SERIA H—ANUL n, No. 234 Ediţia a treia JOI, 22 AUGUST 1896. NUMĂRUL 10 BANII ABONAHMTEXE încep la 1 şi 15 alo flo-câreîlunl şi ae plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an iu ţară 30 lei; în streinătate r>0 lei ?a*e luni ... 15 > » > 25 > rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3—STKAJDA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL10 BANI ANUNCIIIBILE In Bucureşti şi judeţe m primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi Ia toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia > > > III.......S.— lei » > » * II........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlnduli (Jn nomă» vechiă 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI -No. 3 Falşul de la Ministerul de Interne ROMiNli LA CONSTANTEVOFOLE FALŞUL DE LA Ministerul de Interne Faldul. — Recapitulare. — Cererea lut Georgi.—Comunicarea primăriei. — Ce anulează ministerul. Falşul Vom lăsa pentru azi înregistrarea tuturor zvonurilor privitoare la neruşinatul trafic cu afacerea Malaxa, vom evita ort-ce polemică şi aprecieri, şi ne vom mărgini numai a pune sub ochii cititorilor cîte-va acte oficiale din cari orî-cine să poată trage conclus ia dacă afirmarea noastră că: La Ministerul de iuterne s’a săvîrşit un falş în acte publice, este sau nu adevărată Recapitulare Dar mai întîiu cîte-va cuvinte lămuritoare şi recapitulative. In urma unor stăruinţî mari din partea lut Georgi, antreprenorul iluminatului cu gas şi electricitate a oraşului Galaţi, primarul Malaxa obţine (am arătat aci prin ce mijloace) de la consiliul comunal, un vot prin care: «C’omuna Galaţi admite «cedarea contractului tic i-«luminare cu gaz şi electricitate a oraşului către «Societatea generală Internaţională de gas şi electricitate din Paris*. Acest vot consiliul comunal îl dă în şedinţa de la 11 Aprilie 1896. Prefectul judeţului, d. Em. Cu-loglu, ia cunoştinţă din timp de acest vot, şi numai d-sa ştie pentru ce neglijează de a face recurs în contra lui în termen legal la ministerul de interne. Opinia publică se alarmează, presa începe să agite chestiunea, stabilind responsabilităţile celor interesaţi şi vinovaţi în afacere. Atunci, adică după trecere de a-proape patru luni de zile, Ministerul de interne se hotăreşte să a-nuleze din oficiu scandaloasa cesiune şi publică în Monitorul Oficial (cu cunoscutele rectificări) o deciziune prin tare anulează cesiunea. Dar să vedem: 1. Ce a cerut casa Georgi. 2. Ce a hotărît consiliul comunal. 3. Ce a anulat Ministerul. Cererea lui Georgi Prin petiţiunea înregistrată la No. 6687 Charles Georgi cere consiliului comunal din Galaţi să-l autoriee să transfere contractul său cu acea comună pentru iluminatul oraşului către Societatea generală internaţională «le gaz şi electricitate «liu l*aris. Această cerere a fost discutată de consiliu în şedinţele de la 8 şi 25 Aprilie 1896. Comunicarea Primăriei Şi iată ce comunică Primăria de Galaţi, după ce primeşte aprobarea ministerului de interne din 3 Mai : Galaţi, 3 Maiu 1896. No. 7472\96. 3 5. 4 Maiu 1896 Se va comunica Noelctuţel generale Internationale <1© luminare prin gaz şi eleetrieltute din Paris, decisiunea consiliului comunal din 8 Aprilie 1896 pentru admiterea tran- sferărei către acea societate o concesiunel luminatului cu gaz şi electricitate a acestui oraş, cu convenţiunile adiţionale pentru estensiunea luminatului electric, şi cu wndiţiunile prevăzute in zisa cesiune. Asemenea se va comunica atit representantulul zisei societăţi, cit şi representantulul d-lul Gh. Georgi, că concesionarul Ch. Georgi, rămtne garant solidar şi obligat pentru esecutarea şi esploatarea acestei concesiuni pe tot timpul duratei. Primar (ss). C. Malaxa. Ce anulează Ministerul Iată acum şi ce anulează faimoasa decizie ministerială: Nu se aprobă deliberaţiunile consiliului comunal din Galaţi din 8 şi 11 Aprilie 1896, prin cari se primeşte cesiunea contractului pentru iluminarea oraşului cu gaz şi electricitate făcută de concesionarul Georgi către casa Somzre, şi astfel rămîne nulă de drept, conform art. 93 din legea comunală urbană. Dată la 25 Iulie 1896. Ministru de interne, A. Htolojan. No. 18,332. De unde a scos d. Stolojan casa Somsce ? Este sau n«i aci un rai,? TĂCEREA GUVERNULUI Afacerea de la Galaţi a intrat— cel puţin după cît se poate prevedea — în ultima fază. Guvernul a căzut la tocmeală şi tocmeala se va face, mal mult saQ mal puţin ruşinoasă, mal mult saQ mal puţin păgubitoare. Cu toate acestea, nici până astă-zl guvernul u’a deschis gura asupra afacerii de la Galaţi. S’a dovedit în destul că primarul Malaxa a lucrat în contra intereselor comunei; lucrul s’a constatat printr'un raport al procurorului general şi s’a recunoscut prin-tr’o decizie ministerială. Dar primarul n’a fost pedepsit, nici prin suspendare şi dare în judecată, nici prin revocare pur şi simplu, nici măcar prin constrângerea de a demisiona. Lumea a strigat împotriva acestei toleranţe scandaloase, dar guvernul nu s’a sinchisit. S’a dovedit că ministrul de interne Stolojan e complice în toată regula cu necredinciosul primar al Galaţilor: întâi prin faptul că a aprobat implicit actele primarului; apoi prin faptul că în decizia ministerială s’au... strecurat «erori» colosale pe cari nu le-a văzut decît foarte Urziţi; în sfîrşit prin faptul că a anulat nişte cesiuni neexistente, lăsind în picioare pe cele reale, deşi a recunoscut că sunt vătămătoare Comunei. Dar ministrul n’a fost tras la răspundere, n’a fost eliminat din cabinet, ci i s’a acordat un concedii! ca să se odihnească după a-tila muncă făcută pentru binele lui Malaxa şi al întreprinzătorilor străini. Lumea a strigat în faţa acestui ne mal pomenit scandal, dar guvernul nu s’a sinchisit. A venit apoi avocatul concesionarilor, a făcut scandal, a atacat autorităţile, a ameninţat comuna Galaţi cu un proces ruinător şi a plecat după ce in afacere a intervenit o Legaţiune străină. Lumea a urmărit toate aceste incidente şi a cerut guvernului desluşiri. Guvernul a tăcut însă şi tace şi astă-zl, precum tace de la începutul acestei archi-scandaloase afaceri. întrebăm pe ori şi cine : Ce poate însemna tăcerea aceasta? Colectiviştii sunt gălăgioşi cînd vorbeşte cine-va de cinstea partidului lor, lucru explicabil, după Anghelescu, Maican şi cel-l’alţl. In afacerea Malaxa însă, ad tăcut ca peştii, înghiţind toate acuzările, toate ocările. Aceasta nu poate însemna altceva de cit că guvernul n’are ce răspunde, că acuzările sunt întemeiate — poate mal prejos chiar de realitate. Căci dacă ar fi avat cît negru subt unghie, ziarele guvernamentale ar fi făcut o gălăgie infernala şine-arfi înjurat ca la uşa cortului. Tăcerea încăpăţînată a guvernului şi organelor sale echivalează deci cu mărturisirea că Malaxa e un hoţ şi că Stolojan e complicele lui. ROMiNli LA GONSTANTINOPOLE (De la trimisul nostru special) Sosirea turiştilor rointnl — Escursln-nile turiştilor.—Rominil felicitaţi de Sultan.—Atenţiunea lui Gâzi Osman paşa pentru romtnL Sosirea tnrlştilor roiului V’am descris erl sosirea Cobrei cu 228 de turişti rominl, printre cari multe doamne, în momentul cînd Galata era în plină revoluţiune. Serviciul nostru de navigaţie a luat toate măsurile necesare ca turiştii ro-mînl să fie la adăpost de ori ce intim-plare neplăcută. Graţie d-lul Nanu, însărcinatul de a-facerl al legaţiunel romîne, şi în special d-lul maior Coandă, sub-directorul serviciului de navigaţie, toţi escursionişlil aii putut să se scoboare in linişte la ţărm sub protecţia trupelor turceşti şi aă descins unii la Therapia, iar alţii la Pera. Esciirsiunile turiştilor Serviciul nostru de navigaţiune, creat sub guvernul conservator de d. Gr. N. Mânu şi menit de a da o mare întindere relaţiunilor noastre comerciale, ne-a dat cu această ocaziune dovada, că chiar in vreme de turburărl, lumea poate avea încredere intr’insul. Purtarea serviciului de navigaţie a produs o impresie foarte favorabilă a-supra autorităţilor turceşti şi asupra străinilor, englejl, francezi şi germani din lnmea comercială înaltă. Curajul rominilor a fost admirat de toţi. Rominil debarcaţi la Terapia ad putut să ia parte la toate excursiunile proiectate, graţie d-lul maior Coandă, care ne-a pus la dispoziţie vaporaşul Viitorul. Mal cu seamă erl, Duminică, «Viitorul» ne-a servit să ne inapoiăm fără nici un incident la Terapia din Cons-tantinopole, unde spre marea noastră spaimă ad isbucnit noul turburărl şi măceluri. Lesne se înţelege că fără concursul serviciului nostru de navigaţie, panica ar fi cuprins pe toţi escursioniştil şi poate mulţi, foarte mulţi din noi, am fi căzut pradă bandelor. D. Seimeri, agentul de aici al serviciului nostru de navigaţie, a fost mered la dispoziţia noastră, ocrotindu-ne şi intervenind In momente de pericol in favoarea noastră. Rominil felicitaţi de Sultan Vineri Ia amiazl, la orele 11, era pompoasa serbare a Selamliculul, Ia care de obiceid asistă şi Sultanul. Rominil ad dorit mult să vază atit serbarea cit şi pe Sultan. M. Sa, informat de dorinţa rominilor, a dat ordin ca să li se rezerve un loc bun pentru a putea vedea toate amănuntele serbării. Selatnlicul s’a făcut la moscheea Ifa-midi6. Sultanul s’a.dus in trăsură deschisă, avînd in faţa sa pe Gâzi Osman paşa, mare mareşal al Curţel, eroul şi celebrul apărător al Plevnel în 1877. Gâzi Osman paşa a atras atenţia Sultanului asupra grupului de rominl, care era lingă biserică şi M. Sa i-a salutat cu căldura, dînd de cite-va ori din cap. După sfirşirea rugăciunilor, Sultanul a intrat direct in palatul săd din Yldiz. Escursioniştil ad cerut permisiunea de a vedea palatul, ceea ce li s’a acordat. Cînd ad intrat în marea şi eleganta sală a palatului Yldiz, turiştii rominl ad avut fericirea de a fi primiţi de eroul de la Plevna, Gâzi Osman paşa, care i-a felicitat In mod foarte călduros în numele Sultanului. Atenţiunea lui Gâzi Onmau paşa pentru rominl A doua zi escursioniştil rominl ad fost vestiţi prin un curier al Palatului, că graţie intervenţiei lui Gâzi Osman paşa li se permite a vizita tesaurul turcesc, precum şi somptuosul palat al Sultanului din Dolina Baccea. Escursioniştil rominl ad primit cu bucurie această graţie a Sultanului şi ad fost însoţiţi pretutindeni de un ofiţer şi 5 soldaţi din garda imperială. Duminică escursioniştil ad plecat, sub ocrotirea autorităţilor turceşti, la insula Principilor. EVENIMENTELE DIN LUGOŞ Un amic al ziarului nostru ne tri-mete următoarele amănunte interesante despre cele petrecute la adunarea aso-ciaţiunil transilvane : D-nil Mocioni şi Raţiu, pe unde intrau, erau primiţi cu ovaţiunl. In schimb bietul Matigra a fost de rî-sul lumii. Cuartir: s’a dat la un hotel obscur, la «Păun»; la masă de ziua de S-ta Maria n’a fost invitat la nimeni, de şi toţi cel l-alţl mosafirl au fost invitaţi cîie 10—20 la fio-care rominl fruntaşi din Lugoş. Toţi cel l-alţl vorbeau prieteneşte, legau cunoştinţă, de el se ferea lumea ca de un ciumat, iar cînd i-a făcut Branişte gluma după toastul Iul Mocioni, au fost nişte hohote, de-l venia bietului să intre in pămînt; pe de altă parte am informaţiunl sigure, căci am întrebat pe rominil mal cu vază de pe aid,că a avut acţiuni de ale Ve-cliel Tribuni la el, dar nici n’a îndrăs-nit să le arate de cit la doi trei prieteni de odinioară, cari însă l'afi cărat de i-a trecut pofta de propagandă brotistă. Ungurii au fost foarte culanţi, vice-şpanul a fost faţă la şedinţele asociaţiei, a eşit la gară întru tntîmpinarea Vlădiculut de la Caransebeş, a fost şi la banchet; în schimb rominil nici n’au ţinut socoteală de el şi nu ’l-au, ţinut nici un toast; era un simplu particular, ca mine şi alţii. De corurile plugarilor noştri au rămas îneîntaţt toţi clţl le-ah ascultat. Bătrînul prof. Ioan Popescu, deputat colectivist din Bîrlad, plîngea şi se bătea cu pumnul în pept strigînd: «oh, Doamne, de ce n’ah venit cel puţin 100 de oameni din ţară, să vază ce e în stare poporul rominesc, cînd e bine călăuzit. Un domn Feraru, din Craiova, care a asistat la emulare, a trimes telegrafic, după ce-a ajuns acasă, 300 fiorini pentru trei coruri (cile o sută pentru cele din Lugoş, Oraviţa şi Popola-văţ) şi chiar jurnalele jidoveşti şi ungureşti laudă corurile foarte mult. Cînd s’a ciut ai, cu armonie şi preci-siune admirabilă, «Deşteaptă-te Romîne» de 20 coruri (740 voci, cifră autentică), a fost o însufleţire ne mal pomenită. Un bătrîn, Rotnîn din Bihor, dar care nu ştie o boabă romîneşte, a plins ca un copil şi alţii, cari nu se emoţionează uşor, au fost aşa de entusiasmaţl, în cit s’aă asociat şi el la isonul pe care-l ţineam noi de o parte coriştilor. LA VENETOARE Iu trei judeţe împrejur, dl. Boquet işl doblndise o reputaţiune de buu trăgător. Oraşul săd natal, sub-prefectura sa, Baume-les-Dames, în deosebi, se arăta cain tot atit de mindru de o asemenea carabină ca şi de dulceţurile sale şi de pasta de gutui cari l’att făcut celebru. La toate concursurile de tir, atrăsese adiniraţiunea concetăţenilor săi, şi odaea sa de culcare, cu pereţii el tapetaţi cu diplome şi lauri, dulapurile de sticlă pline de medalii, semăna cu un museu numismatic decorat de un şef de fanfară. Foarte mindru de triumfurile sale, manifesta oare-care dispreţ pentru vlnătoril cari avead reputaţiunea de a fi meşteri. Seara, la cafenea, In timpul tradiţionalei partide de pichet, era între el şi dl. Mijoiin, ajutorul, o luptă de ironie curtenească, fiecare susţinîndu-şl causa, căci, cînd era vorba de împuşcat potirnichl, dl. Mijoiin n’avea pereche peste zece comune. — Peuli ! zicea Boquet, să nimereşti o biată pasăre, mare cît un porumbel, cu cartuşe cari conţin cinci sute de fire de plumb, mare lucru 1 Vorbeşte-mi de tragerea în ţintă: să ocheşti un punct negru mare cit o piesă de un led, cu un glonte, unul singur, şi să-l acoperi, asta-I meşteşugul! Mi-e milă de vlnătoril d-voastră... D-ta tal. — Tocmai... Ţi se pare foarte uşor să tmpuştl o potîruicbe ? Ascultă, discuţi despre tragere la vîuat ca un orb despre colori. Poţi să fii foarte tare la tragerea ’n ţintă şi să nu faci două parale la vtnă-toarea de păsări... Şease cărţi, quintă majoră, trei rigl. — Quinta stă... — Am cunoscut oameni cari căştigad premii, campioni chiar: o-dală scoşi pe câmp la păsări, erad nişte mazete... — Mazete!... mazete... Si precum galeria zîmbea, d-1 Boquet, pentru ca să dovedească imediat că nu-I era teamă să-şi afirme superioritatea, aruncă o sfidare ajutorului: — Iţi fac un carton, ţjece gloanţe fiecare 1 Cel care pierde plăteşte absinta toată săptămlna... — Dragă d-le Boquet, cunosc forţa d-tale şi nu am pretenţiunea să rivalizez cu d-ta; nu primesc prinsoarea d-tale. Dar, pentru că tot rîdl de vlnătorl, Iţi propun contrapartida. Scoate o autorisaţie de vinătoare şi să mergem împreună: acel din noi doul care va împuşca mal multe polârnichi va câştiga o discreţiune. — O discreţiune, e cam vag, şi poate să coste scump, domnule Mijoiin ! — Atunci o masă bună, dacă vrei. — Ne-atn înţeles... In sfîrşit în diua liotărită pentru vînă-toare, ajutorul veni de luă pe tovarăşul săd şi plecară Împreună. — Vel sta la dreapta inea, (jise Mijoiin, şi vom merge drept înainte, pînă In momentul când Iţi voi face semn să ne Întoarcem ca să dejunăm; căci după ce umbli cinci ceasuri pe câmp te-apucă o foame straşnică. Pentru a trage, nu-ţl voi da sfaturi ; numai, bagă de seamă : când sboară vtnatul, eşti tot-d’a-una emoţionat, tragi prea repede şi nu nimereşti... — Da, da, dragul med ; mulţămesc.......... Sunt obicinuit cu iarba de puşcă; am mal umblat cu arme. ţlicând acestea, d-1 Boquet, cu un aer în-gânfat, ridică cocoaşele de la puşcă, o rezemă de braţul stâng şi porni pe şes împreună eu ajutorul. După cinci minute câinele găsi. — Bagă de seamă! n---------------- INFORMAŢII D. general G. Mânu, care se allâ la Ragaz, a trimis 500 de lei primarului din Alexandria pentru victimele marelui incendiu din luna trecuta. Adunarea generală a reuniunel învăţătorilor roniînl din comitatul Braşov, a fost interzisa de guvernul unguresc. Lordul Edmond Fitzmaurice, fost ministru de externe al Englitet'el, se află de citeva zile în Sinaia. Reamintim că Excelenţa Sa este un mare filoromîn §i într’un rînd, acum vr’o cinci ani, s’a pronunţat în Camera Comunelor din Londra, într’un mod foarte energic în favoarea romînilor din Transilvania. Erl s’aO Început deja lucrările de decoraţie a square-ulul în vederea vizitei M. Sale împăratului Frantz Ioset. Square-ul va fi extraordinar de splendid decorat. Unde e Trandafirul Djuvara ? Se întreabă toată lumea şi în special d. Dum. SLurdza. D. Djuvara a dispărut. Subprefectul Ta căutat la moşia sa Ianca de pe Bărăgan, dar în loc de Trandafir a găsit un dulap spart. Vătă-şeil sub-prefeeturel 1’aîl căutat de-alungul şi de-a largul moşiei, dar în zadar. Trandafirul a dispărut de frica măcelurilor din Conslantinopol. Consiliul i : foc PARTEA II In colţul pe care îl făcea Yarra-Street cu cheul, se afla un stabiliment In care se Inehiriaă trăsuri; cel patru tovarăşi intrară şi aleseră un fel de breek, cu bănci solide, foarte obicinuite în Australia unde stradele nu sunt tocmai recomandabile In ceea ce priveşte pavagiul. Olivier îl Inchi-rie pentru opt zile cu cal cu tot, dar fără vizitiii. — Fără vizitiii, răspunse negustorul, costă două zeci de dolari pe zi şi 2000 de dolari garanţie. — Pentru ce atlt ? £ — Cine mă asigură pe mine, răspunse negustorul cu o siuceritate ofensătoare, că d-v. nu sunteţi cavaleri din tufişuri, şi nu abuzaţi de încrederea mea pentru ca să dispăreţi cu trăsură şi caii mei pentru vecie. — Al dreptate, răspunse contele, fără ca să arate cătuşl de puţină supărare... începuse să se obişnuiască cu obiceiurile ţărel, Desfăcu din carnetul săă un cec de 2160 de dolari, asupra Băucel Australiei plătibil peste nouă ijile In cazul când nu i se va înapoia trăsura, şi îl dădu negustorului, care închizlndu-1 cu religiozitate în casa de fier, porunci ca să pue caii la breek. După ua sfert de oră cel patru tovarăşi eraă eşiţl din oraş, la adăpostul orl-cărel ureche indiscrete. In momentul plecărel însă, el observară pe un cerşetor care ii supraveghia cu atlta atenţiune, In cât uitase chiar să se prefacă că cere mila şi care după plecarea lor i-a urmărit din ochi pînă ce la o cotitură el aă dispărut privirilor lui. Laurent, care mîna caii, opri trăsura pe ţărmul nisipos şi vast al decanului, liniştit ca şi un lac în repaos. Credinciosul servitor după ce spuse stă-pînuluî cele mal bune ştiri despre tatăl său, II dădu şi corespondenţa acestuia însoţită de un voluminos dosar, conţinînd actele concesiune!. Graţie stăruinţeloi marchizului şi scrisorilor trimese de GiJping colegilor săi din societatea regală din Londra, concesiunea fusese acordată fără nici o restricţiune. — Sosiţi tocmai la timp, le-a spus ministru secretar de stat la departamentul coloniilor, acesta va fi ultimul act de concesiune pe care il va semna regina, de oarece am decis ca de acum înainte să dăm A-ustraliel libertatea administrativă ca şi In Cauada şi să nu păstrăm cu aceste colonii de cit relaţiunile politice. In mal puţin de o lună, decretul a apărut semnat, înregistrat, promulgat şi nici o putere din lume nu mal putea să ridice contelui d’Entraygues proprietatea Locului Lebedelor cu 100,000 de hectare jur împrejur. Laurent, avea cu sine toate actele în dublu exemplar, din cari unul trebuia predat guvernorulul de Melbourne, iar cel-l’alt ră-mînea proprietarului pentru a avea în tot-d’a-una la lndemlnă condiţiunile concesiunel. — Bine ! foarte bine ! bravul med Laurent, zise coutele după ce ascultă toate a-ceste explicaţiunl; vorbeşte-ne acum de noul recrut ce al adus, îmi spuneai ceva despre dibăcia lui în aie poliţiei; dar de ce nu e cu tine la un loc ? Şi mal Iutii ce fel de om este ? — Al putut să-ţi da! seamă singur despre exteriorul săă, fiind-că l’am întilnit pe stradă. — C.um ? explică-te! — D Luce, fostul şef al poliţiei de siguranţă din Paris, angajat de d. Marchiz nu este altul de cit d. de Funcal, consulul general al Portugaliei la Melbourne. — Să fie posibil ! exclamă Olivier în culmea rairărel. — Lucrul este foarte adevărat, şi titlul Iul nu este o deghizare, îl trebuia o pozi-ţiune oficială pentru ca să deruteze ori şi ce bănuială şi d. Marchiz a vorbit ambasadorului Portugaliei reeomandlndu-l pe protejatul săă, care fu acceptat cu atlt mal mult, cu cit această ţară nu avea represinl tant al săă la Melbourne şi că aspirantu-acestel funcţiuni nu era nici salariat şi nu 1 se dedeaă nici cheltuell de cancelarie nici de reprezentaţie. Doi dintre agenţii săi cel mal buni, cunoscuţi In corp sub numele de Coco şi de Lupin, aă fost de asemenea numiţi după cererea sa, cel d’întil cancelar sub numele de don Cristobal şi cel d’al doilea secretar al consulatului sub numele de Pedro da Sylva. Banda este organizată şi Invizibili trebue să se apere. «Ah ! este un om foarte dibaciă acest d. Luce, adică acest baron de Funcal, vroiam să spun, de oare-ce numele săăad cvărta nu trebue să fie nici odată pronunţat la Melbourne. După ce s’a înţeles cu dl. marchiz, el mi-a pretins ca să uu-1 părăsesc pînă la plecarea vaporului din Liverpool; dar după cum cu drept cuvînt el se temea ca să nu fiă spionat în Paris, pariez pe ce veţi voi că nu o să ghiciţi cum era travestit pentru ca să poată locui în aceeaşi casă cu miue... El se travestise într’un bătrîn a-gent de afaceri pe care eă îl angajasem pentru ca să urmărească fazele oficiale ale diferitelor afaceri de cari mă interesam eă. Liniştit de această parte, el întrebuinţa tot restul timpului ca să mă facă sa-I istorisesc evenimentele cele mal indiferente din viaţa d-tale, domnule conte, fără ca să ştiă unde vrea să ajungă. A trebuit să-I spun gusturile d-tale. obiceiurile pe cari le aveţi, să-I descriu întreg caracterul d-voastră ; el avea o fotografie a d-voastră, pe care o examina or de clte ori ÎI spuneam un lucru ; apoi se ducea la d-1 marchiz pentru a controla spusele mele. Intr’o zi pe cînd eă îmi arătam mirarea despre aceste detaliurl amănunţite pe caii le lua, el îmi zise : — «Eşti foarte naiv Laurent; crezi oare că eă o să am timpul şi posibilitatea de a cunoaşte şi de a studia pe stăpînul tăă la Melbourne ? Dacă agenţii Invizibililor vor fi puţin dibaci, tn’am ars în 24 de ceasuri. După ce a luat din Paris toate desluşirile cari îl trebuiai!, plecă îa Rusia unde a stat trei luni. Cînd se întoarse, el îmi zise : «— Totul merge de minune... Cunosc pe Invizibili de la cel d’lntiiă pînă la cel din urmă; sunt edificat asupra cauzelor cari II fac să ne urmărească. Moarlea contelui d’Entraygues este hotărltă, dar el nu voesc ca să facă să fie asasiuat pe faţă ; le e teamă de sgomot, de delaţiunile posibile ; In sflrşit el voesc ca moartea stăpînulul tăă să se atribue unul accident, unei certe saă scandal în care el s’ar fi amestecat din Intim- Elare, saă vre unul atac al indigenilor, saă andiţilor din localitate... Dar să nu aveţi nici o teamă ; cunosc şi numele şi poziţiu-nea emisarilor trimişi la Melbourne; el sunt cinci la număr sub conducereu unul şef suprem ; el bine, noi trei, Coco, Lupin şi cu mine, ÎI vom juca pe degete... Poliţiştii aceştia ruşi sunt nişte copil: să le a-rătăm noi cum să lucrează franţuzeşte. Şeful lor cu toata acestea este foarte abil şi este chiar de temut; el organizase cursa Duudarupilor. A voit însă să facă pe generosul, crezînd că prizonierii lui sunt în siguranţă; am copie după raportul pe care l’a adresat comitetului secret din Petersburg, după această afacere. — Al acest raport? îl întrebai eă In grabă. —4 Asta-I cu totul alt-ceva, îmi răspunse el; am văzut pe principsea lu monăstirea de la Kasan, şi ea nu-a dat ceva pentru domnul conte. — Ceva pentru mine ? exclamă contele a cărui inimă începu să bată cu putere. (Va urma). Doctorul Gr. A. Ţar an u Specialist in boale venerice şi ale căilor urinare. fttrada Băncel Naţionale colţ cu strada CaragheerghevicI de asupra teatrului Hugo. Consultaţiunl dela 41/, pitiă la 7, p. m.: pentru dame de la 3—4. ioo-#7 Hnffman Sinaia str. Izvor, 12 IlU I llllall s0 vinde. Doritorii se vor adresa direct la proprietara, care locuieşte a* cea villfi. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 iu batoza de Ireerat a d-lul căpitan D. Pândele, arendaşul el, a alunecat şi căzut cu braţul sting in coşul maşinel, unde toba i-a sfărrnîat braţul în bucăţi mărunte. Nenorocitul a fost scoborlt după maşină iutr’o stare desperată ; după o jumătate de oră a Încetat din viaţă din această cauză. Incendiu.—Erl, un incendiu violent a izbucnit la magaziile de coloniale ale lui Petru Petrici situate in piaţa Sft. Ilie din Birlad. Flăcările au distrus cu desăvirşire cope-rişul magazielor ; ajutoarele fiind date la timp incendiul s’a putut localiza după 2 ore. Moarte subită.—Se telegrafiază din Tul-cea că erl, pe la orele 10 şi 20 dimineaţa, căpitanul vaporului german Augusta Victorie, care face curse între Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina, anume Ericli Sehuncli, a-flîuduse pe bordul acelui vapor pe cind se Întorcea din Sulina, a încetat subit din viaţă. Vaporul a ancorat la Tulcea, unde parchetul a cercetat cazul şi medicul legist constatind că moartea căpitanului este provenită din anevrism, vaporul a plecat la orele 3 şi 10 minute spre Galaţi, unde s’a transportat şi cadavrul Iul Erich Schunch. DIN' STltEI.VATATE Monument distrus de trăsnet.—Biserica Unithiuzeu, una din cele mal pitoreşti din ţările de Jos, in timpul unei furtuni îngrozitoare a fost lovită de trăznet şi distrusă cu desăvirşire. Flăcările cari s’aă comunicat prin trăznet, n’ad lăsat nici o urmă din acest monument, celebru prin turlele Iul cari erau un adevărat miracol de arhitectură. In timpul furtunii afl căzut fulgi de zăpadă in diferite localităţi. ULTIME iniATIUNI M. Sa Regele Ia Constanţa Intr’una din primele zile ale lunei Octombrie, M. Sa Regele va veni în o-raşul Constanta spre a pune piatra fundamentală la construirea portului, —spune ziarul Constanţa. După solemnitate se va da un banchet la care vor lua parte peste 300 invitaţi. Serviciul technic al podului a primit ordinul a pregăti toate lucrările necesare pentru această mare serbare, între cari construirea unui pavilion pentru M. S. Regele, şi o sală mare unde se va da banchetul. Nu se ştie încă locul unde se vor face aceste con-strucţiunl,—în port sau de-asupra portului, pe mal. Din sorginte foarte serioasă aflăm că M. Sa Regele are de gînd a propune M. Sale Apostolice, împăratul Aus-tro-Ungariei, să viziteze Podid Dunărei şi Podul Conslanfa, cu ocasiunea pelrecerei Majestăfeî Sale Imperiale în Romînia, Cetăţenii Dobrogei în general şi ai Constanţei în special, vor avea dar şi anul acesta profunda satisfacţiune de a manifesta nemărginitul lor entusi-asm către Acela care a legat Dobrogea pentru tol-cl’a-una cu Patria-Mumă, făclnd din Constanţa plămînii viitori ai Europei Centrale. Alteţele Lor Regale Principele Ferditiand şi Principesa Maria, însoţiţi de mal multe persoane de distineţiune invitate de Alteţele Lor, au plecat astă-zl la 11 şijum. din Sinaia pentru a face o escur-siune la Slânicul din Prahova. Comisiunea farmaceutică studiază actualmente reducerea preţurilor la unele medicamente mal mult întrebuinţate şi peste puţin se va modifica parte din tariful farmaceutic oficial. Ziarul parizian B'if/ttro publică un Iuterview cu d. baron ISauffy, primul ministru al Ungariei. I u acest iuterviewd. Răniţi a declarat eă vizita pe care împăratul Frantz-Io-sef o va face Curţii noastre regale nu indică intrarea definitivă a Romanici iu tripla alianţă, dar însemnează nu pas în această direcţi nne. îndată ce ne va sosi numărul lui M'igaro cu acest Iuterview, îl vom comunica cititorilor noştri. D. C. F. Robescu, primarul Capitalei, s’a întors azi la amiazl, venind din străinătate burduf de cunoştinţe hidraulice. D. Dr. Ioan Raţiu s’a întors Ia SibiQ. Tribuna spune că, abia întors acasă, un patriot îndrăzneţ i-a spart geamurile casei. Luni după amiazl d. Saligny, director general al C. F. R., a trecut cu tren special în inspecţie pe linia Galatl-Iaşl. Trenul a mers cu o iuţeală variind de la 75 la 95 kilometri pe oră, fără nici un accident. Iuţeala cea mal mare, care a variat între 80 şi 95 klm. pe oră, a fost dată trenului între staţiile Tecuci şi Vaslui. Aceasta este cea mal mare iuţeală ce s’a dat pînă acum unul tren pe liniile noastre ferate. Trenul a fost condus de d-nil ingineri Duşescu, Hristeseu şi Can-tuniari. D. George I. Lahovarv, Preşedintele înaltei Curţi de Compturl, s’a întors a-seară în Capitală, venind de la Marienbad. In consiliul de miniştri ce s’a ţinut erl la ministerul de interne între orele 2—6 după amiazl, s’a discutat foarte mult atitudinea pe care trebue să o aibă Romînia faţă cu turburările şi măcelurile din Constantinopol. D. Trandafir Djuvara, ministru plenipotenţiar, care lipsea în concediu, a fost chemat în acest scop pentru ai se da instrucţiunile necesare în această privinţă şi pentru a-i se pune in vedere de a-şl relua imediat postul. Eforia Spitalelor Civile va începe la primăvară construirea spitalului de copil de la Techirghiol, lingă Constanţa, unde a mal cumpărat de la Stat şi restul terenului de 45 hectare, ce mal avea alături de al Eforiei. In total Eforia are acum acolo un teren de 105 hectare, lingă lacul Techirghiol, pe care-1 plantează cu pin, molift şi laricio. Construirea acestui spital, precum şi plantaţiile, sunt opera d-lul inginer Rini-uiceanu, directorul Eforiei Spitalelor. In jurul disolvăril consiliului comunal din Galaţi După ştirile ce ne-au sosit azi din Bucureşti—spune Galaţii—se dă ca sigură disolvarea consiliului nostru comunal. Ne apărat că în urma demisiunel celor nouă consilieri, această disolvare se impunea şi prin urmare nu era de cit o chestiune de timp în care guvernul să vină să o decidă. Dificultatea cestiunel stă însă în compunerea comisinnel interimare. Liberalii, de la noi, afară de Mala-xale, s’aă împărţit în mal multe tabere : Dl. Sechiari, cu prietenii d-sale: Or-leanu, Zorilă, Nicorescu, Cavalioti, toţi membrii in parlament, formează primul grup. Dl. Aslan, cu prietenii d-sale, formează al douilea grup. Dl. Bonachi, cu prietenii d-sale, formează al treilea grup şi Dl. Vulpe, şeful disidenţilor liberali, formează al patrulea grup. Reuşi-va dar guvernul să întrunească la un loc toate aceste grupuri ca să poată forma un corp gata de luptă; safi, urmînd consiliile d-lul Culoghi, le va ţinea ca pină acum divisate, gata numai pentru ceartă, şi în caşul acesta cu-I va încredinţa preşedenţia comisiu-nel interimare ? £ * * In urma demisiunel celor 9 consilieri, prin care s’a produs disolvarea consiliului comunal, prefectul Malaxache Cu-loglu a alcătuit o jalbă către ministrul de Dileme ca din partea cetăţenilor Gă-lăţeni, prin care aceştia roagă pe guvern să lase tot pe Malaxa în postul de primar. Prefectul a chemat pe toţi comisarii şi le-a dat ordine severe ca să acopere cu iscălituri această jalbă. Comisarii, neşliind cum să procedeze mal bine, au deschis listele electorale şi au scris o mulţime de nume sub această jalbă, care apoi a fost trimisă ministerului de interne. * * * Pînă după întoarcerea d-lul deputat Orleanu, de la băl, nu se poate lua nici o soluţie. Guvernul speră, zice «Galaţii», că prin d. Orleanu va reuşi să împace spiritele de la noi şî va reuşi să înlăture toate nemulţumirile create de Malaxate. D. Orleanu soseşte în Galaţi la 25 curent. tîlhAriile din dobrogea Din Ghiuvegea ni se scrie: In ziua de 10 curenl, pe la orele 11 şi jumătate a. m., distribuitorul de tu-un a fost jefuit de patru tîlharf, intre comunele Ghiuvegea şi Lipiuţa, pe cănd recea pe un drum îngust făcut prin o lădure. Distribuitorul luase ca precauţiune o caraulâ din comuna Ghiuvegea. Dar în zadar, căci amîndol ad fost legaţi de Biliari şi trimişi la Ostrov, unde victimele ad vestit autorităţile. * * * Peste trei zile, în acelaş loc, un portărel a fost atacat tot de aceiaşi patru tilharl. Tilharil văzînd că bietul portărel n’are asupra sa decît vr’o 14 lei, s’ad mulţumit a-I lua tot ce a avut ca merinde. Dar hirtiile (acte, hotârîrl judiciare, etc. i-le-ad rupt sub cuvlnt ca să-l împiedice de a pune secfestru pe averea locuitorilor. Se zice că tilharil ad răpit şi un popă, căruia nu vor să-I dea drumul pînă nu li-se dă din partea familiei vr’o 5000 de lei. Ştirea aceasta Insă, nu s’a adeverit pă’nă acum. * * * Administraţia a trimis cinci jandarmi rurali cu o poteră de miliţieni în urmărirea tilharilor. Păcatul este însă că po-teraşil nici nu ştid să încarce puşca. Nesiguranţa este foarte mare prin a-ceste părţi; toată lumea este îngrijată şi nimeni nu mal pleacă la drum. Cel care pleacă de nevoie, ocoleşte acest loc al tilharilor. BUI.ETIJV ECONOMIC! ("Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 20|1 August 1890. Ştirile din străinătate In general mal calme, ad influen(at astă-zl asupra tendinţei pieţei noastre, care a fost de asemenea spre scădere pentru grîne şi secărurl. Deosebit de aceasta aă fost şi navlurile vapoarelor foarte urcate din cauza navlosirilor mari din Rusia, ceca-ce a împiedicat aci a se face operaţiuni cu preţurile plătite erl. mnijioGHAWii Din „Riblioteca pentru toţl“ a& apărut in timpul vacanţiel: 70. P. Dulfu, Legenda Ţiganilor. 71. C. I. Slăncescu, Ce "este frumuseţea. 72. G. T. Busoianu, Cugetări asupra pop. vechi. Egiptul. 73—74. A. Vlăhuţâ, Dan, roman, partea I. 75. Alex. Z. Sihleanu, Armonii intime. 76—77. A. Vlâhuţă, ban, partea II şi ultima. 78. Augier (£• Sandcau, Ginerile lui Poirier. 79. Anton Pann, Nastratin Hogea. 80—81. Nicolae Filimon, Ciocoii vechi şi noul. In curînd : Dicţionar Francez>Romtn de Urechiă. Un volum de peste 750 pagini numai cu 2 lei. CONCURS INTRE POEŢII ROMlNl In oraşul Allais (Frauda, Gard) în Octombre viitor vor fi serbări frumoase cu ocaziunea inaugurărel monumentului ce din iniţiativa Academiei Alaisiane, se ridică în acel oraş in onoarea marelui fabulist Florian. Municipalitatea oraşului Allais a deschis un concurs între poeţii ţărilor latine, cu mal multe premii. Sunt admişi prin urmare la acest concurs poeţii romînl în următoarele con-diţiunl: Poemul de orl-ce estindere va fi, va avea de obied lauda Iul Ilorian, dulcele cîntăreţ al Estellel şi Nemorin. Lucrările se vor trimite cel mal tîrziu la 10122 Seplembre pe adresa subsemnatului V. A. Urechiă, Sinaia. Lucrările vor fi cercetate şi clasate după merit de un juriu instituit în Bucureşti, compus din biroul Ateneului romîn. Cele 3 lucrări declarate de mal mare valoare, vor fi trimise în timp util la Allais, însoţite de traducerea în limba franceză. Lucrările ce se vor trimite, vor avea motto, corăspunzător la un plic închis în care va fi numele autorului. Nu se vor deschide, de cit plicurile lucrărilor premiate. Cele nepremiate se vor putea retrage după 15 Octombrie viitor de la cancelaria Ateneului romîn. Indetnnăm călduros pre toţi junii noştri poeţi, din toate ţările locuite de Romînl, să nu întîrzie de a se pune pe lucru, neînnoindu-ne de succesul poeţilor romînl, care va fi al doilea în istoria literaturel noastre moderne, după acela al nemuritorului Alexandri. V. A. Urechiă. * 1 2 3 4 V vis Dicţionarul Contimporanilor, urmând să apară in curând, am adresat mal multor persoane următoarea scrisoare: «Domnule, «Sub-semnntul, ocupându-mă cu întocmirea unei lucrări biografice a Romînilor cari aîî jucat un rol de frunte in secolul nostru, în politică, literatură, ziaristică, artă, ştiinţe, cariera armelor, etc., etc. Vă rog să bine-voiţl a’ml da întru cât vă priveşte pe D-v., următoarele notite : 1) Numele, pronumele, locul si data naşterel. 2) Locul studiilor, epoca lor, titlurile d-voastre, 3) Funcţiunile ce aţi ocupat, cu data lor precisă, faptele Dv. de armă, campaniile, etc., 4) Titlul scrierilor D-v. tipărite, şi orl-cari alte amănunte cari merită să fie înregistrate într’o lucrare biografică. Mă simt dator să precisez că lucrarea aceasta pur biografică, oxclude cu desăvirşire or-ce critică, or-ce apreciere fie in bine fie în răii, asupra persoanelor şi faptelor. Nădăjduese că ţintnd seamă de dificultăţile ce întîmpin pentru adunarea materialului necesar unei asemenea lucrări, veţi avea buna voinţă să ’nil înlesniţi munca, trimeţîndu-ml prin poştă maănuntele ce vă cer. MaŞINE agricole Bucureşti, Str. Lipscani, 94.—Casa Banca Romîniel Sf. Gheorghe NOUA MAŞIN A I)E Secerat şi legat „COLUMBIA ” din fabrica D. HI. OSKORXE âc C-ie Atiburn (New-York) Cit tăişul la BP Bt EAB*TA construită toată în oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—26 ljOCOMOBlLE ŞI THEEMSĂTBPABtE Din atelierele de constmcţiunc ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI. Ţin ladisposiţia d-lor agricultorinumeroase atestate stabilind perfecţiunea acestor maşi ReSnoesc aici intervenţiunea mea către public şi rog atlt pe acel Rari aă primit asemenea scrisori, cit şi pe acel cari din eroare nu ar fi primit, să bine-voiască a'ml trimete de urgenţă aceste notiţe biografice. D. K. Rosettt Strada Biserica Amzel No. 15 Bucureşti NOUL INSTITUT DE BĂEŢl — Bucureşti, Calea Plevnel 104 — Sub direcţiunea d-lor I. CLINCIUşi G. POPA Profesori la Liceul Lazăr Cursurile primare şi liceale vor începe la 1 Septembrie cu următorul corp didactic: Ion Clineiu, licenţiat în litere şi filosofie, prof. de istorie la liceul «Lazăr». George Popa, licenţiat în litere, prof, de limba latină la liceul «Lazăr ». George Coman, doctor în filosofie, prof. de limba germană la «Seminarul Central». Nicolae Colceag, licenţiat în litere şi filosofie, prof. de limba elină la gjmnasiul «Şineal». George Adamoscu, licenţiat in litere, prof. de limba romînă la gimnasim «Şineal». Ion Bidu. licenţiat în litere] prof. de geografie la liceul «Mihaifi Viteazul». Aurel Suciu, licenţiat în matematici. Doctor Răutzoiu, prof. de higienă şi medicul internatului. George Sima, absolvent al facult. de litero şi filos. L. Levegue, prof. de limba francesă. M. Schrofif, absolvent al facultâţir de litere. D. Ghimpa, licenţiat în sciinţ. flsico-chi- mice, profesor la liceul «Mihal Viteazul» Lt. Paul Angelescu, absolvent al şcoalel speciale de artilerie şi GeniO. Nicolae Clineiu, student al facultăţel de ştiinţe naturale şi al facultăţii de medicină, an. IlI-a. Nioolae Angelescu, laureat al şcoalel de Belle-arte din Bucureşti. Eugenia Constantinescu, absolvent al conservatorului. Ion Gălescu, fost director şi institutor public. Nicolae Moceanu, student în drept. Rudolf Fischer, » » » Gheorghe Stoian, student in medicină. Georges Bobillier, absolvent al gimnaziului din Besanşon. Dumitru Lecca, sub-directorul institutului. înscrierile încep la 15 August. Sunt primiţi şi elevi, cari neavându-şl încă situaţiunea şcolară regulată, doresc să treacă examenul de înscriere la scoalele publice. Prospecte se trimit gratutit după cerere. 151 15-11 INSTITUTELE-UNITE IAŞI Institutele-Unite din Iaşi, fundat in 1866 de către o asociaţie de profesori universitari şi secondarl, situat în partea cea mal higienică a oraşului, compus din două mari clădii pentru clase şi dormitorii, două mari grădini pentru recreaţii, (despărţite de curtea de serviciu), face cunoscut Onor. părinţi că primeşte elevi interni şi externi atit pentru cursul primar cit şi pentru cursul de liceu complect. Despre modul de tratament, educaţiu-ne şi instrucţiune ce se practică in a-ceastă şcoală, este de notorietate publică că asociaţiunea face mari sacrificii pentru a corespunde cerinţelor. Deschiderea cursurilor la începutul lunei Septembrie. înscrierea se face de la 20 August în fie care zi de la 8 —12 a. m. şi 2—5 p. m. Condiţiunele de primire se trimit prin poştă la cerere. Uniforma obligatorie. Direcţiunea 165 Institutul francez de Domnişdre V. H. CHOISY autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA NEGUSTOR, IO BUCURESCI Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile încep la 2 Septembre. înscrierile de la 20 August st. v. 137 25-15 D"' STERIE N. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale ş cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. 129 RC VIU7ADC MoşiaEbcchioî din Ut f mtnilL Dobrogea, o oră jumătate de Constanţa, o oră de Ia gara Murfa tlar; întindere 1506 hectare, pămint arabil, calitate bună ; plantaţii, vie, şi acarete de valoare, proprietate absolută ; se vinde in condiţii avantagioase. Amatorii să se adreseze d-lul advocat Panait Holban din Constanţa. $0 Qjjţjţjţ a se cumpăra o bicicletă uzată' A se adresa la administraţia acestui ziar. LICEUL SF. GHEORGHE 166—Calea Victoriei.—166 (In faţa Ministerului de Finance) Acest institut coprinde pe lingă clasele liceale, un curs bine organizat de clasele primare. Studiile încep la 1 (13) Septembrie. Instalaţia respunde întru toate unul aşezămtnt de instrucţie şi e-ducaţie. Profesorii aleşi între cel mal distinşi al învăţămîntulul public. Doi pedagogi străini, unul francez şi altul german, aduşi anume, vor conduce convorbirea elevilor în orele de recreaţiune Repetitoril pentru ineditarea lecţiunilor sunt aleşi dintre studenţii facultăţilor repesetive. Se învaţă pe lingă studiile liceale, limba germană şi franceză in clasele primare, ca şi în cele liceale interioare ; limba ongfeza este facultativă Maeştri recunoscuţi de piano, vioară, dani, şi scrimă. InformaţiunI mat de aproape se pot lua în cancelaria liceului; se trimit prospecte gratis. Director, An g. Demetrescu. 169 INSTITUTUL SCHEVITZ-THIERRIN 61 Strada Scaunelor 61 Fondat în anul 1847 Invăţămîntul primar şi secundar Local foarte sănătos, în control Capitalei, transformat ca totul după cerinţele hygienlce moderne. Dormitoare, sufragerii şi clase spaţioase şi bine aerisite. Sală mare de gtm. nostică cu toato aparatele trebuincioase. €alo2ifer rfts-plndiml prin tontă casa o căldnrn egală şi temperată.-Sală de băl cu un mare basin de 20 metri pătraţi, cu duşi şi aparate de încălzit, precum nu există nici într’o altă şcoală a ţărel. Studiile după programa Statului, E.ratnettele la "coaiele publice, Inrătămintul li tubelor franeexă ai germană, Munica rocală ai instrumentală, Peraonal didaetic dea, îngrijire părinţeaseă. Medicul şcoalel d. Doctor Kremnit/. locueşte în proprietatea Stabilimentului. Institutul » > 1890 95 31* 90 7. 5o/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 92 7* 5o/- » » Urbane . 88 V. 88 5o/. » » > laşi. 82 7« 82 7. Acţiuni Banca Naţională. 1640 1650 » » Agricolă . 218 — 222 — » Dacia Romîuia asig. 438 — 445 — » S-tea Naţionala asig. 455 — 405 — S-taiea do Co.istrucţiunI . 175 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 ii 2 12 Mărci Germane .... 1 io t 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtio . . 2 (35 2 75 MARE DEPOU DB Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice. din fabrica Albort & C‘jL, Frankenthal şi c« carac-t tre din fonderia de litere Fiinuch din Frank-furt AjM Burlane de Basalt, ŢEVE DE PLUMB, FEB ŞI TUCIU Fortunl tio cînepă, i>ii cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl, tont a l’6gout, gaz, etc. Ia H l\S IIART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EBQUT Şi pentru încătxirl centrale R A T ^ E R SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OŢEL CĂLIT compus patnte CONGREAVE KEOlFBllIIL ŞI KI'.SPiKVIHIL ■'.^SSaSI*/ t şi a mai multor autorititţl «lin ţara] Acest oţel a fost Încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi dej mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzinei din Englitera, a căror certificate le posedam. Detaliurî, precuri corenle şi certificate se trimit după cerertj gratis $» franco. 2 Reprezentant! şi depozit general (100—100) I. DIMOVICI A C-l© Bucureşti, str. Doamnei, 24 Brăila, calea Regală, 6 A V I S Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, do aceea rog pe onor. inel clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma Ia. Vaisma.il Cunoscuta Fotografie aranjată sistem â la PARIS care s’a mutat din curtea cca mare, peste drum in casele cele noul, Calea Rahoveî No. 3. unde a fost Hanul Golescu in rind cu biserica Doamna Bălaşa. (30-2 -28) REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 8. Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut Conţine carne de boii digerată şi făc tâ solubilă prin Pepsină. Eslo recomandat in boalele de stomach, digestiunile grele safl nesuficiente. E o hrană admira! ilă pentru Anemici, Convalescent, Ftiziei şi Bătrîni, precum .<î pentru toţi acel cari n’att poftă de mineare satt nu pot suferi mîueărilo. 25—21 Puritatea Pepsi nei lui Chapeauteaut a făcut ca ca sâ fio admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Vial», 1, riie Rourdaloue, Paris. Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune ~0 IDEE GREŞITA — Toată lumea credea că Alessandriu e cel mal liotărit liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce însemnează celle 20,000 don! zec) mii butelii 15,000 einoî spre zece mii litrurî COGN AC Pe care Alessamlrln l’a conservat In timp de trei ani în pivniţele fabricel sale, şi azi il pune In consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Romtneasca, otrăvesc sto-machurile oamenilor cu cognacurt fabricate cu esenţe şi la hirdăQ; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Cogimc Alessandriu Cereţi flacoane originale In forma buteliei şi a etichetei înserată aci. La toate Magasinurile rxr Feriţi-vă de Contrafaceri -ws Cererile se fac Aleesaudriu-Bu* curesci. 93 36-2o COMPANIA GENERALĂ s DE Conducte de apă din Liege SIIOJRSAL.4 ItOR43IIEl BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Au fost transferate Calea Griviţei 33, BucurescI Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescI Antreprenor dl distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT §i SINAIA Execut! tot felul de lucrări de distribuiri de ap! pentru administraţii şi particulari FÂNTĂNl, LAVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’fiGOUT, BAI, AP0METRE Mare depofi de tuburi şl aparate pentru acest gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct in Biurourile noastre sau prin in termediarul nostru autorisat D-nul LANOAU, sub reserva aprobărel Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor L. BONNET. 27 50—35 8 HRTEL STIH fost MISIR IAŞI, strada "V'eeliie No. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din noii aranjat, situat în centrul oraşului, In cartierul exclusiv comercial, In apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere ele gant mobilate şi confortabile de la 1 lefi 50 în sus. Serviri GrajdiurI spaţio -se cu apă in curte. 82 Antreprenor M. tVFISF.lt 36-4 FERESTRE Şl UŞI GATA Cel mal mare depozit de de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de la ÎO1^ centi-metre la 181/» centimetre lăţime 3 ctm. cu Ln. 2,10; 4 cint. cu Ln. 2,60; 5 ctm. cu L11. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor E. LESSEL Bucureşti,-Cnlea Plevnet 193,-Telefon Adresa telegrafică. LesMcl. Bucureşti. (24—2 99 PATRIA 66 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAF SOCIAL VĂRSAT LEl UN MILION Sediul Sorietăţel: Bucureşti, Strada Smlrdan No, 15 Societatea *Patria» se recomandă pentru ASmPRÂlti ASUPRA TIEŢEÎ pentru cas de moarte, asociaţiunl eu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi do invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generală pentru Bucureşti strada 1» Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) P. FEEWMD BUCURESCI No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 Recomandă : L0C0M0BILE TREERATORI cu aparat de ars paie si orT-ce combustibil ■W Sistem şi eonstrucţianea no! de tot pen-trn 1896 atît Locomobile cît şi Treer!-torl eont cele mal bane şi oele mal renumite din fabrica D-lor Rausomes, Sims & Jefferies. In sfîrşit recomand! ni fabrica sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sistematice. Batoase de poramb, Morişce, Grape do fier şi toate reservele pentru Locomobile si TreerStorî. 65 25—25 f >«■< U $ t s 0 1 89 Cea mat renumită FABRIQA DE PARCHETE MASIVE IN ROMÂNIA SPECIALITATE Farckete americano şi do lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPE ARI A MECANICA Pentru mobile şi binale ; edificiurl publice şi autorităţi Vânzare * Ni 4 » i LA DEPOSITUL DE SOBE amepieame veritabile HELI0S BucurescI. — Strada Doamnei No. "A. SOSIT 21 Muşina --Vulcan* Cea mal nouă invenţi-une Americană indispensabil pentru orl-ce familie. Această maşină găteşte ln 2 minute ori şi ce fel de Bucate, Cafea, Ceai, etc. şi arde cu petrol fără fitil, transfor-inind Petroliu in gaz aerian, neconsumiud Jmal mult de cit o centime pe oră. Mare Deposil de Lămpi, maşine pentru lumina m-cadescentă cu spirt şi gaz aerian, precum şi maşine «Helios» pentru Petroliu. A. Rechenbcrg 82 16-16 VÎ NT URĂTOARE — No. 5 — „NOU PLUS ULTRA“ cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site la vat§oar & YOUELL 14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca) — Bucureşci — (83) (16-14) 8 ALBURI BAER BTJCURESCi, Strada Numa Fompilifl No. 7 LITO-TIPOGRAFIA Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, eaete de caligrafie şi desemn, urrage ştiinţifice ilustrate, etichete pcutru tot ie-l\il de industrie şi comcrciu. Asemenea şi comp-turl, hîrtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica de Oartonagfe Specialităţi: Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăril, Parfumeril, etc. etc. JPreţurt curente gratia şi franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de inică. (06) (25-25) APA MINERALA „MEA” IAŞI — COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentlndu-se de mal mulţi d-nl doctori, saft constatat plnă acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, conge^iele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precaut şi alte multe boli. Deposit ln Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Engbel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Roscnstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj t A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit in cupituiă la d. Zobel bulevardul Elisabota, 43. 50 (100— 59 BucurescI.—Ti No. 3.