SERIA II.—ANUL II, No. 239. Ediţia a treia MERCURI, 28 AUGUST 1896. NUMARULJO BANI ÂBONAS1MTELG încep lu 1 şi 15 ale fle-cărei luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In BueurtfU la Casa Administraţiei In judeţ» şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţara 30 lei; In strein&tate &0 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un num&r In strein&tate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. S-STRADA CLEMENŢEl-No. 8 NUMaRUL10 BANI AîmfCIUBIUB In Bueoreştl şi judeţe m primesc numai Ia Administraţie In streinAtate, direct la admmtetfafie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurt la pag. IV..0.30 b. linia » » » IU.........2.— lei * » » * II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndull Un număr rechifi 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEt -Ho. 8 apare ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEÎ RUFE MURDARE Am explicat in numărul trecut ce scopuri a urmărit d. G. Canta-cuziuo cu lovitura dată la IIuşT, scopuri, între cari cel mal de căpetenie a fost mascarea ticăloşiei de la Galaţi şi a strîmtorărel guvernului în afacerea Georgi-Malaxa. Manopera nu numai n’a adus nici un cîştig cabinetului, dar încă i-a pricinuit pagube serioase şi în a-celaşl timp a demascat pe ipocritul d. Cantacuziuo, copilul răsfăţat al colectivităţii şi viitorul el şef. Lovitura de la Huşi avea şi o parte de interes local şi personal. D. Cantacuzino a vroit să profite de situaţiunea sa provizorie ca interimar la interne şi de interesul guvernului d’a pune în nedumerire opiniunea publică, pentru a da judeţul Falciu pe mîna vărului săQ, d. V. Callygari. Punctul acesta, de aşa minimă importanţă politică, dă pentru moment naştere unul mare scandal în sinul colectivităţii, provocînd o expoziţie de rufe foarte murdare. In adevăr, pentru a face loc verişorului Callygari şi gaştel sale, ministrul a fost nevoit să lovească în conducătorii de piuă erl al politicei colectiviste din FălciQ ; şi, om fără de măsura, a lovit fără nici o socoteala, trecînd orl-ce margini. Natural, atacul avea să provoace riposta, şi primul lovit, fostul prefect Ralle, a şi ripostat cu multă vioiciune, şi o recunoaştem, cu mult succes. Mal chibzuit de cit ministrul, fostul prefect dă lovituri cari izbesc direct şi adine. Am reprodus erl părţile princi pale din scrisoarea d-lul Ralle pu blicată în «Dreptatea» şi cititorii an putut vedea cită murdărie este în familia colectivistă. Fostul prefect dă ministrului cea mal formală dezminţire şi face în acelaşi timp destăinuiri cari sfişie masca d-lul Cantacuzino, arătindu-1 ceea ce este în realitate; un colectivist ordinar, ca orl-care Dimancea. Aşa, straşnicul Cato care luase biciul de foc şi se răţoia în faţa lumeî ca un modern Arhanghel, nu făcea alt-ceva de cit dădea un judeţ frumos pe mîna unor gheşeftari or dinari, certaţi de mult cu codul penal. D. Ralle, care trebue sâ-şl cunoască oamenii din judeţ ca unul ce a reprezintat şi administrat multă vreme în ambele domnii colectiviste, nu umbla cu aluziuni, nu acuză vag, ci articulează învinuiri precise cari se pot controla. Şi a-ceste învinuiri, privind pe capete niile şleahtel-cantacuzineştl de la Huşi, sunt foarte grave. In acelaşi timp, d. Cantacuzino e direct atacat. Se cunoaşte bănuiala sub care stă de atîta vreme actualul ministru de finanţe şi interimar la interne, de a fi deturnat de la des-tinaţiunea lor în calitate de casier al comitetului pentru monumentul lui Brătiauu, banii adunaţi prin sub scripţie publică. Fostul prefect de Fălcitt adică un membru al partidului, confirmă bă nuiala aceasta, aruneînd în obraz d-lul Cantacuzino vorba că cheltue-lile ce le-a făcut pentru alegerea a-cestuia, nu le-a acoperit cu bani de al clubului liberal, ori din fondul pentru monumentul lui Brătiauu. Aceasta acuzare se face pentru prima oară de un membru al partidului liberal şi trebue reţinută. Mal departe, fostul prefect vorbeşte de nişte scrisori ce ar fi po-sedînd si în cari d. Cantacuzino a-taca pe M. S. Regele. Iată o dezvăluire foarte frumoasă şi plăcută pentru un actual consilier al Tronului. Neapărat că Cantacuzino va răspunde în Voinţa Naţională, d. Ralle va replica şi vom fi ast-fel martori fără voie şi dezgustaţi la o spălat ură de rufe murdare cum de mult nu s’a mal văzut. Dar chiar de pe acum putem trage o concluzie: Punînd alături ceea ce a spus ministrul interimar la interne despre grupul Ralle-Cişman cu ceea ce spune d. Ralle despre grupul Cantacuzino-Callygari, şi complec-tînd unele cu altele, e dovedit, chiar de liberali, din ce oameni de nimic se compune partidul colectivist din FâlciQ. Şi cum e în FălciQ, aşa e in toate judeţele, dovadă murdăriile şi ticăloşiile ce izbucnesc mereu ba ici, ba colo în toată ţara. Partidul liberal e o mare şi ii-urîtă bubă plină de puroi, bubă care trebuie să se spargă în cu rînd. PRIETENII! D-LUI_CANTACUZINO I). O. Caiitacuziiio avea repiitaţiuiiea, in partidul libera], de om extrem de corect. Cît «le solidă şi me ritată e această reputaţi u-ne, se poate vedea după oamenii «lin cari şi-a alcătuit grupul d-sale personal la Huşi, dîn«lu-le pe mină situaţiunea judeţului. Prietenii «1-lui Cantaeu-zino sunt, după spusa «1-lui Ralle, membru al partitlu-lui liberal şi fost piuă eri prefect: 1. - Calligari, vărul d-lui Cantacuzino, actual prefect; a sfeterisit fondurile IJ f/ei. secţia din Huşi; îşi petrece uopţile prin cafe-nele, in orgii ruşinoase. 3. Iamaudi Cxrigore, «le-putat; are la tribunalul «le Fălciu 2S de dosare co-rectionale, «lin cari unul pentru dare de foc, uuul pentru tăinuire de vite de pripas, uuul pentru violare de domicilia9 unul pentru abuz de putere etc 3. (>i li «‘orgii iu Parpalea, senator; destituit «le I. Brătiauu «lin postul de prefect, pentru furturi; persecută pe evrei la sate pentru a stoarce bani de la dinsii. Aceştia sunt fruntaşii. Frumoasă companie peu tru un om... estrem «le eo1 rect ea «1, Cantacuziuo; vorba ve«iie glăsuieşte : «spune-mi eu cine te aduni ea să-ţi spun cine eşti». GHEŞEFTUL DIN CONSTANTA Iluminarea oraşului. — Concesiunea Croizat. — Propunerea inginerului I.npescu.—Excluderea d-lul «Jrl-gorescu din consiliul comunal. Se ţin lanţ gheşefturile colectiviste de-a ungul şi de-a largul ţârei sub ocrotirea guvernului şi mai ales a Ocultei. Galaţi, 1‘loeşti, Huşi, T.-Severin, Iaşi, Fălticeni şi acum Constanţa. Opinia publică nici nu se mai poate revolta, văzînd impudiciiatea guvernului, care nu numai tolerează, dar încurajează chiar bandele sale să jefuiască cît pot averea publică. Iluminarea oraşului In vederea că contractul pe care-l arc încheiat comuna Constanţa pentru iluminarea oraşului cu petroleu, expiră în cursul anului viitor, d. Croizat «inventator» al unui «nou sistem de iluminat» cu gaz dens, adică cn ţlţeifi, a propus consiliului comunal ca să-i se acorde concesiunea pe imp de 15 ani de a ilumina oraşul cu ţiţeiii, sau în termenul «inventatorului» cu gaz dens. — Primarul Koiciu, azistat de consilieri greci, armeni şi turci, cari nu numai că nu ştiu ce e gazul dens, nu ştiu nici măcar romîneşte, aprobă cererea d-lui Croizat. De la această şedinţă aii lipsit d-nil consilieri Grigorescu şi Şerbănescu, singurii romînî în consiliu. Concesiunea Croizat D. Stolojan, tot atît de deştept ca turcii din consiliul comunal din Constanţa, în ce priveşte «noul sistem de iluminat cn gaz dens«,—a aprobat concesiunea. Bietuli ministru n’a ştiut, că «gazul dens» nu este de cît ţiţeiul pe care-l întrebuinţează şi ţărani mai săraci din Dîmboviţa şi din Prahova, unde ţiţeiul se găseşte în belşug. Sunt însă şi oameni deştepţi în Constanţa, cari au văzut că d. Koiciu a lucrat foarte suspect în această afacere, şi aceştia au început să vorbească midie pe socoteala onorabilului primar. Atunci primarul de frica lumeţ, a intrat în vorbă cu d. Croizat şi a determinat pe acesta să se mulţumească cu concesiunea pe un termen mai scurt, adică pînă la anul 1902. Propunerea Inginerului V. I.u-pCscu Lucrurile ajung pînă la urechile ministrului, care ruşinat de prostia ce o făcuse, a profitat de propunerea ce a făcut'o ministerului d. inginer V. Lupescu de a ilumina oraşele principale din ţară cu gaz aerian, eventual şi cu electricitate în con-diţiuni foarte avantagioase. Ministrul de interne se grăbeşte a în-cunoştinţa consiliul comunal din Constanţa despre această propunere. In acelaşi timp d. inginer V. Lupescu, a adresat o cerere primăriei pentru a-i acorda concesiunea (le-a ilumina oraşul şi portul cu gaz aerian, cu obligaţiunea ca după zece ani, adică imediat după terminarea portului, să ilumineze întregul o-raş cu electricitate. In ce priveşte partea financiară a pro-punereî, ea ar fi relativ mult mai avan-tagioasă pentru comună de cît concesiunea Croizat. Excluderea d-luî Grigorcscu din consiliul comunal Săptămîna trecută era pusă la ordinea zilei la consilitd comunal încheiarea contractului dintre primărie şi d. Croizat, precum şi propunerea d-lui inginer V. Lupescu. De la şedinţă aii Upsit trei consilieri. D. consilier comunal Grigorescu, a luat cuvîntul blamînd concesiunea oneroasă ce se acordase d-lui Croizat şi arătind ce este «iluminarea cu gaz dens», cum a-ceastă iluminare n’a reuşit pe unde a fost încercată şi a cerut primarului casă renunţe la încheierea contractului. Consiliul trebue să profite,—adaogă d. Grigorescu,—de propunerea mult mai a-vantagioasă a d-lui inginer Lupescu, cu atît mai vîrtos, că un oraş cu un viitor atît de strălucit ca Constanţa e ruşine să fie iluminat prost cu ţiţeiii. Primarul Koiciu a combătut insă propunerea d-lu! Grigorescu, zicindjcă Constanţa e mulţumită şi cu iluminarea cu «gaz dens». D. Grigorescu a voit să atragă atenţia consiliului asupra acestei concesiuni oneroase, dar primarul i-a luat cuvîntul şi, in mod turcesc, contrar regulamentului, a expulzat din consiliu pe consilierul Grigorescu. Adevărata cauză a acestei procedări turceşti, este că primarului i-a fost frică ca nu cumva d. Grigorescu să convingă pe consilieri şi în acest caz, se zice, că ar fl pierdut un gheşeft de 15,000 de lei, ce ar li realizînd din concesiunea Croizat. zete împreună ne gratifică cu denumirea de ciocoii. Pentru astă-zl, le vom răspunde cu concursul unul scriitor cunoscut care a trăit şi a scris tocmai in vremurile a-celea, cînd ciocoii aă început să iasă la iveală şi era prin urmare în situaţie mal bună de cît orl-cine astă-zl să cunoască pe adevăraţii ciocoi, să spue de unde vin, unde merg, emu au trăit şi trăesc. In precuvîntarea cărţel «Ciocoii vechi şi noul» Nicolae Filimon, autorul acestei scrieri dedicată ciocoilor, zice: «Vouă dar, străluciţi luceaferl al viţiilor cari aţi mîncat starea stăpînilor voştri şi v’aţl ridicat pe ruinele acelora ce nu v’atl lăsat să muriţi de mizerie; vouă cari sunteţi putrejimea şi mucegaiul ce sapă din temelii şi răstoarnă împărăţiile şi domniile: vouă cari aţi furat cu sfanţul din funcţiile cele mici, şi cu miile de galbeni din cele mari, iar acum cînd v’aţl cumpărat moşii şi palate, stropiţi cu noroitt pe făcătorii voştri de bine, vouă dedic această slabă şi neînsemnată scriere!» Acum domnilor colectivişti, bine voiţi a vă opri puţin şi a cugeta în ce partid să găsesc cel ce s’aă ridicat pe ruinele boerilor, mîncindu-le averile şi furind de Ia coşniţă, spre a forma casta ciocoilor, care e sinonimă cu a parveniţilor ? întrebaţi pe sufragiu lui Mavros, pe feciori de foşti arendaşi al Ghiculeşli-lor, Ştirbeilor sail vizitiilor Slătinenilor, Sturdzeştilor, al altor ilustre familii, dacă nu’şl recunosc neamul în scrierea lui Filimon? Şi Nicolae Filimon, care vă cunoaşte aşa bine, începe prologul lucrărel sale, zicînd: «Nimic, nu este mal periculos pentru un Stat ce voeşte a se organiza, de cît a da frînele guvernului în miinile parveniţilor meniţi din concepţiune a fi slugi şi educaţi într’un mod cum să poată scoute lapte din piatră cu orl-ce preţ... Aşa descria Filimon pe ciocoiul de la 1814, Dinu Păturică, pe care timpul l’a schimbat în colectivistul Carada şi C-ia de la 1896. CI OJM) 11 Cind nu mal aă nimic de scris, gazetele colectiviste se opresc în drum spre a ne asvirli epitetul de ciocoii şi a face să cază asupra noastră viciurile, păcă-toşiile acestei secte a neamului nostru. Intr’o zi Naţionalul, într’alta Gazeta sad Voinţa, ba adesea câte trele ga- www.dacoromanica.ro SUPRIMAREA INFORMAŢIILOR D-nu Ministru de Interne s’a supărat foc pe ziarişti, pentru că presa a divulgat o ştire care, pare-se, d-sa dorea să rămîe o taină. In supărarea sa, d-nu Ministru a poruncit ca de astă-zl înainte să nu se mal dea presei absolut nici o informaţie de la departamentul pe care’l administrează ad-interim. Să lăsăm la o parte faptul că o asemenea interdicţiune nu se potriveşte de loc cu declaraţiunile unu! guvern, care pretinde că nu se sfieşte nici de control nici de lumină, şi să ne întrebăm pur şi simplu dacă cel puţin această măsură este înţeleaptă? Nu este nevoe de multă cugetare, spre a răspunde imediat nu, De regulă, cu cit guvernul va fi mal des în raport cu presa, cu cît o va ţine mal uşor şi cinstit în curent despre cele ce se petrec, cu atît şi informaţiunele inexacte, comentări râd voitoare, sus-piciunele, vor fi mal rare. Lucrurile cele mal neînsemnate, nu i au adesea proporţiunl mari, de cit din cauza silinţelor ce’sl daţi Miniştrii spre a le ascunde. Cu ârept cuvînt devine aspră presa, atribue guvernului inten-ţiunî rele, chiar criminale, cînd 11 vede lucrînd tot la întuneric parcă ar fi complice cu cel vinovaţi. Totul sfirşeşte prin a se afla o dată, cu toate interdicţiunile ministeriale, cu toate prohibiţiunele şi anunciurile lipite pe uşele cancelariilor. In definitiv in mal toate cestiunele, sunt două interese opuse şi dacă nu va vorbi unul va vorbi cel’alt interesat, astăzi sad mîine. El va vorbi singur, fără să i se poată controla spusele din cauza poruncel d-lul Ministru, ear ziarele vor conţine ast-fel informaţiunl inesacte, mal multe de cit ad conţinut pînă astă-zl. A cui are să fie vina şi în detrimentul cui? Tot în acel al guvernului care ’şl-a închipuit că inchizînd uşile sale, închide în acelaş timp gura lumeî. Presa va avea de acum înainte o scuză oficială pentru informaţiunile greşite ce se pot strecura cite o dată prin ziare, iar guvernul cînd se va plînge, vom fi in drept să’I răspundem. «Tu l'as voulu Georges Dandin!». DE LA CONSTANŢA LA GONSTANTINOPOLE (Urmare) 11 Din cauza evenimentelor intlmplate, Ro-mînil separaţi în două părţi, nu puteafl face de cît marile escursiunl împreună ; cele mici le-a făcut fie-care grup In parte De-a-lungul Bosforului se înşir una după alta o serie de localităţi, multe din ele staţiuni de vară, al căror aspect este foarte pitoresc. Pe ţărmul european, în diferitele preumblări pe Bosfor, am trecut pe lingă: Ru-melia-Kavac, Ieni-Ehmale, Mezarburnu, Bu-iuk-dcr6, Therapia, Ieni-kioi, Istenia, Emer-ghian, Bovagikiol, Rumelisar (unde se văd vechile fortificaţiunî), Biubeck, Arnaut-kioT, Kuri-cisme, Orta-kioI,,Besek-tasse, Cabat-isi şi apoi Stamhulul. Pe ţărmul asiatic am remarcat localităţi de asemenea natură ca precedentele, fie-care din ele avînd palate aparţînînd diferiţilor Paşi sad Sultanului. Incepînd de la Anatoli-Kavac, trebue să citez pe rtnd ; Bekos, Paşa-bace, Ciubukli, Kalaugea, Anadolişar, Kan-dili, Vanikiol, Cengelkiol, Belier-bel, Cus-gun-gik şi apoi Scutari. Din toate aceste locuri de vilegiatură, linele mal fermecătoare ca altele, Therapia şi Buiuk-dere sunt cele mal importante; întreg Bosforul însă cu ţărmurile sale.încîn-tătoare este de o frumuseţe rară. Preumblările Fără a căuta de a intra în detalii şi fără a păstra ordinea în care s’ad făcut preumblările, voi arăta principalele locuri vizitate cari ne-aă lăsat impresiuul pe cari nu le vom uita nici o dată. Cir-cir-siu. — Este o localitate In apropiere de Buiuk-dere, la o oră şi jumătate depărtare de Therapia. Drumul este admirabil In ce priveşte mal cu seamă frumuseţile cu cari natura a dotat această regiune. Pe vlrful unul deal, înconjurat din toate părţile de pădure, se află instalat un bufet unde vizitatorii găsesc o apă escelentă, cea mal bună apă din toate împrejurimile, care curge încet de tot dintr’un izvor din apropiere (Cir-cir-siu însemnează lncet-în-cet curge). Bent.— Drumul la această localitate este admirabil. Din Buiuk-dere până la Bent o sosea de platani, lungă de 12 kilometri a-proape, conduce la faimoasele rezervoare de apă din cari se alimentează o parte din cartierile din Constantiuopol. Sistemul ace-tor rezervoare este foarte vechi u şi este cel care a fost întrebuinţat de Arabi, mal cu seamă în Spania (la Alicantc). In o serie de văl s’au instalat baraje de o costruc-ţiune foarte solidă. Apele din ploi se strlng şi prin mijlocul tuburilor este transmisă in oraş. Sistemul este foarte rudimentar: apa stagnează multă vreme, este mocirloasă şi în timpuri de secetă ea lipseşte cu de-săvîrşire. Alte cartiere se aprovizionează cu o apă mult mal proastă ca cea din Bent, din un lac numit Derkos; In fine micile localităţi se servesc de apă din izvoare. Lucrările de la Bent, sunt foarte impozante şi ele afl trebuit să coste sume foarte mari, mal cu seamă ca ele aii fost făcute cam pe la 1820. In apropiere de Bent, se află o vastă pădure, cu arbori seculari, numită Belgrad, în care cu multă anevoinţă se poate pătrunde din cauza lianelor cari se Intindjpe distanţe de sute de metri. In Conatantiuopole Vizitele în Constantiuopol aii fost destul de interesante şi multe din ele au fost făcute de toţi escursioniştil la un loc. Tezaurul cuprinde bogăţii imense. Instalat In vechea reşedinţă a Sultanilor (iu Stambul) el cuprinde două mari camere. Printre obiectele de mare valoare istorică şi artistică In acelaş timp, am remarcat un tron luat de la Perşi, împodobit pretutindeni de pietre preţioase ; apoi o serie de ţesături de mătase acoperite cu perlele cele mal fine; smaragde lucrate şi brute de o mărime considerabilă ; vase de aur lucrate cu multă artă, bijuterii, etc. Costumele diferiţilor sultani ne au atras cu deosebire atenţiunea; din examinarea lor se vede oare-cum un fel de trecere spre o oare-care civilizaţiuue. De remarcat că în apropierea Tezaurului, se află clădit Palatul datorii publice, care pare a pîndi momentul pentru a pune mîna pe aceste bogăţii. Palatele din jurul Tezaurului sunt grandioase şi au o vedere splendidă asupra Cornului de Aur, asupra Bosforului şi asupra Mării de Marmara. Palatul Dolma-Badchd.—După vizita făcută la Tezaur, unde doul oficerl, cari cunoşteau bine limba franceză, ne-au condus peste tot cu cea mal mare bună-voinţă, am vizitat Palatul Dolma-Bactchă. Intrarea în acest palat, care este înconjurat de un parc imens, se face prin patru porţi monumentale. Palatul clădit In piatră şi marmură este o adevărată operă de artă. Interiorul cu deosebire este splendid, mal cu seamă cele două inarl saloane şi sala tronului. După vizitele făcute în acesledouă părţi— cari aîi durat aproape treime, ne-amîntors cu toţii în Pera; aceasta a fost în ziua de Vineri, cînd s'a ivit acea groaznică panică descrisă în corespondenţa deja publicată. Cu toate acestea, în timp de o oară tun putut străbate oraşul şi să ne dăm reumăc 2 EPOCA I seamă, de părţile sale interioare şi de unele părţi esterioare. Seraiul, unde se află Tezaurul, ocupă terenul pe care se ridica odinioară Bizanţul. De şi lăsat In desuetudine, totuşi so pot vedea Încă inclutătoarele pavilioane, grădinile superbe, martore ale puterii şi trufii de altă dată. Pe marginea Bosforului am văzut palate mult mai frumoase de cit acelea al vechilor sultani, edificii impozante, de arhitectură a-rabă sail persană Înconjurate de kioşcurl, de finttnl, de arcade şi de parcuri superbe. Natura nu mal puţin contribuc la frumuseţea acestor palate prin un cer aproape me-refi albastru şi prin o apă veşnic limpede; ast fel că aceste construcţiunl fermecătoare daft mahalalelor unde ele suiit situate aspectul cel mal seducător de splendoare o-rientală. Acest mare oraş Insă cu uu aspect atît de feeric privit de departe, lu interior Iţi inspiră un mare dezgust. Stradele pavate cu bolovani, strimte, murdare, cutreerate de clini, te face să crezi că te afil intr’un oraş care erl, alaită-erl era un simplu sat. Mal toate casele sunt făcute de scindurl şi d’abia de cîţl-va ani încoace s’a Început a se Întrebuinţa la ci n s truc tiu nl piatra şi marmura, cari sunt destul de abundente, mal cu seamă în Turcia asiatică. Edificiile^ cele mal curioase de vizitat In interiorul Constantinopolulul sunt bazarele, nu numai din cauza bogăţiilor şi a mărfurilor de tot felul ce se desfac, dar mal cu seamă din punctul de vedere al oamenilor de toate rasele şi din toate climatele cari se găsesc reuniţi acolo. Din cauza măcelurilor insă, ne a fost cu neputinţă de a le vizita, mărginindu-ne numai de a vedea cartierul uude ele se allă nstalate. Numei oasele incendii din Stambul, precum şi numeroasele răsboaie aă distrus a-proape toate monumentele vechiului Bizan-ţiu ; se mal vede numai pe piaţa Hipodromului, preţiosul trepied de brom, cu cei trei şerpi încolăciţi, pe care Plateenil îl depusese lu templul de la Delii, In amintirea victorii lor asupra Perşilor. Chiar din epoca Cesarilor bizantini nu aă mal rămas de cit coloane, cîte-va obelisce, apeducte in ruină, zidurile dărăpănate ale oraşului, rămăşiţele găsite din palatul Iul -Justinian şi cele două biserici ale Sfintei Sofia, acum transformate în moschei. Marea Sftnta Sofia, care se ridică pe ultima pantă a peninsulei Constantiuopoli-tane, nu mal este ca In timpul lui Justinian, edificiul cel mal grandios din univers. Ea este departe de a avea graţia şi eleganţa moscheii Achmedieh şi a altor moschee cu minaretele arabe zidite de musulmani. Ziduri de susţinere, case mici şi păcătoase în juru i datt edificiului un aspect greoiu. înăuntru, alţi stîlpl de consolidare şi vâiuiala Turcilor aplicată asupra splendidelor mozaicuri aii schimbat cu totul caracterul bisericii, însă puternica cupolă produce un efect prodigios. (Va urma) CRIMA DIN BALAŢl (Corespondenţă specială a «Epoceh) Aducerea asasinilor la Galaţi Aseară, la orele 10 şi 10, aii fost aduşi la Galaţi asasinii lui N. Ilagi Nicola. Peronul gărel era ticsit de lume ; mulţimea aştepta cu nerăbdare sosirea asasinilor. La orele 10 şi 10 intră în.gară treuul de Vasluiă; d. prim-procuror Gabrielescu şi judecătorul de instrucţie Bîrsescu aşteptuă pe peron. Iuti’un compartiment al unul vagon de clasa U a se aflaă asasinii, însoţiţi de cumnatul lui Mardare, un oare care Brătianu, de fel diu Vasluiă, care a tăinuit crima timp de două zile. Trei agenţi al forţei publice însoţesc pe criminali. Mulţimea e foarte agitată şi voeşte să vadă cu orl-ce preţ pe asasini. Magistraţii instructori, văzînd starea de surexcitare a publicului, aă crezut că e mal bine ca asasinii să fie scoborîţl la docurl, pentru a se evita incăerărl probabile între mulţime şi criminali, şi ast-fel trenul s’a Întors la cantonul din spre soseaua Reni. Aci asasinii aă fost puşi în două trăsuri cu coşurile ridicate şi îu mijlocul unul huideo formidabil aă părăsit portul pentru a fi transportaţi Ia poliţie. Primul Interogatoriu Cel doul asasin!, Petre Mardare şi Gri-gore aă fost supuşi la poliţie unul intero-gatoriă din partea primului procuror şi a judecătorului de instrucţie, interogatoriu care a durat pînă ia ora 1 noaptea. Asasinii aă mărturisit crima, lată cum a făptuit asasinatul, după dc-claraţiuuea lor : Grigore, fostul băiat in prăvălia lui Ilagi Nicola, a plănuit crima; el a căzut de a-cord pentru făptuirea el, cu Petre Mardare, de fel din IIuşl. In dimineaţa zilei de Mer-curl, Grigore şi Petre Mardare ad plănuit crima. Grigore a intrat cel d’ăntef in prăvălia lui Ilagi Nicola şi a cumpărat nişte rame; un moment după aceea Grigore se reîntoarse şi ceru alte rame. Pe căud Grigore vorbea cu Ilagi Nicola, soseşte şi Petre Mardare, care se adresează Iul Grigoro cu cuvintele: — Da tu Grigore, aci ? — Da, aci, răspunse Grigore. Grigore ceruse alte rame. Ilagi Nicola duse pe cumpărători în odaia din fund ; aci unul din cel doul vizitatori, — nu se ştie care diu el,— aruncă pe Ilagi Nicola la pâ-mînt şi amiudol 11 dădură mal multe lovituri de cuţit tu spate şi„ln cele din urmă una la git tăindu-I carotida. Ilagi Nicola expiră. Asasinii luară cheile de la bitul Iul Ilagi Nicola, deschiseră casa de fer şi o scotociră. El luară din ea 4650 de lei şi câţl-va bani, o pungă cu monede vechi de aur şi argint şi mal multe acte printre cari şi contractul de arendare al moşiei victimei. După săvîrşirea crimei asasinii aă eşit în strada Mare, neobservaţi de nimeni. El aă străbătut stradele Sf. Nicolae, a Băncel Naţionale, Antachi, Tecuci, aă eşit prin po-rumburl spre gara Vameşu, dincolo de Bărboşi, şi la orele 2 p. m. aă luat trenul pentru Vasluiă, unde aă descins la Brătianu, funcţionar la prefectură şi cumnat al Iul Mardare. El aă stat aci piuă Vineri, cînd aă plecat la Huşi, unde locuia tatăl lui Mardare şi de unda voiaă să plece la Leova, în Basarabia. Arestarea D. piocuror de Fălciă, primind telegrama parchetului de Covurlul, s’a prezintat imediat la tatăl lui Mardare, la Huşi. Acesta spuse că fiul săă nu este în oraş, dar că-1 aşteaptă să sosească din Vasluiă. Procurorul pleacă cu primul tren întru înttmpinarea criminalilor, cari fură arestaţi la Dobrina. Asupra lui Grigore s’a găsit suma de 4.500 de lei, contractul moşiei lui Hagi Nicola şi punga cu monedele vechi El aă mărturisit faptul. Grigore e minor, el u’are de cit 19 aul, Mardare insă, are 22 ani. La percheziţia făcută asupra lor la poliţie s’a constatat că ambii asasini aveaă cămăşile pline de singe, el nu schimbaseră rufele. Pe tot parcursul dintre Dobrina şi Galaţi asasinii aă plius continuă. Interogatoriul continuă azi la orele 8 dimineaţa. Vă voi comunica rezultatul. OFORMAŢlt SCANDALUL DE LA DIRECŢIUNEA C, F.R, Toţi agricultorii de la un capăt pînă la cel-l’alt al ţării sunt revoltaţi în contra direcţiunei C. F. R., în contra modului scandalos cum se transportă cerealele. l>iu cauza nepăsării di-recţiunei, agricultorii mari şi mici sufer pagube I-mense. Iată îu ce constă aface- s’au rea: * * * In anii trecuţi, văzînd că n’are destule vagoane pentru a satisface toate cererile agricultorilor «le a transporta cît mai în grabă grîuele la porturile dunărene, «lirecţiunea C. F. R. se împrumută din Elveţia, Belgia şi Germania cu 1500 de vagoane pentru campania de vară. Ku-i vorbă, că nici aşa nu putut mulţumi toate nevoile, dar tot era ceva. In auul acesta însă, direcţiunea C. E. R. în loc să se împrumute din străinătate cu un număr de vagoane, a împrumutat ea guvernului unguresc 500 de vagoane romîne încă de acum o lună. Aceste vagoane nici pînă azî n'au fost înapoiate. Comerţul nostru de cereale suferă enorm de mult. ca nici odată, şi exportul este redus la minimum posibil. Tom reveni cu amănunte. In urma intervenţiei d-lul Dum. Sturdza, decorările Capitalei, ale gărilor şi din Sinaia, cu ocazia vizitei împăratului Frantz Iosef, vor fi făcute nu numai cu stindarde ro-mineştl şi austriace, ci şi cu stindarde ungureşti. Iu schimb guvernul unguresc a dispus ca oraşul Orşova, cu ocazia inaugurării Porţilor de Fier, la care va azista şi M. Sa Regele Romi-niel, — sa lie decorat numai cu steaguri ungureşti. Congresul proprietarilor de vii din TecuciO, Bacău, Putna şi R. Sărat, întrunit alaltă-erl la Focşani, a ales o comisiune care să elaboreze un proiect de memoria ce se va adresa guvernului şi Corpurilor Legiuitoare, în privinţa îmbunătăţirilor ce urmează să se aducă vi-ticulturel. In Decembrie congresul va fi convocat din nou tot la Focşani. Erl după amiazl s’a ţinut un noQ consilia de miniştri. Malaxa e încă tot primar al Galaţilor. D. Take Anastasiu, vestitul satrap din Tecucia, şi-a dat singur diploma de bandit chiar în faţa străinilor. D-sa a angajat un mare număr de ţărani din Serbia la munca cîm-pulul. După ce sîrbil şi-aU isprăvit munca, aU cerut de la Take Anastasiu socoLeala. Acesta însă drept răspuns i-a închis la poliţie, i-a bătut şi pe urmă i-a izgonit. Nenorociţii, fără nici un ban şi lihniţi de foame, aU venit în Bucureşti şi s’aU plîns la legaţiunea Serbiei. D. Christici, ministru plenipotenţiar, cuprins de milă pentru aceşti nenorociţi, le-a dat cîte doui lei şi cîte un bilet de drum pînă la T.-Severin. intre cari cîte-va exproprieri, chestiunea mustăriilor şi mal cu seamă acea a fondurilor necesare pentru decorarea oraşului cu ocaziunea vizitei împăratului Frantz-Iosef. După ce d. primar C. F. Ro* bescu, d. vice primar Melissiano şi ajutoarele lor aU aşteptat pînă la orele 10. văzînd că nu se poate complecta numărul legal de consilieri—şedinţa s’a amînat pentru astă-seară. Ni sc spune că slujbaşii Ospie.iulul Mărcuţa n'au primit încă leafa pe luua Iulie. Avis Eforiei Spitalelor Civile. ArmeniI îu Romînin In urma măcelurilor cari au avut loc la Constantinopole, o mulţime de armeni au început să părăsească oraşul pentru a-şl scăpa cel puţin viaţa. 0 parte dintr’înşii s’aii îndreptat spre Romînia şi In zilele de 21 şi 22 August două vapoare engleze afi adus la Sulina 60 armeni, mal toţi hamali, printre cari sc află şi un mic comerciatit, cu familia sa, scăpaţi prin minune de furia bandelor turceşti. Cum refugiaţii nu aveau paşapârte— şi lesne se înţelege de ce— autorităţile din Sulina nu i-au lăsat să debarce, şi certndu-se telegrafic avizul d-lul prim ministru Dum. Sturdza, acesta a dat ordin ca armenii să fie expulzaţi cu primul vapor care va pleca din Sulina. # * * Starea în care se află nenorociţii armeni este nu se poate mai tristă, mal cu seamă că micile sume de bani ce au putut lua cu ditişii le-aii cheltuit în timpul transportului; ast-fel că cel l’alţl armeni stabiliţi în Sulina au fost nevoiţi să cotizeze intre el pentru a strlnge o sumă oare-care de bani, pentru a veni în ajutorul nenorociţilor refugiaţi, cari sunt îngroziţi etnd se gindesc că vor fi daţi în mina autorităţilor turceşti. Se vorbeşte că încă cîte-va sute de armeni vor sosi la Sulina în curtnd. * * * Procedarea guvernului a provocat o mare nemulţumire în tot oraşul, in care se află stabiliţi peste 2000 de armeni; pe de altă parte cel 500—600 turci din Sulina par a lua o atitudine oare cum agresivă faţă cu armenii, mal cu seamă de cîndj se cunoaşte măsura guvernului de a nu permite debarcarea refugiaţilor. * ♦ * D. Paul Slătescu, a chemat la prefectura poliţiei pe toţi armenii cari au venit în Capitală, în zilele din urmă, din Comlantinopol, şi le-a cerut paşaportul. Numărul acestor armeni se urcă la cîte-va sute. Cum el n'au paşapoarte, e probabil că guvernul îl va expulza. Madrid, 26 August. Cortesil s’aă amtnat sine die. Belgrad, 26 August. După ştirile venite dintr’un loc sigur, a-plicarea reformelor cuprinse In iradeaua imperială, Intllneşte piedici grele în Macedonia şi In Vechia-Serbie. Strasburg, 26 August «Elsasser Tagblatl» anunţă că deputaţii germani Bebel şi Bueb aă fost expulsall ieri din Franţa, fiind-că aveau intenţiuuea de a ţine o Întrunire de socialişti democraţi pe teritoriul francez. Sofia, 26 August. La alegerile municipale, guvernul a a-vut o isblndă complectă. Opoziţia a perdut mal multe localităţi şi are majoritatea numai In puţine comune. Nici odată alegerile n’ail fost aşa de regulate şi cu aşa puţine dezordine. EDIŢIA a 3 » 7? CHESTIUNEA^CRETEI Londra, 26 August. Din Canea se anunţă lui Daily News că sesiunea adunărel naţionale s’a inclus, după ce aceasta a hotărtt să facă un Împrumut de o sută de mii de livre, spre a veni in ajutorul populaţiei rurale şi pentru ca să formeze o trupă de poliţie alcătuită din 400 de streini şi destinată pentru cele patru oraşe mal mari ale insulei. INMORMlNTAREANtlNTULUI LODANOFF Moscova, 26 August. Aslă-zl s’a făcut îngroparea prinţului Lo-ba no fi'. Aă tost ţaţă membrii consiliului imperiului, reprezentanţii ministerului afacerilor străine, ambasadorul austro-ungar şi consulii. Prinţul a fost îngropat în mormîntul familiei sale, la biserica Znamenskaja, Consiliul comunal al Capitalei era convocat pentru a-seară, în şedinţă extraordinară, pentru aresolvi mal , Banca imperiului §i-a ridicat scomptul multe chestiuni de administraţie, I ia 4„/«. (Serviciul Agenţiei Romîne) Berlin, 26 August. SITUAŢIA IN CONSTANTIWOPOLE Constantinopole, 26 August. In ultimele zile ati fost arestaţi trel-zecî şi cinci de armeni, cari veniseră cu paşapoarte falşe. La Stambul s’aă găsit pla-carde revoluţionare. La Yldiz-Kiosk se află două mii de oameni înarmaţi cu puşti Mauser. Constantinopole, 26 August. A sosit al doilea staţionar italian, Galileo. 0 scrisoare pastorală a locotenentei patriarhatului armean, invită pe credincioşi să-şi înceapă în linişte afacerile şi să nu comită nici un act împotriva voinţei Sultanului. Această scrisoare mal porunceşte să se facă rugăciuni pentru Sultan. CALATORIA TARULUI Goerlitz, 26 August. Majest. Lor germane şi ruseşti aă venit lu gară la ora 11 şi au fost primite de autorităţi. Apoi s’aă dus cu trăsura descoperită la câmpul manevrelor, In mijlocul ova-ţiunilor entuziaste ale mulţimel. Revista trupelor corpului al cincilea a reuşit pe deplin. Majest. Lor ruseşti şi germane s’aă despărţit la gară, după ce s’aă salutat lu modul cel mal cordial. St.-Petersburg, 26 August. Mesagerul Imperiului, vorbind despre întrevederea de la Breslad, spune că va fi primită in imperiul german cu aceleaş sim-ţiminte de încredere, din cauza rezultatelor sale pacinice, cum a fost primită şi cea din Viena In Austro-Ungaria. întrevederea celor doul suverani cari s’ail consacrat la interesele păcel generale, oferă o nouă chezăşie pentru menţinerea acesteia. FOIŢA ZIARULUI cEP0CA> 61) L0UI8 JACC0LL10T MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA II îndată după sftrşirea luptei... Veţi prim-printr’un om al meă un cec la purtător pentru suma de 250,000 de lei la Banca Australiei. — Atunci u’am făcut nimic. — Pentru ce ? — D-ta socoteşti că al a-face cu un copil. Cum ? Vil la mine mascat, pentru ca să nu te pot recunoaşte, lini propui să omor uu om, ceea-ce Intre noi să fie vorba, este o mişelie, şi voeştl să am încredere în d-ta ca să lucrez pe datorie! A! nu, omul care este attt de laş pentru a plăti moartea adversarului săă, de sigur pentru că nu se poată măsura cu dlnsul, este ori când capabil să nu-şl plătească datoriile. — Ce voeştl d-ta atunci ? — Să-mi dai acel cec, acutn, înainte de a eşi de aci, alt fel, adresează-te alt-cuiva pentru această afacere. — Şi ce garanţie am eă ? — Cuvintul meă... Sunt Tom Powell, cel-d’întU boxor din toată Anglia; lumea întreagă mă cunoaşte ; dar d-ta cine eşti ? Iacă, eă mă învoesc şi alt-fel, demaschea-zâ-te, deelinăţî numele şi calităţile şi atunci primesc ca să mă plăteşti şi după asalt. — Este cu neputinţă. — Bună seara domuule, lasă-mă atunci să-ml isprăvesc baia. — N’aţl Înţeles, am spus numai că uu pot să vă spun cine sînt. — Atunci, plăteşte. Necunoscutul, fără a întrerupe vorba, scoase din portofoliul săă o foaie de htr-tie, semnată mal d’inainte cu un nume indescifrabil, pe care scrise cîte-va riuduri cu un condeiu de voiagiu, avînd cerneală într’un mic rezervoriu în corpul tocului. — Iacă cecul d-tale, zise el întiuzîndu-1 hereulelul. Omul mascat scrisese îu dosul cecului cuvintele : Plătibil la o zi de la vedere. Tom Powell, după ce îl examină cu a-tenţiune, îl înapoie necunoscutului. — Pe mine nu mă tragi pe sfoară, II zise el ; eă vreaă un cec pur şi simplu ; ceea ce fad d-ta Inii dovedeşte că al intenţiuuea să-mi tragi chiulu. Necunoscutul avu un gest do niinie, pe care însă U stăplni cu prudenţă. Drept or ce răspuns el luă diu noă portofoliul săă şi după ce alese un număr dc bilete cari să formeze suma necesară, le întinse bo-xorulul. — El, în sfirşit, iacăte rezonabil. — Acum eşti plătit, replică necunoscutul cu un vădit dispreţ, a trebuit să satisfac toate exigenţele d-lale; uu mal îmi rămîne nici un mijloc de a împedica plata acestei sume îu cazul cîud nu te a-I ţine de cuvint, dar bagă de seamă că dacă ne înşeli, mal curînd saă mal tîrziă răsbunarea noastră te va lovi. — Mă numesc Tom Powell, răspunse cu dispreţ luptătorul, şi ctud datorez, plătesc. Intru cît priveşte răsbunarea d-v, puţin îinî pasă. — Aide, răspunse necunoscutul vesel, ceasurile canadianului sunt acum numărate. Să nu fii supărat domnule Powell, iacă îţi daă mina. — Păstrează-ţi-o d-ta ! aceasta nu intră în condiţiunile noaste; şi nici nu ţiu la acest supliment de plată. — Ignobil asasin! murmură necunoscutul, fără însă să fie auzit de boxor. — Canalie murdară! zise Powell ca şi cum ar fi vorbit singur. Apoi urătind uşa vizitatorului săă necunoscut: — Aide, şterge-o, sunt obosit şi voifi să mă culc. Omul mascat avu un tremur nervos, instinctiv puse mina pe revolver, dar asta uu fu de cit o mişcare de furie, reprimată imediat. El eşi dind din umeri, dar tără să scoată un singur cuvint. Rămlind singur Tom-Powell era plin de veselie. — Iacă o călătorie în Australia, îşi zise el freclndu-şl miiuile, care promite să fie mănoasă. Eşind apoi din bae, trecu în camera sa de culcare, unde se grăbi să închidă lntr’o casetă de fier, bogăţia ce îl căzuse diu cer. Se culcă în urmă mulţumit şi cu conştiinţa împăcată a omului care şi dacă nu şi-a făcut datoria, a făcut totuşi o bună afacere CAPITOLUL IV Meeitngul francezilor. — O pro-vocaţlnne Insolentă. — Campionul francez. A doua zi de dimineaţă, cînd Victoria a început salva a celor o sută şi unu de tunuri, toată populaţiunea din Melbourne, care deja furnica în oraş, a putut să citească pe zidurile oraşului o insolentă provocaţiu-ne făcută Francieî şi tuturor Francezilor stabiliţi în Australia, cari nu putuseră găsi un campion care să se poată măsura cu boxorul englez, aceasta era spus intr’un limbagiă grosolan şi insultător, care făcu să turbeze de mînie pe francezii patriotici cari o citiră. Aceştia, In loc să dispreţuiască această Injurie ineptă, excitaţi şi de mulţi mea stupidă care aplauda această bravadă, organizară un meeting la orele 8 dimineaţa la restaurantul Collet, pentru ca cu toţii să se consfătuiască asupra măsurilor ce trebuiaă luate şi lu acest scop trimeseseră emisari In toate părţile oraşului pentru ca să previe pa conaţionalii lor. Bravul Laurent, care mal păstrase diu timpul cînd fusese militar obiceiurile matinale, se plimba liniştit prin oraş, cînd află şi el despre acest eveniment. Dacă ar fi trebuit să asculte numai indignarea şi curagiul săă, prima lui idee ar fi fost să meargă sft se înscrie el, campion al Francezilor în contra lui Tom Powell; dar se gludi că uu avea dreptul să facă acest lucru, fără a consulta mal luth pe contele d’Entraygues, şi se întoarse imediat la o-tel, uude i se spuse că un mesager venise deja ca să inviie pe toţi francezii din o-tel la restaurantul Colld pentru ora indicată. El găsi deci pe Olivier şi pe Dick preveniţi, şi gata ae a merge la ineeting. In- dignaţiunea lor era fără margini şi amin-doul eraă de părere ca o asemenea insultă trebuieşte plătită. Văzlndu-1 atît de bine dispuşi, el crezu că proiectul săă va ti primit cu entusiazm, ceea ce ll făcu să rămiie Înmărmurit cînd tinărul conte ÎI răspunse : — Tu, să lupţi îu contra Iul Tom Powell ! Dacă mal am vre un drept asupra ta, ve! şti că mă opun din toate puterile la aceasta. Dar pentru ce ? — Pentru ce ? pentru ce ? Find-că la prima mişcare vel fi doborît ca o vită ! — Oh ! esclamă fostul cuirasier, lovit in amorul săă propriu. — Da, ca pe o vită ! repetă tinărul conte ; Întreabă şi pe Dick. Ştiă că eşti destul de puternic, dar tu nu cunoşti absolut de loc lupta boxului şi englezul este foarte dibaciă în acest sport. Dar uită-te la el că u’are aerul să mă creadă 1 Dick. spunel şi tu că e un nebun. — Domnul conte, are dreptate, Laureut, zise imediat Canadianul. Ştii scrima ? — Am fost şef de repriză la regiment. — El bine, atunci al să pricepi. Ce crezi despre un om care nu a pus mina nici o dată pe o floretă, şi care cu toate acestea ar primi să se bală In duel de moarte cu un profesor de scrimă ? — înţeleg, răspunse cu tristeţă cura-giosui Laurent. Atunci vom lăsa fără uicl un răspuns această insultă. (Va urma). www.dacoromanica.ro ULTIME INFORMATIUNI E vorba ca împăratul Frantz Iosef, in vizita pe care o va face M. Regelui, să fie însoţit nu numai de d. conte Goluchowsky, ci şi de un ministru ungur, anume sau de primul ministru Bănffij sau de ministrul Yosika. D. Dim. Mârgăritescu, fost deputat, a încetat din viaţa erl Ia Constanţa. D. general Mânu se va întoarce la finele săptămînel în Capitala, venind din Ragaz. De şi scrisoarea d-lul R. Ralle, fost prefect de Fălciu, a apărut încă de erî dimineaţă în ziare, Voinţa d-lui Gogu Cantacuzino şi Gazeta guvernamentală n’au nici un cuvînt de desminţire său de apărare a patronului lor, la gravele acuzaţiuni ce-i se aduc prin acea scrisoare. Toate bateriile călăreţe din ţara vor fi concentrate în Bucureşti, cu ocazia defilării ce se va face în ziua de 17 Septembrie la Cotro-cenl, înaintea împăratului Frantz Iosef. Nivelarea platoului de la Cotro-cenl s’a terminat deja de trupele de genifi. In urma inspecţiei sanitare ce a făcut la Iaşi, d. Dr. Felix a invitat primăria locală ca să înfiinţeze în timpul cel mal scurt posibil un spital de izolare. Dacă aceasta nu se va face, boalele contagioase se vor întinde din ce în ce mal îngrijitor. călătoria suveranilor noştri — Relaţia Monitorului Oficial — Jot, 15 August, MM. LL. Regele şi Regina, Împreună cu A. S. R. Principesa mamă de Hohenzollern, A. S. Principesa mamă de Wied, A. S. Principele Friderich de Hohenzollern, fratele Regelui, şi urmaţi de suite şi mal mulţi invitaţi, aii bine-voit a merge scara la frumoasa vilă a d-lul Si-mon, proprietarul tutwlor stabilimentelor din Ragaz, unde familia organizase, tir onoarea Majestăţilor Lor, dansuri ruse in costume naţionale toarte bine reuşite. Numeroasele tablouri de preţ şi obiecte de artă adunate de această bogată familie, aă atras atenţiunea specială a Auguştilor Vizitatori. Luni, 19 August, la orele 103/« a. m., A. S. Principesa mamă de Wied, luându-’şl rămas bun de la Augusta Sa familie, a părăsit Ragaz, Intorcându-Se prin Zurich la Neuwied. MercurI, 21 August, Suveranii noştri, Împreună cu A. S. R. Principesa mamă de Hohenzollern şi A. S. Principele Frederich şi suitele aă părăsit Ragaz. Cu toată ploaia şi timpul friguros, munţii fiind albi de zăpadă, peronul gărel era plin de lume care venise să ureze Majestăţilor Lor drum bun. D. C. Nacu cu d-na şi d-şoarele, d. Dim. Giani cu d-na şi d-şoara, d-nele şi d-şoara Monteoru şi o mulţime de persoane din localitate, afl oferit M. S. Reginei numeroase buchete şi coşuri de flori, frumos împodobite cu panglice, colori naţionale. Msjestaţile Lor, mulţumind cu afabilitatea Lor obicinuită, ati convorbit clte-va minute cu toate persoanele presinte, după care suindu-Se In vagonul regal, trenul s’a pus In mişcare la ora 1 şi un sfert, sosind In gara Rheinech la ora 3 p. m. Aci A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern. urmat de suita sa, a primit pe Majestăţile Lor. A. S. R. Principesa Antonia de Hohenzollern, soţia Principelui, fiind bolnavă, nu a putut părăsi castelul Krauchenwies unde se află. O mulţime de persoane din oraş şi satele vecine venise pentru a ura bună sosire Majestăţilor Lor atlt de cunoscute In localitate. Majestăţile Lor porniră apoi în trăsuri, cu suitele, la castelul Weinburg. reşedinţa de toamnă a principelui de Hohenzollern,. unde vor petrece clte-va zile în mijlocu1 Augustei Lor familii. A. S. Principele Frederich, de la Rheinech a urmat drumul plnă la Lindau, pentru a intimpina pe A. S. Principesa Louisa, Soţia sa, care venea asemenea la Weinburg. La orele 7 şi jum. seara s’a servit prînzul. Sănătatea Majestăţilor Lor este din cele mal Îmbucurătoare. D-nu doctor Râmniceanu, medic şef al spitalului de copil, se reîntoarce în Bucureşti la 28 August spre a’şl relua clientela. Ministerul instrucţiunel publice aduce la cunoştinţa generală că la şcoalele rurale cursurile vor începe anul acesta la 1 Septembrie. In Monitorul Oficial de astâ-zl a apărut jurnalul consiliului de miniştri prin care se modifică art. 4 din regulamen- tul legel asupra servitorilor, in sensul că chelnerii nu intră în categoria servitorilor. Au sosit astă-zl în Capitală, venind de la Galaţi: D-l general Murgescu, comandantul flotilei şi d-l Scarlat Vârnav. Iar cu trenul din Moldova aă sosit: D-l Dr. Şuţu şi d-l Jean Lecca, prefectul de BacăQ. încă din anul trecut s’a înfiinţat în Judeţul Bacăfl o societate a corpului didactic in scop cultural, filantropic şi economic. Membrii corpului didactic întrunin-du-se în seara dilel de 16 August 96, aă verificat gestiunea consiliului de administraţie şi aii găsit-o în perfectă ordine, rcalegănd acelaş comitet compus din : Preşedintă, D-na Felicia Radu. Vice-preşedinte, D-nu N. Bibire. Casier, D-nu D. Broşteanu. Secretar, D-nu. Ioan Al. Lambrior. Membrii: D-nii I. Chirvisuţă, Eugen Tissercu, Nedelcu. Procesul Iacob Ţăranu Astă-zl s’a judecat înaintea consiliului de războiă al corpului II-lea de armată, procesul sub-locotenentuiul de rezervă Iacob Ţăranu, acuzat de insultă adusă superiorilor într’o conferinţa pe care d-sa a ţinut-o la Clubul muncitorilor în ziua de 13 Iulie trecut. Consiliul de războiţi era ast-fel compus: D. Colonel Grămăticescu preşedinte ; dd. Maiori Raronescu şi Constantinescu-Brad şi dd. căpitani Tomescu şi Minculescu, membrii. Acuzaţia era susţinută de d. comisar regal Paleologu. Pe banca apărărel eraO d-nil avocaţi Disescu şi Deodat Ţăranu, fratele acuzatului şi d. căpitan Demetriade numit din oficiu. După citirea actului de acuzaţie, s’a procedat la ascultarea martorilor, dintre cari cel mal principali aă fost: d. dr. Ţăranu, fratele acuzatului, doamna Ţăranu soţia lui, dd. Al. Ionescu şi Sprân-gati ambii din redacţia ziarului Lumea Nouă şi dd. AI. Georgescu, Tache Geor-gescu şi TabacovicI, membrii în Clubul muncitorilor. Toţi martorii aă declarat categoric că inculpatul Iacob Ţăranu în conferinţa ce a ţinut la Clubul muncitorilor, în seara de 13 Iulie, nu a făcut de cît să combată în principiu instituţiunea armatei permanente, fără însă să aducă insulte superiorilor săi; că vorbind despre bătaia în armată, conferenţiarul a spus că acum de şi se bate încă, totuşi acest sistem este mal puţin întrebuinţat in cazărmi de cît odinioară. Martorii spun că din auditor aă fost clte-va persoane cari au spus că bătaia este încă în vigoare în armată şi aă dat ca exemplu pe d-nil căpitani Botez şi Orâşeanu. Martorul Alexandru Ionescu, redactor al ziarului «Lumea Nouă», declară că conferenţiarul nu a spus absolut nimic pe socoteala acestor doul căpitani, dar că dinsul care a făcut darea de seamă a conferinţei a intercalat întreruperile făcute de auditori, punîndu-le in socoteala conferenţiarului, şi că a făcut a-cest lucru pentru susţinerea teoriei socialiste a Naţiunel armate în combaterea armatei permanentei. Acuzaţiunea susţinută de d. maior Paleologu, comisar regal, după ce în cîte-va cuvinte biciueşte partidul socialist, arătîndu ’l ca un râfi al societăţii moderne, schiţează trecutul lui Iacob Ţăranu în viaţa sa militară, arătîndu T ca un militar nedisciplinat şi nesupus, fapte pentru cari a suferit două pedepse disciplinare, una de 24 de ore fiindcă nu salutase pe un brigadier pe calea Victoriei, şi alta de două zile pentru lipsă de la instrucţiune. Venind apoi la fondul acuzaţiunel, a-rată că inculpatul, cu intenţiune, în conferinţa sa a căutat să compromiţă armata ţărel în general şi a insultat întreg corpul ofiţeresc şi in special pe căpitanii Botez şi Orăşeanu. Pentru a dovedi aceasta, citeşte darea de seamă publicată în ziarul «Lumea Nouă din ziua de 16 Iulie, în care toate insultele eraO puse în gura conferenţiarului. Terminînd cere condamnarea acuzatului şi aplicarea art. 53 şi 217 din codul de justiţie militară. Apărarea, prin d. avocat Disescu, care Sntr’o strălucită pledoarie aduce elogii armatei romine, declarîndu-se partizan al armatei permanente, combate acuza-ţiunile aduse lui Iacob Ţăranu. Susţine că art. 53 din codul penal militar nu poate fi aplicat lui Iacob Ţăranu, comentînd sensul cuvintelor «în timp de serviciQ« saO «din cauza serviciului» din acel articol. Preşedintele consiliului formulează următoarele două cestiunl la cari consiliul avea să răspundă: 1) Dacă soldatul concediat Iacob Ţăranu este vinovat că în ziua de 13 Iulie într’o conferinţă ţinută la clubul muncitorilor a adus insulte superiorului săfl Căpitanul Botez ; şi 2 Dacă în aceeaşi conferinţă Iacob. Ţăranu a insultat pe Căpitanul Orăşanu D. Comisar Regal mal propune o a treia cestiune ast-fel formulată : 3) Dacă soldatul concediat Iacob Ţăranu, în conferinţa ţinută la clubul muncitorilor in ziua de 13 Iulie, a adus in- sulte întreg corpului ofiţeresc al armatei Roraîne. Consiliul a respins această cestiune propusă de comisarul regal. După o scurtă deliberare, consiliul a răspuns în mod afirmativ la ambele ces-;iunl şi a condamnat pe concediatul Iacob Ţăranu la un an de închisoare militară. Această sentinţă a produs o vie sen-saţiune in numerosul public care venise in sala consiliului de război, ca să asiste la acest proces—public compus în cea mal mare parte a membrilor Clubului Muncitorilor. Avocaţii lui Iacob Ţăranu vor face recurs în contra acestei sentinţe la consiliul de Revizie. ARMENII REFUGIAŢI IN BUCUREŞTI Armenii chemaţi Ia poliţie.—Expulzarea armenilor.—Numărul refugiaţilor.- Măcelurile din C'ou-Htanttnopol. Guvernul liberal al d-lul Dum. Sturdza a luat straşnice măsuri de a expulza pe toţi armenii refugiaţi în ţară de groaza măcelurilor din Constantinopol şi din Turcia. Pentru a putea da cititorilor noştril relaţiunile cele mal exacte asupra a-cestel cestiunl grave, un redactor al nostru s’a adresat părintelui Moscofian, preotul bisericet armene din Capitală. —• Este adevărat părinte, că armeni refugiaţi în Capitală de groaza măcelurilor din Constantinopol, au fost chemaţi ieri şi alaltă-ierl la poliţie ? — Da, au fost chemaţi mal mulţi armeni pe la diferite secţiuni poliţieneşti şi interogaţi de inspectorul Anto-nescu, sau de comisarii respectivi. IÂ s’aii cerut paşapoartele sau alte acte justificative. Unii din el, veniţi astă primăvară în Capitală, au acte justificative, dar cel mal mulţi, oameni cinstiţi de alt-fel, n'au nici un fel de paşaport. — E adevărat că guvernul îl expulzează pe toţi aceia cari n’au paşapoarte ? — Nu ştiu nimic despre acesta. Dar ar fi foarte trist dacă guvernul ar recurge la acest mijloc nemilos, împotriva unor meseriaşi nenorociţi. Romînia ’şl cir clesminţi reputaţia de Stat liber şi ospitalier, dacă ar goni din ţară pe victimele intoleranţei turceşti. Se cer paşapoarte de la aceşti nenorociţi! Dar de unde să le aibă ? Credeţi că stăpi-nirea turcească le dă paşapoarte ? Da, le dă paşapoarte pe vecie cu iataganul său în apele Bosphorulul! Cum credeţi că aceşti nenorociţi înspăimîntaţl de grozăviile ce s’au petrectit în Constantinopol şi cari se petrec zilnic, în măsură mal restrînsă, în tot largul imperiului turcesc,—ow mal avut vreme să se gîndească la paşapoarte. El au, căutat să scape de urgiile turceşti şi aii apucat pe unde aii piitut. Şi apoi etnd e vorba de paşapoarte, legaţiunea turcească din Capitală nu dă nici măcar armenilor supuşi turci, stabiliţi de mal mult timp în Capitală ; mi s’a întîmplat mie, care sunt cetăţean romîn, să depun garanţie pentru cile un armean, şi totuşi legaţiunea otomană respinge sistematic orice cerere. E o persecuţie ne închipuită în contra a tot ce este armean. — Şi cit de mare poate fi numărul refugiaţilor armeni ? — Noi îl avem notaţi pe toţi, căci cum vin în Bucureşti, prima lor grijă e să ceară protecţia noastră, a comunităţii armeneşti. S’au refugiat în total 70 de familii, adică vr’o 120—150 de suflete. Dintre aceştia cea mal mare parte s’au refugiat astă primă-vară, adică după măcelurile de astă iarnă din Asia mică. Acum, în urma măcelurilor din Constantinopol, abia au venit 5—10 persoane, printre cari un tină r care ca prin minune a scăpat din ghiarele bandiţilor, după ce părinţii Iul, două surori şi trei fraţi au fost măcelăriţi. — Şi ce ocupaţiune au aceşti refugiaţi ? — Toţi sunt mici negustori şi meseriaşi ; cel mal mulţi sunt pantofari. Acel veniţi acum cAte-va zile, vr'o patru persoane, sunt din Rodosto (Tekirda). — In cazul dacă vor fi expulzaţi, unde se vor duce aceşti nenorociţi ? — Cred că in Bulgaria, unde s’au refugiat deja foarte mulţi şi unde găsesc o primire părintească din partea autorităţilor. înscrierile la Liceul sf. Gheorglie din Bucureşti au început de la 20 August şi să primesc în toate zilele de la 8 — 12 dimineaţa. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 25|6 Septembrie 1896. Tendinţa pieţei uoastre de tot neschimbată pentru toate articolele In general. S’a * Grlfl curat de 59/60 libre cu 9/9.40 hect. şlep » cu 4 °/o c.s.59 '/» » 8.80/9 » » » » 8/10 » » 58 3/t > 8.10/8.40 9 » » 15 » » 58 > 8.50 c.x. vag. Porumb 59 9 5.50 şlep > 57 9 4.7080 9 Secară 54 */i 9 5.80 9 » din vagon fi 720/760 vagonul Orz » » după călit. fr. 730/780 9 Orzoaică > > 9 » 800/1200 9 INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „POMPILIAN1 64 - 66, — CALEA RAHOVEI, — 64 - 66 —BUCUREŞTI— Sub direcţiunea d-rel ConHtanţa Pompilian licenţiată iu ştiinţele matematice din Bucureşti şi din Paris (Sorbona) Se primesc eleve interne, şi semi-interue. Cursurile vor începe la 1 Septembre a. c. Invăţămintul coprinde cursul primar şi secundar, divizate precum urmează. 1) Secţiunea de învăţământ clasic (Bacalaureat) examenele se vor trece la şcoalele statului. 2) Secţiunea de cultură generală ..examenele se vor trece in institut. 3) Secţiunea de pictură sub conducerea d-lul Pompilian, artist-pictor, se va pune la disposi-ţia elevelor o vastă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru. 4) Secţiunea de muzică, sub conducerea d-na Emilia Saegiu, profesoară la conservator. 5) Pentru educaţiunea, studiul lirabelor străine şi lucrul de mână. am reuşit in tratativele ce am avut cu unul din cele mal bune institute de educaţie din Paris, a’ml procura institutoare şi guvernante, personal format din a-cest institut. Localul in care este instalat, noul institui, a fost, construit expres pentru şcoală, conform cu toate condiliile liygienice; coprinde săli de studiă, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc. O grădină spaţioasă înconjoară tot localul, caro e prevăzut cu iuslalaţiune de apă şi gaz. Pentru elevele semi-iuterne se va organiza un servicifi de onmibus. Personalul didactic se compune din Matemat. şi Cosmografie N. Coculescu, dr. în matern, prof. la Universitate Morala şi Filosofia . . D-nu Jtădutescu Mo- tru, dr. in filosofie Fizica şi Chimia . . . M. Popovici, doctor in chimie Ştiinţele naturale . . . N. Demetrescu, licenţiat in ştiinţe Matematica.............A. Ioachimescu, ingi- ner, licenţiat în matematici Limba Romină . ... O. Adaniescu, lic. in lit., prof. la giran. Sincai Limba şi Liter. Franceză Femand Brulin, prof. la Collige Rolin (Paris) Istoria şi Geografia . . D-ra Olga Marinescu, lic. in litere, prof. la externat Religia............Archidiaconul G. Gibescu licenţiat in theologie Istoria . . . , . D-ra Aurelia Velescu, absolvent al facult. de lit. Hygiena .... D-na L. ăfoscuno-Sion, dr. in medtcină. Desemn şi pictură............D-ra Ch. Lejâ Institutrice .... D-ra Victoria Davidescu, diplomată a 6 cl. din Asisul Elena Doamna. Deosebit de această listă, care urmează a se mal complecta, toţi profesorii vor fi secondaţi de repetitoare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universităţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interogav zilnic pe eleve. înscrierile se pot face incepînd de la 1 August. Pentru orl-ce informaţiunl mai detai ute a se adresa la direcţiune de la 9—2 a. m. şi de la 2-6 d. a. 146 20—13 NOUL INSTITUT DE BĂEŢl — Bucureşti, Calea Plevneî 104 — Sub direcţiunea d-lor I. CLINCIU şi G. POPA Profesori la Liceul Lazăr Cursurile primare şi liceale vor începe la 1 Septembrie cu următorul corp didactic: Ion Clinciu, licenţiat in litere şi filosofie, prof. de istorie la liceul «Lazăr». George Popa, licenţiat în litere, prof, de limba latină la liceul «Lazăr». George Comau, doctor in filosofie, prof. de limba germană la «Seminarul Central». Nieolao Colceag, licenţiat in litere şi filosofie, prof. de limba elină la giuinasiul «Şincal». George Adamescn, licenţiat în litere, prof. de limba romină la gimnasiul «Şincal». Ion Bidu. licenţiat in litere, prof. de geografie la liceul «Mihaiti Viteazul». Aurel Saciu, licenţiat in matematici. Doctor Băntzoio, prof. de higienă şi medicul internatului. George Sima, absolvent al facult. de litere şi filos. L. Leveqae, prof. de limba francesă. M. Schroff, absolvent al facultăţii de litere. D. Ghirapa, licenţiat in sciinţ. fisico-chi- mice, profesor la liceul «Mihal Viteazul» Lt. Pani Angelesen, absolvent al şcoalel speciale de artilerie şi Geniâ. " Nieolae Clincin, student al facultăţel de ştiinţe naturale şi al facultăţii de medicină, an. IlI-a. Nioolae Angelesen, laureat al şcoalel de Belle-arte din Bucureşti. Eugenia Constantinescu, absolvent al conservatorului. Ion G&lescu, fost director şi institutor public. Nieolae Moceann, student in drept. Rudolf Fischer, » » » Gheorghe Stoian, student in medicină. Georges Bobillier, absolvent al gimnaziului din Besanţon. Dumitra Lecca, sub-directorul institutului. înscrierile încep la 15 August. Sunt primiţi şi elevi, cari neavându-şl încă situaţiunea şcolară regulată, doresc să treacă examenul de înscriere la şcoalele publice. Prospecte se trimit gratutit după cerere. 151 15-12 Institutul francez de Domnişdre V. M. CHOI§Y autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA NEGUSTOR, IO BUCURESCI Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile încep la 2 Septembre. înscrierile de la 20 August st. v. 137 25-16 NU SĂMANAŢÎ furii a Întrebuinţa Germinatornl «I rului Quaraute DeMcalonne, cel mal bun ingredient recunoscut pretutindeni pentru păzirea cerealelor in contra tutulor boaUlor §i pentru desvoltarea şi întreţinerea spicuriler. Peste 5000 cutii de Germinator s'aO şi vin-dut în Romînia. Cutia 7 lei loco: pentru comenzi peste 40 de cutii se acordă 10 la sută rabat. Comenzile trebuesc adresate la Agenţia llavas, Bucureşti. 166 • 10-4 INSTITUTELE-UNITE IAŞI Institutele-Unite din Iaşi, fundat in 1866 de către o asociaţie de profesori universitari şi secondarl, situat in partea cea mal liigienică a oraşului, compus din două mari clădiri pentru clase şi dormitorii, două mari grădini pentru recreaţii, (despărţite de curtea de serviciu), face cunoscut Onor. părinţi că primeşte elevi interni şi externi atit pentru cursul primar cît şi pentru cursul de liceu complect. Despre modul de tratament, educaţiu-ne şi instrucţiune ce se practică în a-ceastă şcoală, este de notorietate publică că asociaţiunea face mari sacrificii pentru a corespunde cerinţelor. Deschiderea cursurilor la începutul lunel Septembrie. înscrierea se face de la 20 August în fie care zi de la 8 — 12 a. in. şi 2—5 p. m. Condiţiunele de primire se trimit prin poştă la cerere. Uniforma obligatorie. Direcţiunea 165 LICEUL MODERN DE FETE DIRECT6RE i MARIA EKIU BĂLTEAMU BUCUREŞTI, CALEA, MOŞILOR, No. 162 In Septembre viitor, această şcoală intră In al 2-lea an de la înfiinţarea ei. In anul trecut, primul el an, a avut LICEU COMPLECT, CURSURI SECUNDARE, CLASE PRIMARE şi GRADINA DE COPII. Eleve interne, externe şi semi-interne. Personalul didactic ales în condiţiile şed-lelor Statului. Regim şi local igienic. Educaţie sănătoasă. Anul trecut, deşi primul, s’au presentat 5> eleve la bacalaureat, din cari 4 au reuşit Îe deplin. |Se trimit PROSPECTE ori cui va cere. 16g 10—4 LICEUL SF. QHEORBHE 166—Cale» Victoriei.—166 (Ia faţa Ministerului de Fin&nce) Acest institut coprinde pe lingă clasele liceale, un curs bine organizat de clasele primare. Studiile încep la 1 (13) Septembrie. Instalaţia respunde întru toate unul aşezămînt de instrucţie şi e-ducaţie. Profesorii aleşi între cel mat distinşi al învăţămîntulul public. Doi pedagogi străini, unul francez şi altul german, aduşi anume, vor conduce convorbirea elevilor în orele de recreaţiune Repetitoril pentru meditarea lecţiunilor sunt aleşi dintre studenţii facultăţilor repesetive. Se învaţă pe lingă studiile liceale, limba germană şi franceză in clasele primare, ca şi in cele liceale interioare ; limba ongleza este facultativă Maeştri recunoscuţi de piano, vioară, danţ, şi scrimă. Informaţiunl mal de aproape se pot lua în cancelaria liceului; se trimit prospecte gratis. Director, Ang. Demetrescu. 169 15-5 INSTITUTUL DE FETE ,DOBEEI€!J£ FONDAT IN ANUL 1882 47—STRADA SCAUNELE-47 Cursurile primare şi liceale vor începe la 1 Septembrie cu vechiul corp didactic Programul este acela al Şcoalelor Statului. Studiul limbelor franceză şi germană o-bligatoril de la clasa I-a primară, va fi o-biectul unor îngrijiri speciale, aşa ca elevele, după clţl-va ani de şcoală să poată vorbi, cu înlesnire aceste două limbi. Musica, limba engleză şi pictura sunt facultative. înscrierile se fac de la 25 August. Directoare : El PHROSINA C. C. D0-BltESCU absolventa a Scoale! Centrale dc fete din Bucureşti şi a Şcoalel Regale superioare de fete din Berlin. 176 15-3 Liceul Clasic Romîn Şi Liceul Real Francez Strada Fontinei, No. 8 BUCURESCI sub direcţiunea D-neT FiiionesCU absolventă a şcoalel superioară din Lan-sanne (Elveţia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala cen trala înscrierile se iac iu toate zilele la cancelaria institutului. I*este cîte-va zile va urma lista profesorilor. 178 15-2 DIRECŢIUNEA INSTITUTULUI DE DOMNIŞOARE „ ŞCOALA AOCA« Bucureşti Str. Armeană—Calea Moşilor Aducem la cunosciinţa părinţilor că la 25 August Încep Înscrierile pentru anul şcolar 1896 (97) (curs primar, liceal şi grădina de copii). Internatul se deschide la 1 Septembrie ; iar cursurile —după programele Statului— încep regulat la 9 Septembrie. 179 5-2 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 26 August, 1896 Cump. vmd 4°/» llentâ Âmortisahilă. . . 86: V» 87 '/» 5«/o » Amortisubilă. . . 100 100 7* 6 5o/o Obligat de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 ■/, 94,’/. 102 95 V. 5°/o » » » 1890 95 3.A 96 7« 5»/» Scrisuri Funciar Rurale . 92 92 V* 5 •/. » » Urbane . 88 */. 88 4»/. » » » Iaşi . Acţiuni Banca Naţională. 82 l/« 82 ■/. 1610 1650 » » Agricolă . 218 — 222 — » Dacia Romînia asig. 438 — 415 — » S-tea Naţionala asig. 465 — 465 — S-tatea de Construcţiuni . 175 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 ii 2 12 Mărci Germane . . . . 1 23 1 25 Bacante Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu mctşineh dublu-cilindrice, din fabrica Albert A Cj«, Frankenthal şt cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furi A M ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru - VOAS TU ECTII VJB BB FIAII - I. HAUG Strada. Isvor, No. HO Bucuresci efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. speialltate florărie, aere, gradine ne earnă, pavilioane in fler ete. etc, Primesc comande nentru Provincie: — Preţuri Moderate — 100-75 APA MINERALA „MIRCEA” COFOU IAŞI Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, din cauza bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentindu-se de mal mulţi d-nl doctori, satt constatat pînă acum că, vindecă : ’ boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor. congecHele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit In Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj • A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit In capitaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 _ (100—63 PIANINE Dc la renumita fabrleă GUST. ADOLPH IBACH BARMEN FONDATA IN ANUL 1791 De vînzare pe preţurile fabrioel la A. FELDMANN BUCURESCI, Strada Deeebal No. 20. 91 26—10 Ii» Typogralia «Epoca» se vinde hîr tie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EP0CA“ sa află în Stradn Clementei No. 8. * La Tipografia EPOCA se vinde lirtie aculatulmră cu 45 bani kilogramul, in pachete de 10 kilograme. — URINEI — Executată în mod conştiincios, după metodele cele mai nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din comerciă, precum băuturilor alcoolice în general, lapte, unt, oleîurî minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare la VITCOB» THURINGER FARMACIST BUCURESCI 154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mai bogut depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebuinţate la căutarea, bolnavilor. 79)___________________________ (25-25) E. WOE Studii şi întreprinderi BUCURESCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL PA H18 - C? A E, A TI Cel mai' mare deposit de toate articolele technice Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinură şi| serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de Tubuvi de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepăpentru Vin şi Grădini \ Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură fig" Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur Cauciuc şi Asbest toate articolele. — A rina ture de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balota. — Macarale, Vârtejuri şi Troliurl — Maşlne şi unelte de tot felul. Table de fier, negre plumbate, galvanisate şi de zinc. \ — Oţel turnat englez şi Bessemer. — pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate] distila tescovina! drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare.] Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazanelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sad din o singura dată gradul cerut satt prin rectificare după ] voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGE8 | A. CARANFIL, Galaţi, sad la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. Depoul general Bucuresci str. Doamnei 27 casa Bilcescn 16 100-68 ATELIER de reparaţie de ori ee fel de maşine 81 FABRICA de objecte de fler şi alamă pentru | construcţiuni de case. 50—3 -30 99 PATRIA 66 IEDAUŢ1A $1 ADMINISTRAŢIA Murului KPUUA se aflu in strada Clemenţei No. 3. SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societâţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 •£.V Cel mal bun , nutriment pentru 1 Copil ■ La Fleurd’Avoine Knorr Vindecă toate afecţiunile de stomach 41 [REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOTUS KL1NGER MIMJCUWA'SFM, Strada Calomfirescu No. 7. (50-50 Societatea 8 a? X te o Kc $ i se - » O ee M M ţi a mal multor autorităţi din ţară Acest oţel a fost încercat Jn arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Englitera, a căror certificate le posedăm. Detaliurl, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri gratis 3* franco. 2 RoprezentanţI şi depozit general (100—100) I. DIMOVICI A C-le Bucureşti, str. Doamnei, 24 Brăila, calea Regală, 6 - No. 3.