SERIA IL—ANUL U, No. 251. M———1^——B—HW NUMĂRUL 10 BANI A B0M AMFJfTFAE ncep la 1 şi 15 alo fle-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-unn înainte In Bucuroşii la Casa Administraţiei In judeţ* şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lol; In streinătate 50 lei fuse lan! ... 15 > » » 25 » re! luni . . . 8 » > » 13 * Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELF NU SE INAPOIAZ REDACŢIA No 8-STRADA CLEMENŢEI—No. 3 Ediţia a treia 'OHHBB JOI, 12 SEPTEMBRE 189 J. NUMaRUL 10 BANI ANUSCIURILE In Bucureşti şi judeţe se pricesc numai la Administraţie In streinătate. direct la administraţie şi Ia toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.....0.30 b. lini* » » » ITI......2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rtndul| Cn număr vechlft 30 bani ABMINÎSTK AŢI A No. 3 — STRADA CLEMENŢEI -No . APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URM A TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI ŞARLATAN[SAU PROŞTI Să mal rezonăm cu colectiviştii, ori să-I lăsăm în plata lui D-zeti şi în dispreţul oamenilor inteligenţi ? „Voinţa Naţională" pretinde cum că graţie modulul întocmire! budgetului de ilustrul ei patron ajuns astă-zl ministru de finanţe, intrările impositelor sunt în creştere şi că dacă omunculul de Grogu Cantacuzino nu era ministru, am fi avut şi anul acesta deficit! Pentru orl-ce om cult, aceasta este o prostie. Sunt adevăruri pe cari însuşi un colectivist le înţelege ; aşa, cine nu ştie că intrarea impozitelor în mod regulat sad neregulat atîrnă în cea mal mare parte de la situaţia economică a unei ţări. Acest adevăr, l’a priceput chiar şi micul om de la finanţe, căci iată ce citim în expunerea sa de motive la proiectul de lege pentru fixarea veniturilor şi cheltuelilor Statului pe exerciţiul 1896-97, relativ la vămi: „Venitul vămilor ia din an în „an o importanţă mal mare, dar, ,.ca orl-ce impozit, este şi dîiisul «influenţat de situaţia economică ia ţârei !...“ Dar să vede că acest adevăr elementar abia poate fi priceput numai de elita colectivistă, iar grosul armatei printre cari sunt şi cei de la „Voinţa" nu s’au urcat cu înţelegerea pînă la nişte regiuni aşa de înalte pentru... el!... Să le facem însă şi acestor des-moşteniţl al inteligenţei şi cul-turel omeneşti, un mic raţionament, în speranţă că poate îl vom convinge ca altă dată să nu mal repete prostia de care ne ocupăm. Este adevărat sail nu cum că vămile, tutunurile, sarea, timbrele şi înregistrarea, au rămas neatinse în felul lor de a fi şi în bugetul colectivist 1896 — 97? Evident că dacă este aşa, şi aşa este netăgăduit, cum să face că aceste impozite sunt în creştere anul acesta, pe cînd ele acuzau deficit anul trecut bugetar? Cui să datoreşte acest spor în comparaţie cu receta anului trecut? d-lul Gogu Cantacuzino ? Dar acest omuncul nu a modificat nimic în aceste impozite; dînsul nici nu le a remaniat, nici nu le'a atins în asieta şi în felul de percepţie. Mititelul financiar sa mulţumit în noul buget să alocheze alte cifre ca venit în locul celor din anul trecut, redueîndu-le in genere. Aşa, d. Cantacuzino a redus în prevederile sale bugetare trei milioane de la venitul vămilor ; una sută mii lei de la taxele de înregistrare ; un milion şi jumătate de la băuturile spirtoase, etc. El bine! aceste reduceri în venitul eventual al acestor impozite, singura operă personală a ministrului—în loc să facă o-noare perspicacităţi sale, îl face necinste. In prevederile domniei sale, s’a temut ca nu cum-va aceste ve- nituri să nu să soldeze cu deficit, de aceea le'a redus cifra. Tocmai contrariul s'a întîmplat, ele daţi spor!... Acest lucru dovedeşte că d. Cantacuzino nu a a-vut absolut nici o bază sigură de prevedere de cît aceea a unei e-ventuale situaţii rele economice. Şi fiind-că din fericire situaţia economică s'a mal îndreptat, prevederile sale pesimiste au rămas greşite !... Iată toată ştiinţa financiară a d-lul Cantacuzino în întocmirea bugetului colectivist !... Nici dinsul, nici nimenea dintre colectivişti nu au ştiut cum va esi bugetul întocmit de el. Iar acum după ce faptele, străine de aflarea sau neatîarea lor la guvern, sunt favorabile, acum a-ceştl şarlatani sau proşti—la alegere—au curagiul a se lăuda cu situaţia bună a ţărel, ca şi cum aceasta ar fi opera lui Paul Stă-tescu, Gogo Cantacuzino, Zaliaria şi Pallade... Nu ne place a ne amesteca în afacerile de peste munţi pentru a lăuda pe unii din capii mişcare! şi a insulta pe ceî-l’alţî. A fost într’o vreme rolul liberalilor de a împărţi pe capi! Ro-mînilor ardeleni în patrioţi şi trădător!. Pentru no! toţî sunt de o potrivă iubitor! de neam şi luptele intestine din comitetul naţional se pot lămuri îu sînul acelui comitet, fără ca no! să ne amestecăm în aceste certuri. Sperăm că părintele Lncaciu va păstra faţă cu no! aceeaşi rezervă şi va înceta cu acuzaţiunile şi invectivele interesate. Aceasta e şi singura atitudine ce-î poate fl de folos. Ea singură îl va scăpa faţă de landele ce-! adresează presa colectivistă spre a isbi în comitetul naţional, de publicarea unei curioase corespondenţe, care ar dovedi că liberali! căutau peste munţi instrumente de agitaţie şi aliaţi în contra conservatorilor şi că subvenţiile pe cari Gazeta le tăgădueşte, serveau numai a subvenţiona pe martiri! ce puteau servi scopurile meschine ale colectiviştilor. APROPIATA CRIZA MINISTERIALĂ Putem da cu cea mal mare siguranţă ştirea că viitoarea criză ministerială este foarte apropiată. Puţin după plecarea M. S. împăratului Austriei şi înainte de deschiderea Camerilor, d-î Eugeniu Stătescu va demisiona spre a pleca în străinătate, re-trăgîndu-se cn desăvirşire din viaţa politică. Cu această ocasiune—dar fără voe— se vor mal retrage din Minister, d-nil Stolojan şi Palladi; atunci portofoliul Ministerului de Interne va fi încredinţat d-lul G. Cantacuzino, iar la Domenii va fi chemat d-1 Vasile Lascăr. Această din urmă combinaţie are de scop să împace puţin pe d-1 Stolojan sacrificat. Pentru Ministerul de Finanţe, se fac mereU demersuri pe lingă d-1 Costinescu ca să primească adrainistraţiunea acestui departament; dar pînă*în present d-sa a respins toate propunerile, de oare-ce numeroasele sale afaceri particulare l-l împedică să primească situaţia de Ministru. SĂLBATICII COLECTIVISTE Ceea-ce să petrece la Piatra-N. cu arestarea d-lul Const. Isăcescu este în adevăr revoltător şi odios. Judecător de iustrueţie ignorant iţi abuziv După procedura criminală, (art. 90) Judecătorul poate da mandat de depunere după interogator. Ce înseamnă aceasta P înseamnă că după ce a ascultat pe martori şi după ce a chemat pe inculpat ca să’i auză apărarea, apoi, vâzînd că prin răspunsurile pe cari acesta le dă, nu să justifică,—judecătorul poate dispune arestarea prevenitului. Acest lucru este cunoscut. In adevăr, toată lumea ştie că arestările să fac imediat după interogator. Ba ceva mal mult. Chiar cînd Judecătorii de instrucţie se hotărăsc să aresteze pe un prevenit, sunt nevoiţi să’l cheme de formă din nou la cabinet, să’l facă un simulacru de interogator pentru fapte chipurile din nou descoperite şi apoi să-l aresteze. El bine ! la Piatra-N, cu judecători ad-hoc ca Cernat, nu au fost respectate nici măcar aceste lucruri elementare. Const. Isăcescu, a cărui instrucţie durează de zece luni, nu fusese chemat de o lună la cabinetul judecătorului. El aştepta după scornirile cari circulau în oraş, ca să fie chemat măcar de formă din nou de judecătorul model, supleantul Cernat. Arestare ilegală Nimic din ţoale acestea. Fără să fie chemat, fără să i să pună în vedere faptele noul, dacă erau fapte noul nesupuse cunoştinţei Iul, slugoiul colectivist, a trimes pe poliţai acasă la Isă-cescu cu un mandat de depunere. Isăcescu a fost arestat în mod ilegal şi abuziv, în contra prescripţiilor art. 96 din proc. criminală, de vreme ce dinsul nu a fost arestat in urma unui interogator luat, ei ridieat de aeasă fără citaţie, după ce timp de o lună instrucţia nu dădea semne de viaţă. Acest fapt este suficient pentru ca ins tanţa superioară, camera de punere sub acuzare de la Curtea de Apel din Iaşi, unde este introdusă cererea de liberare pe cauţiune respinsă de Cernat, să’şl facă o idee de adevărata cauză a ares-tărei Iul Const, Isăcescu. Vor fi pedepsiţi Colectiviştilor din Piaira-N. le trebuia o arestare, cu ori ce preţ. Această arestare fără nici un motiv, îl va costa scump la timpul cuvenit. Dînşil, ale căror abuzuri sunt înregistrate zilnic de partizanii noştri, nu vor avea nici un drept să se plîngă, cînd vom fi inexorabili pentru realele pungăşii cari să comit acolo în acest moment. Odiosul continuă Odată Isăcescu arestat, nu se putea ca Cernat să nu uzeze în mod laş de toate mijloacele discreţionare pe cari un judecător de instrucţie le are la în-dămînă. Aşa, acest judecător colectivist, l’a pus pe Isăcescu imediat la cel mal straşnic secret.' De ce P Nu se ştie, de vreme ce instrucţia de mult este sfirşitâ. A trebuit ca familia să protesteze energic la ministrul de justiţie şi la procurorul general pentru ca Isăcescu să fie scos din celulă. Natural că colectivistul a refuzat categoric liberarea Iul Isăcescu pe cauţiune, cu toate că nu e absolut nici un motiv ca bietul om să stea închis. O reflecţie Aceste infamii cari se repetă prin toate oraşele, pe de o parte au şi partea lor cea bună. Ele indignează Uimea şi fac pînă şi celor mal increduli convingerea că colectiviştii sunt adevăraţi bandiţi. REVOCAREA D-LUI RADU STURDZA Constantinopole, 4 Sept. 189(5. Domnule Director, Foarte vă rog să bine-voiţl a publica in ziarul D-voastră alăturata scrisoare ce am adresat-o d-lul D. Sturdza, Ministru al afacerilor slrăine. ciad am văzut in ce mod revoltător este jibelată revocarea mea din funcţiunea de Consul General la Constantinopole. Adaug că dau un termen de zeee zile d-lul D. Sturdza. pentru a arăta lămurit, prin «Monitorul oficial», motivul revocăret mele şi pentru a publica raportul comisiuuel de anchetă, in extenso. Dacă In acest interval nu voî fi pe declin sa- www.dacdr6mânică.rdsl de claritate anume întocmită, să rămînă numele meii batjocorit, şi găsindu-niă in caz de legitimă apărare, voi fi obligai să public toată corespondenţa urmată între mine şi dl. D. Sturdza de Ia Martie trecut pînă astă-zl, şi să arăt ast-fel eft însumi cum stau lucrurile. Dar doresc să nu fiu pus în această neplăcută obligaţiune de a mal pune numele meii în evidenţă, lucru ce am evitat tol-d’a-iina. Primiţi, vă rog, domnule Director, odată cu cele mal vi! mulţumiri, expresiunea prea osebitei mele eonsideraţiuuî. It. Slurdza D-sale Domnului D. Slurdza, ministru al a-fueerilor străine. Constantinopole, 29 Aug.. 1896. No. 1015. Domnule Ministru, Depărtarea mea din serviciu, aşteptată cu nerăbdare de atîta timp, şi anunţată prin adresa d-voastră 15,281, n’am putut de cît a o primi cu bucurie, ca o adevărată liberare. Modul însă al'depărtărei, adică revocarea sau destituirea împreună cu totul ce implică articolul 65 al lege! invocate (abus de încredere, divulgare de secrete, purtare nedemnă, imoralitate, etc. etc.,) fiind din cele mal infamante, am, veţi înţelege, datoria de a mă îngriji pentru apărare: cer, deci, a fi pus în cunoştinţă de crimele enumerate de acel articol, a-supra căror zisa comisiune a putut fi chemată să se pronunţe. Nu este admisibil ca să lăsaţi, prin lipsă de claritate, să planeze asupra numelui meu cele mai ruşinoase bănuell: a publica în „Monitorul Oficial41 că sunt destituit în urma unei anchete, şi numai atît, fără arătare anume a celor ce mi se impută — fie-că este vorba, precum e probabil, tot de calomnia voită din luna Martie cu urmările el, fie de vre-o nouă combinaţie — ar fi o lovitură hypocrită, odioasă, în faţa căreia nu pot rărnîne indiferent, sunt obligat a nu sta cu braţele încrusişate. Cor deci, ca faptele de cari sunt acuzat să fie publicate în „Monitorul Oficial44 împreună cu raportul comisiuuel de anchetă, in estenso: este un drept al med, un drept care nu e refuzat nici unul criminal şi la care nu am să renunţ. Consul general R. Sturdza. TOVARÂSII D-LUI MINISTRU G, CANTACUZINO D. Ştefan Gheorghiu Parpalea, senator de FălciO, zugrăvit de fostul său tovarăş de luptă R. Ralie, într'o scrisoare publicată în «Dreptatea» de erl: îndată după sosirea la Huşi în anul 1884 a d-lul Luca lonescu, pe atunci funcţionar la ministerul de interne, care venise să ancheteze furturile d-lul Parpalea denunţate la minister prin depeşa telegrafică din 24 Iulie 1884, d. Ion Brătianu suspendă pe Parpalea din funcţia de prefect, iar cu telegrama din 31 Iulie acelaşi an, anunţă înlocuirea sa cu d. Teodor Cerchez. Aceste sunt acte oficiale cari se pot constata orl-cind. Iu ceea-ce priveşte cazurile de furăturl, cunosc multe, dar mă voiil mărgini a cita cazul cu inventarul moşiei Ghermăneştl, în care a făcut să se treacă îmbunătăţiri imaginare în valoare de 42,000 lei, cu scop de a frustra Statul care, după condiţiunile de arendare de atunci, era dator să despăgubească pe arendaş cu jumătate din suma cheltuită pe îmbunătăţiri în timpul periodului arendărei. Asemenea voiu cita cazul cu moşia Stă-lineştl, cîud a luat 0000 lei pentru a face, ca prefect, ca moşia să fie confirmată asupra persoanei care o luase în arendă. CRIMA DE NEOMENIE Pe cînd sălbătăciile şi atrocităţile să-vîrşite de guvernul Turcesc asupra armenilor ait deşteptat simţimiutele de compătimire ale lumel întregi, pe cînd in Anglia victimele cari aii putut scăpa sunt primite cu braţele deschise, ajutate, hrănite, pe cînd îu Grecia s’aîi făcut subscripţiunl publice, şi se dă tugarilor cîte 40 bani pe zi pentru a’şl găsi adăpost şi mtncare, la noi, lumina orientului!—la noi, urmaşii ospitalierilor Romani—guvernul seîrbos care e la putere a dat ordinele cele mal ruşinoase pentru a se respinge la debarcader orl-ce armeau ar veni să ceară pâmînlulul nostru mînluirea suferinţelor sale. Piuă şi armeni împâmînteniţl, alegători în colegiul I In Ţară—au fost opriţi de a reintra în patria lor. Oamenii ad telegra-fiat M. S. Regelui cerlnd să fie îngăduiţi să se reîntoarcă la casele lor. Tlrllorul ministru de la externe şi prim-ministru a-runcă o nouă odioasă pată pe renumele nostru de ţară civilizată, de popor omenos, generos.—Nici creştini nu mal suntem de clnd a ajuns maimuţa de la MiclăuşenI slă-pîna pe ţara aceasta. CĂSĂTORIA LA GERMANE In numărul de alaltă-erî am publicat, din-tr’un studitt asupra Feinecl germane de Laura Marholm, Femeea germană şi cititul; astă-zl extragem tot dintr’acel studia Căsătoria la germani. Profunda înăbuşire care apasă acum peste Germania şi, socotesc, peste întreaga Europă, se manifestă foarte vădit la femeea germană. Toate sensaţiunile el sunt din inimă ; dar în afară din cercul familiei nu se află sensaţiunl potrivite pentru ea. Altă-dată, în epocile de entusiasm politic, religios sad literar, a sacrificat mult în cursul evenimentelor ; astă-zl însă nu se mal află nimic care să-I poală provoca entusiasmul. De altfel nici nu se află ceva care să poată entu-siasma pe oameni. Se trăeşte de azi pe mîi-ne în mijiocul canoanelor parlamentare şi extra-parlamentare şi certele interesate sunt searbede şi triste. Ast-fel de vremuri sunt, pentru femee mal cu seamă, lipsite de orice mulţumire. Nu poate întru cît-va să se deştepte pentru viaţă, trăeşte cu jumătate din vitalitatea el, caută cu exagerare extra-ordiuară şi fatală singura’! mulţumire în iubire şi în educaţiunea copiilor. Dar îu Iimpuri lipsite de animaţiune ca ale noastre, oamenii sunt puţin înfocaţi şi foarte schimbăcioşl în înclinările lor şi ideia exagerată ce s’a făcut In Germania despre importanţa edncaţiunel, a contribuit mult la producerea unei tiueriml lipsită de veselie şi fără un caracter personal. - Iubirea nu este pentru femeia germană nici o plăcere sensuală, nici un stimulant, nici o rafinare ca pentru cea franceză; pentru ea nici odată n’are atragerea fructului oprit; femeea germană n’are amaut şi dacă, cîte o dată se află unele cari fac excepţiune de la regulă, rare ori îşi dă os-tenelă ca să’şl păstreze secretul. Amorul este pentru femeea germană ceva liniştit şi încălzitor, şi fără îndoială aci trebue căutată cauza marelui număr de copil în familiile germane. Cînd cine-va să plimbă seara pe stradele vre unul oraş german, vede pe pragurile porţilor, în pasage, pe sub bolţi, perechi singuratice. Dacă se apropie, vede de cele mal multe ori un soldat şi o bonă. El, o namilă de ţăran cu faţa pîrlită, ea, tt-nără şi timidă. Nici o urmă de amor profesional în înfăţişarea lor. El, ÎI trece cu dragoste braţul după mijloc, exteriorul lui exprimă o rugăciune mută şi este foarte paşnic de altfel. Ea, cu mîi-nile uuite, nu se mişcă. Vor rărnîne astfel multă vreme fără ca cine-va să poată şti dacă vorbesc împreună; şi ce ar putea să ’şl zică este indiferent şi unuia şi altuia. El e foarte roşu, ea e foarte palidă. Şi totuşi, asistăm la preliminările unei apropiate intrări în lume a unul viitor a-părător al patriei. Şi starea sufletului lor ? Ea are aerul trist şi preocupat, el pe semne n’are conştiinţa liniştită. Ast-fel de dis-poziţiunl ale spiritului pe alte naturi nu le-ar îndemna la nici o satisfacere fizică, pe Germani, din potrivă, îl invită. De curînd a apărut un roman intitulat: Istoria suferinţelor unei tinere fete, al căruia autor este Domnişoara Gabriela Reu-ter. Acest roman constilue prima mărturisire sinceră şi de valoare care, de cînd îmi a-duc aminte, a fost semnată de o femee germană. Şi e un fapt caracteristic în existenţa femeii germane că această d’iutăl lucrare documentată şi personală ce ue dă, nu alunecă pe teza libertăţii şi emancipării, cum fac cărţile Englezilor şi ale Scandinavilor revoltaţi, dar cu o siguranţă instinctivă demnă de observat intră direct în fundul cestiunil: dreptul femeii să fie femee. Agitaţiunea ne mal auzită a democraţiei Sociale în Germania, care a produs o mulţime de scriitori mediocri şi de poeţi stupizi, n’a avut nici o influenţă asupra femeii germane. S’a găsit o femee să răspundă la cesliu-nea: «Ce este femeea? Cine este ea?» Si această femee nu aparţine lumii declasaţilor sad a oamenilor neînsemnaţi a căreia întipărire se află astă-zl destul de vădită în literatura germană. Ea face parte din clasele înalte ale cărora spirit este cu străşnicie conservator şi a colaborat—ceea ce este important şi semnificativ — multă vreme la ziarele familiare, în cari a publicat romane şi povestiri. I-a trebuit desigur o mare sforţare şi îu acelaş timp să facă o săriturii tot alît de sigură pre cît de grabnică, pentru a trece de la literatura cu totul impersonală la o literatură atît de personală. Gabriela Reuter ne înfăţişează în cartea el viaţa tipică a tinerii fete bine educate, de bună familie, care’şl petrece viaţa aştep-tînd un soţ, şi care se gîndeşle la fericirea malernelâ cînd vede nu copil mic şi cîud îl ia pe genunchi. Dar anii trec şi tînăra fată care n’are zeslre,— căci In familiile germane cari sunt încărcate de copil zestrea e mal mică ca în alte părţi unde copiii sunt mal puţin numeroşi, şi prin urmare numărul celor nemăritate este mal însemnat,—tînăra fată fără zestre, zic, rărnîne fără bărbat şi as-piraţiunea la căsătorie şi la maternitate devine din aşteptare în aşteptare atît de puternică, în cît îşi zice : «Aş fi recunoscătoare omului care mi-ar cere mina, şi l’aş iubi numai pentru că m’ar lua de nevastă, ori cine ar fi el.» Căci ori ce om care ar face-o mamă, ar face-o fericită. In aceste condiţiunl femeea germană nu 2 EPOCA este peutru bărbat amantă, nu este soţie, este mamă. Şi pe mamă o iubeşte în ea, cum şi-a iubit pe propriea ’I mamă; iubirea soţiei nu este pentru el de cit continuarea dragostei maternele ce ’l înconjura pe cînd era băiat. Iată pentru ce iubirea în Germania este atît de puţin variată în manifestaţiunile sale, atît de simplă şi tot-d’a-una atît de potrivă el însăşi. Un fel de pudoare va reţine tot-d’a-una pe bărbatul german şi ’l va face să ’şl trateze femeea ca şi cum ar avea pe muma Iul în faţă ; şi ’l va da numele de mâiculiţă, de mamă, îndată ce primul copil va gungura cele două silabe ale cuvtntulul mamă. La ţară, bărbatul şi nevasta nu ’şl zic de cit «mamă» şi «tată». Femeea instruită are o situaţiune neînsemnată în afară, dar în familie are asupra copiilor săi o putere a cărei influenţă nu este întru nimic micşorată prin taptul că se exercitează fără sgomot. Bărbatul german are fără Îndoială grija să nu pară în ochii camarazilor săi o secătură, dar autoritatea ’l personală în fapt este destul de mărginită în căsnicie, şi cînd copiii sunt mari, muma rămîne pentru el multă vreme tot o putere căreia n’ar îndrăzni să se împotrivească. Personalitatea mumei, tot-d’a-una bună, veghietoare şi prevăzătoare, reprezintă în ochii tînărulul german femeea ce o visează şi în ochii omului deplin idealul ce ’l urmăreşte. IJtfFOMMA'flî 1). general Budişleanu a dat ordin tutulor ofiţerilor ca pentru marea defilare de Marţi, toţi să-şi comande tunici şi harnaşamente noul. D, Alexandru Lahovari, fost ministru al afacerilor streine, pleaca astă-zl din Paris pentru a se întoarce în ţară. D. Lahovari va sosi în Bucureşti Sîmbătă safi Duminica. Ministerul de externe a comandat în străinătate două decoraţii, marea cruce a Stelei Romînieî, cu briliante. Ambele prezintă o valoare de 100,000 lei. Ele vor fi conferite d-lor conte Goluchoivsky şi general Beck, şeful marelui stat major austriac, cu ocazia vizitei M. S. împăratului Frantz losef. Ier! s’a făcut înmormîntarea colonelului Culoglu, fost adjutant al lui Cuza Vodă. Carul funebru a fost urmat de fiii decedatului, d-nil Manolache Culoglu şi Ioan Culoglu, de numeroase rude şi mulţi prieteni. La înmormîntare s’atl dat cuvenitele onoruri militare. O scenă splendida se va desfăşura la Sinaia cu ocazia vizitei M. Sale împăratului Frantz losef. De-asupra arcului de triumf ce se ridică pe şoseaua care duce la Castelul Peleş, vor fi legaţi mal mulţi vulturi vil. In momentul cînd cortegiul imperial va sosi înaintea arcului, se vor tăia sforile şi vulturii vor zbura în neant. Ca o dovadă de bunele re-laţlnnl ce există între Cur- tea regală romînă si Curtea imperială din Viena, ni se anunţă «lin isvor sigur, eă în cursul lunci Octombrie vor veni în ţară A. 8. I. si It. Principesa Ohizella «le Itavaria, fiica împăratului FranI/. losef, .si Augustul Ei soţ, Principele Eeopol«l «le Ravaria. înalţii oaspeţi vor sta a-proapc două sjîptăinîni în ţ»>*ă. _____ Pentru astă-zl după prînz d. primar a convocat pe preşedinţii diferitelor societăţi din Capitală, pentru a avea cu toţii o consfătuire în vederea primirel M. S. împăratului Austriei. Meritosul pictor polonez Tadeus Adjukiewicz, recomandat Regelui Carol de împăratul Franfz losef, a sosit erl în Capitală venind din Sinaia. D-sa este însărcinat cu facerea unul tabloil reprezintînd defilarea armatei romîne înaintea împăratului Frantz losef. In acest scop merge în fie-care zi pe platoul de la CotrocenI pentru a lua schiţe, precum şi pentru a desemna calul pe care-1 va călări M. S. Regele cînd va conduce trupele dinaintea M. S. împăratului. Ieri s’a înfăţişat înaintea secţii I a tribunalului Ilfov cererea de eliberare pe cauţiune a lui Mihail Georgescu, autorul atentatului cu vitriol de Ia şosea. După o pledoarie cit se poate de* hazlie a inculpatului, un rechisitoriu sever al d-lul procuror Cantacuzino, şi după ce partea civilă—prin d. advocat Paul Capelleanu—a arătat gravitatea faptului săvirşit de Georgescu, tribunalul a respins cererea. Secţia I a tribunalului de Ilfov a amînat ieri la 17 Octombrie procesul d-nel Emilia Păun, care &r fi ameninţat şi insultat prin scrisori familia Ne-goescu, din causft de lipsă de martori şi pentru citare de noul martori. MATEIU MILLO (Note biografice) Artist dramatic, născut în Moldova la 1813 dintr’o familie boerească. Părinţii săi îl băgă funcţionar la minister ca scriitor cînd era în vîrstă de 17 ani. Dar fuge din şcoală şi cu toată împotrivirea familiei, pleacă la Paris, unde studiază arta dramatică. La întoarcerea sa în ţară, voeşte să debuteze pe scenă, dar unchiul său fiind ministru se împotriveşte la aceasta, dîndu’I drept conso-laţiune direcţiunea teatrului din Iaşi, cu condiţiune să nu joace. Intr’o bună seară Millo calcă însă angajamentul său şi joacă, dar intrarea sa pe scenă e întîmpinată cu fiuerăturl din partea unei cabale întocmită de familia sa. Atunci trece în Muntenia şi joacă neîncetat pe diferite scene şi mal ales pe aceea a Teatrului Naţional, unde s’a ilustrat pînă pe la anul 1888, cînd s’a retras. Ar fi imposibil de enumerat aci tot repertoriul acestui mare artist; e suficient să spunem eă el a contribuit la succesul comediilor lui Alexandri. Millo a fost şi scriitor dramatic. Operile sale sunt: Nicşorescu vodevil, Tuzu cerşetorii, vodevil, Baba Hârca, operetă, Apele de la Văcăreşti, revistă, Prăpăs- tiile Bucureştinlul, Spoelele Bucureştiu-lul, vodevile, Paraponisitul pus în slujbă, Chiriţă la expoziţia din Viena (canţonete) etc. In decursul anilor de cînd Millo a părăsit Moldova, a avut sub conducerea sa de multe ori direcţiunea teatrală de aicea. In consideraţie că el şi-a cheltuit toată averea sa în folosul teatrului naţional. Camera legislativă din anul 1808 avînd în vedere şi meritele acestui apostol al Thaliel romîne, i-a votat în unanimitate o recompensă naţională, de 400 lei lunar. EDIŢIA» 3'» (Serviciul Agenţiei Romîne) Sofia, 10 Septembrie. Gheorghieff. acuzat In afacerea asasinărel lui stambuloff şi care fusese liberat pe cauţiune printr’o decisiune a tribunalului de prima instanţă, a fost arestat din noii, în virtutea unei sentinţe a Curţel de Apel din Sofia, care declară nulă sentinţa tribunalului. Londra, 10 Septembrie. Times crede că Rusia şi Japonia ar fi de acord pentru a exercita un protectorat comun asupra Coreei. învoiala ruso-japoneză ar intra în vigoare în momentul dsşertărel Coreei de către Japonia. SITUAŢIA TURCIEI Constanlinopol, 10 Sept. Ziarele turceşti publică lista bombelor încărcate şi neîncărcale, în număr de 183, găsite în bisericele şi casele Armenilor, precum şi aceea a* muniţiu-nilor de tot felul cari sunt expuse la arsenalul artileriei. Haga, 10 Sept. «Camera a doua». In cursul discuţiu-nel răspunsului la discursul tronului, D-nu Kerkwyk desvoltă o interpelare asupra situaţiunel Turciei şi afirmă că nu se poate vorbi de relaţiunl amicale cu o putere care tolerează măcelul creştinilor ; Turcia treime să fie expulzata din Europa. Ministrul afacerilor străine refutează cu energie atacurile îndreptate în contra unei puteri amice, relevează faptul că nu există lumină desăvîrşită asupra situaţiunel Turciei şi că posiţiunea O-landel nu ’l permite vr’o cooperare în ceea ce priveşte măsurile de luat de puterile mari în contra acestei ţări. Roma, 10 Septembrie. Generalul Saletla a fost numit şef al statului major al armatei. Ziarul Roma afirmă că o a doua di-visie navală, compusă din două safl trei corăbii, va merge să întărească escadra italiană din orient. — După «Tribuna» se poate să se triuieafăiu Orient totă exeadra activă. Constantinopol, 10 Septembrie. Instructorul de artilerie Grumbeckow-paşa va merge să petreacă un concediu scurt în Germania.—El este şi purtătorul unei scrisori autografe a Sultanului adresată Împăratului WUhelm. Ştirile turceşti în privinţa descoperi-rel de bombe sunt, după informaţiunl precise, falşe saîî exagerate. CiUTORIA TARULUI Petersbnrg, 10 Septembrie. D-nu Cluchkine, însărcinat ad-interim al ministerului afacerilor străine, va pleca la 16 Septembrie la 1‘aris.—Va sta acolo cile-va zile şi de acol va merge la Cherbourg, să aştepte sosirea Ţarului. Leiţii, 10 Septembrie. Prinţul de Galles, ducele de Connaught şi ambasadorul Rusiei s’aă dus spre Intim-pinarca Yachtulul Standard care a sosit, salutat de salve de artilerie ale flotei engleze. Prinţii şi ambasadoiul s’ad urcat pe bordul Iul Standard; recepţiunea a fost din cele mal cordiale, apoi s’a servit un dejun. Majestăţile Lor ruseşti afl părăsit apoi yachtul «Standard» şi s’afi îmbarcat pe «Tantalon Castle» care le-a condus prin mijlocul escadrei care a salutat în mod reglementar. Majestăţile Lor au debarcat la ora unu şi trei sferturi după amiazl.—Trupele au făcut onorurile şi musica a cintat imnul naţional rusesc. Cu tot timpul ploios, un public numeros a salutat pe Majestăţile Lor cu entusiasm. — Ţarul şi Ţarina s’aă dus la sala de recepţiune, unde consiliile municipale din Leith şi Edimburgle-a urat bună venire. Perechia imperială a plecat apoi la Dun-dee unde a sosit la 4 ore şi a fost primită în sunetul imnului naţional englez. Vice-primarul a remis Majestăţilor Lor o adresă de bună venire. Ţarul şi Ţarina afl sosit la Aberdeen la 5 ore şi 3 sfert, şi afl fost primite de autorităţi. Primarul a presentat o adresă. O mulţime numeroasă scotea urale entu-siaste. Majestăţile Lor afl continuat apoi călătoria lor la Ballater de unde vor merge în trăsură la Ballmoral. Drumul de fer e păzit de agenţi de poliţie englezi, scoţieni şi ruşi. ŞTIRI DIVERSE C ri m e—D oii cte.—Accidon te.—Intîmpl ărî. DIX CAPITALĂ Escrocherie a la Anilronic. — Trei ţigani, salahori, fără domiciliu stabil, anume Ghiţă Barbu, Vasile Nicolae şi Ţinea Tu-dor, afl ademenit pe un ungur, Oto Lucaş, şi i-afl luat o sută de lei, pentru a ’l face dintr’un lefl doul. Spre a inspira mal multă încredere victimei lor, cînd aceasta le-a dat suta de lei în bilete de bancă, afl pretins să li se dea argint, trebuindu-le ca material. In urmă, după ce afl cheltuit banii, afl declarat lui Oto Lucaş, arătîndu-I nişte bucăţi de plumb topit, că s’a stricat materialul. Păcălitul reelamînd poliţiei, cel trei ţigani sunt arestaţi şi s’a deschis o anchetă. Hoaţă prinsă.—Caterina Roth, domiciliată la otel Mercur, furlnd mezeluri de la diferite băcănii, a fost dusă la poliţia de siguranţă şi arestată. Aci s’a constatat că tot ea mal furase de la şeful de iren Di-mitriu un ceasornic de nikel, un portofel cu 30 de lei, un lanţ de aur şi o verighetă—pe cari a declarat că le-a vîndut unei femei de la Chitila. Iarăşi călcat de trăsură.—Erl, pe calea Victoriei, birja cu No. 133 a călcat pe d-şoara Luzetta Dobriceanu, fiica d-lul Do-briceanu, cunoscutul comerciant. Copila, greft contusionată, se află în căutare la casa părinţilor săi — iar birjarul a fost a-restat. DIX taică Uragane. — Din Corabia se anunţă că alaltă-erl, pe la orele 6 seara, a isbucnit o furtună violentă care a făcut mal multe pagube şi a desvelit mal multe case. Trei vagoane de pe linia din port afl derailat; uuul din ele a fost sfărîmat. — La BalacI, erl seara pe la 7 s’a desfăşurat asupra localităţel un uragan puternic, însoţit mal pe urmă de o ploaie torenţială. Uraganul a durat 45 de minute ; a făcut stricăciuni multe. Intre altele, a luat acoperişul de la mal multe case şi a Împrăştiat mal multe căpiţe de fin şi şire de paie. O sumă de case sunt cu geamurile sparte. Nici un accident de persoane. Iuceudiu.—Erl dimineaţă afl luat foc două ţarcuri cu porumb şi coceni ale unul locuitor din BudeştI, reşedinţa plăşel Negoeştl din Rfov. Ţarcurile cari erafl aproape de tot de oficiul telegrafo-poşlal, afl ars cu de-săvlrşire, împreună cu productele ce erafl în ele. In timpul foculul era furtună, coea-ce ameninţa întinderea incendiului; graţie însă ajutoarelor date la timp, clădirile din apro-piere afl fost salvate. ULTIME IHFORMATIOHI D. general Berendel, comandantul corpului I de armată, va fi a-taşal cu serviciul pe lîngă M. Sa împăratul Frantz losef, pe parcursul drumului de fer de la Severi» pînă la Piteşti. Toţi ataşaţii militari străini vor azista la 19 Septembrie la manevrele de divizii de la Filiaşl, ale trupelor din corpul 1 de armată. Printre elevii şcoalei fiilor de militari din Iaşi s’a ivit conjunctivita granuloasâ. Alaltă-eri s’aă constatat 18 elevi atinşi de această boală. D-l Petre Carp, fost ministru, a fost erl în Bucureşti, venind de la Constanţa, şi seara a plecat la moşia sa Ţibăneştil din judeţul Vâslirii!. D-sa este aşteptat pe Duminica în Capitală. Azi s’a început decorarea cu steaguri a Capitalei. Stîlpil aşezaţi în faţa Palatului sunt foarte frumoşi, precum şi nouile embleme ale judeţelor. S’aQ arborat pînă acum o mulţime de steaguri austriace (negru-galben) şi romîne; stindarde uugii-reşti nu se văd încă. E vorba ca in ajunul sosirel M. Sale împăratului sa se înlocuiască cîte-va steaguri romîne prin altele ungureşti. Cursurile gimnasiulul clin Constanţa se vor deschide abia la 1 Octombrie. Deocamdată se vor deschide numai doua clase. Excelenţa Sa contele de Wersels-lieimb, ministrul Germaniei, soseşte astă-zl în Capitala, venind de la Sinaia. A. S. R. Ducele de Saxa-Coburg-Gotha şi-a prelungit şederea în Sinaia pînă la 20 Septembrie. Celebrul pictor polonez, d. Adjukiewicz, a oferit M. Sale Regelui un album conţinind reproducerile tutulor tablourilor sale. In urma demisiuneî d-lui Radu Stanian, ajutorul de primar d. Paraschiv Ionescu a fost însărcinat cu girarea afacerilor primăriei din Ploeştî, pînă, la luarea unor noul disposiţiunî. E vorba şi de disolvarea consiliului comunal. Pînă acum însă nu s’a luat nici o decisiune în această privinţă. Liceul Francez Strada Scaunele, 45 (Casele d-lu( Fleva) Institut de învăţătură primară şi secundară, întemeiat de un Comitet de Francezi stabiliţi în Bucureşti şl autorlsat. de Ministerul Cultelor şi Instrucţlunel Publice din Romîma. Direcţiunea : D-nll N. LEAUTEY şl H. LOLLIOT. Pus sub înaltul patronagiu al Lega iunet Franceee, acest Institut nu ţinteşte la nimic bâneso. Inspirîndu-se de a-ce astă ougetare a unei regine că ■‘Instrucţiunea este hrana Creerulul şl Eduoaţiunea este acea a inlmel» Comitetul a voit să creeze alături de un institut de învăţătură din cele mal serioase, o casă de educaţiune de prima ordine, căreia familiile romîneştl să poată încredinţa copiii lor în toată siguranţa. ProgTama studiilor va fi acea a şooalelor primare şl secundare din Eomînia, combinată cu acea a institutelor simi-are din Francia. Studiul limbel francese va fl obiectul unor îngrijiri speciale, ast-fel oa toţi elevii să poată vorbi această limbă bine 1 uşor şi oa în clasele liceale superioare, toate materiile a-ară de limba romînă şi istoria naţională & României, să poată fl predate in limba francesă. Institutorii însărcinaţi cu cursurile de limba francesă în olasele primare vor avea diplome şi vor fl desemnaţi de Ministerul Instrucţlunel Publice din Francia. Tot aşa şi profesorii însărcinaţi ou cursurile de litere şi ştiinţe în clasele liceale superioare. I In clasele gimnasiale, cursnrilo de limba franoesă se vor încredinţa Domnilor Profesori A. Leautey şi H. Lolllot. Studiul limbel germane va fl, de o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiAr de la clasa ântăia primară. Elevii claselor primare îşi vor depune examenul lor de Anele anului şcolar la şcoulele primaro ale Statului. Elevii claselor gimnasiale şl acel al claselor liceale îşi vor depune examenul lor de Anele anului şcolar, după dorinţa părinţilor, la Glmnasille Liceele Statului, safl la Liceul Francez înaintea unei comisiunl constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şl Instrucţiune! Publice ‘din lto-mlnia. Elevii olaselor liceale vOr fl de o dată preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat roraîn, cît şi pentru cel france*, in prevederea caşului că posesiunea acestei din urmă diplome ar 11 necesară tinerilor cari vor voi să urmeze stu-«lille lor în unele şcoli speciale din Francia. Direcţiunea va avea grlje de a transmito părinţilor la sfîr-şltul fle-cărel luni, notele asupra gradului de instrucţiune şi de educaţiune a copiilor lor. Liceul va fl Instalat într’o stradă din centrul Capitalei şi cu o posltlune foarte sănătoasă, - struda Scaunele, 4b (Casa Fleva). Internatul va dispune de dormitoare vaste şi btne-aerLslte, de sofragcril spaţioase, de săli de bale şl duşe, şl o grădini frumoasă. La început, liceul nu va cudrlnde de cît cele patru clase primare şi cele patru gimnasiale. Clasa 5-a liceală se va orea la anu, a C-a peste doi ani şi a 7-a peste trei ani. Pentru orl-ee informaţiunl, a se adresa la Cancelaria Liceului, in toate zilele, între orele 9 şi 19 a. mv ş2 f»p. m. Institutul francez de Domnişdre W. M. C1ÎOI8Y autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA NEGUSTOR, IO BUCURESCI Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile încep la 2 Septembre. înscrierile de la 20 August st. v. INSTITUTUL DE FETE FONDAT IN ANUL 1882 47—STRADA SCAUNELE-47 Cursurile primare şi liceale vor Începe la 1 Septembrie cu vechiul corp didactic Programul este acela al Şcoalelor Statului. Studiul limbelor franceză şi germana o-bligatoril de la clasa I-a primară, va fi o-biectul unor îngrijiri speciale, aşa ca elevele, după clţl-va ani de şcoală să poată vorbi, cu înlesnire aceste două limbi. Musica, limba engleză şi pictura sunt facultative. înscrierile se fac de la 25 August. Directoare : EUPHROSINA C. C. DO-BRESCU absolventă a Scoalel Centrale de fete din Bucureşti şi a Şcoalei Regale superioare de fete din Berlin. Doctor DIMITRIU Roale interne, boule de roşiori cu garnizoana în Craiova, va fi permutat pe ziua de 1 Octombrie la Botoşani. I). Calligarys, noul prefect al d-lul G. Canlacuzino ia Fălciu, a plecat a seară la postul săâ. Aslă-zl dimineaţă a sosit în Capitală d. general Murgescu, comandantul flotilei, venind de la Galaţi. Ieri după amiazl afi plecat la Porţile de Fer pe bordul vaporului Radetzky al companiei auslriace de navigaţie d-nil: Baron Czikann de Wahlboni, Paillard Duclere. De Loehr, Ginlio cavaliero de Tessi, loc.-colonei Trotter, De Ladygensky, general Pencovicl .şi Azarian Efendi cu familiile lor, membrii al comi-siunel europene a Dunărei. ' Serviciul al 2-lea chirurgical, de la spitalul Filantropia, serviciu pus sub direcţiunea eminentului dr. Nanii, se va deschide rnîine. Recolta viilor din judeţul Pulna este inferioară celei din anul precedent, atît sub raportul calităţel, cît şi sub raportul cantităţel. Ieri s’a înfăţişat procesul de calomnie al d-lul Negoescu contra d-nel Păun care se amînase din iunie pentru că inculpata ceruse să fie adusă una din informatoare care lipsea, d-na Fontaine, sub directoare ia institutul d-nel Filionescu. Acest proces s’a amînatdiu nofl pentru că avocatul inculpatei a cerut să fie din nofl citată d-na Fontaine, care nu s’a prezintat nici erl, sub cuvînt că n’a fost bine citată. Ministerul public şi partea civilă consimţind la aceasta amînare, procesul s’a fixat pe ziua de 17 Octombrie. he la Curtea Ilegală (Relaţie oficială) Duminică, 8 Septembrie, fiind hramul hi-sericei Domnesc din Buşteni, MM. LL. Regele şi Regina, însoţiţi de A. S. R. Ducele de Saxa-Coburg şi Gotlia, precum şi de AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romlniel, şi urmaţi de suite, aO mers în trăsuri de la Sinaia la Buşteni, pentru a asista la serviciul religios oficiat de archimandritul Dio-uisie, stăriţul monastirel Predeal, şi preotul bisericel Domnesel. Pe drumul ce duce de la intrarea în comună, şi pînă la biserică, numeroase arcuri de triumf eraiî ridicate, iar casele e-raft frumos împodobite cu drapele şi verdeaţă. La intrarea în biserică, Majestăţile Lor afl fost întîmpinate de archimandritul Dio-nisie, care a presentat Sluta cruce şi evanghelia. Corul, compus din copil şcoalel, a eîntat în timpul liturghiei. La această ceremonie religioasă aă asistat : d. D. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri; d-na şi d. E. Stătescu, ministru de justiţie ; d. Ion Calinderu ; stariţul monastirel Sinaia; ofiţerii batalionului 3 vînătorl, precum şi alte persoane de distin-cţiune, enoriaşii şi poporenil bisericel. La sfîrşitul serviciului divin, archimandritul Dionisie a rostit o cuvîntare. * * * In urmă Majestăţile Lor, luând anafura, aă eşit din biserică îu curtea eî, care era frumos împodobită. Aci numeroşi ţărani, în haine de sărbătoare, erau aşezaţi la mese întinse, prin îngrijirea administraţiei domenielor Coioa-nel, şi cari primiră pe Majestăţile Lor cu strigăte de ura! şi cărora Majestăţile Lor le-afi adresat cuvinte bine-voitoare. De aci Majestăţile Lor S’aă dus Ia locuinţa preotului, unde Li s’a presentat de către d. I. Calenderu, administratorul domeniilor Coroanei, filantroapa d-nă dr. Tur-nescu, cu care Majestăţile Lor au bine-voit a Se întreţine. In urmă majestăţile Lor, luîndu’Şl rămas bun de la preoteasă, S’aă îndreptat către şcoală, care era frumos împodobită cu verdeaţă, steaguri şi lâicere. In laturile drumului fiind aşternute multe şi frumoase ţesături naţionale, Majestăţile Lor S’aă oprit spre a Ie vedea cu atenţiune, cumpărînd mal multe bucăţi. * * * Majestăţile Lor, ajungînd la şcoală, aă fost întîmpinaţl de profesorul şi profeso ra şcoalel, cari aă condus pe Majestăţile Lor în sala mare, unde, la intrare, aă fost primiţi de corul şcoalel cu imnul naţional ; aci M. S. Regina a bine-voit a executa pe orgă o cantată religioasă, care a produs în publicul present o profundă impresie de admiraţie şi veneraţie pentru prea iubita lor Regină. # * * In urmă Majestăţile Lor aă trecut în cancelaria şcoalel, unde aă bine-voit a semna în registrul ce Li S’a presentat, ca amintire despre această serbare. *** In acel timp afară, in curie, prinzindu-se o horă mare, Majestăţile Lor aă bine-voit a privi cu drag la dănţuitori, dînd desluşiri asupra portului şi danţurilor naţionale Alteţei Sale Regale Ducelui de Saxa-Coburg şi Gotlia, care era îneîntat de prilejul care I s’a presentat de a vedea juctn-du-se danţurile noastre naţionale. Majestăţile Lor, mulţumind învăţătorului şi învăţătoarei pentru zelul ce aă desfăşurat şi pentru buna întreţinere şi conducere a şcoalel, aă părăsit ’o în uralele entusi-aste ale mulţimel, suindu-Se în trăsură pentru a Se reîntoarce Ia Sinaia, unde aă ajuns la orele 11 şi jumătate a. m. 1)IN I A I (Corespondenţă speciala) 1'rot‘CHUI JMiniliiu De Joia trecută, se judecă la tribunalul Iaşi secţia I, afacerou Diinitriu-Cbendrino. «Epoca» a făcut la timp istoricul faptelor. Prin Martie trecut, d-na Chendrino, nepoata lui Diiuitriu, grefier la consiliul de războiă al corpului 4 do armată, a sesizat parchetul, arătiud că moşul săă i-a escrocat suma de 10.000 lei, servindu-se de o poliţă falşă, pe care era is-lită căpitanul N. Sinescu, din călăraşi. In re a- Jltate, nu era vorba de 10.000 lei, de oare-ce victima avusese prudenţa sa 'şl reţie 3.000 Iei, procentele pe 14- luni, termenul arătat in poliţa falşă. Dimilriu este arestat îu Aprilie şi după o prevenţie de aproape 6 luni. Joia trecui! afacerea a venit înaintea tribunalului. Alil din instrucţia orală în instanţă cit şi din dosare, vinovăţia inculpatului nu este complect stabilită, ceea-ce a uşurat mult rolul apărăreî, reprezentată prin d-niî advocaţi Al. Bădărău şi S. G. Longinescu. Partea civilă era reprezentată prin d. advocat G. Săndulescu, iar fotoliul ministerului public era ocupat do tinărul piocuror O. Teodoreunu. Azi, la orele f> p. m„ tribunalul compus din d-nil 1. Ghica şi lamandi a pronunţat diverginţă, —d. Ghica fiind pentru condamnare şi d. Ia-mandi pentru achitare. Dezbaterile aă fost urmate cu mult interes de un numeros public. S'a remarcat prezenţa in sală a prefectului de poliţie şi desele preumblări prin coridorul din faţa sălel de şedinţă a d-lul Gluorghian. Apărarea a fost briliant!: d. Longinescu în restabilirea faptelor, denaturate atît de acuzare cît şi de partea civilă; d. Bădărău In psihologia afacere! şi a mediului în care s’a întimplat. Din energica pledoarie a părţii civile, un violent şi intempestiv «& d’autres Dimitriu» a făcut mult efect şi- -va fi reţinut. • Procesul va veni din noii înaintea complectului tribunalului peste 10 zile. Kcp. BIJLKTI3Î ECONOMIC (Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 10|22 Septembrie 1896. Tendinţa pieţei astăzi mult mal slabă ca erl şi preţurile plătite cu 10 15 fr. mal ef-tine de vagon ta toate articolele după cum urmează : Grâne fine cu 5/6°/o corp.str.fr. 1100/1190 » inf. 56 Ibs. 22 » » » 1000,1010 » măturate 8 » » » 1015/1020 Secară comună 52/53 lbs. » » 850 » de Moldova 54 » » 780,800 Orz de furagift » 700/720 £» tăiat 51/52 libre » 830/850 A se eili urmarea foiţei în pagina a lV-a. ASAAtEAOGAlA ATM i Cu ocaziuueu înaltei vizite a împăratului Frantz Iosef, revista «Lumea Ilustrată» va a-pare într’un număr festiv cu următorul cuprins ; Iîustraţiunî: I. împăratul Francisc Iosef I. 2. Regele Ca-rol I. 3. Regina Elisabeta. 4. Principele Ferdi-nand al Romîuicl. 5. Priuicpesa Mnria a Ro-înlniel. 0. Contele Goluchowsky. 7. Dimitrie A. Sturdza. 8. G. Canlacuzino. 9. Eugen Stă tescu. JO. General Budişteanu. II. P. Poni, 12. C. I. Stoicescu. 13. A. Stolo-jan. 14. C. Paladi. 15. Ischl (vederea băilor) 16. Autograful Imnului Austriac. 17. Sinaia (vederea Pelesuluî). 13. Notele Imnului naţional ro-rnUi. 19. Viguete. Text: Imnul Habsburgie, Imnul Naţional Roinin, Schiţă istorică: Domnia lui Francisc Iosef, » » » Regelui Carol I, Schi- ţă biografică: Carmen Sylva. Note biografice : Principii moştenitori, biografia contelui Goluchowsky, biografia primului ministru romin, biografiile „miniştrilor romînl, Numărul festiv va costa numai 00 bani. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „FOMFISiIAN“ BUCUREŞTI, CALEA RAIIOVE1. 64-66 Sub direcţiunea d-rel Constanţa Pompilian licenţiată in ştiinţele matematice din Bucureşti şi din Paris (Sorbona) Se primesc eleve interne, şi seini-interne. Cursurile vor începe la 1 Septenibre a. c. Invăţămîntul coprinde cursul primar şi secundar, divizate precum urmează. 1) Secţiunea de învăţământ clasic (Bacalau. real) examenele se vor trece la şeoalele statului- 2) Secţiunea de cultură generală ; examenele se vor trece în institut. 3) Secţiunea de pictură sub conducerea d-lul Pompilian, artist-pictor, se va pune la disposi-ţia elevelor o vastă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru. 4) Secţiunea de muzică, sub conducerea d-nel Emilia Saegiu. profesoară la conservator. 5) Penlru educaţiunea, studiul limbelor străine şi lucrul de mână. am reuşit în tratativele ce am avut cu unul din cele ’mal bune institute de educaţie diu Paris, a’ml procura institutoare şi guvernante, personal format din a-cest institut. Localul în care este instalat, noul institut, a fost, construit expres pentru şcoală, conform cu toate condiţiile hygienice; coprinde săli de studiu, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc. O grădină spaţioasă înconjoară tot localul, care e prevăzut cu instalaţiune de apă şi gaz. Pentru elevele semi-interue se va organiza un serviciu de onmibus. Personalul didactic se compune diu Religia.............Preotul G. Gibescu, licen- ţiat în theologie Limba latină . . . D-uu L. Şeineanu, doct. în litere şi prof. Iu Univ. Limba Romînă . ... G. Adamescu, lic. în lit., prof. la gimn. Şincai » greacă . . . D-nu G. Pauelescu lic. in lit. prof. la lic. Lasăr Limba Franceză . . . Peruană Brulin, prof. la ColUge Rolin (Paris) Istoria . . . , . . D-nu M. Şăineanu doct. în litere. Geografia...........Il-ra Olga Marinescu, lic. în lit., profila externat Aritmetica . ... A. IoachimesVu, inginer, licenţiat in matematici Fizica şi Chimia . . . M. Popovici, doctor in chimie Ştiinţele naturale . . . N. Demetrescu, licenţiat în ştiinţe Ilygiena .... D-na L. Afoscwn a-Sion, dr. in medicină. Geometria . , . . D-ra C. Pompilian, lic. în in matematici. Lucrul de mină . . » Moisescu, prof. la şc. profesională. Limba franceză . . » ÎS. de Sellier, prof. la l'institut normal catolique » germană . D-ra M. Menn, idem. » engleză . . Mise Jakson. Desemn................D-ra I/g(. Inslitutrice .... D-ra Victoria Davidescu, diplomată a 6 cl. diu Asilul Elena Doamna. Toţi profesorii vor fi secondaţi de repelitoare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universităţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interogă zilnic pe eleve. înscrierile se pot face începîud de la 1 August. Pentru orl-ce inforinaţiunl mal dettaliaş se adresa la direcţiune de la 9—2 a. ra. i dee al 2—6 d. a. mr ^ -v i s» -mt Sab-semnaţn V? permit a face cunoscut onor. public că »A IBESCIHS localul CONTINENTAL LUNCHEON BAR anexa liot8luluî Continental din Bucureşti, Calea Victoriei vis-a-vis de Teatru. Cu deosebită stimă, TBCBBSBtBCBB & BlB]MSTSVMM NOUL PENSIONAT DE BAEŢI Al Comiinituţel Germane Evau-gelice din Bncnrescî STRADA LUTERANA No. 14 Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va fi administrat de o comisiune specială aleasă din sinul comitetului general al comuni-tăţel. Cu direcţiunea institutului e însărcinat d. Pastor dr. Eugen Filtsch. Personalul conducător intern e compus: 1,. Dintr’un inspector, căruia, în prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori eu titluri academice şi un institutor cari supraveghiază de a-proapo lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor încredinţa. Acest pensionat stă iu nemijlocită legătură cu şcoala noastră evangelico-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are : o clasă pregătitoare, 4 clase primare cil programul statului, şi 5 clase reale. In această şcoală reală se învaţă limbele : germană, romînă şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ. In această şcoală vor invăţa elevii pensionatului nostru. Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat într’o posiţie cit se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de mîn-care şi de băl, corespunzînd pe deplin eondi-ţîunilor igienice. Pentru recreatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, nelipsind nici aparatele de gimnastică. După vîrsta elevilor, taxa anuală a pensionatului variează ini re 600 pînă la 1000 lei, pentru interni, şi 230 pînă la 400 lei, pentru semi-internl. Taxa se va solvi în rate trimestriale. Prospecte se pot primi in mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şl de la diferitele oficii parochiale evangelice din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 1 Septenibre a. c. (stil vechio). Pentru comisiunea administrativă pensionatului de băeţl al comunităţii, evangelice germane din localitate Păstorul dr. EUGENI FILTSCH Strada Luterană No. 12 Liceul Clasic RomTn ŞI Liceu! Real Francez Strada Fontîiiei, Ho. 8 BUCUR ESC! sub direcţiunea D-neT Filionescu absolventă a şcoalel superioară din Lau-sanne (Elveţia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala centrală înscrierile se fac in toate niţele Ia cancelaria institutului. PROFESORII LICEULUI CLASIC: Al-nele Al»'. higiena. Elina AAorlzun, licenţiată în ştiinţele naturale diu Paris, ştiinţele naturale. Alese. Eilionesic»», dipl. a şcoalel superioare din Lausanne (Elveţia) limba franceză I. IV. Atomul» Alese. .4. C. Shtrtlxa, lic. în litere şi filosofîe, limba franceză V. VII. Gr. Ta iernai», lic. în filosofîe, istoria I, VII. Altul»» ffl«6i’CS«i, lic. în matematici, matematica. I, IV. Aon SŞlt'oeese*», absolvent al facultăţel de sciinţe matematice, matematica V.—IIV. F."f i'ii .îf iS»iiileu ti ii, lic. în filologie, limba latină. V. VII, limbă greacă. Geot'ge A. Gorcit», lic. în filosofîe şi istorie, geografia. V. To»»»»»let*c*s, absolvent fac. lit. de la şcoala superioară normală, limba latină I—IV. At. ABoltlot'»'»»»»», licenţiat în drept şi absolv. al facult. de litere limba romînă şi dreptul administrativ. Teodor înfiat», licenţiat in filosofîe şi chimie, ştiinţele fisico-chiinice. At»'. G. Vomat», dr. in litere şi lilosofie din Viena. limba romînă. Ion Aaotire»e»e, absolvent al faculLăţel de teologie, religia. &erbtî»aencte, absolv, al şeolel do bele-arte, desemn. Teotlore&en, absolv, al conserv, muzica vocală. Alle.seu .VSarin, profesor la conserv, piano. Garltea lic. în filologie, limba latină. At.ctoara A(j/nt»5atle absolv, a cons. şi ES~ra IVattn*e>sc»t. ’ INSTITUTOARE INTERNE: At-şoarele Ajoeher, Bloeltal, Troitre, JAltsc» Fell AAIhs TftaKerif, I'leit* Xatmer ele. Lista profesorilor liceului real francez se va publica in curind. Avis Clraiovamlor Aflăm că d-nil Schwartz & Mendelsohn cunoscu(iI proprietari al renumitului mnga-sin de haine gata şi de comandă, sul) firma «Bazarul Regal» casa de încredere calea Victoriei No. 28 în faţa Prefecturel Capitalei, vor deschide în cursul acestei luni şi îu oraşul Craiova o sucursală lot sub aceiaşi firmă, unde craiovenil vor putea găsi o croială bună, frumoasă şi elegantă precum şi stofe dc ultima modă cu preţuri modeste;_______________________ ______ Doctorul Gr. A. Ţăranu" Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Mtradii Băncel Naţionale colţ cu strada CaragheorghevicI de asupra teatrului Hugo. Oonsultaţiunl dela 4'ju pînă la 7. p. m : pentru ________ dame de la 3—4 __________ IIsK&Iefie sifilitice N E PUŢIN \ A BA U BĂ TE A NU 1 Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi impedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist îu boale lumeşti l>r. T M ii 14 EaSOETK’j aODEBH 15 K Si.tr.ţi I BucupescT;' Csica Victoriei Ilo. 190 SUB DIBF.CriUKEA D-lor dr. 31. BHANDZ C .şi U. C. DRAGII Cursurile primare si liceale ale aiuthiî şcolar ÎH'JQ-Ol cor iiuxpe la 6’ Sepiei» bre % c.i următorul corp didactic: g. Carii licraS 1. Crcotul S“4r*»or»u»«, u.r. tvi pv-.f. l« * n.alu por. de Uifclit.) va j-rmla ic Jiului, ea ţ> inorU cl 1V-*. 2. Th. 17. («ir. in litere, prof. la şcoala nor* inaU Ae iiictttuIot)) ». rontîi.il cl. V, VI, VII. 3. ĂtiaiiitMitii (iK-jui;»t in litrre prof U ua£ti, ul cuţiai in lUcte, jm»T. la Incul *2.a* zS ») f.Wofta • l ;-a VI- VII. C. l.iwhr PjiuîJUCnuti* (dr. in llt»-ro, prof. la jjconla nor* m».'ă KUp«?r»oHrft) limba laluiS clasa V— Vil. 7. (dr. in Iilor*. prof. la flecul *KihaT Bravul») li tul» yermauâ clas* V — \ * t. 8. JfiirliD. in Ut.) limR» ffurmjttft cl.î VI. 9. Erarift.')M, '< l' t ju lU«*vo, pruf. Irt llcoul «Sl\ Sava*j istoria el-u'a T - Ylt. U). r*i. Jiii/iBilCMmi. tu. cm.*, **i Illcrc, prof. la liceul «Sf. Sava») limba eUrni clasa V Vil. ui. î>. (2î*ory:ovv'*«s. (liwnţiAc m nteic, *>»%,,. cs& clasa I—IV. ;. Sf Mut Ceresnes, r. (-2*r. iu cblrale) sc. fislce. j<». Kielinn Pcirew», (liecv.ţlet in şcilntele flstce*chi* nir c, prof la irinuia/iul «ŞlitcaiO Bciinţele nslco. . j. ,N. l owW exn», (iReu\iiit în matematici, prof. la şcoala noiii aW de inttiiuiorî^, matrnîuUoa clasa V şi VI. i’J. 1. (licenţiat in lua iernatici, prof. la liceul 'Mate'U Batar;.1») matematica clasa VII. j3. <1. î*0|îe»tm, (Iiocnţ‘:tt in matern ui ici, prof. la gimua* tiu? Ca»*teii.ir \\>nâ) matematica clasa I —IV. li. A. .Tîcr(:iti, (Uctnţiat in drept) Droptul şl Econo* mia politicii la cl sa VII. 10. yf. <*aisn, l*l-r. In medicină) Ilit'iena. tc. Ii. Eenvhcii, (prof. la liceul «Laz&r» şi şcoala nor* tn;«la de InstUuton) gioinr.atica. n. O. Georgenai, (prof. la j^irn. ■*Canleraii> desemnul. ia. 1. SlftmiluNcu. (prof. lagirn. fineai») musica vocală. »"J. >îoinitu, (prof. laşe. nor. de inat. lucrul manual. i*rof<*N«ui prepuriiiiori’t A. Bcrlban, I. Odor, absolvenţi »i fa Mii Iţei de Ulei e, pentru 1. elenii şi 1- latină A. Alpern, ’îoenţiat i.i matcmuDc) şi elev la şcoala de poduri, I. Ma* carie, e.'*:v la poduri peutru mateniaticl. O. U'csra jsrmsnr 1. 1 . SuvuluNcii, (absolvent al şcoalel normale Carol I) va preda cursurile in romînesee la clasa I—II. 2. I. .Vnreelott. (absolvent al şc. nona. din Galaţi) cursurile in rominesce la cl. III. 3. &«>»» V, » Luncoză. 5. Nl. Ouilin, (absolvent al gimnaziului din Ccmovilz şi licenţiat în teologie) pentru conversaţia germană. 6. Junrcz litoviln. (institator, absolvent al conservatorului din Bu* urescl) pentru vioara. 7. H. HIoinHU. poutru lucrul manual. 8. !>. loiicauîi. pentru gimnastici. 9. A. licenţiat în theologie, sub director— rdetbc «3 iitKiituiulni ilr. XhomeNcn, medic primar la spitalul dc* copil şi profesor de clinică infantilă la Universitatea din Bucureşti. Itifenierile se fac cu începere de la 20 .‘i 'us*., în toate et-leîo, între oi-cU* 0—12 ?i 3 -6 la cancelaria direcţi unei, îu localul «I/.cculuT Modern*. Calea Victoriei, 180. Bucureşti. Şcoala de fete De sub direcţia d-nel ENIU BĂLTEANU, din calea Moşilor, 162 (Bucureşti), autorizată de onor. Minister al Instrucţiunel Publice cu No. 6947 din 10 Septembrie 1896 să aibă cursuri liceale, secundare, primare şi) grădină de copii, cursuri de limbi streine,pictura, musica, etc , cu profesorii următori: 1. D. Siteranţla TA». Al., doctor în litere (p. rom.) 2. D. Vo»»*ita»»li»»e*tcu Al., lic. în fdo logie (p. latină.) 3. D. Arene»» I., licenţiat în ştiinţele fisi-co-chimice, (p. fisico-chimice.) 4. D. Voleeag IV., licenţiat in litere (p. greacă.) 5. D. Altîtlulesct» .llofrit, doctor iu fi losofie (p. filosofie). 6. D. Alobrestvit Al., licenţiat în matematici (p. matematică). 7. D. A*os»c&eu Al., licenţiat în filologie (p. geografie şi romînă). 8. D. Solit' IV., licenţiat în drept (p. drept şi economia politică). 9. D. ASttlgiîrea»»»» C., licenţiat în teol. (p. religie). 10. D. Ala»»»» €>., licenţiat în litere (p. istoria universală). 11. D. Atonei tle Cerenueis, licenţiat în litere (p. franceză). Î2 D. Itrânrijr.ti AA., doctor în ştiinţe (p. ştiinţe). 13. D. A*a»»tl»‘le A., licenţiat in ştiinţe (p ştiinţe). 14. D, Ci*»i»agea Air., licenţiat in litere (p. istoria universală). 15. D. Aldititlc&eu JV», absolvent al conservatorului (p. muzică). 16. D. Enit» Alâllet»»»»t, licenţiat în litere şi filosofie (p. franceză şi romînă). 17. D. FeinescH A. V., absol. al şcoalel de bele-arte din Bucureşti şi Paris (p. pictură !§ desemn). 18. D. t'reţu Gr., licen. în lit. (p. lat. şi rom.). 19. D. Fiste/icr Varul, licen. îu lit. (p. germană). 20. D. Frttnpoie* •!., absolvent al şcoalel superioare de comerţ din Laussane (p. conversaţie germană şi franceză). 21. D. ASabetş Ar., doctorand în med. (p. igienă). 22. D-na Ale-rriestc»» ^1., absolventă a conservatorului (p. piano). 23. D-na Toncot'lei AI., absolventa Asi-lulul Elena Doamna (institutoare). 24. D-na Stroe ABot*eHe*» Almilla, fostă inspec. p. lucrul de inîuă (p. lucrul manual). 25. D-na Alt»ei AAerti», absol. şcoalel engleze diu Viena (p. piano, engleză şi gemi). 26. D-na Air»»»» ASargttei'ile, Insliluiion Freseutalion de Mărie (p. conversaţia franceză). 27. D-ra Hangar AA., absol. facult. de sciinţe (p. matematica). 28. D-ra Sterenen AA., studentă la facultatea de litere (institutoare). 29. D-ra Holm»»n Aria, şcoala secundară germ. din Kroustadt (convers, germano- frau-ceză). 30 si 31. D-rele Ungar P., Kiudergărtnerin şi Gllberg M. maestră (p. lucru manual). 32, 33 şi 34. D-rele Protopopescu M, Costa-pol E. şi PSucescu N, bacalaureate (preparatoare). 35, 36 şi 37. D-rele Vasilescu V., Şişman M si Bereşlcanu (ndjuutc). 38. D-ra Sund din Karlsruhe (engleză, italiană şi piuno). Strada Emigratu Ne. 1, intrarea numai prin truda sf. VoevozI. (TrainwayJ. Consultaţiuul de la 10—1 dira. penlrula 5—8 seara. Loc separat de aşteptare şi de fie-care. nr IlIflIltDIIIT apartamente In Ut InUniKIMIp strada Model No. 3, a se adresa la d-na Moscu. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»_____ 70 LOU1S JACCOLLIOT MÂNCĂTORII OK FOC PARTEAglI Te rog scumpe Dick, nu-mi face necinstea de a crede că un singur moment am putut să mă tndoesc de prietenul nostru, şi dacă al găsit ceva anormal în mine, aceasta venea din marea mirare în care m’a lăsat această scrisoare. — Foarte curioasă în adevăr, scumpe conte... este la mijloc vre-un mister pe care viitorul îl va da la lumină; eti unul nu voi vorbi nimic lui AViligo; el este omul care nu iartă nici chiar umbra unei bănuell. In orl-ce caz, ar fi bine să angajezi pe poliţist ca să părăsească această pistă ; o repet, perenul este foarte periculos pentru el... Es^e lucru cert că Wiligo ne suprave-gheeză ; lipsuiile Iul îndelungate arată în destul că el urmăreşte un plan pe care şl-l’a formulat în minte ; sunt foarte convins de acest lucru de şi nu mi-a spus nici un cuvînt ; şi dacă acum mi se va spune că el s’a afiliat societăţii bătătorilor de tufi- şuri, voi răspunde lămurit: Bătătorii de tufişuri să se păzească! Să lăsăm deci pe Vulturul Negru să combată cu armele şi cu mijloacele sale ; să nu uităm că războiul de tufişuri va reîncepe, şi că pe acest teren Negarnookul este cu mult inal ture de cit toţi poliţiştii din Franţa şi din An-glia. In acest timp Laurent intră în camera stăpîuulul săO. Cu apă rece şi cu fricţiunile energice pe cari i le-a făcut Wiligo, bietul otn a parvenit ca să facă să dispară urmele unei somnolenţe teribile pe care el o atribuia abusulul de şampanie la banchetul din ajun şi se pregătea să se scuzeze faţă cu tînărul conte, când Canadianul II istorisi evenimentele petrecute peste noapte. — Oh! acum înţeleg, zise el, văzînd mal limpede înaintea sa. Nu e nevoe ca să căutăm cine a făcut acest lucru, şi dacă vr’o dată îl am în bătaea revolverului med... — Consulul Rusiei, întrerupse Wiligo. Olivier şi Canadianul schimbară o privire plină de mirare, care nu scăpă perspi-cacităţel Vulturului Negru. — Ce vrei să spui? întrebă Dick intrigat peste măsură. — Vulturul Negru n’are trebuinţă de un spion atît de dibaci ca să afle lot ce se întîmplă, răspunse Nagarnookul cu un su-rîs de satisfacţiune orgolioasă. Apoi adăogă : Dacă Wiligo n’ar fi ştiut... Cum ar fi o-prit el trăsura, ucis pe tllharl şi ar fi scăpat ast-fel pe amicul lui Tidana ? — Este adevărat, dar spionul dibaciu, ne prevestise din ajun. — Vulturul Negru nu previne, dar lucrează, răspunse sentenţios Nagarnookul. — Dar vorbişi adineaori de consulul Rusiei ?,.. De unde al aflat că este amestecat cu ceva în afacerea asta ? Vulturul Negru va face un adevărat serviciu fratelui săli, făcînd să dispară orl-ce îndoială In această privinţă. Supraveghiam pe bătătorii de tufişuri în apropierea tavernei Devil’s şi am aflat că consulul a cerut cîţl-va oameni decişi, pentru ca să asiste pe emisarii săi la o răpire care trebuia să aibă loc în noaptea chiar; am înţeles că era vorba de prietenul aceea lui Tidana. — Şi al riscat cu curaj viaţa ta, pentru ca să mă scapi! zise Olivier. — Aşa dar eştlj[sigur că este consulul Rusiei ?... — Fratele meii poate să creadă în cuvîn-tul Vulturului Negru. — Mulţumesc, zise Canadianul strînglndu-I mîna, ştiu acum ce ne rămtnc de făcut. Aventura din ajun, care cît pe aci era să aibă un deznodămînt fatal pentru Olivier, putea să se reînoiascâ dintr’un moment în-tr’altele sub o altă formă şi cel patru tovarăşi ţinură un consiliu repede pentru a stabili linia de urmat, faţă cu aceste evenimente. Putem vorbi în camera domnului Conte, zise Canadianul, aci nu ne putem teme de urechile indiscrete ale vecinilor lui Laurent. — Nu mal sunt de temut, răspunse Vulturul Negru ; păsările răpitoare le sfîşie In acest mement cadavrele pe cîmpia Jupuiţilor. — Să fie cu putinţă ? exclamă Dick ? — Erafl patru... cîte şi patrujsunt morţi, adăogă sălbatecul cu un ton care făcu să tresară pe cel l’alţl tovarăşi. In acest moment prin fereastra deschisă vocea unul vînzător de jurnale din stradă ajunsese plnă la el. — Cumpăraţi, zicea el, «Morning Advers-tiser» cu crima din cîmpul Jupuiţilor, pa- tru cadavre, detalii oribile; sărbătoarea de erl cu portretul guvernorulul şi moartea lui Tom Powell... Sunetul mergea slăbindu-se pe măsură ce vînzătorul înainta pe Yarra-Street, şi cuvintele anunţînd moartea boxorulnl, fură cele din urmă cari putură să parvie la u-rechia tovarăşilor din ote'. — Situaţiunea este gravă, zise Canadianul, şi Mclbournul foarte periculos pentru noi in acest moment. Campionul anglo-australian mort, cel d’intil pungaş poate să mă împuşte la cotitura unei uliţe, sigur că va găsi judecători indulgenţi cari să ’l achite. Iar d-ta, domnule Conte n’al scăpat de cît prin minune din mîinile adversarilor turbaţi, şi masacrul agenţilor lor nu cred să aibă darul ca să ’I calmeze. Cred dar că ceea ce avem mal bun de făcut este să plecăm cît se va putea mal repede spre Locul Lebedelor, tufişurile fiind un azil cu mult mal sigur pentru noi. Această părere fu împărtăşită de toţi şi mal cu deosebire Wiligo insistă ca pileca-rea să se fixeze cel mult peste 18 de ore. Fu hotărît ca în aceeaşi zi chiar Olivier însoţit de d. de Funcal, consul al Portugaliei, să meargă la biuroul concesiunilor pentru ca să înregistreze concesiunea sa. Toate formalităţile fiind îndeplinite la Londra, era de ajuns ca să se înscrie titlul săil de concesiune, lucrul care se putea termina în cîte-va ore. In acest timp Canadianul trebuia să angajese cîţl-va compatrioţi de al săi pentru a începe exploatarea. Aceste proiecte fiind stabilite, Wiligo plecă de la prietenii săi, dîndu-le întîlnire pentru seară, iar aceştia se pregătiră pentru a merge la d. de Funcal. Această întrevedere, mal cu seamă după evenimentele întîmplate, promitea să fie de un in- teres palpitant. De şi distanţa de parcurs era foarte mică, el luară o trăsură a hotelului. Stradele erafl pline de o mulţime agitată şi furioasă; moartea Iul Powell excitase spiritele, şi cea mal mică imprudenţă putea să dea loc unei manifestaţiunl periculoase. Cîte-va minute după plecare, trăsura cu cel trei prieteni se opri în faţa consulatului Portugaliei, situat în elegantul cartier Royal-Elisabeth. Baronul de Funcal, asistat de ataşaţii săi din Cristobal-Coco şi Pedro da Sylva-Lupin, primea pe invitaţi n îcapul scărel (Va urma). BIJOUTERIE 6 HOROLOGERIE LEOJT WEISSBIiUXlI Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meii In tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate In aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perla, ele. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, use-m enea şi In monezi de aur argint şi aramă. Ateier special pentru comenzi şi rueţre rafturi de bijutierie şi ceasornicărie c cele mal reduse. 89 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada lipscani No. 6 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 10 Septembrie, 1896 1 _ Cump. Vmd 4°/o Rentă ĂinortisăbilfL . . 86 7» V» 5«/o » Amortisabilă. . . 100 100 7. 6°/o Obb'gaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 7» 10 2 5«/o » Municipale din 1883 94 95 7. 5->/o » » » 18» 95 ./« 90 7* 5 «/„ Scrisuri Funciar Rurale . 92 */. 92 V» 5 »/„ » » Urbane . 88 */. 88 V» 6 «/o » * » Iaşi. 82 V* 82 7* Acţiuni Banca Naţională. 10-40 1650 » » Agricolă . 218 — 222 — » Dacia Rominia asig. 438 — 445 — » S-tea Naţionala asig. 455 — 465 — S-tatea de Coastrucţiunl . 175 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din ' ‘ îcm carac- tere din furt Ajl fabrica Albert 4 C*», Frankenthal şic fonderia de litere Plinsch din Frank- MARE DEPOU DS Burlane de Basalf, TEVE DE PLUMB, PER ŞI TUCIU Fortunl de cînepă, şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl, tont k l’egout, gaz, etc. la IIAMS HART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Şi pentru încălziri centrale w 46 (100—78) SOBE CALORIFERE BELGIANE Unica specialitate in felul lor Prin excelenta lor ventilaţiu-ne aii devenit sistemul cel mal higienie, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Măldăres-cu, dr. Varlam, etc. Aii fost premiate la toate ex-poziţiunile internaţionale, precum şi la cea din Anvers şi Chicago cu medalie de aur. Consumînd puţin material aii un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Viozarea sobelor se face cu condiţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Singurul depozit pentru Ro-mînia al casei Dequenne & Comp. din Bruxelles şi Paris fMarcus Littmann S-sov I Wappner Ol, CALE* VICTORIEI, 61. (VI»-a-vl« de Episcopie) La vechiul magazin de Lămpi se află: Muşine de bucătărie, Băl, Closete, (sistem tout a l’dgoflt) 105 36—2 TVOTJ DE TOT Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiuuea se poate vedea funcţionînd In biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata In rate trimestreale. k 0 sită incandescentă Lei 1,50. Un bec complect montat cn lumină Incandescentă pentru daz aerian Lei 7.60. Mal posedăm un sistem nod de tot de lămpi, foarte practic cil şi fără lumină incandescentă de atlrnat şi de masă, neavind trebuinţă de gaz aerian, ci este Întreţinut de un liquid supranumit «GasstofT», care se transformă în gaz aerian- Intreţinerea acestor lămpi e mal eflină de cît a lămpihţr cu petrol consumind pe oră 1 centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Ac.-st sistem de lămpi încă n’a existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există SocietălI de gaz aerian. Ft'HR şi StIIRIF Bucureşti, Strada Smîrdan, 8 (102) (60-3) La Typografia * Epoca» se vinde hir tie maculatură cu 45 bani Kilogramu în pachete de 10 kilograme. 0. TEIRICH & C BUCUREŞTI * O.—Strada Berzei.—O. i INSTALAŢI tml DE TELEGRAF, BAZii APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian '«Aparate de gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (100-100 Proecte. — Biurou de Construcţie. — Export sa (60) 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61 IN FABRICA LUI PAUL MILKER S ăseşte în tot timpul un Mare Asortiment DE ARTICOLE DE VOIAGIU SACI CU NECESAIRE DE T0ILETA de la 40 piuă la 350 Iei Articole de PLUŞ gata §i de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbei- Vodă, 61 (30—30) COMPANIA GENERALĂ DE Conducte de apă din Lifcge SUCURSALA ROMÂXIfI BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Afi font transferate Calea Ctrlvlţel 33, BncureacI Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucurescî Antreprenor al distribui lunilor de apă pentr u B.-SaRAT şi SINAIA Exeentă tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentrn administraţii şi particulari FÂNTĂNÎ, LAVABOUBI, WATEB-CL0SETE, TOUT-A-L’tfGOUT, BĂI, AP0METRE Mare depou de tuburi ţl aparate peutru acest gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre saă prin in termediarul nostru autorisat D-nul LAN0AU, sub reserva aprobărel Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor L. BONNET. 27 50—43 I fost MISIR strada Vecliie IVo. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din nod aranjat, situat în centrul oraşului, In cartierul exclusiv comercial, in apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 lofl 50 în sus. ServiciO prompt. Gaajdiurl spaţioase cu apă în curte. Antreprenor M. WEISEB 82 36— FERESTRE Şl UŞI GATA Cel mal mare depozit de DUŞUMELE de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de la 101/* centi-metre la 181/* centimetre lăţime 3 ctm. cu Ln. 2,10; 4 cmt. cu Ln. 2,60; 5 ctm. cu Ln. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor JE. Bucureşti,—Calea Plevnel 103.—Telefon Adresa telegrafică. Lessel, Bucureşti. (83) (24-10 99 PATRIA SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL, SOCIAL VABSAT LEÎ CN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smtrdan No, 15 Societatea * Patria* se recomandă pentru AHIGlTBÂBi ASUPRA TIEŢEÎ pentru cas de moarte, aseciaţiunT cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, Indemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generală pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) ALAMBICURILE DEROY-GARANFIL PAR MS - €m A Ij A TI Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinarâ şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiO, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce j spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazonelor şi I Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produc© sad din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după [ voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de Ump, de apă şi de con-bu stihii. A se adresa d-lul GGORGE8 A. ©ABANFIL, Galaţi, sad la agenţii săi acreditaţi din diferite I ţări şi localităţi. Depoul general Bncoresci str. Doamnei 27 casa Bilcoson. 16 106—71 IV. GRiaORESCU ■13, Calea Victoriei, 43 vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucurescî Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că fn atelierul med se confecţionează Încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi Încălţăminte gata cu preţuri moderate. N. B. Pentru conservarea încAlţâmlntelor recomand veritabila Crema-melivniană neagră şi culori din fabrica «BBOWN ţi SON din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri. (108) (25—1) REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clemente! No. 3. OTTO HARNISCH Bucurescî I Galaţi 41—Strada Academiei—41 \ 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC ASBEST Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Cortle — F’ire CURELE DE TRASMISIUNE IfManometri—Robinete— Ventile — Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu (97) Muşamale (co-s) Bucurescî.No. 8.