SERIA II.—ANUL II, No. 245.
NUMĂRUL 10 BANI
aboitahextexe
Încep la 1 şi 15 ale fle-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streindtate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; in strein&tate 50 lei
Îaee luni ... 15 >	>	>	25 »
rel luni . . . 8 »	>	>	13 »
Un număr tn streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOI AZA
REDACŢIA
No. 3-STRADA CLEMENŢEI—No. 8
Ediţia a ti*eia
JOI, 5 SEPTEMBRE 1890.
NUMaRUL 10 BANI
ANTUSTCICRIEE
In Bucureşti şi judeţe se primite numai 1» Administraţie
In străinătate, direct la adnUntotrafit şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV..0.30	b.	linia
>	>	»	III........2.-	lei »
»	»	»	II........3.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul;
Un nnm&r Techiă 80 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢE! -No.
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMÂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI
EVENIMENT^ MINUNATE
Mal multe evenimente politice de o însemnătate capitală afi avut loc zilele din urmă, evenimente cari preced cu succes pe acela al vizitei M .S. Împăratului Austro-Ungariel şi pe care dînsele îl lasă în umbră.
Iată-le în ordinea cum providenţa le-a făcut să iasă din secretele destine ale el.
Mal întîifl d. Pallade ministru al domeniilor, a făcut în toată ţara inspecţii forestiere, agronomice, industriale, comerciale, mecanice, tec-nice, vinicole, agriculturistice, sţiin-ţifice, ele. etc.
Profundele observaţii pe cari ministrul le-a făcut cu ocazia a-cestor inspecţii, afi fost consemnate în anume procese-verbale, pentru ca posteritatea să le aibă ca o"că-lăuză cel puţin curs de trei veacuri.
Intre altele, ni se spune că a făcut în inspecţiile sale forestiere următoarea adîncă reflecţie:	că
ghinda stejarului este mică şi cu toate acestea dînsa dă naştere unul copac aşa de puternic şi de viguros.
A mal observat ministrul cum apele curg la vale şi nici de cum la deal şi cum dînsele dacă întim-pină vre-o piedica, o înlăturează cre-îndu-şl o albie adîncă.
Al doilea eveniment însemnat pentru ţară a fost sosirea ministrului de războia din străinătate.
Lipsa acestui minunat bărbat de arme şi priceput ministru era simţită de orl-ce patriot care are grijă de siguranţa ţărel.
Aşa, timp cît a lipsit ilustrul rănit din parapetele de la Plevna puşca Mannlicher avea veleităţi ca din ciomag să se transforme în armă. Cum a sosit inimosul general a căutat să o reducă la rolul de ciomag pe care colectivitatea i-l-a destinat în apărarea ţărel.
D. Budişteanu este hotărît ca fâ-cînd raportul cuvenit împăratului Austro-Ungariel, după revista tru pelor, să accentueze din nou starea de ciomag a puşlel Mannlicher, ca un compliment respectuos şi lin guşitor adus trupelor imperiului vecin, trupe înarmate precum să ştie, tot cu o puşca Mannlicher!
Dar evenimentul cel mal mare, pe lîngă care a trecut neobservata întoarcerea d-lul Poni, alt ministru, este sosirea în ţară a quintesen ţel celei mal înalte a colectivităţel, a d-lul Stătescu, omul care a ştiut mal bine de cît orl-cine, să exploateze boala, infirmităţile fizice!
In adevăr, un om stă atunci mal răii când este bolnav. D. Stătescu a găsit mijlocul să stea cu atît mal bine, cu căt e sad să arată mal bolnav. Aceasta este între altele deosebirea între Lhomine ma Iade (imperiul Otoman) şi l’homme malade, d. Stătescu.
Şi să nu-şl figureze eine-va că reluarea cursului afacerilor a determinat pe d. Stătescu să reintre în ţară ! Nu, afacerile sunt baga tete faţă cu indolenţele acestui vecinie odihnit. Napoleon I zicea: «Morala? EQ sunt d’asupra moralei. «Stătescu I zice şi el: Afacerile? «Grija scumpei mele persoane e «mal pe sus de toate afacerile ţa «rel. Notaţi că zicem a ţărel, nu «ale sale personale».
Ceea-ce a determinat pe d. Sla-tescu ca să reintre în ţară, este vizita apropiata a împăratului Frantz-Iosef. Austro - Ungaria recunoaşte sacrificiul pe care d. Stătescu a bine voit să ’l facă, şi diplomaţii el au şi făcut cunoscut guvernului romînesc, că ţara va fi in curînd recompensata pentru devotamentul fără de margini al unuia din fu săi cel mal iubiţi.
Aceste trei evenimente ao um
plutcu prisosinţa golul pe care stag-naţia afacerilor îl lăsase pînă la oarecare punct în preocuparea publică. Pentru ca seria acestor minunate evenimente să se complecteze, mal rămîne ca cel din urmă doul iubiţi fii al colectivităţel, d-nil Stolojan şi Stoicescu, să sosească în ţară, pentru ca iubita noastră patrie să ia posesiune de ea însăşi şi să fie apă-ată în contra orl-cărul atac din lâuntru şi din afară.
Noi, cari tot timpul vacanţiilor am tremurat din cauza lipsei miniştrilor din ţară, putem acum să luăm la rîndul nostru vaeanţie.
Are cine veghea! Să dormim!
ROMÂNIA Jl GRECIA
Reluarea relaţiunilor diplomatice în mod oficial între Romînia şi Grecia, sunt departe de a fi pe calea cea bună.
D-nu Bengescu, trimisul nostru extraordinar la Athena, a obţinut deja un concediu de două luni şi D-nu Ranghabe, Ministrul Greciei laBucureşcl, este poate în ajunul de a dobîndi şi D-sa un asemenea concedia, fără ca relaţiunile diplomatice dintre Romînia şi Grecia să fi făcut un pas înainte.
Se vorbeşte despre o convenţiune consulară între amîudouă ţările, care cu greă poate să fie admisă de guvernul nostru, dar se vorbeşte mai ales despre nişte condiţiunl inadmisibile ale Greciei.
Guvernul de la Athena cere, nici mal mult nici mai puţiu de cît ca guvernul Romîn «să recunoască calitatea de persoană morală tuturor instituţiunilor de bine-faceri sau altă speţă din Grecia».
Prin aceasta Grecia voeşte să evite pe viitor posibilitatea unui alt proces Zappa, şi să dea grecilor cari ar trăi, s’ar îmbogăţi şi ar muri în Romînia. putinţa de a’şi lăsa toată averea moştenire, chiar cea imobiliară, diferitelor instituţiunl de tot felul din Grecia.
D-nu Dimitrie Sturdza care este aşa lesne dispus să facă toate concesiunole şi toate scuzele, nu se opune de loc la pretenţiunile Greciei, dar se teme să nu dea loc la un scandal similar cu acel provocat sub guvernul Brătianu cînd voea să no impue o convenţiune consulară cu Germania.
Şi iată pentru ce de o cam dată lu-cruril e stau baltă.
SCANDALUL COLECTIVIST
mir urşi
REVOCAREA D-LUl
R. STURDZA
D-l Radu Sturdza, consul general al TăreT la Constantinopol, a fost revocat din funcţiune de către d-l Ministru de Externe, şi această gravă măsură luată în contra unui înalt funcţionar, a trecut cam nebăgată în seamă.
Guvernul cel dînlîl era dator să ne destăinuiască gravitatea faptelor ce a putut să comită d-l Radu Sturdza, spre a se lua în contra sa o măsură atît de severă, dar guvernul n’a zis nimic, iar presa s’a mulţumit să înregistreze ştirea. fără alte comentarii.
Noi insă n’am uitat că deja astă pri-mă-vară, In Cameră, cînd s’a ivit incidentul Apostol Mărgărit, d-I Dimitrie Sturdza a lăsat să se ghicească nejusti-licata ură ce păstra Consulului general din Constantinopole, amic al d-lul Mitf-linefi, Ministrul Romtniel.
D-l Ministru de Externe nu s’a sfiit să acuze pieziş pe d-l Radu Sturdza ca destăinuitor al secretelor Statului, în cestiunea şcoalelor din Macedonia, ca trădător al unor acte din dosare.
Consulul general a fost chiar poftit de Ministrul de Externe să’şl dea de-misiunea, dar d-nu Radu Sturdza nu s’a supus, şliindu-se nevinovat; iar Ministrul nu avusese curajul să’l învinovăţească pe faţă, ci se mulţumise cu nişte alusiunl transparente.
AU trecut trei luni de atunci, şi astăzi funcţionarul care n’a voit să’şl dea atunci demisiunea, a fost revocat.
D-nu Ministru de Externe, a săvirşil ast-fel acum al douilea act al odioasei comedii pe care a jucat’o în primă-vara anului 18%; după revocarea d-lul Miti-lineu, Ministru la Constantinopole, a venit revocarea d-lul Radu Sturdza, Consul general.
înregistrăm faptul aşa cum s’a petrecut şi aşteptăm să vedem cum va avea curajul să explice guvernul prin organele sale de publicitate noua infamie a d-lul Dimitrie Sturdza.
Aşteptăm şi apoi vom reveni cu bogate amănunte, cari vor dovedi goliciunea sufletului şefului partidului liberal,
III
Intervedcre cu d-l X. Cişinnn
După cum am spus, d-l Cişman locueşte în mahalaua numită Broştenf, în casa despre care am arătat ce spun «scumpii amici» de eri.
La vizita ce i-am făcut şi care ’mt era de mai înainte indicată, am găsit pe fos-tul primar, la biuroul său de advocat, dis-cutind cu nişte clienţi.
Conversaţia noastră s’a mărginit la a-cuzaţiunilc ce i se aduc de adversari.
D-l Cişman constată, împreună cu mine! dragostea şi simpatiile de cari se bucură! în partidul în care luptă de 25 de ani.
- Aceasta e a doua înscenare care mi se face, în scopul de a mă zdrobi, spune d-sa, după teribila intrigă din timpul domniei lui Ioan Brătianu. Şi atunci, ca şi acuma, loviturile îmi vin de la acel cari mă gratificau cu titlul de «iubite amice» şi pentru cari eram omul cel mal preţios, Mă acuză că n’am fost corect la comună. Conştiinţa îmi este însă împăcată, pentru că sunt convins că n’am lucrat de cât pentru binele oraşului. De altmintrelea posed acte cu cari voiri spulbera toate învinuirile ce mi se aduc.
In chestia cu cele două voturi neaprobate de minister, d-l Cişman îmi comunică:
—	Acel cu furnitura de lenme a fost anulat după propria mea intervenţie, cu toate că era favorabil comunei. Prin procesul verbal cu No. 5466, am constatat eu însumi interpunerea consilierului Idri-ceanu.
La votul, prin care se hotărăşte repararea caselor lui NeculaT Cucurigu Yasi-liu, n’am luat parte. M’am recuzat singur,
de oare-ce Cucurigu fusese clientul meii tntr’un proces de expropiere cu primăria.
Propunerea a fost tăcută de dl. H. Boşi e, ajutor de primar, dovadă procesul verbal al şedinţei.
In ce priveşte cele-l'alte acuzaţi uni ce i se aduc, fostul primar de Huşi se crede la adăpost de orl-ce învinuire, de oare-ce a lucrat,—după cum îmi declară,—în conformitate cu legea.
Viitoarele alegeri
Trecînd la altă ordine de idei, Vani întrebat de intenţiile sale viitoare.
—	Vom pune listă, Ralea şi cu mine, la viitoarele alegeri comunale şi vom lupta hotărît contra actualei administraţii şi a patronului ei de la Bucureşti. Am contingentul meu de prieteni şi dl. Gogii Cantacuzino, care în alegerile trecute a obţinut 83 de voturi alăturea cu mine, ştie cui îşi datoreşte popularitatea şi succesul în Huşi.
Asupra grupării politice la care se va ralia, dl. Cişman, fără a ’mi da un răspuns categoric, mă asigură că are şi a avut tot-d-a'una cea mai marc stimă pentru dl. N. Fleva, cu care este vechia prieten.
La «11* R. Ralea
Pe dl. Ralea îl găsesc scriind articolul, care a usturat atît de tare pe dl. Gogu Cantacuzino.
—	N’am de ascuns nimic, îmi spune d-sa. Am fost sacrificat, pentru că ministrul de finanţe caută să-şi creeze în Huşi o situaţie politică personală şi pentru că am ţinut piept cetei de potlogari din localitate.
Aici fostul prefect se aruncă cu vehemenţă în aprecieri asupra citor-va personagii colectiviştc din Huşi, pe cari le conturează cu multă expresie.
Inutil să vuii vorbesc de aceste portrete. Lumea la cunoaşte din ziarele în cari d. Rallea şi-a publicat articolul său. Gheor-ghiu Parpalac — nu Parpalea, Gr. Ia-mandi sau bezede Arcan, precum şi ceilalţi compar şi vor rămînea, — aşa cum an fost zugrăviţi de d. Rallea, — dovadă vie şi tristă a moralităţii politice în marele partid liberal.
Ca şi d. Cişman, fostul ispravnic este hotărît să lupte contra regimului.
—	Nu voi duce însă campania numai contra administraţiei locale, — cei ce o compun nefiind de cît instrumentele oarbe ale unui ministru fără scrupule.
Voi căuta să lovesc sus, pentru că de acolo vine răul.
Venind vorba de inspecţia d-luî Duca Ionescu, d. Rallea m’a asigurat că posedă copiile autentificate ale proceselor verbale încheiate de inspectorul administrativ în comunele rurale ce a vizitat. Toate aceste procese verbale sunt favorabile administraţiei salo. In afară de aceasta, d-sa mai posedă scrisorile d-lor general Catargiu şi M. Sturdza, reprezintanţî ai Fălciuîui, cari tn conversaţiile avute — primul cu d. Luca Ionescu, al douilea cu ministrul Stolojan la Carlsbad — au putut afla că inspecţia făcută n’a descoperit nimic compromiţător pentru administraţia d-lul Rallea.
încheind, fostul prefect îmi spune următoarele :
—	Numai pe mine şi pe Cişman, ne-a sărutat d-l Cantacuzino la plecure a sa, după alegeri, din Huşi, Şi ca o dovadă de dragostea sa şutit persecuţiile îndreptate astăzi în contra noastră.
www.dacoromanica.ro
Situaţia conservatorilor
Ceea ce e semnificativ în toată această daraveră, în care adevărurile crude nu sunt menajate nici de o parte nici de alta, ecă adversarii sunt de acord asupra unui singur lucru: cinstea foarte! admiais-traţil conservatoare. In special d-l Tele-man, fostul prefect, este citat vecinie ca model de corectitudine în administraţie şi—lucru ciudat—invocat ca martor în toate chestiile în litigiu.
De altmintrelea acelaşi sentiment l’am întâlnit în oraş. Dacă Huşul are strade, câte-va edificii publice remarcabile, apă, etc. se datoreşte numai d-lul G. Teleman. Toate lucrările mari în execuţie sunt începute sub administraţia d-sale şi atît d-l Cişman cât şi d-l Caligari recunosc că contractele de antrepriză sunt foarte favorabile comunei.
De aceea nici nu este diverginţă de o-pinii asupra punctului de a şti cine va termina toate lucrările mari începute, cine va duce la bun sftrşit opera de regenerare a Huşului. Toţi sunt de acord: conservatorii cu d. Teleman.
*
* *
Viitoarele alegeri comunale, după cum m’a asigurat d-l Caligari, vor avea loc în Octombrie \viitor. Lupta se va da între gruparea Cişman-Rallea cu amicii lor de o parte şi administraţie de alta.
0 INFAMIE COLECTIVISTĂ
0 nouă infamie colectivistă s’a comis la Piatra-Neamţu, în contra unuia din cel mai valoroşi luptători, d. Const. Isă-cescu. Acest cetăţean a fost depus eri.
Iată împrejurările: d. Const. Isăcescu a fost ajidor de primar sub administraţia conservatoare. Lui i se datoresc în cea mai mare parte îmbunătăţirile şi înfrumuseţările pe cari oraşul le-a căpătat în ultimii ani.
Cînd acum un an, colectivitatea a venit la putere, Const. Isăcescu împreună cu întreg consiliul comunal a fost dat în judecată, fornndîndu-se în contra lui în special vre-o 22 de capte de acuzaţie, unele mal ridicule de cît altele.
Dovadă de cele ce spunem sunt următoarele fapte :
Guvernul a schimbat ft’CÎ judecători «le instrucţie pentru ea să poată căpăta uu mandat de arestare.
Afacerea s’a dat întuu judecătorului de instrucţie d. Costinescu, care refnzînd a aresta pe Const. Isăcescu pe motive absolut ridicule, a fost înlocuit cu d Adam.
D. Adam lutnd cunoştinţă de dosar şi făcind instrucţia curs de şease luni, a văzut că totul să reduce la o răsbu-nare politică, de aceea nu a dat mandatul de arestare solicitat.
Văzînd aceasta, d. N. Albu prefectul s’a pltns la ministerul de interne, iar imaculatul Gogu Cantacuzino a cerut dosarul.
Dosarid s’a plimbat pe la ministerul de interne şi la acela de justiţie de unde a fost înapoeat fără ni«*î o rezoluţie, însă cu instrucţii orale, ca V'onst. Isăcescu să tie depus.
D. Adam, judecătorul de instrucţie, re fuzînd din nou, i s’a acordat un con cediă de o lună, pentru ca arestarea să aibă loc.
S’a numit jude de instrucţie locţiitor d. Semaca, judecător sindic. Acesta la rîndul săiî, a refuzai a aresta pe un nevinovat.
In fine, guvernul a înlocuit şi pe d Semaca cu supleantul Cernut, o creatură pur colectivistă.
Acest colectivist, numit ad-lioc la cabinetul de instrucţie, a dat în fine manda tul de depunere solicitat de atila timp.
Ceea-ce e revoltător pe lingă toate a-cestea, este că instrucţia care durează de 10 luni este sfîrşilă, iar Const Isăcescu este urestat după IO luni ţi după ee trei judecători de instrucţie cari iustruise afacerea refuzase arestarea.
O mai mare infamie nu se poate.
DE PE VREMURI
Gârbov slut de povara anilor! Pârul ’ml-e alb colilie, puterile slăbite.
Miine, poiniîine poate, o să ml vie rîndul ca să intru şi eîî în raiul Profetului, căci asta ’ml-a fost idealul pentru lumea alTaltă. Mîine, poiniîine, eterna vrăjmaşă a naturii va repezi coasa el şi ’tnl va tăia firul vieţii...
Slut bătrîn, bătrîn ca vremea, dar nu ca ea, nemuritor...
ti, vezi asta-I al dracului!... m vrut să mal descreţesc puţin frunţile oamenilor; am vrut să-I iac niţel să mal rldă; dar eiî o să mor în curînd, precum va muri şi rîsul, odată.
Omenirea tot a rîs pînă acuma. Istoria nu-I de cit o comedie, foarte proastă de altminteri.
Veacul acesta de pozilivizm şi de sarmale cu iaurt, va stinge şi pofta de rîs din omenire. Deja rlsul nu mal există, pentru o bună parte din societate; o să vie vremea cînd el nu va mal exista de loc.
Căci,pe măsură ce omenirea propăşeşte— cum se zice — mintea, luînd frînele între-gel activităţi sufleteşti, căutînd ca să nimicească emoţiile mari, expansiunea prea vie, fireşte că şi rîsul, rîsul cu hohot, adevăratul rîs sănătos, va dispare spre a fi înlocuit de rîsul intelectual, de rîsul caricatură, adevărată specie degenerată.
...Şi iacătă că m’am apucat să filozofez a-dînc de tot, ceea ce de sigur că nu va fi şi pe placul cititorilor.
Dar, ce vreţi ? Cînd simt că n’o să mal port mult umbră pămîntulul, cînd ştifl că zilele mi’s numărate, şi n’am măcar un subiect pe ziua de azi, la îndemînă, cum să nu-ţl îmbraci reflecţiile în haine mohorite?
Oh! Cum auz In jurul mefi vremea care, ca un pltns de cucuvae, psalmodiază cobi-tor: «Ortu popii ! dă, ortu popii!»
Şi tocmai fiind-că acum, m’a luat cu tristeţe, îmi întorc ochii spre trecut, spre tinereţea mea apusă de cîud cu lupii ăl verzi...
«Iar tu prietene depărtat — acum şi în spaţiu şi iu simţire —mal ţl-aducl aminte de vremea cînd, flăcăiandrii vil aşa ca ne-potu-meu, cu ochii după stele şi fără de pingele, cu stomacul fluerind a pustiii, dar în minte cu planuri gigantice, hăteam ceea ce ploeştenii numesc caldarîmul lor şi oftam după fetele din seeondar ?...
Fote că vremea haină, ţi-o fi pleşuvit memoria ca şi creştetul capului şi de a-ceea voiţi să mal suflu puţin peste cărbunii amintirii, aproape stinşi de cenuşa vremurilor...
...Şi, o să ’ml fiţi recunoscători voi toţi ciţl mal stuteţl, repetenţi sau nu, prin clasa a şaptea de liceiî, toţi cît! aţi citit pe Wer-ther şi aţi mîncat de zece bani brînză şi de cinci parale pîine de la circiumarul din colţii
Era în Martie.
Uliţele Ploieştulul—de mocirloasă pomenire—se curătad de troienite iernel şi se muiaîî în bălţile primă-verel.
Picioarele se scăldat! în imensele rezervoare de noroifi, improvizate de natură, cu buna îngăduinţă a municipalităţii, care închidea ochii şi se făcea englez.
Dar aşa cum eratt uliţele, efî nu le mal puteam băgu în seamă, căci sufletul ’ml era cuprins de o neţărmuită bucurie. Şi să vedeţi de ce.
In liceu am fost un om foarte norocos întru cît priveşte găsirea de meditaţii, (ceea ce se datoreşte, negreşit, dibăciei fără seamăn pe care subsemnatul o are în această meserie. Se recomandă onor. părinţi de familie. A se adresa la redacţie) dar, aşa norocos cum fusesem, tot am rămas uimit de bucurie şi mirare, cînd în ziua şi luna aceea, ’ml s’a prezentat cea mal fericită meditaţie din viaţa mea de licean.
Acolo erau, nu mal puţin de trei domnişoare, din cate afară drăguţe, cari făcuseră piuă atunci multe zile amare bietei mele inimi. Căci eram pirlit de tot—nu fac aluzie Ia figura mea, iar ele, pe cît erau de nostime, pe atît de avute şi de mîndre.
Aşa că, nu fără o emoţie colosală, am aşteptat seara în care trebuia să fiu, în original, primit de familie, spre a începe meditaţia cu fratele lor.
Şi vezi că mi se întîmplase tocmai într’o clipă de grea cumpănă !
Galoşii mei îşi plîngeail ursita, unul îu fundul supatulul, iar celă’lalt fără talpă, după sobă. Paltonul—căci tot frig era, mai ales că pardesiu nu se pomenea la mine— paltonul zic, era într’o stare mal tristă ca a drapelelor venite de la Griviţa.
Jacheta tocmai pleznise In spate şi pe la coate ; cît despre pălărie nu vorbesc, căci acolo unde aveam să intru ea n’avea rol.
Cum vedeţi, starea nu ’ml era tocmai de invidiat, şi de aceea steteâm nioliorît de tot, cînd prietenul meii Gliiţă veni la mine, spre a regula cele privitoare la inasă.
— Uliuuu !... da rad mal eşti plouat, mâl! Ce dracu al păţit? Or nu ’ţl mal dă cîr-ciumarul pe datorie ?
— Nu, dragă Gliiţă, e alta mal gravă... — Te a dat afară ^ de la vr’o meditaţie ? — Ce tot vorbeşti, acolo. Să mă dea pe mine afară ?
(Asigur pe onor. părinţi de familie şi de băeţj în liceil că, vorbele de mal sus afi fost zise cu toată indignarea posibilă, după cum şi trebuia să fie zise de uu meditator conştiincios şi lăudat de toată lumea, cum eram eu, şi cum sînt şi acum la adînc! bă-trîneţe.)
2
EPOCA
—	E alta, Chiţă !... Uite!
Ii arătaiil galoşul.
—	El, şi!
—	Uite!
II	arătai U haina.
—	Uliuuu ! El, şi!
—	Uite !
Ii arătal paltonul.
—	Ce mă, al Înnebunit ? Ce ’ţî trebue mal mult?
Efl sunt mal breaz ? Uite!
Şi Ghiţă Începu să 'ml arăte hainele ale căror cusururi nu le mal enumăr, căci n’aş sflrşi plnă la ediţia a treia.:
—	El, dar tu nu ştii că eh deseară o să vorbesc cu Zoe?
—	Care Zoe ? nevasta brutarului ?
—	Zoe Ninescu, băiete ! Ghiţă holbă ochii Iul verzi, la subsemnatul care, priceplndu-şl rolul, se înnălţase pe vlrful ghetelor, şi privea cu ochii unei marchize—din veacul al XV, bine Înţeles.
—	Uite, mă 1 S’a urcat scroafa ’ifcopac, grăi amicul meti, Încremenit.
Pe urmă II arătaift cum stail lucrurile şi II explicau! cauza tristeţel mele fără mărgini.
Hei, da, e lezne de tot, puiule! Ia paltonul meii, haina lui Nae, galoşii Iul Petre. Dacă vrei Iţi dail şi umbrela mea, tot de o dată, zise amicul med Ghiţă, plin de mărinimia omului avut.
Ideia era genială, şi primită cu aplauze.
—	Iar acum, hal la masă! Mi-e foame, al dracului... Tu cit al?
—	Zece hani, Tu ?
—	Cincl-spre-zece. Bravo! Luăm o lipie de un ban, tocmai le scotea acum ; luăm şi brînzâ de cincl-spre-zece. Total două-zecl şi cinci. Iu dute la brînză, eă mă duc la pline».
Şi penf.u ca să consumăm toate acestea, plecam afară din oraş, tocmai la «fîntîna plopilor», pe iarba umedă şi d’abia înverzită.
Făceam aceasta pentru «aer», ziceam noi unul către altul, In realitate pentru ca să nu ne vadă proprietăreasa şi să nu rldă de noi împreună cu fata sa d-ra Zeii, cea cu ochii negrii, tăiaţi în migdală... Seara, îmbrăcat destul de cuviincios, mă prezintam In familia domnişoarelor Ninescu.
Toate aii mers strună : primire bună, simpatică, mal simpatică de cit orl-unde.
, D-ra Zoe, a fost de o delicateţă extremă, d-ra Frosy, aşişderea; Cielia, cu ochii fulgerători, nu mal puţin, d-na Ninescu, etc...
Iar efi mă răsfăţăm cu semeţie în hainele mele de rechiziţie şi, luat de curent, de multe ori făceam domnişoarelor explicaţii mal lungi şi mal cu drag de cit ca acele ale fratelui lor, care tot asculttnd la noi, lovise Devirisul cu mina şi el căzuse fără să fie băgat de seamă. Dar n’a fost nimic grav ; căci Ionel a prins iute de veste şi plnă să ’l zic efl: «mal departe», el deja începuse la Tarcin Superbul.
... Iar seara, după ce am venit acasă!
Cu Ghiţă, doamne, ce chef am tras! Şi anume: am luat de la Iancu, din colţ, şeapte mititel şi un clondir cu vin, pe care ’i bine-cuvintarăm cu prea numeroasele toasturi ridicate în sănătatea tuturor membrilor familiei Ninescu, dar mal ales a d-reî Zoe.
Şi cînd s’a terminat festivul, voioşi ca şoimul cel uşor ce sboară de pe munte, am pornit raita pe străzi, nepăsători de băltace şi de cele-l’alte mizerii ale vieţel, plimbln-du-ne mal toată noaptea pe sub ferestrele odăel parfumate, în care d-ra Zoe, odihnea, desmierdată de visurile el de fată frumoasă, şi cu zestre tot aşa.
Alan.
INFORMAŢII
In privinţa vizitei în Romînia a Regelui Alexandru al Serbiei, aflăm că această vizită a devenit problematică, din cauza situaţiei ameninţătoare în Serbia.
Conspiraţia ce s’a descoperit în contra tînărului Rege şi atmosfera politică încărcată, impun o extremă vigilenţă atît Regelui cit şi guvernului.
Vizita Regelui Alexandru în Romînia atîrnă deci de situaţia internă din Serbia.
O gazetă guvernamentală anun* ă că cu începere de la 10 Sep-embre, toate trenurile cari sosesc n Capitala vor veni direct la gara Filaret.
Aceasta pentru ea să nu sufere, din cauza circulaţiei, lucrările cari se tac la gara de Nord, pentru primirea împăratului Frantz Iosef.
Azi se va judeca opoziţia făcută de d. procuror general St. Stătescu, în contra revocării mandatului de depunere a d-nel Maria Steiner.
Agenţia vapoarelor austriace va face să circule 3 vapoare pe Dunăre în ajunul inaugurării Porţilor de Fer.
Vapoarele vor pleca în aceeaşi zi, dela Galaţi, Giurgiu şi Corabia.
Alte vapoare vor circula între T. Severin şi Orşova.
D. Dr. I. F. Popecky, profesor de geologie în Milnchen, invitat de mal mulţi proprietari, a tăcut cîte-va explorări prin judeţul Mehedinţi.
In comuna GornenţI, d-sa a descoperit o bogată carieră de marmora alba, aproape ca cea din Ca-rara. A mal descoperit gismentede ardesie, sycnit si serpentin.
La primăvară se vor începe exploatările.
O delegaţie de 4 ofiţeri a fost erl după amiazl la redacţia ziarului Lumea Nouă pentru a cere numele autorului unul articol apărut în numărul de alaltă-erl al acelui ziar.
Redacţiunea a desemnat ca autor al articolului pe d. Al. Ionescu.
D. Dr. Carol Redlich, de la A-cademia de mine din Leoben,după ce şi-a terminat studiile geologice pe Valea Lotrului din judeţul Yîl-cea, a plecat prin munţii judeţului Gorj, unde face cu succes mari explorări.
D-sa a descoperit bogate surse de petrol şi gismente de antracit, cari se întind pînă în judeţul Mehedinţi.
De halîrul lui Apostol Mărgărit, d. Dum. Sturdza a înlocuit pe toate persoanele cari ad făcut parte din misiunea roinînă în Constantinopol.
Ast-fel a fost nevoit să demisioneze unul din cel mal buni diplomaţi romînl, d. M. Mitilineu, ministru plenipotenţiar ; rînd pe rînd aii fost înlocuiţi d-nii Sordoni, prim secretar ; Ieronym, vice-consul, fiind că a raportat la Bucureşti oare-cari infamii ale lui Apostol Mărgărit ; Gheorghiu, cancelar al consulatului, revocat fără nici o anchetă, contrar art. 15 din legea ministerului de externe ; d. Radu Sturdza, consul general, fiind-că a cerut satisfacţie de la d. Dum. Sturdza pentru insultele ce acesta a debitat în Camera în potriva d-sale;
egaţie, a fost transferat la Paris.
Acum adevăratul şef al misiunel romîne e Apostol Mărgărit.
Primarul de Fălticeni, lorgu Badu, şi-a permis să calomnieze pe d. G. Mâcărescu, pe care Constituţionalul îl delegase să ancheteze abuzurile ce se imputa primarului.
Orl-cine a înţeles din primul moment scopul urmărit de primarul Radu:	să-şi dea aere de om
cinstit, cerînd o anchetă din partea opoziţiei,fşi apoi să găsească pretexte pentru a refusa ancheta.
D. Măcărescu, prin scrisoarea ce a publicat ieri în Constituţionalul, nimiceşt e pe de o parte pretextul invocat de primarul colectivist, iar pe alta parte arată că acesta e un «mincinos# şi un gheşeftar.
Cu începere de azi galeriile de la salinele din Ocnele-MarI sunt iluminate cu electricitate.
In urma ploilor din zilele trecute, starea podgoriilor din DrăgăşanI s’a îmbunătăţit in mod simţitor.
Recolta promite a fi abundentă şi de o calitate superioară.
Ciobanul Cîrţan din Făgăraş, întor-clndu-se din Paris în Bucureşti, a făcut o vizită d-lul Dum. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri.
Ciobanul a avut curajul săspue d-lul Sturdza următoarele:
—	Domnule prim-ministru, în Transilvania toată lumea e supărată pe d-ta pentru cele ce al făcut. Lumea te urăşte, mal ales pentru modul cum al dat jos pe Mitropolitul ţării. Cum te-a lăsat inima să faci o aşa prostie ?
D. Dum. Sturdza a tăcut. Ciobanul a plecat apoi la CăldăruşanI şi făcînd o vizită Mitropolitului Glienadie, i-a spus următoarele :
—	Te am cunoscut, cînd linguşitorii îţi spuneaţi vorbe dulci; acum cînd guşti piinea amară a surghiunului la care te-aft osîndit linguşitorii de ieri, efl am venit să sărut mîna capului bi-sericel romîne şi să-ţl spun că în Transilvania toată lumea te iubeşte.
In cătunul Cioplea, din comuna Du-deştl-Cioplea, adică chiar la porţile Capitalei, Paraschiv Vărzaru a deschis o măcelărie în care vinde carne tăiată fără nici un control. Mal zilele trecute a pus în consumaţiune carnea de la un boii care se crede că ar fi fost bolnav şi acum doul locuitori din partea locului cari aii mîncat din acea carne, sun greă bolnavi. Aceştia sunt: Eftimie cîr-ciumarul din DudeştI şi Petre Mindrea din fundătura Părului, mahalaua Isvoru Nou, în Capitală.
Atragem atenţiunea serviciului sanitar al Comunei.
BUIiETIUT ECONOMIC
(Raportul Semaphoruhil de Brăila) Brăila, 2[14 Septembrie 1896.
Ştirile mal ferme a burselor principale, n’aQ influenţat la noi absolut de loc mersul preţurilor spre urcare de oare ce nav-lurile foarte scumpe a vapoarelor nu permit momentan de a se plăti preţuri mal bune pentru cereale.
Teudinţa pieţei noastre este de aceea de tot neschimbată, dar operaţiunile efectuate
sunt destul de numeroase.
*
♦ *
De la 26 August pînă la 1 Septembrie st. n. inclusiv aii intrat pe Dunăre, prin ura Sulinel, un număr de 35 bastimente, e o capacitate totală de 44.128 tone. Cel
în fine, d. Creţeanu, secretar de
mal mare bastiment sosit In timpul acesta a fost Trevelyan, pavilion englez, de o ca->acitate do 1985 tone, sosit deşert la Irăila.
In aceste 6 zile aU eşit, prin gura Sulinel, 32 bastimente, de o capacitate totală de 42.597 tnoe. Cel mal mare bastiment eşit In timpul acesta a fost Temelachos, pavilion grec, de o capacitate de 2432 tone, plecat încărcat cu grlă pentru Anvers.
De la 1 Ianuarie şi pină la 1 Septembrie st. n. inclusiv aii intrat, prin gura Sulinel, în total de 908 bastimente şi aii eşit 602.
Adtncimea gurel Sulinel 'după sondagiul făcut la 1 Septembrie, e de 24 picioare engleze.
EDIŢIA«3 *
■v.»
'V"

(Serviciul Agenţiei Romîne)
Haga, 3 Sept.
Sesiunea Statelor-generale s’a deschis printr’un discurs al tronului, care declară că situaţia ţării este minunată şi că relaţi-unile cu puterile străine, sunt foarte amicale.
Viena, 3 Sept.
După ziare, consiliul general al Băncii austro-ungare primeşte în principiu propunerile celor două guverne privitoare la re-Inoirea privilegiului Băncii.
PROECTUL DE ATENTAT ANARCHIST
RĂSCOALELE din turcia
Constantinopol, 3 Septembrie.
Poarta a avisat erl ambasadele în mod verbal că pe azi se aşteaptă la excese din partea Armenilor şi le-a o fetii o gardă militară.
Poarta a cerut ambasadelor să numească o delegaţiune de funcţionari consulari pe lingă direcţiunea poliţiei, spre a lua parte la perchisiţiunile in casele străinilor, unde se presupune că sunt armeni ascunşi.
Athena, 3 Septembrie.
Cuirasatele escadrei franceze : Devastat ion şi Amiral Courhet, au sosit la Syra, unde cui găsit instrucţiuni. Apoi aii plecat la miezul nopţii pentru o destinaţie necunoscută.
Viena, 3 Septembrie.
Se anunţă din Salonic Corespondenţii Politice că în vilaietul Monastir aii apărut două bande de aproape 200 de oameni; aii susţinut o luptă cu trupele turceşti, apoi sau retras.
Raporturile greceşti socotesc că forţele tutulor bandelor din Macedonia se urcă la 700 oameni comandaţi de Brufas.
Atena, 3 Septembrie.
O bandă de insurgenţi a suferit un eşec lingă Hrupiştea; mal mulţi oameni aii fost omoriţl : alţii a A căzut In miiuele inamicilor.
Autorităţile din Agya în Tesalia aii primit ordin de a urmări şi a aresta pe partisanil întorşi de curînd din Macedonia.
Turcii aA stabilit un cordon militar dublu spre a fmpcdica intrarea bandelor; dar acestea preferă acum drumul pe mare.
Londra, 3 Septembrie.
(Prin fir telegrafic)
Rotterdam, 3 Sept.
Wallace şi complicele săă refuză să răspundă întrebărilor ce li se fac. — Comisarul de poliţie a găsit la Wallace o notă a unul farmacist din Anvers cu data de 10 Seplembre, privitoare la cumpărarea unei cantităţi mari de produse chimice destinate confecţionării de bombe.
Poliţia a confiscat o scrisoare ce Wallace o avea asupra sa, datată de la 12 Septem-bre şi care <jice :
— Dacă ţi-e frică să mergi în Scoţia, vino la Boulogne unde vom putea conferi; poltronii nu pot fi toleraţi printre fraţii noştri.
Expeditorii acestei scrisori aQ fost arestaţi la Boulogne.
Londra, 3 Septembrie.
Ultimele ştiri arată ca foarte îndoios proiectul unul atentat în contra ţarului din partea dinamitarzilor.
Pare că complotul avea un caracter e-senţialmente fenian şi avea în vedere a-tentate ce trebuiail să se comită la Londra.
SITUAŢIA IN TURCIA
Athena, 3 Septembre.
Se semnalează o creştere a mişcărel macedonene; o bandă s’a bătut în ultimele zile cu un batalion de nisamî, care s’a retras lăslnd numeroşi morţi pe teren.
Constantinopol, 3 Sept.
Generalul rusesc Cicalcere, însoţit de un ofiţer, a vizitat în timp de 4 zile fortifica-ţiunile Dardanelelor, cu permisiunea Sultanului.
Nu este adevărat că Sir Pliilipp Currie în ultima audienţă co a avut la Sultan, a remis acestuia o scrisoare a Reginei Victoria.
CHESTIUNEA CRETEI
Athena, 3 Seplembre. Cordonul militar din Creta s’a suprimat; trupele s’aft retras în forturi.
Reform-club din Liverpol a primit o scrisoare de la d. Gladstone recoman-dînd convocarea unei adunări publice în acest oraş, pentru a protesta în contra cruzimilor comise de Turcia faţă de creştini.
ŞTIEtl DIVERSE
Crime—Delicte.—Acciden te.—IntîmplSrt.
DIN CAPITAT.Ă
Accident nenorocit.— Lucrătorul Frantz Arfang, de la fabrica de cherestea Bucher şi Durer, şi-a tăiat Luni din nebăgare de seamă, pe cînd lucra, \ îrful degetelor.
Ceasul răii.—Ieri, pe cînd pompierii tre-ceail pe calea Victoriei ca să meargă la focul din strada ŞepcarI, lucrătorul Das-călu Ioniţă Nicolail, care era sus pe scară lucrînd la nişte reparaţiunl la biserica Zlătari, s’a tntors să vadă şi el pompierii şi a căzut spărgîndu ’şl capul şi rupîndu ’şl mîna dreaptă. A fost imediat transportat la spitalul Colţea. într’o stare gravă.
DIN TARi
Incendiu.— Luni pe la orele 1 jumătate din zi, a izbucnit un incendiu la Focşani, care a distrus casele d-lul Costache Cos-tin, în cari locuiail ca chiriaşi Solomon Bărbierul şi David Grunştein.
Călcat de tren. — O telegramă din Feteşti ne anunţă că în noaptea de Duminică spre Luni, pe la orele 3, trenul fulger a călcat pe lucrătorul Ion Aton, care dormea pe şine.
S’a deschis o anchetă.
înecat.’— Iosef Grttn, supus german, lucrător la fabrica de oale Oppler, ducîvdu-se la vînâtoare in jurul Capitalei, a împuşcat o raţă sălbatecă pe lacul de la Fe-răstrăil ; intrind în apă ca să ’şl ia raţa, s’a încurcat îu ierburi şi s’a înecat.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»______
67)
LOUIS JACCOLIJOT
MÂNCĂTORII
DK FOC
PARTEA II
—	Cum vrei, răspunse cel-l’alt, dar ştii că Bob ne a spus că comisionul cu care ne a însărcinat nu suferă multă întirziere.
—	Aî dreptate !... dar am să-l găsesc efl,
Cel doul necunoscuţi işl urmară drumul,
Cu puţin mal înainte de a ajunge la cheii.
Vulturul Negru se opri şi strigă de trei ori. imittnd cântecul bufniţei de noapte, apoi ascultă.
Rtul curgea la câţl-va paşi de tî, cu sgo-motul uniform al apel care se loveşte de ţărmuri. In depărtare, oceanul liniştit făcea să se audă vocea lui impunătoare şi puternică In tăcerea nopţeî; din când în când cântecul şi strigătele bătătorilor de tufişuri, dedaţi la orgii prin port, ajungeaţi pină la dlusul, dar nici un răspuns încă la semnalul pe care îl dăduse dtnsul nu-1 venise la ureche.
Atunci se decise să se apropie de mijlocul cheului.
De astă dată nu aşteptă mult; abia mal repetă o dată cântecul pasărel de noapte, că el fu repetat de la o mică distanţă ca un ecou fidel şi puţin după aceea şi Wiligo zări o umbră care înainta spre dînsul.
—	Tu eşti Koanook ? întrebă Vulturul Negru.
—	Da, Wiligo, răspunse tînărul luptător care tntr’o săritură fu lîngă dînsul.
—	Dar Nirooba ?
—	Este în subsolul de la Devil’s Tavern cu Wiwaga şi Waya-Naudi şi supraveghiază adunarea bătătorilor de tufişuri, căci în astă noapte se vor lua decisiunl foarte grave.
Devil’s Tavern, era o cârciumă în care toţi bandiţii şi bătătorii de tufişuri aveai! locul de întUnire.
Aci se tăceail planurile tutulor pungăşiilor şi tot aci se împărţeaiî produsele.
—	El n’aft observat nimic ?
De cinci luni de cînd frecuentăm în mod regulat această tavernă, am dobîndit pe deplin încrederea lui Bob şi a celor l’aţl obicinuiţi, şi în^mal multe rindurl chiar el aâ voit să ne ia şi pe noi In expediţiunl importante, dar noi ani găsit în tot-d’a-una mijlocul de a ne eschiva.
Bol) era ca un fel de şef al bandelor de tilharl din acea localitate, el era foarte respectat şi ascultat de toţi pungaşii cari se adunaţi acolo. După cum et era şeful bandei pungaşilor era inamic de moarte al lui Dick, care era bătătorul de tufişuri cel mal stimat în cercurile negustorilor cinstiţi ca om de încredere şi de cuvînt.
—	Bravo, aţi arătat că aveţi înţelepciunea unor luptători consemnaţi.
—	Dacă Vulturul negru ar voi să intre, ar afla In scurt timp lucruri pe cari efl nu aş putea să i le istorisesc zile întregi.
Al pregătit sosirea mea ?
—	Am spus că aşteptăm pe tatăl dos*
ţru din satul tribului.
—	S’a vorvit ceva de locul de aur al fratelui meii Tidana ?
—	Foarte mult, se ştie chiar că aţi schimbat bucăţi de aur curat la Sydney ; dar nimeni nu cunoaşte locul... Vrei acum să ’ml deschid inima şi să spun tot ce ştia şi ce cred ?
—	Vorbeşte fără frică, Koanook.
—	Urmează-mă şi aide să intrăm în tavernă, mă tem ca absenţa mea să nu le dea de bănuit.
—	Te urmez... încă un cuvînt; nu a trimes Bol) pe doul bătători de tufişuri în o* raş pentru o afacere importantă ?
—	Da, reî aii plecat cu puţin timp mal înainte de a sosi tu.
—	Aş fi făcut poate mal bine să ’l o-mor ; i-am Intllnit şi puteam să le răpesc mesagiul pe care ’l îl aveau cu el; fratele Tidana care ştie să descifreze semnele pe cari el le fac pe hirtie, ar fi ştiut ce este.
—	Ar fi fost de prisos, o să aflăm a-cum despre ce este vorba. Bob ini-a spus că nădăjduieşte Sil tine pentru această a-facere, căci nu voia să încredinţeze execu-ţiunea el de cit indigenilor.
Cel doul indigeni sosiseră aproape de Devii ’s Tavern; Koanook, conduse pe Vulturul Negru, printr’un coridor întunecos, care răspundea la scara subsolului, el spuse cuvlntul de trecere omului care păzea scara, şi amtndoul pătrunseră în localul tenebros, unde vre-o sută de aventurieri de toate naţionalităţile se găseau reuniţi sub preşedinţa lui Bob.
Intrarea lui Wiligo fu primită cu ovaţi-uul entusiaste, de oare ce Koanook, pentru a ’l face să creadă că el vine de la cavalerii de tufişuri, răspîndise zgomotul că Vulturul Negru a jurat o ură de moar
te Canadianului în urma unor certuri personale, şi că n ’ar dori alt-ceva mal bine de cît să trădeze secretul locului de aur dacă-î va fi fost încredinţat şi lui.
Nici unul dintre bandiţi nu cunoştea leaturile intime cari uneatt pe Wiligo şi pe anadian, de aceea el nu se miraţi ca să vadă pe indigen părăsindu ’şl tovarăşul şi trecînd în cîmpurile inamice ale Biliarilor. Certuri de asemenea natură erai! foarte dese şi obicinuite între dinşil şi indigeni.
iu ce priveşte pe Vulturul Negru, el venea să încerce o lovitură supremă chiar în cuibul, central al bandiţilor cari făceaţi să tremure întreg Melbournul şi cari domniaft aproape asupra tutulor tufişurilor.
In urma luptei cu Dundarubi şi a cursei din care el şi tovarăşii săi n’ati scăpat de cât graţie curagiulul şi sîngelul rece al Iul Gilping, Wiligo care nu înţelegea nimic din importanţa plecăreî lui Laurent In Europa, şi din planurile făcute de Dick şi Oli-vier pentru a-şl asigura proprietatea locului de aur şi a garanţa In acelaş timp siguranţa lor, mersese ca un adevărat sălbatec, drept Înainte spre ţinta lui.
In gândul lui, el îşi zicea că pentru a poseda locul Lebedelor, trebuia mal întîl ocupat cu o forţă Îndestulătoare pentru a apăra, apoi pentru a dejuca proiectele bătătorilor de tufişuri In contra vieţel fratelui său Tidana, era necesar mal Înainte de toate de a cunoaşte aceste proiecte şi apoi cel mal bun mijloc de a le tace să nu reuşească era ca să atragă pe toţi bandiţi intr’o cursă a tor, de unde să nu mal scape nici unul cu viaţă.
In acest chip, nu numai că asigura pa-cinica stăpinire a acelei proprietăţi Canadianului şi prietenilor săi, dar Încă, dintr’o singură lovitură curâţind toate tufişurile
de marele număr al bandiţilor deportaţi, făcea cel mal mare serviciu posibil tutu-lor cultivatorilor şi arendaşilor cari erail terorizaţi de aceşti tilharl.
Prima parte a planului sătt el o va rea-lisa, făcînd să se ocupe împrejurimile proprietăţii prin tribul său pe care II va instala acolo; cca de a doua, ÎI prepara reuşita prin trimeterea a patru tineri luptători la Melbourne, cari se afiliase la banda bătătorilor de tufişuri, şi acum îndrepta ultimele lovituri, aruneîndu-se el singur în gura lupului.
La cea mal mică bănuială, Vulturul Ne gru era pierdut. Dar el se bizuia în flerul şi instinctul lui sălbatec, care va putea duce la bun sfîrşit acest plan al cărui secret nu-1 avea de cit el şi cel patru luptători cari eraîl în acţiune.
— Gentilomi! zise Bob, adunărel alese, după ce sgomotul se mal linişti puţin, vă prezint pe marele şef al mîncătorilor de ioc, pe ilustrul Wiligo, ceea ce însemneză mi se pare în limba lor, «Curcanul negru».
Un rîs zgomotos urmă acestei fradne-ţiunl de circiumă.
Wiligo încruntă sprîncenile.
(Va urma).
Doctor DIMITRIU
■tonic interne, boule <le Femei şi de Copii
Consullaţiunl de la 2—3 şi de la 6—7 _____1M8, Calea Victoriei, 1*2_
Doctor MIRON
Asistent de clinică la spitalul Goltea BULEVARDUL CAROL, 74 Cousultaţinnl de la 1 — 4 p. ni*
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
ULTIME INFORMATIUNI
Legea pescăriilor se va aplica la 1 Octombrie.
In urma aplicării legel, o serie de procese de reziliare a contractelor se vor deschide în contra Statului şi în contra unor proprietari de bălţi, de către arendaşii pescari.
Statul, în special, este ameninţat să sufere pierderi enorme în urma acestor procese.
M. Sa Regele va veni Sîmbătă sau Duminica în Capitala, pentru a vedea lucrările de înfrumuseţare ce se fac la Castelul Cotrocenl, unde va descinde împăratul Frantz-Iosef.
L)-l Dini. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, a sosit a-seară în Capitală, venind de la Sinaia.
D. ministru plenipotenţiar al Greciei Cleon Rhangabe, ataşatul de la legaţiunea italiană principele Rus-poli, doamna şi domnişoara Stă-tescu, afi sosit astă-zl în Capitală cu trenul de 11.30, venind de la Sinaia.
Titularul ministerului lucrărilor publice se va întoarce din streinătate la sfirşi-tul săptămînel.
Titularul de la interne şi-a anunţat sosirea în Capitală pe Vineri dimineaţă.
In tîrguşorul PueştI din judeţul Tu-tova, se simte necesitatea unul basen. D-l Hîrjfiu, sub-prefectul plăşel, întocmeşte în acest scop un comitet care să dea două baluri pentru adunarea fondului necesar. Primul bal s’a dat la 28 Ianuarie, iar al douilea la 30 Iunie.
Din ambele baluri s’au adunat 2000 lei, după cît se zice. A trecut insă vara şi pînă astă-zl nici nu se pomeneşte de un început măcar de construcţie a ba-senulul, deşi comuna PueştI are şi ea înscrisă în budget o suină de 1000 lei, lot pentru acest scop.
In curtnd se va pune sub tipar un volum de satire şi bucăţi umoristice In proză.
Volumul datorit d-lul V. Constantinescu-Cozmeşteanu din Tecuci, va purta titlul Pamflete Celebre.
In privinţa înlocuirel d-lul Paul Stătescu la prefectura poliţiei Capitalei, putem spune că d. Eugen Stătescu o priveşte ca o lovitură ce vrea să-l dea d. Gogu Cantacu-zino.
D. Dim. Moruzzi, sfătuit de d. Eugen Stătescu, a refuzat sa servească de instrument planurilor o-culte ale d-lul Gogu Cantacuzino.
Precum era de prevăzut, consiliul comunal din Galaţi, convocat pe Luni seara în sesiune ordinară, n’a putut ţine şedinţă, de oare-ce majoritatea consilierilor se consideră demisionaţi, de şi ministrul de interne n’a rezolvat încă demi-siunile lor.
Abia cinci consilieri, din 14, aQ răspuns la apelul primarului Malaxa.
D. I. Vericeanu va scoate în cu-rînd o broşură asupra situaţiunel generale a ţării.
După oare-cari consideraţii politice asupra situaţiei partidelor, d-sa va inzista asupra unor reforme a căror realizare se impune. Intre reformele pe cari le va preconiza sunt: inamovibilitatea funcţionarilor publici şi instituirea unul consiliu de Stat cu două secţiuni: una pentru alcătuirea proectelor de legi şi alta ca ultimă instanţă de recurs în contra actelor administraţiei.
D. N. Cişman, fost primar de Huşi, ne trimete o lungă scrisoare prin care răspunde la acuzările ce i se fac de către actualii guvernamentali din localitate şi pe cari co respondentul nostru special le-a raportat în una din scrisorile sale.
De oare-ce noi n’am făcut de cit să înregistrăm ceea-ce spun tovarăşii de partid al d-lul Cişman, şi de oare-ce în scrisoarea corespondentului nostru pe care o publicăm astă-zl în prima pagină se găseşte răspunsul d-lul Cişman la acele a cuzărl, credem că e inutila publicarea epistolei fostului primar de Huşi.
Atragem atenţia eltitorilor a-supra articolului intitulat «O nouă infamie colectivistă», pe ca-re-1 publicăm pe pagina inttla a numărului nostru de azi.
Tot o dată anunţăm cititorilor eă începiud de miine, ne vom o-cupa mai pe larg de cele ce se petrec în jndeţul de sub prefectura neuitatului Aricu Albii.
Corespondentul nostru din Tecuci ne roagă sa publicam următoarele:
— Citesc intr’o corespondenţă din «Lumea Nouă» cum că d. Protopopescu, dirigintele oficiului din localitate, ar ti oprind scrisorile adresate ziarelor opoziţiei şi îe-ar fi Inminind lui Take Anastasiu.
De oare-ce şi eO in calitate de coresp. al ziarului «Epoca», am trimes multe scrisori acestui ziar, ţin să declar că d. Protopopescu nu mi-a oprit nici o scrisoare, din contra s’a purtat foarte amabil cu inine. Aceasta spre ştiinţă.
Societatea Frăţia, pentru subvenţionarea elevilor săraci, va acorda la 8 Septembrie, orele 5 p. m., în localul sâO de la Hotel Union, stibvenţiunl elevilor cari vor proba că sunt lipsiţi de mijloace.
Poliţia liberală
O foaie guvernamentală a publicat a-cum cîte-va zile o notiţă curioasă, în care se spunea că «numeroşi agenţi conservatori» fac în culoarea de Negru propagandă pentru înscenarea unul scandal cu prilejul vizitei împăratului.
Am dezminţit şi am înlierat mişelia poliţiei, fără să ştim ce se ascunde sub ea. Astăzi ştim.
Poliţia regimului a inventat această infamie, pentru ca iu dosul el să poată brutaliza şi păgubi pe oamenii cari nu-I plac, dintr’un motiv safi din altul. Iată povestirea citor-va fapte:
Dl. Ţ. Lereseu a cumpărat acum şeapte aul un imobil In strada Delea Nouă No.
36 la care eraă încă de pe atunci: o mi-gasie pentru bucate, cu patru ocbiurl, de sctndurl, pe grinzi de ştejar, acoperită cu table (le fier; uu grajd de scindurl, pe grinzi do ştejar, acoperit cu tablă de fler ; o odaie în paiantă alipită de prăvălie; un şopron în faţa prăvăliei, pe stil pi izolaţi, acoperit cu tablă de fler.
Proprietatea era împrejmuită cu uluci de scindurl.
Adecă construcţiunl cum sunt prin partea locului la toţi vecinii.
Toate acestea sunt acum dărămate de primărie — chiar şi ulucile, rămânând pro-prietatear’neiinprejmuilă.
La 26 August a fost somată dna Le-rescu să desfiinţeze aceste construcţii ca nereglementare; să se noteze însă că nu există nici o hotărîre care să ordone dă-rîmarea lor şi că toate aceste construcţii erau tăcute înainte ca d-l Lereseu să fi cumpărat imobilul, adecă de mal bine de 7 ani.
A doua zi, d. Toma Lereseu, asistat de d. advocat Christache Goga, s’a prezintat cu o petiţie la primărie, arâtlud că imobilul nu este al soţiei d-sale, ci proprietatea sa, că l’a cumpărat cu toate clădirile existente, că nu este nici o hotărîre prin care să fie condamnat a desfiinţa acele construcţii şi cerea să se suspende orl-ce execuţie pînă se va pronunţa justiţia.
Atunci d. consilier delegat Melisssianu, împreună cu d. şef al poliţiei comunale, aă sfătuit pe d. Lereseu să nu mal dea nici o petiţie, asigmlndu-I că nu se va da nici un curs somaţiunel pînă nu se va face o con sfatare la faţa locului de către şeful poliţiei comunale.
Cu toate acestea Sîmbătă 31 August, la orele 8.30 dimineaţa, s’att prezintat la casa d-lul Lereseu o echipă de pietrari de-al primăriei, 3 comisari comunali, adjutorul şefului poliţiei comunale, 4 comisari de poliţie, 20 de gardişti şi mal pe urmă a venit şi inspectorul de poliţie al coloarel de Negru. Pietrarii au şi început să dărîmj construcţiunile ce am arătat mal sus, fără să se fi împotrivit nimeni.
D-l Lereseu văzînd acestea, a închis pră yălia şi s’a dus cu birja să caute un foto graf care să-l fotografieze această scenă de devastare, pentru a se servi cu fotografiile înaintea justiţiei. Când a sosit însă cu fo tograful, anume d-l Niculescu, acesta a fost oprit a fotografia construcţiile cari se dă-rimaţi, a fost brutalizat, în învălmăşeală şi a pierdut chiar pălăria, pe care a găsit-o a-pol la secţie—iar d-l Toma Lereseu a fost ridicat de 10 gardişti şi dus în pumni şi iu hrlncl la secţia 40, pe cuvînt că fapta sa eonstitue un ultragiu adus autorităţilor Comisarul comunal Carianopol a îmbriin-it şi lovit pe d-na Lereseu, care este însărcinată.
D-na Lereseu este bolnavă şi nu se pot prevedea consecinţele nenorocite ale acestui act dc brutalitate.
Comisarul de poliţie Atanasiu s’a distins In tot timpul acestor scene de sălbăticie, prin înjurături triviale şi ameninţări.
Chiar d. Paul Stătescu, prefectul poliţiei Capitalei, s’a dus la secţia 40 unde era Le rescu arestat şi acolo, faţă cu subalternii săi, nu s’a ruşinat de a ameninţa şi insul ta pe Lereseu în termenii cel mal triviali şi mal brutali, cu toate că acesta era fără apărare şi intre doui jandarmi.
Pe seară Lereseu a fost dus la poliţie— iar noaptea a fost scos din arest, sub motivul că ar fi chemat de procuror ca sâ-1 ia un interogator, dus într’o cameră separată în care eraă mal mulţi agenţi de al poliţiei şi acolo, faţă şi cu oare-cari per soanecari se iuterefiatbmult de mersul acestei afaceri, a fost mişeleşte lovit. A trebuit ca prizonierul să se apere, să strige, să ceară ajutor, pentru că auzind jandarmii din sală şi chiar deţinuţii din arestul poliţiei, să scape din mina sbirilor d-lul Paul Stătescu de teama unul scandal care ar fi intrat în prea multe urechi.
A doua zi, sub cuvînt că trebuea să se dreseze un proees-verbal la secţia respectivă, a fost dus din nod la secţia 40, unde
Eiînă seara abia s'a Încheiat procesul-verbal, a dresarea căruia comisarul a refuzat a
primi alţi martori de cit pe gardiştii şi măturătorii primăriei.
Lereseu a fost purtat In mal multe rln-durl, Intre gendarml, pe stradele cele mal frequentate ale capitalei, ţinut arestat mal mult de două zile, neniineat, fără a-1 se fi permis să comunice cu nimeni, pentru a se putea încheia un proees-verbal.
In fine, tocmai Luni la orele 3 după prînz, Lereseu a fost dus la parchet, de unde fiind trimes înaintea d-lul judecător de instrucţie de la cabinetul 2, a fost imediat pus in libertate.
*
* *
In aceleaşi zile, poliţia a mal săvirşit şi’ alte acte de brutalitate In culoarea de negru
HOŢIILE DIM BERLAD
Glicşcfturile ajutorului de primar.-Procurorul general Kitslaclii In iiiiclietă.— Cererea telegraficii de revocare.—Ministrul tace.
Seria gheşefturilor şi hoţiilor comise de bandele colectiviste, este interminabilă. Acum primim şti-rea din sorginte sigură, că o mare potlogărie sa descoperit şi la primăria din Birlad, potlogărie al cărei erou e d. ajutor de primar Aristide C. Kiriac.
In urma unei denunţări, d. Bastachi, procuror general pe lingă Curtea de Apel din Galaţi, a plecat imediat la Birlad pentru a face o anchetă.
D. Bastachi a constatat că toate denunţările ce s’au făcut sunt perfect întemeiate.
*
* *
In urma probelor evidente despre vinovăţia ajutorului de primar, implicat în tot soiul de afaceri de gheşeft petrecute la primăria oraşului, şi mai cu deosebire cu ocasiunea închirierei locurilor din tirg, d. procuror general ISustachi a cerut telegrafic revocarea ajutorului de primar Aristide Kiriac.
❖
❖ *
Ministrul de interne, care încă de ieri a primit cererea telegrafică a d-luî Bastachi, nu s’a pronunţat asupra el.
Procurorul general continuă ancheta sa şi e probabil că se vor descoperi şi alte potlogării, cari vor compromite pe măi mulţi colectivişti din localitate.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
„POMPILIAN"
BUCUREŞTI, CALEA RAHOVEI. 64 - 66 Sub direcţiunea d-rel Constanţa Pompiliuu
licenţiată in ştiinţele matematice din Bucureşti şi din Paris (Sorbonn)
Se primesc eleve interne, şi seini-interne. Cursurile vor începe la 1 Septembre a. c.
Invăţâiuintul coprinde cursul primar şi secundar, divizate precum urmează.
1)	Secţiunea de învăţământ clasic (Bacalau. reat) examenele se vor trece la şcoalele stalului-
2)	Secţiunea de cultura generala ; examenele se vor trece in institut.
3)	Secţiunea de pictură sub conducerea d-lul Pompilian, arlist-pictor, se va pune la disposi-ţia elevelor o vastă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru.
4)	Secţiunea de muzică, sub conducerea d-nel Emilia Saegiu, profesoară la conservator.
5)	Pentru educaţiunea, studiul limbelor străine şi lucrul de inână. ain reuşit în tratativele ce am avut cu unul din cele mal bune institute de educaţie din Paris, a’ml procura insti-fuioare şi guvernante, personal format din a-cest institut.
Localul în care este instalat, noul institut, a fost, construit expres pentru şcoală, conform cu toate condiţiile hygienice; coprinde săli de studiă, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc.
O grădină spaţioasă înconjoară tot localul, care e prevăzut cu iiistalaţiune de apă şi gaz.
Pentru elevele seini-interne se va organiza un serviciO de omnibus.
Personalul didactic se rompnue din
Religia.............Preotul G.Gibescu, licen-
ţiat în theologie . D-nu L. Şeineanu, doct.
în litere şi prof. la Univ.
, . . G. Adamescu, fie. in lit., prof. la gimn. Şincai . . D-nu O. Pavelescu îic.
in lit. prof. la lic. Lazăr . . Fernand Brulin, prof.
la College Rolin. (Paris)
. . D-nu M. Şăineanu doct. in litere.
. D-ra Olga Marinescu, lic.
iu lit., prof. Iu externat . A. Ioachimcscu, inginer, licenţiat iu matematici . . M. Fopovid, doctor iu chimie
.	.	. N. Demetrescu, licen-
ţiat în ştiinţe D-na L. Moscuna-iion, dr. in medicină.
. D-ra C. Pompilian, lic. in in matematici.
.	» Moisescu, prof. la şc.
profesională.
.	» E. de Sellier, prof. la
l’institut normal catolique D-ra M. Menii, idem,
. Miss Jukson.
. . D-ra Lige.
. . D-ra Victoria Davidescu, diplomată a 6 cl. din Asilul Elena Doamna. Toţi profesorii vor fi secondaţi de repetitoare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universităţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interoga zilnic pe eleve.
înscrierile se pot face începiud de la 1 August. Pentru orl-ce informaţiunl mal detaliate a se adresa la direcţiune de la 9—2 a. in. şi de la 2—6 d. a.
BULETIN ECONOMIC
(Raportul Semaphoruluî de Brăila)
Brăila, 3j 15 August 1806. Piaţa fermă şi activă.
S’ail plătit:
Grîne fine curate fr. 1030 vag.
»	»	înălurate	1050 »
» inferioare 10 la s. 1020 »
» miji. 50 lih. 68 » 1060 »
Secara spre urcare.
»	St. Helena	780-90
»	de 54 libre	765 »
» comună 53 lib. 735 »
Orz de furagiu la Doc. 710 »
»	» de pe linie 680 »
» tăiat 51 libre 820-40 Orzoaică după călit. 850-1180 Porumb mal ferm dar neactiv. Navlurile vapoarelor foarte urcate cauza cererel mal bune din Rusia.
din
»IBM Ij lOfmttA VĂit
Limba latină . .
Limba Roinină .
» greacă .
Limba Franceză .
Istoria ....
Geografia. . . .
Aritmetica . • .
Fizica şi Chimia
Ştiinţele naturale
Hygiena . . .
Geometria . , .
Lucru] de mîuă
Limba franceză .
» germană . » engleză . Desemn .... Institutrice
A apărut :
DICŢIONARUL UNIVERSAL
al
LIHBEI BOMÎNE
de
LAZĂR ŞĂINEANU
eonţinînd : Limba vorbită şi literară cu exemple şi citaţiunl din scriitorii romlnL—Terminologia ştiinţifică şi artistică.—Vocabular biografic, geografic şi istoric cu privire specială la Komîuia.
Această importantă operă a d-lul profesor Şăineanu, fructul unei munci Îndelungate, este menită a umplea un gol Însemnat in culiura noastră naţională. Prin caracterul săă naţional şi enciclopedic. Dicţionarul universal a limbei romîne se adresează şcoalelor pe toate gradele şi eonstitue în acelaşi timp o carte indispensabilă orl-cărul om cult : profesor, medio, advocat, magistrat, inginer, militar, comerciant, funcţionar, etc., etc.
Recomandăm tuturor această preţioasă pu-blicaţhine, eşită la Institutul de Iiditirâ Un-lian şi Ignat Sau,iţea, Craiova, tipărită! cu o eleganţă surprinzătoare şi ul cărei preţ modest o pune la indemina fie-căruia.
Un volum de 900 pagini 8", broşai lc-î 0,50. Iu legătură elegantă cu piază leî 7,50.
De vînzare la toate librăriile din ţară.
LICEUL MODERN DE FETE DIRECTâRE: MARIA FNIU BALTEAMU BUCUREŞTI, CALEA, MOŞILOR, No. 162
In Septembre viitor, această şcoală intră în al 2-lea an de la înfiinţarea el. In anul trecut, primul el an, a avut LICEU COMPLECT, ClJHSURi SECUNDARE, CLASE PRIMARE şi GRADINA DE COPII. Eleve interne, externe şi semi-iuterne.
Personalul didactic ales îu condiţiile şco-lelor Statului. Regim şi local igienic. Educaţie sănătoasă.
Anul trecut, deşi primul, s’uă prescntal 5 eleve la bacalaureat, din cari 4 aă reuşit pe deplin.
Se trimit PROSPECTE ori cui va cere.
LICEUL DE DOMNIŞOARE
BUCUREŞCI, Str. MINER VEI 16 BUCUREŞCI
Autorizat de onor. Minister al Instrucţiunel cu No. 6.131 din 30 August 1896
Sub direcţiunea d-nei
FELICIAM. PETRESCU
absolventă a şcoalel centrale de fele, foaslă directoare a şcoalel C A. Rosetti, şi a d-rel
AMELIA V. VASILIAD
absolventă a cursului Liceal din Mfinich şi a institutului pedagogic din Gotha fostă profesoară la Asilul Elena Doamna şi la Externatul No. 1 şl 2 din Capitală.
Liceu complect, curs secundar, primar si grădină decon’I.
Eleve interne, seini,-interne, şi externe. Personalul didactic ales in condiţiunile şcoalelor "Statului,
Cursurile vor începe la 9 Septembrie.
INSTITUTUL DE FETE
FONDAT IN ANUL 1882
47—STRADA SCAUNELE-47
Cursurile primare şi liceale vor Începe la I Septembrie cu vechiul corp didactic Programul este acela al Şcoalelor Statului.
Studiul limbelor franceză şi germană o-bligatoril de la clasa I-a primară, va fi o-biectul unor îngrijiri speciale, aşa ca elevele, după ciţl-va ani de şcoală să poată vorbi, cu înlesnire aceste două limbi.
Musica, limba engleză şi pictura sunt facultative.
Înscrierile se fac de la 25 August. Directoare : EUPRROSINA C. C. DO-RRESCU absolventă a Şcoalel Centrale de fete din Bucureşti şi a Şcoalel Regale superioare de fete din Berlin.
Liceul Clasic Romîn
Şi
Liceul Real Francez
Strada Fontînei, No. 8
BUCUREŞCI
sub direcţiunea D-neî Filionescu
absolventă a scoalet superioară din Lau-sanne (Elveţia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala centrala înscrierile se fac in toate zilele la cancelaria institutului.
Peste cîte-va zile va urina lista profesorilor.
INSTITUTUL SCHEVITZ-TH1ERRIN
51 Strada Scaunelor 51 Fondat in unul 1847 Invăţămîntul primar şi secundar
Local foarte sănătos, iu oentrul Capitalei, transformat cu totul după cerinţele hygienice moderne. Dormltoaro, sofra-geriî şi clase spaţioase şl bine aerisite. Sală mare de glm. nasticâ cu toate aparatele trebuincioase. Calo rlfer rai»-prin tontă caua o eâlilură egală şi temperata.-Sală de băl cu un mare basin do 20 metri patraţl, cu duşi şi aparate de încălzit, precum uu există nici iutr’o altă şcoală a ţărel.
Studiiie după programa Statului, Examenele la hcoatele publice,
Inrătămintul limbelor franceză germană, Musica vocală ni instrumentată.
Personal didactic des, îngrijire părUiţească. Medicul şcoalel d. Dootor Kremnitz locueşte în proprietatea Stabilimentului.
IiiMtitutul «Scevltz T erriin n’a avut nici o dată nevoie de reclamă. Sucoesele dobîndite de la fudaţiunea lui, numărul cel mare de oameni însemnaţi în ţară carî afi primit instrucţiunea lor primară şi secundară in acest institut, rezultatele satisfăcătoare obţinute la examenele publice, numărul elevilor din ce în oe mal mare sunt pentru «Inutilului ftcAevitz-TAlerrin» laudele ?1 reclamele cele mal bune.
Înscrierile se vor primi de la 12i24 August.
Cursurile vor începe la 1 Septembrie.
LICEUL NOU DE DOMNIŞORE
PROFESORILOR ASOCIAŢI IAŞI. — 24 Strada Universităţii — 21
Această instituţiune dirijată de d-ra E. Warlara, a probat pînă aci, prin succesele obţinute la examenele de bacalaureat precum şi la concursul de profesoare, valoarea învăţămîntulul ce se dă elevelor.
Precum asociaţiunea n’a cruţat pînă acum nici un sacrificiu pentru a respunde la aşteptarea părinţilor, va căuta şi pe viitor a respunde la cerinţele sociale şi va introduce toate îmbunătăţirile cerute.
Invăţămtntul cuprinde :
I	Cursul primar de patru clase după pro-ramă oficială.
II	Cursul liceal de şapte clase după programa oficială.
III	Secţiunea de bacalaureat pentru elevele care doresc să treacă bacalaureatul în sesiunea din Iunie.
IV	Uu curs deosebit pentru elevele care nu vroesc să treacă bacalaureatul şi se o-cupă mal mult cu limbele străine.
Musica, descmnul, pictura, pirografia sunt cultivate eu o deosebită atenţiune. Produc-ţiunile musieale, precum şi exposiţiunea de desemuuri la finele anului şcolar sunt o probă evidentă de progresele obţinute.
Munca curat intelectuală nu ocupă tot timpul elevelor, şi Asociaţiunea se îngrijeşte a le inspira pe lingă gustul ştiinţei şi dragostea pentru lucrul de mină atît de necesar intr’o familie.
Elevele învaţă tot felul de lucrări manuale, însă cea mal mare atenţiune se croitului. Elevele cursului superior cTo.csc şi lucrează singure hainele lor.
Personalul didactic ales In condiţiunele şcoalelor Statului.
Anuarul şcoalel se trimite după cereri.
Cursurile încep la 2 Septembrie.________
Moşia Ehecliioi «lin Dobrogea, o oră ju-
, o oră do la gara Murfa tlar; întindere 1506 hectare, păiuînt arabil, calitate bună; plantaţii, vie, şi acarete de valoare, proprietate absolută ; se vinde in condiţii avantagioase.
Amatorii să se adreseze d-lul advocat Panait llolban din Constanţa.
DE ViNZARE
mâtate de Constanta,
Institutul francez de Domnişdre V. H. CMOISY
autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870
IO, STRADA NEGUSTOR, IO
BUCUREŞCI
Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe.
Cursurile încep la 2 Septembre.
înscrierile de la 20 August st. v.
IMSTITDTELE-UNITE IAŞI
Institutele-Unite din Iaşi, fundat Sil 1866 de către o asociaţie de profesori universitari şi secondarî, situat în partea cea mal higienieă a oraşului, compus din două mari clădiri pentru clase şi dormitorii, două mari grădini pentru recreaţii, (despărţite de curtea de serviciu), face cunoscut Onor. părinţi că primeşte elevi interni şi externi atît pentru cursul primar cît şi pentru cursul de liceu complect.
Despre modul de tratament, educaţîu-ne şi instrucţiune ce se practică în a-ceastă scoală, este de notorietate publică că asociaţiunea face mari sacrificii pentru a corespunde cerinţelor.
Deschiderea cursurilor Ia începutul liniei Septembrie. Înscrierea se face de la 20 August în fie care zi de la 8—12 a. m. şi 2—5 p. m.
Condiţiunele de primire se trimit prin poştă la cerere. Uniforma obligatorie.
Direcţiunea
INSTITUTUL de DOIVINJŞOARE
Strada Ftnttuel, 22.— Bucureşti
Lic.eO. Şcoală Primară. Grădină de copil Autorisat din nou conform noului regulament.
Pentru copiii de profesori, institutori şi militari se fac conditiunl avantagioase.
Directoare. PAULINA LUPU-ANTONESCU
Absolventă a şcoalel centrale de fete din Bucureşti, Diplomată a Academiei pedagogice din Viena.
A
PA MINERALA PURGATIVA DE LA
8REAZU, Ungă laşi. ţLa fîlcut drumul’ de
la sine l'ăru multă reclamă şi cu toată concurenţa apelor similare streine, dovedludu-se cu mari avantaje prin sale particulare şi anume:
Apa de ilreaz.u esto mal plăcută la băut şi cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 oră; îu cele mai multe cazuri ajunge 1 pahar.
Apa de lircazu are efect durabil, fără a produce a doua-zi constipuţle.
Apa dc tir ca au nu produce absolut nici o durere de ştomah sad iu intestine.
Apa de Ereaxu se întrebuinţează specialmente cu succes pentru a combate . congestiunile obicinuite cum şi cons-
tipuţiuiiile, disposiţluuile inilaraatoare ale organelor principale, indisposiţiunile cronice ale organelor de respiraţiuiie circulaţiune, deteriorarea grăsimeI prea abundente, boalelc
urinare şi formarea pietrei, itaemoroidele, boalele organelor genitale la femei.
Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce ud încercat această apa de la Ilreaxu, aii părăsit pe cele străine.
APa de Mireaxu a obţinut la expoziţia de Bucureşti în anul trecut Medalia dc aur prin auperioritatea sa în comparaţe ou alte ape similare.
Apa de Prea au se găseşte astăzi în toate oraşele, atît dincoace cît şl peste Milcov. şi merită toată încurajarea din partea publicului.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
99
Librăria şi Papetăria CAROL MULLER
BUCUREŞTI. - 53, Calea Victoriei, 53. - BUCUREŞTI.
Librăria ^VI (il loi* e complect asortată ca toate cărţile «le şcoală şi ca tot materialul necesar şcoa-
lelor ele ambe-sexe.
In afară de aceasta recomandă:
PAPETARIA DE LIX
Cele mai nuoî şi frumoase formate de hârtie de scrisori.
----*•«--
în editura Miiller se află cunoscuta şi importanta revistă:
„Convorbiri Literare”
Fn au lei 15	Şease luni lei 7,50.
Numeral, 1 leii şl 25 bani.
---------
SW“ BENUMITA	*
„BIBLIOTECA PENTRU TOŢΔ
Aproape ÎOO numere de câte 100-140 pagine Broşat 30 bani USf VOIElt legat OO bani
S n 1> tipar:
URECHI A., Dicţionar Francez-Român, un volum de peste l7oO pagini (nonpareil) cu preţul de 2 lei.
ADAMESCU, Din biografiile scriitorilor români.
ROSETTI (Radu), Sincere, poesiî.
A.apărut: SEPUTAţli NOŞTRI, biografii şi portrete, Preţul 3 lei.
BIBLIOTECA PEATBC TOŢI
Sub Direcţia D-lul DUMITRU STĂNCESCU
99
1	A ader se a Poveşti alese	2f	! Anton Bann | | F Povestea vorbii, voi. II. \	ZA Hoarde Jt Patriotul
A S. Bl. Marian C, Păserile noastre		2(	i Biografiile j ) Oamenilor celebri \	CC Mlada MM. Mlosetli JU Din inimă
i	I mth. Zamphlrescu J Cântece şi plângeri, I.	21	t mahaffy | Antichitatea Greacă l	CO M*ecaut si Baade JUConvorbirI despre artă,II(ul.)
4	Herb. Spencer ■"U Despre educaţie	9Q OQ Creanyă t0"00 Opere complecte \		ZJ A. riahuţd J | Din goana vieţel, II
1	7 A. Wlahuţd ) Icoane şterse	O J Monesca-Gion 0t Istorioare i		:n Car aytale JQ Schiţe uşoare
i	7 Carmen Syira De prin veacuri, I.	3!	î B. Sidncescu J La gura sobei i	■Q A. Vlahuţti JsJ Din goana vieţel, III, (ull)
1	J mtehelet J România, Roma, Piza, etc.	31	7 M* o r e $ tî | ) de Crăciun	7n Abatele Br&eost )U Manon I-escaut, roman, I.
]	J JLeo Baehelin J Castelul Peles	31	f Mlada B. Mtoselli i Proză şi Epigrame	74 MM. Ml. Mlosetli (Max) J | Trotuarul Bucureştiulul
in T. maiorescu IU Nuvele şi schiţe		31	J Coethe i J Werther, roman	Tenuyson Ut Enoch Arden, poemă
T	Andre Theuriel Din tinereţe, etc. nuvele	QQ Anton Batin , 00 Povestea vorbii, III (ultim) ' A n Carmen Syira *rU De prin veacuri, II (ultim)		7Q MM. C. fMllanescu 0«J (Ascanio) Satire
1!	1 m. Bemetrescu £ Nuvele			7 fi C'ostia [Jt* Spre primăvară
in MMuillu Zamfir eseu 10 Nuvele române		4	1 Huarley ! Noţiuni asupra ştiinţelor	ic nn M*recost "00 ManonLescauI.il şi III
11 muşina |"l" Antichitatea romană		An Beparmţeana Tl Doruri şi amoruri, voi. I. 1		C7-CQ Minunile universului 01 OU voi. I, II şi III.
IC fir. m. ,4Irj-antireetru |U Proză şi Poezii		M A MM AnAMMSSW gJL K-CLIL Modele do diHCiir«uri 1 V || roinAne		70 J*. MM ai fa 1 U Legenda ţiganilor
in Anton JPann |0 Povestea vorbii, I.		IC Bep'iraţeanu TU Doruri şi amoruri, II, (uit.)		71 Const. Sidncescu || Ce este frumuseţea
17 It-na Colo tub 11 Istorioare		IjJ Br. MJrechid *r0 Duşmanii noştri		79 fi. T. Buxolana 1 L Egiptul
1Q n u mitru Teleor |0 Schiţe umoristice		A 7 ?f. Zamphirescu •f 1 Cântece şi plângeri, II, (uit.)		7Q.74 A. llahuţd 10 It Dan, roman, p. I
in Alfretl de musaet |U La ce visează fetele		fin fin AMMAMESCU /| Q ■■ Modele de dlwnnnrl		7C Aleac. Z. Slhleanu 1 U Armonii intime
nn IA. Bolintineanu tU Legende istorice		51	1 Becaut st Bande J Convorbiri despre artă, v. I.	7p.77 A. rtahatd (D 11 Dan, roman, p. II şi uit.
2	1 Cenerrage Ombra, roman	5	A. riahuţd Din goana vieţel, I.	7Q Aug ier Sandeau ( 0 Ginerile lui Poirier
nn maistre Xarter L L Călătoria Smpr. odăii mele		5!	7 Cranpois Coppee “m Prietene, roman	7Q A. Bana 1 d Nastratin Hogea
2	QQ J !*(>!>.-Mia tui ţr a ti h 0™L T*Din viaţa meseriaşilor	cn XVitdenbruch U0 Doi trandafiri 1		nn nil »/i-awov MIIBjj£L Clocoti Tech! ţl unoi
7	CASA UE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCi
No. 5 Strada Lipscani No. S
Cumparfl şi vinde efecte publice şi face ort-eo schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 3 Septembrie, 1896
_1			Cump.		Vînd	
i°lo	Rentă Âmortîsabilă. . .	_ 86	*/»	8 7	Ti lh
5«/o	» Amortisabilă. . .	100		100	
6“/o 5°/c	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	101 94	■Ă a/‘	1021 95	*7*
5°/o	» » » 1890	95	»/*	96	•/*
5°/o	Scrisuri Funciar Rurale .	92		92	V*
5o/o	» » Urbane .	m	V.	88	V»
5o/0	» » » Iaşt. Aeţiunl Banca Naţională.	82	V-	82	■/»
		1640		1650	
	» » Agricolă .	218	—	222	—
	» Dacia Rominia osig.	438	—	445	—
	» S-tea Naţionala asig.	455	—	465	—
	S-tatea de Construcţiunl .	175	—	185	—
	Florini valoare Austriacă.	2	11	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25.
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101	—
	> Italiene. . . .	89	—	93	—
	» ruble hîrtie . .	2	65	2	75.
Imprimarea cm maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C^, Frankenthal şi cu carac-tsre din fonderia de litere Plinsoh din Frank-furt AjM-
MARE DEPOU
DE
Burlane de Basalt, g ŢEfE DE PLUMB,
FEBŞITUCIU |2
Fortanl do ctnep& şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tucifl pentru conducte de apă, scurgere, băl, tont â l’ăgout, gaz, etc. Ia
HAAS HART
BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. ~ BUCURESCi

46
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L’EGOUT
Şi pentru tneălxlrX centrale
?
(100-7 2)
Sesonul de tdmnă cele mal bune băl
CONSTANTA
Sesonul de tdmnă cele mal bune băl
HOTEL & PENSION CAROL I
Situaţie admirabilă pe bordul mârel negre, 90 Camere şi saloane din nouă elegant mobilate, confort englez.
Restaurant de primul ordin
Bucătăria romînă-franceză Pensiunea table d’hdte şi â la carte
Aranjamente pentru familii cu reducţiunl importante după durata sejurului.
Pentru un sejur minimum de trei zile direcţiunea acordă următoarele preţuri :
Pentru o persoană într’o cameră lei 16 pe zi Pentru 2 persoane într’o cameră „ 26 „ „ Pentru 8 persoane „	„	„ 86 „ „
inclusiv serviciu, luminatul şi pensmnea Pentru orl-ce informaţiunl la Direcţiune.
(101)
V8-1)
A i ai ti e i a 1
TONIC
A1ALGFTIC
Reconstituant
Tonicul cel mal e-nergie pentru convalescenţi, bătrinl, femei şi orl-ce persoane delicate.
CU ŞONA buc «lc Carne Fosfat de Calce
Compus dm sub-stanţe absolut indispensabile formă-rel si desvo.'lărel musctiilor şi t iste-mulul nervos şi osos

VIN D E VI AL
este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, Dlspep-sia, Gastritele Virata critica, Epulsare nervoasă, Slăbiciune resultînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, Snt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor.
LLion, Farmacia J. VIII-, rne de Bonrbon, 14.
In Bucureşti, la d. II.IE ZAMFIRESCU, şi la toţi 14	Droghiştil şi Farmaciştii.	52-43
Vin de Peptonă a lui Chapeauteaut
Conţine c*rne de bob digerată şi făc. tâ solubilă prin Pepsină. Este recomandat tn boalele de stomach, digestiunile grele saft nesuficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrinl, precum f i pentru toţi acel cari n’aO poftă ae mîncare satl nu pot suferi mtncările.	as-ai
Puritatea Pepsineî Iul Chapeauteaut
a făcut ca ea să fle admisă de INSTITUTUL PASTEUB.
30 Farmacia «Vlal», 1, rne ltourdaloue, Paria.
Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune -mi
Cel mai bun între
VINURILE de QUINQUINA
este
muwtuw UBmToîiF
APROBAT ie ACADEMIA ie MEDICINA ii. PARIS
Sticla. — 1/2 Sticla.
In tâte farmaciile.
PIANINE
De la renumita fabrică
GUST, ADOLPH IBACH
BARMEN
FONDATĂ IN ANUL 1791
De vînzare pe preturile fabricel la
A. FELDMANN
BUCURESCI, Strada Decebal No. 20.
91	26—11
REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Stradu Clementei No. 8.
La Typografia «Epoca» se vinile bir tie maculatură cu 45 bani Kilogramu în pachete de 10 kilograme.
TEIRICH &	&
j	BUCUREŞTI
î O. -Strada Berzei.—O.
INSTALAŢI QNl
DE
FERESTRE Şl UŞI GATA
Cel mal mare depozit de
DUŞUMELE
de molift, biue uscate în dimensiuni asortate de la IO1/* cenli-metre la 181/* centimetre lăţime 3 ctm. cu Ln. 2,10; 4 cmt. cu I.n. 2,60; 5 ctm. cu I.n. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor
E. EE^SEL
Bucureştl,-Calea Plevnel 103.—Telefon
Adresa telegrafică. I.esnel, Bucureşti.
(ŞA—
Bucurescl.—Tipografia «Epoca».—strada Clemenţei- No. 3.
www.dacoromamca.ro
TELEGRALBAZ v APA
Lumină incandescentă ®
pentru
Gaz aerian
VAparate «le gaz
CLOSETE DE TOATE SISTEMELE
SALON DE EXP0SIŢIE (ioo- a Proecte. — Biurofi de Construcţie. — Export
HOTEL STI1II
fost MISIR
IAlŞI, strada Vechie No. 41.
se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din noh aranjai, situat Sn centrul oraşului, în carUerul exclusiv comercial, in apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elo-gant mobilate şi couforiabile de la i led 50 în sus. Servicifi prompt. Grajdiuri spaţioase cu apă In curte.
Antreprenor M. WEISER 82	36-