SERIA n.—ANUL II, No. 250. Ediţia a treia MERCURI, 11 SEPTEMBRE 189 J. NUMARULJO BAN.I AROMA W ’M’JEIdR ncep la 1 şl 15 ale fle-c&rellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucxntşti la Casa Administraţiei In judeţe şi sireinătaie prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In atreinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » * 25 » Trei luni . . . 8 » * » 18 » Un număr In străinătate 30 bani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. S-STRADA CLEMENŢEI—No. S NUMaRUMO bani AST'tfCrrKII.K In Bucureşti şi judeţe ee primite numai la Administraţie In atreinătate, direct Ia cumtoletrofle Ş> ia toate oficiile de publicitate Vnuneiurl 1a pag. IV.0.30 b. linia * » » m . . . . . 1.— lai * * » » n........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul] Un unii Teehlt S0 bani ADMINISTRAŢIA No. S-STRADA CLEMENŢEI -Ş3. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URM A TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI m m 0 MIE Şl UNA... PROSTII COLECTIVISTE Citim în «Voinţa Naţională» următoarele, tipărite cu italice: «Situaţiunea tesaurulul public» pînă Ia 31 Iulie 1896 e sub tipar şi o vom avea peste cite-va zile. De pe acum Insă putem spune că resultatul dobîndit plnă la finele lui Iulie 1896 a accentuat Încă şi mal tare mersul înainte al Încasărilor constatat prin situaţiunile celor d’intiiă 3 luni. Pe cind la finele lui Iulie 1895 încasările pe primele 4 luni erad de 49 milioane, la finele lui Iulie 1896, şi pentru acelaşi period de timp, ele ad atins cifra de 62 milioane, adică ad dat un plus de 13 milioane. Este de observat că încasările pe 1896 sunt în creştere simţitoare nu numai în comparaţie cu cele din anul precedent sad din anul 1894 —ani cari ad dat deficite — ci ele sunt superioare cu 4 milioane încasărilor din 1893—94, an care a dat un excedent de 20 de milioane. Mal e de remarcat că, la 31 Iulie, din exerciţiul 1895—96, excedentul plăţilor este de 6 milioane jumătate, pe cînd anul acesta excedentul Încasărilor asupra plăţilor este de 6 milioane jumătate, ceea-ce face o diferenţă de 13 milioane, cu toate că plăţile în aceste d’intîid 4 luni sunt superioare plăţilor efectuate în anul trecut cu 400.000 lei. ’Şl poate dne-va închipui ce era să fie dacă conservatorii §i d. Ghermani ar fi fost chemaţi să alcătuiască şi să aplice şi un al treilea budget croit după cete două precedente ? Şi cum voiţi ca faţă cu asemenea re-sultate «Constituţionalul» să nu atace cu furie pe actuaiul ministru de finanţe, d. G. Cantacuzino ?... Să ne erte cititorii că am avut curagiul a reproduce un pasagiu aşa de lung din proza colectivistă. Singura scuză ce avem, este că prostia din gazeta «Voinţa» fiind pr-ea mare, nu am voit să lipsim pe cititorii noştri de ea. Va să zică, dacă încasările bugetare sunt în anul acesta în creştere, aceasta să datoreşte minusculului d. Cantacuzino ? Va să zică, dacă conservatorii şi d. Ghermani erad la guvern, încasările trebuiau să fie mal mici? Pentru D-zeu, în ce ţară trăim ! sau mal drept cu ce ignoranţi şi nulităţi avem a face !... Dacă în alta ţară un partid ar îndrăzni să susţină că intrările sunt in spor—toutes choses egales d’ailleurs —numai graţie presenţel lui la guvern, acel partid ar fi pentru totdeauna discalificat în ochii opiniei publice ! Ce aţi zice, în adevăr, dacă d. Măline în Franţa s’ar lăuda că de vreme ce anul acesta taxa asupra timbrului şi a înregistrărel este în spor, apoi aceasta să datoreşte prezenţei sale la guvern ? Ce idee aţi fi căpătat de d. I3our-geois daca ar fi susţinut pe cînd era Prim-ministru că impositul a* supra tutunului şi acela asupra spirtoaselor afl produs mal mult graţie ideilor democratice cari figurau în guvern? Multe lucruri nu înţeleg colectiviştii, recunoaştem ; multe nici sunt în stare să le înţeleagă, aceasta e pozitiv. Dar orl-cum, sunt chestiuni pe cari un surdo-mut bine educat, este in stare să le priceapă. Printre lucrurile elementare pe cari orl-ce minte omenească poate să le priceapă, este şi următorul: îndată ce nu al schimbat nimic tu, îndată ce tu nu te-al amestecat în nici un chip în o chestie, orl-ce schimbare vel vedea că se produce, este vădit că ea nu (i să datoreşte ţie. Un copil înţelege că dacă stînd la fereastra vede pe om care tre-cănd pe strada găseşte o pungă cu hani, găsirea pungel nu i să datoreşte lui. Un idiot poate pricepe că dacă pe când el dormea, s’aQ petrecut lucruri necunoscute lui, intre dînsul şi acele lucruri nu este nici o legătură ! Ceea-ce copiii şi idioţii înţeleg, colectiviştii nici măcar pricep în mod vag. Colectivistul perfect habar n’are de relaţiile între cauză şi efect. DînşiI în marea lor prostie, îşi în-chipuesc că sunt cauza care dă naştere la tot ce le convine lor să îşi atribuiască. Aşa, este uşor de observat că faptele lui Malaxa sunt efectele pe cari un partid putred cum este al lor, produc în mod natural. Această corelaţie simpla nu o pricep, saQ în tot cazul o neagă. Pe cînd din contră, ori cine înţelege că nu e nici o legătură între consumatul chibriturilor safi între fumatul tutunului cu d. Sturdza saQ cu d. Cantacuzino. Şi cu toate a-cestea aceşti... simplid îşi închi-puesc că lumea consuma chibrituri şi tutun în cantitate mal mare astă-zl, numai ca să facă plăcere bugetului acestor domni !... Ce ridicull sunt ! EXCELENŢA NA APOSTOL MĂRGĂRIT Ministru al afacerilor străine sunt dictate de Apostol şi efectuate de Mitiţă. Constantinescu, consul la Bitolia, este rechemat In 24 ore cu arehiva Consulatului. Ieronym, vice-consul şi cancelar la Salonic este înlocuit. Sordony, prim-secretar la Constantinopole, este pus In disponibilitate. Mitilineti este nevoit a demisiona. In fine, ca culme a infamiei, Radu Sturdza, consul general la Constantinopole, este revocat fără raport, în timpul absenţei Majeslăţel Sale Regelui. Asemenea procedeurl sălbatice, nedemne chiar de Negus al Abysiniel, nu sunt de cît resultatul machiavelismului rătl fâcătdrel asociaţiuiil Apostul-Sturdza şi Mitiţă-Măr-gărit. Toate aceste mîrşăvil afl fost 'plănuite numai şi numai pentru că aceşti funcţionari, lndepliniridu-şl datoria cu conştiinţă şi sîr-guinţă, afl denunţat în nenumărate raporturi cari stafl lu arhiva Ministerului de Externe ca dovada cea mal vie şi stig-natul cel mal energic in contra lui Mărgărit, toate infamiile acestui nedemn inspector şcolar, care transformase şcolile romlne în case de prostituţie şi hanii Statului În venituri personale. Organismul veninos al d-lul Sturdza nu putea să găsească un organism mal potrivit cu al săfl de cît acela al lui Mărgărit. Acest din urmă s’a substituit celui d’intil. Ţara romînească poate să fie mlndră că are lu capul departamentului afacerilor streine pe Excelenta Sa Apostol Mărgărit. F... doamne, un mare salon pentru doamne, şi un fumoar, la elasa II are 80 cabine pentru bărbaţi şi 16 pentru doamne. A-fără de aceasta fie-care din clase are cile un salon care serveşte şi de sală de mtncare. Med£a «Medea» este un vapor mixt care transportă şi oameni şi mărfuri. El atinge următoarele porturi: Brăila, Galaţi, Tulcea, Salina, Constanţa şi Constantinopole. Cumpărat de regie cu preţul de 200 mit lei, acest vapor prezintă dinpunctu de vedere comercial o importanţă deosebită. Tonagiul său este de 519 tone ; are o viteză de 10 noduri. Lungimea vasului este de 66 m. 5 ; lărgimea 9 m. 25, iar adîncimea 4 m. 5. Consumaţiunea de cărbuni pentru o ducere şi întoarcere este de 48 tone. In ce priveşte călătorii, numărul de cabine este suficient. Viitorul ţi Constanţa Pe lingă vasele mari sus citate trebue să menţionăm micul vaporaş (mouche) Viitorul, care face serviciul de remor-care în Bosfor. In curînd serviciul maritim va trimite în Bosfor un alt vaporaş, Constanţa, actualmente în repa-raţium, care i-a fost cedat de ministerul lucrărilor publice. Constanţa, va fi unul din cele mal mari remorchere din Bosfor, pe lîngă serviciul de remorcare va face şi serviciul de sauvetage. Aon! vapoare După in formaţiunile ce am putut obţine, din creditul de 10 milioane lei se vor comanda trei noul vapoare de călători şi alte două vapoare mixte, cu o iuţeală de 20 mile. Din cele trei noul vapoare, două vor face drumul între Constanţa şi Constantinopol, iar cel de al treilea de la Constanţa plnă la Alexandria (Egipt). Cît despre vapoarele mixte, ele vor pătrunde pînă în Archipelag, atingînd Mi-tileni, Smirna, Chio, Samos, Canea şi Creta. Vapoarele de mărfuri ce se vor comanda—în număr de cinci—vor avea un tonagiu de 3500 tone fie-care. Căile ferate orientale şi presa «lin Constantinopol. Serviciul maritim romîn a putut să înlesnească drumul—ca timp mai cu seamă—între Englitera şi Constantinopole. Căile ferate orientale, nemulţumite că o parte din trafic a trecut pe liniile romlne, continuă a ataca serviciul nostru maritim în ziarele : Le Stam-boul, The Levant and Eastern Expressi, Le Moniteur Oriental, etc. cari apar în Constantinopole. Se caută cu orl-ce preţ să se discrediteze serviciile noastre, a-firmînd că drumul pe linia ferată Belgrad, Sofia, Constantinopole este mai scurt, pe cînd toată lumea recunoaşte că drumul pe liniile noastre ferate şi liniile noastre de vapoare este cele mal repede, cel mai comod şi cel mai eftin. Sforţărite acestor ziare—cari trăesc numai din subvenţiuni nu sunt însă de fel luate în seamă, şi fără îndoială navigaţiunea maritină romînă va trăi şi se va desvolta în interesul industriei şi comerciulul romîn, şi spre marea satisf acţiune a întemeiâtorilor el. impAratulwilhelm si tarul nicolae «Times» din Londra publică,—din izvor diplomatic,—o conversaţie toarte importantă diutre împăratul Wilhelm şi Ţarul Nicolae, cu ocazia vizitei acestuia la Breslad. împăratul Wilhelm ar fi adus în discuţie înţelegerea franco-rusă şi-ar fi spus că: — Mă bucură prea mult această relaţie intimă, de oare-ce ea este o garanţie a păcii. Sper însă, că francezii nu voese războiul ; dar totuşi s’ar putea lntlmpia ca unii oameni, In speranţa unui ajutor rusesc, să constrîngă pe guvern a face războiţi. — Dar eu ştiu, ar fi urmat împăratul Wilhelm, că nici tu nu vrei să Inlezneştl Franţei Îndeplinirea ideel de revanşă, precum nici efl nu-I voiţi da ocazie pentru aceasta. Dar înţelegerea franco-rusă are şi o parte bună; contribue la înfrînarea spiritului revoluţionar. Rusia are pe nihiliştl. Iar socialismul ştiinţific al Germaniei sub masca unor făţarnice formule ştiinţifice tinde la o distrugere totală. Franţa este zbuciumată de dorul variaţiuuilor şi rolul nostru e, să fim păzitorii ordinel şi al păcii universale. Să ne aliăm pentru distrugerea duşmanilor lui Dumnezeii şi , al Regilor. Despre răspunsul Ţarului, Times publică două versiuni. După prima versiune Ţarul ar fi strlus cu căldură mina împăratului şi i-ar fi răspuns : —■ împărtăşesc cu desăvlrşire vederile tale şi simt gata a mă alia cu tine în aedstă năzuinţă vrednică de poziţia noastră. După o altă versiune, Ţarul ar fi fost penibil atins ctud i-s’a pomenit de Franţa şi ar fi exprimat numai în termeni vagi adesiunea sa la vederile împăratului. NUVELA PRIMA VINÂTOARE Unchiul meii Ghedeon era de sigur linul din vlnătoril cel mal serioşi din clţl am cunoscut. El, de altminteri, ’şl avea principiile sale, după care un om, ca să fie om, trebuia să trlntească la pămlnt cel puţiu o pottrni-che ori o prepeliţă. Şi nu se sătura să tot spue că vînătoa-rea este icoana resbelulul. Apoi, unchiul Ghedeon era şi priceput În materie, fiind-că toată cariera Iul fusese aceea de înregistrator. Din eampaniile lui de birofl, nu mal păstrase de cît o oarecare dificultate cînd se aşeza pe scaun. Cu toate acestea unchiul susţinea că a-ceasta II vine din cauza multor nopţi petrecute la pîndă, şi striga cit putea că nişte răni ca ale lui preţuiafl atlt cil nu puteam noi să le preţuim. Deci unchiul Ghedeon veni la tatăl mefl care ii era frate mal mic, şi ÎI zise cu oarecare solemnitate batjocoritoare : — Cred că nu vrei să faci din băiatul ăla—de mine vorbea — o femeiuşcă. O să împlinească vîrsta de două-zecl de ani şi nu ştie să mînuiască puşca. — Ce-o să ’I fac dacă se ocupă numai cu cărţile alea ale lui ? — Pentru că el n’a gustat imensele plă ceri ale pîndirel, ale goanei, cu puşca la ochifl, ale oboselel desfătătoare a. vînătoa-rel; dă-mi ’l mie şi al să vezi dacă pînă diseară nu ’ţl aduc din el un Nemrod safl un Hipolit. — Îmi place mal mult Hipolit, răspunse zîmbind tatăl mefl, care socotea curăţenia feciorească drept cea mal înaltă virtute, părere pe care o Împărtăşeam şi efl, pînă ia un oare care grad, dar, nu mă înjoseam s’o puifl In practică, fireşte. Ascultam deci convorbirea cu prea puţină băgare de seamă. Căci ideea de a u-cide animale cari nu mi-afl făcut nimic, nu ’ml veni cu plăcere în minte. Rîzl de spaima asta a mea, dragă ?- El Doamne, numai pentru tine aş fi în stare să trec peste ea spre a ’ţl aduce cea mal frumoasă potîrniche pe care al putut-o vedea... Dar, In sflrşit, ideea că am se petrec două-spre-zece ceasuri numai de vorbă cu unchiul Ghedeon, era ceva care ’ţl da fiori de toate culorile, şi pentru aceea tata, văzînd strîmbâtura pe care o făcusem cînd am auzit vorba, zise unchiului : Poalejla auu. Acum nu ne zoreşte nimic. — Atlt mal răfl ! ce mal masă ’i-am fi tras de prinz, la Matei. Schimbai numai de cit figura. — Merg cu d-ta, unchiule, ziseirt efl cu hotărîre. — Bun ! nu te credeam atît de lacom la mîucare, răspunse unchiul mefl. Bietul om ! cum nu mă cunoştea ! Auzi, efl şi lacom! Hei! unchiule, era alt schep-sis. Şi anume, la Matei, adică arendaşul nostru de pe moşia cea l’altă, era şi Ma-riţa, o persoană care avea vre-o patru safl cinci ani mal mult ca mine, dar după care efl mă prăpădeam, cu toate că dumneaei, par Vă, îşi rîdea de mine şi de mişcările mele sfiicioase. Era un fel de slujnică-stăplnă care ducea toată gospodăria lui Matei. — Prea bine! îmi zise unchiul; n’o să fii, ca tatăl tăfl, o curcă plouată. In ziua hotărîtă, eram cel d’întîl sculat. *** Mergeam printr’uu loc de o frumuseţe uimitoare. Unchiul mefl spunea o sumedenie de nerozii, pe acolo unde tăcerea ar fi fost atlt de bună! — Să ne despărţim, îm! ziăe el la o vreme, şi să ne găsim la răscrucea drumurilor, pentru ca să mergem la Mateifl. Ce mulţumit eram! Acum puteam să mă gîndesc numai la Mariţa. Şi mă afun-daifl In această visare, pînă ce; pac! pac! două împuşcături mă treziră din visarea mea. Probabil că unchiul mefl făcea vr’o ucidere... Ah 1 Mariţo, ce bună erai tu In închipuirea mea ; nu-ţl mal băteal joc de mine şi tocmai... pac 1 pac! iar unchiul, dar ceva mal aproape. Venea să vadă ce fac. De odată 11 văzul: — Bine, prostule, stal cu mtinile In sin ? — Al fost cu noroc ? îl întrebai efl cu blîndeţe. — Nu! Ain scăpat doul epuri şi cinci po-tărniehî... Scăpat, nu 1 dar nu ucise de tot. Or fi căzut prin vr’un stufiş, cu alicele mele in aripi ori lu piele... Şi unchiul mefl începu să înjure ca un căprar. — Ia ascultâ-mă 1 lini mal zise el, dacă nu dai in nimic, să ştii că nu te duc lu Matei. Şi dispăru cliiemlnd pe toţi Dumnezeii şi Sfinţii spre a’l da tărbăcelei. Eu urmai să mă gtudesc la Mariţa, dar spre a face o mulţumire morală unchiului mefl, îmi descărcal puşca, de mal multe ori, după ce ra’am asigurat că nu e nici o pasăre Înaintea mea, care să fie primejduită... Dar cît p’aci să ii’am noroc) Era să izbesc o vrabie, răsărită nu ştifl de nude, fără veste... Pe urmă începui să culeg fiori şi să fac un buchet pentru Mariţa şi un buchet cam măricel, pe care băgîndul lu tolbă, văzul că prea atrăgea atenţia;|ba chiar, unchiul mefl, dud ne Intllnirăm, îmi zise: — El, bravo 1 văz că n’al stat cu mîi-nile In slu. Arată-mî şi mie. Mal tîrzifl ! ziseifl efl încurcat: dar d-la unchiule ? Sunt In regnul animal şi vegetal unele organisme, cari nu trăesc de cit pe lîngă şi din alte organisme: aşa sunt ciupeicile, puricii, etc... şi d. Dimitrie Sturdza. Lacuna regretabilă care, în privinţa acestui domn, există în toate tratatele moderne de ştiinţă naturală, trebue cit mal curînd împlinită. D. Sturdza de sigur eă ar avea uu îndoit titlu la o asemenea catalogare; numele d-sale ar putea figura cu succes şi la capitolul cameleonilor. El a fost cel mal înverşunat duşman al răsboiulul din 77 ; el este astă-zl cel mal înfocat al lui panegyrist. El iscălea într’o vreme Baron de Hahn şi Iordache Vulpescul; el este astă-zl cel mal încovoiat consilier al Tronului. El a fost odinioară inamicul lui Brătianu;el varsă astă-zl lacrăml pe mor-mlntul lui. Cameleonul s’a schimbat In crocodil. A-ceastă transformare pe lingă care aceea a omidel în fluture nu este de cit o palidă metamorfoză, este unul din acele fenomene care de sigur ar însemna d-lul Sturdza un loc de frunte într’o carte de ştiinţă naturală. Dar, mal sunt şi alte puncte de similitudine între d. Sturdza şi unele organisme din regnul animal şi vegetal: cea mal de căpetenie asemănare Intre preşedintele consiliului şi ciupercile şi puricii este că, ca şi aceşti din urmă, el este un părăsit. Rînd pe rlnd, el a trăit din şi prin Ion Ghika şi Ioan Brătianu. Astă-zl, unul din aceşti bărbaţi dispărlnd din viaţă, şi cel-alt din arena politică, d. Sturdza e nevoit a-şl căuta aiurea organismnl fără de care existenţa lui ar fi primejduită. Unele guri rele pretind că el s’ar adăpa la esteticul şi unsurosul organism al d-lul Palladi, care—cine nu o ştie—nu e slab de cît ca ministru. Toate presupunerile sunt permise. Ceea-ce putem însă afirma fără teamă de des-minţire este că, în ceea-ce priveşte unele faze ale activităţei sale ca ministru de externe, D. Sturdza este părăsitul lui Apostol Mărgărit. Prin dtnsul şi de la dtusul se inspiră; prin dînsul şi cu dînsul lucrează. Mărgărit este creerul care concepe, vocea care ordonă ; Sturdza este sluga care ascultă şi mina care execută. La bolnăvicioasa inspiraţiune a inspectorului se adaogă îngustimea minţel Ministrului. Din intrigile lui Mărgărit, Sturdza îşi croiesce un program politic ; din trădările grecomanulul, îşi trage veneticul Priin-mi-nistru linia de purtare. Mărgărit este sufletul Începutului de înăbuşire al mişcării culturale romlne din Macedonia, Sturdza este instrumentul orb care depărtează pe Macedouenil din ţara noastră, şi ’I lasă In voia miserieî lu ţara lor. Mărgărit este inima îngustă care desfiinţează şcolile romlne, Sturdza este sluga docilă care taie din subvenţiile lor.. Prigonirile, destituirile, revocările tutulor funcţionarilor diplomatici şi cuncelarl ro-mini din Turcia, nesimpaticl inspectorului şcolar,' toată seria aceasta de ecatombe SERVICIUL MARITIM ROMAN Cobra. — Metfeor. — Medea. — 'Viitorul şl Constanţa.—Noul vapoare.—Caile ferate orientale şi presa «lin Constantinopol. Serviciul de navigaţiune maritimă, înfiinţat de către guvernul conservator, tinde a lua din ce în ce un avînt mal mare, mai cu seamă în ce priveşte transportul mărfurilor între Constanţa şi Constantinopole. Afară de vapoarele Meteor şi Medea, s’a mai închiriat anul trecut, în Noetn-brie, vaporul «Cobra» de la d-l Balin, directorul societăţii de navigaţiune Ham-burger-americanische Linie. «Cobra» «Cobra» păstrează pavilionul german şi Statul plăteşte lunar proprietarului o chirie de 32,500 lei, care este obligat de a suporta toate cheltueiile de personal şi de întreţinere, afară de combustibil. «Cobra» are o lungime de 81m; lărgime 10mo şi adîncitne 4m5. Cantitatea de cărbuni care poate intra în sute este de 78 tone, iar consumaţiunea de cărbuni înlr’o călătorie — ducere şi întoarcere—este de 90 tone. Viteza acestui vas este de 161 /»—17 noduri şi trajeul între Constantinopol şi Constanţa se face în 12'jz—13 ore. Călătorii găsesc pe acest vas tot confortul necesar. Clasa I-a conţine 40 cabine şi alte 5 cabine pe punte pentru familii, plus un salon de dormit pentru 20 de doamne; cl. II are 20 paturi pentru bărbaţi, 20 alte pentru doamne. Afară de aceasta fie-care clasă are un salon care serveşte şi de sală de mîncare. «Cobra» este uu vas întrebuinţat exclusiv aproape pentru transportul călătorilor intre Constanţa şi Constantinopole şi incidental transportă de la 5-7 tone mărfuri, în general legume şi fructe din Constantinopol. Meteor «Meteorul» a fost cumpărat de Monopolurilor Statului cu Statului 800.000 lei şi serviciile aduse de vas sunt destul de importante. Regia suma de acest Marele avantagiu al «Meteorului» faţă cu Cobra este că-l mişcat prin helice, pe cind Cobra cu roată. Amenajamentul interior al «Meteorului» îndeplineşte toate condi-ţiunile cerute; pe lîngă transportul călătorilor, Meteorul transportă şi mărf uri pînă la circa 650 tone. Lungimea acestui vas este de 79 m. iar adîncimea m. 75, lărgimea de 9 de 5 vi. Cantitatea de cărbuni care poate încăpea în sule e de 150 tone, iar consumaţi unea de cărbuni in timpul unei călătorii—dus şi întors—este de 75 tone. «Meteorul» are o viteză de 15-16 noduri şi trajeul între Constanţa şi Cpuslan-linopol îl face (n timp de 13 jum,-14 ore. PeiUru călători Meteorul are la clasa I I-a 31 cabine pentru bărbaţi. lOventrn ww. Amortizabilă. . . 100 100 V. 6*/. 4*/* Obligat de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 94 vi •/. 102 95 — */« 6*/» » * » 1890 95 s/« 96 V* 6*/* Scrisuri Funciar Rurale . 92 l/. 92 V. §*/. > » Urbane . 88 V* 88 v. * * » Iaşi. Acţiuni Banea Naţională. 82 V* 82 ‘/» 1640 1650 » > Agricola . 218 — 222 * Dacia Romlnia asig. 438 — 445 — * S-tea Naţionala asig. 455 — 465 — S-tatea de ConstrucţiunI . 175 — 186 — Florini valoare Austriacă. 2 lt 2 12 Mărci Germane .... 1 Î3 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 * Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hlrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu maşinile dublu-cUindrice, din fabrica Albert A C£, Frank&ntkal fi cu caractere din fonderia de Mere riinsch din Trank-furi Âji MARE DEPOU OI Burlane de Basali, ŢETE DE PLUMB, ras şi Tucnj Fort uni do clnepă. şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciâ pentru conducte de apă, scurgere, băr, tont ă l’ăgont, gaa, etc. la IIA VS IL1RT BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI *4? u INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT jŞi pentru încălziri centrale (100-77) ATELIER DE LACATUŞERIE şi peDtru — COJV8 TH UCTMUIW 0£ VIMUU — I.HAIJG — Strada Isvor, No. 119 BucurescI — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchi-se, Scări, Lămpi, eto. spelalitate florărie, «ere, gradine ne earnă, pavilioane in fier etc. etc, Primesc comande centru Provincie: — Preţuri moderate — 82 *100-79 Higiena dinţilor ţi a gurel Medalie de aur, Vlena 1888; Medalie de argint, uouresjl 1 893 ; Medalie de bronz, Paris 1693. Autoriat de eonii iul de higienâ fi a lubHtaie publică. DENTALINA Esenţl pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale doctornlnl 8, K 0 N Y A Sunt doua dentifrise recunoscute In ţara şi in străinătate ca cel mal bun (pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya ; la BucurescI la Farmaciile F. W. Zttrner, şi F. Brnss ; Ia Drogueria I. Ovessa şi la Parfuineria -Stolla'. 92 (25—17) REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clemente! No. 8. TUNĂT0RRIA DE FIER FABRICA COMETUL ADOLF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depositul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : Sobe Meidinger, Parigine, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Macine de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. ■fe. Depozite in provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovid, strada Lăpuşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, stradlâ Lipscani. (103) (70-2) TJEJL MTK fost MISIR IAŞI, strada Vechie No. 41. Be recomanda onor. public prin curăţenia exemplară. Din noO aranjat, situat In centrul oraşului, In cartierul exclusiv comercial, In apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere ele* îs. Serviclfl prompt. Pa gant mobilate şi confortabile de lk î led 50 In sus. Grajdiurl spaţioase cu apă In curte. 82 Antreprenor WEI8ER 36— iii filti it # €° ET” B E E S T O IV WOE VEB HA fTJPTOJV — CO VEJVTRX — Cele mal reuumite fabrici de Veloclpede din lume (fără concurenţă. în calitate) Singurul representant pentru întreaga Romînie E. I. RESSEL No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orl-c fel de |Yelocipede cu garanţie, fie Yelocipede de orî-unde cumpărate. Refacerea ghidoanelor fasonate după orI«ce desemn. (103)_______________________(14-2) Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţine carne de botl digerată şi fâc tâ solubilă prin Pepsină. Este recomandat in boalele de stomach, digestiunile grele sail nesuficiente. E o hrană admira! ilâ pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrlnl, precum t i pentru toţi acel cari n’atl poftă de mîncare sati nu pot suferi mlncările. 25-31 Puritatea Pepsinei lui Chapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Yial», 1, rue Bourdalone, Paris. HF* Se găseşte de vînzare Ia toate farmaciile bune 'WO «-0 IDEE GREŞITA Tontă lumea credea că Alessandriu e cel mal botărît liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce însemnează celle 20,000 două zeci mii butelii 15,000 cinci spre zece mii litrarî COGN AC Pe care Alessnndrfn l’a conservat In timp de trei ani în pivniţele fabricel sale, şi azi il pune în consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătnlea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Romineasca, otrăvesc sto-machurile oamenilor cu coguncurl fabricate cu esenţe şi la kîrdăfi; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Coguac Alessandriu Cereţi flacoane originale în forma buteliei şi a etichetei inserată aci. La toate Magasinurile ■r Feriţi-vă de Contrafaceri Cererile se fac Alessandrln-Bu-curescl. 93 36—28 înainte de a cumpăra orT-ce maşină agricolă saO industrială, Cercetaţi Marele Deponit «le Maşine şi Unelte Agricole saQ cereţi Catalogul ilustrat al casei Reprezentant şi depozitar al renumitei fabrici TH. FLOtHMI din Germania -- BucurescI, — Strada Bibescu-Vodă. 1, 2, şi 4, — BucurescI_ PLUGURI UNIVERSALE de oţel perfecţionate. Pluguri cu 2, 3 şi 4 brâzdare; tot-da-una 400—500 pluguri în depozit SEMĂNĂTOARE de tot felul, manuale în lat şi în rîndurî. YzyNTURĂTOARE, „Heid“ originale, în toate mărimile. PIETRE DE MOARĂ FRANCEZE cea mal bună calitate, din Laffertă sons Jonarre CURELE DE TRANSMISIUNE, Muşamale, Tot felul de Părţi de reservă etc. (103) * ’ Pluguri Normale Cele mal practice şi solide GRAPPE, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpurl şi cu dinţi de oţel. Mare deposit de Mori, pe postament de lemn §i de fier, toate mărimile. Instalaţiimi «le mori perfect automatice cu valţnri. Garanţie absolută pentru soliditatea materialului §i bima funcţionare a orî-căreî maşini. (8-2) Typografia„ Epoca“ execută ori ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase. UTTU HARNISCH BucurescI I Galaţi 41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portidui—49. Toate articole technice CAUCIUC A§B£§T Furtuni pentru apă, vin, «pirt, etc. Table — Corde — Fii-e CURELE DE TRASMISIUNE Manometri—Robinete— Ventile — Silele pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu (97) Muşamale (oo—8) E. WOJLEE Studii şi Întreprinderi BUCURESCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 -------------- Cel mal mare deposit de toate articolele technice Tubm-i de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cinepă pentru Vin şi Grădini \ Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură BV* Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur "Ufi Cauciuc şi A«be«t toate articolele. — Armature de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balota. — Macarale, Vârtejuri şi Troiiurl — Maşine şi unelte de tot felul. Table de fler, negre plumbate, galvanisate şi de tine. \ — Oţel turnat englez şi Bessemer. — ATELIER de reparaţie de ori ce fol do masLne 81 x FABRICA do objooto do fler si alamă pentru j coastrucţiunf do oase. 60-35 lin de VIa 1 TONIC ASTALFJ*TIC Reconstituant Tonieul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrlnl, femei şi orl-ce persoane delicate. CC flUINA Suc de Carne Fosfat de Calce Compus dm substanţe absolut indispensabile forroă-rel şi desvo'tftrel muşchilor şi t internului nervos şi osos VIN DE VI AL este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, Dhtpep-«ia, GaMtritele Virala critică, Kpul«are nervoasă, Slăbiciune resultînd din bâtrineţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. YIAL, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. ILIE ZAMFIRFJriClT, şi la toţi 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52-46 BucurescI.—Ti;