi undese depuneau bagajele. Trenul imperial se va opri deci la mijlocul peronului. La intrarea în sală s’afi ridicat 2 statui de gips: una repre-zintînd căile ferate, cea-l’altâ poşta şi telegraful. Statuele vor fi bronzate, pe soclu de marmoră imitată.
Sala imperială însăşi e de o frumuseţe care trădează un gust perfect. In toate părţile nişe purtînd statuete, fînttnl răcoritoare şi în cele două nişe principale busturile în marmoră ale MM. LI,. împăratul Austriei şi regele Romîniei. Un policandru imens atirnă din mijlocul tavanului pictat cu figuri alegorice pe fond roz, cum sunt şi pereţii. Sala aceasta are o aripă 'mal mică, al cărei pereţi şi tavan bleu sunt de asemenea pictaţi. Pretutindeni stucaturi admirabile, in cea mal mare parte aurite. Lîngă uşa de eşire a salonului principal se ridică de asemenea două statul, reprezintînd pacea şi propăşirea.
Curtea cea mare a gării de Nord este înconjurată de stîlpi purtînd steagurile Austriei, Ungariei şi Romîniei. Pe cele două laturi ale aleel care duce spre calea Grivi-ţel s’aO ridicat doul stîlpi gigantici : pe socluri imense sunt aşezate nişte cupole şi pe de-asupra lor stîlpi foarte înalţi cu vulturul imperial în vîrf.
Imediat vine arcul de triumf al gării, o lucrare inonumeidală de toată frumuseţea şi care va fi cel mal frumos arc din Capitală. Peste tot domină vulturul imperial în toate mărimile, apoi pajura casei de Habsburg, pajura monarehiel Aus-tro-Ungare, marca imperială F.J.I. şi ghirlanda de ştejar.
Valea Gri viţel
Drept în faţa intrării în calea Griviţel, primăria a ridicat un fel de perete—să-’) zicem «triumfal»—decorat cu steaguri, embleme şi ghirlande, spre a ascunde căsuţa mizerabilă pe care împăratul ar fi văzut’o cea dintîiu din Bucureşti.
Pe parcursul de la intrarea în gară pînă la răseruciul numit Maladie Măcelarii nu va fi altă decoraţie de cît drapele. O tribună publică, construită de un antreprenor particular la No. 180 al calei Griviţa, colţ cu strada Polizu, poate încăpea vre-o 200 de persoane.
La Matache Măcelarii se ridică de asemenea un mare arc de triumf, ale cărui lucrări sunt aşa de puţin Înaintate că nu se poate încă descrie. După proporţiunl, arcul acesta va fi cel mal mare.
In faţa bisericel Sfinţii VoevozI s’a ridicat du asemenea o tribună, tot din iniţiativă particulară, şi putînd încape aproape 500 de spectatori.
Valea Victoriei
La colţul calei Griviţel cu calea Victoriei s’a ridicat un perete «triumfal» identic cu cel din faţa gării de Nord. Vin apoi arcurile triumfale din colţul stradel Frauclin şi colţul stradel Sf. Ionică, cele două arcuri ce fuseseră la început ridicate în dreptul Palatului. Acestea, ca toate arcurile triumfale, sunt construite din liîrne de lemn, învelite în pinză şi zugrăvite aşa că aii aspectul unor arcuri construite din zid. Ele vor fi decorate cu steaguri, embleme, pa-jere şi vulturi.
De-alungul calei Victoriei aU început să se aşeze deja stîlpil penii u stindarde ; stîl-pil aceştia poartă mărcile tutulor judeţelor din ţară, steaguri austriece, ungare şi ro-mlneştl şi ghirlande de stejar.
La Siirimlar
Flntina monumentală ce s’a construit pe squar e aproape terminată. Pe un soclu în formă de semicerc sunt aşezate patru stalul, şi îu mijloc de-asupra avuzulul, statua
2
i
EPOCA
Păcii. Soclul va fi zugrăvit in imitaţie de marmoră, statuete bronzate.
La cele patru colturi ale calei Victoriei, lingă squarul Sărindar, s’afi ridicat patru stiipl Înalţi cu vulturi tn vlrf, cari vor susţine o coroană gigantică, coroana casei imperiale.
Bulevardul Elisabeta
Acesta ’şl-a schimbat cu totul înfăţişarea de cînd locurile virane au fost împrejmuite. Nu mal e acea stradă sălbatică, care le punea în nedumerire dacă te afli într'adevăr In Capitala ţărel şi in -ă pe unul din mult lăudatele bulevarde.
Pe tot lungul bulevardului Elisabeta se aşează stiipl cu steaguri.
Aci s’afi ridicat cîte-va tribune publice, toate din iniţiativă particulară. Aşa, s’afi construit două tribune In dreapta, lingă berăria Boeru, alte trei în stingă, în faţaCiş-megiulut. Preturile, de persoană, atît la tribunele de pe bulevard cit şi la cele din calea Criviţel. sunt de 4 satt 5 lei. Nu este însă exclusă posibilitatea ca proprietarii să ridice saîi să micşoreze’ preţurile, după cum va fi mal mare oferta sau cererea .
I.a Pulului Princiar
Cum treci podul Dîmboviţei, un nou arc de triumf se înalţă în dreptul şoselei care conduce la palatul princiar de la Cotrocenl. Arcid acesta e mal mic, în felul celor din calea Victoriei.
In dreapta şi în stingă şoselei primăria a construit un şir de tribune publice, cu cele două rîndurl de bănci, şi puţind încăpea mal multe mii de persoane. Pentru aceste tribune primăria împarte bilete gratuite.
In faţa tribunelor se ridică un număr considerabil de stiipl pentru stindarde, purtlnd mal toţi pajera Austro-Ungară. Uuele din aceste pajere sunt lucrate în relief, pe fond negru; cele mal multe sunt zugrăvite pe lemn, afi fost aduse din Viena şi sunt vechi. Numai să nu le recunoască M. Sa. împăratul.
La intrarea în palatul Cotrocenl s’a construit o poartă de zid, împărţită în trei : la mijloc un zid mal mare reprezentînd o flntînă, în dreapta şi în stînga două porţi mal mici reprezintînd turele de portari.
Dacă adâogăm că să lucrează acum şi pe platoul de la Cotrocenl, unde va avea loc defilarea trupelor, la construirea unor tribune pentru spectatori, tribune pentru cari tot primăria împarte biletele de intrare gratuită, vom fi dat pe scurt, întreg tabloul lucrărilor de decorare a Capitalei.
Tribunele
Nu putem încheia fără a atrage atenţia celor în drept asupra faptului că tribunele din calea Criviţel şi de pe bulevardul Elisabeta sunt foarte slab construite şi nu vor putea rezista cînd publicul se va grămădi pe ele. Ar fi deci bine să se ia măsuri din vreme pentru ca serbările să nu lase amintiri neplăcute.
Am mal observat ce-va : tribuna din dreptul bisericei St. Voievozi e construită din lemnăria ce servă pentru aşezareaţtribunelor din faţa Universităţel, la 10 Maifi, lemnărie care aparţine primăriei. Şi naşte întrebarea : plătit-a ce-va antreprenorul pentru folosinţa acestei lemnării ?
I). C. F. Robescu are cuvlutul.
INFORMAŢII
La inaugurarea Porţilor-de-Fier aii fost invitaţi 180 de ziarişti. Fi vor fi îucuartiraţî în Orşova în şcoala cea nouă ungurească, unde. pentru timpul serbărilor va funcţiona un biurou telegrafic.
Cu ocazia vizitei M. S. împăratului Frantz losef, se crede că pedepsele disciplinare în armată, vor ti ridicate.
Ieri dimineaţă a sosit la Galaţi un vapor englez.
Pe bordul vaporului se aflau mal mult! armeni cari vroiau să de-
•	u
barce în oraş.
Autorităţile au oprit debarcarea lor.
Consiliul de administraţie al vi-laetulul Monastir (Macedonia) a decis ca să nu se mal permită lui Apostol Mărgărit a deschide vr’o şcoala, de oare-ce numai eforia şcolară romîna are acest drept.
Această decizie a fost aprobată şi de ministerul instrucţiei din Con-stantinopol.
Faţă de acestea, Apostol Mărgărit a plecat la Constantinopol pentru a se pune pe intrigi, în speranţa că guvernul turcesc va reveni asupra decisiunilor luate.
Împăratul Austro-lTiigurieî în ltonmila.
Dispoziţia ni Ic miliţii re
Toafe dispoziţiunile militare luate în lipsa Majestaţeî Sale Regelui, în ce priveşte distribuirea trupelor între Yîrcio-rova şi Riie.ureştî au fost contramandate.
Aseară Maiestatea Sa s’a ocupat personal cu planul distribuire! trupelor şinouile dispoziţiunt nu se vor cunoaşte pină Sîra-bătă după amiazl
*
*	4c
In afară de trupele aflătoare acum in Capitală, vor mai lua parte la defilarea de la Cotrocenl următoarele şease regimente ale corp. II de armată cu muzicele lor, cari au sosit ieri în Bucureşti :
Reg. Vlaşca No. 5 sul) comanda d-lul colonel Iarca ;
Reg. Teleorman No. 20 sub comanda d-lul colonel Bengescu;
Reg. Dîmboviţa No. 22, sub comanda d-lul colonel Lăzărescu ;
Reg. Radu Negru No. 28 sub comanda d-lul locotenent colonel DancovicI :
Reg. Argeş No. 4 sub comanda d-lul colonel Băduleseu; şi
Reg.Muşcel No. 30 sub comanda d-lulcolonel Geanoglu.
Toate aceslc regimente sunt formate dintr’un batalion permanent şi 2 cu schimbul.
*
*	sk
Din regimentele de cavalerie au sosit tn Bucureşti : regimentele 10, 4 şi 3, şi din regimentele de roşiori, 1, 3 şi 4.
*	*
Pe lingă muzicele regimentelor de mal sus, a mal sosit şi muzica regi-mentulul Şiret No. 11, formală în orhestră, care va cînta in seara prinsului la Palat.
La Sinaia se va organiza o muzică specială, înzestrată cu tromboane.
A se citi în pag. IV textul întreg al programei o-tieiale pentru primirea M. S. Împăratului Frânt/. Io-
sef I.
Din Galaţi ni se telefonează, că d. procuror' general Bastdki a ridicat alaltă-erî noapte două dosare de la primărie şi a plecat cu ele la Sinaia.
In localitate se aşteaptă în fiecare moment revocarea lui Malaxa.
D. BastaM a sosit erî în Capitală şi a avut o lungă întrevedere cu d. Eugen Stătescu.
Mag/jaroszdg din Budapesta primeşte din Atena ştirea, că între guvernul romîn şi guvernul grecesc se urmează tratări pentru intrarea Romîniel şi a Greciei aliate în tripla alianţă.
Magyar Hirlap anunţă că la ministerul «le interne «lin ISu«lap«>stn se lucrează la un proiect «1«* reformai ai le-gel electoralii».
K«»foriiiai are de liazaî een-/.iiI «le cinci (loriul.
Societatea Veteranilor întrunindu-se iu adunare generală Duminecă, 8 Septembre, a aprobat comptul cheltueliior de instalare, a votat budgetul pe anul viitor şi a ales de preşedinte pe d. ’Loc.-colonel Moescu, nşezînd biuroul cocietăţel într’o cameră din Hotel Mânu, cu intrarea prin strada Şlir-bel-Vodă, unde serviciile casieriei şi administraţiei vor funcţiona In toate zilele de la orele 0 — 12 a. m. şi unde se vor primi cererile de înscriere Intre membrii aderenţi, precum şi cererile de ajutoare prevăzute de statute.
Clubul farmaciştilor din capitală, redes-cliizînd şedinţele ordinare, domnii membri sunt rugaţi a se întruni regulat în fie-care Vineri, orele 8 seara precis.
Azi la ordinea zilei: Bilanţul şi budgetul, neapărat necesar pentru susţinerea unei farmacii.
Preşedinte, Aiulreî Franc.
VIZITA ÎMPĂRATULUI franiz iosef SI GESTIUNEA NAŢIONALĂ
Cilul s‘a liolărit vizita împăcatului? —Regele Carul şi Kălnoky.—Misi-nnea contelui «jloluciioivsk.v.— Gestiunea naţională.—Concesiuni locale.
Un ziar clericcd din Buda-pesta, a-nume Alkotmăny, a avut un important interview cu contele Beta Czirdhy, fost şef de secţie al ministerului de externe din Viena şi actual mareşal al Curţii imperiale, asupra vizitei M. Sale Împăratului Frantz Iosef în Bomînia.
Reproducem in toată întinderea lor importantele declaraţii ale d-lul conte Cziraky :
Cîml s*a liniarii vizita împăratului ?
«Majestatea Sa va merge peste cile-va sile la Bucureşti. Vizita aceasta e un important eveniment politic, mal ales cu raport la politica internă a Ungariei.
liotărîse deja arinii doul ani la Viena, ea 3Ionai*eliul nostru să liseze de influenţa Sa asupra Regelui Ca rol pentru a determina intrarea ofieială a Ro-mtniei tu tripla alianţă. Pe a-tuneî se hotărtse deja. ea 31. Sa să faeă o vizită Regelui Carol.
«Dar de la început două piedici mari s au opus acestor hotărîrt.
Regele Carol şi Răi noii y
«Prima piedică a fost, că ministrul de externe de atunci, contele Kdlnoky, a luat asupra sa oare-cari angajamente în ce priveşte politica din Orient.
«Cercurile hotărîtoare din Viena trebuiau deci să se gîndească la un alt om, care să execute hotărîrile luate, fără a avea nici un angajament cu nimeni. Şi au găsit pe omul în persoana contelui Goluchomsky, care fiind a-mie bun al Regelui Carol, adeseori a susţinut politica Acestuia lată de Ktiluoky.
«Kdlnoky n'a fost prea bine văzut de Curtea din Bucureşti şi din această cauză a avut dese conflicte cu d. Goluchomsky, pe atunci ministru în Bucureşti. Şi rezultatul acestor conflicte a fost, că d. Goluchomsky fusese silit a se retrage în disponibilitate.
3Kisiuuea contelui Goluchowsky
«Cînd se hotărîse numirea contelui Goluchomsky în postul de ministru de
HI—I—iflHi'hl 1 iii'I I i li rT JT IfttiHihiJi
externe, in acelaşi timp Curtea noastră trebuia să se gîndească la mijloacele de a face pe maghiari,—cari erau cam rezervaţi faţă de Goluchomsky, chiar pentru bunele impresiunt pe cari le-a lăsat în Bucureşti,—să aprobe această numire. Şi să o aprobe în aşa fel, ca a-ccastă numire să pară o victorie a guvernului şi. a partidului liberal din Budapesta.
«In acest scop s’a înscenat conflictul dintre baronul Bdnffy şi contele Kdlnoky. Şi diplomaţii vienezl rideau de naivitatea Iul Bdnffy, pe care deall-fel nici nu Iau luat vr'odată în serios, fiind o mediocritate în politică.
«Cursa ce s’a întins a izbutit; Parla-mentul maghiar a salutat cu bucurie pe Goluchomsky, ignorînd simpatiile a-cestuia pentru Romînia, iar Bdnffy se mlndrea pretutindeni că a răsturnat pe Kdlnoky.
«Şi după această victorie, Bdnffy începuse să facă politică cu Goluchomsky, dar acesta i-a dat frumos a înţelege, că în Gestiunile externe să ceară infor-maţiunl direct de la M. Sa. De atunci Bdnffy lasă în pace pe Goluchomsky.
Cesliiiuea naţională
«A doua piedică pentru executarea hotârîrilor de mal sus, a fost ees-fiiinea roininilor ardeleni.
« Opinia publică a Romîniel, cuprinsă de credinţa că romînil ardeleni sunt asupriţi de guvernul maghiar, să interesează foarte viu de soarta *lor şi hrănesce o antipatie foarte pronunţată faţă de maghiarii din Transilvania.
«Regele Romîniel profită de tocite oca-ziunile să convingă pe poporul său, că plingerile romînilor ardeleni se pot sana uşor, deci romînil să fie mal moderaţi faţă de Austro-Ungaria. Şi tot aşu guvernele ce se succedează tn Bucureşti, caută să convingă pe diplomaţii aus-triacl şi maghiari, că prin concesiuni locale s ar putea ajunge uşor la o bună înţelegere între romînil şi maghiarii ardeleni.
Concesiuni locale
«Pot afirma din isvor sigur, eă 3Io-narclinl nostru are cunoştinţă despre acele concesiuni locale, pe cari cercurile din Remiuia le ţiu de absolut necesare pentru împăcarea roininilor eu maghiarii. Acele concesiuni locale se referă numai şi numai la adniuistraţie, afară de un singur punct privitor la revizuirea legilor politico-biseriseşt .
«Piuă cînd nu seva face in parlamentul din Rudapcsla această revizuire, nu poate fi vorba de o împăcare, ei numai de un mpdus vivendi. Rar şi acest niodiis vivendi numai iu cazul cînd Ro-iiiinia şi romînil ardeleni vor fi liniştiţi în timpul vizitei 31. Sale iu Komînia.
«Romînil, atît cel din Romînia, cit şi cei din Transilvania, ştiu bine că influenţa Coroanei asupra raporturilor parlamentare din Ungaria este atît de mare. iu eît mai curind sau mai tîrziiî ea va libera pe alegători de sub terorismul partidului guvernamental şi al presei jido-vite».
„EPOCA" IA CĂLĂRAŞI
Relativ la barbariile ce poliţia locală comite asupra comercianţilor ce afi venit spre a-şl desface marfa la bîlciul de aci, vă comunic eite-va fapte la cari am asistat efi însumi.
Aşa unul cavaf bucureşfean ce-şl făcuse prăvălia pe locul avut şi anii trecuţi, situat vis-a-vis de prăvălia unul cavaf din localitate, rudă eu poliţaiul local, diu ordinul poliţiei ciţl-va jandarmi rurali iafi dă-rlmat prăvălia, iar marfa afi dus’o la o de-
părtare mare de acolo, strieindu-î lăzile, aşa nici el nu poale sei acum cel lipseşte. Cercetind mal de aproape am aflat că toate a-cestea i s’afi lăcut din cauză că bietul cavaf era tocmai vis-a-vis de prăvălia cavalului ruda poliţaiului, şi acestuia îl era teama eă-l va concura avînd marfă mal bună ca a lui, iar nu pentru faptul că ar fi ocupat locul pe nedrept, după cum spunea poliţia. In zadar s’a pltns şi a reclamat cavaful primarului, prefectului şi procurorului, căci nici o anchetă încă nu s’a făcut spre a se constata adevărul. Faptul s’a intîmplat in ziua de 30 August. L:n fapt analog s’a tn-tîmplat unul alt cavaf diu Rîmnicu-Sârat la 2 Septembrie.
Apoi un lipseam îşi făcuse prăvălia ht-sînd-o sub paza unul vecin şi el se dusese să-şi aducă marfa. In lipsa vecinului vine un altul, găseşte prăvălia gata şi îşi aşeză marfa. Cînd vine poliţia, fără a cerceta cum a ocupat el locul, dărîmă prăvălia sub pretext că nu este locul lui. Cînd vine adevăratul proprietar, poliţia se scuză zicîml că nu e de vină, pentru ce nu-şl îngrijeşte de loc; cu toate spusele poliţia nu-I dă dreptate, aşa eă a fost nevoit a-şl cumpăra alt material, şi a-şl face din nou prăvălia, cau-ztndu l ast-fel o pagubă îndoită.
EDIŢIA *3
-A
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Caltaro. 12 Septembrie.
Rămăşiţele mortuare ale principesei Olga, afi sosit aci şi afi fost însoţite pînă la graniţa muntenegreană eu onorurile militare. Cortegiul sosit la graniţă, d. Matanovici a mulţumit mulţimel în minune Muntenegrulul.
E ndri, 12 Sep‘.
Taxa scontului s'a urcat Ia 3 la sută.
Constanlinopol, 12 Sept.
Carantina pentru corăbiile cu călători venind din Egipt s’a redus la 5 zile.
CHESTIUNEA CRETEI
Atena, 12 Sept.
Un conflict sîngeios s’a produs între turei şi creşlinl la MalevicI In districtul llera-clion.
Banca Naţională din Grecia a primit să formeze un grup de capitalişti greci pentru a furnisa împrumutul de 100,000 lire votat de adunarea creţ nă.
SITUAŢIA TURCIEI
Toulon, 12 Septembrie.
Două ciii'-asale şi două înerucişătoare aii primit ordinul de a merge să întărească escadra Levantului.
i	Constantinopol, 12 Sept.
Expoziţia bombelor armeneşti la arsenal atrage mii de spectatori şi excită indignarea mcihometanilor.
Emigrarea armenilor continuă.
Din mai multe oraşe din Ana-tolia sosese ştiri neliniştitoare iu privinţa agitaţiei Armenilor.
Sau făcut numeroase arestări printre ofiţerii superiori turci.
Viena, 12 Sept.
Corespondenţa Politică află diulr’o sorginte autorisată din l’elersburg că ştirea publicată iu zilele din urină de Times şi după care flota rusească a mării Negre, cu trupe de debarcare, ar fi gata să intre în Bosfor, este o născocire curată.
Acelaş ziar asgiură că in zilele din urmă administraţia marinei ruseşti n’a luat nici o dispoziţiune in privinţa flotei măre! negre.
Keliimh şi vînd eitin
€ U II I» A R
«131 IM R
«11J3IPAR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubiner safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiunî comemorative de aur, argint şi a-ramft. pietre Sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. d-lor cerere mă voifi prezenta la domiciliul La cumpărător! şi vtnzâtorl.
BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE LEOÎÎ W EISMÎLl T II
Bucureşti, — strada Carol I, No. 20
vis-a-vis de noul palat at Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor inel că magazinul meu în tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, eu pielre fine,precum: briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc.
Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate
Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.
Mare «lepou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor.
Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pielre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă.
Atelier special pentru comenzi şi repa-ratturl de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.
DE VINZARE
Moşia Eheeliioî din ____________________Bobrogea, o oră jumătate” dVConstanla, o oră de la gara Murfa-tlar; întindere 1606 hectare, pămînt arabil, calitate bună ; plantaţii, vie, şi acarete de valoare, proprietate absolută ; se vinde In condiţii avantagioase.
Amatorii să se adreseze d-lul advocat Panait olban din Constanţa.
Liceul Francez
Strada Scaunele, 45 (Casele d-lul Fleva)
Institut de învăţătură primară şi secundară, întemeiat de un Comitet de Francezi stabiliţi în Bucureşti şl autorisat de Ministerul Cultelor şl Instrucţiune! Publice din Romînia.
Direcţiunea : D-nil N. LKAUTEY şi H. LOLLIOT.
Pus sub înaltul patrona giu al Lega iuneX Franceze, acest Institut nu ţinteşte la nimic bănesc. Inspirîndu-se de a-ceastâ cugetare a unei regine că •«Instrucţiunea este hrana Creerulul şl Kdueaţlunea este acea a inimel» Comitetul u volt să creeze alături de un institut de învăţătură din cele mal serioase, o casă de educaţiune de prima ordine, căreia familiile romîneştl să poată încredinţa copiii lor în toată siguranţa.
Programa studiilor va fl acea a şcoalelor primare şi secundare din Romînia, eombiuată cu acea a institutelor siml-are din Francia.
Studiul limbel francese va fi obiectul unor îngrijiri speciale, ast-fel ca toţi elevii să poată vorbi această limbă bine şl uşor şi ca iu clasele liceale superioare, toate materiile a-rară de limba rornînă şi istoria naţională & Romîniel, să poată fi predate în limba francesă.
Institutorii însărcinaţi ou cursurile de limba francesă în clasele primare vor avea diplome şl vor fl desemnaţi de Ministerul Instrucţiune! Publice din Francia. Tot aşa şi profesorii însărcinaţi cu cursurile de litere şi ştiinţe în clasele liceale superioare.
i* Di clasele gimnasiale, cursurile de limba francesă se vor încredinţa Domnilor Profesori A. Leautey şi H. Lolliot.
Studiul limbel germane va fl, de o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiar de la clasa untăla primară.
Elevii claselor primare îs! vor depune examenul lor de finele anului şcolar la şeoalele primare ale 8tatulul.
Elevii claselor gimnasiale şi acel al claselor liceale îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar, după dorinţa părinţilor, la Glmnasiile Liceele 8tatulul, saiî la Liceul Francez înaintea unei comisiAnl constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şl Instruuţtuuel Publice din Ro-minia.
Elevii claselor liceale vOr fl de o dată preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat romîn, cît şl pentru cel fran-ces, în prevederea coşului că posesiunea acestei din urmă diplome ar fi necesară tinerilor cari vor voi să urmeze studiile lor în unele şcoli speciale din Francia.
Direcţiunea va avea grije de a transmite părinţilor la sfîr-situl fle-cărel luni, notele asupra gradului de instrucţiune şi de educaţiune a copiilor lor.
Liceul va fi instalat într’o stradă din centrul Capitalei şi cu o posiţiune fourte sănătoasă, - strada Scaunele, 45 (Casa Fleva). Internatul va dispune de dormitoare vaste şl bine-aerlsite, de sofragerll spaţioase, de săli de baie şl duşe, şl o grădină frumoasă.
La început, liceul nu va cudrinde de cît cele patru clase primare şi cele patru gimnasiale. Clasa 5-a lloeală se va crea la anu, a ti u peste doi ani şl a 7-a peste trei ani.
Pentru orî-ce informaţlunl, a se adresa la t'ancviarai icterului, în toate zilele, între orele 9 şl 12 u. in., §2 p. m.5
..i
„.io»

,«I»1
foc

tH«*
Institutul francez de Domnişore
V. II. €HOI§Y
autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA NEGUSTOR, IO
BUCURESCI
Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe.
Cursurile incep la 2 Septembre.
înscrierile de la 20 August st. v.
INSTITUTUL de DOMNIŞOARE
Strada Flutlnel, »3.- Bucureşti
Licefi. Şcoalfl Primară. Grădină de copil Autorisat din noii conform noului regulament.
Pentru copiii de profesori, institutor! şi militari se fac condiţiunl avantagioase.
Directoare, PAULINA LUPU-ANTONESCU
Absolventă a şcoalel centrale de fete din Bucureşti, Diplomată a Academiei pedagogice din
www.dacoromamca.ro
INSTITUTUL DE FETE
FONDAT IN ANUL 1882
47—STRADA SCAUNELE—47
Cursurile primare şi liceale vor începe la 1 Septembrie cu vechiul corp didactic Programul este acela al Şcoalelor Statului.
Studiul Hrubelor franceză şi germană 0-bligatoril de la clasa I-a primară, va ii 0-biectul unor îngrijiri speciale, aşa ea elevele, după clţl-va ani de şcoală să poată vorbi, cu înlesnire aceste două limbi.
Musica, limba engleză şi pictura sunt facultative.
înscrierile se fac de la 25 August. Directoare : EUPHROSINA C. C. D0-BIU5SCU absolventă a Şcoalel Centrale de fete din Bucureşti şi a Şcoalel Regale superioare de fete diu Berlin.
Ghirlande naturale de brad
Decoraţiunî pentru faţadele caselor
Reducţia pe jumătate preţ ca şi la Căile Ferate Romîne.
La noile modele de pălăr ie, corsete mînuşietc.
FLORaRIA dulcamara
Calea Victoriei 152, vis-a-vis de palatul .‘Ştirbei
NU SÂMANAŢi
fără a întrebuinţa Germina torul «I rului «timeante Descitlonne, cel mal
ban ingredient recunoscut pretutindeni pentru păşirea cerealelor in contra tutulor boabelor §i pentru desvoltarea şi întreţinerea spicurilor.
Peste 5000 cutii de Germinator s’afi şi vin-dut în Romînia.
Cutia 7 lei loco: pentru comenzi peste 40 de cutii se acorda 10 la sută rabat.
Comenzile trebuesc adresate la Agenţia Havns, Bucureşti.
Dintre institutele particulare de băeţl din ţară cel mal mare contingent, la examenele de bacalaureat din Iunie, l’a dat LICEUL MODERN de băieţi din capitală, de sub direcţia d-lor Dr. M. Bi lndză şi G. C. Dragu, institut care a avut 2G de bacalaureaţi. AUTORIZAT CONFORM NOULUI REGULAM ENF No. 7063,ca. iiideplinindu-se condiţiile din regulament, să poată face la finele anului examene în institut, în pre-senţa delegaţiunel ministeriale ŞI ELIBERA CERTIFICATE.
Acest institui şi-a deschis cursurile la 0 Septembre curent, cu un foarte distins corp didactic. înscrierile se fac pînă la 25 Septembre, la cancelaria institutului, Calea Victoriei 190.
„ŞUOtLi NOIIA“
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
Autorizat din nou
INTERNAT SI EXTERNAT
Cursuri liceale, primare şi gră-diua de oopiî
Limbi moderne, Pictură, Croitorie şi Broderie de lux
Calea Moşilor, str. Armenească No. I
—BUCUREŞTI—
Direcţia D-neî L. ă. NEG0E8CU
Aduce la cunoştinţa părinţilor « ă la 25 August iuecp «îns arieriie» pentru unul şcolar 1MMI (97).
Internatul se deschide la 1 Septembrie.
Cursurile încep regulat la 9 Septembrie.
«Programele şl regulumentele Statului*-. lnBtaluţie, personal dldaotlc, oertlfloate valabile pentru «ba* calaurenU şi «scoalcle normale», etc. conform noului regulament al şcoalelor private din «Iulie 1890.
Pentru elevele externe comunicaţia foarte uşoară ou trsrowaiul atît electric ca fi cu cal oare se oprea U poarta Institutului.
Isnstitutnl $e poate birita tn orX-fi» ti du la 8—IV «f. gi 3—7
EPOCA
3
Liverpol, 12 Sept.
Meetingul convocat cu aprobarea d-lul Gladstone protestează în contra înăce-luluf armenilor.
D. Gladstone propune o resoluţiune expriralnd încrederea că guvernul va face tot ce va putea pentru protejarea creştinilor In Turcia.— Declară că dacă e cu neputinţă de a obţine consiinţi-mîntul prealabil al puterilor, Englitera are dreptul să ameninţe pe Sultan cu măsuri exercitive; aceasta nu înseamnă deja rezbelul.
1). Gladstone speră că Englitera nu va fi silită să lucreze In mod isolat, dar nu va consimţi nici o dată ca Englitera să renunţe la dreptul Jsăfi de a lucra singură.
Prima măsură de luat ar trebui să fie rechemarea ambasadorului englez la Conslantinopol şi remiterea paşapoartelor ambasadorului turcesc la Londra. Atunci se va avea libertatea de a negocia.
Oratorul crede că nici o putere nu va începe rezbelul.
Kesoluţiunea propusă s’a adoptat în unanimitate şi d. Gladstone a fost viu aclamat.
ŞTIRI DIVERSE
Crime—Delicte. — Accidente.—întâmplări.
DIN CAPITAI.Â
Luni la amiasî e vorba să sosească. în Capitală mai mulţi deputaţi şi senatori din Italia, Franţa, Elveţia şi Belgia sub conducerea marchizului Pandolfi.
Mai mulţi deputaţi şi senatori romîni se vor duce Duminecă seara la Vîrciorova pentru a-î întâmpina
M. Sa Regele va pleca niîine la orele 9 şi 45 dimineaţa cu un tren special la inaugurarea Porţilor defer, însoţit de d-nil Dum. Sturdza, general Vlădescu, Mişu, etc.
D. Iulius Coroianu, membru în comitetul naţional din Sibiu, se allă de cîte-va zile în Capitala.
menţinerea” ordine!
Cit costă «1. Paul Stătescu
Guvernul plăteşte scump, foarte scump şovăirea lui de a se despărţi de d. Paul Stătescu. Vom da pentru astă zi, In această privinţă, unele amănunte dinjcari se va vedea cum ispravnicul Pavelache ştie să se folosească de ceea-ce se ciiiamă «momentul oportun».
Momentul oportun pentru Pavelache e pretextul menţinerel ordinel pe timpul şe-derel M. Sale împăratului Frantz Iosef în Bucureşti.
In adevăr, consiliul de miniştrii, a aprobat ministerului de Interne un credit de
25,000	lei pentru menţinerea ordinel. D. Paul Bekt.-Stătescu s’a grăbit a încasa din acest credit suma de 10,000 lei.
Afară de aceşti bani, d. P. Stătescu a mal luat, de la 31 August până la 12 Septembrie, următoarele sume :
La 31 August 3,000 lei subvenţiune lunară acordată prefectului de către M. de Interne. Aceşti trei mii aft fost luaţi ca a-vans pentru luna Septembrie.
La 7 Septembrie (de la casieria prefec-turei poliţiei) 1,900 lei, leafa pe luna Septembrie.
Total 14,900 lei primiţi de la d. Paul Stătescu în mal puţin de 15 zile.
Restul de 15,000 Iei din creditul Ministerului de interne e ameninţat zilnic să fie înghiţit tot de d. P. Bekt.-Stătescu.
Poliţia şi direcţia C. F. lt.
Direcţia căilor ferate a cerul Ministerului de Interne şi acesta a dat ordin a i se pune la dispoziţie, cu ocazia venirel împăratului, 224 agenţi şi anume: 150 pentru paza ordinel la gara de nord şi restul pe liniile Vîrciorova-Bucureştl-Predeal.
Miercuri, 11 Septembrie curent, tribunalul Tecuci a judecat 2 procese: al d-lul doctor Carageany, înscenat de Take Anastasia şiald-lul V. Constantinescu cu atacul poliţiei, de astă iarnă.
Primul a fost condamnat la 80 lei amendă în folosul Statului pentru că ar fi ultragiat pe un domn inspector sanitar: d. Carageany a făcut imediat apel.
D. V. Constantinescu. apărat de d. Al. Râşeanu, a fost achitat de condamnarea monstruoasă dată de judecătorie şi tribunalul a condamnat pe individul LeibovicI la 25 lei amendă şi 30 lei despăgubiri.
Dumineca trecută s’a inaugurat la Beiuş (Crişana) o şcoa’ă şi internat de fete.
Şcoala şi internatul aO fost construite de episcopul romîn unit Mi-hail Pa vel din Oradea Mare.
Directoare a şcoalel şi a internatului a fost numită domnişoara Octavia Stolojan.
Aceasta e prima şcoală romînă de fete din Crişiana şi Maramureş.
Avocatul comunei Galaţi, d. 1. Pâu-nescu, a sosit astă-zl în Capitală, chemat din nou telegrafic de prefectul Cu-loglu. Bietul d. Păunescu alerga erlprin Galaţi după deputatul Orleanu spunînd că degeabă îl cheamă la Bucureşti, căci d-sa nu ştie cum să expuie chestia ministrului, şi telegrama îl avizează că dacă nu va veni îl va înlocui.
Atuncea deputatul Orleanu i-a făcut un memoriu şi ia mal adăugat că va găsi în Bucureşti şi pe procurorul general Bastachi, care îl va mal da şi alte lămuriri.
D. Leon Botez, ajutorul sub-prefectu-rel plăşel Fundul, judeţul Roman, a fost destituit.
Duminică, la orele 4 p. m., Societatea «Instrucţiunea» va face împărţirea anuală de cărţi elevilor săraci, fără deosebire de naţionalitate şi sex.
împărţirea va avea loc îu localul şcoalel de fete Zion din strada sf. Vineri.
SINCFKE, poeziile lui Radu D. Rosseti, afi apărut astă-zl în editura librăriei Milller.
Atît ca tipar cît şi ca valoare literară, SJtncerile aO întrecut tote aşteptările.
D. Lucean Prolopopescu, amabilul impiegat al vămel Filaret, s'a logodit cu gentila d-ră Er-miua Raichel; le urăm toate fericirile.
Domnul general Ion Borănescu, actual secretar general al ministerului de răsboiti, a fost numit membru in consiliul superior de răsboiQ în locul d-lul colonel Crăiniceanu, numit sub-şef al statului maior general al armatei.
Pe ziua de erl s’au aliat la spitalul de isolare de la monăslirea Frumoasa 500 do soldaţi bolnavi de conjuctivită granuloasă.
Studenţii romîni din Bruxelles au bolărlt să înfiinţeze o secţiune a Tigel Culturale în localitate.
Secţiunea s’a şi înfiinţat alegîndn-se preşedinte d. I. N. Roman, vicepreşedinţi d-nil E. M. Papamihalopol şi C. Orleanu, casier, N. H. Pândele, secretar d. Vlădescu.
Colectiviştii foşti disidenţi din Focşani, întrunindu-se la o consfătuire intimă au hotărit că satrapul Săveanu, fiind «nedemn de a mal face parte din partid», nu poate fi considerat de repre-zintant al colectivităţii din Put na.
In urma raportului d-lul I. Culo-glu, inspectorul advocaţilor Statului, se crede că faimosul Silvia Ba-boianu, advocat al Statului In Tul-cea, va li revocat săptăinîna viitoare.
Sinucidere.— Tînărul Mihail Dumitreseu, lucrător la cofetăria Capşa din calea Victoriei, s’a sinucis erl după prînz, prin împuşcare. într’unul din dortoarele ce sunt la olel în curte, sus de tot.
Nefericitul a sucombat. Causa : un amor nenorocit.
Asasinat.—In clmpul Teiului s’a găsit cadavrul Iul Niţă Zăgănescu, eismar, în vîrstă ca de vre-o 35 ani, avînd o rană de cuţit în partea stingă a pieptului. Cadavrul era cu faţa în jos. Se presupune că Zăgâ-nescu a fost asasinat în altă parte şi apoi adus şi aruncat acolo.
S’au început cercetările.
Monstru precoce.— Gheorghe Niculescu, în vîrstă de 17 ani, servitor căruţaş în iundătura Căprioarei No. 18, a ademenit pe copila Smaranda, în vîrstă de 8 ani, fiica lui Costache Andrei Dascălu din aceeaşi fundătură No. 10, a dus-o pe clmpul Co* troeenilor şi acolo a consumat asupra el un atentai la pudoare. Niculescu este a-reslat.
DIN Ţ4IU
Ciocnire pe Dunăre. — O telegramă din Brăila ne anunţă că erl, şlepul Tur'.no condus de remorcherul Marcu, mergînd în josul Dunărei s’a ciocnit cu vaporul englez Vers gali în dreptul debarcaderului vaporului de Galaţi. Şlepul s’a scufundat împreună cu 12.00(1 hectolitri de grîu şi orz ce erafl pe el; el era proprietatea d-lul Caruavali, iar productele — cari eraţi asigurate contra accidentelor de transport — erafi ale d-lul Bacii. Din fericire n’avem de înregistrat nici un accident de persoane.
ULTIME INFORMATIUKI
Aflăm că TI al axa a fost revocat «lin funcţiunea «le primar al egalaţilor.
Decretul de revocare se va publica zilele acestea iu Mont torul Oficial.
A. S. H. Ducele de Saxa-Coburg şi Cotim va pleca Marţi cu trenul de 5.80 prin Vîrciorova.
Examenele de bacalaureat aU fost amînate pînă după plecarea M. S. împăratului Frantz-Ioseph.
DIN GALAŢI
12	Septembrie 1896.
V’am făcut cunoscut ieri prin telegramă şi telefon, noutăţile zilei: noua descindere a parchetului local la Primăria de aici. Acum trebuie să vă dau cîle-va explicaţiunl necesare.
Fn noii proces
Stolojan şi Malaxa, ca şi întregul guvern, înţelegind că oraşul Galaţi nu poate erta stupiditatea şi reaua credinţă cu care afi lucrat şi din care eausă afi vîiît comuna în două procese importante şi costisitoare, nu ştifi cum să repare neertatele lor greşeli. De aceea el cred că s’ar repara consecinţele faptelor lor, dacă la rîndul el comuna Galaţi ar intenta un proces lui Georgi.
In acest scop prefectul Culoglu, care a-eurn să află în Bucureşti, a telegrafiat Directorului Prefecturel, d. Alfonso Niculini, cerînd a-I trimete copil după cele două acţiuni ale lui Georgi (pe cari noi le-am reprodus In «Epoca») şi tot odată a porni la Bucureşti pe avocatul comunei d. I. Păunescu şi pc inginerul conunel d. Uzescu.
Avocatul comunei a refuzat erl a seduce, ştiind că va face figură proastă, neprice-pîndu-se a da cuvenitele explicaţiunl: iar inginerul comunei, d. Uzescu, fiind concentrat ca ofiţer de reservă, n’a putut răspunde cliemărel Prefectului.
Consfătuiri colectiviste
Tot erl faimosul Bastachi a luat două dosare de la curie, dosare cuprinzînd corespondenţele lui Georgi. Acest procuror intrigant a avut erl o lungă convorbire cu deputatul M. Orleanu, corifeul colectiviştilor din localitate, în care consfătuire a discutat cum să se pună chestiunea ca pe de o parte să rupă gîtul Iul Malaxa, iar pe de alta să ssape pe guvern din încurcătură. D. Orleanu a asigurat pe d. Bastachi că, în lipsa lui, a expus pe larg d-lul prim-ministru Sturdza afacerea Malaxa, deci să n’aibâ nici o grijă, ci să caute numai să convingă acum şi pe d. Slătescu, ministru de justiţie, şi atuncea vor reuşi în scopul înţeles. In urma acestei asigurări d. Bastachi cu trenul de erl seară, a plecat Ia Bucureşti luînd cu sine şi dosarele afacerel.
Pregătirile iul Malaxa
Malaxa la riadul săfi, urmînd sfaturilor ce i s’afi dat din Bucureşti, a numit o co-misiune din dd. Ştefănescu (directorul do-curilor) Uzzesi u (inginerul comunei) şi Păunescu (avoeatul comunei), cari să examineze caelul de sarcini al antreprizei eclerajului şi să constate cari sunt cauzele din contractul lui Georgi cari n’au fost executate safi cari au fost răii executate.
(Se ştie că Malaxa ceruse şi guvernului să-l trimeată un inginer în acest scop, şi ’l s’a refuzai).
Această comisiune s’a numit mal vîrtos în vedere că d. Bastachi în raportul săfi în chestia Malaxitel, susţine că Georgi n’ar fi îndeplinit mal multe clauze din contract.
In Bucureşti dar zilele acestea se va decide ce măsuri să se ia în vederea celor două procese intentate comunei, procese da-torile deeiziunel stupide marelui vornic 'Tacite Stolojan.
Cererile de înscriere in şcoala superioară de ştiinţe de Stat se primesc de secretarul şcoalel, în fie-care seară între orele 8 şi 9, cu începere de la 18 Seplembre şi pînă la 15 Octombre, cel mal tîrziu.
Cel-ce doresc a se înscri vor trebui să probeze:
a)	Că au etatea de 18 ani împliniţi ;
b)	Că au absolvit 7 clase liceale sau studii echivalente într’o şcoală specială din ţară sau din străinătate. Asemeni pot fi admişi şi acel cari vor proba că afi terminat cel puţin 4 clase gimnasiale şi cari vor răuşi să treacă un examen înaintea unei comisiunl compuse din profesorii şcoalel.
Cursurile vor începe la 1 Octombre.
(’OMPAGNIE GENERALE DES CYCLKK — PARIS —
800. AKO. AU OAPITALII _ _ — - -1)E 3.000 000 FKANCS	O fi I* Li
BICICLETELE 11 U U li
Singurele absolut perfecte Ultimele modele sunt expuse tot-d’a-una în Rcpositul Strada Doamnei 27 Hucureşti
IEI COKS™
DE UZINĂ
1000 kilograme l-a calitate transportaţi la domicilia în saci.
BKIU1JKTTE.
< A KltI M DE PIATRA din minele Petroşani şi Cardif.
C’OKS DE TOPIT.
COKS DE FER ARIE.
C’OKS MARCAT anume pentru sobe paragina şi belgiane.
ANTRACIT ENGLEZESC prima caii-tate pentru sobe Ilelios.
GREETATE GARANTATA
Expediţia en gros şi en detail de la .Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romîne.
DEPOSIT CENTRAL
STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5
TELEFON No. 274 C I HUI. IA! VJKAlt HAGII
fir ÎMPUIDIJIT apartamente în IIL INUlIInlAlp strada Model No. 3, a se adresa la d-na Moscu.
www.dacoromanica.ro
wr i .«as
Sub-semnaţii ’şî permit a face cunoscut onor. public că S’A n USC/IMS localul
CONTINENTAL LUNCHEON BAR
anexa hotelului Continental din Bucureşti, Calea Victoriei vis-a-vis de Teatru. Cu deosebită stimă, TKMMiMUCMM «J* MIM] MiTS€.1 MM
CAILE FERATE ROMANE
Pubiicaţiune
Se aduce la cunosrinţa generală că în ziua de
Luni 16 (28) Septembre a. c.
serviciul ordinar public din BucurescI (Gara de Noid) fiind SISTAT o parte din zi, s’a dispus ca trenurile de călători dfi mal jos, să fie deservite de gările FILARET ŞT MOGOŞOAIA după cum urmează :
Trenul 22 de la Constanţa, care soseşte în Bucureşti la 12 ore 15 p. m. să se o-prească în Mogoşoaia la 12 ore 0(5 p. m.
Trenul 21 spre Constanţa, care pleacă din Bucureşti la 3 ore 40 p. m. să plece din Mogoşoaia la 3 ore 48 p. m.
Trenul 142 de la Feteşti, Călăraşi, Slobozia, care soseşte ia Bucureşti la 10 ore 35 dim., să se oprească în Mogoşoaia la 10 ore 24 dim.
Trenul 141 spre Slobozia, Călăraşi, Feteşti, care pleacă din Bucureşti la 5 ore 10 p. m să plece din Mogoşoaia la 5 ore 21 p. m.
Trenul 144 de la Craiova, care soseşte în Bucureşti la 1 ora p. in. să sosească în Mogoşoaia la ora 1 p. m.
Trenul 143 spre Craiova, care pleacă din Bucureşti la 2 ore 40 p. m., să plece din Mogoşoaia la 2 ore 40 p. m.
Trenul 178 de la Predeal, care soseşte in Bucureşti la 12 ore ziua, să sosească în Mogoşoaia la 12 ore ziua.
Trenul 177 spre Predeal, care pleacă din Bucureşti la 3 ore 15 p. m., să plece din Mogoşoaia Ia 3 ore 15 p. m.
Trenul 132 de laGiurgifi, care soseşte în Bucureşti la 10 ore 45 dim. să se oprească în Filaret la 10 ore 06 dim.
Trenul 133 spre Giurgiu care pleacă din Bucureşti la 6 p. m. se plece din Filaret la 6 ore 29 p. m.
Bucureşti, in Septembrie.
DIRECŢIUNEA GENERALĂ
CĂILE FERATE ROMÂNE
Pubiicaţiune
Se aduce la cunoştinţa generală că cu ocazia venirel în ţară a M. S. împăratului Frantz Iosef I, se vor elibera
Din toate oraşele capitale de judeţ
(T.-Severin, T-.Jifi, Craiova, Caracal, H -Yâlcea, Slatina, T.-Măgurele, Piteşti, C.-Lung, Tirgovişte, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa, Ploeştî, Buzău, R.-Sărut, Focşani, Brăila, Galaţi, Tecuci, Bîrlad, Buşi, Yas-Iuiii, Bacău, Piatra-N, Roman, Iaşi, Fălticeni, Dorolioî şi Botoşani)
La toate trenurile
bilete de toate clasele cu reducere de 50 la sută pentru
BUCURESCI
Aceste bilete se vor elibera în zilele do Sâmbătă 14 (26) Septembre şi Duminecă 15 (27) Septembre a. c. şi vor fi valabile la întoarcere cu toate trenurile cu începere de Luni 16 (28) Septembre pînă Mercur! 18 (30) Septembre inclusiv.
Călătorii posedînd bilete de tren accelerat, se pot întoarce dupe voinţă şi cu trenurile ordinare; iar cel sosiţi cu trenurile de persoane, nu se pot folosi la întoarcere de trenurile accelerate.
Biletele cumpărate vor fi valabile pentru ducere şi întoarcere. înainte de sosire în BucurescI se va lua de către personalul de tren o jumătate din bilet, iar a doua jumătate se va păstra de călători, pentru a le servi la înapoiere.
Pentru militari şi copil nu se fac alte reduceri
Notă. Staţiunile din oraşele Slatina, Piteşti, Ploieşti, Buzău, B.-Sârat şi Focşani, vor putea vinde asemenea bilete şi în dimineaţa zilei de Luni 16 (28) Septembre la trenurile ce pot sosi în Bucureşti înna-inte de ora 8 an te-meridiane.
Bucureşti, în Septembre.
DIRECŢIUNEA GENERALĂ
W. STAADECKER
Furnisorul M. S. REGELUI
al fermelor model ale Statului şi ale şcoalelor de agricultură
Efurnisond domeniului Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din ţară
RPLUGUI Universale ,.SACK“
de oţel, ultima construcţiune
PLUGURI Polibrazdare „SACK“
de oţel, construite după un noii sistem forte avan tagios
SEMENATORE prin împrăştiere
—de fer şi oţel—
SEMĂNĂTOARE IN RENDURI
Saci» de oţel şi americane Havana
TRIO ARE „M A Y E R“
de toate mărimile
Vin turătoare No. 5
ORIGINALE CLAYTON construite din materialul cel mat ales
Grape flexibile şi fixe
— «le oţel —
Petre de Moara
ORIGINALE FRANŢUZEŞTI |din Laferlfi s/ Jouarre
Mori de fer „Ruston"
PIVE DE POSTAV
OrT-ce fel de unelte şi maşinî agricole
Expoziţie permanentă
Strada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodâ, 6
Liceul Clasic Romîn
şi
Liceul Real Francez
Autorizat din nou pria adresa No. 7189 din 11 Septembre 1896
Strada Fontinei, No. 8
BUCURESCI
sub direcţiunea D-neî Filionescil
absolventă a scoaleî superioară din Lau-sanne (Elveţia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala centrală IiiHi-rtorita se lac in luate zilele 1» cu neclari a in* ti tulul ui.
PROFESORII LICEULUI CLASIC:
W-iicfc tir. Crafunr*cti-(lufxariila,
higiena.
misia .fMoi-fx.itn, licenţiată în ştiinţele naturale din Paris, ştiinţele naturale.
IIr.r. niionrsiru, dipl. a şcoalel superioare din Lausanne (Elveţia) limba franceză I. IV.
Ho m nit tfr.r. .1. C. Stm-tisa, Iie. în litere şi filosofie, limba franceză V. VII.
Gr. t’tiiixoii, lic. în filosofie, istoria I, Vil. Mitul a Uobrreteu, lic. in matematici, matematica, I, IV.
ton .Stromru, absolvent al facultăţel de sciinţe matematice, matematica V.—IIV. 1‘rlvit IM i Ii ti Ura na, lic. în filologie, limba latină. V, VIf, limba greacă.
Grorf/r t. Garda, lic. în filosofie şi istorie, geografia.
C. I’oiiittlr-trii, absolvent fac. lit. de la şcoala superioară normală, limba latină I—IV.
Mt. .ttolilorrann, licenţiat în drept şi absolv. al facult. de litere limba romînă şi dreptul administrativ.
'Crailor iulian, licenţiat în filosofie şi chimie, ştiinţele fisico-chimice.
tir. G. Comun, dr. în litere şi filosofie din Viena. limba romînă.
ton CoMieetcn, absolvent al facultăţel de teologie, religia.
Şerbaneeacu, absolv, al şcolel de bele-arte, desemn.
Veoilorescu, absolv, al conserv, muzica vocală.
llirstru .fiarin, profesor la conserv, piano Garbra lic. în filologie, limba latină. H-Hoara Af/a/iiatlr absolv, a cons. şi It-ra Xanutrim.
INSTITUTOARE INTERNE : O-.foarrlr l.ochrr, Har hal, 'Graure, Hiss I’rlt Thatsrrff, ITrin Saunei- rtr.
Lista profesorilor liceului real fruncez se va publica in curînd.
NOUL PENSIONAT DE BAEŢI
AI Comnnitătei Germane Evan-gelice «lin Bucnrescî
STRADA LUTERANa No. 14
Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va fi administrat de o comisiune specială aleasă din sinul comitetului general al comuni-tăţel. Cu direcţiunea institutului e însărcinat d. Pastor dr. Eugen FUtsch.
Personalul conducător intern e compus: 1„ Dintr’un inspector, căruia, in prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori cu titluri academice şi un institutor cari supraveghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor încredinţa.’
Acest pensionat stă in nemijlocită legătură cu şcoala noastră evangelico-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are : o clasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale.
In această şcoală reală se învaţă li nbele : germană, romînă si franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ.
In această şcoală vor învăţa elevii pensionatului nostru.
Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat într’o posiţie cît se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de mîn-care şi de băl, corespunzind pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentru recreatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, nelipsiud nici aparatele de gimnastică.
După vîrstă elevilor, taxa anuală a pensionatului variează între 600 pînă la 1000 lei, pentru interni, şi 230 pînă la 400 lei, pentru semi-internl. Taxa se va solvi în rate trimestriale.
Prospecte se pot primi în mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şî de la diferitele oficii parochiale evangelice din provincie.
înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 1 Septembre a. c. (stil vechio).
Pentru comisiunea administrativă pensionatului de băeţl al comunităţii, evangelice germane din localitate Păstorul dr. EUGEN FILT8CII Strada Luterană No. 12
Apa minerala purgativa de la
BREAZU, lîngă laşi.
Ia sine fără multă reclamă şi ou toată concurenţa apelor similare streine, dovedind u-se cu mari avantaje prin r oprietăţile sale particulare şl anume :
Apa iie Urca jiu este mal plăcută la băut. şi cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 oră; în cele mal multe cazuri ajunge 1 pahar
Apa dc Urcaxu are efect durabil, fără a produce a doua-zi constipaţie.
Apa dr Itrcas.H nu produce absolut nici o durere de ştomah sad în intestine.
Apa de Urcas.u se întrebuinţează specialmente cu succes pentru a combate . congestiunlle obicinuite cum şi cons* tipaţiuuile, disposiţlunlle inflamatoare ale organelor principale, indiaposiţiunile cronice ale organelor de respiraţiune şl circuluţiune, deteriorarea grăslmel prea abundente, boalele urinare şi l’ormurea pietrei, hactttoroideie, boalele organelor genitale la femei.
Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce aft încercat această apă de la tir ea za, aft părăsit pc cele străine.
A Pa de Urcas.u a obţinut la expoziţia de Bucureşti in anul trecut Medalltt dc aur prin s iporloritatea sa îu comparaţe cu alte ape similare.
Apa dc itreazu se găseşte astăzi în toate oraşele, atît dincoace cît şi peste Milcov. şi merită toată încurajarea din partea publicului.
FARMACIA Ştefan cel Mare
situata in laşi piaţa 81’. Spirhlou, este (le închiriat chiar de pe acum sad şi de vin zare. Pentru iii.form&ţiunl şi condiţiunl a se adresa în acea farmacie la d. G. Răngii,
advocat.
4
EPOCA
\
PROGRAMA OFICIALĂ
l,K\rri{(. PRIMIREA
Maiestăţel Sale Imperiale şi Regale FRANTZ IOSEF I
Luni, 16 Septembre, 1896
LA VERCIOROVA
Majesiatea Sa Împăratul şi Regele intră în gara Vîreiorova la ti ore 15 minute dimineaţa.
Oprire : 7 minute.
Pe peronul gărel stă o companie din regimentul Gorj No. 18, cu steag şi muzică. La intrarea trenului se intonează imnul împărătesc
La flancul drept al gardel de onoare se află generalul Anton BerendeiO, comandantul corpului I de armată, care presintă Ma-jestăţel Sale împăratului şi Regelui raportul corpului său, comandantul divisiunel I, comandantul regimentului, comandantul batalionului.—Se presintă ofiţerii serviciului de onoare—generalul de divisie Barozzi, şeful marelui Stat-major, colonelul Lam-brino, de la cavalerie, şi ataşatul militar la Viena, maiorul Duniitrescu.
Preşedintele consiliului de miniştri şi ministrul de războiţi salută pe Majestatea Sa împăratul In numele Majestăţel Sale Regelui.
Pe peronul gărel se află directorul general cu impiegaţii superiori al căilor ferate, prefectul judeţului Mehedinţi şi autorităţile locale.
LA TURNU-SEVERIN
Trenul împărătesc soseşte la Turnu-Se-verin la (1 ore 42 minute.
Oprire: 8 minute,
Îndată ce trenul e tn vedere, o baterie a regimentului 1 de artilerie, aşezată peînăl-ţimî, salută cu 21 lovituri de tun.
Toate vasele din port se împodobesc cu podoabele mari.
In gară stă o gardă de onoare din regimentul 1 Mehedinţi No. 17, cu steag şi mu-sică. La intrarea în gară a trenului mnzica intonează imnul împărătesc.
Autorităţile civile ale judeţului Mehedinţi se află pe peronul gărel.
LA CRAIuVA
Trenul împărătesc soseşte la Craiova la 9 ore 25 m.
Oprire : 20 m.
La vederea trenului, o baterie a regim. IX de artilerie, aşezată înainte de intrarea in gară, salută cu 21 lovituri de tun.
Majestatea Sa Regele întîmpină pe M. S. împăratul Austriei şi Rege al Ungariei.
Pe peronul gărel stă o companie din reg. Dolj No. 1, cu steag şi musică, şi dă onorurile militare.
La flancul drept al gardel de onoare se află toţi oficerif cari nu sunt în front şi o-liceril de rezervă.
Pe peron stau, spre întîmpiuare, autorităţile civile şi militare.
M. S. împăratul se suie cu M. S. Regele în trenul regal.
In afară de gară e înşirată îulr’o singură linie diviziunea II, — infanteria în coloane de batalion—artileria şi cavaleria desfăşurate. Trenul Regal trece încet pe dinaintea frontului trupelor, cari dafi onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc.
LA SLATINA
Trenul Regal soseşte la Slatina la 11 ore şi 10 minute.
Oprire : 5 minute.
In gară stă o gardă de onoare a regimentului Olt No. 8, cu steag şi cu muzică şi dă onorurile militare.
Se prezintă autorităţile civile şi militare ale judeţului Olt.
*
Intre Slatina şi Piteşti să ia dejunul, la 11 ore, în vagonul de prînz.
LA PITEŞTI
Trenul regal soseşte la Piteşti 1 ora 9 minute.
Oprire: 10 minute.
Pe peronul gărel stă o gardă de onoare din regimentul Argeş No. 4, cu steag şi musică. Se intonează imnul împărătesc.
La flancul drept al gardel de onoare se află generalul Eraclie Arion, comandantul corpului II de armată, care presintă Majestăţel Sale împăratului raportul corpului sătt, comandantul divisie! III şi ofiţerii cari au rămas în garnisonă.
Autorităţile civile staîi pe peron spre Intim pinare.
Generalii de corp de armată însoţesc pe Majestăţile Lor în circumscripţiunea comandamentului lor, prefecţii pe teritorul judeţului lor.
*
La toate staţiunile de la Vârciorova până la Bucnroştl, ştab în gări primarii şi şcoa-lele rurale cu drapel.
LA BUCUREŞTI
îndată ce Renul regal e in vedere, fortul Chitila începe a saluta cu toate tunurile. Forturile vecine şi bateriile intermediare ale fortului de la Nord a cetăţel Bucureştilor salută şi ele cu tunurile lor.
La 3 ore 30 minute trenul regal intră în gara Bucureşti, în sunetul imnului împărătesc.
M*rimirra ia f/arâ
Iu afară de gară, o baterie a regimentului VI de artilerie dă salutul, la care răspunde o baterie din Dealul Spirei, spre a vesti sosirea în Capitala a Majestăţel Sale împăratului.
Trenul regal intră in gară în sunetul imnului împărătesc şi se opreşte la flancul drept al gardel de onoare din regimentul Vîaşca No. 5, care dă onorurile militare.
Majestatea Sa împăratul şi Rege este întâmpinat acolo de Majestatea Sa Regina, de Alteţele L ir Regale Principele şi Principesa României, precum şi de Alteţa Sa Regala Ducele de Saxa Coburg şi Gotba, cu suitele lor. Majestatea Sa, însoţit de Majestăţile Lor Regele şi Regina şi de Alteţele Lor Regale, trece pe dinaintea frontului gardel de onoare spre salonul de primire.
La flancul stâng al gardel de onoare stă primarul Capitalei şi consilierii rnuncipalî. Primarul presintă Majestăţel Sale împăratului şi Regelui, după vechiul obiceiiî al ţărel. pănea şi sarea şi salută pe Majesiatea Sa de bună venire; iar doamnele vor presintă flori.
In salonul de aşteptare se află miniştrii, preşedinţii şi vice-preşedinţil Senatului şi Adună-rel deputaţilor, înaltul cler, înalta curte de justiţie şi de casaţie, înalta Curte de compturl, Academia romînă. CurLeade apel şi tribunalele, funcţionarii superiori al ministerelor, rectorul si decanul Universităţel din Bucureşti, Banca Naţională, Casa'de Depuneri, Camera de comerciu, prefectul poliţiei Capitalei, prefectul judeţului Ilfov.
Pornirea
După presintarea autorităţilor, Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Regale se suie în Răsurile de gală ale Curţel, iar Alteţa Sa Re-
gală Principele Moştenitor ia comanda regimentului său de Roşiori.
Majestatea Sa Împăratul şi Regele e In trăsură cu Majestatea Sa Regele, Majestatea Sa Regina cu Alteţa Sa Regală Principesa Maria şi cu Alteţa Sa Regală Ducele de Saxa-Goburg şi Gotba.
Trapele divisiunel III sunt aşezate de-a-lungul stradelor pe ambele părţi de la gara de Nord la Palat şi dafi onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc.
Formarea eortrfţiitini
Cortegiul se pune în mişcare în ordinea următoare:
Profeelul poliţiei Capitalei.
Un escadron de geandarml.
Trăsurile Suveranilor.
Trăsurile Majestăţilor lor sunt înconjurate de comandantul corpului II de armată, de adjutantul general al Regelui şi de adjutanţii Regelui.
După trăsurile Suveranilor urmează:
Escelenţa Sa Corniţele Golucbowski de Golu-chowo, ministrul casei imperiale şi regale şi ministru al afacerilor străine, cu excelenţa sa preşedintele consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine Dimilrie Sturdza.
Excelenţa Sa Feldzeugmaestru baronul de Beck, şeful statulul-inajor general imperial şi regal, cu generalul de divisie Barozzi, şeful marelui stat-major al armatei.
Doamna Olga Mavrogheny, marea doamnă de onoare a Majestăţel Sale Reginei, cu Excelenţa Sa generalul de cavalerie Corniţele Paar. adjutant general al Majestăţel Sale împăratului şi Regelui şi cu adjutantul împărătesc şi regal lo-eotenent-eolonel Somogyi de GydngOs.
Doamna Zoe Bengeşcu, doamnă de onoare a Majestăţel Sale Reginei, cu Excelenţa Sa Feld-mareşalul locotenent Bolfris de Ahnenburg, adjutantul general şi şeful cancelariei militare a Majestăţel Sale împăratului şi Regelui, şi cu adjutantul* imperial şi regal locotenent-colonelul cavaler Pollak de Klumberg.
Doamna Maria Greceauu, doamnă de onoare a Alteţei Sale Regale Principesa Maria, cu generalul Alexandru Robescu, maestru al curţel Alteţelor Lor Regale Principele şi Principesa Romîniel, primul locotenent de Wangenheim, adjutantul Alteţei Sale Regale Ducelui de Saxa-Coburg şi Gotba. şi generalul I. Borănescu, a-taşat în serviciul de onoare pe lingă Alteţa Sa Regală Ducele de Saxa-Coburg şi Gotba.
Un escadron de gendarml;
Urmează trăsurile suitelor imperiale şi regale.
t*a Faini
La sosirea la palat, escadroanele de gen-darml se opresc pe calea Victoriei.
In curtea palatului stafi toţi ofiţerii cari nu sunt în front şi loţl ofiţerii de reservă.
O companie din regimentul Mihaiu Viteazul No. ti, cu steag şi muzică, dă onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc.
La intrarea în palat a Majestăţel Sale împăratului Austriei şi Regelui Apostolic al Ungariei se arborează stindardul împărătesc pe aripa palatului, unde locueşte Majestatea Sa.
Înainte de prin/., Majestatea Sa împăratul şi Regele apostolic primeşte în palatul le-gaţiunel imperiale şi regale persoanele ce va bine-voi a indica.
La 7 ore seara va fi în palatul regal un prînz de gală, la care vor fi Invitaţi, afară de suitele Suveranilor, de membrii lega-ţiunil austro-ungare şi de ministrul plenipotenţiar al Germaniei, d-nil miniştrii, preşedinţii şi vice-preşedinţil Senatului şi Adu-nărel deputaţilor, foştii miniştrii şi generali şi căpeteniile autorităţilor.
Majestatea Sa Regele va ridica un pahar In sănătatea Augustului Sfeîl Oaspe.
La 9 ore, nuizieele corpului II de armată vor suna retragerea.
*
In timpul călătoriei, la sosire şi la prînz, îmbrăcămintea va fi de mare gală, cu deco-raţiunile austro-ungare şi alte decoraţiunl în mărime regulamentară.
Marţi, 17 Septembre, 1896
PLECAREA LA C0TR0CENI
La 9 ore dimineaţa va fi revista corpului II de armată pe cîmpul Cotrocenilor.
îmbrăcăminte de gală cu decoraţiile aus-tro-ungare şi alte decoraţii în mărime regulamentară.
Majestatea Sa împăratul şi Regele Apostolic, Majestăţile Lor Regele şi Regina pornesc la 8.15 din Palatul regal pentru a merge la Cotrocenl, Irecînd prin calea Victoriei şi Bulevarde.
In întîin trăsura ia loc Majestatea Sa împăratul şi Majestatea Sa Regele; în a dona trăsură, Majestatea Sa Regina cu doamnele de o-noare ; în a treia trăsură, corniţele Golucbowski cu d. Sturdza; in a patra trăsură, Feldzeug-ma-estru de Rerk cu generalul Barozzi ; iu a cincea trăsură, generalul comite Paar, generalul Bol-fras, locotenenţii l-colonel Pollaek şi colonelul Lambriuo.
Urmează trăsurile cu rest ui suitei.
Un escadron de gendarml, cu prefectul de poliţie deschide cortegiul şi îl închide, mergind numai pînă la poarta parcului de la Cotrocenl, de unde se îudreptează spre cîmpul revistei.
Pe bulevarde sunt înşirate diferitele corpo-raţiunlşi societăţi, delegaţiunile, foştii sub-ofi-cerl din armată şi publicul.
In curtea Palatului de la Cotrocenl se dau o-norurile militare de către o companie din regimentul Ilfov No. 21.
Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa Romîniel primesc pe Majestatea Sa Impfralul şi Regele şi pe Majestăţile Lor Rogele şi Regina.
REVISTA DE LA C0TR0CENI
Alteţa Sa Regală Principele Romîniel merge la cîmpul revistei şi ia comanda regimentului Săil.
Majestatea Sa Regele încalecă şi înconjurat de adjutantul Săiî general şi de doul adjutanţi merge la cîmpul revistei pentru a lua comanda trupelor. La sosirea Majestăţel Sale Regelui la aripa dreaptă a trupelor, aceste dafi onorurile militare şi muzicile Intonează imnul rominesc.
La flancul drept al revistei stafi călări toţi generalii şi ofiţerii superiori, cari nu stafi în front, ataşaţii militari, precum şi oficeril superiori de rezervă. La trecerea frontului toţi a-ceştia vor urma pe Majestăţile Lor.
La 9 ore ţâră 10 minute, Majestatea Sa împăratul şi Regele, călare, însoţit de Alteţa Sa Regală Principesa Maria şi de Alteţa Sa Regală Ducele de Saxa-Coburg şi Gotba, urmat de Majestatea Sa Regina, în trăsură, se îndreplează din palatul de la Cotrocenl spre câmpul revistei.
Doul. adjutanţi regali merg înainte, iar in urmă suita Majestăţel Sale împăratului şi Regelui şi oficeril din serviciul de onoare al Ma-jeslăţel Sale.
îndată ce Majestatea Sa împăratul şi Regele se apropie de cîmpul revistei, Majestatea Sa Regele ordonă trupelor a se da onorurile militare. Muzicile intonează imnul împărătesc şi Regele înaintează spre împărat pentru a’I lumina. raportul trupelor în front.
Trupele sînt aşezate în două linii de bătae— în întîia infanteria în coloane de batalion — în a doua, artileria desfăşurată şi cavaleria in coloane de două escadroane.
îndată după trecerea frontului unei brigade, aceasta se formează pentru defilare.
După trecerea frontului liniei a doua, Majes-talea Sa împăratul şi Regele Apostolic ia locul drept în faţa mijlocului tribunelor. Trăsura Majestăţel Saie Reginei se pune in dreapta Majestăţel Sale, care primeşte defilarea comandată de Majestatea Sa Regele.
După terminarea revistei, Majestatea Sa împăratul şi Regele, împreună cu Majestatea Sa Regele, Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa Romîniel şi Ducele de Saxa-Coburg şi Gotba, călări, şi Majestatea
Sa Regina, în trăsură, se întorc înapoi la palatul de la Cotrocenl. La trecerea Suveranilor trupele dail onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc.
La ora 11 şi trei sferturi va fi un dejun la Alleţele Lor Regale Principele şi Principesa Romîniel.
PLECAREA LA SINAIA
La ora 1 Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Regale vor porni la Sinaia de la staţiunea Cotrocenl.
In trenul regal, iaă loc corniţele Goln-chowsky şi suitele Majestăţilor Lor împăratului şi a Regelui, preşedintele consiliului de miniştri, ministrul de resboifi, ministrul plenipotenţiar al Austro-Ungariei, ministrul plenipotenţiar al Romîniel la Viena, generalul comandant al corpului II de armată, secretarul general al ministerului de răsboiîî şi comisiunea fortificaţiilor.
LA FORTUL CHITILA
Trenul regal soseşte la fortul Chitila la ora I şi jum.
Majestatea Sa împăratul şi Regele merge cu Majestatea Sa Regele şi Alleţele Lor Regale Princepele României şi Ducele de Saxa Coburg-Gotha la fortul Chitila, unde o companie a regimentului 2 de cetate stă gardă de onoare.
La aripa dreaptă stafi inspectorii generali al artileriei şi al geniului şi comandantul artileriei cetăţel Bucureştilor.
După visita fortului, se face o tragere de manevră, la care vor lua parte forturile şi bateriile învecinate.
După ce generalul Pilat, comandantul corpului III de armată, presintă Majestăţel Sale împăratului şi Regelui raportul corpului sfert, trenul regal porneşte spre Sinaia la 2 şi jum. ore.
Dincolo de Ploeşti e înşirată, într’o singură linie, diviziunea V, — infanteria în coloane de batalion,—artileria şi cavaleria desfăşurate. Trapele primesc trenul regal, care înaintează încet, cu onorurile militare şi în sunetul imnului împărătesc.
PETRECEREA LA SINAIA ŞI PLECAREA
Trenul regal soseşte la Sinaia la 5 şj jum. ore.
La gară o gardă de onoare din batalionul 2 vînătorl cu musică, dă onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc.
Autorităţile locale staiî pe peron.
Trăsurile Regale duc pe Suverani cu suitele lor la Castelul Peleş, unde stă o companie, cu steag şi musică.
Iii sunetul imnului împărătesc, se arborează pe Castel Stindardul împărătesc.
La 7 şi jum ore va fi prînz la Castel.
Mercur!, 18 Septembre
Majestatea Lor visitează Sinaia şi împrejurimile.
Dejunul va fi în pădure.
La ti jum, ore seara va fi prînz la Castel,—la 8 jum. ore o mică serată.
Majestatea Sa împăratul Austriei şi Regele Apostolic al Ungariei porneşte la 10 ore seara.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA>
731
I.OI!1S JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA A TREIA
DESCOPERIRILE LUI BLACK
—	Nu ştiam toate lucrurile pe cari le-am aflai în urmă. Credeam că aveţi a face cu vre-o societate tenebroasă, care vă urmărea pe d-v., numai ca să facă să reuşească pe vre-unul de al lor să poată în urmă în-părţi între el imensele bogăţii ale prinţului; şi la întoarcerea mea din Rusia, dacă Laureat îşi aduce aminte, nu-i mal vorbeam lot cu aceeaşi siguranţă.
—	Trebuia să-I faci cunoscut, nouile d-tale dispoziţiunl, aceasta ţi-ar fi evitai dezagramenlni unei călătorii inutile în Australia, căci după cum văd. paremi-se că pe viitor totul esle sfirşit între noi.
—	Băgaţi de seamă domnule conte, nu călcaţi d-v. celj d’întîl pactul încheiat între noi.
—	îmi pare că mă ameninţi 1 ijise contele cu demnitate.
—	Nu, vă avertisez numai.
—	Dar înţeleg ; d-ta crezi că rupind, ceea-ce d-ta numeşti păcatul încheiat între noi, efl caut să mă sustrag condiţiunilor ce-mi aţi impus ?
Să n’al nici o grije, chiar miine vel primi milionul ce ţi-am promis şi leafa d-tale ca şi aceea a afiliaţilor d-tale, vor fi inte-gralmente achitate.
—	Domnule conte, răspunse atunci poliţistul cu vocea gravă, vă sfătuesc în interesul d-v., de a nu persista în atitudinea insultătoare ce aveţi faţăde mine. Dacă am venit în Australia, de şi-mi scliimausem părerea asupra calitâţel şi situaţiunel inamicilor d-v„ este că am socotit că numai eîl aş putea să vă proteg în această luptă inegală ce aţi întreprins. Trebue să ştiţi că cu tot curagiul şi devotamentul amicilor d-v., eraţi de mult pierdui dacă emisarii Invizibililor aveaţi porunca să vă răpne cu orl-ce chip. Ctnd consiliul unul cerc, voeşte să se scape cu orl-ce preţ de un adversar al or, deciziunea lor nu poate fi executată fără autorizaţiunea consiliului superior, şi pînă în zilele din urmă, această autorizaţiune nu fusese dală: emisarii aveaţi ordin ca să întrebuinţeze toate sistemele de intimidare sat) de reconciliare...
—	Dar acum ?
—	Acum situaţiunea este cu totul alta ; autorizaţiunea în cestiune a sosit cu ultimul vapor, şi dacă nu vă înştiinţam aseară, ceea-ce de sigur a făcut ca amicii d-v. să vă poală ajuta la timp, de sigur că astâ-zl domnule conte, n’aş fi avut cinstea de a încerca să vă conving.
—	Aşa dar, d-ta ştiai cursa ce mi se întinsese şi a cărei victimă era să ful?
—	Ştiam în mod vag că se pregăteaceva pe socoteala d-v. fără însă ca să atol cunoştinţă de vre-un fapt pozitiv, căci de sigur atunci aşi fi fost mal explicit în avi, sul ce v’um trimes.
Vă dau cuvîntul meii de onoare că n’am aflat despre genul atentatului din care aţi scăpat de cit astăzi dimineaţă, cînd mi s’a spus că pe cîmpia jupuiţilor au fost găsite cadavrele a 4 Ruşi pe cari eiî îl ştiam că sunt emisari al Invizibililor şi că nici acum nu ştiu peripeţiile acestei drame.
—	Te cred domnule, de oare-ce supozi-ţiunea contrarie, ar fi oribilă pentru dumneata.
—	Nu este însă acelaşi lucru asupra în-cunoştiinţârel ce v’am făcut cu privire la indigenul, omul dv.
Ceea ce v’am spus despre dtnsul, nu sunt numai simple supoziţiunl, dar sunt lucruri certe pe cari le am dobîndit în astă noapte chiar. In adevăr el s’a angajat ca să vă predea bătătorilor de tufişuri, al căror singur. scop este să pună mina pe minele de aur ce se zice că aţi descoperit. Unul din oamenii mei a asistat la reuniunea în care a avut loc acest tîrg şi un detaliu pe care nu vi l’am spus pînă acum, 4 tineri luptători din acelaş trib indigen stau cu bandiţii pentru a servi de intermediar între el şi omul d-v.
—	' ă mulţumesc de această lămurire domnule şi puteţi fi sigur că ne vom servi de dlnsa.
După cite-va momente de tăcere, Oliviei-adăogă :
—	Da domnule îţi mulţumim de această ştire, dar vrei d-ta ca în schimb să ’ţî dăm şi noi o alta ?
—	Cu plăcere, domnule Conte, răspunse poliţistul cu nu surîs fin.
—	Al face mult mal bine, zise el, să mărgineşti lucrarea d-tale. In supravegherea Invizibililor, acesta este adevăratul teren al d-tale şi numai pentru acest lucru chiar al fost angajat.
HP	('lat
—	Dacă Wiligo chiar, ar observa persistenţa ce pul de a te ocupa de el...
—	Terminaţi, domnule Conte.
—	V’am spune şi noi Ia rîndul nostru că nu mal răspundem de siguranţa d-v.
Aceste cuvinte mirară utft de mult pe falşul baron de Funcal, că nu putu chiar să se ascundă.
—	Nu ştiă dacă înţeleg bine cuvintele d-voastră domnule Conte, dar pe cit mi se pare s’ar putea crede că aveţi mal multă încredere în servitorul d-voastră indigen de cit în mine.
—	Nu aceasta a fost ideea mea domnule, am voit numai să vă spun că vă înşelaţi în unele aprecieri. Ast-fel Wiligo nu este cîtuşl de puţin servitorul nostru, ci un bun prieten, ceva mal mult, el este fratele adoptiv al lui Dick ; că el iu zece rîndurl diferite ne-a scăpat de la moarte ; că în fine el este unul din cel mal puternici şefi al Nagarnookilor şi că trădarea despre care vorbeşti d-ta, intră atlt de puţin în în obiceiurile tufişurilor...
—	Lucrul esle aşa, cu toate acestea.
—	Aşa or fi lucrurile... dar lucruri pe cari nu le pricepi d-ta ; nu spuseşl d-ta singur, că în obiceiurile poliţiei intră şi a-cela de a te introduce şi a căpăta încrederea acelora pe cari îl urmăreşti ? Şi ca să te conving pe deplin să ’ţl spun, că o-mul pe care ’l bănuieştl, el singur m’a scăpat astă noapte diu mlinile Invizibililor, cari cu un narcotic puternic îmi paralizaseră forţele attt mie cit şi prietenilor mei.
—	S’ar putea!... Cum, cel patru Invizibili din cîmpul Jupuiţilor ?
Ucişi de teribilul şef indigen.
De astă dată poliţistul nu mal avea trebuinţă să se prefacă pentru a se mira; acest act de îndrăzneală şi de curagiu, a-cesl basm aproape de necrezut, să fi fost
îndeplinit de Wiligo singur,... d. de Fun cal rămase Înmărmurit cu desăvîrşire.
—	Vedeţi dar bine domnule, continuă contele, că un asemenea om, nu poate fi bănuit... dar să lăsăm aceasta şi să ajungem la cestiunile al căror deznodămfnt ne interesează. Scuză oare cari cuvinte vil ce mi-ail scăpat şi răspunde-ml cu sinceritate. In situaţiunea în caie se găsesc Invizibilii, ce crezi că mal pot încerca în contra mea ?
—	Vreţi să vă spun tot ceea ce gîn-desc ?
—	Vă o cer chiar.
—	Să nu vă supăraţi dar de sinceritatea mea , ceva mal mult, cunoşteam importanţa acestei întrevederi, cea d’tntfl şi cea de pe urmă, poate ce o să avem, şi eram decis de mult timp încă de a vă spune tot fără nici o reticenţă.
Sunt absolut convins că iţele cursei cari se întinde in jurul d-voastră, sunt atlt de strînse, în cit o să vă fie cu neputinţă ca să scăpaţi.
—	Ce vrei să spui ?
—	Vreail să vă spun că sunteţi pierdut, dacă în acest moment chiar nu împărtăşiţi propunerile acelor cari vă urmăresc : sat) să schimbaţi numele şi naţionalitatea, sail să renunţaţi la intnu principesei Maria Teodorowna.
—	Acest limbagiu... acest mod de a vorbi...
Ceasul a sosit ca să scoatem măş-
cile.
Atunci, al fost însărcinat ca să ’ml Irans-miţl aceste propoziţiunl ?
—	Sunt însărcinat.
(Va urma)
n
. I< Tvrtno» _glra(t» rieinulllcl. Nn 3