SERIA IL—ANUL II, No. 241. Ediţia a treia, SÂMBĂTĂ, 31 AUGUST 1896, NUMĂRUL 10 BANtI AB05A3IFJÎTELE încep Ia 1 ţl 15 ale fle-cărellunl şl se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In iude{» şi etreinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streinitate 50 lei Şase luni ... 15 > > » 25 > Trei luni . . . 8 * > » 13 > Un numir In streinitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NU.MaRUL^IO bani AMUNCIURIIJE In Bucureşti şi judeţe m primesc numai la Administraţie In streinitate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » * * n.........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rinduli Cn urnit rechlft 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI -No. £ ASASINII Iul HAGI-NIC0LA UN RECURS Aşa cum e fatal să fie, eorupţi-unea regimului actual merge cres-cînd; valurile mocirlei se ridică tot mal sus şi ameninţă să copleşească vîrfurile. Ţara întreagă a asistat, uimita, la următorul spectacol: Un consilia comunal a luat ho-tărîrl însemnate pentru comuna pe care o administrează. Opiniunea publica locala a protestat contra acelor hotărîrl, considerindu-le ca ruinătoare şi imorale. Ziarele opo-siţiunil att dus protestarea mal departe, dezvăluind lucrurile înaintea ţăreî întregi şi cerînd stăvilirea a-buzulul. Ministerul de interne s’a mişcat în sfîrşit şi a anulat hotărî* rile consiliului comunal. Acelaşi joc s’a repetat de cîte-va ori şi... se va repeta. Intîl la rînd a fost primăria liberala din Turnu-Severin. Cumpărase o casă, în condiţiunl din cale afară avantagioase pentru vînzătorl, foarte oneroase pentru comună. Gheşeftul s’a anulat. A venit apoi primăria de Galaţi, care modificase condiţiile de construire a tramwaiulul în chip forte folositor pentru antreprenor şi a-probase nişte cesiuni cu bucluc. In cazul acesta a trebuit multă muncă pînă să fie liotârît ministerul să anuleze actele primăriei şi anularea s’a făcut în aşa chip în cît chestia sta şi azi în suspens. Dar în sfîrşit, de forma cel puţin, s’a făcut anularea. A venit apoi primăria de Ploieşti, cn facerea planului oraşului pe un preţ de două ori şi jumătate mal mare de cît se cuvenea. S’a anulat acest gheşeft. A venit în sfîrşit—adică pînă a-cum, căci comedia va urma—primăria de Focşani cu o gravă cumpărătoare a unei case pentru cazarma pompierilor. Şi acest gheşeft s’a anulat. Era deja destul de frumoasă situaţia: ministerul de interne ocupat cu anularea celor mal importante lucrări ale unul şir de primării din ţară—poate ale tuturor, dar nu vrem să vorbim de ce nu ştim pozitiv. Situaţiunea aceasta numai de invidiat nu era ; căci e trist cînd guvernul trebue să stea cu băţul în mînă şi să se apere de primari ca de cîinl răi. Deosebit de aceasta, e forte trist cînd guvernul, deşi e silit să constate el însuşi şi să dea în vileag necinstea atîtor administraţii comunale recrutate din sinul partidului săO, nu e în stare să pedepsească pe hoţi, ci trebue să-I lase la locul lor, spre încurajarea altora pe calea ticăloşie). Atîta însă nu era de ajuns. Co-rupţiunea nestăvilită trebuia să facă un pas mal departe, valurile mocirlei trebuiau să se ridice şi mal sus. Şi s’au ridicat. Una din primăriile cărora guvernul, silit, le-a dat peste degete, s’a revoltat. In contra deciziunil ministerului de interne care anula cumpărarea-gheşeft a casei pentru pompieri, primarul de Focşani a făcut recurs. E grea să-şi dea cine-va seamă de adîncimea corupţiunil ce se ascunde sub acest recurs. Faimoasa cumpărătoare de casă e un gheşeft vădit, neruşinat. Toată lumea l-a înţeles, şi guvernul liberal—ceea ce nu e uşor lucru. Fiind prea cu ochi şi cu sprîncene lucrul, ministerul de interne îl anulează—de sigur cu mare neplăcere. Cu toate acestea, primarul Focşanilor, autorul gheşeftulul, se ridică în faţa lumii şi a ministrului de interne şi spune: — Nu-mi pasă mie de nimic. Gheşeftul trebue să se facă, aşa e voinţa mea. Iată însemnarea recursului făcut de'd. Săveanu la consiliul de miniştri. Nu se mulţumeşte că n’a fost pedepsit—cum i s’ar fi întîmplat subt un alt guvern de cît cel liberal—nu se mulţumeşte c’a făcut de rîs guvernul, silindu-1 să descopere un colţ din ticăloşia partidului şi să-şi arate în acelaşi timp neputinţa d’a vindeca răul; nu, îl mal trebue şi beneficiul din gheşeft, cu orl-ce preţ, în ciuda opiniei publice şi a ministrului de interne. Şi mal are încă o însemnare a-cest recurs, care va rămînea faimos în analele noastre administrative şi politice: Primarul Săveanu îşi exprimă, prin acest recurs, credinţa că guvernul liberal e mal mlădios în a-semenea materie decît ministrul de interne. Nu-I râmîne guverneulul decît să primească recursul primarului de Focşani. Decît, atunci guvernul întreg va fi osîndit fără recurs. ASASINII LUI HAGI NICOLA Dăm azi portretele celor douî asasini din Galaţi. EI au fost fotografiaţi în curtea parchetului de Covurlul. In timpul fotografierel o mulţime imensă care staţiona la poarta tribunalului, neputînd pătrunde în curte, s’a urcat pe uluci şi a făcut de mal multe ori manifestaţiunî ostile criminalilor. Gheorghe Gheorghiu, principalul autor al crimei, e de fel din Galaţi. El a fost multă vreme în serviciul lui Hagi Nicola; în timpul serviciului d-na Hagi Nicola ’i-a dăruit un stilet cu care Gheorghe a ucis pe stăpînul său. Eşit din serviciul lui Hagi Nicola . Gheorghe venea din cînd în cînd să vadă pe d-na Hagi Nicola, căreia îl aducea romane de citit, ca Contele de Monte-Christo şi altele. Acum în urmă Gheorghe intrase în serviciul d-luî Marchesin. In ajunul crimei, servitorul a vestit pe stăpînul său că poate să nu vină a doua-zi dimineaţă sau după amiazî. Asasinul nu are decît 19 ani. tiv, Luca Ionescu, în ultima sa inspecţie la Huşi. El Va calificat de a«*t «ie favoare. 2. —In timpul administraţmnil conservatoare, acelaşi antreprenor, Ivanciu Teodor, a cerut să fie scutit de facerea canaturilor la stradele proiectate, oferind pentru aceasta comunei un beneficiu din contract de 30 mii lei. Administraţiunea trecută, care socotea canaturile absolut necesare, a refuzat. Imediat însă ce dl. Cişman a venit la primărie, consiliul comunal a admis cererea Iul Ivanciu. I>e beneii-ciul «le 30.000 Iei, ee urina să. rezulte pentru comună, n’a mai fost vorbă şi în procesul verbal al şedinţei eonsiliulul nu se vede consemnată oferta tăcută «le antreprenor. 3. Tot aceluiaşi Ivanciu Teodor, dl. Cişman i-a făcut concesia de a l lăsa să înlocuiască piatra cubică, ce era obligat prin contract să întrebuinţeze la pararea stradelor, cu bolovani (piatră bocnă),—concesie din care a rezultat un mare profit pentru antreprenor. Sechestrul casei comunale Din o conversaţie ce am avut cu dl. Anastasie Triandaf, avocat şi preşedinte al actualei comisii interimare, mal reiese că dl. Cişman a lăsat finanţele comunei într’o stare de destrăbălare ne mal pomenită. — Sunt peste SO.OOO leî mandate în suferinţă şi în casa comunală nu se atlă «le cît 200 lei. N’am cu ce repara nici conductele de apă şi am să fiu nevoit să pun, din punga mea, suma necesară, m’a asigurat dl. Triandaf. De altmintrelea, noul părinte al comunei, bărbat tare mo«lest la înfăţişare, a ţinut să ’ml încredinţeze că situaţia d-sale este foarte delicată, de oare-ee n’ar vroi să treacă drept calomniatorul predecesondul său. Dintr’o altă sorginte, am aflat despre sechestrul aplicat asupra casei comunale de Casa de depune rt9 pentru neplata ratei de 55,100 lei, la împrumutul contractat pentru facerea stradelor în sumă de 540,000 lei. Funcţionarii comunei încă nu sunt plătiţi pe luna curentă, iar serviciile comunale sunt toate în suferinţă, din cauză că comuna si-a încetat plăţile, e în stare de faliment. Ilouă voturi neaprobate Primul vot e acela prin care consiliul încuviinţează adjudecarea furniturii de 58 jum. stînjenl lemne asupra Iul Moise Vatneşul. Acest vot ria fost aprobat de minister, pentru că la spatele adjudeca-tarulul era consilierul comunal d. Vasile Idriceanu. Cu cel al douilea vot e o istorie întreagă. In strada Gkica Vodă, în faţa farmaciei Griinberg, s:au făcut în Iulie trecut săpături pentru aşezarea conductelor de apă. Ne fiind timp pentru aşezarea lor şi astuparea săpăturilor chiar în-tr'aceeaşl zi, o ploae torenţială, survenită în timpul nopţel, a inundat beciul cas 'lor d-lul Necidal Cucurigu Vasi'iu, funcţionar la primărie şi după cum, se spune, unul din protejaţii d-lul Cişman. Din această cauză temelia casei a început să se surpe şi locatarii au fost nevoiţi să se mute. Pentru repararea acestei daune adusă d-lul Cucurigu, consiliul comunal a ho-tărit, în şedinţa de la 14 Iulie expirat, după propunerea d-lul llaralamb llosie, ajutor de primar : 1) meremetisirea caselor d-lul Cucurigu-, şi 2) — (colac peste pupăză spun adversarii d-lul Cişman) 1000 lei despăgubiri. Ministerul a refuzat aprobarea acestei deciziunl a consiliului comunal şi a anulat votul dai. Casele d-luî Cişninii D. N. Cişman locueşte în mahalaua numită Broştenl. Ia cît-va timp, după intrarea sa la primărie, afirmă duşmanii politici,— foştii «scumpi amici» de erl,—al fostului primar, d-sa începere-facerea caselor sale,—d o foarte modestă aparenţă pină atunci. Nu'şl clădeşte omul palat, dar ll-a făcut acoperămîntul din noii, a adăugit cîte-va odăi etc. şi se întreabă «scumpii amici», de unde bani, că Cişman nu are ? Nu are el, răspund aceşti * scumpi a-tmd» dar are Ivanciu ; iar var şi cărămidă este din prisos la primărie. REVISTA POLITICA Răceala 'Ţarului Deja pe cînd Ţarul se afla la Viena, s’a observat rezerva cu care Ţarul a răspuns la căldurosul toast al împăratului Frânt/. Iosef. Pe cînd împăratul Austriei vorbea de prietenia ce leagă amlndouă monarchiile şi vedea în vizita perechel ruseşti o chezăşie a acestei prietenii, Ţarul a evitat să vorbească de prietenie şi s’a mărginit cu o mulţumire formală corectă. Ziarele din Viena relevă acum că acelaşi lucru s'a întîmplat la Breslafl, unde Ţarul a răspuns tot aşa de rece şi de rezervat la toastul călduros al împăratului Vilhelm II. Rezerva aceasta se explică prin temerea Curţii ruseşti de a jigni pe Francezi. Reformele din Creta Iată concesiunile pe cari le-a acordat Sublima Poartă, în unire cu ambasadorii, cre-tanilor: 1) Sultanul cu aprobarea puterilor va numi un guvernator general creştin pe timp de cinci ani. 2) Guvernatorul general are dreptul de veto asupra legilor votate de adunarea provincială. Cu excepţiunea revizuirel ronstitu-tuţiel, care e supusă sancţiunel imperială, toate legile după două luni de la adoptarea lor se consideră ca sancţionate. 3) In cazul unei eventuale turburărl ce va izbucni în insulă, guvernatorul general poate să dispună asupra trupelor turceşti, cari vor rămine la garnizoanele lor obicinuite. 4) Funcţionarii inferiori vor fi numiţi de guvernatorul general, iar funcţionarii superiori de Sultan. 5) Funcţiunile publice vor fi ocupate de două treimi de creştini şi o treime de ma* hometanl. 6) Alegerile adunării provinciale se vor face în fie-care douî ani şi cel puţin la douî ani urmează să se convoace cîte o sesiune. 0 sesiune durează 40—80 de zile. Adunarea provincială va vota budgetul şi va cerceta socotelile şi raporturile guvernatorului general. Pentru revizuirea constituţiei se cere o majoritate de două treimi. Nici o lege nu se poate aplica fără să fi fost votată de adunarea provincială. 7) Proiectul privitor la ridicarea budgetului, nu se poate pune In desbatere fără o expunere de motive a guvernatorului general, a consiliului administrativ şi a autorităţilor respective. 8) Jumătate din veniturile vamale, conform firmanului din 1887, revin în folosul insulei. Poarta ia asupra sa deficitul bud-getar. 9) 0 comisiune mixtă de ofiţeri europeni va îndeplini reorganizarea gendarmeriel. 10) O comisiune mixtă complectată eventual cu jurisconsulţi străini va complecta justiţia. 11) Conform legilor, guvernatorul general va da concesiune pentru editări de cărţi şi ziare şi pentru InfiiuţărI de tipografii şi a-sociaţiunl literare. 12) Imigraţii africani numai cu permisiunea guvernatorului general pot să se aşeze În insulă. Guvernatorul general are facultatea de a expulza pe oamenii fără averi şi periculoşi siguranţei publice, dar fără a vătăma drepturile de cari se bucură supuşii străini. Petre Mardare e de fel din Huşi. El a-parţine unei familii foarte cunoscute din localitate, are un trate fost căpitan de marină, fost ataşat la diviziunea flotilei în ministerul de răsboi, şi condamnat în acelaşi timp cu generalul Maican în afacerea comande! încrucişătoarelor. Petre Mardare pretinde că e minor, parchetul însă, după cercetările tăcute, ar fi constatat că asasinul are 21 de ani. Orî-cum s’au cerut din Huşi actele lui de naştere. Petre Mardare a fost în serviciul d-luî Frigator, comerciant din Galaţi, de unde a luat concediu îu urma condamnărel pentru furt ce suferise. Instrucţiunea afacere! e ca şi terminată; asasinii au mărturisit crima şi nu rămîne de cît să se dea ordonanţa ac urmărire în contra lor, ordonanţă care va fi trimisă apoi la Camera de punere sub acuzare. Asasinii nu au angajat nici un apărător ; li se va da însă unul din oficiu. Afacerea lor va veni în a doua sesiune a curţel cu juraţi de Covurlul. SCANDALUL COLECTIVIST DIN HUŞI (Corespondenţă specială) Imediat ce-a izbucnit scandalul G. Cantacuzino-Rallea, am însărcinat pe unul din colaboratorii noştri să meargă la Huşi şi să caute a vedea starea lucrurilor, informîndu-se din toate sorginţele. Dăm aci primul raport primit de la corespondentul nostru, privitor la administraţiunea d-luî Cişman, fost primar. Toate amănuntele din acest raport sunt culese din sorginte guvernamentală: Acuzaţi miile aduse E FOC PARTEA II Cel patru campioni fură prezinlaţl mal în-tîl de către direelorul asaltului, guvernoiulul şi primarului oraşului. Tom Powell trecu cel d’intll în aelamările şi uralele englezilor. La apariţiunea Canadianului, un sentiment de stupoare cuprinse întreaga adunare a englezilor. Bustul şi musculatura lui Dick le arătară că victoria lui Tom Powell nu era atît de uşoară cum credeai! el, întreaga adunare ' deveni de odată solemnă şi gravă. Tot interesul eoncentrlndu-se asupra celor doul campioni, cele-l’alte prezintaţiunl rămase ne băgate In seamă. Se procedă după aceasta la tragerea sorţilor pentru a se vedea In ce ordine campionii vor lupta cu Tom Powell. Acesta urmărea operaţiunea sorţului cu o vădită grijă. Dacă din nenorocire James Tyler, nr fi căzut Înaintea Canadianului, era pierdut, fiind-că orl-care i-ar fi fost forţa lui musculară, ÎI era imposibil să poată susţine a* saltul cu Canadianul, după lupta lui Tyler. Dar sorţii îl favorizară: numărul 1 veni negrului Sam ; numărul 2 Iul Dick Lefau-clieur; Americanul era cel d’al treilea, iar Irlandezul sfirşea lista. In orl-ce chip, ordinea aceasta deconcertase pe Tom Powell, căci admiţînd chiar că în lupta cu Canadianul victoria ar fi fost a lui, iar fi fost cu neputinţă să mal susţie atacul lui James Tyler. Acest lucru obser-vlndu-se şi în tabăra engleză, pentru a favoriza pe campionul lor. se luă deriziunea că dacă Powell va învinge pe cel doul concurenţi înscrişi întîl pe listă, lupta cu eel-l’alţl doul, se va continua in ziua următoare. Tom, prevenit de această deriziune de către tovarăşi, îşi reluă ifosul şi curagiul de mal nainte. Trei trlmbiţaşl de trompetă dădu semnalul mult aşteptat de toată lumea. Tovarăşii fie-căruia dintre luptători II puseră faţă în faţă unul de altul; apoi se retraseră. Powell spuse cu trufie tovarăşilor săi a-rătînd pe negru Sam: — Asta nu e de cît un inezelic ; număraţi pînă la zece şi-l veţi vedea căzlnd ca o vită; vă voift arăta lovitura mea. Sam se puse In gardă cu foarte mult cu-ragiu şi în poziţiune care arăta cunoscătorilor că nu era străin de arta boxului. Dar ce folos, avea aface cu un maestru faţă de care torţa Iul colosală nu-I putea servi atît de mult. Tom Powell, Îndoit ca tigrul care stă gata să se repeadă asupra pradel, cu nările umflate şi cu ochii injectaţi de sînge, cu gura Întredeschisă, şedea nemişcat timp de clte-va secunde, ca şi cum ar fi voit să fascineze cu privirea pe adversarul săft. Apoi de o dată începu să execute cu ambii pumni învtrtiturl vertiginoase, cari făceai! imposibil orl-ce atac din partea negrului, în fine după două, trei atacuri stlngaco făcute cu dinadinsul pentiu a micşora vigilenţa adversarului, pumnul drept al atletului se întinse ca o săgeată şi lovi pe Sam drept între ochi. Negrul scoase un gemăt sugrumat şi căzu în nesimţire: el avea craniul sfărînlat şi amtndol ochii nenorocitului eşi-seră din orbila lor. 11 ridicară pe moarte din arenă. Aceasta era lovitura de moarte a Iul Tom Powell. Olivier era palid ca moartea şi abia se putea ţine pe picioare. După o pauză de cinci minute, sunetele trompetei se auziră din nou. acum era rin-dul Canadianului, adevărata luptă Începea. Emoţinnea lui Olivier era la culme. — Curaj, domnule conte, 11 zise Canadianul încet; toate privirile din Melbourne sunt îndreptate asupra noastră. — Dacă nr fi să pui în joc viaţa mea, te asigur Dick că nu aş tremura nşa, dar cînd mă gtndesc că îţi expul viaţa numai din pricina mea, şi că numai pentru nune s’a plălit moartea ta!... Ah! Dick, scumpul meft Dick eu sunt geniul tăft cel răii l — Aide, momentul a sosit; dă-ml mina şi prezintă-mă în arenă... Mal tremuri ?.. — Nu, Dick ; eşti un om extra-oidinar ! — Al să ve«jl cum am să regulez pe a-cest asasin ordinar: eil nu’l voi omorî, de şi aş fi în tot dreptul, dar îl voi aduce In stare ca să nu mal poată face rârt nimănui. Al treilea punct al trompetei vibră în aer; cel doul adversari înaintară urmaţi de tovarăşii lor. — începeţi! le zise cu răceală directorul asaltului. Tom Powell se puse repede în gardă, ca şi cum s’ar fi temut de o lovitură de iuţeală a adversarului; Canadianul făcu a-celaş lucru. Aceste două mişcări fură executate cu o adresă şi o preciziune atît de uimitoare, că toţi diletanţii nu putură să reţie un murmur de admiraţiune. Mylord Seymour, zise amiralul Sydney, la urechia guvernorulul, vom asista îmi pare la cea mal frumoasă luptă pe care vom vedea-o în viaţa noastră. Guvernorul se înclină surîzînd. Aşezaţi odată în jioziţiunea de luptă, Tom şi Dick, bine sprijiniţi în picioare, cu gîtul întins, cu ochiul ţintă, indiferenţi Ia tot ce se petrecea în jurul lor, se măsurării clt-va timp din ochi, ca şi cum ar fi voit să-şl priceapă reciproc intenţiunile. Englezul nu îndrăznea să atace cel d’intll, el aştepta pe Canadian să deschidă atacul printr’o mişcare oare-care, spre a-şl forma ast fel planul luptei ; dar avea a-faee cu u-nul mal şiret de cit dînsul Canadianul, care pricepu intenţiunile iul, era decis să nu înceapă lupta; el de altminteri îşi formulase deja planul săft. In toate asalturile la cari a luat partd, toţi adversarii i aft recunoscut o calitate superioară; era teribil In ripostă, şi el îşi ho-tărtse tactica sa în acest sens ; să se apere şi să riposteze ; nici o dată Insă să atace. Temperamentul săft fiecmatic, care se potrivea acestui procedert, de sigur va ne-mărgini furia lui Tom Powell, de un caracter extremamente sanguin. După aproape un minut de observaţiunl reciproce, Englezul se decise în fine să a-tace, fără însă să intre în fond ; el încercă cîte-va fente în cari în tot-d’a-una Intllni pumnul lui Dick la înălţimea obrazului; apoi II îndrepta o lovitură repede In linie dreaptă, care dacă ar fi ajuns la destina- ţie i-ar fi sfărîmat fălcile ; dar lovitura se propti în braţul colosului care cu o mişcare ageră o făcu să devieze, fără însă a riposta. Mişcările din ambele părţi afl fost executate cu eleganţa şi preciziuneS a doul amatori îutr’o sală de scrimă. O serie de aplause izbucniră din toate părţile, după această pasă atlt de bine o-xecutată. Alte cîte-va încercări de acelaşi fel a-vură un asemenea rezultat, cari Insă exaltară peste măsură pe Tom Powell, care roşu de mînie, nu se putu stăpîni de a nu murmura printre dinţi adversarului săft, cu toate că era absolut interzis de a vorbi în timpul asaltului. — Dar atacă, domnule ! — Nu ţifl de loc să te fac să cîştigl cel cincl-zecl de mii de dolari, răspunse Canadianul pe acelaş ton. La această aluziune făcută asupra Bigului săft cu omul mascat, figura englezului se injeriă de sînge. Revenit din furia sa care îl zăpăcise. Englezul nu respira de rit răzbunarea, îi trebuia sînge pentru ca să se calmeze. Atacă acum cu furie, dar în acelaşi timp şi cu o adresă uimitoare. In sfîrşit lucrul era hotărît; el prepara o lovitură mare ; învlrtea pumnii cu o iuţeală vertiginoasă in jurul obrazului adversarului săft, căutînd să ’l distragă atenţiunea prin fentele cele mal îndrăzneţe şi mal subtile, alacîud toate părţile de odată; aceasta ţinu mal bine de trei minute. (Va urma). www.dacoromanica.ro ştir! diverse Crime—Delicte.— Accidente.—Intîmpllrî. DIN CAPITALĂ Doul monştri precoci. — C. Duniitrescu, domiciliat tn Ctnipul Florea, a reclamat secţiunel de poliţie respectivă, că erl un copil al săft anume Alexandru, în vlrstă de 5 ani, a fost violat in mod sălbatec de alţi doul bâeţl, Iancu Popescu şi Tu-dor Pervitoreanu. Comisarul secţiunel cercetează faptul. Micii monştri sunt deţinuţi la arestul secţiunel O partidă de cărţi.—Indivizii Ion Niculae' Iordan Angliei şi Cristea Niculae, jucînd cărţi pe parale In cîrciuma lui Ion Chirigiu, iiind şi ameţiţi de nenumăratele pahare cu vin pe cari le absorbiseră tn timpul jocului, s’afl luat la ceartă din cauza unei neînţelegeri in timpul jocului. Cearta însă a degenerat in bătae, şi bătaia în rănire gravă, a cărei victimă a fost Petre Angliei, un alţpatrulea amator de joc de cărţi. Cel trei agresori au fost arestaţi şi conduşi la secţia respectivă, iar rănitul Petre Angliei, care poartă leziuni foarte grave la cap, a fost transportat la spitalul Brînco-veneasa. DIN STREINATATE Oinorîtă pentru patru franci. — In satul Wald, în apropiere de Geneva, într’o zi de tîrg, un tînăr de 15 ani, Albert Mae-seliler, voind să petreacă şi neavînd bani, ceru de la o mătuşă a sa, să-l împrumute. Femeia, o bătrînă de (50 ani aproape, cum nu avea de cit patru franci în pungă, nu putea să satisfacă dorinţa tînărulul săă nepot. Acesta însă, aşteptă, pe drumul pe unde ştia că o să se întoarcă bătrîna seara a-casă, şi o omorî lovind-o de 20 de ori cu cuţitul; după ce luă cel patru franci se întoarse la tîrg unde petrecu pînă la miezul nopţii. Albert Maeschler a fost arestat. ----------M I »------------------ ULTIME INFORMATIUNI Fostul protoereu I. Burcă, destituit de nelegiuita locotenentă mitropolitană pentru motivul că e devotatul Mitropolitului Ghenadie, a fost dat în judecata consistoru-lui eparhiei de Argeş. Părintele Burcă şi-a prezintat apărarea în scris şi cu acte, faţă de cari consistorul Va achitat în unanimitate, dînd ast-fel o lecţie binemei'itată locotenenţei mitropolitane. Tribunalul unguresc din Alba Iu-lia a dat în judecata pe 11 locuitori din comuna Buciumanl, printre cari şi trei femei, pentru pretinsă agitaţie în contra patriei. Acelaşi Tribunal a mal deschis o acţiune în contra a 30 de ţărani romînl din Ohaba, fiind-că au refuzat să aziste la Te-Deum-ul milenar. Eminentul practician, d. Dr. Olchow-ski, s’a întors din străinătate şi şl-a reluat clientela. D. Iulins Coroianu a trimis doul martori, pe d-nil Dr. Cassius Manii! şi N. P. Raţii!, la părintele V. Lucacii! în SişeştI spre a obţine o satisfacţie pentru insultele debitate de dînsul prin Gazeta şi Revista Orăştiei. Părintele LucaciQ a refuzat ori ce fel de satisfacţie. Ciclonul din Paris Din Paris primim următoarea telegramă : Paris, 29 August. La ora două dupâ-amiazi s’a abătut asupra centrului Parisului, un ciclon de o violenţă nemărginită. — Stricăciunile sunt e-norme. Au fost smulşi mai mulţi copaci; mai multe persoane au fost ucise; sunt numeroşi răniţi. Au fost scăpaţe vr’o zece persoane aruncate în Sena. In momentul uraganului, barometrul s’a scoborît cu 15 milimetri, apoi s’a suit cu 51!*. Erl dimineaţa o nouă întîlnire pe teren a avut loc la Hipodrom între d-nil Al. Th. Callimaki şi Gr. G. Cantacuzino. La a doua repriză d. Callimaki a fost rănit la braţul drept. D-sa şl-a exprimat dorinţa de a continua lupta, dar atît d-nil Dr. Torna Ionescu şi Dr. Kiriac cit şi martorii s’aO opus. Martorii d-lul Callimaki aQ fost d-nil I. C. Ghica şi Gr. C. Ghica. Martorii d-lul Gr. G. Cantacuzino ati fost d-nil general Băico-ianu şi colonel Odobescu. EPOCA EXPLOZIA DE LA PYROTECH-NIA ARMATEI Erl, pe la orele 2 şi jumătate după a-miazl, Pyrotechnia Armatei a fost teatrul unei nenorociri îngrozitoare, cauzată prin exploziunea materiilor explozibile din atelierul unde se încarcă focoasele proectilelor de artilerie. Doul lucrători al Pyrotechniel, Ştefan Duniitrescu şi Ion Niculescu, intrînd în a-cel atelier şi deschizînd un dulap în care era depus o mare cantitate de fulminant, aproape două chilograme, fulminantul face de o dată explozie, producînd o detunătură puternică. Cel doul nenorociţi ah lost trîntiţî lapă-mînt şi ciuruiţi de bucăţi din dulapurile şi mobilele cari se aflaîi în atelier, cari şi ele au fost cu desăvîrşire sfărîmate. I.a auzul detunătureî toţi ceîTalţl lucrători din pyroteclinic în spăimSntaţl au alergat în grabă să vadă ce s’a întîmplat, prevestind o nenorocire. Cînd s’au apropiat de locul unde se în-tîmplase nenorocirea, spectacolul ce s’a înfăţişat ochilor lor era îngrozitor. Cei doul lucrători cari umblaseră la dulapul cu explosibil, erau întinşi pe scîndurl fără de viaţă, cu figura şi întreg corpul mutilat de sfărîmăturî. Afară de aceşti nenorociţi, cari şî’au pierdut viaţa, un mare număr de lucrători sunt grav răniţi. Dintre aceştia patru fete, lucrătoare în atelierele pyrotechniel şi alţi doul lucrători, au grave lovituri la cap şi în diferite alte părţi ale corpului. Lucrătorul Tache Alexandrescu mai cu seamă era foarte greu rănit Ia cap şi starea lui inspiră serioase îngrijiri. Afară de aceştia peste trel-zecl de lucrători şi lucrătoare sunt pîrliţl la faţă şi au diferite contuziuni, cari din norocire sunt de puţină gravitate. Cadavrele celor doul nenorociţi aîi fost scoase din atelier şi puţin timp mal în urmă, după sosirea autorităţilor, au fost expediate la Morgă. Răniţii aii fost de urgenţă transportaţi la spitalul Filantropia. *** D. General Budişteanu, ministru da rezbel, fiind înştiinţat, a sosit la faţa locului, pentru a-şl putea da seamă de această nenorocire. Ceva mal tlrziu a sosit şi Colonelul War-tiadi, comandantul pieţei. Comisarul secţiunel respective, sosit cel d’intîl, începuse deja cercetările, din ordinul d-lul Procuror Hamangiu care venise însoţit de medicul legist, a. doctor Minovicl. Această exploziune a produs o panică de nedescris printre toţi locuitorii cartierului, în cea mal mare parte rude cu lucrătorii din pyrotechnie. * * Aceasta este a doua nenorocire care se întîmplă la pyrotechnia armatei, provenită tot din cauza puţinei atenţiuni în ceea ce priveşte materiile explosibile. Dulapurile în cari sunt depuse acest fel de materii sunt în tot-d’auna deschise şi orî-cine poate să umble la ele. Ar trebui ca o dată pentru tot-d’auna să se ia măsuri serioase în această privinţă. Parchetul militar a deschis astă-zî o anchetă. ESCROCHERIE şi C0NTR1BANDĂ Parchetul de Ilfov cercetează acum o afacere foarte importantă, cu privire la o hoţie de contrabandă săvîrşită de către mal mulţi funcţionari al Societăţel de petrol «Steaua Roinînă», atît in pre-judiţiul acestei Societăţi cît şi, negreşit, al comunei Bucureşti. Iată amănuntele ce am putut culege la parchet în această privinţă: «Steaua Romînă» are depusă la Casieria Primăriei o sumă de 3000 lei ca garanţie pentru obiectele pe cari le trece transit prin Bucureşti. Transitul se face ast-fel: Intrarea prin bariera Griviţa, dincolo de care se află instalată fabrica; eşirea prin bariera Gara de Nord. CîţI-va funcţionari al Societăţel afl găsit mijlocul să excrocheze societatea şi să păgubească comuna în chipul următor: El ridicau de la Societate sumele cuvenite spre a plăti accizele pentru produsele (petroleîi, stearină, luminări, etc.) pe cari le introduceau prin bariera Griviţa în Bucureşti. Dar odată ajunşi la barieră arătau un bilet de transit şi nu plăteai) nimic. Operaţia aceasta se practică, pe cît se pare, de mult şi a fost descoperită d’abia acum de către serviciul de accize, şi iată cum: biletele de transit trebuesc controlate comparînd pe acele de la locul de intrare cu acele de la locul de eşire. A-cest control trebue făcut la finele fie-cărel luni. El nu s’a făcut însă de mult şi a-cum lucrul s’a descoperit. Comuna a fost frustrată numai în ul timele trei luni cu suma de peste 40,000 lei. Vom reveni cu amănunte mal precise. D. prim-procuror LilovicI s’a întors a-seară în Capitală, venind de la Sinaia. In urma unei operaţiuni la care s’a supus în străinătate, d. LilovicI se află aproape pe deplin restabilit şi va relua direcţiunea parchetului de Ilfov cu în cepere de Luni 2 Septembrie. D-l Grigore Mărunţeanu a fost numi comisar al gârel de Nord, în locul d-lul Basarabescu. PROGRAMUL DE RECEPTIUNE AL ÎMPĂRATULUI FRANTZ-IDSEF Deşi alcătuit, totuşi programul recepţiu-nel împăratului Frantz Iosef nu este incă In mod oficial stabilit, pînă la Întoarcerea bi ţară a M. Sale Regelui. Suntem In poziţie a da însă planul general al programului In următoarele : * * * MM. LL. însoţite de suite, adică de d-nil conte Goluchovvshy, generalul Beck şeful marelui stat major austriac, generalul Poar şi generalul Bolfras, general Vlădescu şi colonel Priboianu, — vor pleca cu un tren special de la Mehadia la 15 Septembrie o-rele 9 şi jumătate seara. Trenul regal va sosi la Virciorova la orele 10 seara, unde MM. LL. vor fi In-tlmpinate de d-nil Dum. Sturdza, general Budişteanu, general Comăneanu, comandantul garnizoanei din T.-Severin, d. general Berendel, comandantul corpului 11 de armată, prefectul Ghelmegeanu din Severii! şi d. Saligny, direct, general al C. F. R. O companie de infanterie înşiruită pe peronul gării, va da onorurile militare. Tot la Virciorova se vor afla şi delegaţii coloniilor austro-ungare din Bucureşti, Draiova şi T.-Severin. O muzică militară va cînta imnul austriac «Goth erhallte...» Gara va fi splendid decorată cu steaguri, covoare şi ghirlande de flori şi de irad. La orele 10.20 trenul regal, condus de d. Saligny, va pleca spre T.-Severin, unde va sosi la 10.35. Gara de şi va fi decorată, totuşi din cauza că MM. LL. se vor retrage pentru a se odihni, nu se va face nici o primire deosebită. Tot ast-fel şi la gările din Cra-iova şi Slatina. Garnizoanele locale se vor afla Insă In mare ţinută pe peroanele gărilor respective. *** Luni, 16 Septembrie, dimineaţa la orele 5.17, trenul regal va intra în gara Piteşti. MM. LL. vor fi întîinpinate de A. S. Regală Principele Ferdinand, d-nil P. Poni şi An. Stolojan, Episcopul Timuş, prefectul Manolescu, primarul local şi autorităţile militare în cap cu d-nil general Cru-(eseu şi colonel Gianoglu. E probabil că MM. LL. vor pleca de aici la Curtea de Argeş, unde vor sosi la o-rele 6.30 şi după o oră se vor Întoarce la Piteşti şi la orele 10.45 vor sosi în Bucureşti. La gara de Nord MM. LL. vor fi Intim-piuate de M. Sa Regina, A. Sa Regală Principesa Maria, de toate autorităţile civile şi militare din Capitală. Armata va fi înşiruită de a lungul căilor Griviţa şi Victoria, precum şi de-a lungul Bulevardului Elisaheta, pînă la Cotrocenl. Cortegiul va pleca la Palatul de la Cotrocenl, unde va fi reşedinţa Împăratului Frantz Iosef. La orele 12 şi jumătate va fi un dejun intim la Castelul Cotrocenl. După amiazl, la orele 4, M. Sa împăratul va face o vizită la Palat MM. LL. Regelui şi Reginei. Apoi, la orele 5, în sala cea mare a tronului va primi delegaţiunile şi va acorda cite*va audienţe. *** La orele 7 seara se va da un mare prinz de 150 de taclnuirl, la care vor fi Invitaţi toţi fruntaşii vieţii noastre publice, precum şi demnitarii Statului. După prînz va fi o mare recepţiune, la care vor fi invitate şi doamnele din societate. Capitala va fi iluminată ă giorno. La orele 8 şi jumătate seara vor fi două retrageri cu torţe, una a cetăţenilor Capitalei şi alta a coloniei austro-ungare. La ora 9 seara M. Sa împăratul, Însoţit de MM. LL. Regele şi Regina şi AA- LL. RR. vor merge In trăsuri deschise prin Calea Victoriei şi Bulevardul Elisaheta la Castelul Cotrocenl. * * * A doua zi, Marţi 17 Septembre, la orele 7 dimineaţa, se va începe revista trupelor concentrate pe platoul ae la Cotrocenl. M. Sa împăratul, care în ajun va 11 nu mit comandant de onoare al unul regi ment de artilerie, va purta uniforma de colonel romîn de artilerie, cu cordonul Stelei Roinîuiel, iar M. Sa Regele va purta uniforma de colonel de infanterie austriacă. După ce se va face revista trupelor, M. Sa împăratul va lua loc în faţa imensei tribune ce se va ridica pentru public şi alături de chioşcul M. Sale Reginei, unde vor fi primiţi şi membrii corpului diplomatic cu soţiile lor. Împăratul va fi In fruntea unul strălucit Stat-major, compusjdin Statul Major romîn, din Suita militară a M. Sale şi din ataşaţii militari străini. După cite-va minute se va da semnalul defilărel. M. 8a Regele în uniformă de colonel austriac, fiind proprietar al regimentului din Budapesta, va inainta în fruntea trupelor romîne şi după obicinuitul salut mi lităresc, va prezintă M. Sale Împăratului raportul de zi asupra trupelor. Apoi Regele va lua loc alături de împărat primind defilarea. După defilare împăratul va ţine un eerc cu generalii rominî şi cu ataşaţii militari străini şi apoi împreună cu MM. LL. şi cu AA. LL. RR. se va retrage la Cotrocenl, unde vor lua dejunul. In aceeaşi zi, ia orele 2 după amiazl MM. LL. şi AA. LL. RR. urmate de suite, vor merge cu un tren special la forturile OtopenI şi Chitila, asistănd la exerciţiile de tir şi de tragere asupra cupolelor. La orele 3 şi jumătate MM. LL. şi AA LL. RR. vor pleca de la gara Chitila spre Sinaia. * * * Cîte-va amănunte interesante : Cu trei zile Înaintea sosirel in ţură a Im făratulul se va trimite cîte o circulară tu ulor gărilor de pe linia Bucureştl-Vlreio rova şi Bucureştl-Predeal, prin care şefii sunt făcuţi răspuuzătorl de orl-ce accident. Această circulară se va repeta de trei ori. Trenul regal, la distanţă de 10 kilometri, va fi precedat de un alt tren al direc-;iunel C. F. R. In care vor lua loc d-nil diclescu şi Cotteseu, precum şi inginerii de circomscripţil. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a căror abonamente expiră la, 1 Septembre a. c. slnt rugaţi ca piuă a acea dată să biue-voiască, in caz de re-înoirea abonamentului ce aft, să înainteze costul pentru a nu suferi vre o întlrziere safi întrerupere. Căile ferate Z&omîne PUREICAflENE Să aduce la cunoştinţa interesaţilor ca pentru ocuparea vacanţelor In administraţia centrală serviciul P, se va ţine concurs, în ziua de 7 (19) Septembrie la orele 9 dimineaţa. Condiţiuniie de admitere sunt următoarele: 1- a a fi romîn. 2- a a fi absolvit cel puţin 4 clasele liceale 3- a a avea etate de cei mult 25 ani. 4- a a fi liber de serviciul militar şi. 5- a a fi de constituţie sănătoasă. Cererile pentru admitere Ia concurs vor fi timbrate, însoţite de toate actele de studii şi de stare civilă ale candidaţilor şi se vor adresa Direcţiunel Generale cel mal tirzifl pînă în ziua de 2 (14) Septembrie. Bucureşti, 9,9 1896 Direcţiuiie» Generala IjICEUMj JVOt DE DOMBriNOAttE (fundat în 1890) Directoare: Doaniua G. II. I.olliot Bucureşti, Strada Fintăncî, No. 18 Deschiderea cursurilor primare, gimnasiale şi liceale se va face la 9 (21) Septembre. Elevele interne pot fi instalate chiar de la 1 (13) Septembre. Institutul se poate vizita în toate zilele: cererile de informaţiunl şi de prospecte se vor a-dresa directoarei Directorul studiilor: II. L. Lolliot. 163 15-9 66 DIRECŢIUNEA INSTITUTULUI DE DOMNIŞOARE ŞCOALA^OrĂ Bucureşti Str. Armeană—Calea Moşilor Aducem Ia cunosciinţa părinţilor că la 25 August încep înscrierile pentru anul şcolar 1896 (97) (curs primar, liceal şi grădina de copil). Internatul se deschide la 1 Septembrie iar cursurile —după programele Statului— încep regulat la 9 Septembrie. 179 5-3 Liceul Clasic Romîn Şl Liceul Real Francez Strada Fontinei, No. 8 BUCURESCI sub direcţiunea D-nel FilionesCU absolventă a scoalel superioară din Lau-sanne (Elveţia) profesoară de filosofic şi pedagogie la şcoala centrala înscrierile se iac în toate zilele la cancelaria institutului. Peste cîte-va zile va urma lista profesorilor. 178 15—4 Liceul Francez Strada Scaunele, 45 (Casele d-lul Fleva) Institut de învăţătură primară şi secundară, întemeiat de un Comitet de Francezi stabiliţi în Bucureşti şi autorisat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiune! Publice din Bomîma. Direcţiunea : D-nil N. LEAUTEY şi H. LOLLIOT. Pus sub înaltul patronagiu al Lega iunet Francase, acest institut nu ţinteşte la nimic bănesc. Inspirîndu-se de a* ceastă cugetare a unei regine că -«instrucţiunea este hrana Oreerulul şl Educaţiunea este acea a iuimel»- Comitetul a voit să creeze alături do un institut de învăţătură diu cele mal serioase, o casă de edneaţiune de prima ordine, căreia familiile romîneştl să poată încredinţa copiii lor in toată siguranţa. Programa studiilor va fi acea a şcoalelor primare şl se-oundare din Ronnuia, combinată cu acea a institutelor similare din Francia. Studiul limbel francese va fi obiectul unor îngrijiri speciale, ast-fel ca toţi elevii să poată vorbi această limbă bine si uşor şi ca în clasele liceale superioare, toate materiile a-fară de limba romînă şi istoria naţională a Romîniel, să poată fl predate în limba francesă. Institutorii însărcinaţi cu cursurile de limba francesă în clasele primare vor avea diplome şi ’vor ii desemnaţi de MU nlsterul Instrucţiune! Publice din Francia. Tot aşa si profesori! însărcinaţi cu cursurile de litere şi ştiinţe în clasele liceale superioare. |(In clasele gimnasiale, cursurile de limba francesă se vor încredinţa Domnilor Profesori A. Leautey şi H. Lolliot. Studiul limbel germane va fl, de o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiar de la clasa ântăia primară. Elevii claselor primare îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar la şcoalele primare ale Statului. Elevii claselor gimnasiale şi acel al claselor liceale îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar, după dorinţa părinţilor, la Glmnaslile şi Liceele Statului, sau la Liceul Francez înaintea unei oomisiunl constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şi Instrucţiune! Publice diu Boxului a. Elevii claselor liceale vOr fl de o dată preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat romîn, cît şi pentru cel fran-ces, îu prevederea coşului că posesiunea acestei diu urmă diplome ar fl necesară tinerilor cari vor voi să urmeze studiile lor în unele şcoli speciale diu Francia. Direcţiunea va avea grije de a transmite părinţilor la sfir-şitul fie-cărel luni, notele asupra gradului de instrucţiune şi de educaţiune a copiilor lor. Liceul va fi instalat într’o strudă din centrul Capitalei şi cu o posiţiune foarte sănătoasă, - strada Scaunele. 45 (Casa Fleva). Internatul va dispune de dormitoare vaste şl bine-aerisite, de sofrageril spaţioase, de săli de baie şl duşe, şi o grădină frumoasă. La început, liceul nu va cudrinde do cît cele patru clase primare şi cele patru gimnasiale. Clasa 6-a liceală se va crea la anu, a G-a peste doi ani şi a 7-a peste trei ani. Pentru orf-oo informaţiunl, a se adresa la Cancelaria Liceului, în toate zilele, între orele fl şi 12 a. m., ş 2 5 p. m. 25-18 Doctor MIRON Azistent de clinică la spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 ConfmUaţluuI de la 1 — 4 p. m* 30-22 INSTITUTELE-UNITE IAŞI Institutele-Unite din Iaşi, fundat in 1866 de către o asociaţie de profesori universitari şi secondai-!, situai în partea cea mal higienică a oraşului, compus din două mari clădi! pentru clase şi dormitorii, două mari grădini pentru recreaţii, (despărţite de curtea de serviciu), face cunoscut Onor. părinţi că primeşte elevi interni şi externi atit pentru cursul primar cit şi pentru cursul de liceu complect. Despre modul de tratament, educaţiune şi instrucţiune ce se practică in a-ceostă scoală, este de notorietate publică că asociaţiunea face mari sacrificii pentru a corespunde cerinţelor. Deschiderea cursurilor la începutul lunel Septembrie. înscrierea se face de la 20 August în fie care zi de la 8—12 a. m. şi 2—5 p. m. Condiţiunele de primire se trimit prin poştă la cerere. Uniforma obligatorie. Direcţiunea 165__________________________________ LICEUL MQOEPJ DE FETE Directoare: MARIA ENIU BĂLTEANU 162. BUCUREŞTI, CALEA MOŞILOR 162 Aducem la cunoştinţa onor, familii care voesc, să-şi aşeze copilele’ iu pensiune, ca acest institut are curs deliceti complect cu programa Statu'ul cursuri SECUNDARE, FACULTATIVE, CLASD PRIMARE şi GRADINA de COPII. Elevele pot fi interne, externe şi semi-interne. Direc(ia acestui pension pune un deosebit interes pentru instrucţia, educaţia şi rămîtatea elevelor sale, In acest scop, personalul didactic e ales din bunii profesori, cănduita elevilor e su-pr&veghiată cu seriosilate. regimul alimentar substanţial şi igienie, localul sănătos şi chiar spaţios, căci iu vederea multelor eleve venite chiar din primul au, Direcţia a mal adaos la local şi casa in care se alia Institutul Englez. Chiar anul trecut, adică în primul an al în-fiinţărel acestei şcoaie, am avut cursul liceal dc 7 clase complecte şi am presinlal 5 eleve la bacalaureat din care 4 aii reuşit, anume D-şoarele Caragea, Creţu, Penescu şi Pascal. Afară de aceasta, am avut 4 clase primare, grădină de copil, etc. care ar eşit toate bine. S’afl luat măsuri de noi schimbări şi îmbunătăţiri pentru anul viitor. Prospecte se trimit orl-cul va cere. 175____________________________5—3 LICEUL SF. GHEOHGHE 100—Calea Victoriei.—ÎOO (In fa^a Ministerului ae Flnance) Acest institut coprinde pe lingă clasele liceale, un curs bine organizat de clasele primare. Studiile încep la 1 (13) Septembrie. Instalaţia respunde întru toate unul aşezămînt de instrucţie şi e-ducaţie. Profesorii aleşi între cel mal distinşi al învăţăminlulul public. Doi pedagogi străini, unul francez şi altul german, aduşi anume, vor conduce convorbirea elevilor în orele de recreaţiune Repetitoril pentru meditarea lecţiunilor sunt aleşi dintre studenţii facultăţilor repesetive. Se învaţă pe lingă studiile liceale, limba germană şi franceză iu clasele primare, ca şi in cele liceale interioare ; limba ongfeza este facultativă Maeştri recunoscuţi de piano, vioară, danţ, şi scrimă. Informaţiunl mal de aproape se pot lua în cancelaria liceului; se trimit prospecte gratis. Director, Ang. Demetrescu. 169 15—6 INSTITUTUL d^D^rşOARE DE SUB DIECTIUNEA D-KEl PAUIIHA lUPU-ANTOHESSU 22, Strada Ftntiiiel, 22 (in faţa ministerului instrucţiuneî Publice) Lieefi, Externat, Şcoala Normală, Şcoală Primară, Grădină de copil, Limbi moderne. Pian, Musică vocală, Desen, Pictură, Gimnastică şi Dans. Certificatele valabile pentru bacalaureat şi concursul de şcoale normale. Aulorisaţia No. 41796. Local spaţios. Bae in interior. Curtea şi grădina ati suprafaţă de peste 3000 m. p. Studiile se facă după programa statului. 174 15-4 INSTITUTUL DE FETE 9DOBRE$€U£ FONDAT IN ANUL 1882 47—S TRADA SCAUNELE-47 Cursurile primare şi liceale vor incepe la 1 Septembrie eu vechiul corp didactic Programul este acela al Şcoalelor Statului. Studiul limbelor franceză şi germană o-bligatoril de la clasa I-a primară, va fi o-bieetul unor îngrijiri speciale, aşa ca elevele, după ctţl-va ani de şcoală să poată vorbi, cu înlesnire aceste două limbi. Musica, limba engleză şi pictura sunt facultative. înscrierile se fac de la 25 August. Directoare: EI PHROSINA C. G. DO-BRESCU absolventă a Scoalel Centrale de fete din Bucureşti şi a Scoalel Regale superioare de fete din Berlin. 176 15-4 0 familie germană £ nari copil care frequentează aci şcolile. Se dau asemenea lecţii private In toate objectele acasă şi afară diu casă, in limba gennună. A se adresa pentru informaţiunl mal de a* proape in casa din Str. Nepluu, No. 7. n[ 1/5117 AOr Ebeiliioi din UL VlilLnllL «obrogea, o oră jumătate (le Constanţa, o oră de la gara Murfa tlur; întindere 1506 hectare, pămint arabil, calitate bună; plantaţii, vie, şi acarele de valoare, proprietate absolută ; se' vinde în condiţii avantagioase. Amatorii să se adreseze d-lul advocat Panait Holban din Constanţa. 173 ‘ 24-3 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESK3A & SAMUEL BUCURESCI Mo. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 29 August, 1896 1 - Cump. Vînd 4% Rentă Amortisabilă. . . 86’ 7» 87 V» 5°/o » Amortisabilă. . . 100 — 100 7. 6°/o 5<7o Obligai de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 94 V. •/* 102 95 7« 5®/o » » » 1890 95 3/4 96 7« 5o/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 7® 92 *;> 6°/o » » Urbane . 88 7. 88 V* 6°/o » * » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 82 V. 82 7» 1640 1650 » » Agricolă . 218 — 222 — » Dacia Rominia asig. 438 — 445 — » S-teu Naţionala asig. 455 — 465 — S-tatea de Construcţiuni . 175 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . , 100 — 101 — * Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica A.bert & C1®., Frankenthal si cu caractere din fotideria de litere Flinsch din Frank-furt AIM' APA MINERALA „MIRCEA” I AŞI-COFOU Autorizaţi de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar ain cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentlndu-se de mal mulţi d-nl doctori, satl constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale sile stoma-chulul şi intestinelor, congectiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă proraj ■ A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri 1 D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitaiâ la d. Zobel bulevardul Elisabeta, +3. 50 _____________(100— 63 MARE DEPOU DB Burlane de Basalt, ŢEVE DE PLUMB, PER ŞI TUCITJ Fortnnl de cînepă Hi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciG pentru conducte de apă, scurgere, băr, tont ă l’ăgout, gaz, etc. la HAAS H A KT BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Şi pentru încălziri centrale (100-68) Higiena dinţilor şi a gnrel Medalia de aur, Viena 1S83; Medalie de argint, ucurescl 1 893 ; Medalie de bronz, Paris 1893. Autoriat da eonii iul de higicnă gi alubritate publică. DENTALI1VA Esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINţl ale doctornlnî 8, K0NYA Sunt două dentifrise recunoscute îu ţară şi In străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîudu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Honya ; la Bucuresel la Farmaciile P. W. Zttrner, şi P. Brnss : Ovessa şi la Parfumeria „ 92 la Drogueria I. Stella4. (25-16) REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 3. BAI HYGIENICE | BAI HYGIENICE | BAI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de LĂMPI, SORE, MACINI de BUCATE şi orl-ce instalaţiunl MARCUS LITMANN I, WAPPNER No. 61, Calea Victorief, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat ae Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai în Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băi de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine in casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete «tont a V egoM* higienice şi sistematice. Sticle de Conserve hermeti-eeşte închise de toate mărimile. Unicul depoh în ţară cu Sobe (Belgiane), din fabrica «GODIU» şi maşini debu-călărie din renumita fabrică «GEBRuDER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WuN-36—36 DER», toate cu aer. 61, Strada Ştirbeî-Vodă, 61 IN FABRICA LUI PAUL MILKER S ăseşte în tot timpul un Mare Asortiment ARTICOLE DE VOIAGIU SACÎ CU NECESAIRE DE TOILETA «le la 40 plna la 350 lei i rticole de PLUŞ gata fi de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61 (30—30) --o IDEE GREŞITA-*» Toată lumea credea că Alessandriu e cel mal hotărît liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce însemnează celle 20,000 două zeci mii butelii 16,000 eineî spre zece mii litrurî COGNAC Pe care Alexandrin Ta conservat în timp de trei ani în pivniţele fabncel sale, şi azi îl pune în consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Romîneasca, otrăvesc sto-machurile oamenilor eu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hîrdăti; de aeeea Obicinuiţi Conservatorul Cognac Alessandriu Cereţi flacoane originale în forma buteliei şi a etichetei înserată aci. La toate Magasinurile ■r Feriţi-vă de Contrafaceri Cererile se fac Alexandrin-IIu-curescl. 93 36—24 HOTEL §TIHI fost MISIR IAŞI, strada Vechie No. 41. se recomanda onor. public prin curăţenia exemplară. Din noti aranjat, situat în centrul oraşului, în cartierul exclusiv comercial, in apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 led 50 în sus. Servicid prompt. Grajdiurl spaţioase cu apă în curte. Anlreprenor M. WEISEIi 82 36-8 OTTO HARNISCH Galaţi 49.—Strada Portului—49. Bucuresci 41—Strada Academiei—41 Toate articole technice CAUCIUC AiHEIT Furlun! pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Covtle — Fire CURELE DE TRASMISiUNE Ranometri—Robinete—Ventile — Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu (97) Muşamale (go—5> ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL PARIS-G AIjATÎ Pdl Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de j ere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate I istila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum I si florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. I Se poate fabrica cea inal bună ţuică, shloviţâ şi orl-ce I spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazonelor şi I Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sad | din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după j voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGE8 la agenţii săi acreditaţi din diferite cil ~ ---- CARANEII,, Galaţi, sad [ şi localităţi. Depoul general Bucuresci str. Doamnei’ 27 casa Bilcescu. 106—69 s EUND BUCURESCI No. 280 —- Calea Moşilor, — No. 280 L0C0M0BILE cu aparat de ars paie gi orl-ce combustibil -W Recomandă TREERATORI Sistem şi construeţiunea nod de tot pentru 1898 atît Loeomobile eît şi Treeră-torl sunt eele mal bune şi cele mal renumite din fabrica D-lor Ransomes, Sims^A Jefferies. In sfîrşit recomandă "i fabrica sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sis tematice, Batoase de porumb, Morişce, Grape de fler şi toate reservele pentru Locomo1 25-25 METEOR Fabrioatul cel mal ban. — Besistenţa cea METEOR Cea înaintare elgan-ţă. Mers uşor. VINTURATOARE — IVo. 5 — „HON PLUS ULTRA“ cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site la VATSOA «fc YOUELL 14 — Strada Academie! — 14 (Grădina Raşca) — Buciireşcî — (83) (16-14) „METEOR44 Fahrrad Werke Graz Bepreseutanţ_general pentru Eomîaia | Depozit la Iaşi la d-nul M. COTTEIEB B. COURANT Bucuregtl, str. Academiei, 3 69 Str. Ştefan cel Mare No. 38. 25-20 VIii de VI a 1 TONIC ANAIEPTIC Reconstituant Tonieul cel mal e-nergie pentru convalescenţi, bătrinl, femei şi orl-ce persoane delicate. CU «IUINA Suc de Carne Fosfat de Calce Compus dm substanţe absolut indispensabile formă-rel şi desvollărel muşchilor şi t iste-inulul nervos şi osos VIN D E VI AL este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, Dtapep-*ta, Gastritele Tîrata critică, KpuNare nervoasă, Slăbiciune resultînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adlmice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VLAL, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. ILIE XAMFIKKSCU, şi la top Droghiştil şi FarmaciştiL 62- 14 43 E. WOEEE Studii şi întreprinderi BUCURESCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 --t-HjK-V- Cel mai' mare deposit de toate articolele technice Tuburi de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepă pentru Vin şi Grădini \ Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur I Cauciuc şi A&best toate articolele. — Armature de loeomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balota. — Macarale, Vârtejuri şi Troliuri — Maşine şi unelte de tot felul. Table de fier, negre plumbate, galvanisate şi de zinc. — Oţel turnat englez şi Bessemer. — ATELIER de reparaţie de ori ee fel de maşine 81 FABRICA de objecte de fler si alamă pentru construcţiuni de case. 50—31 R EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află Tu strada Clemenţei No. 3. ALBERT BAER BUCUBESCÎ, Strada Numa Pompiliu No. 7 C.ITO-TIPOO rafia Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, caete de caligrafie şi desemn, uvrage şclinţifice ilustrate, etichele pentru tot ie-ftil de industrie şi eoni erei ii. Asemenea şi comp-turl, hîrtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica de Cartonase Specialităţi: Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru larmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăril, Par/umeiil, etc. etc. Preţuri curente gratis şi franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică. (66) (26-25) Bucuresci.—Tipografi.* «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3. www.dacoromamca.ro