SERIA IL—ANUL n, No. 235. Kdiţia a treia VINERI, 23 AUGUST 1800. NUMARULJO BANP ABOUAUEIfTELl! încep Ia 1 şi 15 ale Qe-c&rellonl şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătaie prin mandate poştale Un an In ţara 30 lei; In streinatate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Tr6l luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. S NUMaRUL 10 BANI ANIJirtTURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie (n streinătute, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV......0.30 b. linia > » » III........2.— lei » » * » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindulj (Jn număr vechii 80 b&ni ADMJS2MTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢE! -No. 3 INTERVIEW CU VICE-PRESEDMTELE LIGEI SA VORBEASCĂ DESCHIS ORI SA TACĂ De cînd d. G. Cantacuzino a luat interimatul ministerului de interne, a început să, răsufle cîte ceva prin presa guvernamentală în afacerea de la Galaţi. Dar sunt foarte curioase apucăturile presei oficioase. Aşa, după ce a tăcut toată vremea asupra afacerii, o gazetă s’a apucat nu de mult să laude administraţiunea primarului de Galaţi, publicînd un pomelnic de toate lucrările mici ce s'au făcut în acel oraş ; dar tot fără a pomeni de „afacerea de la Galaţi1', adică de gheşeftul Malaxa-Georgi. N’am relevat numai de cît a-ceastă stîngace pledoarie, fiind-că am luat-o drept o boambă de încercare, după care avea să urmeze ceva mal lămurit. Gazeta guvernamentală s’a cufundat însă din nou în tăcere. Acum îndrăzneşte şi Voinţa Naţională să pomenească ceva de Galaţi, dar pe departe. Dezminţind ştirea dată de un ziar conservator, că avocatul Ferrier a plecat din ţară în urma făgăduielii ce i-a dat ministrul interimar do interne că afacerea tramwaiulul va fi rezolvată în mod favorabil casei Georgi, oficioasa spune că această casă „a căutat să facă numai ghe§efturl“. Să admitem că d. Cantacuzino n’a făcut nici o făgăduială d-lul Ferrier; lucrul sar putea să fie adevărat în ce-1 priveşte pe interimarul de la interne, fără ca pentru aceasta d. Ferrier să fi plecat fără nici o făgăduială: o fi d. Dumitru Sturdza cel care a făgăduit. Dar nu aceasta e important. Ceea-ce e curios, ceea-ce merită să atragă atenţiunea publicului, e încercarea presei oficioase şi a guvernului de a vorbi despre afacerea de la Galaţi, fără a spune însă nimic. • „Nu e adevărat că d. Cantacuzino ar fi făcut vr'o făgăduială d-lul Ferrier", zice Voinţa. Foarte bine ; dar numai de a-tîta a fost vorba ? E floare la ureche, dacă d. Cantacuzino ori d. Sturdza a făcut promisiuni d-lul Ferrier, sail dacă n’a făcut încă nimeni fâgăduell. Cu toate acestea guvernul se grăbeşte să dea dezminţiri în Monitor şi în Voinţa. E grav însă dacă primarul Galaţilor a lucrat în paguba comunei, vînzînd lui Georgi interesele acesteia, şi nu a fost tras la nici o răspundere. Pentru ce tace guvernul asupra acestui punct ? E grav dacă procurorul general de Galaţi a descoperit potlogăriile primarului şi guvernul n a dat pe acesta în judecată. De ce tace guvernul şi în a-ceastâ afacere. E extra-ordinar de grav dacă in decizia ministerului de interne No. 18.332 s’au comis falşurl, precum am afirmat-o şi o afirmăm noi. Do ce nu vorbeşte guvernul despre aceasta ? E nemăsurat de grav dacă ministrul de interne, precum o dovedesc „erorile de manuscris", falşurile constatate şi păsuirea primarului vinovat, e nemăsurat de grav zicem, dacă ministrul de interne a fost complice cu potlogarul primar de la Galaţi. De ce nil vorbeşte guvernul nici despre aceasta ? Tot ce e important, tot ce e grav, guvernul trece subt tăcere şi nu poate fi făcut să vorbească ; dar do îndată ce se iveşte ceva neînsemnat, i se dezleagă limba. Şi la ce-I poate folosi guvernului sistema aceasta, în a căreia întrebuinţare ’şl pierde orl-ce credit ? La absolut nimic; căci adevărul esc la iveală. Iată o dovadă: Abia a deschis „Voinţa" gura, şi deja a făcut o jumătate de mărturisire. In adevăr, ce vrea să zică vorbele că „casa Georgi a căutat să facă numai gheşeftari V‘ Nu e această o jumătate de mărturisire ? Căci Georgi na lucra cu văzduhul, ci cu primarul Galaţilor; şi gheşeftul fusese făcut şi râmînea bun făcut, dacă nu săream noi. Dacă Georgi e gheşeftar, atunci şi Malaxa e gheşeftar; şi în acest caz, ministrul Stolojan care a păzit pe Malaxa şi a împins ocrotirea pînă acolo în cît a comis falşurl în avantagiul lui Malaxa şi Georgi, e complice cu dinşiî. Iată dar că sistema guvernului şi a presei oficioase nu serveşte la nimic. Cel mal bun lucru ce-1 are de făcut guvernul, e ori să vorbească deschis, ori să tacă cum a făcut pînă acum. 0 NOUA MANOPERA Interimatul d-lui Cantacuzino la ministerul de interne să nu aibă alt scop de cît cocoloşirea afacerii Malaxa ? Aşa se pare. „Voinţa Naţională^ a început să pregătească terenul şi neapărat că n’a făcut aceasta de cît după instrucţiunile d-lui Cantacuzino. Iată în ce constă noua manoperă: Se va face totul pentru a a-runca ponosnl pe Georgi, care va fl arătat ca un gheşeftar de cea mai rea şpeţă. Malaxa ? un nevinovat, un naiv pe care gheşeftarul Georgi l-a legat la gard. Dar gheşeftul nu s’a făcut, mîiuile colectivităţii sunt curate. Deuun|ăm din vreme această manopera şi vestim pe guvern că ea îi va reuşi tot aşa de puţin ca toate manoperile întrebuinţate pînă acum în această murdară a* facere. INTERVIEW CU VICEPREŞEDINTELE LIGEI ImpreHtunl clin Lugoj. — Condamnarea d-lnl Sturdza. — Agitaţiuni HturdzlMte. — Părintele Iar caeiu. — Concluzia. Iinpi*e«lunî clin Lugoj D. M. Vlădescu, vice-preşedinte al iÂgei, profesor universitar şl directorul institutului botanic, a stat vr’o trei zile în Lugoj, asislînd la toate serbările şi şedinţele Astrel. D-sa întoreîndu-se azi în Capitală, un redactor al nostru l’a întrebat ce impresii a primit. — Impresia cea mai excelentă. Rar am văzut alîta lume romînească adunată la un loc şi cuprinsă de un enlu-siazm surprinzător. Noi, cei din regatul liber al Romîniel, am putea învăţa cum să îndrumăm pe ţăranii noştri spre o viaţă culturală sănătoasă şi roditoare. — Faci aluzie la corurile ţărăneşti ? — Da. Ele sunt splendide, uimitoare. Inchipueşte-ţi 740 de ţărani şi ţărance cîntînd pe note cu o previziune şi armonie rară doine şi alte cîntece patriotice. Duminicile, sărbătorile şi serile el nu le petrec prin circiume ca ţăranii unguri, sîrbl saii şvabi, ci se duc la şcoală şi învaţă cîntece patriotice, ba unele coruri chiar bucăţi clasice, cîte o arie celebră din vr’o operă. Sentimentul naţional la dinşil e foarte desvollat şi toţi sunt în curent cu ces-iiunea naţională. Condamnarea d-luî Sturdza — Dar sub raportul politic, ce impresii ai primit ? — Sunt toţi holărîţi la luptă, la o luptă vie ; dar deocamdată mi se părea că le lipseşte ceva. Le lipseşte o-rientarea, le lipseşte acel cadru politic, cu care în cei din urmă şease ani au dus o luptă atU de frumoasă şi însu-fleţitoare. — Şi în această ordine de idei, cari sunt constatările d-lale ? — Triste de tot. Am constatat că toţi fruntaşii romîni, l>a pînă şi ţăranii, condamnă în termeni energici pe d. Dum. Sturdza şi pe liberali, cari după ce aii asistat cu oare-care succes Gestiunea naţională, acum,— ajunşi odată la putere,—caută să distrugă tot ce s’a făcut şi s’a realizat în Transilvania pe acest tărim : au di vizat partidul naţional, aii căutat să compromită pe d. Dr. Ioan Raţiu, au intrat în graţia guvernului unguresc cu care tratează împăcare pe spinarea lor, ele. Aşa că deocamdată i-a derutat şi nu şt iii cum să se orienteze pentru a relua lupta. — Nu i-a cuprins vr’o descurajare ? — Nu, din contra. Sunt mai hotă-rîţi ca altă dată, dar aşteaptă limpezirea situaţiei ca să se poată orienta. Aşteaptă să vază rezultatele vizitei Împăratului Frantz losef. Am mai constatat că sunt supăraţi pe noi din pricina d-lul Dum. Sturdza şi a colectiviştilor, şi sunt ho-tărtţi a nu ne mal cere nici concursul nici sfatul nostru, pentru continuarea luptei. Ei se mîndresc că au ştiut să lupte zecimi de ani fără concursul Ro-mîniei şi vor şti să reia lupta fără să mai ţie socoteală de interesele de partid din Romtnia şi mai ales de interesele colectiviste, de cari se vor feri pe viitor ca de ciumă. Agitaţiuni sturdziste — Frumos program, dar nu ţin el socoteală de agitaţiunile devotaţilor d-lul Dum. Sturdza, de agitaţiile brotiste. Aş, nu este om cu minte şi serios care să se mat ia după d. Sturdza, pe care-’l privesc toţi ca pe un trădător al cestiunei naţionale. — Dar Mangra şi Lucaciu ? — Părintele Mangra P El a fost la Lugoj, se zice cu acţiuni pentru viitorul ziar Tribuna Veche, toţi l’au desconsiderat şi l’au luat în rîs ; îţi era mai mare mila de dînsul. A voit el să facă propagandă sturdzistă, dar toţi I au trimis la plimbare. Părintele Lucaciu — Dar părintele Lucaciă P — Pe el toţi îl regretă că l'au pierdut, căci în definitiv era un bun agitator. Dar acum nimeni nu-l urmează, nimeni nu se ia după el, căci toţi ii cred că e salariat. Şi ajunge să te prezinţi intre dtnşil ca om al d-lui Sturdza sau al liberalilor, ca apoi toţi să-ţi întoarcă spatele. Ultimele înscenări ale părintelui Lucaciu înpotriva «Tribunei» şi a d-lui dr. Ioan Raţiu sunt asprii condamnate de toţi. Dar situaţia d-lui dr. Ioan Raţiu cum se prezintă ? —Pe el toţi îl venerează şi e singurul om în care au toţi o încredere desăvârşită. Nici d. Mocioni, deşi iubit şi stimat, nu să bucură de atîta încredere ca preşedintele comitetului naţional. — D. Mocioni ce impresie ţi-a produs P — E un om foarte cult, un parlamentar distins şi un om politic de prima forţă. E un naţionalist foarte bun, dar se deosebeşte de d. Raţiu în temperament şi în mijloacele de luptă. Pe cită vreme d. Raţiu merge drept înainte pe calea ce şi-a croit, fără să ţie socoteală de mimeni fi de nimic,— şi pentru asta îl adoră romînii—d. Mocioni aşteaptă desfăşurarea evenimentelor ca să ştie a se călăuzi. Intr’un cnvînt, d. dr. Raţiu e omul luptei deschise şi agitate, iar d. Mocioni e omul de cabinet, cu toate fineţele unui diplomat abil. Conclnzia — Ce crezi, ziarul Tribuna Veche, pe care-l vor înfiinţa devotaţii d-lui Sturdza în Transilvania, va cotiga oare teren mai larg P — E imposibil, căci d-nil Mangra şi iMcaciu, trecînd drept agenţi ai d-lul Sturdza, nu vor putea să se afişeze ca susţinători ai întreg programului din Sibiu, căci ar compromite pe patronul lor. Ei se vor afirma pe baza programului dinSibiu, dar pe ntru realizarea lui vor preconiza o luptă succesivă; adică de o cam dală vor da lupta pe tema «legeî electorale europeneşti*. Şi romînii aceasta o ştiu prea bine, de aceea nici nu vor sprijini acest ziar. — Dar zvonul despre unirea dintre d-nil Raţiu şi Mocioni are vr’un te-meiu? — Credinţa mea e că acţiunea lor va fi paralelă, dar de unire nu poate fi vorba încă. De alt-fel printre romîni se manifestă tendinţa să îmbrăţişeze lupta pe terenul federalismului popoarelor din Ungaria şi Transilvania. UN COMUNICAT Monitorul Oficial a publicat un comunicat prin care spune că ministrul interimar de interne n’a tăcut nici o făgăduială avocatului casei Georgi, în afacerea tramwaiulul de la Galaţi. Comunicatul n’are pentru noi nici o valoare, pentru următoarele două cuvinte : Iutii, nu ni se spune prin el dacă făgăduieli n’aO fost făcute avocatului Ferrier de alt cineva din guvern. Al doilea, nu se poate explica alt-fel cum au rămas lucrurile baltă cu afacerea tramwaiulul. In adevăr, întreprinzătorul framwaiulul a comandat material pe baza modificărilor acordate de primăria Galaţilor şi aprobate de ministerul de interne. Deriziunea ministerială No. 18,332 anultnd in urmă aceste modificări, materialul nu mal poate servi şi întreprinzătorul-— gheşeftar sad nu—suferă o pagubă. Avocatul Ferrier a venit în ţară tocmai pentru aceasta, cu intenţiunea de a face proces comunei Galaţi, a consultat avocaţi, a avut întrevederi cu membri de al guvernului. Intr’o bună dimineaţă pleacă şi nu se mal vorbeşte nimic de chestia tramwaiu-lul, nici de proces. Cine e asa de copil în cît să creadă că întreprinzătorul a renunţat pe de geaba la proces şi că va suferi paguba fără să crîcnească ? Asemenea lucru nu face nimeni, cu atît mal puţin o casă care nu caută de cit să facă gheşeftari, cum zice «Voinţa Naţională» că e casa Georgi. Şi atunci nu e de cît o explicaţie: guvernul a căzut la tocmeală cu Georgi, faţă cu care ziarul oficios afectează atfta dispreţ. Acum, că precupeţul guvernului n’o fi d. Cantacuzino ci alt-cine-va, asta n’are absolut nici o importanţă. Comunicatul ministerului de interne nu face deci parale. ROMÎNII LA IERUSALIM Zilele astea a apărut la Ploieşti o rela-ţiune foarte interesanlă asupra unei călătorii făcute de trei călugări rointul la Ierusalim 1). Estragern aci clte ceva din această re-laţiune : Sosirea !a Ierusalim Era pe la 6 ore seara, Miercuri 13 Martie, cînd trenul se opri în gara Ierusalim. Timpul închis începuse a bura de ploae. La gară, situată pe o Înălţime predomină-toare, la o depărtare de un kilometru de cetate, mişunaţi o mulţime enormă de lume, fie de curiositate, fie că unii aşteptaă cunoscuţi sati rude. înainte de coborîrea noastră din tren, în vagon chiar, ne văzurăm înconjuraţi de o mulţime de preoţi, diaconi şi monahi; mulţi din el eraţi dragomani cari ne salutaţi cu cuvintele: “Bine aţi venit sănătoşi /» şi fără să ne mal întrebe ceva, ne luară bagajele. La coborîrea din vagon furăm lutîmpmaţl de Părintele Ar-cliimandrit Modest, Romîn Macedonean şi de alţi închinători romîni, veniţi la gară anume pentru întlmpinare. Mirarea noastră a fost mare, cînd am văzut că la gară ne aşteptad trăsuri aduse anume pentru noi, cum de asemenea gava-zil Prea Sfinţitului Patriarh. Noi In tot voiajul ce făcurăm pînă aci, călătoream sub simplul titlu de preoţi rominl ortodoxl; mirarea dar ne a fost şi mal mare, cînd am văzut aici că pe P. S. Dositei, ll tratează cu cuvintele de: «Prea Sfinte Stă-ptne», iar pre noi eu: «Părinte Arehiman-drite»,— «Părinte Stanţe», etc.!NoI, nu spuneam nimănui cine suntem. Mal tlrzifl am eşit din această nedumerire.—Ce se Intim-plase ? Diaconul romîn de la Iafa, cunoscut nouă de mult timp şi noi bine cunoscuţi lui de clnd se găsea In Romtnia, după plecarea noastră la Ierusalim, comunicase Egumenului de la Iafa, numele şi posiţiu-nea fie-căruia dintre noi de şi ’l rugasem contrariul. Egumenul, la rîndul lui, anunţase Patriarhia telegrafic—şi aceasta con-lorm cu regulile şi ordinile ce avea, de a preveni în tot-de-a-una pe Patriarhul, despre numărul şi calitatea luchinătorilor ce sosesc la Iafa, cu destinaţia pentru Ierusalim. Ast-fel dar, cu toată esitarea şi jena noastră, ne avînd încotro, a trebuit să ne urcăm In trăsurile cari ni se puse la dis-posiţie. Pornirăm, însoţiţi de părinţii ce ne eşise în cale şi după 20 minute am sosit In oraş la poarta Iafa safi Hebron. Ce măreaţă e priveliştea Ierusalimului din depărtare!; — mal ales de pe coasta dreaptă a văii numită «Valea plîngeriU, partea în care se găseşte situată şi gara Ierusalim. Din această parte, se zăreşte mulţimea de edificiurl mari, construcţiunl importante şi măreţe biserici creştiue, sina-goge ebraice şi giamiî musulmane. Mulţimea turlelor bisericeşti, minaretele giamiilor şi turnurile zidului vechia şi înnegrit de vremuri ce înconjoară Ierusalimul dîndu-I o formă pătrată, face ca călătorul să se apropie de oraş, plin de emo-ţiune, mişcat adine, curios şi foarte nerăbdător. Intrînd în oraş însă, închinătorul constată, că altul este Ierusalimul privit din depărtare şi altul este în apropiere. Stradele sunt strimte, întortochiate, vechi şi răfi întreţinute, cele mal multe zidite în formă de ganguri, puţin luminate, suporlînd de asupra lor felurite construcţiunl, mal mult sad mal puţin grele, toate de piatră. Coborînd din trăsură şi trecînd pe sub poarta Hebron, după ce traversarăm mal multe ganguri şi ulicioare, sosirăm la locul de destinaţie. De la gară şi piuă în o-raş, am mers aproape inconştienţi, nepu-tîndu-ne da socoteală despre cele ce întîl-nim In cale şi de cele ce se petrec în jurul nostru. Planul nostru era ca să intrăm în Ierusalim necunoscuţi, pe tăcute ca să zic aşa, în dorinţa ce aveam, ca să petrecem aci cele două săptămînl clte ne fixasem, a şedea, în simplitate, modeşti şi departe de ori-ce pretenţiune, aşa precum trebuie să facă tot închinătorul, adus aici de dragostea locurilor sfinte şi evlavia religioasă. Inttmpiuarea Insă de la gară şi luarea noastră In primire, de către cel cari ne e-şise lu cale şi cari ne însoţea acum, ne-a desconcentrat cu desăvîrşire. Planurile făcute pe cale nu mal aveafi acum nici un sens. De aceea mergem după voinţa celor ce ne condueeaO, ne ştiind unde mergem şi ce ne mal aşteaptă. Sosirăm pe negtndite la o poartă mare. Păşind pragul unei uşi largi şi urclnd o scară de marmoră, ne găsirăm într’o vastă sală Împodobită cu portretele Patriarcliilur şi cu alte ornamente religioase, In fundul căreia se vedea şi un sflut prestol împodobit frumos ; era sala de rugăciune a Prea Sfinţitului Patriarch. Aci furăm îu-tlmpinaţl cu cuvintele romtneştl : Poftiţi că vă aşteaptă prea fericitul Patriarch. Am Înţeles atunci, că ne găseam lu reşe- 1) O călătorie prin occident la Eyipţ, Munţii Sinai şi Ierusalim, de archimandritul Ni-fon, superiorul sîntel mînăstirl Sinaia. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA dinţa Palriarchulul. Un archidiacon ne introduse lntr’un salon mare, bine mobilat. Aci, In adevăr ne aştepta P. S. Gherasim Patriarchul Ierusalimului, care de 4 ani o-cupă această înaltă dregătorie, cerut de către popor şi adus pentru acest scop de la Antiohia, unde se găsea deja Patriarch de mal mulţi ani ; bărbat Înalt, drept, cu o figură brună, încadrată de o barbă neagră, In vlrstă de 58 ani, manierat, bllnd şi foarte dulce In cuvtnt. Vorbeşte tot atit de bine limbile Franceză şi Arabă, ca şi pe cea maternă-greacă. O lungă conversaţie a avut loc apoi In greceşte, între dlnsul şi tovarăşul nostru de cale P. S. Dositei. Patriarhul cunoştea Romlnia. Ne-a spus că a stat în Bucureşti 8 luni, cu ocasiunea unei misiuni bisericeşti, cu care a fost însărcinat pe lingă Mitropolitul Primat, Calinic Miclescu, pe cînd Prea Fericirea Sa se găsea Archiman drit al biserieel din Ierusalim. Ne-a mal întrebat apoi despre M. S. Regele şi despre biserica şi Clerul romîn, asigurlndu-ne, că se simte foarte mulţumit de venirea noastră la Ierusalim. Tot odată Sanctitatea Sa, ne-a propus cu multă bună-voinţă şi a insistat chiar, ca să primească a fi taspe-ţil Prea Sâuţiel Sale, pe tot timpul cit vom sta aicea. Cu toate scuzele noastre şi cu toate pretextele ce am invocat, — In cele din urmă, neputînd face alt-fel, am primit — şi ast-fel am fost oaspeţii prea fericitului Pa-triarch, timp de două săptămlul, cit am stat la Ierusalim. Ocasiune fericită de altfel, căci aşa numai fiind In tot timpul Paş-telor pe lingă Sanctitatea Sa, am putut vedea aproape tot, luînd parte la serviciile Divine din Sântul Mormtnt. (Va urma) CRIMA DIN GALAŢI Crima. — Alarma.— Poliţia.—Magi Nicola.—Panica.—Constatările 0 crimă oribilă s’a comis Marţi, in Galaţi, pe la orele 10 dimineaţa. Cunoscutul cetăţean Hagi Nicola, din str. Mare, a fost asasinat in prăvălia sa şi jefuit. Crima a fost făptuită în următoarele împrejurări. Crima Nicolai Hagi Nicola ţinea un magasin de Marchilănerie In strada Mare. Afacerile ma-gasinulul săfi eraţi aproape nule, dar dragostea negoţului făcea pe Hagi Nicola să nu părăsească comereiul, cu atit mal mult cu cit locuia In casa sa proprie. Marţi dimineaţa Hagi Nicola s’a scoborlt ca de obiceid, In prăvălie. El rămlnea tot-de-auna singur, de oare-ce singurul băiat pe eare-1 avea făcea şi serviciul casei. In privinţa crimei circulă mal multe versiuni. Aşa se zice că doul greco-italienl ar fi ptndit timp de mal multe zile, momentul de a găsi singur pe Hagi Nicola. Marţi, văztnd pe băialul de prăvălie eşind, s’afl introdus la Hagi Nicola şi l’ad asasinat, după ce s’ad prefăcut că voesc să cumpere ceva. O altă versiune, care e cea mal acreditată, de oare-ce corespunde cu unele indicii date de băiatul din prăvălie, e următoarea : Hagi Nicola a avut, plnă acum eît-va timp, un băiat în prăvălie pe care l’a concediat. Acesta, însoţit de un alt individ, ad intrat Marţi în prăv li i Iul Hagi Nicola şi ad voit să cumpere rame. Actualul băiat din prăvălia lui Hagi Nicola, fiind trimes de o femee In vlrstă cu care trăia Hagi Nicola să cumpere ceva din oraş, a zărit, In momentul cînd s’a scoborlt, pe aceşti doul oameni în prăvălie. Se presupune că aceşti indivizi, profitînd de Împrejurarea că Hagi Nicola se afla singur şi că chiar băiatul de prăvălie eşise, ar fi asasinat pe Hagi Nicola, dispărînd în urmă. S’a crezut un moment că Hagi Nicola ar fi fost asasinat în momentul cînd a voit să deschidă casa de fier pentru a schimba celor doul indivizi o monedă oare-care. Această versiune cade faţă cu constatarea făcută de primul procuror Gavrilescu, de oare-ce s’a găsit o urmă de sînge în prăvălie, iar cadavrul se afla lungit în a treia cameră, In fund, unde se afla casa de fier. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 58) LOUIS JACCOIJJOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA II — Nu ştid ce este, continuă Laurent: ed vă reproduc cuvintele lui... In fine In ajunul plecării noastre din Paris, el îmi spuse: «Astă-seară ne despărţim şi n’al să mal mă revezi de cât sub numele şi în persoana baronului de Funcal, pe puntea vaporului din Liverpool, asistat de cel doul ataşaţi al mei, don Cristobal — Coco şi Pedro da Sylva—Lupin ; să te faci că nu mă cu noştl; Irebue ca din Intîmplare să facem cunoştinţă pe vapor. De când eşti la Paris, eşti urmărit de doul agenţi secreţi cari nu te-ad slăbit un singur moment şi cari te vor urmări plnă In Australia: el nu trebue să bănuiască nimic şi nici să le poată trece prin minte că baronul de Funcal este bă-trînul agent de afaceri care te-a condus la Paris, căci alt-fel totul este pierdut. Astă-seară deci al să-mi oferi un prânz de adio; la sfîrşit, să mă Îmbrăţişezi cu la-crăml In ochi, să-mi tiecl apoi o pungă cu Hagi Nicola poartă două lovituri de cuţit în partea stângă a gâtului; carotida n’a fost tăiată şi se presupune că prima lovitură II a fost dată In prăvălie, iar de aci el a fost transportat In camera din fund, unde a fost omorlt cu desâvlrşire. Alarma Băiatul din prăvălie, după ce şi-a Îndeplinit Însărcinarea dată de femeia lui Hagi Nicola, s'a Întors acasă. El a găsit uşa din faţă a prăvăliei luchisă, şi a intrat pe din dos. La intrarea sa a găsit pe Hagi Nicola lntr’un lac de sînge. Îngrozit de spectacolul acesta, el a eşit imediat în stradă şi a dat alarma. Sergentul de stradă se plimba prin apropiere şi a declarat că n'a văzut pe nimeni eşind din prăvălie. Poliţia Imediat a fost avisat parchetul şi poliţia. D. prim-procuror Gavrilescu s’a transportat la locul crimei şi a început primele cercetări împreună cu d. jude instructor Bârsescu. Poliţaiul oraşului a sosit cel din urmă ; el se plimba prin oraş şi nu avea nici o cunoştinţă de cele tutîmplate. Procurorul Giani a fost sculat din pat de comandantul sergenţilor de oraş şi n’a venit la locuinţa lui Hagi Nicola de cât după orele 12 din zi. Hagi Nicola Nicolai Hagi Nicola e un om de peste 70 de ani. El era unul din cel mal vechi liberali şi un amic devotat al răposatului Dumitru Brătianu. Un om foarte cumpătat şi ducînd o viaţă retrasă, şi ca comerciant Hagi Nicola era foarte bine văzut şi era socotit ca o căpetenie a comerciulul Galaţilor. Ca liberal Hagi Nicola a lucrat în tot-d’a-una In contra falşilor liberali şi cu deosebire, acum în urmă în contra MalaxaleJor. El a fost deputat şi în mal multe rlndurl primar al oraşului şi aproape tot-d'a-una cînd rezultatul alegerel părea îndoios pentru liberali Hagi Nicola era pus pe listă şi salva situaţiunea liberalilor. De la o vreme, Hagi Nicola, desgustat de politică, nu mal lua parte activă la luptele dintre partide; a-ceasta nu-1 împiedica de a blama pe faţă actuala stare de lucruri creată Galaţilor de asoeiaţiunea Malaxa-Culoglu. Asasinarea sa a produs deci o foarte rea impresiune în cercurile adevăraţilor liberali. Panica Tot oraşul a fost dureros impresionat de această crimă. Toţi comercianţii afl fost stă-pîniţl de groază şi o adevărată panică domneşte în toată populaţiunea oraşului din cauza nesiguranţei publice. Comercianţii din centrul oraşului, ca şi cel de la margine, se Îngrijesc, şi cu drept cuvlnt, de viaţa şi de averea lor cari le pot fi răpite orl-cînd din cauza destrăbălării poliţiei. Cînd spărgătorii de case şi asasinii operează în plină zi şi fără cea mal mică tur-burare, într’una din principalele strade ale Galaţilor; cînd prefectul şi poliţaiul oraşului, uu om destituit pentru abateri grave de la datorii, sunt în concedii!; cînd agenţii poliţieneşti îşi fac serviciul în cafenele şi în cîr-ciuml; orl-cine e în drept să se îngrijească de soarta sa şi de a averel sale. La Bursă, prin cafenele şi prin toate localurile publice, la uşa fie-cărul negustor nu se vorbeşte de cît de asasinarea Iul Hagi Nicola. Panica e de nedescris şi fie-care om îşi ia măsurile sale pentru siguranţa vieţel şi a averel, faţă cu nepăsarea poliţiei. însuşi «Liberalul Gălăţeau» spune că «crima a înmărmurit pe toţi». Constatările Cercetările justiţiei au constatat că asasinii afl devalizat casa de fier şi n’aU lăsat lntr’lnsa de cît 50 de bani. Suma furată nu se cunoaşte. Arma cu care s’ait servit el nu s’a găsit; ea a fost luată de asasini. In prăvălie s’a găsit un baston care se crede a fi aparţinînd unuia din asasini. S’ail făcut mal multe arestări, dintre cari un lucrător din port, a cărui cămaşă a fost găsită plină de vopsea roşie şi care a fost presupus a fi autor al crimei (!?). Instrucţiunea afacerel continuă. Panica e mare şi se crede că autorul crimei e fostul băiat din prăvălie, anume Petrache. Poliţia caută pe acest individ care n’a fost Încă arestat. Vom da în curtud rezultatul instrucţiunel. X. X. parale în mină şi apoi să ne despărţim. Să nu cauţi să-mi faci cunoştinţa pe vapor înainte de a nu găsi eh momentul favorabil şi fără ca să via efl cel d’întîl la tine; de altminteri când vel vedea pe baronul de Funcal, te desfid ca să îndrăzneşti să vil să-I adresezi cuvîntul... Când vom sosi în Australia, voi preveni pe d-1 conte d’Entray-gues şi pe amicii săi ca în interesul siguranţei lor să nu caute a se pune în comu-nicaţiune cu mine. Voia căuta să întîlnesc pe d-1 conte când voi socoti efl că trebue să o fac şi în costumul pe care circumstanţele ’l vor cere. Spunel din partea mea să trăiască fără nici o teamă şi să nu aibă grijă de Invizibili, ca şi cum n’ar exista. Siguranţa lui mă priveşte pe mine, aşa că, orl-ce s’ar întîmpla, orl-care ar fi pericolul de care ar fi ameninţat şi în orl-ce loc s’ar afla, să nu despereze nici să facă imprudenţe; eu sunt acolo şi răspund de el...» Am executat cu sfinţenie toate aceste prescripţiunl; i-am mulţumit de serviciile lui In aceeaşi seară, tntr’un restaurant pe care mi l-a indicat el, iar a doua zi plecam pentru Liverpool. îmbarcindu-mă singur pe vaporul care pleca in acea Direcţiune. Prima mea grije, după plecarea vaporului, fu ca să văd dacă omul med se îmbarcase şi el; mi-a fost cu neputinţă ca să’l recunosc lu mulţimea pasagerilor din clasa l-a şi cînd mal tîrziil cine-va îmi arăta pe baronul de Funcal cu tinerii săi ataşaţi, vă-zînd pe cel trei gentilomi de o distincţiune şi de o eleganţă cu totul diplomatică, împrejurul cărora toţi căutaii să se adune şi cari eraţi adevăraţii regi al vaporului, mă întrebam dacă tot ceea ce mi se lntîmplase nu era un vis şi dacă cu adevărat nu a-veam înaintea mea baroni şi conţi aparţi-nlnd înaltei aristocraţii portugheze. Intr’o zi mal cu seamă am fost nevoit „EPOCA" LA TECUCI Alegerea de la 17 Angnsl. — Pentru Take Anastasiu — P&tArlăgeauu dovedit pungaş. — C'i&sAtorle. Alegerea de la 17 August Simbătă 17 August s’a făcut alegerea colegiului H-lea de comună pentru un consilier. Partidul conservator n’a luat nici o parte la această alegere. Candidatul administraţiei a fost d. Spirus Adamidis care s’a şi ales, dar In nişte condiţiunl cu totul triste. Din 339 alegători înscrişi afl votat numai 154. Din numărul acestor voturi s’afl anulat 24 pentru că pe ele erafl scrise diferite gra-ţiosităţl la adresa potlogarilor oficiali din localitate. 130 de votanţi att proclamat ales pe d. Spirus. Nici măcar jumătate din numărul total al alegătorilor înscrişi. Halal! Cînd 200 din 339 de cetăţeni se abţin de la vot, oare însemnează că ceata colectivistă se bucură de popularitate ? Mă opresc de a răspunde; ori cine poate să-şi facă idee. Şi cînd te gîndeştl că şi cel 130 de alegători afl fost aduşi cu de a sila la vot, cu ipistaţi, comisari şi alţi agenţi colectivişti, poţi zice cu siguranţă că onor. d. Adamidis a fost pus pe listă, nu ca să fie ales, ci ca să-şi bată joc de el alegătorii. Trist de tot coane Spirache! Pentru Take Anastasiu Iancu Anastasiu, acum cît-va timp, a luat de la d. Alex. Isfrati, braşovan din Tecuci, mal multe lăzi de tablă neagră, sub cuvînt că sunt pentru Take Anastasiu, şi nu i le-a plătit nici plnă astă-zl. Unii susţin că tabla în chestie a dat-o Iancu Iul Iţichl LeibovicI, care a dus-o la Brăila, unde a făcut sobe din ea. D. lstrati reclamă merefl poliţaiului plata lăzilor cu tablă; reclamaţiile sunt însă fără rezultat. Iancu Anastasiu nici nu se gtn-deşte măcar să plătească marfa luată acum câte-va luni. întrebăm pe Take Anastasiu : Dacă tabla a fost luată pentru Ţigăneşti, de ce nu achită datoria ce o are către d. lstrati? Ori dacă tabla n’a fost luată pentru Ţigăneşti, onorabilul Take ar face bine să someze pe fratele săfl să achite marfa luată, iar nu să caute a face gheşefturl cu comercianţii. Pătărlăgeanu dovedit pungaş Intr’o corespondenţă trecută am denunţat ministrului de război, că prefectul judeţului, Pătărlăgeanu, în schimbul a 1500 lei a scăpat de serviciul militar 3 tineri din NicoreştI. Ministrul de războifl a delegat o anchetă care a constatat eă cel 3 tineri sunt sănătoşi şi fără motive de scutire şi ca atare s’a hotărlt încorporarea lor. Voinţa Naţională ar putea să ne mal dea vre-o dezminţire în această privinţă ? Mal Îndrăzneşte dumneaei, să ne spue a-cum, că tinerii în chestie sufereafl de boale incurabile şi că prefectul ’şl-a făcut datoria ? Ancheta orînduită de ministerul de războifl a dovedit că Pătărlăgeanu nu-şl a făcut de loc datoria, ci că a luat mită grasă. Dacă s’ar orîndui anchete şi în privinţa celor-l’alte denunţări ale noastre în sarcina lui Pătărlăgeanu, s’ar constata, că cele ce noi am susţinut şi susţinem sunt perfect a-devărate. Dar nu se vor orîndui nici o anchetă, pentru că onorabilii se simt cu musca pe căciulă. Căsătorie Anunţăm cu deosebită plăcere cititorilor noştri, apropiata căsătorie a amicului nostru D. Balaban, cu simpatica d-nâ Caliopie Athanasiad, născută Hagiopulo. Din parte-ne, urăm din inimă viitorilor soţi, toate fericirile. T. Caclanu. OFOBMAŢII Din Galaţi se telegrafiaza ca erl dimineaţa pe la orele zece şi jumătate, unul din cel mal mari comercianţi, d. N. Hagi Nicola, a fost să mă duc în cabina mea să-mi torn apă în cap. crezind curat că am înebunit. Un pasager vroind să afle de la aşa zi* sul Coco, care juca rolul cancelarului, dacă nu cum-va era rudă cu amiralul don Jose Cristobal Y. Calntrava, el îl răspunse cu un aer de supremă insolenţă : «Era unchiul meii, domnule, cel din urmă reprezentant al familiei din partea tatălui mefl; dar el a murit, şi acest nenorocit eveniment a făcut să treacă asupra mea titlul ereditar care îmi va deschide porţile în Camera perilor, după ce voi fi împlinit virsta de trel-zecl de ani ; pîuă atunci pentru a voiagia, am primit ca să fia mîna dreaptă a baronului de Funcal, un vechii! amic al familiei mele, care a fost numit consul general la Melbourne...» In sfîrşit, totul începuse să mă zăpăcească şi creerul mefl refuza de a mal judeca ceva, dud după cincl-spre-zece zile, baronul de Funcal, văzînd de sigur starea In care mă găseam, bine voi într’o seară să pue uu sfîrşit neliuiştel mele. Era o vreme superbă, tocmai trecusem pe lingă Aţores; vaporul mergea pe o mare albăstrue care strălucea sub reflectul razelor soarelui care era spre apus ; fumam în linişte la spatele vaporului, privind urma alburie a spumelor pe care vaporul o lăsa în trecerea lui, cînd baronul se apropie de mine, tăind vlrful unei ţigări de fol, ca şi cum ar fi voit să ’nil ceară voe să aprindă şi el. — El bine, domnule Laurent, îmi zise el surlzînd, cum găseşti d-ta pe nobilii des* cendinţl al lui Cristobal Y Calatrava ? Cred că se prezint bine. SŢAtuncI respirai, văzul In fine că nu mal visam. Din acel moment drumul era făcut ; Încetul cu încetul am Început să ne Împrietenim, fără însă multă familiaritate găsit în prăvălia sa cu gîtul tăiat. Se bănueşte că autorii crimei ar fi doul băeţl din prăvălie. Persoane demne de toată încrederea şi cari aii raporturi strînse cu grecii de pe la noi, afirmă că aceştia atl adunat şi expediat pentru turburătorii din Creta aproape două milioane. D-niî dr. Ioan Raţiu, G. Pop de Băseşti şi Patriciu Barbu au fost internaţi erl în temniţele ungureşti pe timp de zece zile, pen-tru-câ eşind din închisoarea din Se-ghedin au semnat un manifest prin care declară că continuă lupta tot pe baza programului din Sibiu. Voinţa Naţională confirmă ştirea noastră despre venirea în ţară a Regelui Alexandru al Serbiei. Monitorul colectivist spune că M. Sa va veni în Capitala între 14 şi 20 Octombre. Satrapul Săveanu a venit din nod în Capitala pentru a face intrigi în contra prefectului de Putna, d. dr. Munteanu. Se vorbeşte că în urma acestor intrigi d. dr. Munteanu va schimba locul cu d. Vîrnav, prefect de Roman. Cu privire la pllngerea ce ni s’a a-dresat erl împotriva d-lul Dulbergerdin str. Sf. Vineri, am putut constata că librăria este a soţiei d-sale, lucru absolut permis, şi dacă se vinde fără rabat însemnat, caiisa este că nu trebue să se confunde o librărie cu unele antiquăril de prin calea Văcăreşti, unde adesea se găsesc şi cărţi furate. Amicul nostru, d. Ion L. Cara-giale, a fost iarăşi crud lovit prin moartea unul copil al d-sale. D. şi d-na Caragiale, cari se află la Tuşnad, aQ fost avizaţi astăzi de aceasta dureroasă veste. Trimitem familiei espresiuneasim-ţimintelor noastre de condoleanţâ. D. Ruef-Bey, căpitan de uhlani în armata prusiana, în trecerea sa prin Romînia spre a se duce să ia parte la manevrele cari vor începe la 23 curent lingă Strassburg, s’a oprit în Bucureşti descinzînd la Hotelul Continental. însoţit de unul din redactorii noştri d-sa a vizitat principalele monumente din oraş, grădinile publice şi şoseaua. Impresiunea ce i-a făcut-o Capitala a fost atit de bună, în cît în Februarie viitor va veni să ne viziteze din noQ. Societatea funcţionarilor publici îşi va ţine adunarea generală ordinară Duminică, 1 Septembre, orele 8 juni. dimineaţa, în localul scoale! C. A. Rose-ti din str. Clemenţei. Domnii ciclişti sunt rugaţi a depune sau a trimite numele şi adresa d-lor, la magasinul d-lul Jean Michăescu din din parte-mi; nobilul baron mă ţinea In tot-d’a-una la distanţă... dar foarte rar am vorbit de proiectele noastre. «Ţi-am comunicat tot ce trebuia ca să ştii* îmi zise el într’o zi, conformează-te instrucţiunilor mele şi comunică-le exact şi stăpinulul tăfl ; să nu comitem dar nici o imprudenţă aci prin conversaţiunl inutile în această privinţă ; scopul mefl este atins, era necesar să avem aerul de a face cunoştinţa în călătorie ; aceasta îţi va permite ca să vil să mă vezi la Melbourne, fără ca să dai nimic de bănuit. Iacă dragă stăpîne, istorisirea complectă a aventurilor meie, diu ziua In care v’ain părăsit. Ah ! uitasem să vă fac cunoscut suma pe care a fixat’o pentru serviciile sale ; se însărcinează de a ne proteja lu Australia, de a dejuca toate combinaţiuniie Invizibililor, de a-I da pe mina justiţiei ruseşti cu un dosar complect de toate răutăţile făcute de el, de a face ca prinţul Va-silewski să fie rechemat din Siberia şi să i-se numere un milion în ziua căsătoriei dv. cu principesa Maria Fedorowna; plnfi atunci să-i se plătească numai venitul sumei, adică cinci zeci de mii de franci pe an sub formă de indemnitate safl de leafă. Cel doul acoliţi al săi să fie plătiţi câte o sută de mii de franci în ziua când nu vom mai avea trebuinţă de serviciile lor şi câte cinci spre-zece mii de franci pe an pentru necesităţile lor personale. Baronul Funcal mal cere ca să i se deschidă un credit suplimentar la uu bancher din Melbourne, In aparenţă pentru cheltuelile consulatului, dar în realitate pentru cheltuelile ce va fi obligat să facă în interesul nostru. In faţa acestor cereri pe cari d-1 marchiz le găsea exorbitante, d-sa nu vroia să trateze ; dar efl primisem ordinul d-lul Dick, de a nu mă speria, ori care ar fi suma ce mi s’ar calea Victoriei 117, pentru a se face o statistică-anuar de toţi cicliştii diu Bucureşti şi din ţar,!. Aceasta se face pentru Înlesnirea corespondenţei şi a excursiunilor. Asemenea pentru-că în curînd se va deschide «Velodromul-Romîn», toţi cicliştii cari voesc să alerge, trebue să adreseze o cerere Direcţiunel Velodromului, pentru a inscri culorile sub cari vor alerga, riscînd alt-fel a perde dreptul la acele culori. Informaţii se pot lua la d. Jean Mi-hâescu, tot la adresa indicată mal sus. EDIŢIA a 3 » (Serviciul Agenţiei Romîne) Viena, 21 August. Din Pola se anunţă Nouei prese libere că o canonieră austro-ungară a primit ordinul de a pleca imediat spre apele Cretei. Va pleca miine. Athena, 21 August. Deşi afl fost încă cîte-va lupte puţin importante, mişcarea revoluţionară din Macedonia se consideră ca aproape terminată. E neexactă ştirea că şeful Bronfas a murit. Se asigură că o nouă bandă a pătruns în Macedonia. Jurnalul Oficial scrie că Grecia, aşezată în apropierea Turciei, este legată cu a-ceasta prin interese multiple şi doreşte grabnica restabilire a ordinel la Constanti-nopole. Canea, 21 August. S’a publicat legea fundamentală conţi-nînd reformele acordate Cretei. La Ilera-kleion afl sosit eîte*va corăbii, printre cari una franceză. Duminică şi Luni s’afl produs cîte-va întllnirl în districtul Herakleion şi în provincia Selimo. Dresda, 21 August. împăratul Wilhelm a sosit seara şi a fost primit de popor cu entuziasm. SITUAŢIA IN C0NSTANT1N0P0LE (Prin fir telegrafic) Constantinopole, 21 August. Cu prilejul aniversărel venirel la tron a Sultanului, iluminarea n’a fost aşa de splendidă ca în anii precedenţi; căci mulţi Turci precum şi ambasadele n’au iluminat. Aceste din urmă au fost rugate de către impiegaţii din Yldiz-Kiosk, să ilumineze ; ambasadorii şi-au motivat refuzul, spuntnd că nu o iluminare e un act de curtenire internaţională şi că acum nu e timpul manifestaţiunilor de bucurie, după tristele evenimente cari s’au kîntîm-plat de curînd. Cu prilejul felicitărilor la Yldiz-Kiosk, toţi dragomanii şi-afl exprimat părerile_de răfi în privinţa ultimelor evenimente. Constantinopole, 21 August. Tribunalul extraordinar compus din şease turci, doul greci şi doul armeni, însărcinaţi să facă o anchetă împotriva armenilor a-restaţl în timpul ultimelor evenimente, şi-a încăput lucrările. întrunirea de erl a ambasadorilor a hotărlt să pună pe dragomanul ambasadei au-stro-ungare să facă observaţiunl colective verbale, relativ la faptele recente, cari s’afl petrecut in Candia şi să înfăţişeze o notă colectivă verbală ca răspuns la nota Porţel, de la 10 August, privitoare la ultimele evenimente din Constantinopole. Observaţiuuile afl fost făcute astă-zl şi nota va ii înmlnată miine. Situaţiunea s’a îmbunătăţit şi la Constantinopole domneşte linişte. Magazinele încep să se deschidă şi comerţul reîncepe cu Încetul. cere pentru a ne procura un om dibacii! şi am rugat pa d-1 marchiz ca să primeas că condiţiunile acestea. — Şi al făcut foarte bine, scumpule Laurent, întrerupse Canadianul strîngîndu-I mina cu căldură ; un om atât de experimentat nu este nici o dată prea scump plătit. Olivier drept mulţumire îl surise în mod amical. Laurent continuă: — Nu mal am de cît cîte-va cuvinte de adăogat pentru a vă pune în curent cu toate evenimentele cari pot să vă intereseze. A doua zi după sosirea mea la Oriental-Hotel, am primit prin poştă un bileţel astfel conceput: «Fereşte-te de orl-ce relaţiune cu persoane cari s’ar oferi, nu te împrieteni cu nimeni, nu vorbi singur în camera d-tale, nu schimba nici o confidenţă cu stăplnul d-tale şi amicii săi, cînd vor sosi aci, cel doul vecini al camerei d-tale din otel sunt oameni plătiţi de Invizibili. In ceea-ce priveşte pe şeful suprem al emisarilor cari a-cum sunt în număr de şeapte în Melbourne, acela pe care îl numiţi omul mascat, el este acum urmărit şi ziua şi noaptea cînd de oamenii mei, cînd de mine în persoană; ştiu calitatea sa şi situaţiunea pe care o are, dar dăml voe să nu ’ţl spun nimic de o caindată In această privinţă pentru casă evităm orl-ce imprudenţă. Cînd stăplnul d-tale va sosi, voifl corespunde cu dlnsul prin poştă printr’uu semn al cărui deznodămtnt îl voifl indica efl... Pe aceasta arde-o. Semnat: «Mister». Iată pentru ce nu am voit ca să vă vorbesc nimic la otel. Am sfîrşit. (Va urma ). ^ W www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Berlin, 21 August. Ziarele anunţă că s’a organizat un comitet spre a face o mişcare generală de ajutoare a armenilor, in Germania. SITUAŢIA IN CRETA Canea, 21 August. Consulii au comunicat tntruniret deputaţilor, concesiunile acordate Cre-tanilor de iradeaua Sultanului. Deputaţii aii primit, în principiu, concesiunile. Adunarea se va întruni Duminică. ŞTIRI DIVERSE Crime—Delict».—Accidente.—IntîmplSrL DIN CAPITALI Hoţi prinşi.—Individul Ion Ioniţă de fel din comuna Filipeşti, judeţul Prahova, fiind urmărit de mal mult timp de autorităţi pentru nenumărate furturi şi spargeri, a fost prins erl noapte de agenţii poliţiei de siguranţă. *** Tot erl a fost prins şi arestat individul N. M. Pătraşcu din comuna Robă-neştl, judeţul Romanaţl, urmărit pentru delictul de exeroeherie comis In paguba lui Maximilian Binder din comuna Golfineştl. DIN ŢARĂ Incendiu.—Erl, pe la orele 3 şi jumătate după amiazl, un incendiu violent a distrus casele d-nel Docan din Bîrlad. Focul a fost localizat pe la orele 6 seara, după ce Întreg imobilul cuprins de flăcări a fost consumat. Accident nenorocit.— Tlnărul Gheorghe Băla din Fălticeni, In vlrstă de 15 ani, elev la liceul din Iaşi, s’a dus erl după amiază la vînătoare In marginea oraşului. Lingă balta ce este In apropiere de oraş, nefericitul tiuăr ucide o raţă sălbatică, care cade In mijlocul bfilţel. Bălu intră lu baltă ca să-şi ia vlnatul, dar este prins de un vtrtej şi împins In partea adlncă a lacului unde s’a şi înecat. Cadavrul nenorocitului tlnăr a fost scos din baltă de cfţl-va lucrători cari erau pe mal şi cari aQ dat alarma în oraş despre această nenorocire. DIN 8TREINATATE Un orb pungaş.— Agenţii poliţiei de siguranţă din Paris, postaţi pe lingă biuroul omnibuselor din piaţa Madelaine, observară mal dilele trecute Intr’o ţii după amiazl, pe un bătrân foarte bine Îmbrăcat, purtând la ochi ochelari negri şi însoţit de un băiat tînăr care îl conducea de mină şi îl ingrija ca pe un om care ar fi lipsit de simţul vădulul. La toate omnibusele cari soseaţi la staţie bătrînul orb condus de băiatul săă, se înghesuia printre lume, ca şi cum ar fi vroit să ocupe şi el un loc, dar nici o-dată nu se urca în vagon. Agenţii observară acest manej în timp de aproape o oră şi începură să aibă bănuell. Ceea-ce întări şi mal mult presupunerile lor, fu faptul că la două omnibuse consecutiv, de şi vagoanele erafi aproape goale şi locuri eraţi destule, totuşi orbul şi cu băiatul care ll însoţea, de şi se înghesuise printre persoanele cari se urcaţi în omnibus, el s’aîi retras când vagonul era gata să plece. Surprinşi de acest fapt, agenţii începură să-l urmărească cu atenţiune. După cîte-va minute, la sosirea unul omnibus, el văzură pe bătrtn cum extrăsese cu fineţă por-tmoneul din buzunarul unei doamne. Agenţii arestară imediat pe cel doul pungaşi pe cari perchiziţionîndu-I, găsiră la băiatul cel tînăr portmoneul furat, precum şi alte portofolii, luate cu acelaş sistem. Acest dibaci hoţ de buzunare, care se prefăcea că e orb, pentru a nu lăsa nimic de bănuit, a declarat că se numeşte Iohn Barlowey şi că este de fel din New-York. In perchiziţiunea făcută la domiciliul celor doul pungaşi, Intr’un hotel din strada Saint-Honore, s’a găsit o mare cantitate de portmoneurl şi portofolii, golite toate bine înţeles de conţinutul lor. ULTIME INFORMATIUNI Noul prefect de Huşi, d. Cally-gari, a sosit în Capitala pentru a cere patronului săQ, d. Gogu Can-tacuzino, disolvarea consiliului comunal din localitate. D. G. Palladi pleacă mîine la Lozova în Dobrogea, pentru a inspecta lucrările de exploatare a minereurilor de cupru din localitate. Tribuna anunţa că liberalii sîrbl din Ungaria, grupaţi sub şefia d-lul Dr. Polit împrejurul ziarului Bra-nik, au ţinut o conferinţa în ziua de 14 August şi aQ hotarît sa renunţe la pasivitate luînd parte la viitoarele alegeri şi punînd candidaţi cu program naţional, eventual aliîndu-se cu partidul poporului, a-dica cu clericalii. Alteţele Lor Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria, cu toţi invitaţii, au sosit erl cu un tren -special la orele 1 şi 40 de minute la salinele de la Slănic. Aci, pe o terasă frumos împodobita de către inginerul salinelor, Alteţele Lor aQ fost primite de au- torităţile civile şi militare din localitate. Auguştil vizitatori aQ descins a-poi In salinele luminate cu electricitate şi frumos împodobite cu brazi şi cu verdeaţa pe toate coridoarele. După ce aQ vizitat întreaga salina, Alteţele lor aQ plecat din Slă-nic la orele 3 şi 50 de minute Su-toreîndu-se în Sinaia, unde aQ descins la 6 şi V* seara. Călăraşii cu schimbul, contingentele 94 şi 96, sunt concentraţi pentru 30 de zile pe diua de 24 curent. Pentru ţliua de 27 August sunt concentraţi şi miliţienii pe termen de 10 dile. Chestiunea consiliului comunal din Galaţi a fost ast-fel resol- vată : Actualul consiliu va funcţiona pinâ la Septembre cînd trebuie să aibă loc sesiunea ordinară a consiliilor comunale din toată ţara. Primarul Malaxa a cerut acest termen de gratie, luînd angajamentul de a face să se întrunească consiliul. In caşul cînd consiliul nu se va putea întruni la această dată, prefectul va face un raport ministerului de interne şi va cere disolvarea consiliului. Prefectul Culoglu a fost însărcinat să caute a împăca grupurile din localitate, pentru a alcătui o listă a comisiunei interimare. Se zice că pe această listă va figura şi unul din fraţii Malaxa. Presenţa unuia din frafii Malaxa pe această listă ar avea de scop să arate alegătorilor că Costicâ Malaxa, actualul primar, nu a căzut în disgraţie. Alaltă-erl doul pensionari al penitenciarului Dobroveţ, pe cind se aflaO la lucru în partea din afară a penitenciarului, la reparaţiunile ce se fac zidului de împrejmuire, aii profitat de ocaziune cind santinelele cari II păzeau riu eraQ atente asupra lor şi aii lugit in pădurea din apropiere. Toate căutările făcute pînă acum pentru a se da de urma lor, aQ fost zadarnice. Directorul general al penitenciarelor a plecat imediat la Dobrovăţ, pentru a cerceta acest fapt. D. Peters, profesor la Conservator şi diriginte al unei excelente orchestre compusă din 40 de artişti, care cintă la Bragadiru, va face la finele acestei luni un turneO artistic prin ţară. D-sa va da o serie de concerte în Brăila, Galaţi, Buzău, Ploeştl, etc. Sperăm că cetăţenii din localităţile citate se vor grăbi să guste farmecele unei orchestre atît de bune ca a d-lul Peters, cu atît mal vîrtos, că bucăţile naţionale cele mal alese, prevalează* în repertoriul săii. Policlinica «Ziou» organizează pentru Slin-bătă 24 August cor. în grădina Bragadiru o frumoasă serbare, din venitul căreia se susţine Policlinica şi se daă medicamente gratuite la săraci. îndemnăm pe cititorii noşlril să dea concursul lor acestei instituţiunl de bine facere printr’o asistenţă numeroasă. Situaţia sanitară din laşi Monitorul Oficial de azi publică următorul comunicat: Mal multe ziare aă dat, despre epidemiile din oraşul Iaşi, informaţiunl greşite. Ministerul aduce la cunoştinţa publicului următoarea dare de seamă despre epidemiile cari bîutue acel oraş : 1) Epidemia de febră tifoidă a început la 7 August 1895 şi mal exislă astă zi; în a-cest timp, de mal bine de cit un an, s’au Îmbolnăvit 298 persoane, din cari 203 s’aă Însănătoşit, 51 aă murit şi 44 se mal află bolnave. Din cel 51 morţi aă fost 26 creştini şi 25 israeliţl. 2) Epidemia de angină difterică durează de la începutul anului curent. Piuă astă-zl s’aă îmbolnăvit de această boală 284 persoane. între cari sunt cuprinşi şi bolnavii de la ţară, aduşi în căutarea spitalelor din Iaşi, 199 bolnavi s’aă însănătoşit, 57 aă murit, 28 se mal află în căutare. Din cel 57 morţi, 20 aă fost creştini şi 37 israeliţl. 3) Epidemia de pojar a apărut pe la începutul lunel Iul Aprilie a. c., s’aă îmbolnăvit 137 persoane, din caii 122 s’aă însănătoşit, 6 au|murit şi 9 se mal află bolnave. Din cel 6 morţi 2 aă fost creştini şi 4 israeliţl. După ultimul raport amănunţit primit la minister, în cele 3 1890 95 3/4 96 Vi 5»/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 V. 92 V* 6°/c » > Urbane . as ■/. 88 5°/o » » » laşi. Acţiuni Banca Naţională. 82 V. 82 V» 1640 1650 » » Agricolă . 218 — 222 — » Dacia Romînia asig. 43S — 445 > S-tea Naţionala asig. 455 — 465 — S-tatea de Construcţiunl . 175 — 185 — Florini valoare Austriaca. 2 11 2 12 Mărci Germane .... f 23 1 25 Bacnote Franceze . . 100 — 101 » Italiene. . . 89 — 93 » ruble btrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu maşinale dublu-ciUndrice, din fabrica Albert & Cjj., Frankenthal ţi cu caractere din fonderia de litere î'linsch din Frank-furt AjM' MARE DEPOU DB T‘ A r Burlane de Basalt, TETE DE plumb, PER ŞI TUCIIJ FortunI tio cînepă wi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băî, tout ă l’âgout, gaz, etc. la HAAS IS A K T BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L'ESOUT pentru încălziri centrale (100-64) ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — COASTMl WJCTIIIJVK HJE F/£lt - I. MAUG — Strada Isvor, No. 111> BucurescI — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, eto. gpelalltate florărie, sere, gradine ne earnă, pavilioane In fier ete. etc, Primesc comande nentrn Provincie: — Preţuri Moderate — 100-73 Les Vâritables Eaux minirales de VIGHT aont les Sources VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exlger Ie nom sur la Capsule et l'Etlquette. Les Seules Verit&bles PastillesdaVichysontles PASTI1LES VICHY-ETAT fabrlquees avec les sels naturels eitralts des Eaux do Vichy-Etat. COIHPRIMES DE VlCHY aux sels nalurels VICHY-ETAT posr prfparer l'eau artiflclelle de Vichy gaxeuse. Atent Binirtlpourla MOUMANIC, IIILIAtli,SERBIE : A.. O. CAKXB8Y, Bucarest. Cel mal bun nutriment pentru Copil 41 Vindecă toate afecţiunile de stomacli [REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOTUS KL1NOER UUCVHESTI, Strada Calomfliescu No. 7. (50—r.o E. WOL. Studii şi întreprinderi BUCURESCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 ---------■1-frn-- Cel mai* mare deposit de toate articolele technice Tnbnvi de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepă pentru Vin şi Grădini \ Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură SOT Kobinete (Ventile) pentru Apă şi Abur -4H5 Cauciuc şi Aabest toate articolele. — Armaturc de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balota. — Macarale, Vârtejuri şi Troliuri — Maşiue şi unelte de tot felul. Table de fier, negre plumbate, galvanisate şi de sine. \ — Oţel turnat englez şi Bessemer. — ATELIER de reparaţie de ori ee fel de maşine 81 FABRICA de objecte de fler şi alamă pentru J construcţiunl de case. 50—28 R EDACŢ1A $1 AUM1JN1STKAŢ1A aurului EROU A se ufla în strada Clemenţei No. 3. La Tipografia EPOCA se vinde hrtie aculatutmră cu 45 ban kilogramul, in pachete do 10 kilograme. — URINEI — Executată in mod conştiincios, după metodele cele mai nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din comerciu, precum I b&uturilor alcoolice hi general, lapte, unt, oleiurl minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare la VITCOB THURINGER FARMACIST BUCURESCI 154, Calea Victoriei, 154 j Farmacia posedă cel mal bognt depou de Specialităţi medicinale articole pentrn pansament şi de aparate întrebuinţate la căutarea, bolnavilor. (79)_________________________________(25-25) PIANINE De la renumita fabrică GUST. ADOLPH IBACH BARMEN FONDATĂ IN ANUL 1791 De vînzare pe preturile fabricel la A. FALDMANN BUCURESCI, Strada Decebal No. 20. 91 26-9 REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 3. Higiena dinţilor şi a gurel Medalie de aur, Vieua 1883 ; Medalie de argint, ueuresc! I 898 ; Medalie de bronz, Paris 1893. Autoriat de coniliul de hi g icnii fi aluhritate publică. DENTAEINA Esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale doctorala! S. K0NYA Sunt două dentifrise recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dlndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: un flacon Dentalină fr. 9,50 Pulbere de dinţi, fr. 9. Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya ; Ia BucurescI la Farmaciile F. W. Zttrner, şi F. Brnss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella‘. (25-15) 99 PATRIA 66 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT I.EÎ UN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea * Patria* se recomandă pentru ASIGURAM ASUPRA VIEŢUI pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanla generala pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) METEOR Fabricatul cel mal bnn. — Resistenţa cea mal mare. METEOR Cea malmare elgan-ţă. Mers uşor. „METEOR" Fahrrad Werke Graz Representant general pentru Romînia I Depozit la laş! la d-nnl M. COTTEIEB I. COURANT Bucureşti, Str. Academiei, 3 I Str. Ştefan cel Mare No. 38. 69 25-17 Vin Desiles Cordial Regenerator COMPOZIŢIE QUINTNTA COCA K OUA CACAO Eosfat «le calciu Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Dâsiles Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Aneiuie, Ftisie, Convalescenţe (mal ales la femei In vremea critică a vieţel), Slăbiciunea uinşcliiu-Iară safl nervoasa pricinuita de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuala; epuizarea prematură; sperma-tarea; boalele uiăduvel Spiuărei; Diabet»; afecţiunile stomacului şi a intestinelor, precum şi la boale pricinuite de viţiarea siugeluT ca : Po* dagra, Reiiutatlaniul, Kacbitls-mul, Accidentele scrofuloase, etc. Gustul e plăcut ca al unul licher de masă. Preţul flaconului: £5 lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. Klj|w BB (40—19 5.? | TEIRICH & Ci i BUCUREŞTI I t>.—Strada Berzei.—O. i --- INSTALAŢI UNI DE TELEBRAFţGAZ v APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian V Aparate «le gâzi CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (too-96 Proecte. — Biuroii de Construcţie. — Export VI NT URĂTOARE — INTo. — „NON PLUS IILTRA" cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site la VATSOJV & YOFELL 14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca) — Bucureşci — (83) (16-14) ALBERT BA EH BUCURESCI, Strada Numa Pompiliu No. 7 LITO-TIPOGRAFIA Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, caete «le caligrafie şi desemn, uvrage şciinţifice ilustrate, etichete pentru tot fe-Ril de industrie şi comercifi. Asemenea şi comp-turl, hlrtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica de Cartonase Specialităţi: Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăril, Parfumeiil, etc. etc. Preţuri curente gratis fl franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cît de mică. (66) (25—25) APA MINERALA „ I AŞI-COP M O u Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-inentindu-se de mal mulţi d-nl doctori, safl constatat pînă acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congecUele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precaut şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Itacovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogişlil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj t A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri : D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitală la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 60 (100— 59 BucurescI.— Tipografia «Epoca».—Strgda Clemenţei- No. 3. www.dacoromamca.ro