SERIA II.—ANUL II, No. 244. NUMARULJO BAN;I ABOIAMMTEXE încep la 1 şi 15 ale fle-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei (n judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In strein&tate 50 le) Şaae luni ... 15 > » * 25 > Trei luni . . . 8 » » * 13 » Un număr In strein&tate 30 ban) MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEt-No. 8 MERCURI, 4 SEPTEMBRE 1896 NUMaRUL 10 BANI ANUNCIUKIÎ.K in Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie Ln strein&tate, direct la admmutr^pe şi !s toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV....0.30 b. linu > » » III........2.- lei > » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lel rlndu) Un număr rechin 30 bani AJhSIOritiTRA'flA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI -No. PROIECT DE ATENTAT CONTRA TARULUI NEDREPTATE Valoroşii noştri confraţi de la «Dreptatea» sunt foarte nostimi clte o data. In timpul vacanţiel, fâcînd istoricul partidului liberal, am fost nevoiţi sa spunem multe adevăruri crude pentru liberalismul romîn în genere. «Dreptatea» s’a supărat şi ne-a făcut sa observam că nu toţi liberalii atl fost şi sunt după cum II des-criain şi zugrăviam noi. Nu am răspuns, pentru ca nu voiam sa începem polemice cu confraţi cari luptă ca şi noi în opoziţie. Se pare însă că ceea-ce nu ne este permis nouă, este nu numai permis dar chiar impus de o-pinia publică ca «Dreptatea» sa facă. Noi nu trebue sa atacăm pe liberali în genere, ci avem, se pare, datoria a excepta în tot-d’a-una în mod expres, grupul liberal de la «Dreptatea». Din contră, misiunea «Dreptaţel» este ca sâ lovească din cînd în cînd în toţi reacţionarii şi prin urmare în noi cei întiiu, iar noi... noi sa fim mulţumiţi ca scăpăm numai cu atîta !... Iată în adevăr ce citim în articolul de fond al «Dreptaţel» de la 1 Septembrie: «Ziarul «L’Inctependance Roumaine», aparind legea arhi-reacţionară prin care rezerviştii sunt consideraţi ca concediaţi şi puşi sub rigorile disciplinei militare, se miră de faptul că «Dreptatea» se ridică în potriva acestei legi. «LTnuependance» se miră de geaba. Partidul liberal a criticat legea d-lul general Lahovary atdncl cînd ea s’a votat ; prin urmai’e «Dreptatea» nu face azi alt-ceva, de cit să fie consecinţă cu cele ce liberalii aii susţinut în opoziţie. Dacă d. general Budişteanu, dacă actualul guvern calcă re urmele reacţionarilor, — apoi nu «Dreptatea» e vinovată; precum nu «Dreptatea» e vinovată, dacă guvernul menţine legea maximului, a jandarmeriei, a minelor, în fine toate legile contra cărora liberalii au luptat în opoziţie. E foarte natural ca reacţionarii din toate taberile să se găsească strînşî la o-laltă în chestiunile de principii; dar e tot aşa de natural ca noi, cari înţelegem democraţia şi cinstea politică altfel de cit d. D. Sturdza, sâ ne găsim luptind în potriva unei legi barbare». Va să zică, dacă liberalii de la «Dreptatea» ar fi avut guvernul sad l’ar avea, dînşil s’ar grăbi să desfiinţeze legea maximului, acea a minelor şi toate legile contra cărora au luptat in opoziţie ! Şi fiind-că liberalii au luptat contra tuturor legilor făcute de conservatori, urmează ca numitul grup ar fi desfiinţat deja toate legile votate în curs de şeapte ani! dacă îl iar fi stat în putinţă! Aceste declaraţii ne pun pe gîn-durl ! Ba ne pun chiar pe gîndurl foarte melancolice ! Dacă liberalismul curat consista în a desfiinţa cu toptanul ceea ce cel-l’alt partid a făcut, mărturisim că preferam în acest caz liberalismul necurat şi necinstit al d-lul Sturdza, care tot nu îndrăzneşte să meargă cu logica pînă la absurd, desfiinţînd tot ce a combătut! De altminteri, pe noi nu ne mişca epitetele cari ni să aplică precum acela de reacţionari, ciocoi, etc. Aceste cuvinte aparţin dicţionarului învechit şi demodat a liberalismului declamator şi demagog. Partidul conservator a dovedit ca numai un partid retrograd nu este şi ca de cîte ori o idee, o măsura, să prezintă ca ln adevar bine-fa* catoare ţârei, dinsul le adopta şi le pune In practică cu grăbire. Noi nu mergem înaintea reformelor, dar nu fugim de ele cînd ele îmbracă caracterul general de actualitate. Ar fi mult de discutat asupra a-ceea ce trebue sa se înţeleagă sub cuvîntul de reacţionarism şi sub a-cel de progres, dar discuţia ne ar duce prea departe. Ca culme a nedreptăţel care ne a fost făcuta de confraţi, trebue sa spunem că dînşil aQ atacat pe generalul Lahovary, ne au atacat pe noi, fara să fie în chestie nici numitul general, nici noi. In adevăr, Ţaranu a tost condamnat nu cu puterea alineatului introdus de generalul Lahovary, ci cu puterea vechiului text de lege, text, care e-xistă în toate codurile militare. Ţaranu a fost condamnat nu în calitate de rezervist, ci ca militar în activitate, de vreme ce decretul de punere în rezervă nu apăruse cînd Ţaranu a vorbit la întrunirea de la cercul muncitorilor. Cum se vede, nedreptate pe toata linia. PARCHETUL DE ILFOV D-l Stălescu, procurorul general, s’a întors clin concedii! şi avem ferma convingere că trebue să recunoască din preunâ cu noi că parchetul de Ilfov s’a arătat în ultimele luni de o nepricepere şi o copilărie neertată. De cfit-va timp procurorii aă fost adesea chemaţi să-şi desvolte activitatea, dar nu este un singur caz în care tinerii cari aiî răspunderea ordine! şi moralei publice să fi arătat că sunt la Înălţimea misiunel lor. Şovăire nu li se poate atribui, dar zăpăceală, pripă, ignoranţă, pe toate zilele şi in toate ocaziunile. Să lăsăm la o parte eestiunea Mitropolitului, tn care parchetul a dat mal mult dovadă de grosolănie faţă cu prelatul, de servilism către guvern, să lăsăm la o parte numeroasele crime şi delicte ne descoperite, spre a ne ocupa de cele două afaceri cari afi emoţionat opiniunea publică iu timpul vacanţelor : afacerea Şteiner şi afacerea Cămătarilor. Aceste două afaceri păreaţi că sunt chemate să stabilească reputaţiunea de mare poliţai a d-lul procuror Hamangiu şi colegului său Ionescu. Câte-va zile, de la Capşa pînă la Episcopie, în toate birturile şi în toate cafenelele, nu se pomenise de cât numele d-lul Ha-niangiu ; el devenise teroarea celor cu con-sciinţa elastică, iar advocaţii în pledoariile lor luase obiceiul să zică : «Te dau pe mina lui Hamangiu» cum se zicea: «Te trimit la Văcăreşti» 1 A suflat vin tul şi reputaţia Hamangiu-lonescu s’a risipit chiar prin acele două afaceri cari i’au scos Ia lumină. In afacerea Steiuer, aceşti magistraţi aă fost de o uşurinţă, de o copilărie neiertată. Acolo, unde se cerea taina cea mal mare pînă la complecta dovedire a crimei, (dacă crimă există), acolo unde se cereau cercetări de o scrupulositate specială, d-nu Ha-mangiu a procedat par’că ar fi avut lu faţa sa pe vestitul Licinsky. A aruncat ruşinea, dispreţul asupra unei familii întregi, a divulgat secrete pe cari urma să le păstreze, a dat afacerea pe mtlia presei, pentru ca la urma urmelor să se constate că n a fost crimă la mijloc. Trei fiinţe ml lost arestate, dezonorate, sflşiate de public graţie copilăreştel procedări a parchetului. A venit afacerea Cămătarilor. Cu aceeaşi grabă şi dorinţă de a’şl clădi un piedestal neperitor, d-nu Hamangiu a perchiziţionat, arestat, răsfoit registre, pus peceţil, a anunţat spargeri de lăzi, a zăpăcit piaţa întreagă, a ameninţat tn dreapta şi în stingă, pentru ca acum să ne găsim lot unde am fost la început: «beauconp de bruît ponr rien Să mal vorbim oare şi despre furtul de la Finanţe, care cu toate percheziţiile parchetului la toţi funcţionarii Casieriei nu se dovedeşte, de şi autorul furtului era funcţionar? Să mal vorbim despre acest furt cunoscut numai graţie denunţărel unul părtaş păcălit, despre faimoasa odisee a banilor furaţi, perduţl, găsiţi, împărţiţi, descoperiţi, iar furaţi şi iar dispăruţi? E adevărat basmul cu cocoşul roşu! Iată ln clte-va rludurl afacerile principale ln cari parchetul de Ilfov a avut ocasiu-nea să ne dovedească capacitatea sa şi In cari ne a dovedit numai că cinstea şi averea noastră aii fost date de d-nu ministru al Justiţiei pe mtna unor copil. „TRIBUNA11 Şl VIZITA ÎMPĂRATULUI E FOC PARTEA II Omul mascat care avea aerul să poruncească celor l’alţl, se sculă şi zise : — Conte d’Entraygues, pentru a treia oară eşti In puterea noastră, şi astă-zl nici o putere omenească nu te va putea scăpa. Al aci hrana şi lumină pentru ciucl-spre-zece zile, uşa pe care al fost adus se va zidi. Este ultimul act de generozitate pe care Invizibilii voiesc să ’l mal facă cu tine. Ştii ceea ce cerem de la tine. Iţi voitt lăsa aci tot ce ’ţl trebuie pentru ca să poţi scrie renunţarea ta la mina prinţesei, pe care o vel semna cu o formulă care să angajeze onoarea ta, dacă vel avea inteligenţa să le supui deciziunel noastre. Or sînd vel fi decis a face aceasta, n’al de cit oă apeşi pe butonul ce este la colţul ca-uulul şi velv fi pus imediat în libertate, dpă ce vel fid dat renunţarea scrisă; dacă şi de astă dată refuzi iacă ’ţl coşciugul şi roapa în care te vel odihni pentru tot-’a-una. Apoi omul mascat tăcu. Amuţit de oroare, Olivier privea acest locaş întunecos, care se asemăna cu o criptă funerară. Din ordinul omului mascat, toţi cel l’alţl eşiră, lucrătorii se apropiară cu materialele gata şi zidiră uşa cavoului cu piatră şi cu ţiment. Zidul creştea... creştea atît de repede că în mal puţin de o jumătate de oră el fu gata. Atunci Olivier nu mal auzi nimic ; în-toreîndu-se de o dată, se împiedică de o piatră şi căzu în coşciugul deschis... Coşciugul pregătit pentru el... scoase un ţipăt de teroare şi se deşteptă. El alunecase după fotoliul în care adormise şi o năduşeală rece II curgea pe tîmple. — Ce vis urit ! îşi zise contele, îmi a-minteşte pe acela dtajstrada Pernwskaia din Petersburg, dar atunci lucrul era adevărat, pe cînd acesta din norocire nu este de cît un vis. Atunci, pentru a împrăştia aceste gîn-duri negre, tînărul conte se sculă şi deschise fereastra ca să poată respira aerul răcoros al nopţii ; dar el nu putu să ’şl stăpinească un strigăt de spaimă; acea fereastră răspundea într’o grădină, care era imagina exactă a aceleia prin care fusese transportat In timpul visului sătt. A* cest lucru îl păru strania şi începu să tremure. Somnolenţa de care fusese cuprins, depurte de a ’l părăsi, 11 moleşise cu de-săvîrşire, în ochii lui, pe cari abia mal putea să ’l ţină deschişi, treceatt diferite imagine fantastice ; arborii gradinei i se păreai! ca nişte fantome gigantice,,cari ln-tindeatt braţele spre dînsul spre a ’l cu- prinde... Simţea o apăsare puternică pe piept şi urecliile ii vijiatt ; i se părea că voci necunoscute murmuraţi în jurul lui cuvinte stranii, lupta lui în potriva somnului ÎI dăduse adevărate alucinaţiunl. S’ar fi putut crede că este sub influenţa unul narcotic puternic, care devenea cu atît mal violent, cu cît el se împotrivea cu energie în contra efectelorjlul. Acum cînd avea consciinţă de starea în care se afla, el nu voia să doarmă; căci, dacă vre-o mină criminală ÎI turnase la banchetul din seara trecută, vre-o licuare răfi făcătoare, nu era de sigur pentru alt scop, de cit să anihileze puterile şi voinţa sa, pentru ca să ’l nimicească cu mal multă uşurinţă. Tot gîndindu-se în mod vag la aceste lucruri, el îşi aduse aminte că tovarăşii săi fuseseră cuprinşi de cu seară de a_e-leaşl simptome ca şi dînsul... că făceatt sforţări inutile de a nu fi doborlţl de somn, şi atunci începu să-I fie frică; printr’un fel de luciditate somuambolică, el se întrebă dacă spiritul sătt, pe cînd a străbătut văzduhul pe aripele visurilor, nu a avut ca un fel de noţiune preventivă a evenimentelor sinistre cari trebuiai! să se îndeplinească ; voi să se ducă să bată la uşa Canadianului, să-l deştepte şi să-I istorisească terorile sale, dar nu avu puterea, somnolenţei urmă încetul cu încetul o moleşeală generală care II paralisa şi forţa fisică şi voinţa. Abia putu să facă clţl-va paşi pînă la fotoliul care era lingă dînsul... el căzu tntr’insul, şi ne mal puţind lupta, adormi murmurlnd : sunt pierdut! A doua-zi, cînd Canadianul se deşteptă dintr’un somn greoi, care îl rupsese oasele, el se sculă clătinîndu-se ca şi un om beat, deschise uşa ce îl despărţea de odaia contelui pentru a-1 Întreba cum a petrecut noaptea. Abia putuse să arunce o privire în camera lui Olivier, şi Canadianul scoase un ţipăt teribil de spaimă; el bătătorul de tufişuri, aventurier care văzuse de o sută de ori moartea cu ochii, el care a susţinut lupte înverşunate, fără ca cel puţin pulsul să-I bată cu mal multă putere,... leşină de odată. Patul tînărulul conte d’Entraygues nu era desfăcut de loc şi camera era goală. VULTURUL NEGRU CAPITOLUL I DevU's lavern.—Banditul Bob.—Planul Ini Wiligo. Ştim deja că în seara chiar în care Wi* ligo sosise în Melbourne, în loc să imiteze Ee tovarăşii săi şi să se odihnească de o-oseala unei călătorii atît de îndelungate, după ce s’a Înarmat ca şi cum ar fi avut o expediţiune de făcut, el s’a strecurat binişor işiud afară din otel. Vom vedea îndată motivele cari att împins pe viteazul şef al Nagarnookilor de a proceda ast-fel. Chiar în seara sărbătoarel naţionale, el s’a întors la Orienlal-hotel pentru ca să vadă pe tovarăşii săi, dar negăsindu-I, el plecă imediat. Iu loc să ia direcţiunea centrului, splendid iluminat şi plin de curioşi elegan, îmbrăcaţi, Vulturul Negru, cunoscând perfect localitatea, o luă de a lungul grajdurilor otelului, străbătu printr’o grădină maret care scobora în pantă lină către Yarra, şi ajuns Ungă rîtt, o luă de a lungul ţărmului In spre port, observtnd împrejurimile cu cea mal mare atenţiune, ca şi cum ar fi aşteptat pe cine-va satt s’ar fi păzit de vre-un pericol iminent. Părăsind otelul, el îşi pusese pe cap o să se înştiinţeze legaţia romînă, 25 rue Bizet». Nimeni nu auzise detunătura revolverului. Se credea la început că i se va trimite corpul în ţară. Dar cheltuelile eratt prea mari şi legaţia n’are parale, sau dacă are nu voeşte să le cheltuiască pe nimicnrl, fiind sigură dinainte că nimeni nu i le va înapoia. Culmea nenorocirel, Blejanu n’avea nici tată, nici mamă, nici fraţi, nici surori, pe nimeni care să-l plîngă, care să verse pe cosciugul lui o [lacrimă fierbinte! Tatăl său murise în resbelul de la 1877—78, cînd el n’avea de cît cite-va luni, mama sa ciţl va ani în urmă, lăsîndu-1 la voia întîm-plăril. După o copilărie plină de, suferinţe, intrînd în şcoala militară numai cu patru clase primare, sîrguinţa şi inteligenţa lui făcură ca să fie trimis la Paris, unde imbecilitatea şefilor trebuia să-I prepare mortalii tul. Luni seara clţl-va din prietenii lui se duseră la hotelul din rue de Rivoli. Cioclii sosiră ctte-va minute mal tîrziu, aducînd cu el o ladă de brad, formată de scîndurl necioplite şi răii încheiate... era coşciugul nenorocitului tînăr! La intreharea prietenilor dacă nu se puteaţgăsi un coşciug mal puţin barbar, cioclii răspunseră că legaţia nu voeşte să plătească mal mult, că se gătise la început un sicriu de 90 de lei, care fiind găsit prea scump a fost refuzat. Detaliu oribil: timp de 3 nopţi şi 2 zile corpul a fost lăsat singur în camera hotelului; nimeni n’a fost însărcinat să vegheze asupră-I, nimeni să aprindă o luminare în întunericul nopţii! Şi n’ar fi costat atî-ta să se plătească o nenorocită de femee, pentru această ultimă datorie ! Cu faţa însîngeratâ, cu hainele lipite pe el, astfel cum era de 48 de ore, fără ca un suflet omenesc să fi avut indurarea de a 1 spăla cu puţină apă, cioclii ’l iau şi-l a-luncă în ladă ! Cruzime finală şi neînchipuită: nici un aşternut, nici un căpătîl nu se află înăuntru, spre a-I acoperi bietele-I resturi, spre a-I rezema tristul Iul cap! E trîntit ca un cline peblănile goale ! Legaţia n’a crezut de cuviinţă să insiste pe lîngă biserică ca să-I citească ultimele rugi. Cel urgisiţi de soartă n’att drept la mila nimănui. EDIŢIA a 3A Viena, 2 Septembrie. Principesele Milena si Anna şi prinţul Mirko de Muntenegru a O sosit. Varşovia, 2 Septembrie. Starea contelui Şuvaloff s'a îmbunalâţit. Doctorii speră o vindecare desăvlrşită. Atena, 2 Septembrie. Guvernul a încheiat un contract cu societatea ferăriilor şi şantierelor, pentru reparaţiu-nile şi inarmarea a două incrucişătoare In cursul anului 1896, pentru suma de 3.000.000. SITUAŢIA IN TURCIA Viena, 2 Septembrie. «Corespondenţa Politică» află din Con-stantinopol că situaţia inspiră merefl temeri serioase. Neliniştea provine din ştirea concesiunilor făcute Cretanilor, cari să răs-pîndesc puţin cîfe puţin în cercurile turceşti şi provoacă printre ele comentarii iritate. Cînd aceste concesiuni se vor cunoaşte de masa cea mare, atunci vor fi necesare precauţiunl noul. Athena, 2 Septembrie. Un vapor afretat (echipat) în special în acest scop, a încercat să debarcheze vr'o sută de insurgenţi pe coastele Macedoniei. Turcii s’att opus şi att omorît doul oameni năvălitorilor. Totuşi a doua zi debarcarea s'a efectuat fără obstacol. pălărie de pîslă moale, pe care Americanii o introduseseră în Australia, sub care ascundea părul lui cel creţ şi garniturile de pene ce purta pe cap. Pe marginea rîulul era un fel de potecă, paralelă cu şoseaua şi pe care doul oameni n’ar fi putut merge alături. Noaptea era întunecoasă, propice făcătorilor de rele. După cît-va timp un sgoniot de paşi se auzi în depărtare, iar ochiul de linx al sălbatecului, obicinuit cu întunerecul din tufişuri, zări două umbre cari înaintai! pe a-celaş drum în faţa sa. Cel doul necunoscuţi vorbeai! încet. De o dată el se găsiră faţă în faţă cu Wiligo. — Cine eşti tu ? întrebă unul din necunoscuţi. Wiligo se făcu că nu aude şi îşi urmă drumul. — Lasă-ne să trecem satt facem sînge! esclamâ cel d’al doilea necunoscut. Drept răspuns, Wiligo întinse braţele, apucă pe cel doul necunoscuţi de ceafă şi ÎI trfnti pe şoseaua de alături. — Drace ! zise unul din el, iacă un particular cu braţele solide. — Trebue să fie unul d’intre al noştri, zise cel-l’alt sculîndu-se; sâ-1 lăsăm să treacă. Iacă o mare prostie, adăogă cel-Falţ care era mal îndrăzneţ... să-l lăsăm să treacă ? Dar mi se pare că el nici nu s’a îngrijit de promisiiuiea noastră, şi siguranţa cu care înaintează dovedeşte că nici nu se îngrijeşte de noi. Wiligo în adevăr, îşi urma calea în linişte ca şi cum nimic nu s'ar fi lnlîmplat. — Trebue să fiu cu inima liniştită, voi să ştiu cu cine avem a-face, adăogă cel-l’alt. Şi făcu clţl va paşi în direcţiunea şefului. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 ALEGERILE COMUNALE DIN BULGARIA Sofia, 2 Septembrie. Alegerile comunale s’aft terminat la 6 ore dimineaţa. Primii doul aleşi al listei guvernamentale, D-nil NaciovicI şi Gonba-now, ad obţinut In mod respectiv 3279 şi 3171 voturi, ţifre neatinse nici o dată piuă acum. Acest resultat dovedeşte că toate partidele din nposiţie Întrunite n’ar fi putut obţine nici o dat succes, nici măcar parţial. CUTIA CU SCRISORI Domnule Director, Ducându-mă în ziua de 30 August să visitez pe fratele meii ce locueşte la Hotel Bristol, m’am întâlnit pe scări cu un lutlivhl care fugea, iar ajungând la etagiul al II-lea, ara văzut pe un prieten bun al meă d-1 ţGeorge Constantin Bobeică, pe care un sergent de stradă voia să’l dea jos. Scoborind scările pentru a vedea ce se va întâmpla, şi întrebând pe Bobeică ce este, el mi-a răspuns că a venit aci la liotei pentru aşi regula o afacere ce avea cu un cămătar anume Gross şi cu un oare-care Fişman şi că au vrut sâ-I bată. Ajungând jos şi cunoscând escroqueria a cărei victimă a fost Bobeică, şi văzind pe jidani, Bobeică s’a repezit să le dea o palmă; fâcându-se scandal mă pomenesc cu un individ ce am aflat că se chiamâ Paul Slătescu, prefeci de Poliţie al Capitalei, şi pe care slugile de la hotel Bristol se dusese să’l scoale pentru a ne aresta, că ordonă sergenţilor de stradă a ne aresta, lucru care s’a şi executat, cu toate că legea nu permite arestarea pentru o contrnvenţiune, şi fiind conduşi la Poliţie am fost ţinuţi toată ziua şi toată noaptea, până în ziua de 31 August la ora 3, când am fost înaintaţi la Parchet, care ne-a liberat. Acest fapt este cea mal flagrantă a-restare ilegală, de oare-ce eram persoane cunoscute, alegători în Capitală. Insă, după cum am aflat mal tîrziu, individul în cestiune, care şi în această ocaziune, ca şi în toate cele-l’alte, s’a prefăcut din prefect de poliţie, in sluga slugilor d-lul ÎUieflcr «lela hotel Bristol, şi care se vede avea interes a ţine partea escrocilor, cari jefuise pe prietenul med, a pus să ne aresteze. Previn pe acest solzos personagiu, că dacă va mal îndrăzni vre-o dată să puie pe cine-va să mă atace, voiţi găsi mijlocul să mă apăr de d-sa precum trebue să te aperi cind te atacă vre-un bandit. Ar trebui să ’I fie ruşine ca ett vărul ministrului Eugen Stătescu să fiu arestat şi închis cu pungaşii, pentru un fapt neprevăzut de lege. Insă acest scirbos şi caraghios, protector al orizontalelor «lin Bucureşti, se vede că nu şî-a lăsat năravul, de acum ciţl-va ani, cind fura cal fiind prefect la Tulcea. Primiţi, vă rog, domnule Director, a-sigurarea prea osebitei mele conside-raţiunl. Henri Vaaile Glierghely. Alegător al colegiului al II-lea din Capitală-Hotel Union. io legătură cu nihiliştii din Rusia. Complotul s’a descoperit în momentul cind totul era gata pentru executarea sa. * * * ULTIME INFORMATIUM PROIECT DE ATENTAT IN CONTRA TARULUI (Prin fir telegrafic) Paris, 2 Septembrie, ştirile «lin Belgia şi Anglia, in privinţa temerii uneltirilor anar-ehlstc în timpul călătoriei Ţarului in Franeia, sunt considerate ea exagerate. Pr« lectura poliţiei a luat toate măsurile pentru n fmpediea Intrarea anarehiştilor străini ; Intru ce priveşte aceia cari loeuese Franeia, ei suut păziţi de aprdpe. * * O depeşă particulară ne vesteşte următoarele : Agenţii secreţi englezi au descoperit în Anversw vastă fabrică de bombe eu di* namilă. Poliţia a arestat doul anarchiştl în Londra şi alţi doul în Rottherdam, cari au proiectat un atentat în contra ţarului la Londra. Fabrica de pulbere fără fum de la Căţelu (DudeştI) se va inaugura la 20 Septembre. Toate maşinăriile sunt deja instalate. Ele se datorează fabricel Troisdorf. Solemnitatea iinugurăril va li prezidată de M. Sa Regele. tele Eforiei centrale, care a oferit două perechi de case pentru şcoala normală şi internatul de fete, s’a mai prezintat şi părintele Balamace, reprezentantul Romînilor la Constantinopole în chestiunea episcopatului, care a oferit casele sale din Corcea pentru şcoalele ronţ ine de acolo. Aseară aâ sosit in Capitală, întor-cindu-se de la Sinaia, d-nil miniştri Bndişteanu, Cantacuzino şi Poni, precum *şi dl. Paul Stătescu, prefectul poliţiei Capitalei. Astă-zl a venit şi dl. Pallade. Secţiunile Curţel de Apel din Galaţi s’aO constituit ast-fel: Secţiunea I: priin-preşedinte, Gh. Şiş-man; membrii, Tanoviceanu, Fr. Papp, Bălteanu, Stoicescu şi Stătescu. Secţiunea II: preşedinte Elefterie E-conomu; membrii P. Ionescu, M. Beş-telel, Al. Dobriceanu, Victor Rîmniceanu şi Abgarovieî. Curţile cu juraţi vor fi prezidate: d. Tanoviceanu Galaţi şi Brăila, d. Stoicescu Tecuci şi Bîrlad, d. V. Rîmniceanu R.-Sărat, Putna şi Focşani. Intr’o notiţă, ce ne-a scăpat din vedere, Voinţa Naţională de Vineri, previne graţios pe Mitropolitul Primat Gheuadie, că ar putea să’şl găsească sfătuitori mal deştepţi şi mal pricepuţi de cât d-nu dr. Niţulescu. Acestui atac tenebros, dar tendenţios şi interesat, nu putem da alta tîlcuire de cât a aminti Voinţei dictonul străbunilor noştri: Graeca ficles, nulla fides!... D. Bîrsan, revizor şcolar al judeţului Ilfov, a demisionat. In locul d-sale va fi numit revizorul şcolar al judeţului Viaşca. D. P. Stătescu va fi înlocuit s lele acestea. D-sa va fi numit sau prefect la Tulcea, sau membru la Curtea de Compiurî. Prefect al poliţiei Capitalei va fi numit d. Moruzzi, care a şi fost chemat telegrafic din străinătate, unde se află în concediu. Se zice că d. P. Stătescu caută să-şi mascheze nemulţumirea, pre-textmd că face un sacrificiu pentru partid. * * * Rotterdam, 2 Septembrie. Poliţia a arestat Sîmbăită seară într’un otel doul dinamitarzi, anume Wallace şi Ilolues de origină americană. In odaia lor s’aă găsit bombe şi o corespondenţă în parte distrusă. Rupă iuformaţiunile luate din cele mai bune sorginte, cei «loui indivizi a< restaţi proiectau un atentat în contra ţarului, în timpul şederii sale în Eu' glitera. Poliţia crede că vede într’un individ, care a fugit la Breslau ducînd cu sine cite-va bombe un complice al acestor arestaţi. Aceşti dinamitarzi aveau raporturi cu anarchiştii din Glas-coiv. — Ei vroiau să plece Mer-curi laBoulogne-sur-mer, tinde un anarehist a fost arestat azi Doui anarchiştl cari se aflau la Anvers acum trei săptămlnî aii fost arestaţi la Londra. — In casa unde locuiaîi s’aiî găsit instrumente şi produse chimice pentru confecţionarea de bombe. Măsurile nesăbuite luate de ministrul Poni, publicate în Monitorul Oficial, cu două zile înainte de începerea cursurilor, au provocat o indignare generală printre părinţi. Noi nu ne aşteptam de la d. Poni de cât la încurcături de asemenea natură, cînd ştiut este că acest ministru conduce ministerul după ordinele primite de la clubul colectivist şi cind are ca sfătuitori pe d-nil Silileanu, Ştefan Ion şi Petru Răşcanu. Auziţi reforme democratice! Iu ziua de 31 August d. Poni, dă ordin direcţiunilor gimnaziilor şi liceelor ca să nu înscrie în clasa întiia de cit pe elevii acel cari vor reuşi la examenul de înscriere. Asta vra să zică după d. Poni că se deschide uşele liceelor şi gimnaziilor copiilor de ţărani. Timpul nu ne permite azi ca să examinăm Iu detaliu pretinsele reforme, ale acestui ţîrcovnic. NTe mărginim azi a protesta cu tărie contra măsurilor ilegale şi reacţionare ale ministrului democrat. Aflăm cu deosebită plăcere că la T Măgurele s’a săvîrşit in (Jiua de 2!) Au gust logodna simpaticului magistrat N N. Papadat cu d-şoâra Ilortense D. Ben gescu, fiica d-lul Colonel Bengescu, co mandantul garnisoanel Teleorman. U răni viitoarei perechi toate fericirile.* In urma atîtor victime ce zilnic fac e-pidemiile de angliină difterică, febră tifoidă şi scarlatinâ între locuitorii laşului, ministruljinstrucţiunel a decis ,spune «Evenimentul», ca cu începere chiar de azi 2 Septembrie să se închidă toate şcoalele primare publice de băeţl şi de fete din oraş, şi aceasta piuă la o nouă dispoziţie. In acest sens a primit ordine telegrafice toţi directorii şi directoarelor şcoa-lelor primare. Tot azi printr’o teiegramă ministrul cultelor a ordonat includerea şcoalelor din judeţ. Aceasta pină la un noQ ordin şi din cauza epidemiilor. Noul Institut de băeţl din Calea Plevnel 104, suh direcţiunea d-lor I. Clinciu şi G. Popa, au-torisat conform noului regulament, cu No. 0129, işl va continua înscrierile pănă la 10 Sept. c. Poli (ia secreta «lin L«u-;: bIf-ţi Bucurescl. Caisa Victoriei ?lo. ISO SI iii DIRECŢIUNEA D-lor dr. M. lilîANDZl şi O. C. DRACII Cursurile primare şi liceale ale anului şcolar WQŞ-JSZ vor Utcrpe la Sep'ftmbre 9ti cu imnrftorul corp didactic: I. Cur& Lk‘i a.3 1. Preotul flliueosi !•«• peKî*»t. tar. în thee»o«/ie. j>rof. !a vioaia nor. de lUftlt.) va j-rerta relL'iUtn Q ţi istoria el IV 2. 'tf'i*. 1). Speranţă, (dr. in lUt-re, la ţjooula nor* mal* de fji&titutori) l. roi/iîni cl V, VI, Vil. 8. Oeorge Ăn Oeor|r-In»s. (1 »«*«>• th«t îu Utere, prof. la liceul ) limba elenii clasa V—VII. 12. 1>. <«eoxg<‘H<*ti, (Ucenllat m -utere, ««w-ui Sbv»*) limba latluă cl I -II. 13. i>. W. PepcF.rii, (Horit Hat în IR.) l. latini cl. ttl Şl IV. 4. AI. Igatnt. (absolvent al facultiţel de Utere) Istovi geojraba 1—IV. 15. Aleeu l)eii»e(retit!ib (l|**eţţlat în litere, prof. la Uceul -f. Sava*) 1, ftrftncesâ, cis. V— Vii. 10. N«*»*vu Iffodeş, (absol. în J;t.) 1 fran^osi clasa I—IV. 17. Koucl «le 4'« (licHnţiat în litere) pinlru con* versuţiu franceî..v« clasa I - VII. 18. M. brins.ă, id-r. iu ţtiiuţcie ii:»fnrale, prof. la şcoala uorinsta de Institutori) va preda şo. naturale. lb. fii. Cevfhcz, (f<-IInţelo fisice-cbl-nob e, nrof la gimnaziul -Şiueai*) Scilrţele tisiec. 21. X. CosAreseu, (uconţi.*t ut matcmAtlcI, prof. la şcoala Bormalu de Institutori), înatomatioa clasa V şi VI. 22. I. GI:ib:»l«Inn, (licenţiat în matematici, prof. la ticenl -M.ateiu B«c>aiab) materna rica clasa VII. 23. <». I'cjK‘H«,u, (licenţiat. în matematici, prof. la gimnaziul Cantemir Vodă) matematica clasa I —IV. 24. O. A. NZorţmi, (llcenyat in drept) Dreptul şi Economia politici la oUsa Vil. 25. 31. CedrcAttn, (d-r. în mediciuâ) ntglena. 26. 1). louextii. (prof. la liceul -Lazir* şl şcoala normală de institntorl) gtmncstioa. 27. I>. tieorjşţeacu. (prof. la gini. -Cantemir* desemnai. 28.1, lt«uuil«rft<‘u, (prof. Ugirn, -Şlncal*) muslca vocali. 29. G. Mitiiiiiii. fpvof. lase. nor. luat lucrul manual. Profenojd priţimrntori: A. «crlban, I. Odor, absolvenţi i\ făcuităţeî de litere, pontru 1. elciui şi 1. latini A. Alperu, licenţiat in matomatic) şl elev la şcoala de poduri, I. Ma* carie, e>v la poduri peutru matematici, II. Curs primar l. C;* ftnvuli Hcu, (absolvent al şcoalol normale Carol I) va preda onrsurilo în romîuesce la clasa I—11. 3. I. Nm cdoti. (absolvent al şc. uorm. diu Qulaţl) cursu-rilo in rominesce la ul. HI. 3. Ion C. Gnloscu. (fost director de şcoJ.X primară,) cursurile în rominesce ale cl. IV. 4. Ei. Oelil, (profesor brevetat din Franţa) pentru con* veraaţia Uanoczl. 6. NI. ti ulii n, (absolvent al gimnaziului din Cornovllz şl licenţiat fu teologic) pentru conversaţia germană. * C. Junrez lioviiâ, (Institutor, absolveut al conservatorului din Bucurescl) pentru vioară. 7. O. Molanu, pentru lucrul manual. 8. 1>. iHUseu, pentru gimnastică. 9. A. I*oj>, licenţiat in tbeoloiUu, sul» director— Medlr ui luslituiului «Ir. l’liomeM■•!, medic primar la spitalul de copil şi profesor do cltutuă iiifauttiA la Universitatea din Bucureşti. înscrierile se fac ou începere de la ‘20 Aţ-ust, in toate zilele, între orele W —12 şi 3,-6 la cancelaria dirt-cţluiirl, iu localul -Liceului Modern*. Calea Victoriei. 1 *o. Bm-m^ti Liceul Francez Strada Scaunele, 45 (Casele d-lul Fleva) Institut de învăţătură primară şi secundară, întemeiat de un Comitet 5°/o » Amortisabilă. . . 100 100 '1* 6»/o 5°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 94 v. 7* 102* 95 •/« 5°/o » > > 18D0 95 3/4 96 5 «/, Scrisuri Funciar Rurale . 92 */• 92 V* 5*/o > » Urbane . 88 '/< 88 *:> 6«/o » » » Iaşi . Acţiuni Banca Naţională. 82 ■/« 82 7. 1640 1650 > » Agricolă . 218 — 222 — » Dacia Roralnia asig. 438 — 445 — » S-tea Naţionala asig. 455 — 465 — S-tatea de Construcţiunl . 175 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — * ruble hîrlie . . 2 65 2[75 Imprimarea eu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert k C1»., Frankenthal m cu caractere din fonderia de litere Fllnsch din Frarik- furi AIM• APA MINERALA „NIIRCEA” IAŞI — COPOU Autorizata de Ministerul de Interne, serviciul sanitar su-perior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-menttndu-.se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congectiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandori), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasâ promj • A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri : D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitulă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. » 50 (100— 63 MARE DEPOU DE E?«L, JggL , Burlane de Basalt, , EVE DE P^UMB, fer şi tucio Fortunl de cînepâ, i^i cauciuc a Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băT, tont â l’6gout, gaz, etc. la I1A\S IIAICT BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L'EGOUT St pentru încălziri centrale 9 46 (100-69) Cea mal bună Apă Minerală purgativă ESTE ACEA DE LA BBEAZU-Iaşî pre iată cu Medalii* de nn£ ta erpo'% ţi un ea coo- i lătrătorilor din ţară BucurescI 1894 şi recomandată de d-nil medici EFECTE PROMPT ŞI SIGUR DOSA MICĂ GUST PLĂCUT Cereţi dar numai IP i M*E BREAZU care se găsesc la toţi vînzătoriî do Ape paminerale din ţara 47 13-11 REDACŢIA ŢIA uiarulni Stradn Clementei No. 8. şi ADMINISTRA EPOCA" se află în *9 PATRIA 44 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smirdan No, 15 Societatea * Patria* se recomandă pentru ASIGUBlBI ASUPRA YIEŢEÎ pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generala pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 28 (Hanu cu tel) OTTO HARNISCH BucurescI I Galaţi 41—Strada Academiei—41 \ 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC A8BE8T Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde — Fire CURELE DE TRASMISIUNE JfManometri—Robinete — Ventile — Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu (97) Muşamale (eo—6) Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut Conţine came de boţi digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele satt nesuficiente. E o hrană admirai ilâ pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrtni, precum î pentru toţi acel cari n’atl poftă de mlncare sad nu pot suferi mlncârile. 25-21 Puritatea Pepsinel lui Chapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Vial», 1, rnc Bonrdalone, Pari». B0- Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune ■■■■■ COMPANIA GENERALA DE Conducte de apă din Liege SUCURSALA ROMÂNIEI BIUR0URILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 An fost transferate Calea Ori viţei 22, BucnrescI Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescI Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA Execut! tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari FÂNTÂNI, LAVAB0URI, WATER-CL0SETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂI, AP0METRE Mare depoA de tubnri ţl aparate pentrn acest gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat L-nul LANDAU, ««6 reserva aprobărel Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor L. BONNET. 27 50—39 »-0 IDEE GREŞITA Ţoală lumea credea că Alessandriu e cel mal hotărît liberal—faptele dovedesc con trarinl. Ce însemnează celle 20,000 douS zeci miî butelii 15,000 eincî spre zece miî litrurî C O GN AC Pe care Alessandriu l’a consorvat Sn timp de trei ani in pivniţele fabncel sale, şi azi îl pune în consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Romineasca, otrăvesc sto-inachurile oamenilor cu cognncurl fabricate cu esenţe şi la hîrdăO; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Coguae Alessandriu Cereţi flacoane originale în forma buteliei şi a etichetei înserată aci. La toate Magasinurile *rr Feriţi-vă de Contrafaceri -w fac Alessandriii-Bn* Cererile curescî. 93 36-2r, HOTEL STIH! fost MISIR IAŞI, strada Veeliie TVo. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din noii aranjai, situat Sn centrul oraşului, în cartierul exclusiv comercial, Sn apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şl confortabile de la 1 led 50 în sus. ServiciO prompt. GrajdiurI spaţioase eu apă în curte. Antreprenor M. VVEISER 82___v 36- ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — COnSTnUCTMUXE t'IKH — I. HAUG — Strada Isvor, No. HO BucurescI — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. speialitate florărie, sere, grădlne ne earnă, pavilioane tn fier ete. ete, Primesc comande nentru Provincie: — Preţuri Moderate — 82 100-78 ALBERT BAER BUCURESCÎ, Strada Numa Pompiliu No. 7 LITO-TIPOGRAFIA Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, eaete de caligrafie ţi desemn, nvrage şciinţifice ilustrate, etichete pentru tot le-thl de industrie si coinercin. Asemenea şi comp-turl, liîrtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica de Cartonase Specialităţi: Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăril, Parfumeriî, etc. etc. Preţuri curente gratis şi franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică. (66) — * (26-25) f I E RUŞINE fiind-că obrazu-I de altminteri este drăgălaş, este desfigurat prin nişte necurăţenii a le pieliţei şi sărmana ira putut afla de cit abia acum, cit de repede s’ar fi putut debarasa de el cu Poiuada de obraz de Lugoş a farmacistului YCrtes J care pomadă se bucură de un renume şi de o favoare universală, ca cel mal bun şi mal sigur remediîl pentru înlăturarea grabnică şi radicală a pistruelor, petelor, bureţilor şi cojilor şi în genero a tutulor impurităţilor de pe pielea obrazului' 1 Borcănaş a 3 lei şi 6 leî. şi o barbă minunat de frul moaşă se capătă în modul cel ma-sepede şi mat irgur prin Pomada regeneratoare a d-rulul Heuffel Această pomadă neîntrecută e cu desăvîrşire nevătămăloare pentru piele şi prin întrebuinţarea el chiar la flăcăi tineri de tot, capătă o barbă frumoasă şi elegantă şi nişte mur-tăţl admirabile. t Borcan 3 şi 6 lei. 87 Depou general Drogueria BRl'SS, Bucureşti, Bulevardul Elisabeta 12— 11 TypogTafia,. Epocau execută, ori ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase. METEOR Fabricatul oel mal bun. — Resistenţa cea METEOR Cea maîniare elgan-ţă. Mers uşor. „METEOR" Fahrrad Werlie Graz PmiD AUTKen6ral pentr“ Romlnla I Depozit la laţ! la d-nul M. COTTLIEB B. COURANT Bucureşti, 8tr. Academiei, 3 | Str. Ştefan cel Mare No. 38. 69 25-21 11. I VOL Studii şi întreprinderi *BIJCFHESC:i 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 ----H-ft-H- Cel mai' mare deposit de toate articolele technice Tubni u de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepă pentru Vin şi Grădini | Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură jgF- Robinete {Ventile) pentru Apă şi Abur Cauciuc şi Asbest toate articolele. — Armature de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balota. — Macarale, Vârtejuri şi Trolitirl — Maţinc şi unelte de tot felul. Table de fier, negre plumbate, galvanisate şi de sine. \ Oţel turnat englez şi Bessemer. — ATELIER de reparaţie de orî ce fol de maşine 81 FABRICA de objecte de fler şi alamă pentrn construcţiunl de case. 50-31 ALBERT ENGEL CASA DE C0NFIENŢĂ Fondată în BucurescI în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol,' No. 37 Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t publicului bogatul săfl asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Boberaia. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut uut, Maşine pentru tocat carne. Tacîmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orice objecte necesare penlru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii penlru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domiciliu. U-leiţi de rapiţă dublu rafinat. Petreliu regal Ln. 5. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt si preturi moderate se garantează 98 26—6 BucurescI.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 8. www.dacoromanica.ro