SEKfA. IL—ANUL II, No. 243. MARŢI, 3 ŞEPŢEMBRE 1896, Ediţia a treia NUMARUL^IO BANI ABONAMENTELE încep la l şl 15 ale fle-cărollunl şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Îase luni ... 15 > > > 25 > rel luni . . . 8 » » > 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA ffo. 8—STRADA OLEMKNŢKÎ-No. 8 NU.MaRUL 10 BANI AKimcniRiir, In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Ia Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia » » » III .... . 2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rinduli Cn număr vechii 80 bani ADMINISTR IŢII No. 8 — STRADA CLEMENŢE! -No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN UI-MĂ MONUMENTUL LUI BRATIANU E o istorie veche, aproape uitata, pe care cearta guvernamentală de la Huşi a reînprospâtat’o: Din subscripţie publică s’a fost adunat o sumă însemnata pentru ridicarea unul monument lui Ion Brâtianu. Se închisese de mult subscripţia, trecuse vreme destulă, dar nu se auzea nimic de monument. S’a născut atunci bănuiala că fondul fusese deturnat de la menirea lui şi întrebuinţat în scopuri neavuabile. Bănuiala aceasta a publicului, ră-suflînd prin unele ziare, a dat naştere unul proces între d. G. Can-tacuzino, casierul comitetului pentru monument, şi ziarul Timpul. Casierul Cantacuzino, astă-zl ministru de finanţe şi interimar la interne, s’a plîns Curţel cu juraţi că e calomniat de ziarul Timpul. Aceasta e prima parte a istoriei. Mal trecînd vreme la mijloc, partidul liberal a fost chemat la putere, a disolvat Parlamentul şi a obţinut în alegeri aproape unanimităţi. Una din cele d’intîl griji a Parlamentului liberal a fost să voteze o sumă de 300.000 lei pentru ridicarea unul monument lui IonBrătianu. S’a născut atunci o nedumerire: suma aceasta luată din punga Statului, avea să se adauge pe lingă cea-l’altă, adunată din punga cetăţenilor prin subscriere publică—ori avea să acopere lipsa aceasta din urmă ? Neorînduelite săvîrşite de guvern în Parlament şi afară au fost însă atit de mari şi de multe şi s’au succedat cu atîta repeziciune, încît n’a mal avut nimeni vreme nici dispoziţie să limpezească această nedumerire. Sigur e, că nici după acest vot al Parlamentului, prin care fondul pentru monumentul lui Brătianu a ajuns la o sumă considerabilă, monumentul nu s’a făcut şi nimeni nimic n’a auzit despre el nici pînă în clipa de faţă. Aceasta e a 2-a parte a istoriei. Vreme vine, vreme trece. D. G. Cantacuzino, casierul monumentului şi ministru de finanţe, e adus de împrejurări ministru interimar la interne. In această calitate, voind să facă dar vărului d-salle Callvga-ri prefectura de Fălciu, d. Canlacu-zino mătură pe prefectul Italie şi-l spală în Voinţa Naţională. D. Italie se supără, fireşte, şi spală şi d-sa pe G. Cantacuzinoîn-tr’o scrisoare publică pe care am reprodu-s’o în parte şi noi. Intre alte bunătăţi, şi mal mari şi mal mărunte, fostul prefect Italie spune la adresa d-lul G. Cantacuzino, casierul monumentului: Inutil snadaogcă pentru toate acestea, plus mesele pe cari le-am oferit la mine «I-Iuî Cautaeii/.iuo ţi suitei «1-sale, birjele eu cari amuiublut prin jiulcţdiipă voturi ^ dejunurile date biurcurilor e->ectoraIe, ei ud era d-sa candidat. le-am plătit cn banii mei ţi nu cu fonduri de la clubul liberal *saii DIN SUBSCRIPŢIA. PENTRU RIDICAREA STĂTU EI LII BRĂTIANU. Aceasta e partea a treia a istoriei Vorbele d-lul Ralle nu pot avea alt înţeles, de cit. că, pe cînd partidul liberal se afla în opoziţiune, s’aQ întrebuinţat bani din fondul monumentului în scopuri electorale. Iar d. Italie nu evr’un om strein de partidul liberal, ci vechiu şi statornic membru al acestui partid; d-sa a reprezentat partidul în parlament chiar în vremuri de opoziţiune; de îndată ce d. Sturdza a fost chemat în capul afacerilor, guvernul a uimit pe d. Italie prefect de Fălciu. D. Ralle e deci fruntaş in partid şi vorbele d-sale au greutate în ce priveşte afacerile de casă ale partidului. Iar aceste vorbe dau puternică hrană bănuielii ce de atîta vreme munceşte opiniunea publică cu privire la fondul strîns pentru monumentul Iul Bătianu. Facem dar un adevărat serviciu partidului liberal, dacă-I atragem atenţiunea asupra faptului că vechea istorie a fondului pentru monumentul lui Brătianu trebue să aibă un sfîrşit. Nu se cuvine ca un partid de guvernâmînt să rămîie sub bănuiala c’a mîncat comîndul dătătorului său de viaţă. CONDICA PENTRU DOSARE Toată lumea ’şî aduce aminte că imediat după sosirea partidului liberal la putere, gazetele colectiviste au anunţat cum că la ministerul de interne s’ar fi înfiinţat o condică în care se pot înscrie toţi cel ce umblă după slujbe. Mulţi nenorociţi aşteptaîi cu nerăbdare ceasul fericit cînd vor primi înştiinţarea că le-a venit rîndul să fie sub-prefecţl, pomojnici, sau chiar prefecţi de judeţe. Dar zilele, lunele treceau şi nimic, nimic de-1 mare. In sfîrşit, apelpisiţî, toţi postulanţiî aleargă paraponisiţi la minister, cu diplomele de licenţiaţi în ghiozdan, cu certificatele şcoalel de Ştiinţe Politice şi Administrative şi fac gălăgie. Registratorul deschide o condică, o suceşte, o învîrteşte şi le răspunde: — Domnilor, cu părere de rău, dar pentru d-v., nu sunt slujbe. — Nu sunt astă-zl, dar vor fi negreşit miine, poimîine ? — Nici astă-zî, nici mîine, nici poimîine, nici o dată. — Cuni se poate! Bine Domnule, noi avem diplome, suntem titraţi. — Ei, Şi? , _ ■ — Ce tel el şi? Nu înţelegi că avem diplome. — Veţi fi avînd diplome, dar nu aveţi... dosare. — Dosare, ce fel de dosare? — Iată, Domnilor, urmă registratorul, priviţi, şi puse sub ochii postulanţilor o pagină din condică în care se găsea cîte-va nume cu următoarea menţiune: «Başibuzuccscu: 30 ani, condamnat pentru furt, viol, mărturii mincinoase. Caligari, cartofor, a mîncat banii de la Ligă, s’a îmbătat în mal multe rîndurl. Cişman, a comis un omor». Şi tot aşa mergea înainte, ast-fel în cît în acea condică puteai întâlni toate delictele, crimele, contravenţiunile prevăzute de codul penal. — Ce este asta, domnule registrator ? întrebară postulanţiî. — Domnilor, astea sunt titlurile cerute de guvernul liberal spre a căpăta o slujbă. Chiar eu, u’am putut căpăta funcţia de registrator pînă cînd ifam fost osîndit la 5 Ici amendă pentru tapaj nocturn. In resumat, dacă voiţi slujbe, luaţi-vă înapoi diplomele şi veniţi cu oare-cari dosare, cari să conţie oare-cari fapte — cum zice gazeta noastră Voinţa Naţională ! GHEŞEFTURILE OIN CONSTANŢA Mcamlulul din consilifi. — Olicţeltii-rilc primarului Primarul Constanţei, d. Koiciu, ne-a cerut acum patru zile telegrafic pe autorul articolului nostru de reportaj de acum cîte-va zile cu privire la gheşef-lurile d-sale în cestiunea iluminatului, — pentru a-l da în judecată; in acelaşi timp onorabilul primar ne-a mal cerut să revenim asupra acuzaţiilor ce iţeam adus. Vom satisface pe d. Koiciu : Scandalul din Consiliu De cîte-va luni treaba mergea anapoda la Primăria din Constanţa. In sfîrşit scandalul a isbucnit la 18 August, în şedinţa consiliului comunal în care avenit în discuţie concesiunea i-luminatulut. Am spus în articolul cel dintîl publicat aci, despre ce e vorba şi ce s’a înlîmplat. Se vede că d. prefect Chintescu n’a reuşit să convingă pe guvern şi acesta a trimes pe d. Duca lonescu în anchetă. D. L. lonescu a început Miercurea trecută ancheta sa la primărie, cerînd dosarele privitoare la cestiunea iluminatului şi la cestiunea vînzăril pămîn-turilor, cestiunt în cari s’aii sâvîrşit cele mal revoltătore gheşeftari şi abuzuri. Pentru înlesnirea anchetei d-lul Duca lonescu, dăm aici cîte-va indicaţiunl. Glieţeflurile primarului Din multe ce ar fi de spus, alegem următoarele fapte ale d-lul Koiciu : a) . A procopsit pe un bulgar, anume Toma Anastasia, cu vr'o 3^,000 lei pentru exproprierea unor izvoare pentru captarea apel, de şi primăria are apă suficientă potabilă pe proprietatea sa şi mal aproape cu trei kilometri de oraş ; b) . a dat unul chiriaş al său din fondul primăriei 3000 de tel pentru nişte sondage, cari nici pînă azi nu s’au făcut; n). a dat unul asociat al său tot din banii comunei o despăgubire de 3600 de tel pentru nişte pagube, cari nici n’au existat; dj există un proces pentru un teren de vie, la vil, de 1 hectar 8000 m. p., între Primărie şi un evreii întovărăşit cu un armean. După 1(> ani de posesie din partea Primăriei, d. Koiciu dă a-cestora locul să-l cultive un an şi aranjează lucrurile aşa în cît Primăria e apoi silită să facă proces de revendicare pe care îl pierde. Avocatul primăriei a fost însuşi primarul Koiciu. Toată lumea a încremenit de această mişelie. Locul de Ia vil valorează 9©.©0© lei, a 5 lei metrul preţul actual al terenului la vil. e) la zugrăvitul primăriei noul, deşi consiliul, în lipsa primarului, pre văzuse concurenţă de artişti cu titluri academice şi certificate de lucrări, d. Koiciu, întors acasă, a preferat pe un zugrav ordinar venit din Bulgaria. Acestui vopsitor i-a dat din budget, peste deviz şi fără vre-o altă formalitate, 3000 lei; probabil fiind-că este vâpsitorul caselor d-sale. Pentru astă-zl atîta. OBRAZUL D-LUI PAUL STÂTESGU Prefect al PolljieTCftpilalel, Comandor, ofiţer ţi cavaler al mal multor ordine, între care ţi ai,.. Legiune! de onoare! Următoarea scrisoare a fost adresată d-lul Dim. Sturdza de către un cetăţean din Tulcea.- Domnule Prim-Ministru, Dosarul tilhăriilor neruşinate, vechi şi noul, precum şi a mituirilor primite de la bulgari, turci şi greci, de către d. Paul Stătescu, pe cînd a fost prefect la Tulcea, înainte de 1888, si acum în urmă,—este un dosar care cina se va publica, Ia timp, va procura mare neplăcere partidului liberal şi mal cu seamă d-lul Eugen Stă-tescu, fratele său,—care fără scrupul ’l protege. Vă declarăm Insă de astă dată că : dacă d. Paul Stătescu va fi prefect al TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEÎ Austriei va veni în ţară, — alunei vom publica in foaie volantă, iu limba franceză, adele aci alăturate şi le vom es-pedia la adresa tut uror miniştrilor plenipotenţiari străini din Capitală,precum şi personagelor din Suita împăratului. Din ele se vor vedea de o cam dată: inteligenţa şi instrucţia d-lul Paul Stătescu, înalt funcţionar al Statului, precum şi declaraţia sa personală, şi documentul oficial, că l*refcctiil Poliţiei Capitalei, (eomamlor, oliţer şi cavaler al mai multor ordine) este un om pălmuit în public, de către uu avocat, om de societate şi lost deputat; şi că satisfacerea, pen-tru-că a fost pălmuit, şi-a cerut-o judelui de pace,—care şi el ’l-a condamnat ca agresor.... Cancelaria Legiunel de onoare va primi şi ea aceste documente, pentru norma sa !... Istă textuala reclantatiune a d-lul P. Stătescu, adresată parchetului de la Tulcea, la 29 Aprilie 1889.—(Frumuseţe ca stil şi gramatică de licenţiat in drept!). Domnule Procuror. Sub-semnatul,advocat domiciliat Tulcea, venind azi Vineri 28 Aprilie intre orele unu şi jum. p. m. în sala şedinţei Trib. de Tulcea pentru a asista la procesele ce aveau a se judeca în acea zi şi găsind prea multă aglomeraţie, am vroit să es afară din sală spumă că nu este de stat înăuntru, la cari cuvinte am fost abordat de un individ, ce nu’I cunosc, dar care avea talia de mijloc, faţa blondă, barba castanie, cam spătos, adică bine format şi cu o pronunţa străină, etc, cu cuvinte şi atitudine provocatoare, în urma cărora am şi semnalat cazul d-v. şi aţi dispus căutarea şi chemarea sa pentru asigurare. Atitudinea şi răspunsurile sale vis-a-vis chiar de d-v. le cunoaşteţi. Ne dînd cazului mal mare importanţă de cît merita, am şi eşit din cabinetul d-v, cînd în sală mă opresc văzînd pe acel individ vorbind cu domnul Leonida Sterea, advocat din Galaţi, şi trecînd pe lingă mine fixîndu-mă şi reluîndu-l răs j, prinsurile ce vă dăduse d-v. la întrebările ce ’l aţi făcut, la întoarcere ful a-bordat de d. Sterea de a mă da la o parte, aceasta pe la spatele meii, cînd lutorcîndu-mă şi văzîndu-I cu aceeaşi a-titudine provocatoare, le-am spus că să nu se lege de mine, căci aii destul loc pe dreapta şi stingă locului ce ocupam, sala fiind peste 15 m. de largă ; — după care domnul Sterea insultîndu-mă cu cuvintele de obraznic şi altele, la care ripostlndu-1 şi repetindu-1 de a nu se lega de mine, am fost lovit de <1-1 Sterea peste faţă ; cînd vroind a mă apăra contra sa, căci se năpustise asu-pră-ml, puindu-l umbrela ce ţineam în mină înainte-l, şi care umbrelă a smuls’o din mină, rămîind eu numai cu minerul armat de şişii, ce imediat l’am asvîrlit jos pentru ca nu în furie să fac uz de dînsul. Aduc la cunoştinţa d-v. cele ce preced; vă rog, să bine-voiţl a da curs ac-ţiunel spre a’şl lua cuvenita penalitate. Cu respect. 1889, Aprilie, 29. (ss) Paul Stătescu (este de observat că faptul se petrece la 28 şi dînsul reclamă la 29). Judecîndu-se faptul de către judecătorul ocolului Tulcea în ziua de 9 Octombrie 1889,—s’a pronunţat cartea de judecată No. 275,89 în cuprinderea următoare : «Avînd în vedere că din depunerile «martorilor ascultaţi astă-zl sub prestare «de jurămînt, se constată că inculpatul «Paxd Stătescu în ziua de 28 Aprilie a-«nul corent a insultat în public, fără «nici o provocare, pe d. Leonida Sterea, «in sala Tribunalului local, -fapt prevă-«zut şi penat de ari. 299 codul penal; «Avînd în vedere că Leonida Sterea «în ziua de 28 Aprilie fiind provocat în *sala Tribunalului de inculpatul Paul «Stătescu, prin cuvinte insultătoare, a «lovit p© 1*. Stătescu peste obraz, «de mal multe ori, fapt prevăzut de «art. 238 Codul Penal; Pentru aceste motive în numele, legel Hotărăşte : Condamnă pe Paul Stătescu din Tulcea la 200 tel noul amendă în folosul Statutul, cu aplicaţiunea art. 284 codul Penal, în caz de insolvabilitate (40 zile închisoare), pentru faptul de insultă. Condamnă şi pe d. Leonida Sterea la 40 (patru-zecl) lei amendă în folosul Sfiitului, pentru faptul de lovire. (ss) Jude G. Car pus Dosarul No. 694j89 (Această sentinţă a rămas definitivă.) Tulcea, 29 August 1896. NUVELĂ TOBE «A fi sau a nu fi! Asta-I întrebarea... Dacă e mal nobil pentru un suflet ca să rabde încercările aspre ale soartet nedrepte, sau răzvrătindu se împotriva mulţimel a-cesteia de rele să se împotrivească puhoiului şi să le pue stavilă ? A muri,— a dormi, — nimic mal mult şi prin acest somn să gîndeştl, că punem hotar agoniilor sufletului şi acestui noian de plingerl şi dureri, moştenire firească a acestei mase de slănină...» Aşa. ca un alt Notara, sub lacrimile de aur ale stelelor, cari se resfrîngeafi pe o-mfttul Inghieţat, la umbra unul coşar, pe un mizerabil aşternut de paie, îşi jelea restul vieţii nenorocitul Ghiţă. Şi cînd zic Ghiţă, să nu credeţi că c vorba de nedespărţitul meii prieten, cu acelaş nume, ci de un alt nenorocit, şi anume de Ghiţă pur-etnii de Ghiţă, grăsunul gras şi cu u-rechile plecate In jos ă la Hamlet. Căci altminteri nu v’aţl fi putut esplica existenţa cuvfntulul din urmă al monologului, pe care GliiţA l’a adaptat la nenorocita lui stare. Căci Shakespeare nu e numai pentru oameni mari, ci şi pentru alte li ghioane. Şi pentru ce era trist Ghiţă ? Pentru că, mal Iutii aşa era firea lui, şi pe urmă chiar în ziua aceea — st. Ignat— văzuse câzînd sul) lovitura năpraznică a măcelarului, prietenul săti cel mal iubit, tratele său de lapte şi de suferinţă. Ah ! cît 11’afi suferit amindoul, cum îşi destăinuiafi unul altuia amarul sufletului, toată truda unei vieţi de robie şi de îngră-şare. Pentru că aceşti doul prieteni afi fost nedespărţiţi pe etnd o soartă nedreaptă i-a adunat pe amîndou! la un loc, la sinul a-ccleiaşl mume. Şi acum se vedea singur şi pustiii. Nimeni n’avea să-l mal priceapă, nici o ureche 11’avea să-I asculte aleanul sufletului, nici uu rit n’o să-I mal dezmierde, plin de Înduioşare. Şi de aceea Ghiţă, scoase un oftat lung pe care-1 auzi, din cel-l’alt colţ al coşarului, bătrlnul vier, Sprenţea numit, care o-dinioară făcuse fală neamului porcesc şi după care oftase cu dragoste atllea inimi de purcele. El se sculă cu greutate de pe streatul săfi, şi d’abea venind pe picioarele lui slabe, se apropie de streatul Iul Ghiţă şi, încet ridicîndu-şl genele lui albe, grăi cu glasul bătrîneţel sale înţelepte: — Fiul meii ! de ce oftezi aşa greu? Ori astă-zl al rămas fără dovleac ? Aii, frig îţi este! Aii, dor de cine-va? — Da ’m-e dor, răspunse Ghiţă, ini-e dor de prietenul meii; II plîng viaţa Iul, viaţa noastră a tuturor. Căci nu-I plinsul meu numai, ca al unei clipe trecătoare, ci neamul nostru ’ntreg îşi plinge durerile de cari moaie. Era attt de frumos prietenul X al meii! atit de bun ! Pentru ce trăim ? pentru ce ne ingrăşăm ? Pentru ca să murim într’o zi şi într’un cuţit, şi stăpînil ceapcînl să ne mănlnce fără milă !... — Fiul mefi, II zise atunci b&trinul, nu te mal frăminta la inima ta porcească. Ce vrei să facem ? Aşa e scrisa noastră. Treime să ne plecăm cînd ne vine cuţitul la git, căci n'avem ce face. De aceia, dragă, te-aş ruga să nu mal plîng!... — Iţi vine uşor d-tale, răspunse Ghiţă, ca să vorbeşti aşa, pentru eă d-ta moş Spreuţea n’o să mori de cuţit. Stăpînul te ţine aşa de frumuseţe. Dar efi, sărmanul eu ? !... — De ce te sbuciuint copile ! Dacă n’o să mor de cuţit, tot o să mor de moarte odată. Dar uu ’ml e ciudă. Eti ’ml-am trăit fără să mă jăluesc. De ce să ’ntrebl viaţa ce-I ? Aşa se ’ntreabă cel mişel. Tu cată’ţl de tine, împlineşteţl chemarea, şi nu căta legea morţii şi-a vieţii. Vezi tu eşti un copil Încă şi nu ştii nimic, n’al trăit in ceata noastră, o luai tot razna. Dar eu ştiu, şi n’am cap şi chip pe t6ţl să’ţl spuifi, cîţl ’l am cunoscut. Hei!... Ce! era o dată!... Ce vremuri! Ce porci! Ce sunt cel de acum ! Aşa a fost Preda, tată-mifi, ce vier ! ce porc! Era de neam sîrbesc şi avea slăniuă pe el de trei palme... Pe urmă ! Blegu ! O ! cine-a fost Blegu; mal şi-aduce aminte cine-va ? Nimeni. Şi urechi ca ale lui nu se pomenea pe pămînt, iar cînd mal dam vr’o raită prin porumb, el era ’n frunte şi ne ducea uude erau dovlecil mal buni ; ba o dată am spart gardu colo ’u fund şi am dat buzna la pepeni, iar după ce ne-am săturat, ne-am întors Îndărăt fără să ne simtă, şi adoua zi steteam nepăsători şi cu burţile pline... Şi toţi s’ad dus ! El şi-au împlinit chemarea lor, şi ’l am văzut murind uşor, n’a fost nici unu plingător... Trăeşte-ţl viaţa ta, fiul meii, şi fii vrednic de neamul tău. Şi, trăeşte bine, căci viaţa asta ’l bun pierdut clnd n’o trâeştl emu al li vrut... — El, moş Sprenţea ! D-la zici aşa, fiindcă de ! unu a fost Sprenţea pe lume... — Aşa e, fiul mett, aşae, răspunse Sp:en-ţea clătinind cu modestie din cap. — Dar vezi eu n’am putut să’ml trăese viaţa cum aş fi vrut, şi dacă nu ţi e somn, şi-ai vrea, ţi-aş spune tot ce am pe inimă, că mult eşti d-ta înţelept, şi de miere sunt vorbele d-lale, aşa că poate mi-al da o po-vaţă, şi un reazim. Să-ţi spuifi viaţa mea, vrei ? — Vreafi, fiu! meQ ! Efi sunt bfttrîn şi am 2 EPOCA — EJ, fiul mcti, zise moş Sprenţea. Tu o să trăeştî, dar să nu mal faci aşa. Să nu mal ai altă grijă do cit pe a înlucăril care ţi s’o da. In ulucul de unde bel zerul, sâ*ţl bagi toate glodurile. Aşa fac cel buni, porcii cari îşi ai! Înţeles rostul. — Bine, moş Sprenţea, oftă bietul Gtfiţă, dar clnd ridic ritul din uluc, văz iar do-vlecil, şi pepenii şi castraveţii!... Iar clnd viu acasă nici o purceluşă, cit ar fi da u-rltă, nu se uită la mine, ci tot la d-ta care eşti bâtrin moş Sprenţea !... — Hei, fiul med, răspunse acesta filoso-ficeşte, aşa e legea lumel porceşti. Ascultă de vorbele mele că ’s bitrlne şi înţelepte. Implineşte-ţl ursita, căci In viaţă iotul e spre mal bine I Iacă ed aştept moartea cu mare plăcere... «Fă şi tu tot aşa... Bună seara. O să mal vorbim miiue». Şi moş Sprenţea se sculă greoiu şi plecă la culcuşul săd, unde i se auzi în cu-rînd sforăiturile-I tihnite. Acelaş lucru, mal tirziu îl făcu şi Ghiţă, murinurind versurile poetului : E noapte în juru-ml şi pustid,.. Şi nu şlid ce blestem inâ poartă Pe o lume searbădă şi moartă, In care n’um voit să fid. A doua zi Ghiţă fu prins, înjunghiat, tăiat şi pus In aceeaşi putină cu slănina prietenului săd. Iar moş Sprenţea cînd a văzut ac easta, se zice că a exclamat în graiul doctorului Pangloss : — «Totul e spre mal biue.» Alun. INFORMAŢII Primarul Capitalei, umbllnd a-ţa tu vilegiatura, a găsit soluţia chestiunii apel. D>sa pretinde că va aduce apă de la munte. Tom trata chestiunea la vreme. D. LilovicI, prim-procuror al tribunalului de Ilfov, va cere un noi) concediu de 3 săptamînl pentru căutarea sănătăţii sale. Colectiviştii răspîndesc ştirea că d. LilovicI va demisiona din magistratura şi în acest caz loeuld-sale va fi ocupat de d. advocat Clin-cenl. Toată lumea este curioasă dea şti, dacă consiliul comunal din Galaţi, care se va întruni deseară in sesiune ordinară, va putea să ţină şedinţă. Precum se ştie, din 15 consilieri unul a murit şi 8 au demisionat in mod irevocabil; piuă azi insă demisiunile n’au fost primite. Dacă consilierii demisionaţi nu se vor prezintă la consiliu, atunci nu se va putea deschide şedinţa şi guvernul va avea însflrşit un motiv mai curăţel să disolve încă săptâmina asta consiliul comunal. London Press Association anunţă că, în urma propunerei lordului Salisbury, marile puteri discută ideia detronării Sultanului. Vineri, 0 Septeinbre, va veni Înaintea consiliului de revizie, prezidat de d. general Candiano Popescu, recursul rezervistulul lacob Ţăranu. ErI s’ad prezintat la regimentele respective ofiţerii de rezervă concentraţi pe timp de două-zecl de zile pentru instrucţiune. D. Petre G. Mardary, controlor Ia direcţia C. F. R. ne scrie o scrisoare prin care ne face cunoscut că d-sa, iar nu asasinul lui Hagi Nicola din Galaţi, este tratei cu fostul căpitan de marină N. Mardary — şi ne roagă să rectificăm că omorltorul din Galaţi nu este‘nici rudă, cit de depărtată cu familia d-sale. Se vede că a fost o eonfusiune de nume din partea corespondentului nostru. Fostul căpitan Christescu, condamnat la doul ani închisoare pentru furt, a fost adus ieri in Capitală, din Galaţi, şi internat la Văcăreşti. In munţii comunei Viuăloril, judeţul Neamţu, s’a descoperit o cariera de marmor* asemenea celor din Italia. Cariera aparţine ţăranilor. Simbătâ s’a înfăţişat Înaintea tribunalului coreclioual de Ilfov, secţia I, procesul lui Mihail Georgescu, autorul atentatului de la şosea in contra d-şoa-rel Stelorian. Causa s’a aminat la 24 Septembrie,din causă de lipsă de procedură. Partea civilă era representatâ prin d. advocat Paul Capelleanu; birjarul cu care era Georgescu la şosea cere 300 lei despăgubiri, pentru că ’I s’a ars îmbrăcămintea trăsurel. Georgescu era asistat de d. advocat Popovicl-Costi, pe care l-a desavuat însă in instanţă, declarînd că se va apăra singur. Ceea ce n’a permis rominilor, guvernul unguresc a permis saşilor : Conferinţa naţională săsească (der Sachsentag) se va întruni inîi-ne la Sibiu pentru a stabili programul de luptă în vederea viitoarelor a’egerl generale, cari se vor face, probabil, in anul acesta. Plecarea studenţilor universitari Ia congresul din Fălticeni, se va face Miercuri seara 4 Septembrie curent, iar nu astă seară, cum din greşeală au anunţat ziarele. El se vor întilni a doua zi de dimineaţă la Paşcani cu colegii lor din laşi. Programul este tot acel pe care ’1 am publicat şi noi ; «Evenimentul» insă află in ultimul moment că nu se va mal face excursiunea prin munţi, din causa dificultăţilor de transport. Revocarea <1-1 ui Radu Sturdzo (Din răzbunăriie d-lui- Dum. Sturdza) In Ronltorul Oficial de Simbătâ a apărut decretul de revocare a d-lui Radu Sturdza, cornul general al ţârei la Con-stantinopol. Această revocare iiu este de cit o o-dioasă şi josnică răsbunare a d-lul Dum. Sturdza, care acum cttva timp a primit o lecţie bine meritată din partea consulului general din Consta)itinopol. Iată motivele acestei răsbunărl ordinare : * * * D. Radu Slurdza a fost viu atacat astă iarnă în plină Cameră de d. Dum. Slurdza, care,—cu ocazia discuţiei ces-tiuneî macedonene,—a afirmat că numai două persoane au putut să comunice d-lui Ceaur Aslan adele diplomatice pe cari acesta le-a produs în Gestiunea macedoneană, anume d-nii Mi-tilineu, fost ministru plenipotenţiar, şi Radu Sturdza, desetnnînd în acelaş timp pe acest din urmă, că ar fi trădai secretele diplomatice. *** D. Radu Slurdza, izbit de această declaraţie a ministrului afacerilor străine, cu drept cuvtnt a cerul acestuia satisfacţie şi desminţire în public a ceea re a afirmat in Cameră. D. Dam. Sturdza a răspuns în termeni foarte impertinenţi consulului general, scriind că se miră cum un mizerabil mic funcţionar ca el «... un mhtfrable petit fonctlon-naire comute lui»... îşi permite si ia asemeni aere. Drept răspuns la această obrăznicie ministerială, d. Radu Sturdza şi-a trimis demisiunea încă astă primăvară. D. Dum. Sturdza s’a speriat însă de consecinţele acestei demisiunl, de frica unor acte zdrobitoare pe cari le posedă d. Radu Sturdza in contra lui Apostol Mărgărit. In adevăr, d. Radu Sturdza fusese însărcinat acum doul ani ou o anchetă în contra lui Mărgărit şi — coincidenţă ciudată — clnd făcea ancheta s’a săvirşit o tentativă de asasinat in potriva sa, puindu-i-se otravă în cafea. Abia astă iarnă s'a descoperit că otrăvitorul era iiiNii$1 Apostol mărgărit. D. Radu Slurdza a scăpat de otrăvurile lui Apostol Mărgărit. Dar râs-bunarea odioasă a d-lul Dum. Sturdza l’a urmărit pină azi. înscrierile la Liceul sf. Gheorghe din Bucureşti au început de la 20 August şi să primesc în toate zilele de la 8 — 12 dimineaţa. EDIŢIA a 3 * (Serviciul Agenţiei Romîne) Berlin, 31 Aug. Se anunţă din Bruxelles ziarelor că un incident s’a lnthnplat Regelui Belgiei în timpul unei plimbări cu trăsura ce o făcea în parcul castelului de la Laecken. Trăsura a căzut in-tr’o baltă uude Regele era cit pe aci să se Înece. Un aghiotant şi vizitiul aii fost răniţi. Principesa Clementina a scăpat pe Rege din situaţia primejdi oasă In care se afla. Londra, 31 August. Regina a conferit d-lul Biliotli, consul englez in Creta, ordinul sfinţilor Michail şi George, pentru partea ce a luat la soluţiunea chestiu-nel cretane. Bruxelles, 31 Aug. Ştirea că Regele era să se înece, se ra- Sortează la un accident ce s’a întlmplat oia trecută şi in care Regele a căzut diu trăsură fără să se fi rănit. Berlin, 31 Aug. «Reichsanzeiger» desmiute ştirea dată în mal multe rindurl de ziarele de ori ce nuanţă că contra-amiralul Tirplitz ar fi fost însărcinat să elaboreze un proiect sporind flota lntr’un mod considerabil. Loban, 31 Aug. Cînd împăratul german, după ce şi-a luat concediu de la Regele Saxeî, s’a urcat în trenul curţii la 11 ore 55 m., trenul expres sosind din Dresda s’a cionit cu a doua maşină a trenului imperial, care a trebuit transferat pe o altă cale şi-a suferit o întîr-ziero de 40 minute. Nimeni n’a fost răni^ New-York, 1 Septembrie. Căpitanul vaporului «Laurada» a fost arestat pentru că a organisat o expediţie militară iu contra Spaniei. Pelersburg, 1 Septembrie. Din ordiu imperial trei funcţionari superiori al poliţiei din Moscova, doul coloneii şi un lo-cotenent-colonel, atl fest aspru dojeniţi pentru că aO neglijat datoriile lor, după cum o dovedeşte ancheta privitoare la catastrofa din Cho-dinsky. văzut multe; somn nu prea mi-e că in’att cam durut niţel urechile, răspunse Sprenţea, to-lănindu-se alături de Ghiţă şi iutinzîndu-şl urechile ca să asculte. — Am fost doul la mama. Nici nu mă,făcusem de o lună, clnd slăpfnul tăie pe fratele med şi-l făcu friptură; iar pe mama a împuşcat’o un pîndar, fiind-eă ne dusesem în porumh. Stăpinulul nu i-a părut răii. Cind a auzit de moartea manii! şi de pllnsetele mele, a zis: «Paguhă’n ciuperci. Purceaua aia era neam rău; strica toate şi făta numai cile doul». Şi ast fel am rămas orfan, căd ştii cum e legea noastră, care a ’uceput să se ’nfiinţeze şi ’ntre oameni: nu cunoşteam pe tata, ce eram să fac ? Singur fără marnă şi fără dinţi... guiţam cit e ziulica de marc cînd a venit maina amicului meu, mort cri, şi m’u lăsat la sinul el. Acolo am crescut, dar am crescut răd. Ail’alţl nouă purcel sugeau mal toţi, şi de multe ori mă culcam flămtnd ptnă ce tn’am împrietenit cu răposatul şi d’utuncl mal trăiam şi eu. Prietenul med de multe ori îiul da jumătate dintr’al lui. Aşa că eram amîndoul ne-mlucaţl. Intr’ozi, nu şlid cum s’a trinlit purceaua şi mia apucat un picior ; d’atund am rămas cam şchiop. Fiind că nu eram de neam bun, stăpluul nu-mlda să mănluc mult, clnd m’am făcut mal mare. Zicea că strică mîn-carea pe mine fără ca să mă ’ngraş. M’a lăsat să mă taie mal tirzid, el, pentru casă. Dar, mă hrănea prost, numai cu lături. Ba, Intr’o zi îmi făcu ceva... De atunci m’a podidit o jale nemărginită. Toate visurile pe cari mi le făcusem piuă atunci le vedeam spulberate. Unde mal era purcica bălană, cu coada sfredel şi urechile ciulite? Unde mal erad colţii frumoşi pe cari d-la îl al ? Dispăruseră în lumea visurilor... Iacă moş Sprenţea, întîia dată cînd n’am putut să trăiesc cum am vrut. Prietenul med era la fel şi toi de acelaş caracter cu mine, aşa că ne destăinuiam uuul altuia jalea ce“ineercam pentru cele pierdute pe veci. De atunci am înţeles rostul vieţel noastre. Ne îngraşă spre a ne minca 1 E crud din cale afară! Dar pînă să ne vie rlndul la îngrâşare ctte n’am suferit! Ne ţinea închişi, ori legaţi! Nici o dată liberi .Val 1 înţelegi d-ta moş Sprenţea, care în tot-de-a-una al fost liber, ce va să zică robia ? Să vezi la doul paşi dovlecil, şi să nu-I poţi minca ! Să vezi pepenii alături şi să nu poţi muşca o dală ! Să vezi porumbul şi să nu rupi un ştiulete barem 1 Să nu poţi alerga unde ’ţl place, să nu poţi să faci ce vrei, aşa că e crud? Am auzit spunîndu-se că strămoşii noştri ad fost liberi, sălbatici, cum se zice ! Doamne, al porcilor! Ce fericiţi ad fost străbunii! — Aşa se spune, Ghiţă, aşa se spune! A-firmâ cu seriozitate moş Sprenţea. Intr’o zi, reluă Ghiţă, ainfăcut ce am făcut şi am intrat cu prietenul med la castraveţi. Buni inal sunt castraveţii, moş Sprenţea ! — Buni, Ghiţă, grozav de buni! Atunci cînd am intrat cu Blegu, am dat şi decas-traveţ. Buni sunt, Ghiţă ! Mi-a zvlrlit şi erl cucoana unul, stricat cum era, dar tot gustos !... — El, moş Sprenţea, ce crezi că-arn păţit ? Ne-a prins acolo Iu grădină, şi ne-a schilodit cu nişte beldii. D’atunel nu’nii-e bine de la şale. Iacă-tă, moş Sprenţea, cum nu ne lasă iutnea să trăim cum vrem, o dată era să ne împuşte la porumb; altă dată la pepeni, cind am putut şi noi scăpa. Stăpluul cînd se ducea d’acasă era val de noi, guiţam toată ziua de foame. Mîncam la vite două zile, cîte o cojiţă de dovleac, doar. Iaca, val de viaţa noastră ! Dar de la o vreme a Început să ne dea mal mult. Vrea să ne lugraşe. Dar ce folos. Să mă-uluci căud ştii că o să te taie! Să mănliicl fără să fii liber! Să nu poţi şi tu guiţa o-dată în libertate, fără ca să n’auzl: «Hti-dea! firal al dracului! Ieri ’l a tăiat pe prietenul med. Nimic din ce a fost u’a in’al rămas. N’aii respec-tit nici ritul Iul, de arheolog dibaciil, niel crceiul, nici pîntecile. Da, din stomacul lui a făcut tobă... apoi să uu zici: to be or no to be ?... Am auzit că miiue o să’ml facă de petrecanie şi mie. Şi ’s trist, moş Sprenţea, că, dacă o fi să mal trăesc, sunt singur şi nepriceput de nimeni, iar dacă, oiu muri, n’o să mal rămîic nimic din cea fost Ghiţă o-dată...» Şi Ghiţă izbucni fără de veste în lacrimi, cari II curseră d’alungul botului pînă la rit şi de acolo pe paiele jilave ale streatulul. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» «5) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA II Ambii schimbară cîte un salut şi cltc o stringere de mină americană. După ce schimbară cîte-va cuvinte banale asupra evenimentelor zilei, consulul a-merican, glndindu-se că cele două persoane ad poate ceva de vorbit împreună, se de-părtă în mod discret, iar d. de Funcal zise repede lui Laurent: — Nici un cuvint, nici o mişcare ! Invizibilii sunt în număr mare aci ; sunt pe o urmă... el combină ceva foarte grav... voi îi afla de sigur în noaptea asta... dar, fii prudent; ci n’aiî habar de adevărata mea calitate... dar el supravegliiază pe toate cunoştinţele d-voastre, nu trebue deci ca să le dăm de bănuit... căci de ne or prinde o dată, nu vă mal pot servi în nimic... Bă-nuesc motivul demersurilor d-voastră... voi căuta să satisfac pe contele d’Enlraygues. Sfirşind aceste din urmă cuviute, d. de Funcal, care în tot timpul convorbire! n’a Încetat de a surîde cu veselie şi de a face deosebite gesturi cari nu se potriveau de loc eu cuvlutarea sa, făcu cu braţele sale gestul unul om eare tiage cu puşca, apoi rlzlnd cu hohot, strigă ca şi cum ar fi terminat o istorisire de vînătoarc: — Şi ast-fel, dragul meu, iată cum, cre-zlnd că ucid canguroul, mi-am omortt căţelul meii. Mărturiseşte şi d-ta că am fost nenorocos la prima mea vînătoarc in Australia. Aceste cuvinte erah de sigur la adresa a doul indivizi, cari văzîud pe Laurent că se apropie de d. de Funcal, se dedeaii pe lingă el ca să fure ceva din conversaţia lor. Poliţist îl continuă pe acelaş ton: — Dar ştii d-ta că eşti de neertat ; cum! am petrecut împreună 76 de zile pe bordul iul Evening Star. şi n’aî venit să mă vezi de la sosirea noastră aei! Eu am scuzele mele; iustalaţiutiea consulatului meu, dorinţa de a face cîte-va escursiunî in a-ceastă frumoasă ţară pe care nu o cunoşteam de loc, toate astea nii-ad luat mal tot timpul disponibil... Dar d-ta ? Laurent lnghlnă o scuză. In fond, el era cu totul zăpăcit de acest om... Ce dibăcie de om! se gîudi el. — Aide, aide, nu mal umbla cu scuzele, reluă d. de Funcal, te aştept miiue la 12 la consulat, vom dejuna împreună şi vom mal vorbi împreună... A propus, mi s’a spus că eşti buu prieten cu învingătorul de aslăzî. Ce om! ce slnge rece şi mal cu seamă ce pumn ! Vrei să mă prezinţi şi pe mine. Aş fi îneîntat să-l am mline şi pe dinsul la dejun. — Cu plăcere, răspunse Laurent, mirat din ce In ce mal mult de variaţiunea spiritului acestui om şi de uşurinţa cu care îşi prepara evenimentele de cari avea itre- buipţă. Amîndoul se îndreptară spre Dick, care in acest moment vorbea cu Olivier. Se făcură schimburile ordinare de politeţă între cel doul inşi. Laurent prezentă de asemenea şi pe contele d’Entraygues. Falşul baron de Funcal se înclină şi cu o uşurinţă aristocratică îl zise : — Am avut de coleg la Jockey-Club din Paris, pe una din persounele ceie mal distinse, care purta acest nume. — Era tatăl med, domnule, răspunse Olivier. — Ah ! domnule coute, daţi-ml voe să vă manifestez plăcerea ce simt de a fi putut face cuuoştiiiţa d-voastră, şi dacă aţi bine voi ca să primiţi pentru miiue iiivi-taţiunea pe care am făcul’o deja prietenilor d-voastră, m’aş simţi foarte onorat. — Sunteţi foarte amabil, domnul med, răspunse Olivier cu oare-care mlndrie, destinată de a lăsa a înţelege poliţistului că consimţia de a ’şl juca rolul săd, fără însă multă familiaritate. — Pot să comptez pe d-voastră, insistă din nod d. de Funcal. — Voi însoţi pe prietenii mei, răspunse ttnârul conte. — Daţi-ml voe acum să mă retrag, zise poliţistul, vaporul pleacă mîine, şi trebuie să trimet o telegramă urgentă guvernului med. cu atlt mal importantă, cu cit este cea d’liitil. Retrăgtndu-se, d. de Funcal atinse uşor pe .Olivier, care simţi că poliţistul II strecurase iu mod discret un mic pachet in buzunar. Bănuind ce trebuie să fie, tină-rul conte manifesta şi el dorinţa de n se retrage şi cu toate stăruinţele asistenţilor pentru a ’l mal reţine încă, cel trei prieteni îşi luară drumul spre «Oriental-Hotel.» JJJţLa uşa restaurantului Collet, el găsiră pe Black, care de şi fusese închis de stă-pinul săd in odae, el profitînd de sigur de momentul cind vre-un servitor a intrat in cameră, a fugit şi după urmă a venit pînă la restaurant, unde de mal multe ore! aştepta la uşă eşirea stăpinulul săd. — Ce păcat că nu poate să vorbească -zise tiiiăruljconte surlzlnd; ar fi mal tare ca fineţâ şi deşteptăciune de cit însuşi baronul de Funcal. Ajunglnd la otel, el se duseră să inspecteze grajdul unde erad instalaţi caii lor, unde Black cum ajunse se culcă imediat lingă unul din el. Wiligo nu se Întorsese încă. — Fii sigur, zise |Canadianul lui Olivier, care era foarte surprins de acest lucru că şeful trebue să fie pe o pistă specială; Vulturul Negru, ca toţi acel de rasa lui, este incapabil de a rătăci la lntîmplare şi fără nici un scop ; această absenţă, poţi să fii sigur, ascunde un mister, pe care Îl va destăinui el singur la Întoarcere. Cu toate că ora era înaintată, cele trei persoane, vesele eă sunt în fine singure, se întruniseră în camera contelui pentru a mal vorbi despre evenimentele zilei; dar clte şi trei de la plecarea lor de la banchet se luptad cu somnul care ’l doborau şi pe care îl atribuiau oboselel şi vinului pe care îl băuse ; şi după ce constatară imposibilitatea în cari se găseai! de a învinge somnul cari îl copleşiseră din ce în ce mat niull, el aml-narâ de a doua zi conversaţiunea lor şi trecură pe tie-care în camerile lor, cari de altminteri comunicad între ele. Pe dată ce Olivier fu singur, se grăbi să deschidă pachetul pe care i-1 trecuse d. de Funcal : era o superbă ramă In care era Încadrata fotografia principesei Maria Feo. dorowna şi de asupra un cuvlnt italian incrustat cu litere de aur: Sper an sa. Paris, 1 Septembrie. Ministrul lucrărilor publice s’a dus azi la Dunkerque, pentru a asista la inaugurarea u-nul stăvilar colosal, permiţlnd celor nul mari corăbii de a intra in port. Paris, 1 Septembrie. Preşedintele Republicel a sosit la 9 ore dimineaţa Ia Angouleme. — A fost primit de geue-ralul Biliot, care T-a prezentat pe ofiţerii străini, cărora d. Felix Faure le-a adresat cuvinte de bună-venire. ADgouleme, 1 Septembrie. La banchetul oferit do municipalitate, d. Felix Faure răspunzînd toastului primarului zice că marea armată a Franciel este paza şi speranţa patriei. — Se felicită că vede cit de mult Au-gouleme se asociază la simpatia generală din toată ţara pentru puternicul Suveran care are să vie in Francia.—Acest eveniment arată lume! sinceritatea reciprocă a sentimentelor celor două mari naţiuni, unite intr’o singură dorinţă de pace. (Aptatise). CHESTIUNEA CRETEI Atena, 31 August. Consulii din Canea se silesc să facă pe Turcii refugiaţi In păduri a se întoarce la vetrele lor. — Turciî pun oare cari condi-ţiunT, între altele numirea unul guvernator militar independent. Atena, 1 Septembrie. Firmanul privitor la refoimele cretane s’a promulgat la Cauea. Comitetul revoluţionar cu reşedinţa la Vamos anunţă disol-varea sa îiitr’o circulară adresată poporului creta n. — Siguranţa în satele din insula Creta lasă încă de dorit. Se produc încă, numeroase conflicte. Se speră să se restabilească ordinea după proclamarea firmanului. Presa comentează îu mod favorabil confirmarea prinţului Bercovicl ca guvernator general. SITUAŢIA IN TURCiA Coiistantinopol, 31 August. Poarta a invitat ambasadele să participe la conferinţele comisiunel însărcinată să facă recensămîntul armenilor cari trebuesc repatriaţi din causa lipsei lor de resurse. Viena, 31 Augusl. Se scrie din Coiistantinopol «Corespon deuţel Politice» că circulă ştirea în privinţa unei schimbări a marelul-vizir. — In general se crede că noul ales va fi Abdu-lah-paşa, ultimul comandant militar din Creta. — Cercurile diplomatice atribue puţină însemnătate acestei eventualităţi. Coiistantinopol, 1 Sept. Comitetul armean a înştiinţat alaltă-crl ambasadele că va da din nou semne de viaţă, dacă nu vor înceta persecuţiunile în contra Armenilor. — E temere de o agresiune în contra unei ambasade. — S’afl luat măsuri de precauţiune şi s’aa făcut numeroase arestări. — Uu mare număr de armeni ad fost trimeşl la vetrele lor. Coiistantinopol, 1 Sept. Mareşalul Şakir-paşa a fost numit şef al cabinetului militar al Sultanului şi preşedinte al comisiunel de repalriare a Armenilor.— Dragomanii ambasadelor vor asista li şedinţele acestei corni 2 tiu are nid un ameattc cu noi. Singurul doposit pentru Itomînia a Lu minei Inoandes-. cente de gaz a D-ruluî Auer la Fraţii Keplck, strada Şelari No. 4 lingi poarta Hotelului Victoria. Toate cele 1‘altc sisteme sunt falşlflcărl a luminel d-rulu Auer fără cea mal mică valoare ’ numai becuri pe oar este lucriisfRt <1. Auer sunt adevărate, şi numai sil procurate din depositul nostru sunt aiul dr. Auer. Un tteo instalat Eei li. Una Sită D»ru Auer Lei 2. Depozitul la No- 2 nu are nici un amc9tlc cu noi spre a-vltare de erori. LICEUL NOU DE 00MNIŞ0RE PROFESORILOR ASOCIAŢI IAŞI. — 21 Strada Universitate! - 21 Această instituţiuue dirijată de d-ra E. Warlam, a probat pînă aci, prin succesele obţinute la examenele de bacalaureat precum şi la concursul de profesoare, valoarea Snvăţămîntuluî ce se dă elevelor. Precum asociaţiunea n’a cruţat pînă acum nici un sacrificiu pentru a respuude la aşteptarea părinţilor, va căuta şi pe viitor a respunde la cerinţele sociale şi va introduce toate îmbunătăţirile cerute. Invăţămîntul cuprinde : I Cursul primar de patru clase după pro-ramă oficială. II Cursul liceal de şapte clase după programa oficială. III Secţiunea de bacalaureat pentru elevele care doresc să treacă bacalaureatul îu sesiunea din Iunie. IV Un curs deosebit pentru elevele care nu vroesc să treacă bacalaureatul şi se o-cupă mal mult cu limbele străine. Musica, desemnai, pictura, pirografia sunt cultivate cu o deosebită atenţiune. Produc-ţiunile musieale, precum şi exposiţiunea de desemnurl la finele anului şcolar sunt o probă evidentă de progresele obţinute. Munca curat intelectuală nu ocupă tot timpul elevelor, şi Asociaţiunea se îngrijeşte a le inspira pe lîngă gustul ştiinţei şi dragostea pentru lucrul de mînă atit de necesar într’o familie. Elevele învaţă tot felul de lucrări manuale, însă cea mal mare atenţiune se dă croitului. Elevele cursului superior croiesc şi lucrează singure hainele lor. Personalul didactic ales în condiţiunele şcoalelor Statului. Anuarul şcoalel se trimite după cereri. Cursurile încep la 2 Septembrie. IjMCFUMj iVOtfr DE DOXNIŞOABE (fundat In 1890) Directoare: Doamna G. II. I.olliot Bucureşti, Strada Fintăneî, No. 18 Deschiderea cursurilor primare, gimnasiale şi liceale se va face la 9 (21) Septembre. Elevele interne pot fi instalate chiar de la 1 (13) Sep-tembre. Institutul se poate vizita în toate zilele: cererile de informaţiunl şi de prospecte se vor a- . dresa directoarei Directorul studiilor: H. L. Uolliot. jir Ufl|7l|Df Moşia Ebechioi «lin UE. VIIURftC Dobrogea, o oră jumătate de Constanţa, o oră de la gara Murfa tlar; întindere 1506 hectare, pămînt arabil, calitate bună ; plantaţii, vie, şi acarete de valoare, proprietate absolută ; se vinde în condiţii avantagioase. Amatorii să se adreseze d-lul advocat Panait Ilolban din Constanţa. 0 familie germană narl copil care frequentează aci şcolile. Se daii asemenea lecţii private ini toate ohjectele acasă şi afară din casă, in limba germană. A se adresa pentru informaţiunl uial do a-proape în casa din Str. Neptun, No. 7. Doctor DIMITRIU Itoale interne, boule «le Femei şi «le Copil Consultaţiunl de la 2—3 şi de la 6—7 182, Calea Viclorieî, 182 S’q niorrint 0 ciHea ,le VUrătoare, albă, a pici UUl cu j,eie roşii; răspunde la numele de Leda. A se aduce sau a anunţa in calea Moşilor No. 49, etajul IL— Recompensă buna.__ Doctor M2EON Azistent, de clinică la spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 CoiiHiilIaţliinl «le la 1 — 1 j* iu* www.dacoromanica.ro 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 31 August, 1896 J Comp. Vlnd ~Wo Rentă AmorfisaKIă! i T ’ 86 '/» 87,*/. 5«/o » AraorUsabilă. . . 100 _ loo •/. 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 V. 102 57/o » Municipale din 1883 94 V* 95 */. 57/o . » . 1890 95 s/* 96 */. 5o/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 92 5o/o » » Urbane . 88 •/. 88 50 Io » » » Iaşi. 82 V. 82 */, Acţiuni Banca Naţională. 1K40 1650 » » Agricolă . 218 — 222 — » Dacia Romiuia asig. 438 — 445 » S-tea Naţionala asig. 455 — 4-65 S-tatea do Co.vdrucţiunl . 175 — 185 Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Francez© . . . mo — 101 » Italiene. . . . 89 _ 93 » ruble hirtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu maşinale dublu-crVittdrice, din fabrica Aibort A Cji, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Fîiascb (Un Frank-furt AjM' APA MINERALA „MIRCEA” IAŞI — COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, saă constatat pinâ acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congfccHele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate Ia femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewsclii, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la’ drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj • A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri 1 D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitaiă la d. Zoliel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100— 63 MARE DEPOU DE V jfcwl. Burlane de Basalt, gjBrflUw TETE DE PLUMB, feb şi tuciu Fortuni a. şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băr, tout k l’egout, gaz, etc. la IIA\S MART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT St pentru încălziri centrale ? PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RPCBARD BRANDT întrebuinţate de jjeste 15 ani de Profesori, medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal eflin, plăcut, sigur şi uevătămător MEDICAMENT »E UASĂ La derangearea organelor Abedominal La maludil”ale Ucatnlui, boc mor li o izi ] ir i nj tj| conslipatie, durere de cap, ameţeala, respiraţie grea sail difleilĂ, palpitaţie (bătaie de inimă), eoustrictinnî de piept, lipsă de poftă de uiincare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Kichard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt in genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunî şi cereţi la toate farmaciile numai a-devăratele PILULE ELVEŢIENE ale farmacist aiul KICHARD Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe fund rodiii şi numele Ricli. Hriindf. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt. INC ROATE I>E: Prof. dr. R. Virchow, Berlin de Gielt, Miinich (f) Reclam; Lipsea (f) de Nusbaum Miinich (f) Hertz Amsterdam de Korczyuski, Craiova-Brandt, Klaiisenburg Frericks, Berlin (f) de Scauzoni, Wiirzburg C. Witt, Copenhaga Zdekauer St. Petersbwrrj Soederstădt Kasan Lambl, Varşovia Forster, Birmingam, PRK'ţTT. CUTIEI Lei 1.50 Depoul general pentru teata Romlnla Ea farmacia Victor Ttlringer Bucureşti calea Victoriei Se găseşte asemenea în Bucureşti, la farmaciile : F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zilrner, A Czeides, E. f. RisdOrfer, A. Frank, I. A. Ciura, etc., şi la drogueriile: F. Bruss, Economu & Co. Th. M. Stoenescu, Ilie Zamfirescu.—Botoşani I»: Haynal, V. D. Vasiliu. — Brăila la: Filloti, G. Kauffmesc. A. Drumer.—Buzău, la: Schuler. Weber.—Craiova, la farmaciile ’ Moss. Pobl. Oswald.—Focşani, la: Remer, Stenner. — Gol (fi, la: Stichler.— Giurgiu, la Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—Piteşti, la: Schirkanyer.— Ploeşti, la: Schttller Ziegler.—Tîrgovişte, la: E. Seymann.—T.-Măgurele, la: A. Hebberling. n____________________________________________________________________ÎS—16 Les Vâritables Eaux minirales de VIGHY sont les Sources VICHY-ETAT GRANDE-GRILLE HOPITAL Eiiger le nora sur la Capsule ct l'Etlquette. Les Seu les Veritables Pastiiles deV ichy sont les PASTILLES VICHY-ETAT fabnquees avec les sels naturels extraits des Eaux de Vichy-Etat. COMPRIMES DE VlCHY aux sels naturels VICHY- ETAT pour preparer l’eau arliflclelle de Vichy gazoase. Aeent Gin trai pour la BOUMAMIE. IULIARIE,SERBIE : A. G. CABISST, Bucarest. TEIRICH&Ci | BUCUREŞTI | O_Strada Berzei.-9. INSTALAŢI UNI DE TELEGRAM3AZ v APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian V Aparate de gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (ioo- o Proecte. — Biuroti de Construcţie. — Export HOTEL §TIHI fost MISIR IAŞI, strada Vechie IVo. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din nou aranjat, situat iu centrul oraşului, în cartierul exclusiv comercial, in apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de lâ 1 leu 50 in sus. Serviciu prompt. Grajdiurî spaţioase cu apă in curte. Antreprenor M. IVEISEIt 82 : i -1 Vin de Peptonâ a lui Cliapeauteaut Conţine carne de boii digerată şi făc tâ solubilă prin Pepsină. Este recomandat in boalele de stomach, digestiunile grele saQ nesuficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrinî, precum .< < pentru toţi acel cari n’aCi poftă de mincure sail nu pot suferi miucările. 25-21 Puritatea Pepsiuei lai Cliapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUIt. 30 Farmacia «Vial», 1, rue Boiirilaloiie, Paris. Se găseşte de vînzare la ţoale farmaciile bune Vin de 1 a TOîfIC ANALEPTIC Reconstituant Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrinî, femei şi orl-ce persoane delicate. CU UITA I Suc de 4 arn e Fosfat de Calce Compus din substanţe absolut indispensabile fnrmă-rel şi desvo tărel muşchilor şi 1 iste-mulul nervos si osos VIN DE YI AL este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, CToroza, Ftizia, DLspep-sia, Gasfriirle Vlrsta critică, Fpulsarc nervoasă, Slăbiciune resullind din bătrineţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvint toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAL, rae de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. ILIE ZAMFIRESCU, şi la loţl 14 Droghiştii şi Farmaciştii. 52-43 r în editura AEuller se află cunoscuta şi important o revistă: „Convorbiri Literare” IJ11 au lei 15 Şcase luui lei 7,50. A umorul, 1 leii şi 35 bani. -$893- 55 RENUMITA BIBLIOTECA PENTRU TOŢI” Aproape ÎOO numere de câte 100-140 pagine Rroşat 30 Imul UHT \l H EIt legat 60 bani S n b tipar: T r RKCTI TT Ă , Dicţionar Drancez - Român, un volum de peste 750 pagini (nonpareil) cu preţul de 2 lei. ADAME8CU, Din biografiile scriitorilor români. RQ8ETT1 (Radu), Sincere, poesiî. .A. apărut: DEPUTAŢII NOŞT 99 BIBLIOTECA PENTRU TOŢI Sub Direcţia D-lui DUMITRU STAACESCl Librăria şi Papetăria CAROL MULLER BK I REŞTi. - 53, Calea Victoriei, 53. - Bl t'I REŞTI. Lifor&ria, V■ si I ltUES€)U |L «Module de dibcur-siiri 1 V II rom Ane 70 M*. PPulfu I U Legenda ţiganilor A C iPep'irateann TU Doruri şi amoruri, II, (uit.) 71 Const. Stăncescu II Ce este frumuseţea ICJ Hr. Urcehlă T*0 Duşmanii noştri 70 C. T. PSuzoianu j C Egiptul 17 M» Zamphirescu "TI Cântece şi plângeri, 11, (uit.) • a tntunst't Mortelc de diHcuntiiri 7Q-7A A• rt4th"ld I 0™ 1 “r Dan, roman, p. I 7C Al coc. Z. Sihtcanu 6 U Armonii intime 51 "] M*ecaut si Bande ) Convorbiri despre artă, v. I. 70 77 4. Viahută 1 D"" 8 1 Dan, roman, p. II şi uit. 51 A. Viahută Din goana vieţel, I. 70 Aug ier «)• Sandcau I 0 Ginerile ktî Poirier 51 7 M'ranpois Coppee m Prietene, roman 70 A. M*ann f 0 Nastratin llogea 51 7 Pfildenbruch | j Doi trandafiri | 1 70 0^ nr/ nov #U*0 ■ 4’iocoll ViH’llI Ni 1111 oi portrete, Preţul 3 BucurescL-^^Q^^^^emenţel- No. 3.