SERIA n.—ANUL II, No. 236. Ediţia a, treia ■ NUMaRULJO BANjl A BON A JHEIfTEKJS încep la 1 şi 15 ale fle-cărellunl şl se plătese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In fudtft şi streiniitate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; in streinătate 50 lei Îase luni ... 15 » » » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 SÂMBĂTĂ, 24 AUGUST 1896. NU.MaRUL 10 BANI ANIJNCIIIRILE In Bucureşti şi judeţo se prinţese numai la Administraţie In streină! ate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuneiurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » » II.......3.— » > Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul| Un număr vechiă 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 3-STRADA CLEMENŢEI-No. 3 ADMINISTRAŢIA LIBERAU DUPĂ Citim In „ Voinţa Naţională“ No. „VOINŢA NAŢIONALA” 3505 de astă-zî Vineri 23 Aug. (4 Septembre) 1896: Suntem nevoiţi, faţă cu ştirile falşe şi contradictorii, împrăştiate de cei interesaţi, asupra căuşelor cari aă impus înlocuirea fostului prefect de Fălciu, d. R. Ralle, să restabilim adevărul şi să ne explicăm fără încunjur. „Constituţionalul”, care se ocupă mai de aproape cu această afacere, a scris următoarele cu privire la înlocuirea d-lul R. Ralle: 1. «T>. Radu Ralle făcuse un raport confidenţial ministrului de interne Cantacuzino, In care arată că în adevăr primarul Ciş-man s’a făcut vinovat de oare-carl neregu-larităţl în administraţia comunei, intrebîud în acelaşi timp dacă trebue să facă raport de disolvare a consiliului». Este absolut falş că d. R. Ralle a făcut vre-un raport. înlocuirea d-lui Ralle se datoreşte, în mare parte, legăturilor sale mai mult de cU compromiţătoare cu d. Cişman. 2. «D. Cantacuzino, primind raportul, a răspuns că, dacă nu poate să stea în bune raporturi cu primarul abusiv Cişman şi cu consiliu, prefectul să-’şl dea demisia». Şi această afirmaţiune este iarăşi cu desâvîrşire falşă. Raporturile dintre d-nii R. Ralle şi Cişman erau aşa de strînse, în cit n’aă trecut 24 de ore de la înlocuirea prefectului, şi primarul a trimes demisiunea sa d-lui ministru de interne, declarîndu-se solidar cu d. Ralle. «I). Ralle, lot după Constituţionalul, a trimes imediat demisia, neputînd trăi în bună înţelegere, precum cerea d. Cantacuzino, cu primarul abusiv, şi tot odată i-a trimes o telegramă cifrată, în care îşi exprima surprinderea de a vedea că i-se cere demisia pe motiv atît de puţin recomandabil». Fals, absolut fals. Sunt 10 luni de cînd d. 6. Cantacuzino a sfătuit pe d. R. Ralle să nu se dea pe mîinile d-luT Cişman, dar n’a fost ascultat. De altmintrelea, d. R. Rale nu s’a gîndit nici o dată să demisioneze şi n’a demisionat nici chiar cînd i s’a cerut demisia, pe motiv că ţine prea mult la leafa de prefect. De alt-fel, faptul că nici o daţă d. Ralle nu şi-a dat demisia, ba că chiar a refusat de a demisiona, se constată şi din telegrama d-sale publicată de Constituţionalul. Din cele ce proced resultă că una din căuşele înlocuirei d-lui Ralle provine şi din faptul că n’a voit să se despartă de scumpul inimei sale, d. Cişman. Zicem una din cause, căci în realitate sunt mal multe. Raportul de inspecţiune al d-lui inspector administrativ Lucalo-nescu face să reiasă într’un mod mai mult de cît clar imbecilitatea administrativă a d-lui R. Ralle. Şi pe lîngă faptele coprinse în acest raport, ministrul a trebuit să mai ţie socoteală şi de cartoforia pe care d. fost prefect Ralle o ridicase la înălţimea unui principiu şi cu care ar fi ajuns, dacă nu s’ar fi luat măsuri, să joace în cărţi şi judeţul a cărui administraţiune îi era încredinţată. Iu rezumat, «lupii chiar Voinţa Naţională, primarul liberal «le la Huşi e uu hoţ şi prefectul jiodeţului tovarăşul său, bez alte păcate. Să caute mai «leparte Voinţa Naţională şi va găsi aceeaşi treabă. Poate că, la urma urmelor, va înţelege şi organul guvernamental «le ce tot vorbim «le hoţiile «le pe la primării. SCLAVUL E caracteristic faptul că după cîţl-va ani de şefie, D-nu Dimi-trie Sturdza se găseşte tocmai în aceeaşi situaţiune în care era predecesorul săli Ion Brătianu, şeful partidului liberal. Şi unul şi altul au avut pare-se intenţiunile cele mal bune, au făcut visurile cele mal frumoase pentru partidul lor, dar precum unul a fost sclavul şi apoi victima amicilor săi politici, ast-fel cel-l’alt suferă de acelaş neajuns, este chemat să aibă acelaş sfir-şit. Sunt situaţiunl fatale: .Dacă te găseşti în capul unei bande de haiduci, e imposibil lucru să ceri soldaţilor tăi să apuce drumul bisericel şi să facă pomană trecătorilor. In loc ca trupa să urmeze pe şeful el, şeful este nevoit să’şl urmeze soldaţii pe calea aleasă, hotârîtă de dîn.şil. Orî-ce încercare de abatere spre stingă sau dreapta e zadarnică, d-nu Dim. Sturdza este silit să umble înainte cu ochii legaţi, acolo unde'l conduce un Malaxa astăzi, cum mergea Ion Brătianu acolo unde "1 ducea Simeon Mibălescîi cri. N’a sosit încă pentru Dimitrie Sturdza ceasul de amărăciune, cînd sufletul său dcsgustat va lăsa să vie pină la buze tot des-gustul prin care a trecut Ion Brătianu, n’a venit încă ceasul cînd va mărturisi şi dînsul ce a tolerat, dar nici departe nu este, căci nimic nu s'a schimbat în moravurile colectivităţel. Pe ici pe colea, sunt ceva încercări din partea guvernului de a nu aproba toate glieşefturile primarilor, dar ele se fac şi fără aprobare, iar autorii lor nu au cea mal mică temere de lege. Al crede că s'a format chiar un fel de ligă guvernamentală spre a pune sub scutul Miniştrilor pe toţi acel cari sunt chemaţi să le sape groapa şi ne aşteptăm ca în viitoarea sesiune a Parlamentului d-1 Dimitrie Sturdza să apere pe malaxalele regimului actual cu acelaş foc cu care apăra Ion Brătianu pe viitorii săi puşcăriaşi, de sub regimul colectivist trecut. După şeapte ani dc opoziţie, după o cădere ruşinoasă ca aceea de la 1888, cîţl-va liberali au trăit cu dulcea ilusiune că viitorul le pregăteşte un guvern capabil în faţa unul partid cinstit. Ei nu se sfiau chiar să strige în gura mare că s’a sfîrşit cu puterea lui Carada, cu prieteşugul lui Chiritzopulo, cu toate mutrele suspecte cari au adunat dispreţul şi ura pe capul partidului liberal. Visul s’a risipit şi liberalii s'au trezit la 1895 cu un guvern mal incapabil dc cit cel de la 1888 şi cu aceiaşi tovarăşi de luptă ca în trecut; dar aceşti tovarăşi au simţit imediat că viaţa lor la putere va fi scurtă, că n’au vreme de perdaf, şi au reînceput imediat potlogăriile lor întrerupte la 14 Martie 1888. Cum se va sfirşi această tristă comedie, e lesne do prevăzut. Disidenţa liberală, care nu s'a înjghebat de cît după şeapte ani sub guvernul Ion Brătianu, s'a format imediat, după două luni, sub guvernul Dimitrie Sturdza. Actualul şef al partidului liberal nu va avea nici macar vremea să ne mărturisească, fiind la putere, ce a tolerat. Sclavul se va văita în oposiţie dinpreună cu stăpînil săi, în scurtă vreme. „NUMAI GHEŞEFTURÎ" «Casa Georgi — zice Voinţa Naţională — a căutat să facă numai gheşeftari». Trebue să dăm crezare Voinţei Naţionale, întîi pentru că e ziarul oficios al guvernului, al doui-lea pentru că e organul unui partid care se pricepe la gheşefturî. Dar ce o fi vrind Voinţa Naţională cu această descoperire de senzaţie P Ori nu cunoaştem nici oamen ii, nici lucrurile, ori combinaţiunea guvernului e aceasta: «Casa Georgi nu umblă de cît după gheşefturî; aşa a căutat să facă şi la Galaţi, dar nu i s'a prins, căci cim anulat cesiunile şi modificarea condiţiunilor de construcţie a tramwaiuluî. In scurt: Georgi gheşeftar, guvernul cinstit şi de treabă, afacerea de la Galaţi un moft... cel mult o încercare de gheşeft din partea lui Georgi». Iată la ce ţinteşte guvernul să ajungă, iată rostul descoperirei făcute aşa de tîrziu de Voinţa Naţionala că Georgi umblă numai după gheşefturî. Şi în vremea în care la Bucureşti se va lucra ast-fel asupra opiniuniî publice pentru a o înşela, la Paris vor urma negociă-rile cu «gheşeftarul Georgi» pentru a înăbuşi nenorocita afacere de la Galaţi. Această ingenioasă combinaţie a d-lui G. Cantacuzino, ministru interimar de interne, va rămîne însă de ruşine, ca şi «erorile de manuscris >, şi «conifuziunile» buclucaşe ale ministrului titular de interne, d. An. Stolojan. «Încercarea de gheşeft» — cum îi place guvernului să arate acum afacerea de la Galaţi, a fost prea avansată, pentru ca să mai poată fi învîrtită după fantazia interesată a căpeteniilor colectiviste. «Gheşeftarul Georgi» nu numai a căulat să facă gheşefturî, ci le-a şi făcut cu ajutorul primarului Malaxa ; primăria de Galaţi a a-probat cesiunile şi modificările condiţiunilor de construcţie a tram-wamtuî; ministerul de interne, prin adresa de la 3 Maiu, a a-prdbat decizimiile primăriei de Galaţi; primăria a comunicat întreprinzătorului această aprobare. Gheşeftul era deci perfect să-vîrşit. Dacă la 25 Iulie ministerul de interne a anulat tot ce făcuse primăria din Galaţi, aceasta s’a în-timplat după redamaţiunile liberalilor de acolo, după ancheta şi raportul procurorului general,după campania energică a presei conservatoare şi sub presiunea opiniei publice. Iată atîtea obstacole de cari se împiedică ingenioasa combinaţi-xine a d-lui interimar de la interne, obstacole peste cari nu va putea trece Va reuşi guvernul să se împace cu «gheşeftarul Georgi», dar să prostească opiniunea publică din ţară, la aceasta nu va reuşi. GUVERNUL ŞI CESTIUNEA MITROPOLITULUI PRIMAT Sesiunea «le touinuu a Sflntuliii Sinod.—Atitudinea părintelui Iosif «•lieorgliiau —Nedumeri rea guvernului. Sesiunea de toamnă a St. Sinod Deşi In acest moment nu se agită, dar totuşi cestiunea Mitropolitulul-Primat este deschisă şi preocupă în primul plan pe guvern, care se îngrijeşte foarte mult de consecinţele el incalculabile. îngrijirea guvernului este cu atit mal mare, că în Octombre, va trebui, conform legilor, să convoace sesiunea de toamnă a Sf. Sinod. Şi această sesiune promite multe surprize, căci se va cere darea în judecată a Episcopului Ghenadie de Rîrn-nic, nu numai pentru faptele pentru cari este deja dat in judecată, ci şi pentru complicitatea-! cu ocnaşul Mărgăriteseu, falsificatorul unor pretinse scrisori ale I. P. S. Sale Mitropolitului Ghenadie. In afară de asta, credem a şti, că lo-cotenenţa mitropolitană va fi somată să publice prin Monitorul Oficial răspunsurile ce le-a primit de Ia sinoadele ortodoxe din Rusia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Transilvania şi Serbia în privinţa caterisirel Mitropolitului Primat. Guvernul se teme mult, şi cu drept cuvîut, că aceste două puncte grave vor pune din nou in mişcare opinia publică, mişcare care promite a fi foarte energică, putînd într’un moment dat să forţeze capitularea prelaţilor şi a d-lul Dum. Sturdza. Atitudinea Părintelui I osii" G lieorgliiau Cum va scăpa guvernul din această încurcătură ? Singura-! nădejde e în fostul Mitropolit Primat, părintele Iosi f Gheorghian. Decît se ştie, că deocamdată I. P. S. Sa refuză să fie reales. Guvernul speră însă, că va găsi mijlocul să determine pe prelat a primi primăţia. In acest caz, d. Dam. Sturdza va convoca în sesiune extra-ordinară Corpurile Legiuitoare pentru votarea unei legi personale, care va dispune ca foştii Mitropolit! să poată fi reales! direct in vechiul lor scaun. Odată legea votată, se va convoca si marele colegiu electoral, care va realege pe părintele Iosif Gheorghian în scaunul de Mitropolit Primat. După instalarea I. P. S. Sale se va convoca sesiunea de toamnă a Sf. Sinod, care va fi sesizată de o propunere a însuşi noului Mitropolit Primat, privitoare la revizuirea sentinţei de caterisire a Mitropolitului Ghenadie, care va li reabilitat în rangul de Arhiereu. Prin acest aranjament guvernul speră a dezarma pe aceia cari afl de gînd să ceară publicarea răspunsurilor sin6-delor ortodoxe străine ; speră că va evita un nou scandal prin darea în judecată a Episcopului Ghenadie de Rîmnic, care va ti silit să demisioneze şi să se retragă la minăs-tire; şi mal presus de toate, speră a des-arma opinia publică. edumerirea guvern ului Precum se vede, întreg acest plan este clădit nu pe o bază sigură, ci numai pe o speranţă vagă. Dar dacă speranţa guvernului nu se va realiza ? Atunci întreg planul se va prăbuşi şi d. Dum. Sturdza seva înfunda în această gravă cesliune, căci altă soluţie n’are şi nici nu poate avea, de cum-va nu va încerca să forţeze situaţia, in vederea unei soluţiuni îndrăsneţe, expunînd în acest caz liniştea internă a ţării. încă o dată: Afară de speranţa în părintele Ios if Gheorghian, guvernul n’are nici o soluţie, căci ştie prea bine că nu poate să împace spiritele nici prin Mitropolitul Iosif al Moldovei, şi cu atît mal puţin prin Partenie. ROMI LA IERUSALIM (Urinare) Terenul, pe care se găseşte zidit Ierusalimul, este văros, puţin productiv şi lipsit dc apă,—la o depărtare de 62 kilometri de la mare şi 25 de la Iordan şi Marea Moartă, pe o înălţime care variază Intre 750—800 m., de la nivelul mării. Actualmente, oraşul se găseşte închis de toate părţile cu un zid de piatră, înalt de peste 12 metri, a cărui lungime totală e calculată a li aproape de 4 kilometri, suportînd de asupra lui 34 turnuri întărite, şi are 8 porţi de eşire, din cari una zidită. Aceste porţi sunt păzite în tot-d’a-una de către garda turcească, care le Închide imediat după apusul soarelui şi nu le deşchide de cit la o oră, după ce se face ziuă. 1. Prima Poartă se numeşte *Poarta lafch sati şi a Hebronulul. Pe arăbeşte: Bîb-el-Khalîi. 2. Poarta nouă, Bib-el-Abdul-Hamid. 3. Poarta Damascului, Bib-el-Amidu 4. Poarta lut llerod, Btb-el-Sthirl. 5. Poarta S-tulul Ştefan, Bîb-el-Sitti-Maryam. 6. Poarta Dored, care e zidită de mal multe secole. 7. Poarta Mogrebin, Babel-Mogîrib, şi 8. Poarta Siomilni, Btb-el-Nebi-Dîofld, pe această poartă se merge la mormîntul lui David şi Solomon. Populaţiunea stabilă a Ierusalimului se ridică peste 50 mii suflete, din cari aproape 30 mii sunt jidovi, ca la 8 mii Turci şi A-rabl, 5 mii greci, 1.500 armeni, 3 mii latini şi restul alte naţionalităţi: Protestanţi, Etio-penl, SiriacI, Copţi ete. In timpul sărbătorilor Paşcelul, numărul acesta se sporeşte aproape îndoit prin presenţa închinătorilor din toate naţionalităţile, cari sosesc aici din toate părţile lumel. Clerul grecesc posedă aici mal multe monastirl, destinate ca case de ospitalitate pentru închinători,—de asemenea armenii, afl aici o frumoasă patriar-ehie, mal multe monustirl şi un numeros cler. Luteranii, Latinii, Siriacil şi Copţii, Încă afl aici instituţiunl şi biserici numeroase ; iar Rusia posedă frumoase monastirl şi mal multe mari institute, destinate a primi pe pelerinii ruşi cari vin la Ierusalim (5—7 mii suflete pe fie-care an). Clerul patriarchiel greceşti din Ierusalim, al S-tulul morniînt şi al monastirilor din a-cest oraş, se ridică pînă la numărul de 200 persoane. Toţi se întreţin de patriarchie şi fie-care e plătit după rangul ce are şi serviciul ce face. Numărul Arehiereilor In Ierusalim este de doul-spre-zece. Mal toţi, poartă titluri onorifice, de: al Eleonulul, al Iordanului, al Belhleemulul, al Bithaniel, al Cesareil etc. Aceştia compun sinodul local, sub preşedinţia patriarchulul. Tot dintre archierel se numeşte o eomisiune pe căte 3 ani, caro primeşte la cancelaria Sinodului, donaţiu-nile cari se fac de către închinători şi cari donaţii se varsă apoi, la casa comună a clerului, de unde se întreţine: spitalul public, şcoalele şi monăstirile sărace. Sf-tul Mormînt are o administraţie aparte, încredinţată unul Egumen Archimandrit, care, din donaţiile ce bine-voeşle a face fie-care închinător, este obligat a suporta cheltuelile şi plata clerului permanent al sf-tulul Mormînt, fără vre-un control de cât conştiinţa Iul. Ne-am informat că leafa u-nul Arcbierefl ar fi de 50 lire turceşti pe lună, iar Patriarchulul, sinodul ’l oferă din casa comună, ca leafă anuală, 2 mii lire turceşti, adică cam 45 mii franci pe an. Sosind noi Ia Ierusalim cu câle-va zile înainte de Florii, am putut cerceta şi vedea totul înainte de sărbătorile Paştilor. Astfel, am fost la Bethleem, unde am rămas uimiţi de frumuseţea sântei Peşteri, în care s’a născut Mântuitorul. Oraşul este mic, ca de 7 mii locuitori, musulmani, greci e-brel, armeni şi mal multe ordine Romano-Catolice: ne-am dus cu trăsura distanţă de Va oră de Ierusalim, pe o şosea frumoasă şi printre plantaţiunl de măslini. Am visat Eleonul, Ghetsimaui, grădina măslinilor ţarina olarului, valea plângerii, puţul lui lacob Siluamuj, scăldătoarea numită altă dală «Bethezda», monumentul lui Abesalon, mormîntul profetului Erernia, mormîntul Racbilel, etc. Iar in Sâmbăta lui Lazăr, ne-atn dus şi noi cu procesiunea cea mare de la Ierusalim la Eleon şi de aci la mor-mlutul lui Lazăr, în care am şi intrat. Toate acestea, situate afară de Ierusalim, însă, în mici distanţe, Ia câte 1, 2, 3 kilometri depărtare de zidul oraşului, afară de Bethleem, care este mal departe. De la Iordan, caravana noastră s’a îndreptat către sud, la Marea Moartă. Odată sosiţi, unii din noi, afl făcut şi aici cîte o bae rece, mal mult de curiositate. Marea Moartă, este o ană închisă de toate părţile cu munţi înalţi; are o adincime de peste 300 metri, o lungime de peste 80 kilometri ; şi lărgimea între 10 —18 kilometri ea este mal jos mult, de cit nivelul Mediteranel. Apa acestei mări, In care se varsă Iordanul, este foarte sărată şi amară din causa mineralelor şi metalelor multe concentrate In ea, In cît din această causă omul pluteşte de asupra el, neputîndu-se a-funda safl a se îneca. De la Marea Moartă am visitat numai de cît M-rea Sf-lul Gherasim, unde am poposit clte-va ore şi am dejunat. De aici uni plecat apoi către M-rea Sf. Sava, prin munţi www.dacoromanica.ro 2 EPOCA pustii, sălbatici şi foarte rtpoşl, fără de vegetaţie mare, afară de iarbă, lipsiţi de apă i de umbră, uude am sosit seara la 8 ore upă o cale de 7 ore, dificilă, periculoasă şi pe o arşiţă de soare ne pomenit de mare. In zilele de Luni, Marţi şi MercurI 18, 19 Îi 20 Martie, am plecat spre Iordan; P. S. tositel In trăsură, iar efi şi Archimandritul Juvenalie Ghighianu, împreună cu amabilul Ieromonah Juvenalie Mizilianu şi cu alţi mulţi Închinători, pe cal şi cu catîrl. Drumul plnă la şosea f e face pe o şosea bună şi In timp de patru ore cu trăsura. Noi, a-cel cari am mers cu cal, am sosit în marginea Iordanului, la M-rea Sf. Ion Botezătorul, tocmai seara pe tnoptate, de oare-ce ne-am abătut din cale, vizittnd monastirile: Hozevitul, Sărindarul, apele Iul Elisel şi alte mal multe. Toate acestea presărate pe valea bogată şi mănoasă a Iordanului, numită şi «Valea Ierihonulul». Marţi dimineaţă cu toţii şi noi după obiceiul locului şi dorinţa unanimă, am făcut fie-eare cile o bae în Iordan. Rîul acesta are o lăţime de 40—50 metri, o adlncime de 5 — 7 metri şi curge foarte repede. Cînd ploile, safl topirea zăpezilor din munţii Libanului, alimentează afluenţii lui, Iordanul vine furios şi trece a-desea peste limitele obicinuite. Pe cînd noi ne găseam pe malurile lui, Iordanul încă era mare : totuşi, nu ne-am sfiit a ne afunda şi noi în apele lui. Eli însă mi-am satisfăcut plăcerea şi mal mare, trectndu-1 înot de cea-l’altâ parte, de unde m’am înapoiat după cit-va timp, cu o mică ramură de salcie în gură. Cu aceasta mi-am împlinit o vechiă dorinţă sufletească, aceea, de a atinge cu picioarele mele pămîntul şi de cea-l’altă parte a Iordanului. (Va urma) „EMCÂ^TÎRCOVIŞTE Consiliul comunal.—Legăturile şl rudenia dintre consilieri.— Afacerile. — Funcţionarii primăriei. Poliţia oraşului. Consiliul comunal Consiliul comunal, din cauza diferitelor certuri dintre consilieri, precum şi că fostul primar Vasilache Dumitrescu a fost căf-tăuit cu Prefectura, azi se găseşte descom-plectat avînd trei locuri vacante. Doul dintre consilieri, anume I. B. Ioan şi Lazăr Lă-zărescu, s’afi retras prin demisiune, Ştefan Cosma de şi demisionase, a revenit. Legăturile şi rudenia dintre consilieri Şease din consilierii rămaşi, după cum vom vedea mal Ia vale, toţi sunt în strînse legături Intre dînşil, fie prin rudenie, fie prin alte dara veri comerciale, ast-fel : D. Niţă Stematiu primarul, rudă cu Ştefan Panaitescu ajutor de primar (nepot); rudă cu consilierul Răducanu Stănescu (C. Du-descu cumnatul lui Niţă Stematiu a luat în căsătorie pe fiica lui B. Stănescu); rudă (cumnat) cu senatorul d. Petrică Petresca, care la rîndul săfl e cumnat cu d. Costache Georgescu, secretarul primăriei; rudă cu consilierul d. Toma Cîmpeanu (d-na M. Cîm- Eeanu fratele consilierului, mătuşa d-nel iţă Stematiu). Osebit de aceasta, d. Toma Cîmpeanu, tovarăş la fabrica de petroliu şi alte daraverl comerciale cu d. Petrică senatorul et Compania Stematiilor. Cumulardul dr. Irescu, cel cu şeapte slujbe, şi care stă contra legel în consiliul comunal, rudă iarăşi (unchifi prin alianţă) cu schimbătorul consilier comunal StefanCosma. » Afacerile Ast-fel constituit consiliul comunal, e şi natural că’afacerile să meargă strună pentru fie-care şi anume: D. Niţă Stematiu primarul, pe lingă cion-tirea pădurel oraşului, este însărcinat cu controlul acciselor cari se caută în regie, cu iluminatul oraşului pentru care gazul n’ar fi plătind accis tot în regie. 1 Cu facerea pavilionului din grădina publica în regie, cumpărînd locul de la cumnatul său Petrică senatorul cu 20,000, cînd în realitate nu face decît 5000 de lei. Sacalele primăriei ÎI cară apă; ear servitorii îl fac pe rîndaşil la cal. D-luI Ştefan Panaitescu ajutorul, cel mal slab între rudele-consilieri, i s’a dat în regie să execute numai un singur articol: pa-vagele, lucrări de 60,000 lei. D. Răducanu Stănescu consilier, este însărcinat cu predarea cărămidel pentru lo- calul primăriei, şcoala dela spitalul vechiă (construita în regie deprimai), şi pentru trotuarele viitorului bulevard. Cînd are omul ocasie să-şi desfacă cărămida dacă nu. acum? Ş’apol recepţia cine o va face dacă nu «al lioştril»? Cel-l’alţl trei consilier sunt reţinuţi de alte interese. Funcţionarii Primăriei Primarul Niţă Stematiu odată cu venirea sa îu capul comunei şi-a adus şi băeţil de la desfiinţata-I băcănie,—spre a avea, din el, oameni de încredere în controlul acciselor, aşa eâ pe Ungă aceştia s’a strecurat şi o droae de faliţi şi mofluzi,—Ştefan Panaitescu ajutorul, are în şlujbă pe fii săi, pe gineresafi, pe cumnaţii sal şi lot neamul lui Ciuciuc, între cari Io niţă Ciuciuc, de două ori falit nereabilitat. Se ştie că mal toţi funcţionarii puşi de dînşil sunt pungaşi şi conrupţl; însă acest Ioniţă Ciuciuc controlorul acciselor, om bă-trîn cu fete mari, este şi imoral. Poliţia oraşului Ca să-şi poată mal In tihnă săvîrşi «a-facerile», gaşca de mal sus, a stăruit ca în capul Poliţiei să aibă unul dintr’al lor; — aşa că, într’o bună dimineaţă ne pomenim ca din senin numit Poliţai un anume Stelian Stănescu, fratele consilierului cărămidar, Răducanu Stănescu, care u’a mal a-vut altă ocupaţie în viaţa lui de cît îndeletnicirea vînzărel de băuturi spirtoase, care nefiind capabil s’o exercite, a mofluzit. Slujbaş n’a fost de cînd e, ast-fel că, gardistul GhighecI, e mult superior şi destoinic în redactarea unul act de cît şeful săîl Poliţaiul. — Afară de aceasta, pe lingă incapacitate şi inaptitudine, acest nenorocit este şi grea bolnav; cea mal mare parte din timp şi-l petrece la o vie unde doarme noaptea şi prin casă; iar siguranţa publică e lăsată la voea întîmplărel. — Gardişti, după ce sunt puţini, sunt împărţiţi la Prefect, directo rde prefectură, primar, ajutor, la vie la poliţai. Destrăbălarea domneşte pe toată linia ; slugile sunt luate de la un stăpîn şi date la alţii pentru bacşişuri de agenţii poliţii; tripourele s’afi înmulţit şi sunt speculaţi în toate serile micii funcţionari într’un mod nedemn; ear Poliţia are partea leului la cîştig; hoţiile s’afi înmulţit; prostituţia clandestină asemenea; nimeni nu face nici un control; murdăria e la culme, procese de contravenţii nu se vede, şi cîte şi mal cîte. Ca să arăt toate mizeriile ce sufere acest nenorocit oraşj mi-ar trebui tistele întregi de hîrtie şi săptămînl să scriu. Cine, mă rog să controleze accisele spre a nu se fura veniturile comunei? căci Poliţia doarme, în amorţire. Perdaf EPOCA" LA FOCŞANI După o muncă de 11 ani inrontinuă, d. Vitzu, actualul sub-casier de la Casieria Generală din judeţul Putna, a a-juns în disgraţia renumitului gheşeftar d. Niculae Săveanu-Suveică. De şi d. Vitzu, în tot acest interval, a avut o conduită din cele mal exemplare, şi a dovedit că ştie a ’şl face pe deplin datoria ca funcţionar eminent, totuşi, astă-zl este suspendat din această funcţiune, fără absolut nici o vină alta, de cît că nu permite d-lul Suveică a’şl face din Casieria generală o tarabă, şi din toţi arendaşii Statului, perceptori şi nişte ol de tuns... după pilduirea vremurilor de ghelirul şi chilipiruri, pe cari le făcea ca Casier general. Singur d-l Vitzu a fost un funcţionar, care nu să încovoia la ordinele d-lul Suveică : singur dar, acest funcţionar, punea de multe ori piedici d-lul Suveică de a jăfui lumea. Cît priveşte pe actualul casier general d. Ionescu, d-sa nu are autoritatea necesară unul adevărat şef al Casieriei. D. Suveică are interes ca toţi din casierie să-l fie la ordine; în acest scop d-sa a stăruit la departamentul finanţelor pentru a lovi în d. Vitzu; — d. Suveică, doreşte să vază pe Const. Profi-riu — fratele controlorului — avansat la demnitatea de sub-casier, fără garanţie, şi fă vă nici un merit. Atunci toţi cel cu afaceri pe la casierie, vor fi siliţi a trece vis-ă-vis la d. Suveică, pentru ase înţelege cu el... Funcţionarii din Casierie însă, sunt decişi a demisiona în corpore, dacă vor avea nenorocirea să fie puşi la ordinile unul incapabil. Sperăm însă că Suveică nu îşi va băga nasul piuă şi în lăzile casierii. OFOBlIAţlt Atragem deosebita atenţie a cititorilor asupra articolului din Voinţa Naţionala de astă-zl pe care îl reproducem in pagina l-a. Mîine se va întruni o comisiune medicală la d-na Maria Steiner, pentru a se pronunţa dacă starea d-sale permite transportarea-I la Văcăreşti. Lordul Edinond Fitzmaurice, fost sub-secretar de Stat în Englitera, a plecat în excursiune prin judeţul R.-Sarat, însoţit de d. Dim I. Ghica, secretar general al ministerului de externe. E probabil că Excelenţa Sa se va duce şi în Transilvania şi anume la Braşov, Sibiu si Arad. Am arătat prin ce mijloace s’a obţinut de la judecătoina de Boşu o sentinţă condamnatoare pentru comitetul Ligei. Apărătorii comitetului au făcut în ziua de 20 August apel la Tribunal, cerind in acelaşi timp suspendarea execuţiei provizorii. Cu toate că asupra unor asemeni cereri, Tribunalul liotăreşte numai decît, de astă datăl dosarul s’a preumblat două zile de la o secţie la alta, fără să se hotărască nimic. Erî, în ziua de 23, apărătorii au făcut o nouă cerere de suspendare a ezecuţieî, rugind tribunalul să fixeze cauţiunea ce trebuie să depue. Nici de astă-dată însă tribunalul n’a hotărît nimic, amînînd tratarea chestiunii pe astăzi. Vom vedea. In fine Trandafir Djuvara a fost găsit in salul Ianca de pe Bărăgan şi pornit imediat, adică ieri după amiazl, la Constantinopol. Norocul bietului Trandafir e, că spiritele s’aO inal astîmpărat în mahalaua Galatha. La inaugurarea Porţilor de fer, M. Sa Regele va fi însoţit de d-nil Dum. Sturdza, C. Stoicescu, Emil Ghica, ministru plenipotenţiar al ţării la Viena, şi Al. Balş, consul general al ţării în Budapesta. Pentru ziariştii romînl, unguri şi străini s’aO aranjat mal multe camere în localul şcoalel primare din Orşova. Revista literara Phoenix din Viena a cerut M. Sale Reginei Eli-sabeta (Carmen Sylva), să-şi dea părerea asupra arderel cadavrelor. M. Sa a răspuns, că de şi arderea cadavrelor este foarte higie-nică, dar n’o admite, căci este prea cruda. Şi apoi organele cadavrelor înmormîntate nu se distrug, ci numai se pierd, ceea ce dă speranţa în a doua înviere; pe cîtă vreme organele cadavrelor arse se distrug, ceea-ce distruge şi speranţa de a mal reînvia. D. Sărăţeanu, procuror la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, era Marţi in Capitală. In aceeaşi zi, fostul sătî tovarăş, ocnaşul Mărgăritescu, a fost transferat de la Văcăreşti, cu fiare la picioare, la Tîrgu-Ocna. După cum se vede, tovărăşia Stă-tescu-Sărâţeanu-Mărgăritescu se desface. Guvernul a pierdut orl-ce speranţa în ajutorul el. In vederea viitoarelor alegeri generale nefixate încă, Saşii din Transilvania aii decis să convoace o conferinţa naţională, aşa numitul «Sachsentag>, la Sibiu. Atît Romînil cît şi Saşii sunt curioşi dacă guvernul unguresc va permite întrunirea acestei conferinţe, cu atît mal vîrtos, ca astă primăvara a interzis o conferinţă identică a Romînilor, convocată de d. dr. Ioan Raţiu. EDIŢIA a 3-a ------ ^ — (Serviciul Agenţiei Romîne) Kiew, 22 August. Erî Jarul şi Ţarina aii asistat la punerea primei pietre a bisericel Niocolae, la mlnăstirea femeilor Pokrowski. După amiazl s’a făcut inaugurarea monumentului Nicolae I. Ceremonia a fost urmată de o paradă a trupelor. Seara a fost un prlnz de gală. Budapesta 22 August. Budgetul anului 1897 a fost supus astăzi Camerei deputaţilor. La cheltuieli are 475,238,670 de florini, la venituri are 475 milioaue 326,305; deci un beneficiu de 87,635 de fiorini, care întrece cu 60,410 pe acela din 1896. Veniturile ordinare sunt evaluate la 465 milioane 191,881 fiorini, întrecînd cu 23 milioane 916,700 de fiorini, cheltuelile ordinare cari se ridică la suma de 441.275.181 fiorini. Atena, 22 August. După şederea sa la Copenhaga, Regele va pleca probabil la Paris, unde va avea o întrevedere cu d. Felix Faure. Varşovia, 22 August. Guvernatorul-general, contele Şuvalov, are partea stângă a trupului paralizată, în urma unul atac de apoplexie. Starea lui, deşi serioasă, totuşi nu e fără speranţă. Paris, 22 August. D. Hanotaux a primit o telegramă de la ambasadorul Franţei din St. Petersburg, prin care i se anunţă în mod oficial că nimic nu se va schimba din programul de călătorie a Suveranilor ruşi. Berlin, 22 August. Cancelarul imperiului, secretarul de Stat baronul Marschall, ambasadorii contele Os-ten Sacken şi principele Radolin, att plecai la Breslafi. Cettinge, 22 August. Principele de Neapole a părăsii Mun-tenegro. Buda-pesta, 22 August. Camera deputaţilor. Ministrul finanţelor declară că, cu toată recolta mijlocie a anului, budgetul nu e mal puţin favorabil decât cel precedent, fapt care trebue să se atribue Increderel, care a crescut apt în lă-untru cît şi în afară. Discutlnd negociările privitoare la compromisul îutre Ungaria şi Austria, ministrul declară că Ungaria n’a luat nici un angajament în privinţa părţil-aliquote de plătit şi c’a Incheeat angajamente foarte favorabile privitoare la conveuţiunea vamală. CHESTIUNEA CRETEI Constantinopole, 22 August. Se asigură că Poarta a lansat o procla-maţiune în Creta, prin care expune concesiunile făcute şi invită pe popor să se liniştească. Atena, 22 Augfist. La Faler a sosit escadra engleză, compusă din 12 vase cu 8000 de marinari şi comandată de admiratul Sijmur. SITUAŢIA IN CONSTANTINOPOLE Viena, 22 A ugust. «Neues Wiener Tageblath află că toate puterile au dat ordine vaselor lor de războia să plece în mările turceşti. Se observă că în cazul de faţă e vorba de re-înoirea măsurilor deja luate în mod temporar în 1895. Măsurile actuale vor fi luate în aceleaşi condiţiuni. Coustantinopole, 22 August. Nota colectivă verbală a ambasadorilor, ca răspuns la nota Porţel de la 16 August, va respinge încercările de justificare ale Porţel, făcînd să reiasă probele despre indiferenţa guvernului şi citînd chiar cazuri de participare activă a autorităţilor civile şi militare, în timpul ultimelor turburărî, ba chiar organizarea populaţiei pentru urmărirea Armenilor. Siluaţiunea s’a îmbunătăţit, dar este încă neliniştitoare. ŞTIRÎ DZVER.SE Crime—Dolicte. — Accidente.—Intîmpl&rî. DIN CAPITALĂ Mineător de nasuri. — Individul Spăla-ru Dumitru luîndu-se erî seară la ceartă cu amanta sa Mariţa Gheorghe, domiciliată în strada Sabinelor 9, înfuriat peste măsură în cursul discuţiunel, se repede asupra amantei sale, o apucă cu dinţii de nas şi i-1 rupe cu desăvîrşire. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 69) LOUIS JACCOL1JOT mmmn IXE 1^00 PARTEA II La sflrşitul acestei povestiri, L au reni primi cele mal vil felicitări din partea stă-pînulul săfi şi a Canadianului, amîndoui îl declarară In mod foarte călduros că Îşi îndeplinise misiunile într’uu chip cu totul inteligent, iar llnărul conte, luindu-1 de mină ii spuse cu o emoţiune care Îndoia va-luarea cuvintelor sale: — Laurent, cu începere de astă-zl nu mal există îu relaţiunile noastre, nici slugă nici stăpîn. De acum înainte, am un prieten mal mult; de altminteri în tot de-a-una al fost considerat ca făcînd parte din familia noastră. Iţi cer numai permisiunea de a-ţi zice pe nume, obicei pe care îl am luat faţă de tine încă din copilăria mea; nu-i aşa că n’al să 'ml refuzi acest lucru, bunul mefi prieten ? — Domnule conte, sunteţi prea bun, răspunse Laurent cu vocea sugrumată de a-tlta fericire şi emoţiune. Nu putu să mal scoată nici un cuvînt, dar două şiruri de lacrimi ce curgeai! pe obrajii lui complectă a arăta starea lui sufletească. — Da, bunul meti prieten, coutinuă Oli-vier, luîndu-l ambele tnîinl lutr'ale sale, nu m’al îngrijit tu, încă din cea mal fragedă a mea copilărie cu solicitudiuele unul adevărat părinte ? Nu m’al urmat tu pretutindeni, uittnd de familia ta, de afecţiunile tale, pentru a-ml face o pavăză din devotamentul tăfi ? Acest titlu de prieten pe care ţi-l dau astă-zl, il posedai încă de mult In inima mea ; şi nu mă tem de cît de un singurlucru, de aceea că amiciţia mea să nu poată nici odată a-junge pentru a egala bunătatea, neintere-sarea şi dragostea ta pentru mine. Laurent, ne mal puţind să se abţie, se precipită pe mîinile stâpînulul săfi şi le sărută cu nesaţifi. Pentru a-şl ascunde emoţiunea, Canadianul se retrase la oare-care distanţă. — Cât te priveşte pe tine, dragă Dick, urmă contele adresându-se Canadianului, ţie oâruia datorez toate mijloacele cari m’afi scăpat din nenorocirile de pînă acum, pentru ca să pot urmări ast-fel oisul mei! cel mal scump, ţie căruia voi datora fericirea cea mal Scumpă pe care un om o podte gusta, dacă speranţele mele se vor realiza, m’al îndatorat în ast-fel cu bunătatea ta că mî ar fi pesle putinţă ca să mă pot plăti vre-o dată. — Nu-mi datoreşte absolut nimic, domnule conte, ei! plătesc o datorie a tălălul mefi... o datorie de onoare; cu toate acestea, dacă eşti dispus să recunoşti puţinul lucru ce am făcut pentru d-ta, află domnule conte, că sunt destel de recompensat prin faptul că al bine voit să-mi dai un loc în afecţiunea d-tale. Cel trei tovarăşi reînoiră In acea zi un paeat de amiciţte, care nu se putea stinge de cât o-dată cu moartea. Wiligo, pus In curent asupra situaţiunel, de către Canadian, se plecă Înaintea deci-ziunel prietenilor săi, dar îşi zise în sine că nu va înceta să vegheze cu acelaş interes asupra lui Tidana şi a amicului săfl, tînârul conte d’Etitraygues; Vulturul negru, cax-e nu prea înţelegea fineţele poliţieneşti, era de această părere, care în timpurile ordinare era destul de înţeleaptă : că nici odată nu poţi fi mal bine păzit de cit de tine Însuşi. Intorcîndu-se la Melbourne, în pasul cailor, tovarăşii orînduiră tot planul purtăreî lor ; pe dată ce concesiunea lor va fi transcrisă In cadastru, se vor întoarce la Locul Lebedelor, dar de astă dată pentru a exploata cu o mică trupă de minori pe cari II vor găsi Dick, iar Wiligo promise de a strămuta întreg tribul săfi pe locul concesionat, pentru a ’l putea ast-fel apăra In contra invaziuneî bătătorilor de tufişuri şi a altor indigeni. Această promisiune era foarte uşor de adus la îndeplinire, de oare ce Nagarnoo-kil, ca toate popoarele iubitoare de vînă* toare, duc viaţa nomadă pe care o necesi-tează de multe ori lipsa de vînat In unele regiuni ocupate de el. Cile-va corturi de piei de cangur pentru familiile lor şi cî-ie-va umbrare adăpostite cu frunze şi cu pereţi de pănitiit uscat pentru luptători, formează aşa zisele sate ale triburilor. După ce duseră trăsura la negustor, Oii-vier şi tovarăşii săi pentru a se repausa de oboseala unei călătorii atît de lungă de la Sydney la Melbourne. El conveniri dinainte de a se despărţi, că după serbarea naţională, vor Închiria pentru tot timpul cit vor mal sta In oraş, o căsuţă particu- lară, unde vor putea vorbi mal în siguranţă de cit la otel asupra proiectelor lor de cît intr’un otel public, care era mal la în-demlna tutulor felurilor de spionagiu. El nu se retrăseseră încă în camerile lor, că Wiligo după ce şi-a aşezat la centura sa de piele, pumuarul său nagarnook. ghioaca lui indigenă şi revolverul pe care i ’l dăduse Olivier, se înfăşură In mantaua sa şi eşi binişor din otel. CAPITOLUL III Omul mascat şl Tont-Powell. — Tocmeala. — Ciucî-zeci de mii de dolari pentru un pumn. Toate stradele oraşului erafi splendid i-luminate, cîrciumile, cafenelele, sălile publice, cluburile, erafi Înţesate de lume şi circulaţiuuea era aproape întreruptă pe cheurl şi pe pieţele publice ; la toate ferestrele fllfliafi drapelele cu nouile culori ale Australiei ; în toate grădinile publice muzicele cîntafi noul clntcc naţional. In toate stradele, vinzătoril de mărunţişuri vindeafi biografia şi portretul lui Tom Powell, campionul Angliei, şi a lui James Tyler, campionul american, In lupta care trebuia să aibă loc a doua zi. La cluburile Australian şi de Washington cetăţenii celor două naţiuni ofereaţi un punch de onoare celor doul adversari. Amiralul Sydney şi sir'Beaucbamps Sey-mour, cari In acea seară afi făcut o scurtă apariţiune la clubul Australian, întinseră mina lui Tom Powell, zicîndu-I că lui II este încredinţată onoarea Angliei. — Pot asigura pe Excelenţele Voastre, răspunse Powell, că nu voi eşi din această luptă de cît mort safl învingător. In cea-l’altă tabără, consulul general al Statelor Unite, prezida serala dală în o-noarea lui James Tyler. De o dată vasta sală a clubului Washington izbucni îu a-plause; d. de Funcal, iu mare ţinută, asistat de întregul săfl personal, îşi făcea intrarea în club, între cele două naţiuni,consulul general al Portugaliei, nu a exitat un moment de a se pronunţa pentru Americani. Tom Powel locuia o vilă frumoasă cam spre marginea oraşului, pe care unul din administratorii săi i-o pusese la dispoziţie. El se întorsese acasă pe la ora 2 din noapte şi intrase In bae pentru a-şl repauza muşchii şi a face mişcările mal flexibile, clnd negrul care îl servea veni să-l anunţe că un necunoscut, Învăluit peste tot lntr’o manta Închisă, voeşte să-I vorbească. — Iar vre-un aducător de adrese de felicitare, zise boxorul mînios; îu tot ca^id n’am să mă deranjez pentru dinsul; da'ă voeşle să intre aci, să poftească ! — Nu voesc să vă deranjez Intru nimic domnule PoWell, zise.necunoscutul, care urmase pe servitor pas cu pas. Aci suntem foarte bine pentru ca să vorbim. —• Cărui motiv datorez vizita dv. la a-ceastă oră, întrebă boxorul cu un aer de vădită supărare. Necunoscutul privi lung la servitorul negru. — Poţi să ne laşi Bob, ordonă boxorul. (Va urinat. Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boule venerice şi ale căilor urinare. Strada Băncel Naţionale colţ cu strada CaragheorghevicI de asupra teatrului llugo. Consultaţiunf dela 4'j, pînă la 7, p. m : pentru dame de la 3—4. ioo-st www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Nenorocita femee, In cele mal oribile dureri ese ţiptud din casă, cu figura inundată de slngele ce curgea în şiroae. Vecinii speriaţi afl sărit tn ajutorul victimei, care a fost transportată de urgenţă la spital; In casă afl găsit pe amantul furios, care pusese pe masă nasul amantei sale. Spătaru Dumitru a fost imediat arestat. DIN TARĂ Accident pe Dunăre. — ErI seară, pe la orele 8, vaporul german Augusta Victoria venind de la Galaţi, a lovit In faţa docurilor o barcă in care erail patru marinari. Lovitura a fost ntlt de puternică, In cit barca s’a răsturnat pe dala şi cel patru mateloţl ce eraţi lntr’Insa afl căzut In apă. Trei dintre el afl fost scoşi cu viaţă cu ajutorul bărcilor de scăpar e ale flotilei noastre. Cel d’al patrulea Insă nu a putut fi găsit. Căpitanul portului a deschis o anchetă. DIN STREINATATE Escrocherie ingenioasă. — 0 asociaţiune de escroci ingenioşi operează Iu diferite staţiuni balneare din 'Franţa: Vic.hy, Aix-les-bains, Salies-de-Bearn, Mont-Dore, la Bourboule, Royat şi altele şi procedarea lor nu este lipsită de oare-care originalitate. Victimile sunt mai ii hotelieri. O scrisoare soseşte la adresa hotelului— In general cel mal In renume. Ea este semnată de o personalitate exotică oarecare, celebră prin numeroasele sale milioane. Bogatul călător anunţă apropiata sa sosire şi cere ca să i se rezerve un apartament, cel mal mare din tot hotelul, căci servitorii cari il însoţesc sunt numeroşi şi coletele de bagage destul de voluminoase şi In mare număr. f Zilele următoare, scrisori încep să sosească la otel pe adresa milionarului aşteptat. Venirea sa este sigură pentru hotelier, care nu este de fel surprins cînd primeşte un aviz al unei Companii de na-vigaţiune englezească, prin care i se face cunoscut că prin un vapor care trebuie să sosească In curlnd sunt trimise numeroasele bagage ale milionarului, care a dat ordin ca imediat să fie scoase şi duse la hotel. Acest avis In bună formă este însoţit de un borderou de expediţiune arătător de numărul coletelor, de conţinutul lor, greutatea lor, etc., totul dind o ideie faimoasă de bogăţia călătorului. In fine agenţia roagă pe hotelier, pentru a evita clientului săfl cheltuielile suplimentare, să achite pentru el drepturile de vamă, de asigurare, de manipulaţiune şi altele. Suma de plătit este de cinci plnă la şease sute lei. Doritor de a intra In bunele graţii ale bogatului strein, hotelierul se grăbeşte de a expedia banii ceruţi de agenţia englezească, şi adresa care II este dată pentru această expediere este in general aceasta: International Star lÂmited Geo Bordier, 171, Shirland Itoad - Paddington, Lon-don W1 Cu conşlinţa liniştită, proprietarul hotelului aşteaptă pe călătorul săfl, care, trebuie să o spunem nu soseşte nici odată. ULTIME INF0R1ATIUNI 0 telegramă particulară ue vestea, acum două zile, că parizianul Figaro a publicat un inter-view cu baronul Bânffy, primul ministru al Ungariei, interview în care se vorbeşte între altele de Romînia şi de vizita pe care ne-o va face în curînd M. S. împăratul Frantz-Iosef. Astăzi, sosindu-ne numărul din Figaro cu acest interview, dă r. aci partea privitoare la Romîni '. Iat-o: — Şi ce însemnează, după dv., apropiata vizită a împăratului Frantz Iosef Regelui Carol al Romîni ei ? — Vizita aceasta e un semn de amiciţie şi de stimă a împăratului peutru Regele şi pentru Romînia. — Da, din partea împăratului; dar din partea Romînieî ? Ce înseamnă atitudinea ei faţă de Austro-Ungaria ? — Foarte simplu. Ea nu indi ă intrarea definitivă a Ro-mîniei în tripla alianţă, d r, fără îndoială, marchează un pas în a-ceastă direcţiune... Mîine vom da î întregime in-terviewul d-lui Bânffy. D. Palade, ministru ad-inleriin al justiţiei, n’a aprobat modul de a proceda al d-lul Stoicescu, care a numit procuror la tribunalul Suceava pe d. Pavli, cumnatul primarului Radu, care era dat judecăţii. D. Palade a permutat pe d. Pavli la Bacâfl, iar la Suceava a numit procuror pe d. Misihenescu. Atragem atenţiunea d-lul ministru de interne asupra modulul cum sunt trataţi deţinuţii din penitenciarul din Fălticeni. Ni se scrie ca directorul arestului, un oare-care A-postoliu, cumnatul primarului Radu, ’şl bate joc de deţinuţi, dîndu-le o mîncare infecta. In urma stăruinţelor noului prefect de Fălciu, d. Calligari, consiliul comunal de Huşi a fost dizolvat în consiliul de miniştri ce s’a ţinut eri la ministerul de interne. Iată şi persoanele din cari se compune comisiunea interimară: dd.[Anastasie Tr ia nda fii preşedinte; P. Tomescu, Ilaralamb Nicolau, P. Nicolau şi D. C. Donea membrii. D. Gogii Cantacuzino şi-a aranjat acum cuibul său politic. Alteţa Sa Regală Principele Fer-dinaiul va sosi în Capitală astă seară la orele 7 şi jumătate. Alteţa Sa va descinde la palatul de la Cotrocenl. Astă-zl a sosit In Capitală un constructor telegrafic din Bulgaria, care a făcut călătoria din Sofia pînă aci pe bicicleta, pentru a vizita ins-talaţiunea aparatelor noastre telegrafice de la direcţiunea Centrală a poştelor şi telegrafelor. D. N. Fleva se va întoarce la finele săptămînel viitoare din Carls-bad. Curînd după întoarcerea d-sale, liberalii disidenţi vor convoca o întrunire publică în Ploeştl. Săveanu, faimosul primar de la Focşani, nemulţumit că ministrul de interne nu a aprobat votul consiliului comunal pentru cumpărarea caselor consilierului Geor-gescu (pentru pompierii oraşului), de oare-ce a scăpat din mină o a-facere strălucită pentru buzunare'e sale, — preţul oferit de consiliul comunal pentru acele case este de 60,000 de lei, deşi nu preţuesc de cit 15,000 lei,—a făcut recurs înaintea consiliului de miniştri în contra deciziunei ministrului de interne. Deşi recursul lut Săveanu este înaintat consiliului decile-va zile, cu toate acestea, în şedinţa de eri, consiliul nu s’a ocupat de această afacere. Poate le e ruşine miniştrilor de protegiatul lor satrap din Focşani ? Din Rheineck,de lingă lacul Constanţa, ni se telegrafiază că MM. LL. Regele şi Regina aQ sosit la castelul Weinburg, venind dinRagaz. Acum cîte-va zile un ţăran ro-ratn din Făgăraş a fost condamnat la un an şi jumătate închisoare, pentru că a citit ţăranilor din satul săQ poesia Noi vrempă-mînt de G. Coşbuc. Mal ieri a fost condamnat la un an închisoare studentul în drept Aurel Ciato, pentru un toast ce l’a ţinut la o petrecere studenţească. Acum Tribuna ne aduce vestea, că învăţătorul P. Coslin şi locuitorii O. şi N. Iogia, 1. Cismaş, I. Miliuţ şi Tiron Dore din comuna Moroda, aii fost ridicaţi noaptea la orele 12 din casele lor şi transportaţi între baionetele a 14 jandarmi la reşedinţa plăşil, unde an fost interogaţi cum, cînd şi de la cine ad învăţat a cînta Marşul Ligei. Ne primind răspunsurile ce le aşteptau, solgăbirăul şi jandarmii au început să tortureze pe victimele lor în modul cel mal crud, ţinîndu-le in arest timp de cinci zile. O delegaţie a locuitorilor din cit. Movilita pendinte de comuna Dridu din judeţul Ilfov, s’a prezintat azi la ministerul instrucţiei cu o plîngere semnată de vr’o sută de ţărani. IMingerea este Îndreptată in contra învăţătorului Marinache Niculescu, care căzlnd în patima beţiei, provoacă zilnic scene scandaloase şi adese-orl sîngeroa-se în localitate, băllnd in mod barbar pe elevi şi năpustindu-se fără nici un motiv asupra locuitorilor. Din Galaţi ni se telegrafiază că a-seară la orele şease cîţl-vo spărgători s’afl introdus în’ casa d-lul Panciu, funcţionar la C. F. R. şi afl furat o sumă însemnată de bani, precum şi mal multe obiecte de mare valoare. Casa d-lul Panciu e în centrul oraşului, în strada Rădulescu. Oraşul întreg e îngrozit de crimele şi furturile dese ce se sâvîrşese de cît-va timp în centrul oraşului şi ziua înamiaza mare, fără ca poliţia să poată pune mina pe criminali. Autoritatea comunală din Câmpu-Lung a înaintat ministerului de interne lucrările privitoare la canalisarea bulevardului din acel oraş, de şi proiectele a-cestel lucrări afl fost respinse de consiliul teclmic. Consiliul teclmic superior a respinspro-iectele de lucrări pentru construirea unul abatoriu la Brăila. Se aduce la cunoştinţa d-lor studenţi şi d-şoarelor studente, că înscrierile pentru congresul din Fălticeni, se fac cu începere de la 25 c. în fie-care zi intre orele 12l/a — 1‘/a la casierul Asociaţiunel generale a studenţilor universitari, Va-sile Christodulo, în localul Ligei Culturale. Pentru înscriere se va cere carta de student. Instrucţia femenină ia un avint cres-cînd; lucrul se constată cu ocazia diverselor concursuri şi cu ocazia examenelor de bacalaureat. Iată după «Buletinul Ministerului Cultelor» No. cel din urmă, rezultatul ultimului examen de bacalaureat relativ la fete; publicăm numele absolventelor cari au reuşit la acest examen de diplomă precum şi liceul unde afl absolvit: BUCUREŞCI Institutul «Negoescu» D-rele: Crăciuncscu Maria. Ră.şcan Na-talia, Constautiuescu Păuna, Ştefănescu Victoria, Păucescu Natalia, Moteanu Zoraida, Păucescu Olga, Diinopol Natalia, Anasta-sescu Adelaida, Dinescu Paulina, Weintraub Churlota, Bogdănescu Cristina. Institutul «FiUoneecu» D-ra BnPeanu Clara. Institutul «Bălteanu» D-rele: Caragea Maria, Pcnescu Luereţia, Creţii Elena, Pascal Maria. Institutul «Miller» D-rele: Turbure Teodora, Negrutzi Margareta. Institutul «Bolintineanu» D-rele: PavlovicI Adelaida, Chiru Ecate-rina, Juga Speranţă, Ştefănescu-Pribol Constanţa. Zacharia Silvia, Demetriu N. Aurelia, Axeuti Aurelia, Georgescu Maria, Gar-descu Elvira. Institutul «Dobrcscu» D-rele Măciucescu Aurora, Theodorini Eu-frosina, Christodorescu Verginia, Magdov Irina, Beştelel Maria, Tzigara Maria, Mihăi-leanu Elena, Dragomirescu Elena, Portocala Zoe. Instituită «Loliot» D-rele Zisu Maria, Teodoru Alexandrina, Carbnneseu Victoria, Stănescu Lelia, Scri-hau Luisa. IAŞI. Institutul «-HumpeU D-rele Castano Eugenia, Kessim Aneta, Brandza Elena, Mărgineanu Natalia, Gâlcă Natalia, Menciu Luereţia, Nicolafl Cornelia, Culianu Adriana, Miclescu Sc. Raluca, Po-pescu Maria, Simionescu Eugenia Institutul « Variam» D-rele : Batcu Maria. Negri Elena, Za-pan Ecaterina, Divitari Eufrosina, Popescu Natalia. CRAIOVA Institutul «Ursiceanu» D-rele: Comăneauu Maria, Murgaşianu Elena. Din acest tablofl resultă că cel mal mare contingent de bacalaureate l’a dat Institutul «Negoescu» din Bucureşti, apoi «Hurapel» din Iaşi, «Bolintineanu», «Do-brescu» din Bucureşti. Total 59 viitoare studente ori candidate la funcţiuni publice. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 22|3 August 1896. INSTITUTELE-UNITE IAŞI JLSCEUL. Institutele-Unite din Iaşi, fundat In 1866 de către o asociaţie de profesori universitari şi secondarl, situat în partea cea mal higienică a oraşului, compus din două mari clădiri pentru clase şi dormitorii, două mari grădini pentru recreaţii, (despărţite de curtea de serviciu), face cunoscut Onor. părinţi că primeşte elevi interni şi externi atit pentru cursul primar cit şi pentru cursul de liceu complect. Despre modul de tratament, educaţiu-ne şi instrucţiune ce se practică in a-ceastă şcoală, este de notorietate publică că asociaţiunea face mari sacrificii pentru a corespunde cerinţelor. Deschiderea cursurilor la începutul lunel Septembrie. înscrierea se face de la 20 August in fie care zi de la 8 — 12 a. m. şi 2—5 p. m. \ Condiţiunele de primire se trimit prin poştă la cerere. Uniforma obligatorie. Direcţiunea 165 LICEUL SF. 6HE0RBHE 100—Calea Victoriei.—106 (In faţa Ministerului de Fin ance) Acest institut coprinde pe lingă clasele liceale, un curs bine organizat de clasele primare. Studiile încep la 1 (13) Septembrie. Instalaţia respunde întru ţoale unul aşezămînt de instrucţie şi e-ducaţie. Profesorii aleşi între cel mal distinşi al invăţămintulul public. Doi pedagogi străini, unul francez şi altul german, aduşi anume, vor conduce convorbirea elevilor în orele de recreaţiune Repetitoril pentru meditarea lecţiunilor sunt aleşi dintre studenţii facultăţilor repesetive. Se învaţă pe lingă studiile liceale, limba germană şi franceză in clasele primare, ca şi în cele liceale interioare ; limba ongleza este facultativă Maeştri recunoscuţi de piano, vioară, danţ, şi scrimă. InformaţiunI mal de aproape se pot lua în cancelaria liceului; se trimit prospecte gratis. Director, An g. Demetrescu. 169 15-4 LICEUL MODERN DE FETE Directoare: MARIA ENIU BĂLTEANU 162. BUCUREŞTI, CALEA MOŞILOR 162 Aducem la cunoştinţa onor, familii care voesc să-şi aşeze copilele iu pensidne, el Hcest institut are curs de lieefi complect cu programa Stătu ui cursuri SECUNDARE, FACULTATIVE, CLASD PRIMARE şi GRaDINA de COPII. Elevele pot fi interne, externe şi semi-interue. Direcţia acestui pension pune un deosebii interes pentru instrucţia, educaţia şi rănătalea elevelor sale. In acest scop, personalul didactic e ales din bunii profesori, cănduita elevilor e supravegheată cu seriositate, regimul alimentar substanţial şi igienie, localul sănătos şi chiar spaţios, căci in vederea multelor eleve venite chiar din primul an, Direcţia a mal adaos Ia local şi casa in care se alia Institutul Englez. Chiar anul trecut, adică In primul an al in-fiinţărei acestei şcoale, ’am avut cursul liceal dc 7 clase complecte şi am presintat 5 eleve la bacalaureat diu care 4 afl reuşit, anume D-şoarele Caragea, Creţi), Penescu şi Pascal. Afară de aceasta, am avut 4 clase primare, grădină de copil, etc. care ar eşit. toate bine. S’afl luat măsuri de noi schimbări şl îmbunătăţiri pentru anul viitor. Prospecte se trimit orl-eul va cere. 5—1 INSTITUTUL DE FETE ,j>o:br:es*cu« FONDAT IN ANUL 1882 DE DO^NI^OAltE (fundat In 1890) Directoare: Doamna G. II. I.oliiot Deschiderea cursurilor primare, gimnasiale şi liceale se va face la 9 (21) Seplembre. Elevele interne pot ti instalate chiar de ia 1 (13) Sep-tembre. Institutul so poale vizita in toate zilele; cererile de informarţiiml şi de prospecte se vor a-dresa directoarei Directorul studiilor: II. X,. I.oliiot. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „FOMPX£iZAN“ 64 — 66, — CALEA RAHOVEt, — 64 - 66 — BUCUREŞTI— Sub direcţiunea d-rel ConHUi’iţa Poutpiliaii licenţiata în ştiinţele matematice din Bucureşti şi din Paris (Sorbona) Se primesc eleve interne, şi semi-interne. Cursurile vor incepe la 1 Seplembre a. c. Invăţămîntul coprinde cursul primar şi secundar, divizate precum urmează. 1) Secţiunea de Învăţământ clasic (Bacalaureat) examenele se vor trece la şcoalele statului. 2) Secţiunea de cultură generală ..examenele se vor trece iu institut. 3) Secţiunea de pictură sub conducerea d-lul Pompilian, arlist-pictor, se va pune la disposi-ţia elevelor o vastă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru. 4) Secţiunea de muzică, sub conducerea d-ne Emilia Saegiu, profesoară la conservator. 5) Penlru oducaţiunea, studiul limbelor străine şi lucrul de mână. am reuşit în tratativele ce am avut cu unul din cele mal bune institute de educaţie din Paris, a’ml procura institutoare şi guvernante, personal format din a-cest institut. Localul iu care este instalat, noul institut, a fost, construit expres pentru şcoală, conform cu toate condiţiile hygienice; coprinde săli de studifl, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc. O grădină spaţioasă înconjoară tot localul, care e prevăzut cu inslalaţiune de apă şi gaz. Pentru elevele semi-iuterno se va organiza un serviciu de omnibus. Personalul didactic sc compune din Matemat. şi Cosmografie N. Coculescu, dr. în matern, prof. li Universitate Morala şi Filosofij . . D-nu Rădulescu Mo- tru, dr. in filosofic Fizica şi Chimia . . . M. Popovict, doctor în chimie Ştiinţele naturale . . . N. Demetrescu, licenţiat iu ştiinţe Matematica.............A. Ioachimeseu, ingi- ner, licenţiat în matematici Limba Romînă . . . . G. Adamescu, lic. in lit., prof. la gimn. Şincai Limba şi Liter. Franceză Fernand Brulin, prof. la Collcge Rolin (Paris) Istoria şi Geografia . . D-ra Olga Marinescu, lic. în litere, prof. la externat Religia............Archidiaconul G. Gibescu licenţiat în theologie Istoria . . . , . D-ra Aurelia Velescu, absolvent al facult. de lit. Hygiena .... D-na L. Afoseima-Sion, dr. in medtcinS. Desemu şi pictură............D-ra Ch. Leje Institutrice .... D-ra Victoria Davidescu. diplomată a 6 el. din Asisul Elena Doamna. Deosebit de această listă, care urmează a se mal complecta, toţi profesorii vor fi secondaţi de repetitoare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universilăţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interoga’ zilnic pe eleve. înscrierile se pot face incepînd de la 1 August. Pentru orl-ce informaţiunl mal detai ute a se adresa la direcţiune de la 9—2 a. m. şi de la 2-6 d. a. 146 20—12 W. STAADECKER Furnisorul M. S. REGELUI ul fermelor model ale Statului şi ale şcoalelcrr de agricultură E furnisorul domeniului Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din {ară PLUGURI Universale „SÂCK“ do oţel, ultima coiiătrucţiuno 47—S TRĂDA SC A UNELE—47 PLUGURI Polibrazdare „SÂCK“ Cursurile primare şi liceale vor începe la 1 Septembrie cu vechiul corp didactic Programul este acela al Şcoalelor Slutului. Studiul Hrubelor franceză şi germană o-bligatoril de la clasa I-a primară, va fi o-biectul unor îngrijiri speciale, aşa ca elevele, după ciţl-va ani de şcoală să poală de oţel, construite după, un noii sistem forte avan tagios SEMATORE prin împrăştiere —do fer şi oţel— SEMABATOARE IN RENDURl Sacii de oţel şi americane Sluvana TRIO ARE „M A Y E R“ de toate mărimile vorbi, cu înlesnire aceste două limbi. Musica, limba engleză şi pictura snut fu- Vinturătoare Ho. ORIGINALE CLAYTON 5 In contra tuturor aşteptărilor, ştirile din America sunt foarte slabe şi descurajeatoare, din care cauză nu se pot face afaceri atit aci cît şi In străinătate. Criza financiară durează Încă in America, ceea-ce forţează pe comercianţii de acolo de a vinde mărfurile lor cu orl-ce preţuri şi din care cauză preţurile scad nterefl. Piaţa noastră în urma acestor ştiri a fost asemenea mal calmă. S’afl vîndut: Grîne cu fr. 101.15 pr. vagon mal eftiu Secară» » 15120 » » » » Orz » » 25130 » » » » Porumb iără cumpărători. coks 55 DE UZINĂ 1000 kilograme 1-a calitate transportaţi la domiciliu in saci. IIRHIUETTE. CĂRBUNI DE PIATRA din minele Petroşani şi Cardif. COKS DE TOPIT. COKS DE FERARIE. COiiS MĂRUNT anume pentru sobe pa-rngine şi belginne. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate peutru sobe Helios. GREUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi en detail de la .Brăila, Constanţa şi Bucureşti frauco la orl-ce gară a căilor ferate romine. DEPOSIT CENTRAL STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 C'.moij AjO vjexhuach 159 100 -7 cultative. înscrierile sc fac de la 25 August. Directoare : EUPHROSINA C. 0. D0-BRESCU absolventă a Şcoalel Centrale de fete din Bucureşti şi a Şcoale! Regale superioare de fete din Berlin. INSTITUTUL SCHEVITZ-THIERRIN 51 Strada Scaunelor 51 Fondat ia auul 1847 Invăţămîntul primar şi secundar Local foarte sănătos, în oenLrul Capitalei, transformat ca totul după cerinţele hygiouice moderne. Dormitoare, sofra-gerif tji clase spaţioase Hi bine aerisite. Bală mare de gini. mistică cu toate aparatele trebuincioase. Oilo"lfer Wis-litnclimi j>riu toată ciittit o căltlură egală şl temperata. Sală de băl cu un mare baslu de 20 metri patraţr, ou duş! şi aparate de încălzit, precum nu există nici într'o altă şcoală a ţărel. Studiile după pvoyrama Stalului, JRjpamenelc la ncoalvlr publice, Inrătătninlnl limbelor franceză &i germană, Munica rorală ui instrumentală. Per nona l didactic elen, îngrijire părinţească. Medicul şooaîef d. Doctor Kremnitz locueşto îu proprietatea Stabilimentului. liiNtituinl 101 48 construite din materialul cel ma1 ales Grape flexibile şi fixe — dc oţel — Petre de Moară; ORIGINALE FRANŢUZEŞTI di a Laferlă &! Jouarre Mori de fer „B#usto2i‘ PIVE DE POSTAV Orî-ce fel de unelte şi maşini agricoli Expoziţie permanentă Strada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodă, 6 160____________________________30-6 Casa do Sănâtato Institut din noă roorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynocologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte îu institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orî-ce medic safl specialist. Preţurile moderate, pentru angajumente lunare se fac reduceri. Consuttaţiunî in fie-care zi, pentru boalele iuterne şi syphilitice de la 10—12 p. ra. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100 -62 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi schimb de monezi. Cursul pe ziua de 20 August, face orl-ce 1898 Cump. Vmd 4°/c Rentă Amortisabilă. . . H6 7» 87 7» 5"/o » Amortisabilă. . . 100 100 V* 6°/o 5»/o ObligaL de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 94 7. 7* 102 95 v« 5»/o » » . 1890 95 8/4 96 7* 5°/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 */. 92 7. 5°/o » » Urbane . 88 7. 88 5o/o > » » Iaşi , Acţiuni Banca Naţională. 82 7* 82 7. 1640 1650 » » Agricolă . 218 — 222 — > Dacia Romînia asig. 438 — 445 — » S-tea Naţionala asig. 455 — 465 — S-tatea de Coastrucţiunl . 175 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu marinele dtMu-cilindrice, din fabrica Albert A , Frankenthal şi cu caractere din fonderia de Utere Flinsch din Frank-furt AIM' \ JL MARE DEPOU DB Burlane de Basalt, ŢEVE DE PLUMB, FEB ŞI TUCIU Fortuni de cînepă ţii cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl, tont â l’ifeout, gaz, etc. la ILIAS HA KT BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI 46 INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT pentru încălziri centrale Ut (100-64) RÂTXER 8INOUBELE CASSE CONSTRUITE DE OŢEL CĂLIT compus patnte CONGREAVE BtttiUUlL Şl NENPiROIBIL ! g şi a mai multor autorităţi din ţarăl Acest oţel a fost Încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi dej mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzinei din Englitera, a căror certificate le posedăm. 1 Detaliurî, preţuri corente şi certificate se trimit după oerer gratis şi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—100) I. DIMOvtCI A C-ie Bucureşti, str. Doamnei, 24 Brăila, calea Regală, 6 Cea mal bună Apă Minerală purgativă ESTE ACEA DE LA BR£AZU-Iaşi pre iată cu Medalia de an* la txpo\ţiunea coo-t!«rotorHor din ' ţară Bucuresci 1894 şi recomandată de d-nii medici EFECTE PROMPT ŞI SIGUR D0SA MICĂ GUST PLĂCUT Cereţi dar numai APA BE BRE AXE care se găsesc la toţi vinzătoril de Ape paminerale din ţară 47 13-10 REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 8. I COMPANIA GENERALA DE Conducte de apă din Liege SlKITtSAIA ROMÂNIEI BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Au font transferate Calea Griviţel 33, Bucuresci Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescT Antreprenor al distribufiunilor de apă pentru R-SaRAT şi SINAIA Execută tot felnl de lucrări de distribuiri de apă pentrn administraţii şi particulari FÂNTĂNt, LAYABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂI, APOMETSE Mare depou de tuburi şi aparate pentru acest gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin in termediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului. inginerul, Director al Lucrărilor L. BONNET. 27 50—36 MOTJEId fost MISIR IAŞI, strada Vechie TVo. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din nod aranjat, situat In centrul oraşului, In cartierul exclusiv comercial. In apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 leii 50 in sus. Servicii! prompt. GrajdiurI spaţioase cu apă în curte. Antreprenor M. WEISER 82 36-5 Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţine carne de boii digerată şi făc tă solubilă prin Pepsinâ. Este recomandat In boalele de stomach, digesliunile grele saO nesuficiente. E o hrană admira! ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrînt, precum f 5 pentru toţi acel cari u’ati poftă de mîncare satl nu pot suferi mlucările. 25-21 Puritatea Pepsinei lui Chapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Viul», 1, rne Bonrdaloue, Paris. Hr Se găseşte de vtnzare la toate farmaciile bune -wtl 0 IDEE GREŞITA '•B Toată lumea credea că Alessandriu e eel mal hotărît liberal—faptele dovedesc con trariul. Ce Însemnează celle 20,000 două sec) mii butelii 15,000 eineî spre zece mii litrurî COGNAC Pe care Alessandriu l'a conservat în timp de trei ani în pivniţele fabrice! sale, şi azi 11 pune In consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şî conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Romîneasca, otrăvesc slo-machurile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hirdăă; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Coguac Alessandriu Cereţi flacoane originale in forma buteliei şi a etichetei inserată aci. La toate Magasinurile tur Feriţi-vă de Contrafaceri Cererile se fac Alessaudriu-Bu-curescl. 93 36—21 OTTO HARNISCH Galaţi 49.—Strada Portului—49. Bucuresci 41—Strada Academiei—41 Toate articole technice CAUCIUC A§EE§T Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde — Fire Curele ele transmisiune JfVanometrl—Robinete —Ventile — Sticle pentru ni ret Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale (97) (60-1) PATRIA 66 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAU SOCIAL VĂRSAT LEI FJf MII.ION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smirdan No, 15 Societatea «Patria» ss recomandă pentru ĂSIGIjRARÎ ASUPRI VIEŢEl pentru eas de moarte, asociaţiun! cu capital garantat, zestre: (eu Încetarea plăţel premieler la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generala pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) I*. FREVNTD, BUCURESCI No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 Recomandă LOCOiSOBILE cu aparat de ars paie şi orl-ce combustibil TRSERATORI Sistem şi construcţiunea noii de tot pentrn 1896 atît Looomobile oît şi Treeră-torl sunt cele mai bune şi cele mat renumite d.n fabrica D-lor Ransomes, Siias^A Jeffer ies. In sfîrşit recomandă ri fabrica sa de reparat maşine agricole, Mort simple şi sistematice. Batoase de porumb, Morişce, Grape de fier şi toate reservele pentru Locomo-bilo si Treerătorî. 65 25—25 I f t >8 Cea mat renumită FABRICA DE PARCHETE MASIVE IN ROMANIA 8PECIALITATE Parchete americane şi de lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPLARIA MECANICA Pentru mobile şi binale ; edificiurl publice şi autorităţi Vânzare MAŞINI TIPO-LITOGRAFICE AU32B.T Si CS FEANKENTHAI. 3 a p H a l >4 3 r * Avanţagiele maşinelor noastre sunt dc prisos a-le mal reaminti; este destul a spune că ptnft acutn un număr de 46 maşini din fabricaţiuneu noastră funcţionează ln diferite Tipogrefil din oraşele Romtniel. Se acordă preţurile şi condiţiunile cele mal avanlngioase. Pentru orl-ce comande şi de aaltc materiale grafice a se adresa la represenlanţul nostru general In Iiomlnia, „ JONEF ŞUIIWARZ A U'f (Bucureţtf). * WC Deposit de tot felul de cernele l.ilo-Tipografice -mti ALBERT BAER BUCURESCÎ, Strada Numa Pompiliă No. 7 LITO-TIPOGRAFIA Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, caete «le caligrafic şl desemn, uvrage şcilnţifice ilustrate, etichete pentrn tot fe-fnl de in«lnstrie şl comerciu. Asemenea şi comp-turl, hîrtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica de Cartonase Specialităţi: Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăril, Parfumeril, etc. etc. Preţuri curente gratis şl franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică. (66) (25—25) APA MINERALA „MIRCEA” IAŞI — COPOU Automată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-cliulul şi intestinelor. congecUele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit in Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorl), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj '• A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit lu capitaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100- 59 Bucuresci.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3. www.dacoromanica.ro