SERIA II.—ANUL EL, No. 247. FCcIiţia a treia SÂMBĂTĂ, 7 SEPTEMBRE 1890. NUMĂRUL 10 BANJ A MOJf ARKNf TFJLE încep la 1 şi 15 ale fle-cĂrellanl şi se plitcst tot-d’a-una Înainte In Bveureqti la Casa Administraţiei in judeţe şi etr&inăiaU prin mandate poştale Ud an tn ţari 30 lei: In utreinltate 50 lei Sase luni ... 15 > * > 15 > Trei luni . . . 8 » > » 13 » Un număr tn streinătaie 30 bani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ RFJ>A€fIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 PO NUMaRUL^O bani ahunci urile (n Bucureşti şi judeţe «e prinţese numai le Administraţie In străinătate, direct ia admtMttrafU şi la toate oficiile de publicitate Anus ciur! la pag. IV.0.30 b. linia » » » III.......I.— lei » ► * » II........3.— * » Inserţiile şi reclamele 8 lei rfndult Cm număr Ţechin 80 baal ARMINISTBAŢIA No. 8-STRADA CLEMENTEI-No . Conspiraţia Conservatorilor Un ziar colectivist, «Naţionalul» casă’î zicem pe nume, a răspindit în public acum trei zile o ştire stupidă şi infamă. Nici mai mult nici mai puţin, partidul conservator este acuzat că ar fi trimes a genţii săi prin mahalale spre a înjgheba o manifestaţie ostilă pe strade, în ziua cind M. S. împăratul Frantz-Iosef va intra tn Capitală. Pentru care anume cauză partidul conservator ar pregăti o asemenea grosolană manifestaţie în contra împăratului Austro-Ungariei < Naţionalul t nu o spune, şi aceasta e singurul motiv care ne îndreptăţeşte să mai discutăm a-supra unui svon atît de infam şi atît de stupid. 0 manifestaţie contra monar-chului Frantz-Iosef! Dar pentru ce ? Socotelile noastre cu guvernul colectivist ştim foarte bine că nu le poate încheia alt-cine-va de cit noî, şi negreşit că nu de la împăratul Statului 'vecin vom cere 0 soluţiune în afacerea tilhăriilor de la Galaţi, dosarelor personalului de la Huşi, gheşeftarilor de la Constanţa, Ploeştî, etc. Negreşit că nu de la monarchul Statului vecin vom cere să oblige pe cetăţeanul vice-preşedinte al Camerei, Nacu, să restitue ploQoanele ce primeşte la fie-care trei luni de la casa Hallier, sau pe ilustrul Sto-lojan să restitue banii furaţi din furnitura neperitoarei naftaUne. Dar atunci pentru ce am manifesta contra împăratului Frantz Iosef, şi cam ce lucru am putea cere de la Majestatea Sa ? 0 schimbare in politica Ungară faţă de Romînii din Statul vecin, insinuează cu perfidie Naţionalul. Noi nu prea vedem ce schimbare s’a efectuat în răii din colo de Carpaţi pentru ca să putem eşi pe stradă, noi cari am fost la guvern sub o situaţie identică şi cari am declarat că asemenea ces-tiunl nu se pot resolva în mod satisfăcător nici prin samsarlicul d-lui Sturdza, nici prin manifestaţiile colectiviste. Dacă cine-va va eşi pe stradă, va urla şi înjura, acel cine-va nu poate să fie de cit partidul liberal, consequent într’aceasta apucăturilor sale de la 1894, 1895, întrerupte graţie sacului cu grăunţe ce 1 s’a r>us la dispoziţie. Ziarele liberale ne asurzesc zilnic cu marea misiune ce are de îndeplinit şi care a necesitat venirea d-lui Sturdza la putere. Dacă e vorba să mărturisim cu o perfectă francheţă care a fost menirea partidului liberal cind a fost chemat la guvern, o vom spune în cîte-va cuvinte: «Redarea linişte! stradelor Capitalei în timpul vi-sitel împăratului Auslro-Ungariel In Romînia». Atît şi nimic mai mult. Venirea împăratului Frantz-Iosef in Romînia era de mult timp hotărită şi era absolut imposibil ca primirea să se facă în mod cuviincios, pe cit timp Melisianu nu gusta din preună cu Clinceni, Nacu şi toţi flămânzii liniştea sufletească ce nu le pot procura de cit biletele B&incei Naţionale. Derbedeii cari şi-au făcut educaţia la teşgheaualui Niţă Sterie, ar fi repetat in cap cu Palladi şi Gogu Cantacuzino scenele de la statuea lui Mihaî- Viteaza din anii trecuţi. Spre o’i linişti, guvernul conservator le-a dat o ocupaţiune bine remunerată, şi ei s’au grăbit să lingă unde au scuipat, car nouă ne-a rămas sublima satis-facţiune de a vedea pe guvernul d-lui Sturdza aclamând pe Suveranul pe care Iau huiduit până acum cîte-va luni şi pe care noi l’am respectat atunci ca şi acum. După ce M. S. împăratul Austriei va trece hotarele spre a se reîntoarce în Statele sale, misiunea salariată a guvernului şi partidului liberal va fi terminată. Masalagiii colectivişti vor stinge torţele şi se vor reîntoarce la Niţă Sterie. „BELFERUL" PONI La ordinea zile! se află minusculul şi insipidul Poni, ministru de instrucţie. E la ordinea zile! fiind că această lună e luna şcoalelor şi a şcolarilor. Altminteri ar fi o copilărie ca cino-va să se ocupe de acest individ nul şi ipocrit. Acest ora, caro voeşte să treacă drept omul şcoalelor, nu este in realitate de cît un pedant cu vederi mărginite, incapabil de a privi o chestie din un punct de vedere mal general. Uitaţi-vă la reforma lege! în-văţămîntulul primar ; luaţi regulamentul privitor la şcoalele particulare ; citiţi noul regulament cu privire la admisiunea elevilor in şcoalele secundare. Peste tot locul, veţi întilni acel spirit de belfer cu mintea strimtă şi cu pretenţii de grandoman, belfer care cearcă a-şl ascunde incapacitatea vădită sub cutole multiple ale unor şiruri nesfirşite de dispoziţii regulamentare. Un exemplu: cu privire la admisiunea elevilor din şcoalele pri-maro în cele secundare, d. Poni nu dovedeşte nici o idee, nici o jumătate de idee în regulamentul său. Linguşitor cum este, chimistul de la Iaşi a elaborat un regulament nou pentru a reveni la o disposiţie luată încă din 1885 de d. Sturdza, pe cind era ministru de instrucţie. Dispoziţia consistă în a supune pe elevii primari la un nou examen înainte de a fi primiţi în şcoalele secundare. Această disposiţie, fie zis în treacăt, este foarte antiliborală şi foarte antidemocratică, devre-me ce are de resultat a îndepărta pe cel mal mulţi copil de la binefacerile cursului secundar. Şi atunci se naşte întrebarea : Cum rămîne cu declamaţiile umflate şi cu acuzările aduse tot de d. Poni în contra proiectului de lege al d-lui Tache Ionescu, asupra învăţămîntulu! secundar ? Fostul ministru de instrucţie era acuzat de banda colectivistă, în cap cu d. Poni, că voeşte să întrerupă la sate fi.-ui de continuitate între studiile primare şi cele secundare, pe cind acelaşi chimist Poni îndepărtează de la cursul secundar chiar pe copiii de la oraşe ! Dar nu asemenea contradicţii şarlataneştl ne ocupă momentan. Ceea-ce căutăm a pune în evidenţă, este absoluta insuficienţă a individului întovărăşită de un egoism şi de o grandomanie pedantă, demnă do prersonagelo groteşti din repertorul lui Moli&re. In adevăr, îndată ce toată reforma d-lul Poni nu să reduce de cît la a pune din nou în vigoare regulamentul din 1885 al d-lui Sturdza, este întrebarea pentru ce atîta lux de date statistice, pentru ce o expunere de motive chilometrică, pentru ce un vor-biagiu nesfirşit sub formă de referat către consiliul de miniştri? Luaţi Voinţa Naţională de Joi şi vet! vedea că acest referat este o aşternut pe mal bine de cinci coloane, pentru ca să spună în definitiv că revine prin noul regulament la măsura înţeleaptă luată la 18S5 şi înlăturată la 1889. Acest lucru dovedeşte, o mal repetăm, nulitatea individului dublată de un pedantism cu pretenţii umtlate de specialist-reformator. Belferul de la laşi, în îngin-farea lui proastă, îşi închipueşte că cine ştie ce mare reformă a comis, de vreme ce şase coloane din Voinţa Naţională sunt înegrite de proza lui insipidă. Noroc că timpul şi impregiu-rările pun în evidenţă talentele reale precum şi reputaţiile factice. D. Poni deja a dovedit că nu e de cît o mediocritate meticuloasă, incapabil de a rezolvi o chestie mal mare, ci tot-de-a-una gata a corigea virgulele şi puncto-virgulele predecesorilor săi. ÎMPĂRATUL FRANTZ IOSEF Şi MINIŞTRII R0MÎN1 Nedumerirea d-lnl Sturdza.— Rccep- ţiuiica de la Palat.—Salvarea Situaţiei. Nedumerirea d-lul Sturdza Nu mal e un secret, că d. DimUrie Sturdza orl-cît de strivit şi de colectivist este, totuşi s'a aflat acum cîte-va zile tntr’o mare nedumerire asupra următoarei ccstiunl : Cu ocazia vizitei M. Sale Frantz Iosef, înainte de prinsul de gală, se va face o recepţiune la Palat. Natural, că la această recepţiune se vor prezintă mal toţi foştii şi actualii miniştri, foştii şi actualii preşedinţi al Corpurilor Legiuitoare, precum şi cel-Valţî demnitari ai Statului. Gestiunea e însă cum se vor prezintă actualii miniştri P D. Sturdza simte că guvernul pe care ’l prezidează nu ptrea străluceşte prin inteligenţă, că miniştrii, în special d-nil Palladi, Slolojan şi Sloicescu, sunt cavi străini de manierele Curţilor şi că nici măcar înfăţişarea lor nu este prezentabilă. Cum dar, va prezintă Împăratului asemeni tipuri, cu cari poate să-şi facă ţara de rts. S’a gîndit, într o vreme, d. Sturdza ca să remanieze ministerul cu alte mutre colectiviste, puţin mai spălate ; dar n'a isbutit. Recepţiunea de la Palat Ce să facă dar d. Sturdza P Cum să scape ministerul de ruşine ? După multă bătaie de cap a hotărît următoarele: Nu vor fi prezint aţi împăratului Frantz Iosef de cît numai miniştrii E-ugen Stălescu, Gogu Cantacuzino şi ge- neral Budişteanu. CU pentru Palladi, Slolojan, Sloicescu şi Poni : — Also meine Herrn, ich tvuensch lhnen Glueck ! Salvarea situaţiei Totuşi, ca faţă de publicul cel mare şi mai ales faţă de bandele colectiviste fanatieate, situaţia miniştrilor să fie salvată, atît Monitorul Oficial, cît şi gazete colectiviste,— mai ales aceste din urmă,—vor anunţa cu litere mari, că M. Sa împăratul Frantz-Iosef a binevoit a primi pe fie-care ministru cu cuvinte foarte măgulitoare. Iar după recepţiune, d. Palladi se va duce la cîrciuinarul Niţă Berechet să-i spue că a vorbit cu împăratul austriac ena mu ke ena su. ■————|——«i ---— UN INCIDENT DIPLOMATIC Destăinuirile ziarului Eclair asupra afaceri! Dreyfus au făcut senzaţie In toată Europa. Piuă acum, in această afacere nu s’a pomenit direct numele ambasadei germane şi e cu putinţă ca să se nască un incident diplomatic din pricina acesta; cu atît mal mult că oficiosul le Temps reproduce în întregime articolul lui «Eclair». Ziarele vieneze spun că trebue să se aştepte a vedea ce va zice presa germană despre aceste destăinuiri. Piuă atunci, Nene freie Presse observă că ataşaţii militari german şi italian, locotenenţl-coloneli Schvvartzkoppen şi Panizzardi, sunt la postul lor, aceea ce nu s’ar putea dacă destăinuirile ar fi adevărat. Iu 1894 a fost rechemat însă al doilea ataşat militar german la Paris, căpitanul SUsskind; şi Dreyfus a fost arestat la 1 Noembre 1894. ----------— m -------------------- ANCHETA MISTERIOASA A făcut şi d. ministru al domeniilor un lucru bun ; a hotărît, anume, să facă o anchetă agricolă şi a însărcinat cu aceasta o comisiune. Nimic nu era mal firesc de cît să se dea acestei anchete cea mal întinsă publicitate; căci numai foloase putea să tragă comisiunea. S’ar fi discutat chestionarul, s’ar fi indicat lacunele lui, s’ar fi pus in lumină diferitele puncte de vedere, s’ar fi propus diferite metode de procedare, s'ar fi vorbit de pre-cauţiuuile ce trebuiesc luate pentru a culege date sigure, şi, diu discuţiune, numai avantaje puteail rezulta pentru comisiunea de anchetă. Dar ceea ce e firesc pentru toată lumea, nu e firesc pentru guvernul actual ; acestuia îl place să lucreze la întuneric, chiar cind nu are nimic de ascuns. E un învăţ, o a doua natură. Comisiunea e instituită de vre-o trei luni şi ancheta a început de două luni. Cu toate astea, pînă ieri nu se cunoştea chestionarul pe temeiul căruia se face ancheta. Chestionarul acesta a fost tipărit numai într’atUea exemplare cîţi membri sunt în comisiune şi nici o foaie oficioasă n’a dat măcar o ideie sumară despre dinsul. Abia ieri, după atilea luni, «Gazeta» ne-a făcut cunoscut chestionarul, pe care ne grăbim să ’l reproducem in altă parte a ziarului. Iu toate ţările, anchetele de soiul a-cesta se fac la lumina zilei şi li se dă cea mal vastă publicitate, pentru ca toată lumeă să colaboreze cu cunoştinţele ce are fie-care în chestiunile asupra cărora se face ancheta. La noi, mulţămită caraghioaselor apucături ale guvernului pretins liberal, o lucrare ca ancheta agricolă se transformă înlr’o anchetă misterioasă şi a-bia dacă se găseşte, după multă trecere de vreme, un ziar guvernamental care sa sfişie misterul. Dacă ar fi fost vorba de niscai-va scrisori de ale lui Mărgăritescu, oficioasele erau de sigur mal harnice. Cititorii găsesc la pagina a treia chestionarul anchetei agricole, aşa cum ni’l dă «Gazeta». LEGEA MINELOR Şl PRESA FRANCEZA Intr’unu) din recentele numere ale lui Revue d’economie politique, găsim un studiu foarte aprofundat, datorit unul distins advocat de la Curtea de Apel din Montpellier, Maurice Lnmbert, studiu intitulat : 0 lege nouă asupra minelor în Romînia. E interesant, credem, a împărtăşi cititorilor părerile emise de colaboratorul celei maf de seamă reviste de economie politică din Franţa, asupra tegel atît de mult blamată şi blestemată odinioară de neprihăniţii clrmuitorl de azi. D-nul Maurice Lambert, în studiul său compară legea noastră cu diferitele alte legi cari există în Statele civilizate şi constată că legiuitorul nostru nu numai că s’a ţinut de ultimele date ale economiei politice moderne, dar a făcut şi multe inovaţii, dorite de mulţi economişti, dar nepracticate încă. Aşa bună-oară, întru cit priveşte partea referitoare la raportul dintre proprietarul minei şi cel care a descoperit-o, autorul crede că intru cit priveşte împrejurările din Rominia mal hună cale nici că se putea lua, de cît acea pe care a luat-o legiuitorul nostru, cale intermediară intre diferitele sisteme de legi engleze şi franceze, apropiindu-se mal mult de legiuirea franceză din 1810, şi fiind in acord cu art. 7 din Constituţia noastră. Se ştie în adevăr că art. 7 declară că nu pot să fie proprietari de cit Romînii saă naturalisaţil romînl, aşa că legiuitorul nostru ne cedind dreptul de proprietate aflătorului minei, cum face legislaţia austriacă din 1854, cea prusiană din 1865 şi cea spaniolă din 1868, im-pedică de a face proprietari pe cel cari ar descoperi mina, streini în majoritatea cazurilor, pentru că noi nu avem in ţară destul capitalişti cari ar putea lua o asemenea întreprindere. Dar, zice d-nu Lambert, sunt două dispoziţii in legea romînă, cari consti-tuesc o «inovaţie feiucită» In ştiinţa economiei. Anume primo: deosebirea făcu* ă intre cel care descoperă mina, care signa-leazâ esistenţa unul depozit pină atunc necunoscut, şi între cel care o explorează. Pe cînd cel d’întîl poate fi un inginer saă un simplu lucrător dibaciă, cel d’al doilea e un capitalist care vine să se bucure de descoperirea făcută. Referitor la această cestiune, legile prusiane şi spaniole se ocupă numai de descoperitor; legile franceze şi austriace, numai de exploratar. Secundo. Punerea în adjudecare a minelor, cărora nici unul din cel cari aveaă drepturi nu le-aă revendicat proprietatea. Acest sistem de adjudecare evită orice bănuială asupra persoanei căreia se confiează exploatarea. (Căci, de pildă, dacă ar fi fost liberalii la putere, nee-xistind această dispoziţie, exploatarea minelor o încredinţau favoriţilor şi celor cari aveau mină mal largă). Tot de o dată sistemul acesta prezintă mari avantaje din punctele de vedere economic şi financiar, mal ales cind se cere de la adjudecatarl garanţii pentru exploatare «In total, zice autorul, aceasta e o inovaţie interesantă». Intru cît priveşte limitarea proprietăţii minei, la 75 de ani, autorul opinează pentru proiectul prezentat de guvern, anume: durata proprietăţii perpetue asupra minei. Dar se ştie că în urma discursului rostit de distinsul nostru economist D. M. Săulescu, s’a primit limitarea acelei durate la 75 de ani. D-nu M. Lambert, insă pare că cunoaşte în destul situaţia noastră economică şi financiară. .Şi combătind pe D-nu Săulescu, arată tot de o-dată că aceasta e părerea şi d-lul Ch. Gide, şi www.dacoromanica.ro EPOCA intr’o vreme chiar şi a d-lul Paul Le-roy-Beaulieu, care mal in urmă şi-a schimbat-o in sensul duratei perpetue. Cit priveşte faptul că legea romînă n'a luat nici o dispoziţie pentru a asigura buna exploatare şi s’a mărginit numai la organizarea supravegherel exercitate cu privire la siguranţa lucrărilor, autorul zice că «legiuitorul romîn n’a făcut de cit să se conforme evoluţiunel legislaţiilor europene, ne luind nici o măsură specială pentru conservarea minei. Terminind cu o observaţie făcută a-supra caracterului mixt al proprietăţii, adică de a fi absolută, dar temporară, caracter pe care caută să'l combată după cum mal pomenirăm, autorul felicită pe legiuitorul nostru şi urează ca «in cu-rind numeroase exploatări miniere să vie să contribue la proprietatea acestui Stat latin.» „EPOCA'^J ARGEŞ Reparaţia podului de peste Argeş Se petrece la Argeş potlogării ne mal po menite. Pentru o probuşitură de pămtnt imperceptibilă, ivită la capătul măreţului pod de peste ArgeşI dintre Leurdenl Muscel şi Căteasca Argeş, Niţescu, improvizatul inginer al judeţului, fără nici un titlu, sperie pe ambii prefecţi al judeţelor limitrofe că din această cauză podul n’are să mal dureze şi că pentru a-1 scăpa, se necesită mal Intil abaterea apel pe sub mijlocul lui. In acest scop se cheltuesc fără cousim-ţimtntul ministerului mii de zile de prestaţie pentru deschiderea unul canal lu prundul de «nisip» din mijlocul mătcel apel; se despoaie ilegal 7 comune din Argeş de fondul lor consemnat economie din prestaţiile In bani pentru Înfiinţare de podeţe în ra ionul lor şi ’l pune (ilegal) la dispoziţia lui Niţescu, pentru cumpărare de material, ca rc de altmintrelea se pricepe foarte bine în cumpărături. Coustrueşte capre de lemn, inşirlndule in mijlocul mătcel apel, in faţa puternicului curent al Argeşiulul şi sprijinind pe ele paie şi mănunchiuri de nuele legate, are nerozia de a crede că va putea face abaterea pe canalul practicat neghiobeşte in prundul de «nisip» din mijlocul mătcel, şi in speranţa reuşitei sale mal face negliio bia de a tăia şi 3 spargliieţurl de !a mijlocul podului şi dind ordin şi pentru tăierea celui al 4-lea, personalul inferior nu a mal voit a se supune, ruşinat fiind iu faţa publicului de ocupaţiunea ridiculă cu care se afla însărcinat. Cind această ridiculă lucrare a început să avanseze, caprele, paiele şi nuielele au fost date peste cap şi luate de curentul a pel. Această lucrare chiar de ar fi reuşit pentru moment, acum cind apele sunt scăzute, inginerului de contra-bandă ’l-a lipsit aprecierea de a prevedea că canalul des chis ia prundul din mijlocul mătcel apel se va repotmoli cu cea intil ocaziune a creşterel el din un mal iu cel l’alt şi că digurile lui formate din capre, paie şi nu iele, chiar de ar fi fost răsărite din pă mint, apa le va dispreţui lutndu-şl cursul el capricios-Resultatul final al acestei stupide întreprindere este că actualmente întregul acest măreţ pod, care costă sutimi de mii de lei pe ambele judeţe limitrofe, a rămas expus distrugerel iu total prin desfiinţarea spar-ghieţurilor de la mijlocul lui, cari '1 ga rantaă durabilitatea. Consiliul techni • superior de pe lingă ministerul lucrărilor pu blice nu aprobă nici o dată un proiect de pod, fără spargliieţurl şi inginerul de contra-bandă are curajul şi stupiditatea de a desfiinţa ceea-ce a fost aprobat şi construit cu multă cheltuială; aceasta neapărat in scopul necinstit de a da ocaziuue să cumpere in viitor un material mal mare de lemnărie, care să ’l aducă mal mari avau taje. S'a adresai prefectului petiţie iu regulă pentru abuzurile deja făcute cu cumpărarea primei lemnării. Nu se va lua insă nici o deinarşd. fiindcă prefectul ţine, nu ştiu diB ce cauză, foarte mult la acest specimen de inginer. Se poate constata şi acum că reparaţia-nea urma să consiste numai în suplinirea a 2 pari puţin cufundaţi din timpul apelor mar!, in aşternerea d’asupra mici i prăbuşituri de la capăt a cel mult două căruţe de pietriş şi in construirea unul foarte mie polmolitor in susul mătcel apel c’uu capăt fixat iu mal, şi că toată această reparaţi-une era să coste foarte puţin. Mal mult, pentru a se favoriza arendaşul local, agent aprig al regimului, de şi nu s'a început reparaţiunea la capătul podului in cestiune, s’a baricadat trecerea, permi-ţindu-i-se a construi un pod alătuiea pe 2 vase ce avea disponibile; acest pod l'unc-ţioneazăde acuma săptăminl aproape,pefee-pinduse taxe de la zQ — 80 bani de căruţă, după cum trecătorii sunt mal aproape, ori mal depărtaţi de localitate, cu toate că nu era necesară înfiinţarea acestui pod de vase, de oare-ce era posibil trecătorilor să fi trecut in timpul reparaţiilor pe una din marginile capătului lăţit inadins, fiind favorisatâ această lăţii e tot cu materialul podului. Conform legilor in vigoare, abaterea apel urma să se facă cu consimţimintul consiliului technic superior şi aprobarea Ministerului, şi că instalarea podului pe vase cu laxă urma să se facă dacă se aprecia de trebuinţă, in urma votului consiliului judeţian şi iarăşi cu aprobarea ministerului. Kegra. OFORMAflI Afacerea din Constanţa D. M. Koiciă, primarul Constanţei, ne trimete o lungă scrisoare ca răspuns la acuzaţiunea ce i s’a făcut în ziarul nostru că ar fi trădat interesele comunei in chestiunea locului de la vil. Prin atcele pe cari le citează, d. Koi-ciă arată că a susţinut în consilii dreptul comunei; în proces n’a pledat singur, ci împreună cu d. Malcoel-Petrescu, avocat al Statului, şi şi-a făcut datoria. Pentru toate „ cele l’alte acuzări, d. Koiciu spune că are încrederea în ancheta inspectorului administrativ Luca Ionescu şi că va cere de la ministrul de interne publicarea raportului cînd ancheta va fi terminată. silvania sunt de ordine pur ştiinţifica şi literara. 1>. tlirmcn, samsarul guvernului. a fost ieri la fălduruşaiii fn inittiunc pe lingă Miiropolltul Primat Gheumllc. Samsarul s'a întors aseară. Din Macedonia se vesteşte că consulul austro-ungar din Seres a fost făcut prizonier de nişte bandiţi, cari cer pentru liberarea lui 100.000 de florini. I). Teodorii, şef de divizie la ministerul de justiţie, şi-a dat demisiunea pentru a-şl regula drepturile la pensie. Comitetul central al partidului naţional săsesc din Sibiu, în conferinţa sa de Luni a decis: să se menţină programul lor de la 1890 fără nici o modificare ; să se înceapă o acţiune mal vie pentru realizarea programului; să se convoace con-ferenţa naţională (Sachsentag) în Octombre pentru a aviza asupra a-titudinel partidului faţă de viitoarele alegeri. Se svoneşte că d-uil Găvănescu şi Lupu Autonescu, inspectori al învăţămlntulul,şi-aO dat demisiunile. Mal mulţi deputaţi, printre cari d-nil V. Ştefănescu-MeliedinţI, Poli-tiinos, V. Kogâlniceanu şi alţii, aO făgăduit funcţionarilor din serviciul exterior (mişcare) al C. F. R., că la viitoarea sesiune a Camerei vor propune mărirea lefurilor lor. Faţă de iritaţia generală ce domneşte în ţară, d. P. Puni a fost nevoit să revoace aplicarea regulamentului său în ce priveşte e-xamenele de admitere a elevilor in clasa I gimnazială sau liceală. D. dr. Weigand, distinsul filolog şi profesor la universitatea din Lipsea, denunţat fiind de unele gazete ungureşti că face agitaţii prin Transilvania cu banii Ligel Culturale, e urmărit la fie-care pas de un jandarm. D-sa a protestat ambasadorului german din Viena în contra acestei vexaţiuni ungureşti, cu atît mal vîrtos, că voiagiurile sale prin Tran- Neue Freie Presse primeşte din Paris ştirea că marea revista de trupe în onoarea Ţarului, la care vor participa 70,000 de soldaţi, se va face pe cîmpia de la Chălons, aproape de hotarele Germaniei. Henatoriî şl deputaţii italieni in Bucureşti Iată numele senatorilor şi deputaţilor italieni, cari imediat după închiderea conferinţei interparlamentare din Budapesta, adică săptămîna viitoare, vor veni in Bucureşti pentru a manifesta simpatiile lor pentru romînt: Giuseppe Biancheri, preşedinte al Camerei, Brutto Chimirri, vicepreşedinte al Camerei, Friderico Colajanni, contele Nicola Alife, secretarul de Stat Ber-nardis, Alexandro Fortis, baron Leo-pold Francheţii, secretarul de Stat Lu-pinacci, Ippolito Luzsatti, Carto Menotti, marchizul Guttadauro Pandolfi Giuseppe Ruggieri, prinţul liuffo Spinosa şi Tommqso Villa. Dintre deputaţii francezi e probabilă verirea d-lor Guyot fost ministru, Gue-rin fost ministru, Pourquerg de Bois-serie, Hubbard şi Labiche. CHESTIONARUL ANCHETEI AGRICOLE Iată, după expunerea făcută de Gazeta, chestionarul anchetei agricole de care vorbim la pagina I-a; LM*t riit aţin nea proprie ţaţei In fie care comună din acelea iu cari se va face ancheta, intîia cestiune, de care vor trebui să se preocupe membrii comitetului de anchetă, este aceea a naturii terenului şi mal ales acea a proprietăţel pămîntulul. Chestionarul cere în această privinţă, o amănunţită cercetare asupra raportului dintre numărul locuitorilor comunei şi Întinderea proprietăţel, cum şi asupra grupurilor de proprietate mare, mijlocie şi mică existentă in comună. Neajunsurile sau avauta-jele, pe cari le naşte in comună, preponderenţa unul grup asupra altuia vor trebui puse in lumină de eouiisiunea anchetei, care va avea să cerceteze şi să lămurească influenţa pe care o are proprietatea comună a locuitorilor, acolo unde ea există, lu fine, chestionarul se preocupă de o altă importantă chestiune,—aceea a delimitării proprietăţilor lu comună, asupra căreia cere informaţiunl. Poporaţiimea şi munca In al douilea rind, chestionarul anchetei agricole se preocupă de modul cum se gru- pează poporaţiutiea lu comună. Ancheta va trebui să arăie, dacă există acolo proprietari mari şi arendaşi, neguţători, industriaşi, meseriaşi etc. şi să cerceteze roadele pe cari le-au dat diferitele împroprietăriri, făcute de la 18(54 Încoace, cum şi silua(ia ţăranilor, cari aii devenit proprietari prin cumpărare de bunuri ale Stalului. Intru cit aceste împroprietăriri alt Îmbunătăţit starea ţăranilor; dacă aceştia Îşi cultivă însuşi pămlnturile lor şi pentru ce mulţi diu el le Inchiriează, sunt trei Întrebări de mare Însemnătate pe cari chestionarul le pune în această privinţa, Toţi cel cari s’ati preocupat de îmbunătăţirea stării ţăranilor ştiă ce anevoie este a se lua, în această direcţiune măsuri eu siguranţă de succes, din cauză că tocmai nu se cunos exact rezultatele reale ale încercărilor a priori făcute piuă azi prin împroprietărire. Delaţiunile dintre arendaş şi ţărani, iu privinţa cărora chestionarul puue întrebări amănunţite, relative atît la areudă cit şi la felul de muncă, vor trebui de asemenea cercetate de comisiunea anchetei, care va avea să studieze în comună, după localităţi, fia rezultatele ineteiajulul şi dezavantajele sale sociale şi agrare, fie cestiunea salarului muncitorilor agricoli, zilei saă lunari. In legătură cu munca, chestionarul anchetei cuprinde întrebări şi asupra cîşti-gurilor accesorii ale proprietarilor mijlocii şi mici, mal ales asupra cărăuşilor. Capitalul şl creditul Cestiuuea capitalului şi a creditului agriculturilor este amănunţită intr’o serie de întrebări asupra mal tuturor eestiunilor ce se referă la aceasta. Preţurile pămtnturilor, rentabilitatea lor, instituţiile de credit disponibile pentru agricultură, datoria imobiliară din fie-ce comună, cum şi mal ales cestiunile relative la cultura pămîntulul, la creşterea vitelor şi la preţurile produselor şi la preţurile produselor agricole sunt supuse cercetărilor anchetei care va avea, în privinţa multora din ele, să aducă pe cit posibil va fi, amănunte despre raportul între starea de azi şi acea de acum zece ani. Impozitele Cestiunea impozitelor către stat, judeţ şi comună joacă un foarte mare rol în îmbunătăţirile agricultureî. Impozitelor existente agricultorii le bagă vina celor mal multe din relele de cari suferă, pentru că ar fi foarte împovărătoare. Ancheta se va întinde şi asupra acestei chestiuni. Ea va trebui să lămurească raportul dintre dări şi rentabilitatea diferitelor grupuri de proprietate şi să cerceteze întru cit obiecliunea că dările ar fi împovărătoare, mal ales pentru micii cultivatori, se intemeie pe realitate. Starea ţăranului Pentru a complecta cercetările sale, comisiunea de anchetă va avea, în fine, să arate, pentru fie-care comună unde se vor face cercetări, care este starea ţăranului din punct de vedere igienic, care este nutrimentul, lâeuinţa şi îmbrăcămintea ţăranilor ; cum stau ţăranii din punct de vedere cultural şi deci starea invăţămlntulul in comună, şi starea morală a ţăranilor, mal a-les din punctul de vedere al bisericel. biserica rusească şi se va da un dejun de adio pe bordul yachtului imperial. Politia a arestat pe un călător venind din Stettin pe bordul unui Steamcr. Se crede că este un anarchist din Leipzig. Londra, 5 Septembrie. Ţarul a aminat sosirea sa la Edimburg pe Marţi. Roma, 5 Septembrie. Opinione anunţă in mod oficios că principesa Elena de Munte-Negru va celebra trecerea sa la catolicism in basilica Sfînlu-1 al Nicolae, la Bari. [Angouleme, 5 Septembrie. Azi a fost revista care a terminat manevrele, aă asistat d. Felix Faure, generalul Billot şi d. Meline. Cu toate oboselile mari ale manevrelor, totuşi defilarea a fost minunată. — Nici o urmă de oboseală nu se vedea pe faţa trupelor cari aii defilat tu mijlocul strigătelor de bravo; trăiască Erancia ! trăiască armata ! Cu ocazia manevrelor, colonelul turc Sabit-Bey, locotenenlul-colonel slrb Radschici şi cu maiorul grec Conslantidcs, aii fost numiţi ofiţeri al legiune! de onoare. EDIŢIA a 3 A (Serviciul Agenţiei Roinîne) Berlin, 5 Septembrie. Prinţul de Hohenlohe a plecat la Aussee, Copenhaga, 5 Septembrie. Majestăţile Lor Ruseşti ati de gînd să plece Duminică in Englitera. — înainte de plecare se va celebra un serviciă divin la SITUAŢIA IN TURCIA Sofia, 5 Septembre. Autorităţile urmăresc cu atenţiune mişcarea de imigraţiune a Armenilor care continuă şi creşte niereă. Pină acum au sosit în porturile mării Negre şi la Ruşciuc peste 1000 de armeni aviud paşapoarte străine.—Spre a înlesni acestor refugiaţi a-şl găsi mijloacele de existenţă, guvernul a ordonat ea ei să poată călători gratis pe drumurile de ier Bulgare. La Vama, la Burgas şi la Ruşciuc s’aii format comitete de ajutoare. Conslantmopol, 5 Septembrie. Nota de ieri a ambasadorilor ca răspuns la aceea a Porţii de la 8 Sept., insistă asupra faptului eă bandele de bătăuşi au fost conduse de poliţie. Admite bună disciplina militară a poliţiei după ce s'a dat ordin de a împedica măcelurile, dar a-cest ordin ar fi trebuit dat mai curînd. Repedea înăbuşire a măcelurilor este o dovadă de influenţa autorităţilor a-supra bandelor. Nota condamnă atitudinea Armenilor şi constată eă liniştea nu este fie eit aparentă. Face pe Poartă răspunzătoare de evenimentele ce s’ar putea petrece. Nota termină zietnd eă cele şease puteri refusă de a continua discuţia asupra faptelor deja constatate. Prinţul Beron'icî, guvernator general al Cretei a primit marele cordon al osmaniei, Diferiţi alţi creştini şi mahometanl distinşi au primii decora-ţiuni. Londra, 5 Septembrie. «Agenţia Reuter» atlă că denunţările presei continentale care impută Marel Britanie tot felul de idei egoiste şi perfide în Orient, n’ati produs decît mirare în cercurile oficiale din Londra. Guvernul englez n’a făcut şi nici nu şi propune să facă absolut nimic care să poată forma o basă acusaţiunilor presei străine. El nu poate să-şi ia răspunderea sentimentului natural de o-roare ce nişte atrocităţi ca acelea din Constantinopol trebue să inspire opi-niunei publice. Cu toate astea politica englezească nu va suferi nici o schimbare în această afacere, ea va continua să lucreze ca şi pină acum, în deplină înţelegere cu cele-l’alle puteri. Sir Philip Currie are în fie-care zi conferinţe cu ambasadorii celor-I’alte puteri, totuşi guvernul nu va putea să-l susţie nici odată dacă ar lua partea administraţiei turceşti şi dacă puterile n'ar găsi un mijloc de a adopta un total de măsuri pentru a pune capăt mă FOIŢA ZIARULUI «EPOCA> 69) LOITIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA II — Nu avu timp să le mal spună altceva. Bob reintră. — Sunteţi aşteptaţi, zise el tinerilor luptători, nu vi se cere alt-ceva de cit să însoţiţi pe acel cari sunt in trăsură ; după ce afacerea va ii terminată, veţi fi readuşi in Melbourne cu aceeaşi trăsură. — Bună [seara, adâogă Vulturul Negru indreptîndu*se şpre uşă. — Marele şef nu doreşte să bea un pahar de wisky. — N’am băut nici o dată asemenea lucruri. — Aşteaptă cel puţin să plece oamenii săi, trimişi consulului pot crede că îl spi onâm. — Nu mă vor vedea, răspunse Wiligo care avea motiv ca să insiste. — Încă un cuvtnt... Dacă vel avea ceva ăt-nii comunici... ? — Te anunţ prin Koanook. — Bonsoir şefule, voi reţine pe oamnil tăi piuă după ce vel pleca. CAPITOLUL II Vulturul Negru . — Bufniţa uopţei !Vala-\audi şl Wivaga.- Cursa şl scăparea. Vulturul Negru se grăbi să părăsească taverna; el se strecură ca o umbră de a lungul zidului, fără ca să fie observat nici chiar de vizitiul trăsurel care staţiona la cîţl-va paşi pe şosea. El se aşeză lingă o uşă la vreo 10—15 metri distanţă şi aşteptă ţiniudu-şl răsuflarea. In acelaşi timp cel patru luptători apărură precedaţi de Bob, care după ce schimbă cite-va vorbe cu conductorul trăsurel, îl suiră iu trăsură. Era un fel de trăsură de acele vechile pentru călătorii lungi, largi şi comode, unde cu multă uşurinţă încăpeau zece persoane. La ea erafl inliămnţi doui superbi cai de sînge cari nerăbdători bă-teaii soseaua cu picioarele. Wiligo înţelese că va fi obligat să susţină o cursă de iuţeală. Abia cel patru tineri indigeni se suiră, că trăsura plecă repede urmată de Wiligo ale cărui picioare goale nu făceaţi nici un sgomot pe pămlnt. Cind ajunseră la extremitatea portului, vizitiul in loc să apuce pe Varra-Street care conducea de a dreptul în oraş, el lăsă caii în pas şi luă drumul pe marginea glr-lel pe unde venise Wiligo. Şeful avea o vagă intuiţiune despre ceea-ce avea să se întimple. După un sfert de oră trăsura se opri în faţa portiţei din grădina hotelului pe unde cu căte-va ore mal înainte Wiligo eşise pe ţărmul Yarrel, şi patru oameni mascaţi conduşi de către un servitor negru al hotelului, eşiră diu trăsură şi luară direcţiunea în spre dependinţele cari comunicau cu corpul principal al clădirel. Nici nu mal era vorbă, expediţiunca era îndreptată în contra tinărului conte d'Eu-traygues, prietenul lui Tidana. După o aşteptare de o jumătate de oră, cel patru oameni mascaţi reapărură, pur-ttnd cu precauţitiue iu braţele lor pe un ti-uăr care dormea profund. Dificultatea ce el intlmpinară pentru a trece cu sarcina lor pe portiţa cea mică a hotelului, permise Vulturului Negru de a arunca o privire asupra grupului şi a se asigura că în adevăr contele d’Entraygues era acela pe care a-ccl necunoscuţi îl răpeau cu atîta îndrăzneală din unul din oţelele cele mal frecueu-tale din Melbourne. De aci Înainte Wiligo era hotărît asupra celor ce avea de făcut. Olivier fu aşezat pe una din canapelele trăsurel şi atelagiul porni imediat spre puntea Saint-Stephen, care răspundea în cimpie. După trecerea podului, vizitiul dete drumul caiior, cari plecară în goaua mare iu direcţiunea locului Jupuiţilor, nume sinistru care venea dintr’o sîngeroasă aventură ce se in-timplase acolo. Acest loc era deşert, înconjurat de toate părţile de stincl de granit. Wiligo se decise să aştepte pentru a da semnalul după ce trăsura va sosi. Trăsura mergea lntr’uua... iar luptătorii uagarnooki, cari nu schimbară nici un cuviut cu companionii lor siniştri, şedeai! gata cu mlinele pe arme, oşteptlnd semnalul şefului. Trăsura micşoră de o dată iuţeala cil care mergea mal înainte, el ajunseră în cîmpia nisipoasă care preceda locul Jupuiţilor şi roatele se învirtell mal cu greă pe nisipul moale şi alunecos. Vulturul Negru socoti momentul favorabil, el să lăsă iucet pe nisip din spatele trăsurel, unde se aşezase pe arcuri fără să fie observat de nimeni, şi strigă cu putere imi-tind ţipătul bufniţei; se repezi In faţa trăsurel şi cu o singură lovitură de ghioacă sfârîniă craniul vizitiului, apoi se sui pe capră şi opri caii fără ca să se ocupe de ceea-ce se petrecea înăuntru. In acelaş timp a-proape cel patru luptători uagarnooki, săriră din trăsură şi veniră lingă şeful lor. Misiunea lor sinistră era Îndeplinită... Fie care îşi alesese mal d’inainte victima, şi teribila armă fusese aşa de bine întrebuinţată, în cit nici unul din cel patru adversari nu a avut timpul ca să scoată măcar uu strigăt. Tiuărul conte d’Entraygues n’a făcut nici o mişcare; el dormea liitr’uua, cufundat îutr’o protuiidă letargie. Din ordinul şefului, cadavrele fură aruncate pe plage, tinerii luptători îşi reluară locurile lor, iar Wiligo suindu-se pe capra trăsuri, luă cu aceeaşi iuţeală cu care veniseră drumul spre Melbourne. Ajunşi la podul Saint Stepheu, Wiligo se opri şi Na-garnooki luând pe Olivier pe braţe, părăsiră trăsura şi treetnd podul pe jos, se îndreptară pe malul glrlel spre grădina otelului pe care o traversară in linişte. Ziua Începuse să apară şi sosind in dependinţele otelului cari conduceai! la apartamente, el întîlniră pe negru care cu cîle-va ore mal înainte predase pe Olivier. Nenorocitul mal mult mort de cit viu, scoase uu ţipăt de frică şi voi să fugă ; dar mina lui Wiligo era deja pe el. 11 legă cot la cot In cite-va secunde şi luîndu-1 In spinare, Vulturul Ne grn îl duse in camera lui unde la încuiat luind cheia la el, apoi îndreptă oamenii sal In spre apartamentul tinărului conte. Nu trecuseră două minute de cînd Canadianul leşinase, văzind dispariţiunea lui O livier. Văzîndu ’l întins pe scîudurl, şeful Na-garnookilor înţelese Jtot. Depuse pe tînă-rul conte In patul săă, apoi cu ajutorul luptătorilor săi transportă pe Dick în camera vecină pe care o ocupa el şi dădu apoi ordin oamenilor săi să se retragă, ne voind ca Dick să cunoască prezenţa lor in Melbourne. Stropit de clte-va ori cu apă rece pe figură, bravul Canadian işl veni in fire şi zărind pe Wiligo îl apucă de mină şi fără să poată scoate uu cuvtnt,.izbucni in hohote de plius. — St! (Doarme Încă, zise Vulturul Negru, surîzînd. — Doarme... repetă Dick cu totul zăpăcit. Dar cine oare doarme aci ? — Tiuărul tăă prieten, frate Tidana, răspunse Nagarnookul, arătind cu mina camera contelui d’Entraygues. Aceste cuvinte fură abia pronunţate, că Dick se şi repezi lingă patul lui Olivier. II apucă de mină cu o grijă inexprimabilă, ciur simţind că pulsul lui bate iu mod regulat, depunînd un sărut frăţesc pe fruntea Iul, se Întoarse şi plin de bucurie strlnse in braţe cu putere pe Vulturul Negru. — Tul’al scăpat! îl zise el... Mulţumesc dragă frate... Nu se poate găsi In toată Australia uu om de valoarea lui Wiligo. Ah ! ştiam eă că lipsa ta de două zile ascundea vre-o acţiune eroică... Graţie ţie Laurent nu a observat scurta dispariţiuue a stăptnulul săă. Ar fi murit. — I s’a dat să bea vre-uu narcotic puternic, zise Wiligo, nscunzIiHlu 'şi emoţiu-nea. (Va urma). www.dacoromanica.ro celurilor carnale de reaua administraţie turcească. Singura linie de conduită lăsată guvernului englez, este de a se ţine de o parte, in speranţa că se va îmbunătăţi situaţia. Atena, 5 Septembrie. O bandă nouă de 140 oameni a făcut apariţia sa lingă satul Jamuba, in interiorul Macedoniei; trupele o urmăresc. Se asigură că sau dat lupte noul ittlre trupe şi insurgenţi. — Yr’o sută dintre aceştia din urmă sunt blocaţi în mănăstirea St. Denis, lingă Carya. ŞTIRI DIVERSE Crime—Delicte.—Acciden te.—In t împlSrl. DIN CAPITALA. Contrabandist rănit. — Eil, pe la 8 ore, seara, pe cînd eîrciumarul Călin Tudor din cîmpul lui Grand voia să introducă marfă fără a fi taxată, a fost oprit de guardul comunal Nae Gheorghe. Acesta, la împotrivirile lui Călin Tudor, scoate sabia şi răneşte la braţul drept pe cîrciumar. Rănitul a fost transportat la spitalul Filantropia. Ceasuri furate.—ErI s’a furat domnului Toma Blîndu de către servitorul Gheorghe Sorescu, domiciliat in strada Clopotari No. 52, un ceasornic cu lanţ de aur. Gheorghe Sorescu a fost arestat. *** Tot ieri un anume TorOk Mihal a furat lui Avram Spaizer un ceas de argint. TerOk a fost imediat prins. Hoţ prins. — Ieri s’a prins în gara de nord, pe cînd voia să se urce în trenul ce pleca spre Ploeştl, individul Florea Ghiţă, dispărut acum cîte-va zile de la stăpiuul săil V. Diaconescu din Caracal, cu suma de lei 260. ULTIME INFORMATIUNI Aflăm că mitropolia catolică diu Bucureşti, faţă de noul regulament privitor la şcolii* private, publicat priu Monitorul Oficial, a trimet* o circulară direcţiunilor tutulor şcolilor catolice din ţară. Prin această circulară direcţiunile şcolilor catolice sunt invitate »ă nu se supună de loc noului regulament, ci să urmeze cu invă-ţămfntul ca pfnă acum. Iar iu cazul ciudvr'uu inspector şcolar saii autorităţile civile ar interveni, direcţiunile să refuze a 11 se supune şi să refereze imediat mitropoliei catolice, singura care se crede în drept a determina direcţia învăţămîntuluiîn şcolile catolice. Trei torpiloare şi trei canon ier e ale flotilei noastre de războia aQ plecat erl spre T. Severin, ca să aziste la inaugurarea Porţilor de Fier. Vaporul Principele Carol al regiei monopolului, amenajat din noU pentru uzul M. S. Regelui, a plecat de mai multă vreme la T. Severin. Aflăm că s’a cerut de trei ori telegrafic ministerului unguresc să dea voie ca vaporul să treacă prin Porţile de Fier la Orşova, spre a lua parte în cortegiul oficial cu o-cazia inaugurării Porţilor. Piuă azi însă, guvernul unguresc n’a dat nici un răspuns. Voinţa Naţională, care se grăbeşte chiar cu insinuări necinstite a vesti vizitele la Căldăruşanl a-le prietenilor Mitropolitului Primat Ghenadie, nu crăcneşte cănd e vorba de vizitele insidioase ale samsarului guvernului coconu Ghiţă Mârzescu, care a plictisit erl ceasuri întregi pre I. P. S. S. N’ar putea să ne spue Voinţa cu ce ispravă s’a întors samsarul cinstit din noua sa expediţie ?! Consilierii comunali al comunei Strîm-benl, judeţul Teleorman, au adresat ministrului de interne o petiţie, înregistrată sub No. 6038, 3 Septembrie, prin care cer destituirea primarului Dimi-trie Ştefănescu, pentru că ţine o circiumă în casa sa, că introduce băuturi in comună pentru circiumă fără să plătească nici un acsiz, că în conlra votului consiliului a mutat primăria in casa fiului său aproape de circiuma sa, că vine mereO la primărie insultind a-tit pe cel cu pricini cit şi pe consilieri, etc. Multă hune ni se plînge, că directorul liceului Mihaiu-Bravul refuza de a înscri un număr foarte mare de elevi romînl, sub pretext că nu mal încap în liceu. In acelaşi timp însă, d-sa primeşte pe elevii ovrei. EPOCA Ast-fel, majoritatea elevilor înscrişi la acest liceQ, între 200—250, sunt ovrei. D. An. Stolojan s’a întors azi la amiazl în Capitală. «Monitorul Oficiala publică azi un comunicat prin care direcţiunea generala a C. F. R. declară de falşă ştirea noastră că a împrumutat acum doua luni 500 de vagoane căilor ferate ungureşti. Constatam că acest comunicat ni se dă la zece zile după denunţarea noastră, că el a venit după ce «Voinţa» şi «Gazeta» n’aQ îndrăznit să ne desmintă, deşi s’afi ocupat pe larg cu chestiunea lipsei vagoanelor. In ce ne priveşte pe noi, cu toată desminţirea tardivă publicata prin «Monitor», menţinem în totul" ştirea că direcţia C. F. R. a împrumutat în primele zile ale lunel Iulie 500 vagoane ovreilor unguri şi că aceste vagoane pînă la 28 August nu s’aQ înapoiat. Se poate ca azi să se fi înapoiat. Dlieşeftnrile satrapului Putneî Viitorul Putnel denunţă următoarele gheşefturl scandaloase ale d-lul N. Să-veanu: Săveanu, isbutind să numească pe d. M., student în drept in Capitală, într’o funcţiune la un minister, îl obligă de a-I da din leafă 30 lei lunar, alt-fel va interveni ca să fie înlocuit. D-nil V. V. şi A., comercianţi în Focşani, plătesc fie-care cîte trei sute de lei pe lună satrapului, pentru a le permite să introducă in oraş, fără a plăti taxele de acsiz, mărfurile ce le pun în vîn-zare. Camera ele punere sub acusare a respins opoziţia procurorului general în contra punerei în libertate provisorie a d-neî Steiner. Judecătorul de instrucţie îşi va da săptămîna viitoare ordonanţa sa de neurmărire, în lipsă absolută de probe de culpabilitate in contra d-neî Steiner, a moaşei Lustgarten şi a doiceî Rădulescu. DISOLVAREA CONSILIULUI COMUNAL DIN GALAŢI (după Galaţii) Consiliul comunal din Galaţi a fost disolvat. Decretul va apare mîine în «Monitorul oficial». Comisiunea interimară a fost alcătuită după cum urmează: G. Orleanu, deputat, Preşedinte Ap. Papadopulo, deputat, adjutor. G. Nicorescu, deputat. Daniel Zorilă, deputat. G. Cavaliotti, senator. Gh. Fulger, senaten'. Asemenea a fost numit ca membru în comisiunea interimară d. P. Sechiari. Acesta însă candi-dind în permanenţă pentru postul de prefect de Covurlui, a optat pentru acesta, de oare-ce dl. Em. Culoglu, faţă cu eşecul ce a suferit lista prefectorală Mala-xistă, în cap cu dl. G. Leonida Aslan-şi-a dat irevocabil demisia, hotărî! a nu se mai întoarce la Galaţi. Darea în judecată a fostului primar C. P. Malaxa este iminentă. In discursul sâti pentru deschiderea anului judecătoresc, d. Stă-tescu, procuror general pe lingă Curtea de Apel din Bucureşti, după ce aminteşte pierderea prin moarte a magistraţilor Economu şi Burcă, vorbeşte ast-fel despre retragerea— în condiţiunile ştiute—a d-lul Adolf Cantacuzino, fost prim-preşedinte al Curţel: Aşi fi vrut şi ar fi trebuit să pot să tai aci firul regretelor noastre pe anul ce trece, — era deja prea mult,-dar gingăşia situaţiunei mele nu se opreşte numai la atît: încă o perdere, din fericire însă de o altă natură, suntem siliţi să mai înregistrăm. Personificînd în sine tipul niagis traiului de distincţiune, fiind în acelaşi timp un şef iubit pe cit şi de nepreţuit camarad, d. Adolf Cantacuzino, fostul nostru prim-pre şedinţe, printr’o retragere neaşteptată, ne a făcut să’l regretăm şi mai mult. ’Mi este greu însă să dau frîii liber sentimentelor ce aşi dori să exprim la adresa acestui înalt magistrat; calităţile, studiile şi chiar familia de care ţine acela care ■poartă astâ-zi cu otita demnitate sarcina acestui post, ini impun tăcere. SCANDAUlLJIIj FĂLTICENI Corespondentul nostru din Fălticeni ne telegrafiază că ieri după amiazl, la orele 2, urmînd să se deschidă prima şedinţă a congresului studenţesc, căţl-va studenţi funcţionari au propus ca preşedinte provizor pe primarul local, d. Iorgu Radu. Majoritatea imensă a studenţilor a •protestat energic, cu atît mal vtrtos, că se bănuia că alU primarului cit şi studenţilor slujbaşi li s’a impus de ministrul de interne un anume rol. Nici primarul nici cei-Valţî agenţi provocătorl n’au cedat. A urmat un scandal enorm, care era să degenereze în bătaie. Majoritatea studenţilor, scandalizaţi de provocările agenţilor colectivişti, au părăsit sala şedinţelor, hotărlnd ca azi dimineaţă să se convoace din nou şedinţă. Relevăm aici, că d. Gogu Cantacuzino a dat 8000 de lei unei persoane ca sa împiedice cum o şti ori-ce fel dc discuţie a continuei naţionale la Fălticeni. In Fălticeni, mal ales printre studenţi, agitaţia este foarte mare în contra agenţilor colectivişti. COMUNICĂ Bl Se ştie, că ministerul instrucţiunii publice, conform noului regulament, a luat disposiţiunea ca pe viitor nici o şcoală privată să nu mal dea examen in internat, prin urmare certificate nu sc vor mai libera. Dintre şcoalele private de băeţl pînă acumautorisate, sunt numai două : Liceul Sf. Gheorghe şi Noul Institut de băeţl din Calea Plevnel 104. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 6|18 Septembrie 1896. Pe ziua de 3 Septembrie s’afl vindut la Brăila 300.000 hectolitrii de griu. Cîte 8 lei hectolitru, această sumă reprezintă o vînzare de 2 milioane şi 400 mii iei în o singură zi. Paulina C. Constau tinereii şi ... Locotenent V. N. Niţescn Logodi (I Drept ori ce altă înştiinţare. Buzău, 18 Augt. 06 INSERŢII ŞT RECLAME Ostende 1\13 Septembrie 1896 Domnule Redactor, Cînd a isbucnit in ţară scandalul asa zis Cămătarii, mă aflam aci pentru căutarea sănătăţii copilei mele, de unde nu m'ain deplasat nici un minut. Pe 1» începutul săptămîneî viitoare mă reîntorc în ţară, unde am credinţa că de îndată voi spulbera toate calomniile, ce în absenţa mea din ţară s’ati lansat contra mea, şi voi convinge pe fie-care că* nu sunt cămătar, ci din contră am fost, sunt şi voifi fi in tot-d’a-uua unul din cel mal cinstiţi şi corecţi oameni. Mare însă a fost mirarea mea cînd am aflat oă parchetul mi-a sigilat casa de fer şi mi-a ridicat registrele ajutătoare ce am lăsat afară. De şl nimenea nu s’a plîns contra mea şi chiar daca s'a plîns cinc-va contra mea, ceea-oe nu cred, acela nu poate fl de cit vre-unul din vechil mei clienţi cari m'au frustrat pe mine safi unul din cel cari afi înstreinat toată averea lor şi de la care nu am ce lua. Mal înainte însă de a mă reîntoarce în ţară undo voiu cere desigilarea casei mele do fer unde am închis atît averea mea cit şi toate registrele mele legale ţinute în aceeaşi perfectă regulă ca şi în orl-oare institut public de Bancă din ţară, m’am decis pentru restabilirea adevărului să declar că ofer una siitn-mii lei pentru săracii comunei Bucureşti, daca se va dovedi că (in afară de o singură a-facere de lei 2000 ce am împrumutat acum şeapte. opt ani, cu bună credinţă pe d. O.- al cărui exterior părea de cel puţin 30 ani) am făcut în viaţa mea vr’o afacere direct sau indirect cu vr’un minor interzis, sau pus sub oonsilln judiciar, sau cu d-nil Brîncoveanu, Pavclescu-Sturdza, Bolinti-neauu, Bibescu, Zissu pe cari nici din vedere nujîl cunosc. Cum în toată viaţa mea nu am avut şi nu am altă deviză de cît să consider nu nnmal semnătura mea dar chiar numai cuvintul med ca efecte de stat, rog cu Insistenţă po toţi calomniatorii mei si pe toată lumea în interesul săracilor să-mi probeze contrariul şi declar pe onoare şi conştiinţă că de îndată voiţi vărsa comunei Bucureşti pentru săraci nnn-MiitA-mii lei, fie chiar dacă vor proba oă cunosc numai din vedere i»e sus numiţii domni, iar pe parchetul la deschiderea casei mele dacă va dovedi că am avut sad am a lua, direct sau indirect veri o centimă de la domnii de mal sus sad de la vr’un minor, interzis sad pus sub consiliu judiciar, să procedeze fără milă contra mea, căci declar de mal înainte că nu am numărat nici o centimă sus-numiţilor şi creanţele lor (dacă se vor dovedi) le am escrocat cu intcnţiunl frauduloase. Intr’adevăr am la activul med o afacere de tristă memorie, undo am ciştigat materialmente, şl din causa şauseloe am a-vut. s’au năpustit pa atunci asupra mea mal mulţi gazetari, invidioşi şl geloşi, şi m‘ad discreditat cu totul, din care cauză am avut să sufer moralmente de zece ori mal mult de cît ciştjgul ce am realizat, şi ou ocaziunea scandalului actual, un ziar din capitală 'reinviază acea afacere, şi pentru ca să mal înnegrească şi mal mult, publică că acea afacere a fost rezultatul faptelor imorale. Be poate ca cel interesaţi pe atuncea să fi lansat fel de fel de vorbe pe oomptul med pentru reuşita cauzei lor, dar am credinţa că in afară de acel, care mă judecă după dîoşil sad al lor, nici un om corect şi cinstit nu poate da crezămiut acestor calomnii. Declar pe onoare şi cunoştiinţa de om, foarte cinstit şi corect, oă ofer toată averea mea săracilor din comuna Bucureşti, şi mă bag rob toată viaţa mea la acela care va dovedi că direct sad indirect, vre-odată în viaţa mea şi în ori cc ocaziunc am avut o conduită desonorată sau imorală. Mi so mal impută că Bunt cămătar, iarăşi neadevăr, nu fa© de loc cămătăria, daii bani cu împrumut, cu dobînzl chiar mal mici de cit mulţi bancheri cu vază. Registrele mele şi chiar debitorii mei diu cari nouă-zccl la sută oameni cu vază, sunt de faţă, şi la disigiliarea casei mele void insista si se dovedească acest punct. Mal citeam in unele jurnale, că ar fi bine ca guvernul să propue o lege contra cămătăriei, pe care aş aproba-o cel d’intiiu, căci mi s’ar stinge epitetul dc cămătar, dar cred necesar, ca in acelaşi timp să se propue şi o altă lege iu interesul creditului, pentru ca srtnnatariî cambiilor ne-cămătaţl, să pot fi declaraţi în stare de faliment sad de de-oonfltură. fie el da sau nu comercianţi sad cel puţin cam bia să se considere de drept ca un titlu executoriii, evitîn-du-se judecăţile, cari chiar cu cambii ţin peste un an de zile. Bazat pe dreaptatea oe vă animă şi pentru restabilirea devărulul, vă rog, d-le redactor, să bine-voiţl a da loc a-cestel inserţiuul in primul număr al ziarului ce aveţi onoare a redacta, pentru care vă mulţumesc. Trimiţi, vă rog, încredinţarea stimei şi consideraţiunel mele. |Ad. Gntnmnn. Calea Victoriei No. 58 nc \flll7ADC Motjia Kbechlol diu Ut VIUlAiIL Doforogea, o oră jumătate K. de Sellier, prof. la l’iustitut normal calolique » germană . D-ra M. Menu, idem. » engleză . . Miss Jakson. Desemn................D-ra IrSgi. Institutrice .... D-ra Victoria Davidescu, diplomată a 6 cl. din Asilul Elena Doamna. Toţi profesorii vor fi secondaţi de repetitoare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universităţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interoga zilnic pe eleve. înscrierile se pot face începînd de la 1 August. Pentru ori-ce informatiunl mal detaliate a se adresa la direcţiune de la 9—2 a. m. şi de la 2—6 d. a. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE ŞCOALA NOUA44 —BUCUREŞTI— Calca Moşilor, slr. Armeneasca No. 1 Direcţia D-nei L. S. NEGOESCU Aduce la cunoştinţa părinţilor, că în anul şcolar 1806—97 cursurile primare, liceale, facultative şi gradinei de copil vor funcţiona cu următorul personal didactic şi preparator; CURSUL LICEAL D. Chrintu iVegoemcu, lioenţlat îu litere, dr. în dreptul administrativ, limba romină şi istoria cursul superior. D-şoara CI* Venencu, bacalaureată, profesoare la externat, limba romină curs inferior. IfcPr. Bungeţeanu, licenţiat în teologie, retlgiunea. D. Pitiş, licenţiat în litere, profesor la Sf. SaYa, limba elină curs suporior. D. Vlrg. Agenţie, absolvent al facultăţol de litere, limba elină curs inferior. D. St* Enachcncu, licenţiat în litere, limba latină curs superior. D. Th. Seimcann, absolvent al facultâţel de litere, limba latină curs inferior. D-na Lauvan, diplomata şcoalei Sevlgne Paris, limba franceză curs superior. D-na fjte&efHi'hiy diplomata şco&lel normale Berlin, prof. la şcoala normală, limba germană curs superior şi inferior D-ra Spiru Paul, absolv, şcoalei normale Geneva, limba franceză curs inferior. D. Dfae Dumitremcu, licenţiat in ştiinţe, şfiinţele naturale curs superior. D-ra S. Eltade, licenţiată în ştiinţele flsieo-ohlmlcc, fleica şi chimia. D. Jean 1 oinea, licenţiat în ştiinţe de la facultatea din Paris, ştiinţele maturate curs inferior. D. G* IVeyrutr.lt licenţiat in matematici, inginer, m«-tematica curs superior. D. C. Drăgănettcu, lisenţiatîn matematici, materna tica, curs inferior. D. jV. JHatiitcncUt licenţiat în litere, ţltonofla, D. €•* DănencUt licenţiat in litere, geografia. D-ra P. jEUne&cU} absolventă a facultâţel de litere, intoria, curs inferior, D. Al* Pretorlan, licenţiat in drept, ecou. politică. Dr. Pcneecu, d-tor îu medicină, higiena* D. G* Stefănencu. laureat al conservatorului din Bucureşti şi paris, muzica* D-na M, Poftea, profesoară la şcoala normală, broderie de lux şi croitorie* D-na IJ. Stefănetacu, absolventa şcoalei Carard Paris. economia dameHtivă. D. iV. Manta. (şcoala de bele-arte dettenf D-ra E* Stănencu, (nul şi pictura* D-ra Maria Marian, absolventa azilului, caligrafia ornată şi ncriere.t certicată. Slgniorina GhinetH, diplomata şcoalei superioare din Parmu, limba italiană. Mina B* t'ooh. dipl. şcoalei normale diii Londra, limba engleză* D. /. Moineacu, maestru de danţ. D. Dfartce, pentru vioară* D-ra B. Codreecu, absolventa conservatorului din Iaşi, plano ncrla /. D-ra E. Dobian, abs. conser- pian ncria Ii. M-me Vaier ie von JLangedoc, absolventa conservatorului din Liege, pian aer ia III. D. Grig. Ventura, conferenţiar pentru artele fru• moane* CURSUL PRIMAR ŞI GRADINA DE COPII D-ra Maria Craiu, absolventa şcoalei normale de institutoare, limba romină ol. 1 şi 2. D. I* GăiencUs fost institutor, limba romină clasa 3 si 4. i. D-ra Maria Polizn Micşunentl, limba franceză. D-ra Maria Tizii, limba germană* D-ra Maria Moucuf lucrul de mină. M-me M, Teiman, Joc frSbel ni inrătămint intuitiv* D-rele Calipno Stănencu. Elina Hăduleanu Paulina Dineocu, Xety Yanilencu şl Maria Sie- rencu, bacalaureate şi studente la facultate, repetitoare vor ajuta pe eleve la meditarea leoţiunilor; pentru llmbele străine s’a angajat anul acesta un personal uoîl care va su praveghia pe eleve, atît în timpul leoţiunilor, cît şi îu tim pul recreaţiei, etc. Liceul Francez Strada Scaunele, 45 (Casele d-lul Fleva) Institut de învăţătură primară şi secundară, întemeiat de un Comitet ie Francezi stabiliţi în BuoureştI şi autorlsat de Ministerul Cultelor şl Instrucţiunel Publice din Romima. Direcţiunea : D-nfl N. LEAUTEY şi H. LOLLIOT. Pus sub înaltul patronagiu al Lega iu net Franceze, acest Institut nu ţtuteşte la nimic bănesc. lnspirîndu-se de a-ceastă cugetare a unei regine că •*Instrucţiunea este hrana Creerulul şl Educaţiunea este acea a inimeD Comitetul a voit să creeze alături de un institut de învăţătură din cele mal serioase, o casă de educaţlunc do prima ordine, căreia familiile roraîueştl să poată încredinţa copiii lor în toată siguranţa. Programa studiilor va fl acea a şcoalelor primare şi secundare din Romînia, combinată cu acea a institutelor similare diu Frauda. Btudiul limbel francesc va fi obiectul unor îngrijiri speciale, ast-fel ca toţi elevii să poată vorbi această limbă bine Îi uşor şi ca în clasele liceale superioare, toate materiile a-ară de limba romină şi istoria naţională a RomiuicI, să poată 11 predate în limba francosă. Institutorii însărcinaţi cu cursurile de limba francesă în clasele primare vor avea diplome şi vor fi desemnaţi de Mi* nlsterul Instrucţiune! Publice din Franeia. Tot aşa şi profesorii însărcinaţi cu cursurile de litere şi ştiinţe în clasele liceale superioare. In clasele giranaslalo, cursurile de limba francesă se vor încredinţa Domnilor Profesori A. Leautey şi H. LollJot. Studiul limbel germane va fl, de o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiar de la clasa ântăia primară. Elevii claselor primare îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar la şcoalele primare ale Statului. Elevii claselor glranasiale şl acel al claselor liceale îşi vor depune examenul lor de finele amilul şcolar, după dorinţa părinţilor, la Gimnaslilo şl Liceele Statului, sau la Liceul Francez înaintea unei oomislunl constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şl Instrucţiunel Publice din Bo-mînia. Elevii claselor liceale vOr fl de o dată preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat rorain, cît şi pentru cel france», în prevederea caşului că posesiunea acestei din urmă diplome ar fi necesară tinerilor cari vor voi să urmeze studiile lor în unele şooll speciale din Frauda. Direcţiunea va avea grije de a transmite părinţilor la sfîr-şitul fie-cărel luni, notele asupra gradului de instrucţiune şi de oduoaţiune a copiilor lor. Liceul va fi instalat într’o stradă din centrul Capitalei şl cu o posiţiune foarte sănătoasă, - strada Scaunele. 45 (Casa Fleva). Internatul va dispune do dormitoare vaste şi blne-aerlsite, de sofrageril spaţioase, de sili dc baie şi duşe, şl o grădină frumoasă. La început, liceul nu va cudriude de cît cele patru clase primare şi cele patru gimnaziale. Clasa 5-a liceală se va crea la anu, a C-a peste doi ani şi a 7-a peste trei ani. Pentru ori-ce iuformaţiuul, a se adresa la Cancelaria Etveulul, îu toate zilele, intre orele 9 şl 12 a. m., ş 2 * P- m- CEL MAI BOGAT DEP0SIT de VELQOSFEDE la Fraţii liepiek 152 — Calea Victoriei, — 152 4, Strada Şelari, 1 / V r.EESTOJX WOLVKHHAMPTON COX VE.VntY „Dresd“ .Bielefeld^ Bicycletc Humber « Naumann « Durkopp „k Vluzare iu rate Deponit de Maşini de cusut cu aparatul de brodat, Yinzare m rat > mici. FIMŢII Ii EPICII Strada Şelari No. 4, lingă poarta Hotelului Victoria Bejponilul la No* ? nu are nici un ameatic cu noi. Singurul dcposlt pentru Romînia a Lumi noi Incandescente de gaz a D-rulut Auer la Uraţii Kepick, strada Şelari No. 4 Ungă poarta Hotelului Victoria. Toate cele Tatto sisteme sunt falşifloărî a luminel d-rulu Auer fără cea mal mică valoare numai becuri po oar este inorustnl d. Auer sunt adevărate, şi numai slt procurate din depositul nostru sunt a lui dr. Auer. Un Bre instalat Eex il. Una Sită D-ru Auer Esi 2. Depozitul la No. 2 nu are nici un amostic cu noi spre o-vitare de erori. LICEUL DE DffiiŞCARE BUCUREŞCI, Str. MINERVEI16 BUCUREŞCI Autorizat ele onor. Minister al Instrucţiunel cu No. 6.131 din 30 August 1896 Sul» direcţiunea d-neî FELICIAM. PETRESCU absolventă a şcoalei centrale de fele, foastă directoare a şcoalei C A. Rosetti, şi a d-rel AMELIA V. VASIEIAD absolventă a cursului Liceal din MUuich şi a institutului pedagogic din Gotha fostă profesoară la Asilul Elena Doamna şi la Externatul No. 1 şi 2 diu Capitală. Liceu complect, curs secundar, primar şi grădină de copil. Eleve interne, semi,-interne, şi externe. Personalul didactic ales în condihunile şcoalelor Statului, Cursurile vor începe la 9 Septembrie._ INSTITUTUL de DOMNIŞOARE Strada Flntiueî, 22.— liueureiştî Liceu. Şcoală Primară. Grădină de copil Autorisat din noii conform noului regulament. Pentru copiii de profesori, institutori si militari se fac coudi(iunt avantagioase. Directoare, PAULINA LUPU-ANTONEŞCU Absolventă a şcoalei centrale do feto. cureştl, Diplomată a Academiei pedtţgi Viena. NU SAMAM _ făril a întrebuinţa Gerniluatornl d-rulul Quariiute Desralouuc. cel mai bun ingredient recunoscut pretutindeni pentru păşirea cerealelor în contra tutulor boalelor §i pentru desvoltarea şi întreţinerea spicuriler. Peste 5000 cutii de Gcrminator s’att şi vindut în Romînia. Cutia 7 lei loco: pentru comenzi peste 40 de cutii se acordă 10 la sută rabat. Comenzile trehuesc adresate la Agenţia Hnvas, Bucureşti.______________ Doctor DIMITRIU finale interne, boule «le Femei sl de Copii ComuUaţiuni de la 2—3 şi de Ia 6—7 1S2, Calea Victoriei, 182 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCÎ No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ee schimb de monezi. Cursul pe ziua de 3 Septembrie, 1896 1 Cump. Vind 4»/o Rentă Aniortisabilă. . . 86 T. 87 7» 5 ®/o » Amortisahilă. . . 100 100 */« #»/0 5*/„ ObligaCdeStat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 94 V. */. ioa 95 '7. 6«/o » . > 1890 95 31* 96 •ii 5«/» Scrisuri Funciar Rurale . 92 V. 92 */» 6«/o > » Urbane . 88 V. 88 t*°/o » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 82 l/f 82 1640 1650 » » Agricola . 218 — 222 — » Dacia Rnminia asig. 438 — 445 — > S-toa Naţionala asig. 455 — 465 — S-tatea de Co.islrucţiunl . 175 — 185 Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . too — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 > ruble hîrtie . . 2 65 2 75 Imprimării ci* marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cj», Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Vliasoh din Frank- furt ÂjM• Sesonul de tdmnă cele mal bune băl CONSTANTA Sesonul de tdmnâ cele mal bune băl HOTEL & PENSION CAROL I Situaţie admirabila pe bordul marel negre, 90 Camere şi saloane din noua elegant mobilate, confort englez. Restaurant de primul ordin Bucătăria romînă-francesâ Pensiunea table d’hote şi â la carte Aranjamente pentru familii cu reducţiunl importante după durata sejurului. Pentru un sejur minimum de trei zile direcţiunea acorda următoarele preţuri : Pentru o persoană într’o cameră leî 15 pe zi Pentru 2 persoane într’o cameră „ 25 „ „ Pentru 3 persoane „ „ „ 35 „ „ inclusiv serviciu, luminatul şi pensiunea Pentru orl-ce informaţiunl la Direcţiune. (101) *8-2) Les Viritables Eaux minirales de VIGHY Bont loa Sourcea VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Eilfer Ic nom tor I» Capsula et l'Etlquetta. Lee Seule» Veritables Pas tilles Vichy ton t let PASTILIES VICHY-ETAT fabrtquOes avec lcs scls naturelg eitraits dea Eaux de Vichy-Etat. COMPRIMES DE VlCHY aux seif nslnrels VICHY-CTAT pour prCparet l'eao trUliciclIe de Vichy găinuşe. Atent etnirilpour It IQUMAKIt, mtAtlt.tESBIB : A. O. OAAIBST, Bucareil. ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — am ştii ucTiinvE n e ™ii I. HAÂG — Strada Isvor, No. llt> BucurescI — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, eto. wpeialltnte florărie, sere, grătline ne earnă, pavilioane in fier efc. ctc, Primesc comande oentru Provincie: — Preţuri Moderate — ) * •100-1(1 Redacţia şi administraţia ziarului epocal an» in strada Clemenţei No. 8. 0. TEIRICH & C BUCUREŞTI 2 O.—Strada Berzei.—O. INSTALAŢI tJNÎ DE TELE6RAM3AZ şi APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian '«Aparate de gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (ioo-ioo Proecte. — Biurott de Constrncţie. — Export V î ii d e VI TONIC ANAJLEPTIC Reconstitnant al Tonieul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrînl, femei şi orl-ce persoana delicate. CC «RJINA Sue (le Carne Fosfat de Calce Compus dm substanţe absolut indispensabile formă-rel şi desvo.'lftrel muşchilor şi t i.ste-mulul nervos şi osos VIN DE VI AL este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, IMspep-sla, CJ aştri lele Yfrsfa critică, EpuLsare nervoasă, Nlăblclnnc resultlnd din bătrlneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciime caracterizată prin perderea poftei de mincare a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAL, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. ILIE ZANFIRESCU, şi la toii li Droghiştil şi Farmaciştii. 62-46 La Tipografia EPOCA se vinde hrtie aculatutinră cu 45 bani kilogramul, In pachete de 10 kilograme. Cel mal bun nutriment pentru Copil 41 Vindecă toate afecţiunile de stomach iREPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOTUS KL1NGER MSIICt/MJESTM, Strada CalomOrescu No. 7. (60-60 X. ~ OTTO HARNISCH Bucurescî I Galaţi 41—Strada Academiei—41 \ 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC AiBEiT Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde — I^ire CURELE DE TRASMISIUNE Manometrt—Bobinele— Ventile — Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale 1 (97) (60-7) PATRIA 66 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE ' CAPITAL SOCIAL VĂRSAT I.EÎ Cili MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smlrdan No, 15 Societatea *Patria» se recomandă pentru ASIGUBÂM asupra VIEŢEI p; litru cos de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu Încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, indemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generală pentru Bucureşti strada 16 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) ALBERT BAER BUCURESCÎ, Strada Noma Pompiliti No. 7 MTO-TIPOCJRAFIA Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, caete de caligrafie şl desemn, nvrage şciiuţifice ilustrate, etichete pentru tot fe-fiil de iudustrie şi comercifi. Asemenea şi comp-turl, hîrtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica de Cartonase Specialităţi: Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăril, Parfumeril, etc. etc. JPreţurl curente gratis fi franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică. (66) (25-25) lrIit Desiles Cordial Regenerator COMPOZIŢIA ^UININA COCA EOLA CACAO Posfat de calciit Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Ddsiles Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemie, Ftlaie, Convalescenţe (mal ales la femei în vremea critică a vieţel), Slăbiciunea înnşchlu-lară saO nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematură; sperma-tarea; boalele m&duvel Npinărel; Dlabeta; afecţiunile stomacului şi a Intestinelor, precum şi la boale pricinuite de viţiarea slngelni ca : Po-dagra, Reumatismul, Rachltis-mul, Accidentele scroftiloase, ete. Gustul e plăcut ca al unul licher de masă. Pretvil flaconului: 5 lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. 24 MARE DEPOU DB KTecte Burlane de Basalt, I ŢEVE DE PLUMB, FBRŞITUCIU £8 Foilunl do clnepâ. şi cauciuc de faianţă, alamă şi tuciti pentru conducte de apă, scurgere, băî, tout k l’âgout, gaz, etc. Ia HMS DART BUCURESCÎ, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCÎ INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT JŞt pentru incdlxlrl centrale (100-73) Cea mal renumită FABRICA DE PARCHETE MASIVF IN ROMANIA SPECIALITATE Parchete americane şi de lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPI. ARI A M€AN IC A Pentru mobile şi binale ; edificiul! publice şi autorităţi "Vânzare de lemnărie Cel mal asortat depozit de lemnărie uscată DUŞUMELE ŞI PERVAZURI LEICOI DE FOC tăiate şi despicate Exploataţii de Păduri BECHER şi DURRER 27 SOSEAUA BASARAB 29 BUCURESCÎ 25-26 «» CU PREŢURI POARTE REDUSE Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc. M A Ş I N E DE Bucătărie Sistem american Cele mal practice şi cele mal solide. Băi de zinc, Daşe, Water-Closete, Tout-a-l’egout etc. etc II. SIIV G EII Bucureşti str. Doamnei 8, vis-â-visde Poştă şi Telegraf. 76 25-21 Tamar indian €*rfiion Fruct laxaliv răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 2 ir. 50 cutia Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmacile. 8-8 APA MINERALA „MIRCEA” IAŞI — COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentindu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pînă acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congectiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţicle neregulate la femei pre-carn şi alte multe boli. Deposit in Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Engliel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj r A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri 1 D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit iu capitaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100- 77 Bucurescî.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3. www.dacoromanica.ro