SERIA n.—ANUL n, No. 237 Ediţia a treia DUMINICA, 25 AUGUST 1898. NUMARULJO BAN|I ABOÎÎAMEirTFXE încep la 1 şl 15 ale fiecărei luni şl sa plătesc tot-d’a-ona Înainte In Bucureşti la Casa Administraţia] In judeţe şi străinătate prin mandate poştala Un an In ţari 30 lei; In străinătate 50 lei ?aoe luni ... 15 > » > Î5 > rel luni . . . 8 * > > 13 » Un număr In strein&tate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ BEDACŢIA No. S-STRADA CLEMENŢEl—No. S NUMaRUL 10 BANI e ANENOURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In strein&tate, direct la admtnietritfie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » » II.......3.— > » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul| Un urnit vechlă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢE! -No. 3 NOROIUL COLECTIVIST.- INTERVIEW Cil BANFFT NOROIUL COLECTIVIST Ni se imputa adese ori ca prea vorbim mult de hoţiile ce fac administratorii colectivişti în ţara; sunt oameni cari îşi închipuiesc că exagerăm din interes de opoziţie. Astăzi, aceşti sfioşi ati prilej sa vadă ca imputarea ce ne fac e foarte nedreapta : nu numai că nu exageram, dar suntem în tot-d’a-una mai pre jos de realitate. Şi aceasta fiind-câ n’avem putere destula ca să urmărim pe toţi administratorii colectivişti din ţara întreaga. Iată scandalul de la IIuşI. E vreme îndelungată de cînd, pe baza unor informaţiunl sigure, am denunţat că la Huşi se fac nereguli şi hoţii, ca prefectul ştie, dar tace, că guvernul de asemenea ştie. Am fost dezminţiţi de organele oficioase; pentru ca dezminţirea să aiba mal multa putere, s’a trimes la Huşi inspectorul Luca Ionescu, după a căruia întoarcere s’a spus de oficioase ca nimic nu e adevărat din denunţările făcute de noi. La rîndul lor, sfioşii vor fi zis iarăşi : «încă o exagerare de a opoziţiei». El bine, acum se dovedeşte că noi am avut dreptate, că oficioasele aQ minţit, că guvernul a minţit, că pi imami a făcut hoţii şi neregula-ritâţl şi că prefectul a tăcut şi a tăinuit. Ministerul de interne a înlocuit pe prefectul de FalciQ şi a disolvat consiliul comunal de Huşi—iar primul organ oficios al guvernului, Voinţa Naţională, ne spune pentru ce şi cum s’au făcut înlocuirea şi disol-varea. Despre primarul de Huşi, organul guvernului spune nu numai c’a administrat necinstit, dar şi că are «oare-cari dosare», a cărora răsfoire ar arunca «oare-care lumină asupra tristei sale persoane». «Voinţa» interzice acestui domn dreptul de a vorbi de cinste. In cît priveşte pe prefectul de FalciQ, organul guvernului îl acuză de «legături mal mult de cît compromiţătoare cu primarul», II învinovăţeşte de «imbecilitate administrativă» şi-I aruncă în obraz că e cartofor, atît de cartofor, în cît «ar fi ajuns să joace în cărţi şi judeţul a caruia administraţiune îl era încredinţată». Şi lucrul nu se opreşte aci. D. G. Cantacuzino, ministru interimar la interne, mărturiseşte că de mult a sfătuit pe prefectul Faldului să nu se dea pe mîinile primarului de Huşi. Organul oficios şi guvernul însuşi recunosc deci asta-zl cu prisos ceea ce am denunţat noi şi fusese tăgăduit de acelaşi organ o-fieios şi de acelaşi neruşinat guvern. Cel sfioşi, cari se tem că exageram din spirit de opoziţie, pot vedea că am fost mal prejos de realitatea pe care o dezvăluie as-ta-zl Voinţa Naţională — şi pot sa tragă învăţăminte pentru viitor, căci nu tot-d’a-una vom avea norocul ca acum, să fie guvernul însuşi silit a mărturisi adevărul. Destrăbălare, prostie, mişelie, hoţie exista peste tot în administraţia colectivista, de sus pînă jos. Dar guvernul o ascunde cu cea mal mare grija,—singura lui grija, căci alta nu face de cît acopere noroiul şi cangrena partidului. In cazul de la FalciQ s’aQ dat pe faţa lucrurile fiind-că un impor- tant membru al guvernului avea interes să se dea pe faţa. D. G. Cantacuzino, interimar la interne, ţinea cu orl-ce preţ să numească prefect la Falciu pe varul d-sale, d. Callygari. Numai încipă* tînarea d-lul Ralede a nu demisiona din locul de prefect —încăpăţînare întreţinută de primarul Huşulul—a silit pe ministrul de interne sa recurgă la masuri extreme şi să dea totul pe faţă. Alt-tel ar fi făcut cum face la Galaţi—situaţiunile se aseamănă ca doua picaturi de apă—unde îşi da toate silinţele să acopere pe fostul săO colaborator, actualmente prefect, şi pe protejatul acestuia. Noroiul colectivist e întins şi a-dînc ; dar nu în tot-de-a-una ţîşneşte singur pînă în ochiilumii. URMĂRILEJCALOŞIEl Ii» Galaţi, în centrul o-rasului, ziua ’n amiaza mare, un fruntaş şi bătrîn neguţător e asasinat în prăvălia sa. Nu mal departe decît a doua zi, o bandă de boţi săvîrşeşte un furt cu spargere, tot în centrul oraşului. îndrăzneala criminalilor e din cale afară mare, e ue mai pomenită... «Iar naturală. Cînd toată administraţia, de la ministrul «le interne şi pînă la prefectul de judeţ şi poliţaiul local, îşi pierde «le atîtea luni timpul şi puterile căutînd a acoperi hoţiile primarului Malaxa, e firesc ea criminalii să înţeleagă eă Gala-ţul e un sat fără cîini şi să nu mai aibă nici o teamă. Iată urmările pipăite ale ticăloşiei guvernului colectivist. PORTRETE ADMINISTRATIVE ZUGRĂVITE DE MINISTRUL DE INTERNE Nu vorbim noi, vorbeşte Voinţa Naţională, primul organ oficios ăl întregului guvern şi ziar dirigeat şi astă-zl de d. G. Cantacuzino, ministru interimar la interne. Şi iată ce spune a-cest organ despre un primar şi un prefect al regimului. Să începem cu primarul; e de la Huşi şi se numeşte Cişman. Despre el Voinţa Naţională zice, la rubrica ultimelor informaţiunl, în numărul el 3505 de la 23 August: «Noi oousiliam pc <1. Cişuian să nu se arate prea mare apărător al principiilor şi al cinstei, căci am putea răscoli oare-cari dosare, cari ar arunca oare-care lumină asupra tristei sale persoane». Vrea să zică, după spusa ministrului de interne, primând de Huşi e o tristă persoană căreia nu-l e permis să vorbească de cinste din pricina «oare-căror dosare», din răsfoirea cărora ar eşi o «oare-care lumină» urîtâ. Iată acum şi portretul prefectului de Fălciu, d. li. Ralle, făcut tot de «Voinţa Naţională», tot în numărul el 3,505 din 23 August, în prima pagină : — Prefectul Raite avea «legături mai mult de cît compromiţătoare cu d. Cişman». Somat să demisioneze, a refuzat «pe motiv că ţine prea mult la leafa de prefect». «Raportul de inspecţium al d-lul inspector administrativ Luca Ionescu face să reiasă într’un mod mal mult de cît dar Imbecilitatea administrativă a d-lul R. Ralle. Şi pe lingă faptele co-prinse în acest raport, ministrul a trebuit să mal ţie socoteala şi de carto-foria pe care d. fost prefect Kalle o ridicase la înălţimea unui prin- cipii! şi cu cctre ar fi ajuns, dacă nu s’ar fi luat măsuri, să joace în cărţi şi judeţul a cărui administraţie îl era încredinţată». Iată cum descrie Voinţa Naţională, sub dictarea ministrului de interne — căci însuşi d. Cantacuzino a dictat articolaşul de pe pagina întîia şi notiţa de la ultime informaţiunl din Voinţa Naţională—pe primarul Huşulul şi pe prefectul Fălciulul. Aceste două portrete sunt garantate de guvern. INTERVIEW CU 0, BARON BÂNFFI Cestlunea auexărel Macedoniei.— Cestlunea C’retei.— Ronitnia şl tripla alianţă. — lingurii şi un-sia. — Relaţinntie cu Tnr-cia.—Comentariile ziarului . «Figaro» din Paris a însărcinat pe unul din redadoril săi, care semnează C. Fides, să facă o anchetă asupra situaţiei politice din Orient, adică să in-tervieweze pe bărbaţii de Stat rari au o influenţă fie directă, fie indirectă a-supra desfăşurării evenimentelor din peninsula balcanică. Primul interviem,—pe rare l’atn semnalat deja—al redactorului ziarului Figaro, e cm d. baron Bdmffi, prim-minis-tru al Ungariei. Acest interviem avînd cîte-va pasage privitoare la Romînia şi ocupindu-se cu situaţia generală din Orient, credem important de a-’l reproduce în toată întinderea Iul. Cestlunea auexăreî Macedoniei — Veniţi să mă interviewaţl ?— spune preşedintele consiliului. Dar eu n'am nici o declaraţie de făcut! Contele Go-luchomsky dirijează politica externă a Austro- Ungariei, nu eă. — Da, Excelenţă, dar d-voastră sunteţi preşedinte de consiliu al unei ţări mari, care de sigur are ideile şi tendinţele sale, o politică inspirată de interesele sale proprii. Aşa, de pildă, iată cestlunea Macedoniei ! S’a pretins că politica guvernului ungar, a poporului maghiar n’ar fi fost identică cu politica cabinetului din Viena în această privinţă; că Austria ar vedea bucuros anexarea acestei provincii la portid Salonic şi că Ungurii dinpotrivă nu vroesc să audă de o anexare care ar asigura preponderenţa elementului slav din moncrrchie în detrimentul elementului unguresc. — Fie-care e liber a gîndi şi a spune tot ce vrea asupra acestei cestiunl. In ce mă priveşte, pot sâ-ţl spun că nimeni nu e în poziţie de a şti cînd şi cum se va rezolvi această cesliune, şi că soluţiunea el nu alîrnă nici de cabinetul din Viena, nici de guvermd ungar. Cestlunea Cretei — Şi ce credeţi, Excelenţă, despre Gestiunea Cretei, despre cestiunea Orientului în general ? Credeţi oare într’o soluţie promptă şi mulţumitoare P — Da, sper că aceste afaceri se vor aranja şi că se va evita un războiţi, cel puţin pentru moment, de oare-ce toate puterile, însăşi Rusia, doresc actualmente menţinerea păcel. România şi tripla alianţă — Şi ce însemnează, după dv., apro-picda vizită a împăratului Frantz Io-sef Regelui Carol al Romîniel ? — Vizita aceasta e un semn de amiciţie şi de stimă a Împăratului pentru Regele şt pentru Romînia. — Da, din partea Împăratului; dar din parter, Romîniel ? Ce înseamnă a-titudinea el faţă de 'Austro- Ungaria ? — Foarte simplu. Ea nu indică in- trarea fle/initiră a Romîniel în tripla alianţă, dar fără îndoială, marchează un pas în această direcţiune.. Ungurii şi Rusia — E adevărat că ungurii poartă mereu ură în contra Rusiei în urma evenimentelor de la 1819 ? (In urma apelului Austriei, armata rusească a intrat în 184-9 In Ungaria şi Transilvunia, zdrobind legiunile revoluţionare ale ungurilor,) — Da, poporul nu poate uita aceste evenimente. Şi apoi, d-voastră în Franţa, nu purtaţi aceiaşi ură, mat puternică chiar, în contra germanilor? — Dar guvernul unguresc ? — Guvermd nu face politică sentimentală, dar nici nu poate împiedica poporul de a gîndi cum vrea. Rclaţiunile cu Turcia — Şi relaţiunile d-voastră cu Turcia ? — Ele aii fost şi sunt încă mereu excelente. Noi nu vom putea uita nici o dată conduita Turciei în cursul evenimentelor la cari aţi făcut alusiune mal nainte. — Acesta este singurul motiv al re-laţiunilor cordiale dintre d-voastră şi Turcia, sau trebue să mat căutăm un motiv în afinitataa de rasă ce există între unguri şi turci ? — Această afinitate nu mal există. Ea a dispărut sub loviturile timpului, Adevărului motiv e primirea generoasă şi ospitalieră ce am găsit ta guvernul şi la poporul turc, acum vr’o 17 de ani. Asta a format prietenia şi stima ce ne leagă de Turcia, precum conduita Rusiei a lăsat in poporul unguresc urme de răceală cari exislă şi azi. Comentariile ziarului «Figaro» Asupra aeestut interviem, redactorul ziarului Figaro face următoarele comentarii importante : «Cum se vede, baronul Bdnffy, insis-tînd încă odată asupra diferenţei sentimentelor ungurilor faţă de Turcia şi de Rusia, a căutat să le justifice în mod indirect. «Această explicaţie are de asemeni importanţa sa, în ce priveşte soluţia a-facerilor din Orieat, cari sunt la ordinea zilei: Guvernul unguresc va face tot posibilul ca soluţia acestei cestiunl să nu fie prea prejudiciabilă intereselor Turciei. «Şi iată cum s’a lăsat preşedintele consiliului unguresc, poate fără voia lut, de a fi interviemat. Ţin a adăoga următoarele: «înainte de a lua concediu de la d. baron Bdnffy, i-am cerut în două rîn-durl autorizuţiunea de a comunica ziarului meu răspunsurile pe cari mi le-a dat la cete 5 cestiunl ce i-am pus. El mi-a acordat-o cu cea mal perfectă a-fabilitate.» REVISTA POLITICĂ Condiţiuuile alianţei franco-rusă. — Urmaşul prinţului LobanofT. Ncue freie Presse din Viena afirmă că cabinetele triplei alianţe sunt astăzi informate asupra cuprinsului alianţei franco-ruse. Există în adevăr un tractat scris, în care Francia şi Rusia stabilesc cc-şî da-toresc una alteia în caz de complicaţium. Tractatul de alianţă nu are în vedere de cît defensiva, întocmai ca şi tractatul triplei alianţe. El statorniceşte, ce e datoare să facă Rusia în cazul cînd Francia ar fi atacată din una sau două părţi, precum şi ce ajutor trebuie să dea Francia Rusiei cînd aceasta ar fi atacată din una sau două părţi. Forma şi cuprinsul tractatului ridică Francezilor, pentru mult timp, ori-ce speranţă de revanşă. Singura nădejde a Francezilor e că intimitatea cu Rusia va creşte aşa Iu cit cel diu Petersburg să consimtă a trece de la alianţa pur defensivă, la o alianţă şi pentru cazul de ofensivă. Căci nu poate fi îndoială că, dacă alianţa franco-rusă n’a depăşit marginea tractatului defensiv, meritul nu e al diferiţilor domni cari In anii din urmă atl rezidat fu palatul ministerial depeQuai d’Orsay, cit al lui Giers şi al succesorului acestuia, prinţul Lobanoff. Urmaşul prinţului Lolmiiulf Acelaşi ziar, punîndu-şl întrebarea «cine va fi urmaşul prinţului Lobanoff la ministerul de externe rusesc», spune că oamenii asupra cărora s’ar putea îndrepta atenţiunea Ţarului sunt: Ştşkiu, Nelidoff ambasador la Constantiuopol, Staul ambasador la Londra, Kapnist ambasador la Viena, Os-ten-Saken ambasador la Berlin, Vlangali ambasador la Roma şi Şuvaloff guverna-tor-general al Varşoviei. Dintre aceştia, agreabili cabinetelor triplei alianţe ar fi d-nil: Şuvaloff, Staal, Kap-nist şi Osten-Sacken, cu totul dezagreabili le-ar fi d-nil Şişkin şi Nelidoff. In cil priveşte pe d. Vlangali, acesta e bolnăvicios, aşa lucit abia îşi poale Împlini sarciuele ce-I impune pi slul săil de la Roma. Pentru tripla alianţă e de mare însemnătate cine va fi ales pentru ministerul de externe rusesc; căci de la urmaşul prinţului Lobanoff va atlrna ca alianţa franco-rusă să rămlie pur defensivă ca astă-zl, ori să ia uu alt caracter. ROMINII LA IERUSALIM (Urmare şi fine) La M-rea Sf. Sava cel sfinţit, am găsit uu număr de peste 50 monahi de toate naţionalităţile : greci, ruşi, slrbl şi bulgari şi vre-o 7 rondul, cari se nevoiaii şi duceau o viaţă cuvioasă; între el se deosibea mal ales bă-trlnul Duhovnic Antim romi nul, orb de vre-o 4 ani, venerat de întregul sobor, pentru viaţa lui sfintă. Noaptea am rămas acolo, iar a doua zi am plecat spre Ierusalim, abătîndu-ne din cale pe la M-rea Sf-lul Theodosie, care acum se desgroapă din ruine. Pe seară Miercuri, ani intrat Iu Ierusalim, după 3 zile de drum prin valea Ierilionulul, a Iordanului şi munţii pustii de prin prejur. Joi, în săptămtna patimilor, am luat parte şi noi la marea ceremonie a spălării picioarelor, de către Patriarhul la 12 preoţi, închipuind pe Mîutuitorul şi cel 12 ucenici al săi. De asemenea, am mal luat parte şi la toate litaniile şi serviciile religioase din zilele de Vineri seara, Sîmbătă dimineaţa şi seara, îmbrăcaţi In vestmintele ce ni s’afl oferit fie-căruia, după rangul ce aveam. In luminata zi a Pascelor, nouă, la clte-şl trei romtnil, ni s’au făcut distinsa onoare a fi Invitaţi să oficiem sf-ta leturghie în sfîntul Mormlnt, însoţind lutru aceasta pe Prea Fericitul Patriarh. Ocasiunea aceasta fericită va fi pentru noi o sfîntă şi eternă amintire, mal ales că din tot clerul străin diu care se găsea un însemnat număr în zilele acestea la Ierusalim, cu osebire diu Rusia, numai nouă ni s’a făcut onoarea de a fi Invitaţi. Serviciul divin s’a făcut în capela îngerului, iar proscomodia, pe piatra MormîntuluT. Serviciul din noaptea Paşcelor s’a început la 11 ore seara şi s’a terminat abia la ora 5 dimineaţa. Dimineaţa, la ora 6, a avut loc imediat o gustare Iu palatul Patriarhal, la care a luat parte Patriarhul, noi şi clţi-va dintre intimii Patriarhului. Aici am ciocnit tradiţionalele ouă roşii, după cari ni s’a servit supă de pască, bucate, felurite brin-zeturl şi fructe, vin de Ierusalim şi de Beth-leem. După masă, fie-care s’a retras în a-partamentul său, pînă la ora 12, cind am mers iarăşi cu toţii la biserică, unde s’a o-ficiat vecernia sad a doua Înviere, la care ca mal bătrtn părintele Archimandrit Juve-nalie a fost poftit a citi Evangelia vecerniei In limba romînă, pe lingă cele-l’alte 11 Evangelilln felurite limbi,citite de alţi preoţi. Slutul Mormlnt Biserica sîntului mormînt. Poarta bise-ricel celei mari este vecinie Încuiată şi o gardă turcească stă tot-d’auna Iii interiorul gangului celui mare, adică acolo în biserică primeşte mlncarea şi acolo dorm. Aceştia deşchid poarta numai atunci, etnd unul dintre cel mal mari al comunităţel ortodoxe, armene sad catolice, bat la uşă, cerînd intrarea !n scop de a ’şl preumbla prin sf. Mormlnt Închinătorii şi pentru cari plătesc înainte de a deschide, o taxă de intrare a-proape 5 franci. Numai ast-tel cine-va poate străbate In interiorul bisericet şi de aici In sfîntul Mormînt. Pe dată ce închinătorul păşeşte pragul bisericel mari, intllneşte în faţă, locul unde corpul Domnului a fost pus şi uns cu miresme, după ce l’a coborît de pe cruce, înainte de a-1 pune In mormlnt. Aici este o lespede de piatră de mărimea statului unul om, In jurul căreia ard o mulţime de sfeşnice şi candele, cari aparţin tuturor comunităţilor religioase creştine. In faţa acestui punct, la dreapta, se află Golgota, unde a fost Domnul restignit. Ridicătura aceasta este aproape cu 5 metri mal Înaltă de cit biserica mare, rotundă, şi intrarea aci se face pe 2 părţi, ureînd o scară ce are 8 trepte. Mulţime de candele de aur şi de argint şi nenumărate lumini, ard aici ziua şi noaptea. O cruce mare de lemn, pe care se afla Domnul restignit, se găseşte la spatele luminărilor, în faţa prestolulul scump împodobit. Sui) prestolul de aici există locul unde a fost înfiptă crucea Domnului, sub care se află şi azi stlncl crăpate, de atunci cînd Domnul dindu-şT sufletul pre cruce, soarele s’a făcut întunecat şi pietrile s’afi despicat!... Oltarul de pe Golgota, aparţine ortodo* xilor, aii Insă aici alături şi latinii o mică capelă. Coborlnd de la Golgota şi tndrep* tindu-se Închinătorul către mijlocul bisericel mari, apare numai de cît în mijlocul măre! rotunde, sfîntul Mormînt, care are în faţa sa capela îngerului. Din capela îngerului, se intră pe o uşă mică în capela Sf. Mormlnt, care este foarte mică, abia puţind Încăpea aici 2 sau 3 oameni. Aici e Sf. Mormînt săpat In piatră şi lot în forma lui primitivă. Iu faţa Sf. Mormînt şi a capelei îngerului se găseşte biserica greacă ortodoxă, Ia stingă cea latină, iar la dreapta cea armeană, după cari vin: capela Copţilor şi acea a Siriacilor, 12 paraclise sau ollare se află de jur Împrejurul rotundei, In amintirea patimilor Domnului. Apoi se coboară 49 de trepte Iu jos, la capela Sf. Cruci cea de sub sol, depinde mal coborlnd uite 13 trepte, atuucl închinătorul se găseşte Iu faţa locului, unde împărăteasa Elena, muma lui Constantin cel Mare, a găsit după multe săpături făcute, crucea Mlntuitorulul şi al celor 2 ttlharl restigniţl Împreună cu dlnsul. www.dacoromanica.ro 2 E P O C A In Ierusalim există o mulţime de locuri istorice, Încă şi multe monumente, pe cari le-am vizitat şi noi, Însoţiţi de mal mulţi Ereoţl greci şi conduşi de gavazil Patriar-ului. Ast-fel, am fost la Bethesdaşi M-rea Sf. Ana, unde se găseşte ruinele locuinţil lui loachim şi Anei, părinţii Maicel Domnului. Am visitat partea despre sud a oraşului, numit altă-dată «Sionul» şi unde am văzut mormlntul împăratului David şi So-lomon, Giamia Omar, zidită de califul timar pe ruinele templului lui Solomon, supranumită de musulmani: El-AKEA, considerată şi de el ca cea mal sfîntă, după moscheia de la Meca şi Medina. Iar de că tre creştini, numită şi Sflnta Sfintelor; a-ceasfa de sigur In amintirea măreţului templu al Ini Solomon. Am mal văzut Intre altele şi partea aceea a zidului, care mal există de la Solomon, lingă care plîng ebreil şi astăzi nemlngliall, venind aci, In pelerinagiu din toate părţile lumel. In fine În timpul de 12 zile cit am stat In Ierusalim, am cercetat cu de-amă-nuntul toate locurile şi monumentele istorice din lăuntrul cetăţel şi cele de prin prejurul Ierusalimului, rfimtntndu-ne numai partea Galileil, Nazaretul şi Cesareia, ceea ce credem a o face trăind şi cu ajutorul lui Dumnezeii In viitor, cînd ocasiunea se va presinta şi împrejurările ne vor servi. „EPOCA" LA TECUCI încercare de glieşefL— Alt glieşeft. — Pentru d. Clarion Judecător de pace—ITna-nIta. încercare de glieşeft Acum câte-va zile, poliţaiul Iancu Anas-tasiu a luat o măsură ce miroase de departe a gheşeft. Numitul a ordonat ca nici un comerciant ori cofetar, să nu mal scoată mese pe trotuar ca mal Înainte. Se ştie, că de ani de zile cafenelele şi cofetăriile ah acest obiceiă şi cu el n’afl supărat pe nimeni, ba din contra, Înlesneai! consumatorilor a lua o bere sah un pahar cu apă afară la răcoare, nu în local, în căldura Înăbuşitoare dintre cel patru pereţi. Iancu Anastasiu, ştind că comercianţii fac afaceri bunişoare cu acest mijloc, a găsit cu cale să dea un ordin, ca uicl o masă să nu ,vadă pe trotuar; în urma cărui ordin, — şi-a închipuit poliţaiul—se va duce fie-care comerciant în parte la onor. d. A-nastasiu şi-l va ruga să revoace ordinul, bine Înţeles după ce comerciantul înainta poliţaiului un bacşiş gras. Dar spre nemărginita desolare a poliţaiului, comercianţii aii procedat mal cuminţeşte; unii dintre el s’aii pus pe lucru şi în câteva zile şi-ail făcut câte o mică grădiniţă în dosul localurilor, iar poliţaiul a rămas cu buzele umflate. Săracu bietul Iancu Anastasiu se dă în vînt după gheşefturl. AH glieşeft Acelaşi Iancu Anastasiu dă ordin croitorului Moise Grimberg, încă de astă iarnă, să confecţioneze hainele necesare sergenţilor de oraş. Croitorul execută porunca ; poliţaiul o-preşte din simbria gardiştilor banii pentru plata hainelor, dar nici plnă astăzi n’a a-chilat lui Moise Grimberg suma de 300 lei ce a rămas a o lua croitorul. Mal zilele trecute Grimberg cerînd poliţaiului suma, acest din urmă spune lui Grimberg, că dacă îi dă o chitanţă de 500 lei, îi dă suma de 300 lei. Negreşit că croitorul n’a fost atlt de naiv cum credea poliţaiul. Totuşi Grimberg se plînge pe toate drumurile că poliţaiul nu voeşte să-I achite suma pentru care a muncit cu dx-eptate. Pentru d. Gafton judecător de pace Ni se spune, că d. Gafton se poartă foarte nepoliticos cu impricinaţil chiar în plină şedinţă, spunîndu-le diferite cuvinte necuviincioase. Noi credem, că nu aceasta e misiunea unul magistrat şi rugăm pe d. Gafton să se corige, dacă voeşte să nu revenim cu amănunte săli să reclamăm mal departe. Credem că-I de ajuns. Fna-alta Luni şi MercurI, trupa flăcăilor din Tecuci ori a junilor agricultori, compusă din mal mulţi cîrciumarl conduşi de un in- divid Angheliu, aii dat In sala teatrului local două, aşa numite reprezintaţil, în folosul unei pretinse societăţi a plugarilor, cu concursul prefectului şi al tuturor autorităţilor. Cîrciumaril ah fost huiduiţi şi flueraţl de puţinul public aflat In sală, pentru motivul că In loc să joace ceea ce-şl propusese, s’ah apucat să vorbească năzbitil pe soco-teala I. P. S. S. Mitropolitul Ghenadie, şi aceasta din ordinul prefectului Păttrlăgeanu. De alt-fel banii încasaţi In loc să fie întrebuinţaţi pentru alte scopuri, ah fost băuţi pur şi simplu de Angheliu şi toţi haidamacii lui. In cuilnd vom reveni cu detalii şi vom arăta cum Take Anastasiu, pe cale indirectă, caută să jăfuiască lumea şi mal ales pe ţărani cu o pretinsă societate ţărănească de ajutor, In numele căreia s'a încasat plnă acum, fără nici o noimă, aproape 10 mii lei. * Conferinţele învăţătorilor s’aii terminat. Ţinem să spunem că la aceste conferinţe nimeni nu a putut pătrunde, afară de învăţători şi institutori, conferinţele fiind secrete. T. Cuelanu. INFORMAŢII MM. LL. Regele şi Regina, întor-cîndu-se de la Siginaringen unde se vor duce săptâniîna viitoare, se vor opri o jumătate de zi la Viena, primind în audienţa pe contele Go-luchowsky. MM. LL. se vor întoarce la 3 Septembre în ţară. D. General Arion, guvernatorul cetăţii Bucureşti, s’a întors erl din concedia. D. Gogu Cantaouzino a convocat pentru mîine un noQ conciliabul al cîtor-va colectivişti fruntaşi la Predeal. Ministrul de finance a şi plecat aseara la Predeal pentru a putea primi pe... afiliaţi. Ni se asigură că d. Dum. Stur-dza a luat măsuri ca Banca Naţionala, Creditul rural şi Creditul urban, să cumpere cîteva acţiuni, a 100 florini acţiunea, ale ziarului sturdzist Tribuna Veche ce se va înfiinţa la toamnă în Transilvania. Aceste acţiuni sunt de m ult gata, dar cu ţoale stăruinţele părinţilor Lucaciu şi Mangra, n’au putut fi plasate ptnâ acum în Transilvania decît abia 11 bucăţi. Gazeta Transilvaniei primeşte de la corespondentul sâQ o relaţiu-ne amănunţita despre turburările din ŞişeştI. Aceasta relaţiune confirmă pe deplin relaţiunea ziarului «Budapesti Hirlap» reprodusa de noi deunăzi. Gazeta Transilvaniei observă că părintele LucacI şl-a luat o mare răspundere faţă de poporul credincios prin organizarea unul pelerinaj interzis de autorităţi, care a dat loc la turburările ce s’afl petrecut. D. Eugen Statescu se va întoarce cu fulgerul de Sîmbată seara, 31 August, în Capitala. Seria condamnărilor continuă în Transilvania. Tribunalul din Elisabetopol a condamnat pe locuitorii N. Crişianula un an închisoare şi 50 florini a-menda, Teodor Stoica, un băiat de 10 ani, la o luna închisoare şi 20 florini amenda, pentru ca la o şezătoare aQ cîntat Latina gintă de V. Alexandri. La Vârite din Paris publica un lung articol prin care comentează abţinerea deputaţilor romînl, sloveni, cehi, bulgari şi sîrbl de la conferinţa interparlamentară din Budapesta. Comentariile sunt favorabile disidenţilor. Procesul Llgel Se cunoaşte faimoasa hotărire dată de ajutorul de judecător al Judecătoriei No. I din Bucureşti, in procesul dintre colectivistul Perieţeanu-Buzăâ şi comitetul central al Ligel culturale. Ieri Tribunalul Ilfov secţia vacan-ţiel s’a pronunţat asupra cererel făcute de d. avocat I. L. Vişan, procuratorul d-Ior M. Vlădescu, I. Grâdişteanu şi D. S. Neniţescu, pentru suspendarea exe-cutărel provizorii.—S’a admis cererea şi s’a ordonat imediat judecătorului a suspenda orl-ce executare. Reproducem In extenso o copie după jurnalul încheiat de Tribunal, din cuprinsul căreia se poate vedea lipsa de prevedere şi omisiunea celor mal elementare principii de drept ce caracterisează această naivă şi pripită carte de judecată. Ne întrebăm cînd vor ajunge colectiviştii a să convinge de copilăriile ce fac şi de adevărul admis de toată lumea, că timpurile şi mijloacele de la 1888 nu să mal pot reîntoarce ? Iată copia după jurnalul Tribunalului: 1896 August 23.— No. 6449 Tribunalul Avînd în vedere petiţiunea Înregistrată la No. 13362/96, prin care d. I. L. Vişan, în calitate de procurator al d-lor M. Vlădescu, I. Grădişteanu, şi D- S. Neniţescu, cere a se suspenda executarea provizorie a cărţeî de judecată cu No. 3967/96 a judelui de ocol I Bucureşti, pe care a atacat-o cu apel; Avînd în vedere că numitul petiţionar în aceiaşi calitate cu petiţia reg. la No. 18651/96, a declarat apel contra menţionatei cărţi de judecată; Cousiderind că în virtutea art. 338 pr. c. apelantul poate, chiar înaintea apărărel în fond să ceară în apel suspendarea în tot sau în parte, după împrejurări, a exe-cutărel provizorie, sau supuuerel părţel adverse la dare de cauţiune cînd ea fusese dispensată de asemenea cauţiune; Considerînd că Tiib. usînd de dreptul de apreciere ce i-se acordă prin acest articol, găseşte că este locul a-i se acorda suspendarea cerută, aceasta cu atît mal mult. cu cît din cartea apelată s’a constatat că valoarea obiectelor trece peste 300 lei; şi deci conform art. 48 din noua lege a judecătoriilor de pace, judecătorul care a pronunţat cartea de judecată era ţinut să oblige la cauţiune pe partea ce a cerut executarea provizorie; Pentru aceste motive Dispune: Admite cererea făcută de d. I. L. Vişan ca procurator şi Ordonă suspendarea executărel provizorii a cărţeî de judecată No. 3967 96 a judecătoriei de Ocol I Bucureşti. MUME ŞI COPII La Wbrishofen. Timp de cite-va săptăminl cît am stat In patria lui Kneipp, am fost surprins de multe lucruri cari mie ’ml păreaţi curioase, dar de cari foarte mulţi vorbeau cu evlavie şi cu admiraţie. Mumele mal cu seamă, cari Îşi aii jertfit viaţa întreagă pentru a 'şt vedea copil sănătoşi şi fericiţi, atl un cult nemărginit pentru preotul Kneipp. Am văzut mume bătrlne venind în procesiune la Kneipp mulţumindu-I pentru sfaturile pe cari le-a dat asupra săuătăţil copiilor. Cum şi ce sfătueşte preotul Kneipp pe mumele noastre de-1 admiră o lume întreagă ? Recomandam în această privinţa traducţia Jn romîneşte a preţioasei scrieri a lui Kneipp : «Sfaturi asupra sănătăţii copiilor». Sunt aci adunate, într'o mică cărticică, atitea sfaturi bune, toate întemeiate pe o lungă şi laborioasă experienţă, toate întemeiate pe nişte regule higienice absolut folositoare. Dar înainte de a arăta îngrijirile ce trebuese date atît copiilor sănătoşi cît şi celor bolnavi, Kneipp recomandă cîte-va sfaturi asupra datoriilor părinţilor către el însăşi, el însăşi trebue să'şl îngrijească trupul şi sufletul. După aceea vine expunerea Îngrijirilor ce trebue să dăm copiilor sănătoşi de la naştere şi ptnâ la eşirea dinţilor, de ia această dată şi plnă la vremea şcoalel; cum să supravegliiem apoi anii de şcoală intereslndu-ue, în de aproape de lucru de supunerea, de bunele moravuri şi de felul distracţiilor copiilor. Kneipp se îngrijeşte cu deosebire de vîrsta acelora cari au isprăvit şcoala zilnică şi pentru aceştia recomanda alte sfaturi bune. Cu privire la îngrijirea copiilor bolnavi, Kneipp înşiră In primul loc. mal toate boalele ce se manifestă la copil, le descrie in mod popular, arată cauzele şi indică remediile sigure, absolute, doblndite în urma unor lungi experienţe şi zilnice observaţiunl. «Sfaturile lui Kneipp asupra sănătăţei copiilor» ar trebui să fie un Vade-Mecum al familiei, de care să nu se despartă, o clipă, în creşterea şi educaţiunea copiilor. Dr. Albert. Nota Red. Cartea Preotului Kneipp intitulată : «Sfaturi asupra sănătăţei copiilor» se află tradusă în romîneşte de d. D._Stăn-cescu, la toate librăriile şi la editorul Ig. Hertz, cm preţulde 2 lei. EDIŢIA i 3-a (Serviciul Agenţiei Roniîne) Varşovia, 23 August. Starea sănătăţii contelui Şuvalof s’a îmbunătăţit în mod vădit şi nu mal prezintă nici un pericol. Santiago, 23 August. D. Errozurig a fost ales preşedinte al republicii Chili. Alena, 23 August. Ziarele privesc sosirea escadrei britanice ca o probă despre bunăvoinţa Angliei. Regele a Invitat astă-zl la un prlnz pe admi-ralul Seymour, pe Statul-major al lui şi pe comandanţii cuirasatelor. Petersburg, 23 August. Buletinul asupra sănătăţei contelui de Suvalov este favorabil. INMORMiNTAREA PRINŢULUI lobanoff Kiev, 23 August. Cadavrul prinţului Lobanoflf a fost transportat de la biserică la gară în mijlocul unei mulţimi numeroase. După o scurtă rugăciune, trenul a plecat Ia Moscova, unde se va face îmnormlntarea. Printre coroane, se observa acelea ale Ţarului şi Ţarinei. CHESTIUNEA CREEl Londra, 23 August. Din Canea se anunţă ziarului «Times» că printre musulmani, circulă un manifest, prin care ar respinge reformele propuse şi ar invita pe ortodoxl să se opună. Atena, 23 August. Din Caudia soseşte ştirea că s’afl iscat greutăţi în urma nemulţumirel musulmanilor, cari ameninţa să părăsească ţara, cerînd Sultanului despăgubiri pentru părăsirea proprietăţilor lor. Ordinea n’a fost turburată. — Musulmanii din Canea şi din Ilera- kleion ah ţinut o întrunire pentru a protesta Împotriva concesiunilor acordate prin iradeaua imperială. Ah adresat telegrafic Sultanului o pllngere contra generozităţel sale şi aii trimes o delegaţiune specială la Constantinopol. — 0 depeşă din Canea anunţă că adunarea creteană, după o înţelegere cu adunarea revoluţionară, a primit iradeaua imperială. CÂLÂTORIA TARULUI Kiev, 23 August. Majest. Lor ruseşti aii plecat aseară la Breslau, în mijlocul manifestaţiunilor entuziaste ale poporului. Dresda, 23 August. împăratul, Principii Enrie şi Albert aii plecat la Breslaii. Breslau, 23 August. Majest. Lor germane aii sosit. — Popula-ţiunea le-a primit cu entuziasm. Aii asistat la inaugurarea monumentului înălţat împăratului Wilhelm I. SITUAŢIA IN CONSTANTINOPOLE Constantinopole, 23 August. Din ce în ce e mal linişte. Cele mal mul*e prăvălii, afară de cele armeneşti, s’aiî redeschis. Consulii s’ah Întrunit erl pentru a se Înţelege în privinţa modulul cum trebue să procedeze faţă de autorităţile turceşti, în caz de intcrvenţiune. Autorităţile turceşti încearcă să trimeată acasă la locuinţele lor pe toţi armenii cari ţin de/clasa servitorilor. Mulţi negustori concediază pe servitorii lor armeni, spre propria lor siguranţă. Marsilia, 23 August. Steamer-ul «Gironde» a sosit cu 17 armeni implicaţi în atacul băncel otomane. A-ceşti armeni aii fost duşi în închif oare pînă la viitoarea lor plecare la New-York. Pola, 23 August. A plecat o canonieră pentru Levant, cu scopul de a pune pe supuşii austro-ungarl mal în siguranţă; va sluji ca a doua staţionară la Constantinopol. ŞTIRt DIVERSE Crime—Delicte.—Accidente.—IntîmplSrî. DIN CAPITALĂ Tăiat de tren.—Erl, pe la orele 12 din zi o locomotivă care manevra în gara de Nord a călcat pe hamalul Pană Pârvu, tăindu-i corpul în două. Moartea nenorocitului hamal a fost instantanee. Cadavrul a fost transportat la Morga o-raşulul. Ceartă cu rănii'e. — Căruţaşii Crisfea Gheorghe din strada Ianculul şi Vasile lo-nescu, lntndu-se erl seară la ceartă pe podul gărel de Nord, cel d’intll scoate un cuţit ce purta la brîu şi dă o puternică lovitură lui Ionescu, rămndu-1 grav între coste în partea stingă. Rănitul a fost transportat la spitalul Filantropia, iar agresorul arestat la secţia respectivă. Amant criminal. — Nicolae Ion, grădinar din strada Brînduşelor No. 6, ducîndu-se erl la amanta sa din strada Dudestl, cu care era certat de mal mult timp, şi negăsind acasă de cît pe sora aceştia numită Gherghina G. Nicolae, lntreblnd o despre a-manta sa, aceasta ’l-a răspuns că nu ştie unde a plecat. Furios, Nicolae Ion scoate un revolver din buzunar şi trage un foc asupra Gherghinei, pe care o răneşte grav la piept. Rănita a fost transportată la spitalul Col-ţea, iar criminalul arestat. DIN TARĂ Ploae cu grindină. — Se comunică din Constanţa că erl după amiazl a căzut o ploae torenţială cu grindină, In oraşul Med-jidie, cauzînd mari stricăciuni. Torentele formate din adunătura apelor din ploae au stricat cu desăvîrşire o mare parte din şoselele şi stradele oraşului. FOIŢA ZIARULUI 60) LOTUS JACC0LLI0T MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA II Acum domnul meii, adăogă el, pe dată ce negrul va eşi din cameră, puteţi să vorbiţi. Necunoscutul se desfăcu din mantaua sa care II acoperea toată figura şi spre marea mirare a boxorulul rămase cu figura mascată. Powell se îidică pe jumătate în baia sa şi privi cu multă curiozitate pe necunoscutul săh vizitator. — Ce înseamnă gluma asta; cu toate a-cestea ştiil că nu suntem în carnaval. Omul mascat rămăsese înmărmurit de ad-miraţiune In laţa atletului cu spetele formidabile, cu gltul de taur şi cu braţele ca de fier. — Am auzit foarte mult vorbindu-se de forţa d-v. neîntrecută, Gentleman, dar acum nu mă mir de loc că uu aţi fost nici odată învins, faţă de musculatura cu care natura v’a Împodobit. Cred că nici In viitor nu veţi putea găsi rivalul, după cum nu l'aţl găsit nici în trecut ••• Nu suntem în carnaval este advărat, dar motive de cea mal nxare însemnătate îmi cer ca să nu mă cunoaşteţi la Melbourne, după conversaţiunea ce voi avea cu d-v. Boxorul calmat prin laudele cu cari necunoscutul a intrat In materie, răspunse cu un ton mult mal blajin : — Socoteala d-tale Gentleman, păstrează masca şi bine-voeşte a-ml comunica motivele vizitei d-tale. — Trebue să vă mărturisesc că îmi vine greii ca să vă fac cunoscut scopul vizitei mele ; am în adevăr să vă propun o Învoială, care, în cazul clnd d-v. nu a’ţl primi-o, aş dori să rămînă intre noi, ca şi cum n’ar fi existat. — Nu înţeleg nimic. — Mă voitt sili să fia mal explicit... Am trebuinţă de un servicia, pe care dacă bine-voeştl ca să-l faci vel fi plătit... cu preţul pe care-1 vel gxa d-ta. El bine, totul depinde de aci; consimţi d-ta de a face acest servicia fără ca să ţiu a cunoaşte motivele cari mă împing la acest demers? — Să vedem mal înttia serviciul ce-mi ceri; este posibil ca să-l pot face fără a căuta să aflu nici un motiv. Nu sunt curios, şi dacă lucrul se poate face, u’am să vă cer nici un detaliu. — Vom vedea. Există în Melbourne un om care jenează o asociaţiune puternică şi... — Ar trebui suprimat... Un asasinat! Nu ţi-al găsit omul! — Nu m’aţl înţeles. Ascultaţi-mă, pentru cel-l’alt este afacerea noastră, cel mult în opt zile, graţie unul plan pe care l'am făcut, va fi în mlinile noastre. Cu toate acestea orî-clt de bine îndreptate ar fi mişcările noastre, ne temem, şi lucrul ni s’a mal în-tlmplat deja odată, ca să nu se scape din mîinl, graţie ajutorului unul prieten al săli, care s’a constituit In protector... clinele lui păzitor. — Am înţeles... Voiţi să vă debarasaţi de prietenul. — Da; dar nu cum socoteşti d-ta. Uu a-sasinat! Cum poţi crede această propunere! Ast-fel de mijloace sunt nedemne pentru un gentleman. — Atunci, al găsit d-ta un mijloc de a omori oameni fără ca să-I asasinezi. — Clnd sunt puşi în poziţiune ca să a-pere cu arme egale ? — Vorbeşti prin enigme. — Oameni pe cari al trimes în Anglia pe lumea cea-l’altă, i-al asasinat d-ta domnule Powell ? — CltuşI de puţin, judecătorii asalturilor aii declarat în tot d’a-una că m’ain condus In mod foarte legal; îmi apăram pielea după cum adversarii mei o apăraţi pe a lor. — El bine, ceea ce aţi făcut la Londra, nu puteţi face şi la Melbourne ? — Cum ! şi d-ta voeştl să estermin pe James Tyler ? — Nu este vorba de acesta. — Atunci pe idiotul de Sam saii bruta cea-l’altă de Irlandez... — CltuşI de puţin. — Dar nu sunt de ctt aceşti trei adversari Înscrişi, James Tyler, Americanul, un adevărat hoxor şi un adversar redutabil, a-pol negrul Sam şi Michel O’Kelly. — Nu te tncbieta de nimic, persoana în cestiune se va presinta la timp dacă d-ta primeşti propunerea mea. — Care este propunerea d-tale ? — Ca în iuţeala luptei, să administrezi o lovitură atît de puternică campionului francez... — Să rămlnă pe loc. — Aţi complectat glndirea mea, Domnule Powell, aveţi spiritul atlt de fin, cum aveţi braţele de puternice. — Mă flatezi gentleman. — Atunci adevărul, este o flaterie. — Şi în cazul cînd aşi accepla? — V’am spus că veil pntea fixa dv. preţul acestui preţios concurs. — Eh ! afacerea este foarte gravă. — Oh! domnule Powell, o simplă lovitură de pumn. — După care urmează moartea unul om... Am şi eh conscinţă, înţelegi... — Al! se gîndi necunoscutul, are să mă coste mal scump de cît credeam eh. Apoi adăogă tare : Este foarte adevărat domnule Powelle, a-veţl o consciinţă, după cum am şi eh ; dar Încălzit de patriotizm în mijlocul uuul asalt poţi d-ta să răspunzi de loviturile pe cari le dai ? — De sigur că nu. — Vedeţi dar că conştiinţa d-voastră nu are nici un amestec In această afacere ; nu vă cerem de cit de a nu menaja avln-tul d-voastră patriotic. — Şi de a ucide un om... de geaba cauţi să faci glume, acesta este punctul principal al cererel d-tale ; să dăm cărţile pe faţă, mie îmi place mal bine sinceritatea, e lucru mal bun de cit toate fineţele d-tale, cari n’ah alt scop de cit a influenţa asupra preţului. — El bine, şi eh prefer situaţiunile lămurite, răspunse necunoscutul cu un suprem dispreţ; şi dacă nu mi-al fi vorbit de conştiinţă...* conştiinţa lui Tom Powell... n’am fi pierdut un timp atlt de preţios a-mlndorora. — El bravo, aşa Îmi placi. Află dar domnul med că îmi pasă tot atlt de puţin de viaţa unul om, cit m’aş Îngriji de un pahar de rachih ; dar cînd omor unul poruncit, atunci trebuie să mi se plătească preţul după valoarea persoanei, şi după in- teresul ce există pentru suprimarea lui. — V’am spus deja că nu vă pot comunica motivele cari mă împing la acest lucru. — Fie ! voi aprecia efl singur; şi cine este acel om ? — Dick Lefaucher, supranumit Canadianul. — Nu ’l cunosc, dar este un supus britanic, de oare ce Canada aparţine Angliei. — CîtuşI de puţin ; este născut în adevăr In Canada, dar din părinţi francezi şi în ziua cînd şi-a luat majoratul el a făcut declaraţiune înscrisă îu regis'rele municipale din Qu^bec că îşi păstrează calitatea sa de trancez. — Bine, căci nu aş fi putut primi propunerile d-tale în contra unul compatriot. Care este posiţiunea socială a acestui individ ? — Oh ! Este un simplu bătător de tufişuri, un vulgar personagiu. — Da, dar prin suprimarea lui, ţintiţi a distruge un obstacol cu mult mal important. — Nu vă pot spune nimic mal mult. — Atît mal răh pentru d-ta, atunci il vel plăti ca pe un prinţ. — Cit ? Întrebă Încet omul mascat. — Ciucl-zecl de mii de dolari, şi vă Înştiinţez că nu Încape tocmeală. — Primit. — Drace, se gtndi Powell, aşi fi putut cere preţul lndouit... şi plăteşti? reluă el tare. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 SPECTACOLE Nai» Iudlpendance Bou mai ne —Cinematograful Lumifire—fotografie animată—re-presentatiunl în toate zilele de la 5 la 7 p. m. şi de la 8 la 11 seara. Preţul intrârel s’a redus la 00 de bani de persoană. DIN STREIN ATATE Otrăvitoare» din Mansfleld.— 0 fată In vlrstă de două-zeel şi patru de ani, Celia Rose, este Închisă, acuzată fiind de a fi o-trăvit pe părinţii săi şi pe un frate, In nişte circomstanţe cari afl produso vie emoţiune în tot oraşul Mansfield (Ohio). Celia, care nu este de fel frumoasă, iubea pe un anume Guy Berry, fiul unul a-rendaş din vecinătate. Guy era cu mult mal tlnăr ca dlnsa şi se pare că nici nu lua în seamă avansurile făcute de Celia. Apucăturile Celiel cauzară un oare-care scandal, şi Intr’o zi tatăl său II reproşâ In mod vid purtarea ce avea. Ea atunci II declară că este logodită cu Guy şi rugă pe tatăl sâil să nu spue nimic d-uel Rose. D. Rose comunică Insă totul soţiei sale, care nu lntlrzie de a face observaţiunl fiicei sale. Cîte-va zile mal tîrzifl, se observă că Ce-lianu mlncase din un fel de mlncare pre- Barat de dlnsa. Puţin timp după dejun d-na lose se simţi indispusă; d. Rose de asemenea Începu să sufere groaznic şi fiul său William, In vlrstă de trel-zecl de ani, căzu de asemenea bolnav. Cu toate îngrijirile ce li s’att dat, d. Rose şi fiul săfl muriră cîte-va zile mal tlrzid. D-na Rose, care se credea că va scăpa, a murit şi dlnsa în urmă. Vecinii lnceplnd a bănui pe Celia, ea fu arestată, cu toate protestările sale de inocenţă. Se zice că ea ar fi mărturisit crima sa uneia din amicele sale, la instrucţiune însă neagă totul. Ea pare că nu 'şl dă seamă de gravitatea situaţiunel sale şi aşteaptă cu nerăbdare ziua clnd va putea să ia în căsătorie pe Guy. In tot ţinutul, lumea este convinsă de culpabilitatea Celiel şi procesul săd va produce de sigur o mare sensaţiune. ULTIME INFORMATfUNI Se vorbeşte prin unele ministere de nn mare glie* şeft comis de nn înalt funcţionar al Statul ni In complicitate cn personaje politice de primul rang şi în contra unor decizii ministeriale. In numărul nostru viitor vom da amănunte foarte grave. D. Dim. Sturdza n’a găsit în întreg partidul colectivist un om mal de seama, de cit pe Sâveanu, pe care l’a însărcinat cu ingrata misiune de a împăca pe colectiviştii din Galaţi. Sâveanu s’a şi arătat erl prin Galaţi, dar toţi acel la cari s’a a-dresat, l’afi trimis sa se plimbe. D. deputat Nicorescu, de pilda, l’a trimis la Malaxaclie Culoglu. 0 delegafiune compusă din 25 de alegători ai colegiului I din Buzău va sosi zilele astea în Capitală pentru a se plînge ministrului de interne în potriva prefectului Cătuneanu, cumnatul ministrului Palladi. Noul şi impozantul palat al ministerului domeniilor va fi inaugurat în cursul Urnei Octombrie. D. G. D. Palladi şi funcţionarii superiori al ministerului domeniilor au vizitat ieri palatul, pentru a vedea cum se vor repartiza biurou-rile. In primele zile ale lunel Octom-bre se va ţine la Iaşi un concurs pentru ocuparea catedrei de ştiinţe financiare ce s’a înfiinţat la facultatea de drept din Bucureşti. Concurenţii sunt d-nil M. Său-lescu şi N. Xenopol. I>. tir. Ioan Raţlu Intervievat Deutsches Volksblatt din Viena publica următoarele : In Lugoj, unde acum cîte-va zile s’a ţinut adunarea generala a societăţii culturale romîne, d. dr. Ioan Raţiu, şelul romlnilor din Ungaria şi Transilvania, s’a exprimat unul jurnalist maghiar în următorul mod: —Prin vizita Monarcliului nostru la Curtea romînă se va întări numai legătura amicală ce a e-xistat şi pină acum între Austro-Ungaria şi Romînia. Această vizită nu poate avea însă nici o influentă asupra mişcării noastre, pentru că scopid nostru este îndeplinirea justelor noastre cereri 'naţionale. Şi această îndeplinire este datoria guvernului unguresc. Cit timp cererile noastre nu vor fi îndeplinite, agitarea cestiunei romîne nu se va sfir şi. — La viitoarele alegeri gene-rale, ce conduită vor observa ro-mînii ? — Numai conferinţa naţională poate decide asupra acestei ces-tiuni. Şi întrunirea conferinţei fiind interzisă de guvernul unguresc, — rămîn toate cum au fost. D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, a plecat astă-zl de dimineaţă la orele 6 şi un sfert, cu un tren special, la Sinaia. D. E. Vărnav, prefectul de Roman, a fost chemat telegrafic de ministrul de interne, care i-a propus permutarea la judeţul Putna, în locul d-lui doctor Munteanu. D. Vârnav a refuzat aceasta transferare, ceea ce face că d. Cantacu-zino nu va putea încă împăca vrajba din Focşani. D. Gogu Canlacuzino, ministru ad-in-terim la interne, zăpăcit de afacerea Malaxa, turbat de isprava făcută in cestiunea de la Huşi şi amărit de toate neajunsurile cu primăriile din Iaşi, Focşani, eto. şi-a încoronat erl seria printr’una boacănă. Văztnd că toate potlogăriile arătate mal sus sunt comentate de presă şi că purtarea sa ca ministru în aceste afaceri este viu şi cu drept cuvînt criticată, după ce a făcut un scandal colosal mai tutulor funcţionarilor superiori din minister, acuzîndu-l că dînşit dau infor-maţiunl ziariştilor în aceste afaceri, a dat ordin ca nici un redactor de gazetă să nu mal fie primit în minister pentru a lua informaţiunt, punînd afişe în a-cest sens pe toate uşile ministerului. Şi pentru ca să acopere puţin această măsură nechibzuită, printr'acelaş afiş tri-mete pe doritorii de informaţiunl, la lyiu-roul registraturii generale, unde însă nu li se comunică absolut nimic. Dacă crede d. Gogu Canlacuzino că cu acest sistem va putea ţine la întuneric potlogăriile administraţiei din Iotă ţara, şi protecţiunea acordată pungaşilor, se înşeală. D. dr. Felix, directorul serviciului sanitar superior, se află la Iaşi în inspecţie. Ieri am publicat lista tutulor Institutelor de fete din ţară cu numele bacalaureatelor respective ; ni se atrage acum atenţia că la «Institutul Negoescu» din Capitală s’a omis numele d-şoarel Vasilescu Nicolina, care a obţinut cea mal mare medie dintre colegele sale din acel institui. Facem cuvenita rectificare. Consiliul de război al corpului III de armată din Galaţi, sub pre-şidenţia d-lui Lt.-colonel Cocea, a judecat eri afacerea căpitanului Christescu, casierul regimentului de roşiori, acuzat de delapidarea unei sume de 20.000 de lei. Consiliul a condamnat pe căpitanul Christescu la 2 ani închisoare şi pierderea gradului. In privinţa grupurilor liberale din Galaţi, ziarul «Galaţii» afirmă cu siguranţa, că în viitoarea lupta electorala pentru comună, se vor prezenta pe de o parte d-nil Orleanu, Sechiari, Zorila, Nicorescu, Papa-dopol, Fulger, Cavaliotti şi toţi cel-l’alţl membrii al partidului liberal fără Malaxale, iar pe de altă parte d. Aslan, susţinut de prefectul Culoglu, cu persoanele ce le va putea recruta. D. Bonachi, care se bucură de popularitate în oraş, se zice asemenea că va lupta separat, precum şi d. Vulpe, care conduce grupul disidenţilor fleviştl. In total dar, din partea liberalilor vom avea 4 liste. Pentru d-nul director general al Poştelor. Primim reclamaţiunl că dirigintele o-ficiulul din Buzău are obiceiul de a sustrage ziare din pachetele expediate pentru depozitari, pe cari le citeşte d-sa şi le înaintează numai peste două zile la destinaţiune. In noaptea de 14—15 curent, Ioan Ungureanu, guard cîmpean de pe proprietatea RusăueştI a d-lul Ştefan N. Rusănescu, a fost omorit prin multiple lovituri aplicate cu toporu, lovituri cari i-aO fracturat craniul. Primele cercetări au fost făcute de autoritatea comunală şi de Sub-prefectul plăşel cari aO stabilit, că defunctul pecînd conducea nişte vite pe cari le găsise minclnd în porumb, a fost ajuns de proprietarul lor şi omorit. S’afl făcut căutări şi s’a găsit Ia nişte chirigii din comuna Pîş-covani, cari trecuseră în acea noapte pe moşie, cămăşi cu pete de singe şi un topor de curînd spălat. Sub-stitutul de Romanaţl venind In localitate a continuat ancheta şi a a-restat pe 4 dintre chirigii, asupra cărora sunt indicii de^bulpabilitate. Nu ştim însă cum se face că toate probele adunate de primii ofiţeri depo-, liţie judiciară, aii fost găsite insuficiente* de d-nu Jude instructor, care a pus In libertate pe arestaţi. Trupa romînă de opere a început deja repetiţiile sub direcţia d-lul Wachmaun. Acum se învaţă Mignon. Afară de personalul artistic din anul trecut, direcţiunea generala a Teatrului Naţional a mal angajat pe d şoara PJacca, o soprană eminenta, precum şi o prima-dona, un tenor de forţa şi un bariton din Italia. Afară de cîte-va opere comice, se vor mal ciuta in stagiunea viitoare şi operele Aida, Norma, Fa-ust, Emani. Domnii membrii al Comitetului asociatei studenţeşti, sunt cu insistenţă rugaţi a lua parte la şedinţa de Luni 26 August ora 8 jum. seara. Fiind la ordinea zilei Întocmirea programului pentru Congres, precum şi alte chestiuni importante. înscrierile la Liceul sf. Gheorghedin Bucureşti au început de la 20 August şi să primesc în toate zilele de la 8 — 12 dimineaţa. CRIMA D~T7 CALAŢI — Noul amănunte — Mersul Instrucţiune! Instrucţiunea în afacerea asasinărel lui Magi Nicola este condusă cu multă activitate de d. judecător de instrucţie Blrsescu şi de primul procuror Gabrielescu. Poliţia însă. voind să secundeze parchetul în acţiunea sa, a operat mal multe a-restărî de şi după toate indiciile autorul crimei nu poate fi de cît fostul băiat din prăvălie anume Grigore, deja desemnat de noi. Bănuiţii arestaţi la poliţie sunt supuşi unor grele şi crude Încercări ; el suut crunt bătuţi de agenţii poliţiei. Investigaţiunile d-lul judecător de instrucţie au dat cele mal bune rezultate şi numai mulţumită activităţii sale se va datori prinderea ucigaşului. Aşa sora asasinului’ a recunoscut bastonul găsit în prăvălia lui Răgi Nicola. Ea a declarat că n’a văzut pe frate-săti de două zile, adică [din ajunul comiterel crimei. Parchetul e pe unu file asasinului. O arestare importantă Azi, primul procuror a arestat pe un oare-care Ştefan Bulgaru un bandit care, după toate probabilităţile, e|coinplicele criminalului. In urma cercetărilor făcute s’a constatat că arestatul este autorul unei tîlliăril comise acum cît-va timp, în prejudiciul lui Gol-demberg. Complicele lui s’a refugiat îu tunelul de la Bărboşi şi s’aă luat măsuri pentru prinderea sa. Inmoriututarea lu! Hagi-Nlcola Inmormîntarea lui Hagi Nicola s’a făcut erl, Ia orele 3 p. m., Iu mijlocul unei mari afluenţe. Nici unul din liberali nu s’a simţit in stare satt n’a voit să rostească discursul funebru scris de prefectul Culoglu, aşa că acesta l’a citit singur, cu un aer foarte mahmur. Prefectul, în discursul săă, a schiţat rolul pe care l’a jucat Hagi Nicola îu politică şi în comerciil şi a adus un omagiu memoriei lui. Spaima gălăţeuilor In oraş se vorbeşte cu multă stăruinţă că o petiţiune va fi adresată de orăşeni ministerului de interne, ccrîiul protecţiu-ne în contra asasinilor şi furilor faţă eu nepăsarea şi slăbiciunea poliţiei. BILETE! ECONOMII (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 23|4 August 1896. Tendinţa pieţei a fost astă-zl ceva mal activă, preţurile Insă aproape neschimbate. A vi s Dicţionarul Contimporanilor, unnund să apară in curănd, am adresat mal multor persoane următoarea scrisoare: « Domnule, «Sub-semnatul, ocupându-ină cu Întocmirea unei lucrări biografice a Kominilor cari aă jucat un rol de frunte in secolul nostru, in politică, literatură, ziaristică, artă, ştiinţe, cariera armelor, etc., etc. Vfc rog să bine-voiţl a'ml da intru cât vă priveşte pe D-v., următoarele nolite : 1) Numele, pronumele, locul si data naşlerel. 2) I.ocul studiilor, epoca lor, titlurile d-vo'astre, 3) Funcţiunile ce aţi ocupat, cu data lor precisă, faptele Dv. de armă, campaniile, etc., 4) Titlul scrierilor D-v. tipărite, şi orl-cari alte amănunte cari merita să fie Înregistrate intr’o lucrare biografică. Mă simt dator să precisez că lucrarea aceasta pur biografică, exclude cu desăvirşire or-ce critică, or-ce apreciere fie in bine fie în răft, asupra persoanelor şi faptelor. Nădăjduesc că ţinind seamă de dificultăţile ce îutimpin pentru adunarea materialului necesar HnhyadlJânos '"i? Cea mai bună» din apele purgative A se cere eticheta purtînd numele „AndreaS Saxleline^ C2-18 Această apă naturală se vinde în toate drogneriele, farmaciile şi magasinele de Coloniale unei asemenea lucrări, veţi avea buna voinţă să ’ml înlesniţi munca, trimeţindu-ml prin postă maănuntele ce vă cer. G AHGA Y1 Reinoesc aici intervenţiunea mea către public şi rog atit pe acel cari afl primit asemenea scrisori, cit şi pe acel cari din eroare nu ar fi primit, să biue-voiască a’ml trimete de urgenţa aceste notiţe biografice. D. K. ltosetti Strada Biserica Amzel No. 15 Bucureşti Se vindecă sigur într’un timp foarte scurt. 5000 lei acelui glngav care cu ajutorul me-toadel Învăţată, nu va putea vorbi şi citi orl-ce, fără nici o împiedicare. Pentru detaliurî a se adresa, arătînd şi etatea. 161 D-lul Z. C’Ampeann, Buzău. 5-52 COMITETUL SPITALULUI „Elisabeta Ddmna, Caritatea Găiăţiană“ StlSTEXI B ANUNCIU Se publică spre cunoştinţa generală că, lu urma autorizaţiunel d-lul ministru de interne dată cu adresa No. 25959196, tragerea lotăriel organizată de acest comitet, a fost amtnată pe ziua de 16 Februarie 1897. No. 737. Galaţi, 22 August, 1896. INSTITUTELE-UNITE IAŞI Institutele-Unite din Iaşi, fundat in 1866 de către o asociaţie de profesori universitari şi secondarî, situat în partea cea mal higienică a oraşului, compus din două mari clădiri pentru clase şi dormitorii, două mari grădini pentru recreaţii, (despărţite de curtea de serviciu), face cunoscut Onor. părinţi că primeşte elevi interni şi externi atit pentru cursul primar cit şi pentru cursul de liceu complect. Despre modul de tratament, educaţiu-ne şi instrucţiune ce se practică In a-ceastă şcoală, este de notorietate publică că asociaţiunea face mari sacrificii pentru a corespunde cerinţelor. Deschiderea cursurilor la începutul lunel Septembrie. înscrierea se face da la 20 August în fie care zi de la 8—12 a. m. şi 2—5 p. m. Condiţiunele de primire se trimit prin poştă Ia cerere. Uniforma obligatorie. Direcţiunea 165 INSTITUTUL de DOMNIŞOARE DE SUB DIECŢIUNEA D-NEi PAULiriA LUPU-ANTONESCU 32, Strada Finttne!, 33 (în faţa ministerului instrucţiuneî Publice) Lieefl, Externat, Şcoala Normală, Şcoală Primară, Grădină de copil. Limbi moderne, Pian, Mnsieă vocală, Desen, Pictură, Gimnastică şi Dans. • ■ Certificatele valabile pentru bacalaureat şi concursul de şcoale normale. Autorisaţia No. 41796. Local spaţios. Bae în interior. Curtea şi grădina afl suprafaţă de peste 3000 m. p. Studiile se facă după programa statului. 174 15-2 LICEUL MODERN DE FETE DIREGTORE: MARIA ENIU BĂLTEAMU BUCUREŞTI, CALEA, MOŞILOR, No. 162 In Septembre viitor, această şcoală intră în al 2-lea an de la înfiinţarea el. In anul trecui, primul eî an, a avut LICEU COMPLECT, CURSURI SECUNDARE, CLASE PRIMARE şi GRADINA DE COPIL Eleve interne, externe şi semi-interne. Personalul didactic ales în condiţiile şco-lelor Statului. Regim şi local igienic. Educaţie sănătoasă. Anul trecut, deşi primul, s’au presentat 5 eleve la bacalaureat, din cari 4 aă reuşit pe deplin. Se trimit PROSPECTE ori cui va cere. 168 10-3 PA MINERALA FURGATIVA DE LA BREAZU, lîngă laşi. la sino fără multă reclamă ţi cu toata concurenţa apelor similare streine, dovedindu-se cu mari avantaje prin r oprietăţile sale particulare ţi anume : Apa de Breaxn este mal plăcută la băut ţi cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 oră; în cele mal multe cazuri ajunge 1 pahar. Apa de Breazu are efect durabil, fără a produce a doua-zi constipaţfe^ Apa de Breaxu nu produce absolut nici o durere de r tom ah sad în intestine. Apa de Breaxu se întrebuinţează specialmonte cu succes pentru a combate . congestlunlle obicinuite cum ţi cons-tipaţiunile, disposiţiunile inflamatoare ale organelor principale, indisposiţimiile cronice ale organelor de respiraţiune ţi circulaţiuue, deteriorarea grăsime! prea abondente, boalele urinare ţi formarea pietrei, haemoroidele, boalele organelor genitale la femei. Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce aă încercat această apă de ia Bre.ar.xi, au părăsit i>e cele străine. Ai*a de Breatru a obţinut la expoziţia de Buoureţti iu anul trecut Medalia de aur prin superioritatea sa în comparaţe cu alte ape similare. Apa de Breaza se găseţte astăzi în toate oraşele, atît dincoace cît ţi peste Milcov. ţi merită toată încurajarea din partea publicului. 13» 12-9 NU SÂMANAŢÎ fără a In trebuinţa terminatorul «I rului iţuaraute Bescalomie, cel mai bun ingredient recunoscut pretutindeni petUru păşirea cerealelor în contra tutulor boulelor §i pentru desvoltarea şi întreţinerea spicurilor. Peste 5000 cutii de Germiuator s’ati şi vin-dut in Roininia. Cutia 7 lei loco: pentru comenzi peste 40 de cutii se acordă 10 la sută rabat. Comenzile trebuesc adresate la Agenţia llavuN. Bucureşti. 166 , 10-3 Locuri de case da Vînzare Situate în cea mal frumoasă posiţie din Buşteni, in apropiere de gară, lingă Valea Cerbului, la adăpost de vînturl. Un loc de 3 pogoane este rezervat pentru Casino şi parcu. A se adresa la Societatea de Conslrueţie, Strada Doamnei BueurescI, safl la Buşteni, la d-nu Eliescu, îngrijitorul proprietăţel. Fabrica de zahăr de la Chitila Agricultorii care doresc a cultiva sfecle, se pot adresa prin poşta Administraţiunel fabrice!, Bucureşti, Calea Victoriei 118. pentru judeţele Ilfov, Prahova, Buzăfl, şi Vlaşca : iar peutru judeţele Dămboviţa şi Argeş : D-lul M. Th. Pissa—Gara Titu. 164 6-4 Adeveratele Ape de Vichy : Viohy-Oles-tlns, Vichy-Grande-Grille, şi Vichy-Hdpital suntu la noi destula de respăndite, In unele localităţi îndepărtate unde Insă din causa cheltuelelori prea mari preţul vănzărei este ce-va mai urcat putem recommanda “Sarea comprimată de Viohy”fabricată de “Societatea de explotaţiune a produselor de Vichy" subtO controlu direct al Statului francez. Aceasta sare permite a prepara imediat o apă minerală artificiala gazăsă, care bine înţeles nu are qualităţile apei minerale naturală Insă este multa de preferat imitaţiilor Apei de Vichy, de <5re ce conţine şi conservă cea mai mare parte a qualităţei Apei de Vichy : Vichy-Celestina, Vichy-Grande-Grille şi Vioby-Hdpitai 36—21 Doctor Schneyer din Viena. Specialist pentru boaîe interne. Str. Caragheorghevicî No. 5 (Etagiul I). 11 Consult, de la 2—4 p. m. Săracilor gratuiţ 101 25—25 Plus de Cheveux Blanos Plus de Barbes Qrises Le NIGER 5>.bo donnt /n$t$f)t»nlmtnt la nutnots BLOND, CHATAIN. BRUN ou NCHR Una appiication toua lat 15 joura auffit. Ne tacht pas la peau al siche de suits. CHEZ LES COIFFEURS ET PARFUMEURS ORO! »t OtTAIL pour fa R0UMANIE : Cnrrn coUTaur-Ptrf* a buc a rest, ■ DtCff 70, Caloa Victoriei Kn deuoui dea Magaslns de Confecţiona de Mn* Paul. Galaţi Depofl la d. Alex. Kreuter, coafor suh Hotel Regal. Buzău Depou la d. Gliiţă Tănăsescu coafor. Focşani « « Ilie Soroceanu, coafor, Strada Mare. îoa îs-1 Boalele sifilitice NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi Impedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist iu boale lumeşti Dr. THwR Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin trada sf. VoevozI. (Tramwayj. ConsultaţiunI de la 10—1 dim. şi de la 5—8 eara. Loc separat de aşteptare pentru fie-care. 121 30—21 Doctorul I. GL Rado viei de la facultatea de medicină DIN PARIS dă, pentru restul verii, consultaţii la Sinaia. Vila Itadovici Caloa Predeal 12. 157 10-9 VILLA HOFFMAN T No. 13 este DE VÎNZABE in condiţii fflrte avantagioase. Villa se compune dintr’un corp de clădire la stradă, cu nouă odăi, entree, bucătărie şi pivniţă; apoi o aripă cu cinci odăi, bucătărie, grajd, şopron, ect. Assemenea o grădină mare cu două chioşcuri şi un puţ. Ii»\ VMAESMli Maladii de copil şi interne După o practică îndelungată în clinicele de Coştii şi inter*««. de la Facultatea de Medicină din Paris, întoreîndu-se s’a stabilit Calea Moşilor 53. ConsultaţiunI de la 1-3 şi de la 6-7 p. m. 153 15-15 Casa» de Să»nă>tato Institut din nou reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice ; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşle în iuslilut. Disereţiuue.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor ureti'o-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic saO specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsuttaţiunI in fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de indată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 îoo -ea www.dacoromanica.ro EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orT-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 23 August, 1896 6°/i 6 •/, 5o/, 5»/, 6»/, 5°/0 5 o/, Cump. Vlnd Rentă AmortisabilăZ T . '18 V» 8? */» » Amortisabilă. . . 100 100 V* Obligat de Stat (Cov. R.) . 101 7. 102 — » Municipale din 1883 94 7« 95 v« » » » 1890 95 3/« 96 7« Scrisuri Funciar Rurale . 92 ■/* 92 V» » » Urbane . 88 V. 88 V. » » » Iaşi. 82 V* 82 Vi AeţiunI Banca Naţională. 1640 1650 » » Agricola . 218 — 222 — » Dacia Romînia asig. 43H — 445 — » S-tea Naţienala asig. 455 — 465 — S-tatea de CoastrucţiunI . 175 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 > Italiene. . . . 89 — 93 » ruble htrtie . . 2 60 2 75 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert St Cj*, Frankenthal si cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AlM- ; MARE DEPOU r? - di Burlane de Baialt, ŢEVE DE PLUMB, FKR ŞI TDCrU Fortnni de cînepă, şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciâ pentru conducte de apă, scurgere, băî, tont k l’dgout, gaz, etc. Ia HMS IIART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EfiOUT /Şl pentru încălziri centrale 46 (100-66) ALBERT BAER BUCURESCI, Strada Huma Pompiliii No. 7 L.ITO-TIPOL1RAJFIA Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, caete de caligrafie şi desemn, uvrage şciinţifice ilustrate, etichete pentru tot fe-ful de industrie şi comerciă. Asemenea şi comp-turl, hlrtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica de Cartonase Specialităţi: Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăril, Parfumerii, etc. etc. Preţuri curente gratis fl franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică. (66) (25-25) A VI§ Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma Ia. Vaismau Cunoscuta Fotografie aranjată sistem â la PARIS care s’a mutat din curtea cea mare, peste drum In casele cele noul, Calea Rahovei No. 3, unde a fost Hanul Golescu în rina cu biserica Doamna Bălaşa. (77) * (30—29) REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 3. OTTO HARNISCH 41- Gtalaţl -Strada Portului- -49. Bucurescl Strada Academiei—41 | 49.- Toate articole technice CAUCIUC AiB£iT Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde — Fire OiiTele de transmisiune Jflanometrt—Bobinele — Ventile — Sticle pentru nirel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale (97) (60-2) PATMIA 66 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societâţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea «Patria» se recomandă pentru ASIttITRÂXti ASUPRA VIEŢEÎ pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu In* cetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, indemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generală pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) 90 Champabne DOYEN & Cl[ Reims Representanţ pentru Romînia A. FELDMANN Bucureşti. 26-7 D«' STERIE N. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale ş cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. 129 La Typografia «Epoca» se vinde hir tie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. Intliul institut de plasare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este în corespondenţă cu streinătate. M-ine Randau Aleea Carmen Sylva alăturea ca Ctsmeglu 74 25-24 ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — COiVSTBUCTIUlVB DE PIP St — I. HAUG — Strada Isvor, No. 119 Bucurescl — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. speialitate florărie, sere, grădine ne earnă, pavilioane tn fier etc. etc, Primesc comande oentru Provincie: — Preţuri Moderate — 100—74 U. WOI Studii şi întreprinderi BUCURESCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 -------------- Cel mai' mare deposit de toate articolele technice Tubnvf de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepă pentru Vin şi Grădini Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură ggr ltoblnete (Ventile) pentru Apă şi Abur Cauciuc şi Asbest toate articolele. — Armature de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balata. — Macarale, Vârtejuri şi Trolfuri — Maşine şi unelte de tot felul. Table de fier, negre plumbate, galvanisate şi de zinc. —