SERIA II.—ANUL II, No. 233. Ediţia a treia, MERCURI, 21 AUGUST 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABOXAHEMTELE încep Ia 1 şi 15 ale flo-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte in Bucureşti la Casa Administraţie! (n judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 le!; In atreinfltate 50 le! ?ase Iun! ... 15 > » » 25 » re! luni . . . 8 » > > 13 » Un num&r In stroinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUI^IO bani ANCNCIUBILE in Bucureşti şi judeţe se prinţese numai la Administraţia In atreinfttate, direct la odmtnteirojie fi la toate oficiile do publicitate Anunciurl la pag. IV...0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » » II........3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlnduM Ca număr vechil 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI -No. 3 TURBURARILE DIN ŞIŞEŞTI ORIGINEA PANGLICARILOR Democraţia, în sensul cel ma bun al cuvîntulul, a intrat în inol-ravurile societăţel moderne. Nimănui deci nu ’l poate trece prin minte a o repudia. Dovada că partidele conservatoare din ţările occidentale au un caracter eminamente democratic. Partidul conservator romîn a înţeles de mult misiunea lui guver-antivă şi nu a lăsat nici o chestie mare democratică pe care să nu o abordeze. Dar ori cît de preţioasă este pentru noi democraţia, nu putem să nu constatăm că cele întîiO elemente în cari ea s’a încarnat la noi aQ fost foarte rele, iar fructele ce a dat, sunt deplorabile. Cu democraţia s’a întîinplat ceea ce să întimplă mal tot-de-a-una cu ideile şi instituţiile noul. Acestea cad de obicinuit la începui în mîinl neiscusite şi prind în capete ignorante şi incapabile, aşa că numai partea cea rea saQ pur formalistă este exploatata de acele pături inculte şi nepregătite. Acest lucru s’a întimplat cu i-deile liberale la noi în ţară. După ce oamenii culţi aparţinînd pâturel culte aQ introdus liberalismul în ţară, cine credeţi că s’aQ amparat de ele pentru a le exploata în mod stupid ? Poate oamenii serioşi ? Poate pătura care muncea ? Poate fondul popular pe care îl dezignăm îndeobşte cu numele de democratic ? Nici de cum. . Toţi derbedeii, toţi declasaţii, toţi oamenii fără profesiune, toţi ambiţioşii de rînd şi fără ruşine, aceia în cea mal mare parte afl devenit partizani interesaţi al nouilor idei. Şarlatania şi prostia aQ domnit la întemeerea partidului liberal. A-ceste scumpe- elemente ale liberalismului de la noi continuă a forma şi astă-zl baza partidului. Aşa se explică incapacitatea, ignoranţa şi necinstea colectivităţii de astă-zl. Numai ast-fel putem să ne lămurim pentru ce oamenii absolut lipsiţi de orl-ce merit joacă în politica ţârei roluri însemnate în câmpul colectivist. Dar poate ne va întreba cine-va, pentru ce pătura cultă şi serioasă a ţârei nu a îmbrăţişat ea în toată întinderea el, în mod oficial, eticheta liberală? Pentru ce familiile cu tradiţii în ţară, al căror membri aQ fost promotorii ideilor liberale, s’aQ retras de la un curent care fără ele nu s’ar fi născut de cît foarte tîrziO ? Motivul îl poate înţelege orl-cine. Nu că doar pătura dirigentă şi cultă nu iubea noua mişcare, dovada, o mal repetam, că dînsa i’a dat naştere, dovadă că mal tîrziQ nu a fost un act mare, o reformă la care dînsa să nu participe. Dacă vechea clasă dirigentă s’a separat cu numele şi cu eticheta de mişcarea aşa zisă liberala, cauza o găsim în elementele tulburi şine-calificabil de proaste din cari să compunea grosul noului partid. Oamenii culţi s’aQ întors cu des-gust de la o mişcare care devenise în mîna unor nesocotiţi un mijloc de exploatare în profitul lor personal. Prin un fenomen foarte natural, toţi acel cari ar fi dorit a participa la propagarea ideilor s’aQ simţit jigniţi în demnitatea şi în conştiinţa lor, cînd aQ văzut pe toţi derbedeii şi aventurierii făcînd reclama şi de- clamînd pe o temă care putea foarte bine să fie lipsita şi de reclama şi de declamaţie. Iată origina diferenţierel partidului conservator de cel liberal. Partidul conservator nu a fost nici odată duşmanul ideilor sănătoase şi necesare pentru regenerarea ţârei şi a poporului. Dinsul însă a urît reclama şi pe reclamagii; a detestat pe şarlatani şi pe panglicari, de aceea toţi cel cu asemenea naturale antipatii s’aQ grupat deosebit, lasînd eticheta liberală taberei tulburătorilor şi a panglicarilor. Astă-zl însă, cînd partidul conservator constată că adversarii săi sunt atit de incapabili şi de nesocotiţi, în cit periclitează cîştigurile sociale căpătate în aceşti din urmă 30 de ani, are datoria ca să intervină şi să arunce pe colectivişti la o parte ca pe nişte netrebnici. PORŢILE FIER Afacerea Malaxa l-a dus pe guvern acolo unde trebuia să-l ducă: la o tîrgu-ială ruşinoasă. N’a vrut să taie de la început cangrena, a pus interesul de partid mai pre sus de Interesul general, a încercat să acopere ceea ce nu se putea acoperi şi a ajuns fatalmente la cea din urmă umilinţă. IMn nenorocire pentru el, guvernul va deşerta In zadar, pînă la fund, cupa amărăciunilor. Ori-cum ar fi soluţiunea la care se va ajunge, regimul nu va reuşi să iasă teafăr. Iu adevăr, ori-cîtă dibăcie s’ar întrebuinţa, căile de ales nici nu sunt multe, nici nu due la cinste. Interesele în joc sunt aşa în cît, acolo unde au ajuiiA lucrurile din ticăloşia guvernului, comuna Galaţi nu poate să nu sufere, direct ori Indirect ; şi nici măcar tovărăşia Stolojau-Malaxa nu poate scăpa de dezastru. Cabinetul liberal se găseşte, în această afacere, dinaintea unor porţi de fer de cari îşi va toci dinţii şi-şi va roade unghiile. Concesiunile pe cari guvernul le va face, nu vor servi la alt-ceva de cît să adaoge o ruşine mai mult pe fruntea păcătosului guvern. Va fi eea din urmă. Căci nu trebuie să uite guvernul liberal, că dacă a putut să tot amîue lucrul în timpul verei, cînd n’a avut să dea seamă de cît presei, uu tot aşa va fi la toamnă. Presei, guvernul l-a opus cel mai absolut mutism; ziarele sale aă suferit ruşinea de a nu putea răspunde la nici una diu acuzările atît de grave formulate de opo-ziţiune, la nici una diu nenumăratele somaţi uni ce li s’au făcut. Parlamentului însă va a-vea să-i dea răspuns, fji a-t unei va fi ceasul din urmă. TURBURARILEJIN ŞIŞESTI Oprirea pelerinaj ului — Ţăranii la Şişeşti.—Blocarea Şişeştilor. Iuiprăştlnrea ţăranilor. Reclama părintelui Lncacl. Ziarele din Budapesta publică lungi depeşî asupra unor turbu-rări ce s’ar fi încercat în Şişeşti, parochia părintelui Lucaciu. N’avem mijlocul să controlăm imediat aceste ştiri; dînd aci raportul Iul «Budapesti Hirlap» despre cele ce s’ar fi petrecut la Şişeşti, îl lăsăm întreaga răspundere. Oprirea pelerinajului Părintele Lucacl, subt awtntul sfinţirii unei cruci, a organizat pe ziua de S-ta Maria un pelerinaj la biserica din Şişeşti. Ţărănimea din satele de prin prejur a fost înştiinţată despre aceasta. Episcopia din Gherla, găsind lucrul contrar regulamentelor bisericeşti, a interzis părintelui Lucacl organizarea pelerinajului. Autorităţile ungureşti aii făcut acelaşi lucru. Părintele Lucacl n’a luat însă nici o măsură pentru ca pelerinajul să nu mal aibă loc. Ţăranii la Şişeşti Administraţia ungurească a concentrat 70 de jandarmi în Şişeşti încă de Miercuri, 14 August. Tot in acea zi, spre seară aii sosit în localitate un procuror, subprefectul plăşil cu ajutorul său şi un maior comandant al jandarmilor din trei comit a'e. Vr’o zece comune învecinate de asemeni au avut onoarea să primească cîte patru jandarmi, cari îndemnau lumea să renunţe de a merge la Şişeşti. Toate aceste măsuri administrative n’au dat însă rezultat, căci Miercuri seara grupuri de ţărani din comitatele Sălaj, Bihor şi Sătmar, cu prapuri în frunte se dirigiaii spre Şişeşti, etntind de-a lungul drumului cîntece bisericeşti. Blocarea Şişeştilor Imediat comandantul a dat ordin jandarmilor să formeze un cordon împrejurul satului şi să împiedice intrarea ţăranilar în sat. Apoi procurorul, subprefectul, ajutorul subprefectului şi primarul au eşit din sat somtnd pe ţărani să se retragă. Ţăranii insă aii refuzat să se întoarcă pe la vetrele lor. Procurorul s’a întors şi a rugat pe părintele Lucarnă să intervină pe lingă ţărani să se întoarcă acasă. Părintele Lucaciu a refuzat aceasta, zictnd că nimeni, nici episcopul său, nu-l va opri ca să organizeze pe a doua zi pelerinajul. Văztnd că nici demersul pe lingă părintele Tjucaciu, nici somaţia adresată ţăranilor nu dau nici un rezultat, procurorul a dat ordin jandarmilor să silească pe ţărani a se retrage. Cu baionetele scoase, jandarmii s’au dirigiat spre grupurile de ţărani ce se adunaseră în mat multe puncte ale extremităţilor satului. Se zice că mat mulţi ţărani ar fi răniţi, alţii au isbutii să se strecoare în sat, — satul fiind la poalele munţilor şi împrăştiat, — iar alţii au plecat spre casă. In noaptea de Miercuri spre Joul, toţi cel 70 de jandarmi au fost in picioare, cutreerind stradele şi grădinele din sat. Trei au tras focuri oarbe în cursul nopţel. Imprăştiarea ţăranilor A doua zi, Joul dimineaţa, ziua Sfintei Marii, cu toate măsurile luate de jandarmi, se aflau deja în curtea bise-ricel şi în grădina părintelui Lucaciu vr’o 800 de ţărani. Biserica era înconjurată de un mare număr de jandarmi. Procurorul Dienes şi sub-prefectul Eotvoes, au încredinţat pe părintele Lucacl că nu vor lăsa pe nimeni în biserică afară de dinsul şi de personalul de serviciu al bisericel. Faţă cu aceste măsuri, părintele Lucacl a refuzat să ţină slujba bisericească, declarînd că va face o denunţare Papei de la Roma. La orele 11 înainte de amiast aproape 300 de pelerini au vroit să intre cu forţa în biserică. Atunci jandarmii şi-au îndreptat baionetele spre ţărănl, rănind uşor pe unii, iar cel-1'alţi s’au refugiat in sa- tul Băneşti, unde au slat pînă seara sperînd că totuşi ne va face pelerina-giul. Reclama părintelui Lucacl încă o dată, lăsăm ziarelor ungureşti deplina răspundere a re-laţiunilor reproduse mal sus. Dacă lucrul e însă adevărat, atunci trebuie să amintim că părintele Lucacî convocase o conferinţă intimă a mal multor fruntaşi, la Şişeşti, tot pe ziua de 15 August, zi pentru care era organizat şi pelerinajul. D. George Pop de Bâseşti a refuzat să urmeze invitarea părintelui Lucacl, şi poate tot aşa vor fi făcut şi alţii. In tot cazul, e vădit scopul politic de coterie al mtregei înscenări. Şi dacă e adevărat că unii dintre ţărani au fost răniţi de jandarmi, grea răspundere şi-a asumat părintele Lucacl. Vom reveni după ce vom avea date pozitive asupra celor întîm-plate. REVISTA POLITICA Presa rusă şi vizita la Vlena. Destăinuiri de senzaţie. Chestiunea armenească. Presa rasă şi vizita la Vlena. Ziarele ruseşti publică articoll foarte călduroşl despre întilnirea Ţarului cu împăratul Frantz Iosef la Viena şi văd In acest eveniment o dovadă despre prietenia dintre Rusia şi Austria, prietenie care e o nouă garanţie pentru pacea Europei. Novosti scrie: Rusia n’a nutrit nici o dată sentimente ostile Austriei. încordarea dintre ambele monarhii n’a fost de cît artificială. Fără ca să fie nevoe de o alianţă intre Rusia şi Austria, e posibilă o politică care să mulţumească interesele amindurora. Fapte recente (înţelegerea în chestiunea cretană) dovedesc aceasta. De aceea se poate spera că de acum vor ezista între Austria şi Rusia relaţiunl escelente de bună vecinătate, cari se vor putea păstra multă vreme. Pelersburgskija Viedomosti zice : E neîndoelnic că relaţiunile dintre Austria şi Rusia aQ fost, in vremea din urmă, mal mult de cît corecte. Dacă Austria se apropie de politica pacinică a Rusiei, atunci pacea Europei e asigurată contra orl-cărel zdruncinări. Destăinuiri de senzaţie Correspondance politique franşaise afirmă că tratatul alianţei franco-ruse a fost încheiat în Septembre 1893, după ce Ţarul s’a încredinţat că guvernul republicel zădărnicesc un complot îndreptat contra sa. Ceea ce a hotârît şi mal mult pe Alexandru III, a fost faptul că guvernul englez tolera pe nihi-liştl acasă Ia dinsul, că doul baroul membri al Camerei înalte, susţineaQ cu bani un grup de nihiliştl şi asistaQ la adunările acestora. De oare-ce tratatul cuprinde şi o convenţie militară, guvernele francez şi rusesc s’aQ angajat să nu-l publice de cît atuncl cînd siguranţa vre-unuia din contractanţi ar fi primejduită şi cînd cele două State ar fi nevoite să ţie piept unul duşman comun. Corespondam* mal adaogă că Ţarul Ne-culal II e şi mal mare prieten al Fran-ciel decit Alexandru III. Chestlnnea armenească Ultimele turburărl armeneşti dinCon-stantinopol sunt foarte răQ văzute de presa vieneză. Ziarele austriace spun că Armenii aQ pierdut orl-ce simpatie din cauza acestor turburărl fără nici un rost şi că nu vor izbuti să silească mina puterilor. nuvelA DOVLECl DE TOAMNA ...Aruncaţi-I o privire îndurătoare ! Pe el, o ne’ndurală soartă de-a pururea l-a prigonit şi nimeni alt nu’l a iubit de cit Mariţa, Siţa, Rebecca şi Ghizela, fete In casă la unchiul săli Samoilă. Ursita lui blestemată numai plete’i a dat şi o căpăţlnă, pe care compartnd-o în-tr’o zi cu portretul lui Edgar PoG, văzu că seamănă mult : Aceleaşi plete; cărarea trasă la fel; ochii portretului ceva mal mari: nu’i nimic! mustăţile iar ori să mal crească. De cînd a făcut această observaţie, băiatul ’şl-a înţeles rostul. El nu e făcut pentru Ghizela! EI nu’i făcut pentru aurul lui unchitt-su, nici pentru peisehul lui tăttni-so. Misiunea lui e alta. Forţele oculte ale Surei 11 azvîrlise pe lumea asta pentru un ţel mal nobil, dar dureros de ajuns. Ah 1 clte n’a suferit PoG ! Ce martir amarnic a îndurat el pe lumea asta. Din ziua aia, cum spuseiQ, s’a schimbat de tot rostul băiatului. Nu mal mlnca—adică vorba vine—nu mal bea de cît ce putea, cu lumea nu mal vorbea ca altă dată. II vedeai pe uliţă merglnd ca jidovul rătăcitor, trist, cu sufletul pierdut în reverii cernite, Cu fruntea ’n piept ca o statue, Ca un Cristos bătut în cue Ţinea privirile ’n pămînt. i mlinile în buzunare ! a la urmă, s’a apucat şi de poezii! Un copil pribeag ca el, pe lumea asta de mizerii, unde capul nu glndeşte, unde inima nu bate, trebuia să aibă In suflet măcar o seînteie de geniu, căci geniul mal iubeşte doar pe aceşti copil puşi la index. ...De la o vreme Insă a observat că PoG mal avea o particularitate, convenţională de altminteri, pe care el nu o avea : un l'ular alb de două ori Înfăşurat împrejurul gltulul. Deci, şi-a legat un tulpan la gît, s'a uitat în oglindă şi-a esclamat melancolic : «Ursită ! ursită!» La urmă, covîrşit de atîta asemănare, s’a făcut spiritist! Totuşi!... Un singur lucru îl amăra zilele: decescrie-rile lui nu seamănă cu ale americanului ? De ce clapsul Iul nu lăsa să picure o dată cu cerneala violetă şi frazele pline de foc, de farmec şi de fantazie nebună, cum vedea şi cum auzea că le are americanul. Ba, după vestita poemă: Corbul, a lui Edgar PoG, s’a încercat şi el să scrie una tot cam aşa: Cloncanul, în care refrenul Nici-odată se schimbase în: Clone ! clone ! Dar cită depărtare doamue, de la astru pin’ la om ! Fatalitate! fatalitate! Cum dai tu cu tifla celor mal nobili fii al naţiunel. Pentru ce, Natură, eşti aşa de ironică?! De ce aşterni omătul emil peste floarea lui April şi peste alte obiecte mal puţin citabile? De ce glasul păunului nu este aşa de măestrit, cum sunt penele? Şi une-orl, nu vedem nişte ferestre superbe puse la o casă pustie ? Nu vedem din... gunoiQ răsărind câte o floare ? Oh ! Natură ! Natură! de ce pul brînză bună în burduf de câine safl vice-versa ! Şi deci, tinărul Isac Vexlemberg suferea cumplit, mal ales vara când tulpanul îl făcea zile fripte, la gtt. Dar, aşa era PoG! Aşa a suferit şi el! Aşa a purtat crucea, adică fularul!... Intr’o zi destinul cel orb, stăpîn pe zel ca şi pe toate lighioanele pământului, îl scoase In cale pe D-ra Vasiliehia Creţoiu, saii după cum se iscălea domnia el, Vasili-<[uia Greţoiu, studentă ca şi el pe unde va şi cu nişte buze mal subţiri şi mal dulci ca... găsiţi comparaţia, căci... ...or-cum să şerifi, E neîmplinit! Şi prin urmare, dacă fata l’a văzut pe el tiebuia să se îndrăgostească lulea... Aşa era şi cu PoG : Privirile lui afi început să arzâ, inima să bată, condeiul să mâzgălească htrtia... — Efi suut, îşi zicea el, fifi al lui Israil. Copil blestemat, fifi al unul neam blestemat, eşit dintr’un strămoş care a trântit un înger. De ce n’aş putea şi efi să fac a-celaş lucru ? De ce nu aş putea să prinz şi efi In lanţ, privighetoarea—satt cum zicea el : privighetoaria visurilor mele... In veacul ăsta de libertăţi economice, intelectuale şi morale, nu se mal face deosebire de neamuri, toţi sunt de o potrivă... Ea e fată emancipată !.. Dar prietenul Vexlemberg a uitat că nu e tocmai la fel ca toţi oamenii şi că pinâ una alta ÎI lipseşte clte ceva, pe cari «t'de-alurile» nu ’l-le putcafi suplini. Totuşi, după această matură reflexiune, s'a aşezat la masa lui de brad, a lăsat perdelele, a inal pus un lemn In foc — căci era iarnă p’atuncl, şi a inuiat peniţa lu cerneală şi creerul iar In reflexii adinei ca Marea Neagră. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA Şi scrise atunci fiului Iul Iezreiel: «înger inteligent !... «Căci eil la inteligenţă ţitt ! «Ilustrul d-nul llăjd&u zice că a văzut odată la Viena pe Napoleon, prefăcut In chelner; d-voastră n’aţl văzut nici o dată pe cel fără seamăn de mare Intru genialitate? Pe Edgar PoC nu ’l aveţi In nici o fotografie? N’avetI cel puţin nuvele extraordinare eşite la Craiova ? De sigur că le aveţi. «Şi după cele veţi cili, adică vreai! să zic clnd mă veţi Inlllui, veţi arunca o privire Îndurătoare asupra celui de care norocul n’avu grijă, asupra aceluia, căruia Ia-hveh, adică D-zeO, ’l-a dat să supere pe lumea asta aproape cit nemuritorul american. Vă rog numai să aveţi In buzunar, cîud mă veţi lntllni, şi fotografia lui Edgar Po6. Ştiţi că exteriorul e lu strlnsă legătură cu moralul şi intelectul, după cum zice şi Her-bert Spencer. Puteţi vedea asupra acestei articolul său scris In englezeşte şi publicat lntr'o revistă engleză! Deci, ce vă cer Înger scump, pe care la-hveli l’a trimes să Inflingă din nofl pe fiul Iul Iezreiel ? ce vă cer ? Nimic! aproape nimic! mal nimic! Să aveţi nemărginita bunătate şi să vă induraţi a arunca asupra robului orbit de frumuseţea d-v., o rază albastră din ochii tăi căprui cari n’o să’ml ştie nici odată taina, cum zice amicul meii, Gheorghe din Moldova. Sa’mi dai o iuttlnire, dacă se poale... şi ce nu se poate pe lumea asta ? Căci aş vrea să culeg de pe buzele tale tot luţelesul vieţel, aş vrea să găsesc pe sinul tăti mîngierea zilelor mele amărite, desinerdarea pe care ifa simţit-o nici odată plnă acum pribeagul copil, fără de noroc şi fără de prieteni. Oh ! şi aş vrea şi eă o desmerdare, aş vrea şi eh să simt senzaţia unei sărutări smulsă de pe buzele tale, din sinul tăă mal drag ca sinul lui Avram. Robul d-voastră Isaac Vcxlemberg D-ra Vasiliquia Greşoiu nu-I plăceai! ăştia cari n’aă Încă mustaţă de cît în perspectivă. Pe urmă, ea atunci era ocupată cu lucrarea unei teze, aşa că scrisoarea horop situlul nepot al lui Samoilă, a sosit cam nu prea la vreme, ba pot zice chiar la vreme rea de tot. Şi pentru aceea, el In Miercurea aia blestemată, pe cînd Încă era ne Îmbrăcat, pri mi cu poşta, această sentinţă, care avea să Încoroneze opera de prigonire a ursi' tel lui. Scrisoarea e in franţuzeşte, dar fiind-că d-v. cititorilor nu ştiţi limba aia, v’o dah in cea mal credincioasă tllcuire. Unui mucos (Asta ca un fel de dedicaţie) Mă plictiseşte, domnule, grozav de mult scrisoarea d-tale. Nu vreati să mal primesc nici un rlndde la d-tale. M’al Înţeles ? Că altminteri o să te fac ei! (vorba vine! N. Red) să Înţelegi, îmi pul iscălitura proprie pe scrisoare, şi să n’o el pe dos, ca pe ceva familiar, ci o fac aşa pentru că el! ani curajul opiniilor mele. Vuslliqnia Greţolu. P. S. De ce in franţuzeşte ? Pentru că aşa fac etl cu toate scrisorile mele, şi ar fi putut cine-va să-nil conteste autograful». La trăznit? Bolta cerului prăbăşitu-s'a pe el ? «Autograful» d-rel ’l-a prăpădit ?... Plnă acuma nici eu nu ştia bine. Voiă ţine In curent pe cetitorii mei cu aceasta. întrebarea este acum, dacă în furia lui Isaac a rupt autograful d-rel. El bine, nu! Cel puţin, plnă In momentul clnd punem ziarul sub presă, nenorocitul n’a avut puterea!... Şi-a legat doar tulpanul la gît şi a pornit* iar In pribegia Iul eternă... Alnu. cererea de liberare pe cauţiune a tînfirulul Jeau pargeon, acusat câ ar li răpit pe minora Emilia Ioanidi. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Al. lonescu. După o frumoasă pledoarie a d-lul advocat N. Vlâdescu, tri care a arătat c,ă nu se poate deţine un om îu prevenţie îndelungată pentru... o simplă fargeonadă, tribunalul a hotărît punerea în libertate a lui Jean Fargeon, contra cauţiunel de 1000 lei depusa în acest scop. D. Tr. Djuvara, ministru plenipotenţiar al ţârii la Constanti-nopol, care se află in concedia, a fost invitat telegrafic să se întoarcă la postul săă. EDIŢIA A 3» Ziarele ungureşti se ocupă de trei zile de cele petrecute cu ocazia adunării generale a Astrel. Ast-fel Budapesti Hirlap spune că d. dr. Ioan Raţiu era mereu înconjurat de un mare număr de tineri advocaţi, medici, ingineri şi studenţi, cari cu un devotament uimitor îl numiaO: Domnule guvernator ! Corurile ţăranilor roinînl,— în total 800 de corişti,—an uimit mal mult pe unguri. Unele coruri eraQ dirigiate de ţărani, altele de învăţători saU de preoţi, ţăranii toţi toţi cîntaQ după note. Un cor ţărănesc a cîntat celebra arie a mar şuiul nupţial din Aida, un alt cor ţărănesc a cîntat bucăţi din Faust şi Trovatore, un cor de fetiţe, tote ţărance in vîrstă de 10—12 ani, a cîntat Adio de Carmen Sylva şi o arie din Cavalier ia rusticană. Toate corurile aU cîntat o mulţime de cîntece şi doine romîneştl, dar nici un cîntec unguresc, ceea ce supăra mult pe gazetele din Budapesta. Pe azi după amiazî e convocat un consiliu de miniştri în eterna cestiune a hoţiilor lui Malaxa. La stîna regală din Sinaia se construeşte în acest moment un pavilion splendid. In ziua de 18 Septembre vor lua acolo dejunul împăratul Frantz Io-sef, MM. LL. Regele şi Regina, precum şi AA. LL. Regale. D. G. D. Palladi pleacă mîine în Dobrogea, pentru a face o inspecţie bălţilor şi pescăriilor din această provincie. INFORMAŢII NţJ gAMANAŢi Secţia de vacanţă a Tribunalului Ilfov a confirmat ieri mandatul de depunere dat de judecătorul de instrucţie în contra cămătarului Măr-culescu. S’a înfăţişat ieri înaintea secţiei de vacanţe a tribunalului Ilfov, (Serviciul Agenţiei Romlne) Berlin, 1!) August. Se anunţă din Kiew "Agenţiei Wolffv ea principele Lobanow a murit subit în timpul călătoriei de la Vienu la Kiew. Sofia, 19 August. Cu prilejul sfinţirel bisericel catolice restaurată la Sofia, s’ail făcut rugăciuni de pe altar, pentru Principele Ferdinand; aceasta de către M-gneur Menini, arhiepiscop catolic din Filipo-poli. De la conversiunea prinţului Boris, acest iucru se lutimplă pentru prima oară. Să asigură că Papa a dat cînd-va autorizaţiunea a-cestel ceremonii. Petersburg, 19 August. «Agenţia rusească» anunţă că Principele Lo banow a murit pe neaşteptate, în vagon, în timpul uopţel, nu departe de staţiunea Kuza-tine. Lipsesc detalii. Londra, 19 August. Din Sa'onic se anunţă «Agenţiei Reuter» că Poarta a ordonat ca Impiegaţii străini de la administraţia drumurilor de fier să fie înlocuiţi cu Turci. Administraţia refuză să se supună acestui ordin, ameninţiud că va suspenda acest servieid, Sofia, 19 August. Agenţia Balcanică anunţă că d. Stoilow s’a întors de la Rilo. A anunţat d-lul Petrow că prinţul nu-I primeşte demisiunea. Rămine deci acelaş cabinet, afară de d. Nat-covitz. Data marelor manevre cari se vor face Ungă Plevna, a fost fixată in mod definitiv intre 10 şi 15 Septembrie. Lemberg, 19 August. împăratul Francisc-Iosef a sosit la Grodek ca să asiste la manevrele mari; a fost primit de popor cu entusiasm. Roma, 19 August. Ophiiom spuue că regele a semnat un decret care reconstitue escadra insârcinată de a supra veghia interesele coloniale ale Italiei In America Meridională. Madrid, 19 August. O depeşă din Manila anunţă că 3000 de insur genţi ai! atacat avan-garda spaniolă si aQ fost respinşi cu mari perderl. D Canovas a declarat Senatului că ştirile venite din Filipine sunt exacte, dar Spania va putea să reziste orl-cărul atac. Aviud iu vedere starea lucrurilor, liberalii şi-ail oferit eoncursul guvernului pentru apărarea teritoriului. Sofia, 19 August D Petrow a reluat gestiunea ministerului de război. SITUAŢIA IN CRETA Atena, 19 August. Dintre cel nouă deputaţi cretanl cari re zidă aici, cinci aii plecat la Canea. Tribunalul a confirmat erl mandatul de arestare lansat în contra cămătarului Max Zentler. fără a Întrebuinţa Germinatorul «Irului tţnarantc Descalwnne, cel maţ bun ingredient recunoscut pretutindeni pentru păşirea cerealelor in contra tutulor boalelor §i pentru desvoltarea si întreţinerea sjncuriler. Peste 5000 cutii de Germinator s’ail şi viu-dut în Romlnia. Cutia 7 lei loco: pentru comenzi peste 40 de cutii se acordă 10 la sută rabat. Comeuzile trebuesc adresate la Agenţia llavas, Bucureşti. 166 10-3 Moartea Prinţului Lobanow St. Petersburg, 19 August. Oficial. Prinţul Ldbanoff a murit în trenul imperial, ieri la ora 8 seara, la staţiunea Şepetowka. D. ChichMn, adj unt la minister, fiind chemat imediat la Kiew, a plecat astăzi. Gestiunea provizorie a ministerului a fost încredinţată contelui Lanîbsdorf, maistru al curţeî. Paris, 19 August. Ziarele vorbind despre moartea prinţului Lobanoff, exprimă convingerea că politica rusească nu se va schimba. D. Felix Faure a adresat Ţa- rului expresiunea sentimentelor sale de condoleanţe. D. Hanotaux a exprimat d-lul de Mohrenheim, sentimentele sale personale de regrete adinei. TURBURARILE CIN COHSTAHTIHOPOIE Constantinopole, 19 Aug. Ministrul de externe a avut o consfătuire de două ore cu baronul de Calice, căruia ia asigurat diu nod cum că s’ail luat toate măsurile pentru a se restabili liniştea şi pentru a se împiedeca să se repete scenele de răscoală. Ministrul şi-a exprimat dorinţa, ca străinii să scoată steagurile arborate pe casele lor, pentru ca acestea să nu devină refugiul Armenilor. A cerut încă voia ca poliţia să poată face percheziţiunl în aceste case. Erl după amiazî a fost o Întrunire a ambasadorilor pentru a se lua cunoştinţă de răspunsul, pe care l-a dat Poarta asupra notei lor din 15 c. Prin acest răspuns se spune că s’ail luat toate măsurile pentru restabilirea liniştel şi se anunţă crearea unul tribunal extraordinar compus din judecători mahometanl şi creştini, cu scopul de a constata viua sail nevinovăţia armenilor. Filipopoli, 19 August. Din Constantinopole se înştiinţează că garnizona acestui oraş s’a mărit cu patru batalioane. Poarta a acordat posturile militare cerute de ambasadori pentru ocrotirea cartierelor Terapia şi Bujukdere. Constantinopole, 19 August. Toate împrejurările fac să se creadă câ bomba aruncată la 16 August, e numai o înscenare aranjată de Turci, pentru ca să justifice prigonirile împotriva Armenilor şi să aţtţe populaţia. Acum e foarte grea de a linişti popula-ţiunea excitată de către fanatici. S'a constatat că printre făcătorii de rele cari afi participat la măcelul Armenilor, se gâseafi indivizi în slujba Curţeî. Coustantinopol, 19 August. Noaptea din urmă şi ziua ad fost liniştite. Mulţumită măsurilor luate, se speră că liniştea va continua. Londra, 19 August. Din Constantinopole se anunţă Agenţiei Reuter că mareşalii Vekby-paşa şi Şakir-paşa ad fost numiţi comandanţi militari ; primul la Pera, cel de-al-doilea la Galata. La ministerul de justiţie, o comisiune specială extraordinară Îşi ţine şedinţele sub preşedinţa lui Djelal bey, pentru judecarea inahometanilor, cari ad luat parte la ultimele turburărt. Pln’acum ad fost arestaţi 400 de musulmani. printre cari un ofiţer şi doul jandarmi din garda de la Terapia. ŞTIBi DIVERSE Crime—Delicte.—Accidente.—Intîmplirl. DIN CAPITAI.Ă Furat de servitoare.—Alaltă-erl după a-miazl, pe clnd d. Dumitrcscu, funcţionar la Căile Ferate, domiciliat lu strada Toamnei No. 31, lipsea de acasă, o servitoare a sa, profitlnd de această absenţă, s’a introdus In biuroul stăplnulul săd şi ’l-a furat bijuterii lu valoare de peste 1000 de lei. La Întoarcere, d-1 Dumitrescu observlud dispariţiunea obiectelor sale de valoare, întrebă pe servitoare care spune că nu ştie nimic. Reclamînd la poliţie, şeful siguranţei a arestat pe servitoarea Ana, care tn cele din urmă a făcut mărturisiri complecte cum că ea este autoarea furtului şi a spus şi locu unde ascunsese bijuteriile. DIN ŢARĂ Ginere criminal.—Se comunică din Obe-deul că iu noaptea de 18 curent, locuitorul Florea Buncea Pelinel din comuna UeştI-Goleasca, a împuşcat pe socrul săd Ioan Plrvan.ţpe clnd acesta dormea pe prispa casei sale. Plrvan a fost rănit In cap la timpla stingă şi la braţ, dar după cum încărcătura armei cu care ginerele a tras a-supra lui, era cu alice mărunte, rănile de şi grave nu sunt insă de natură a ’I cauza moartea. Criminalul ginere a fost imediat arestat. El va fi înaintat parchetului local. DIN STREIN ATATE Oribil infanticid. — O crimă oribilă s’a săvlrşit la Gross Ziethen în provincia Rlie-nană. Nevasta unul lucrător Boenich, şi-a ucis clte şl trei copil, şi apoi a vroit să se sinucidă la riadul el. Incerctnd Insă să se splnzure, cuiul din tavan de care legase frlnghia fiind prea slab, s’a rupt şi mizerabila a căzut leşinată pe podeala bucătăriei. Veniudu-şl In fire, soţia lui Boenich spuse cu un ten foarte liniştit celor cari erad în jurul el: — Aţi sosit prea ttrzid, clte şi trei sunt acolo. Spunlnd aceasta, ea arăta un pat in care clte-şlj trei copiii el erad culcaţi şi înveliţi cu o perdea. Cel mal mic dintre el, în vlrstă numai de un an, pe care tatăl săd Îl adora, era sugrumat chiar în leagănul în care dormea de obiceid. Cel l’alţl doul, după ce ad fost spînzuraţl, muma lor i-a culcat In pat unul Ungă altul şi i-a învelit cu o perdea. Muma criminală a fost arestată ; după cum Insă starea el mintală lasă mult de bănuit, o comisiune de medici alieniştl a fost instituită pentru a o examina. ULTIME INFORMATIUNI Demisiuiiea lui Malaxa Escrocul Malaxa a decis in fim a demisiona din funcţiunea de primar al Galaţilor. In consecinţă disolvarea consiliului comuncd se va decide probabil în consiliul de miniştri de azi. Se zice prin cercurile colectiviste câ d. Gogu Cantacuzino ar fi declarat, că guvernul se desintere-sează şomplect de situaţia politică din Galaţi. Totuşi va mai face încă o ultimă încercare, menţinind pe d. Culoglu In postul de prefect, cu ghidul ca să încerce o împăcare a tutulor nuanţelor colectiviste din localitate. Dacă insă d. Culoglu n’ar izbuti, atunci d-sa va fi transferat înainte de 15 Septembrie la Ploeştî, iar situaţia din Galaţi, se va da pe mina Gălăţenilor fără nici o condiţie din partea guvernului. * * * In ce priveşte numirea comisiei interimare, aceasta de asemeni Inlîmpină mari dificultăţi, căci pentru demnitatea de preşedinte al comisiei candidează d-nii senator Bonachi, P. Secliiari, L. Aslan şi D. Zorită. D. Aslan e sprijinit de d. Culoglu şi de câte-va Malaxale. D. C. Toneanu, fost prefect de Tulcea, stabilindu-se ca advocat In Galaţi, a intrat in grupul liberalilor disidenţi din localitate. Liberalii disidenţi din Galaţi aU de şefi pe d-nil C. Plesnilâ, Em. Vulpe şi Neniţescu. D. senator Cavallioti, care a fost cîte*va zile în Bucureşti, a refuzat să vază pe vr’un ministru pentru a se întreţine cu el asupra situaţiei din Galaţi. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA> 66) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA II Fără Îndoială secretul va fi bine păzit, Wiligo era incorumptibil; Gilping jurase pe onoarea lui de geutlman de a nu spuue un singur cuvînt nimănui despre acest lucru. Dar norocul pe care ll avusese Canadianul In această descoperire, putea să servească şi pe alt-ciue-va, pe vre-un bătător de tufişuri care va trece In explorare prin acel loc. Era deci nevoe urgentă de a putea dobândi concesiunea care să le permită de a lucra la lumina zilei şi să dea la o parte ori ce altă cerere in afară de acea a bătătorilor de tufişuri şi alţi bandiţi cari vor fi depărtaţi cu ajutorul carabinelor. Încă un motiv tot atit de important ca şi cel d’lntâl decisese plecarea lui Laurent In Europa. Din momentul cftnd cel patru tovarăşi scăpaseră din .închisoarea Duudaru-pilor, graţie curagiulul şi devotamentului ul Gilping, el nu mal văzuseră şi nu mal auziseră nimic vorbindu-se despre omul mascat, or, nu trebuia prin acest fapt ca să se creadă că el bătuse In retragere. Forţa şi mijloacele Invizibililor se probase de atltea ori prin cursele cari se întinseseră lui Olivier, diu cari nu scăpase de cât prin un adevărat miracol. După cum de aci înainte el trebuiai! să lucreze fără teamă de cursele ce diutr’un moment Intr’altul putea să le întindă emisarul Invizibililor, din cari cu tot curajul şi avuţia lor cîştigată prin minele de aur nu vor putea de cit să moară In mod onorabil. In acest scop Olivier îusărcină pe Laurent ca să-I angajeze un om dibaci, fin, un vechiil poliţist, care să poată cu dibăcie să Îmbrace toate costumele de travestit, să urmărească pe omul mascat, sâ-I afle aliaţii, mişcările şi să le comunice mişcările omului mascat. Laurent plecase deci de mal bine de zece luni, cu îndoita misiune cu care fusese Însărcinat, şi o telegramă primită de Olivier cu clte-va săptâminl Dinainte de serbarea naţională diu Melbourne, 11 anunţă prin a-jutorul cîtor-va cuvinte convenţionale stabilite mal d’inainte, că Laurent luase vaporul din Liverpool pentru Melbourne, după ce reuşise In cele două afaceri cu cari fusese însărcinat mal pre sus de aşteptările sale. Vaporul pe care era Laurent a sosit In port la Melbourne cu două zile iunainte ca fregata Victoria, care aducea pe locotenentul guvernor general şi noua constitu-ţiuue australiană, să-şi facă intrarea solemnă In rada Yarra. Laurent telegrafiase imediat stăplnulul săd, care se găsea la Sydney cu prietenii lui, unde se duseseră ca să schimbe aurul lor, pentru ca să nu escite mal mult curiozitatea celor din Melbourne. Bravul Gilping rămăsese la Nagarnooki, cari sejlntoraeserâ In satul lor după ce a distrus cu desăvlr-şire armata Dundarupilor. La primirea depeşei fidelului săft servilor, Olivier şi cel doul prieteni al săi, ad Încălecat caii cel mici şi l-am vădut oprin-du-se la Oriental Hotel. Nici o dată o asemenea cavalcadă nu a străbătut stradele Meibournulul; micii po-ney, dispăread sub cavalerii lor; Wiligo Înfăşurat In mod magistral in mantaua sa, îucâlecase pe o parte ca amazoanele. Picioarele lui Olivier, atingeai! aproape de pă-mlnt în scările şelel scurtate pe cât i-a fost cu putinţă ; iar colosul Dick fusese nevoit sâ-şl bage genunchii In curele In forma scărilor de şea pentru ca să nu atingă cu picioarele de pămlnt. Le fusese cu neputinţă ca sâ găsească un alt mijloc de locomoţi-une care să-I ducă atlt de repede; dar neobosiţii câişorl Îşi făcuseră bine datoria timp de patru (jiie, şi cu toată greutatea călăreţilor el ad galopai incontiuuu. Cel trei poney nu sosiseră Încă lu curtea otelului, că Laurent şi eşise Înaintea stâ-pluulul săd, care l’a strîns In braţe ; nu mal era un servitor, dar un prieten care se întorcea... Apoi Canadianul şi Wiligo strîuseră cu prietenie mina noului sosit. — Eşti singur ? Întrebă repede Olivier după primele momente de felicitări. Drept orl-ce răspuns, Laurent puse repede degetul pe buze, fâcînd semn ca să tacă. Curtea otelului nu era In adevăr un local propriu unei convorbiri intime. Contele d’Entraygues înţelese aceasta, ast-fel că după ce dădu ordin ca să i se prepare un apartament lui şi celor doul prieteni al săi, invită pe Laurent ca să ’I conducă In camera pe care o ocupa el de la sosirea sa lu oraş. Abia apucară să intre In cameră şi să închidă uşa, că Laurent adreslndu-se celor trei prieteni miraţi de atitudinea lui, le zise Încet: — Să vorbim ast-fel ca cuvintele noastre să nu deştepte nici o bănuială In a-ceastă cameră ; de la sosirea mea suut urmărit şi spionat de către doul indivizi, cari deghizaţi Iu fie-care zi in diferite feluri, nu mă slăbesc nici un moment ; el aii odăile lipite cu aceasta şi nu m’aş mira că In acest moment să fim observaţi prin vre-o crăpătură inperceptibilă prin zid, prin scîudurl sau prin uşă. Aceasta nu mă miră de loc, avem a-face cu oameni puternici, răspunse Canadianul cu acelaş ton. Cum al făcut de al băgat de seamă că eşti urmărit? — Oii! n’aş ii observat nimic, răspunse Laurent ; dar am fost Înştiinţat de d-nul Luce. — D. Luce ? — Adevărat, am"uitat să vă spun... In acest moment fostul cuirasier vorbia atlt de încet In cit tovarăşii Iul fură nevoiţi să apropie urechile pentru a putea auzi. — Uitasem să vă spun, că domnul marchiz, tatăl domnului conte, a avut dibăcia de a angaja pe chiar şeful siguranţei publice de la prefectura Poliţiei din Paris, pe care intrigi puternice şi competiţiunl de biuroil îl dcsgustase de servicii! şi care nu aştepta de cit o ocaziuue pentru a ’şl da demisiunea. însuşi prefectul a spus d-lul marchiz, povăţuindu ’l ca să se înţeleagă cu dinsul: «Acest om are geniul poliţiei.» Dar uit prima sa recomandaţiune ; să nu vorbim aci. — Nu găsiţi domnilor, reluă Canadianul cu vocea lui naturală, că ar fi bine să facem o preumblare pe cheu Înainte de ma- să ; vom vedea cu această ocazie pregătirile serbărel de mîine care promite de a fi splendidă. — Ideea d-tale este miuunată răspunse contele. Apoi adăogă Încet: — Să luăm o trăsură. Ideea era excelentă şi fie-care aproblnd din cap, cel patru tovarăşi părăsiră otelul şi luară drumul spre cheu. Pe drum el lutîlniră un personagiu de o distincţiune rară, purtlnd la butonieră o rozetâ cu diferite culori, pe care Laurent îl salută cu respect. Necunoscutul II mulţumi cu un aer de o suverană protecţiune şi trecu fără să facă cea mal mică atenţiune la tovarăşii Iul, cari salutaseră şi el de politeţă. — Cine este acest orgolios individ ? întrebă contele d'Entraygues cu un ton a-păsat. — Este d. baron de Funcal, consul general al Portugaliei la Melbourne, cu care am avut onoare să fac cunoştinţă pe bordul vaporului, răspunse Laurent, surlzlnd în mod imperceptibil, fără ca vre-unul din tovarăşi să observe. — Nu-I fac de loc compliment de edu-caţiunea pe care a primit’o, replică Olivier. Această reflecţiune a tluărulul conte ue mal avlnd nici un răspuns, incidentul fu Închis. (Va urma). Doctor Schneyer din Viena. Specialist pentru boule interne. Str. Car&gheorghevicl No. 5 (Etagiul I). 11 Consult, de la 2—4 p. m. Săracilor gratui) 101 25—2;, www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Aceasta, pentru motivul ca reprezentanţii judeţului Covurlul aQ decis la ultima lor consfătuire sa nu mal calce la nici un minister, pinâ nu li-se vor da satisfacţie prin disolvarea consiliului comunal şi prin izgonirea d-lul Culoglu, care n’a vroit să ţină socoteala de dorinţa lor. La ediţia de azi dimineaţa am anunţat, ca d. Tr. Djuvara, ministru plenipotenţiar al ţârii In Con-stantinopol, a fost invitat telegrafic să-şi întrerupă concediul şi să se întoarcă la postul sâQ. Acum aflam că bravul Trandafir s’a pierdut şi nu se ştie pe unde s’a ascuns. Curagiosul Trandafir se zice că rătăceşte prin Bărăgan de frica turcilor şi a armenilor din Constan-tinopol. D. C. Niculescu, ginerele lui Niţâ Flo-rescu, unul din implicaţii in furtul de Ia finance, a fost pus ieri în libertate de judecătorul de instrucţie, d. VasiliQ. Vestea morţii neaşteptate a principelui Lobanoff, cancelarul Rusiei, a produs o adîncâ impresie. E cunoscut că răposatul era un sincer partizan al păcei şi că a fost mult duşmănit \de partidul panslavist. Depeşile nu ne spun nici as-tă-zl cauza morţei. D. Malaxache Culoglu, după îndemnul Primarului C. P. Malaxa, a început campania pe faţă în contra d-lul P. Sechiaris, stăruind pe lângă guvern că nu cum-va să-l numească preşedinte al Comisiunel interimare din Galaţi. Motivul invocat de fraţii Siamezi Malaxa şi Malaxache, este că d-1 P. Sechiari n’are dreptul de a fi ridicat la această demnitate, de oa-re-ce d-sa e înscris în listele electorale din judeţ şi nu din oraşul Galaţi. In cercurile guvernamentale, svo-nul înlâturârel d-lul Stolojan, să acreditează dilnic mal mult. Erl dimineaţă a avut loc o în-tilnire pe teren între |d-nil Calimaki şi M. G. Cantacuzino. D-1 Calimaki a fost rănit la braţul drept. Evenimentul din Iaşi anunţă că erl s’aO internat în spitalul Paşca-nu 6 copil bolnavi de anghina dif-terică şi locuitorul Gheorghe Ata-nasescu din corn. Galata, bolnav de febră tifoidă. In spitalul Paşcanu nu mal sunt paturi pentru bolnavii contagioşl. In ziua de 18 curent s’a inchis oficiul telegrafo-postal de la băile Strunga, din judeţul Roman. D-1 Al. NicolaQ a fost numit primar al comunei Hârşova din Dobrogea şi d. G. Catargianu în oraşul Sulina, in locul d-luî Gr. Comărzan, demisionat. D. Crăsnaru, pretectul judeţului Vilcea, a sosit în Capitală fiind chemat în interes de serviciu. Astă-zl, la orele 2 după amiazl s’a ţinut un consiliu de miniştri la Ministerul de interne sub preşe-dinţa d-lul Dum. Sturdza. Una din principalele cestiunl ce s'aO discutat în acest consiliu, a fost disolvarea consiliului comunal de Galaţi şi numirea unei comisiu-nl interimare. MĂCELURILE din constantinopole (De la trimisul nostru special) Constantinopol, 18 August. In precedenta mea corespondenţă v’am descirs pe scurt evenimentele cari aă avut loc în acest oraş ; mă grăbesc de a vă da oare-cari detalii in această privinţă. La Banca Otomanii Gestiunea Cretei, turburârile din Armenia si ştirile că afacerile din Creta vor primi o soluţiune aă hotărit pe Armeni de a recurge din nofl la o mişcare, care pornită din Constantinopole, să readucă aminte Puterilor suferinţele poporului armean. Măcelurile din anul trecut din Armenia s’aO reînoit din noQ în capitala Turciei. MercurI, la orele unu şi jumătate după amiazl, 25 de armeni, părînd a fi de bună condiţiune, aă pătruns în localul Băncii Imperiale Ottomane, situată în Ancienne rue de P6ra. Unii din el, purtători de mici valize, aă trecut neobservaţi pe dinaintea portarului, care crezu la început că sunt persoane cari aă afaceri la Bancă. O dată ajunşi la primul etagiă, aă ameninţat pe toţi funcţionarii pe cari i-aă întllnit, aşa că intr’un cuart de oră aproape, întreaga Bancă fu ocupată de dinşil. Portarul încercă să reziste, dar faţă cu ameninţările armenilor el trebui să cedeze; porţile fură închise şi imediat se răs-pindi ştirea în vecinătate. Poliţia alergă imediat la faţa locului; sforţările sale fură însă zadarnice, aşa că se recurse atunci la puterea armată. Patru batalioane de infanterie înconjură Banca, şi un foc viu se deschise asupra armenilor cari de la ferestre trăgeau in trupe. Directorul Băncii, Sir Edgard Vincent, se duse la ambasada rusă, de unde cu un dragoman se îndreptă spre Ildiz Chioşc, locuinţa Sultanului, pentru a 1 informa de evenimentul acesta. Cum Banca Imperială Ottomană este constituită cu capitaluri streine, toţi representanţil Puterilor interveniră la rîndul lor. Armenii comunicară de pe ferestre că zadarnic trupele se încearcă să pătrundă in Bancă şi că el nu vor ceda de cit atunci cînd se va afirma de guvernămîntul turc că se vor a-corda armenilor reformele cerute de dinşil. In acelaş timp o bombă fu asvîrlită de pe o fereastră in trupe ; o altă bombă făcu explozhnie in mina unul armean, care fu zdrobit cu desăvirşire. Situaţiunea era din cele mal critice-, panica se răspîndi în toată Galata; de o parte şi de alta gloanţele şuerau ; magazinele se închideau şi lumea fugea îngrozită. Spre seară numai se putu ajunge la o înţelegere cu armenii baricadaţi în Bancă. Li se comunică, că în virtutea unul firman al Sultanului, el vor fi lăsaţi liberi dacă vor părăsi Banca. Puţin după aceea, 19 armeni, înconjuraţi de trupe, fură conduşi pe un vas englez şi trecuţi în Anatolia, unde cel bolnavi fură internaţi în spitalul rusesc. Cinci din el aă fost găsiţi morţi, iar u-nuia nu i s’a dat de urmă. In ziua de 16 August cel 19 armeni s'aă îmbarcat pe vasul francez La Gi-ronde, scoborind înspre Marea de Mar-mara. In Bancă, în urma cercetărilor făcute şi după indicaţiunile celor 19 armeni, s’aă găsit un-spre-zece kilograme de dinamită ca să arunce întreaga Bancă în aer. Graţie intervenirel puterilor s’a putut impedica comiterea unul dezastru. Bombele pe strade In timpul când trupele înaintat) din diferite cazărmi, înspre Bancă, o bombă a fost zvîrlită în Grande rue de P6ra, în faţa magazinului Mir şi Cottereau. Zecimi de soldaţi au fost omorîţl şi guvernatorul Perii, lliuneln Paşa, a fost grav rănit. Puţin după aceea, o nouă bombă a isbucnit în mijlocul unei compănil de infanterie, omorînd mal mulţi soldaţi şi rănind doul ofiţeri. Măcelurile Atacul încercat de Armeni asupra Băncii a fost semnalul măcelurilor. Bande de Turci, toţi cu bâte, aQ început să parcurgă cartierile locuite de Armeni şi in special în Galata, Stambul şi Has-kioi. Se pare chiar că o mare excitare domnea printre populaţiunea turcă, când aflase că se vor acorda oare cari concesiuni cretanilor, şi nu e de mirare, ca ea să fi găsit ocaziunea pentru a arăta Sultanului simţimintele de cari este a-nimat poporul săQ. [Sute de armeni aii fost omortţl în mod groaznic, şi purtaţi pe strade. Mare parte au fost ridicaţi şi transportaţi in căruţe în timpul nopţel, iar mulţi azvîrliţl în Bosfor. Biserica armeană din Stamada (Ntaiubal) Goana în contra armenilor făcu pe aproape o sută din el să se frefugieze în Biserica din Stamatia. Urmăriţi de bandele înfuriate, multe din ele conduse de dervişi, se baricadară în biserică, unde rezistară până când armata a zdrobii uşile. Scenele cari s’aH petrecut acolo au fost groaznice: toţi armenii aă fost măcelăriţi cu o furie sălbatecă. Staţionarele Puterilor Faptele ce se petreceail nu puteaQ să lase indiferente Puterile cari imediat porniră staţionarele lor în faţa cheiului din Galata. Pînă acum nu se ştie ce măsuri se vor fi luat de Puteri pentru protejarea creştinilor; orl-cari ar fi fost însă, ele nu aă avut nici o eficacitate pînă, acum, de oare-ce starea de lucruri în loc să se îmbunătăţească, devine din ce in ce mal critică. Continuarea măcelarilor In ziua de 15 August, cînd Cobra poposi la cheiul din Galata, măcelurile începuse din noii şi cu mal multă furie. întregul cheiQ era plin de trupe de infanterie şi o lupta se încinsese între armată şi cîţl-va armeni refugiaţi într’o casă din o stradă paralelă cu cheiQ, în spatele Agenţiei de navigaţiune romină. D'abia după amiază trupele aQ putut să pătrundă în casă şi patru-zed de armeni au fost omorîţl cu o sălbăticie ne mal auzită. După aceea, tot pe acea stradă, în mal multe case, unde se ascunseseră armenii, trupele pătrunztnd au omorit cu baionetele pe nenorociţii armeni asounşlin-tr'un depozit de grîă şi apoi azvîrliţl pe strade. Tot în aceeaşi vreme bande de turci pătrundeail in easele unde loctraQ armenii, devastaQ tot ce le eşeaă in cale şi măcelăreau fără milă pe armeni, bătrinl, tineri, femei şi copil. Multe magazine aă fost prădate cu desăvirşire, şi comerţul este aproape paralizat. Starea de asediu Constantinopolul se află în adevărată stare de asediil. Soldaţii stau înşiraţi pe strade, Ia cinci paşi unul de altul şi patrule de infanterie şi călări parcurg toate cartierile unde s’aă comis atrocităţile ce v’am descris. Ziua de 16 August a fost relativ mal calmă. AQ fost omorîţl trei armeni pe puntea din Galata şi alţi doul la Terapia, în apropierea postului de soldaţi. După sfaturile date de Puteri, naţionalilor lor, prăvăliile staQ închise pînă azi, 18 August. Tizi ta In oraş Vizitînd oraşul am putut să-mi daQ seama de toate ororile comise. Banca Ottomană şi casele de vis-â-vis, cum e casa Companiei Apelor, sunt ciuruite de gI6nţe; geamurile sunt toate sparte şi prin multe se văd găuriturile făcute de glbnţe. In stradele din spatele Agenţiei Ito-mine am văzut lacurile de sînge pe deasupra cărora autorităţile, presărase tă-rîţe; cît despre casele unde şi-afl găsit moartea atîţl armeni, ele sunt într’o stare groaznică de văzut: toate uşile sparte, geamurile sdrobite şi zidurile ciuruite de gloanţe. Morţii Numărul morţilor, după datele oficiale, se urcă la 2000-, însă el trebuie să fie cu mult mal mare, aproape 8000. Cea mal mare parte din morţi sunt hamali şi comercianţi mai mici. Pentru a vă da o idee de groaza ce domneşte în oraş, pot să vă comunic că nici o gazetă nu a apărut în zilele de 14, 15, 16 şi 17 August, afară de ziarul oficial Stambul, de oare-ce lucrătorii tipografiilor, mal toţi armeni, parte au fost omorîţl pe strade, iar parte s’aQ temut să-şi continue lucrul. Ultima orii Ani 18 August, la orele şease dimineaţa, turburftrile aă început din noâ în Galata. De pe vaporul Oobra am asistat la salve de focuri trase de trupe asupra unei case din spatele creditului Lionez. Măcelurile vor continua în astă noapte şi sunt temeri ca să asistăm la scene mult mai groaznice ca pînă acum. Sîmbătă seara la Izmid, an sat la o depărtare de 80 klm. de Constantinopole, mal mult de o sută de armeni aă fost măcelăriţi. Actualmente toate prăvăliile din oraş snnt închise; erl s’a asvîrlit din noâ o bombă asupra trupelor cari se întorceai! de la serbările Selamlikulia. ♦ * * In momentul de a încheia a-ceastă scrisoare, Duminică seara la ora 7, directorul Băncei Otomane, Sir Edgard Yincent, a fost vestit că o bombă a fost asvîrlită asupra palatului Băncei. Situaţiunea este extrem de gravă. Şi dacă nu se vor lua imediat măsuri de represiune în contra bandelor, sunt temeri, ca mîine, Luni, aniversarea suirei pe tron a Sultanului, turcii fanatizaţl să nu reînceapă măcelurile. BVLETUl ECONOMIC (Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 19131 August 1896. Liceul Francez Strada Scaunele, 45 (Casele d-lul Fleva) Institut de învăţătură primari şl secundari, întemeiat de un Comitet de Francei! stabiliţi în Bucureşti şi autorUat de Ministerul Cultelor şl Instrucţiune! Publice din Bominu. Direcţiunea : D-nfl N. LKAUTEY şi H. LOLLIOT. Pus sub înaltul patronaglu al Lega iuneX Franccz*ţ acest Institut nu ţinteşte la nimic blneso. Insplrlndu-se de a-ceastl cugetare a unei regine ci «Instrucţiunea este hrana CreeruloI şl Eduoaţlunea este acea a inlmel» tOomitetul a voit s! creeze allturl de un institut de învIţăturA din cele mal serioase, o oasl de educaţlune de prima ordine, clreia familiile romineştl si poatf încredinţa copiii lor în toatl siguranţa. Programa studiilor va fl ace* a şcoalelor primare şi secundare din Romînia, combinat! cu acea a institutelor similare din Franci a. Studiul llmbel franoese va fl obiectul unor îngrijiri speciale, ast-fel ca toţi elevii si poată vorbi aoeastl limbă bine sl uşor şl oa în clasele liceale superioare, toate materiile a-fară de limba romînl şt istoria naţională a Rominiel, si poată fl predate în limba franoesl. Institutorii însărcinaţi cu cursurile de limba francesl în clasele primare vor avea diplome şi Jvor fl desemnaţi de Ministerul Instrucţiune! Publioe din Francia. Tot aşa şi profesorii însărcinaţi ou cursurile de litere şi ştiinţe în clasele liceale superioare. . ||In clasele glmnasiale, omuurlle de limba francesl se vor încredinţa Domnilor Profesori A. Leautey şi H. Loliiot. Studiul llmbel germane va fl, de o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiar de la clasa ântlia primară. Elevii claselor primare ia! vor depune examenul lor de Unele anului şcolar la şcoalele primare ale 8tatuluL Elevii claselor glmnasiale şi acel al claselor liceale îşi vor depune examenul lor de finele anului şoolar, după dorinţa părinţilor, la GimnasUle şi Lioeele Statului, safl la Liceul France: înaintea unei comisiuni constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şi Instrucţiune! „ Publioe din Bo* mini a. Eleva olaselor liceale vOr fl de o dat! preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat romîn, cît şl pentru cel fran-oes, in prevederea caşului ci posesiunea acestei din urmă diplome ar fl necesari tinerilor cari vor voi să urmeze studiile lor în unele şcoli speciale din Francia. Direcţiunea va avea grije de a transmite părinţilor la ăfîr-şitul fle-cărel luni, notele asupra gradului de instrucţiune şl de educaţlune a copiilor lor. Liceul va fl instalat într’o stradă din centrul Capitalei şi cu o posiţiune foarte sănătoasă, - strada Scaunele, 45 (Casa Fleva). Internatul va dispune de dormitoare vaste şi bine-aerislte, de sofragerll spaţioase, de săli de baie şi duse, si o grădină frumoasă. La înoeput, liceul nu va cudrinde de cît cele patru clase primare şi cele patru gimnaziale. Clasa 6-a liceală se va crea la anu, a 6-a peste doi ani şl a 7-a peste trei ani. Pentru orl-ce inforraaţiunl, a se adresa la Cancelaria Licealul, in toate zilele, între orele 9 şl 12 a. m., 2 « 5 p. m. 25-15 leiamSlM MODEIIN 1>E BĂEŢI Bucurescf, Calea Victoriei No. 190 SUB DIRECŢIUNEA D-lor Ar. M. RRANDZA. şi G. C. DRAGII Cursurile primare şi liceale ale anului şcolar 1896-97 vor începe la 8 Septembre 96 cu următorul corp didactic: I. Curs liceal 1. Preotul Kimeon Po|W‘«icu, (ra$tit, (licenţiat in Utere, prof. la liceul «La-aăr») fllosofia clasa VI —VII. 6. I.nrăr IHftincnnu, (dr. în Utere, prof. la şcoala uor-m.i'.ă superioară) limba latină clasa V—VIL 7. «h. Pop, (dr. în Uter.», prof. la liceal «Mihal Bravul») limba germană clasa V—VII. 8. Hfarliin $fUneni»a,(<1r. în lit.) limba germană cLl—VI. 9. Ion C. Georgisii. (licenţiat in Utere, prof. la liceul . Ionencu, (prof. la Uceul «Lazăr* fi şcoala normala de inatitatorl) gimnastica. 27. D. «eorgcNfn, (prof. la gim. «Canlemir» desemnul. 28. I. Il&nulcMCfi, (prof. la gim. «Şlncal») musica vocală. 29. O. Molii nu. ('prof. Ia şc. nor. de lust. lucrul manual. Profenori preparatori; A. Bcriban, I. Odor, absolvenţi li facultăţel de litere, pentru 1. eleni şl 1. latini A. Alpern, Ucenţlat in matematic) şi elev la şcoala <ţe poduri, I. Ma-carie, eiev la poduri pentru matematici. II. Curs primar 1. C. N&rnleftco, (absolvent al şooalcl normale Carol I) va preda oursurile in romînesce la clasa I—II. 2. I. Hfaeedon, (absolvent al şc. norm. din Galaţi) cursurile in romînesce la cl. III. 8. Ion C. Cîalescn, (fost director de şco&ll primari; oursurile în romînesce ale cl. IV. 4. Ei. Ochi, (profesor brevetat din Franţa) pentru conversaţia f.raneeză. 6. Nt. UaIUii, (absolvent al gimnaziului din Cernovila şi licenţiat în teologie) pentru conversaţia germană. 6. JuArez .Movilă, (institutor, absolvent al conservatorului din Bucurescl) pentru vioară. 7. G. Molann, pentru lucrul manual. 8. D. IoncKcu, pentru gimnastică. 9. A. Pop, lioenţiat în tbeclogic, sub director— Medic ui iuMUntului dr. Thona-scn, medic primar la spitalul de copil şi profesor de clinică infantilă la Universitatea din Bucureşti. înscrierile se fac cu începere de la 20 August, în toate zilele, între orele 9—12 şi 8 — 6 la cancelaria direcţiune!, în localul «Liceului Modern», Culca Victoriei, 190, Bucureşti. GAJTGAVI Se vindecă sigur într’un timp foarte scurt. 5000 lei acelui glngav care cu ajutorul me-toadel Învăţată, nu va putea vorbi şi citi orl-ce, fără nici o împiedicare. Pentru detaliurl a se adresa, arăttnd şi etatea. D-lul Z. Lâmpeanu, Bazau. 161 5-4 Tendinţa pieţei noastre a fost ceva mal activă şi cu preţurile ca şi Slmbătă neschimbate. Este o mare lntlrziere mal In tot-de-auna In port din causa aglomeraţiunel vagoanelor, care provine din neglijenţa staţiunel care nu notează pe fracht linia unde stat! vagoanele sosite. Vagoanele cari sunt avizate dimineaţa abia a doua zi se găsesc, cea-ce causează multă pagubă vlnzătorilor, fiind obligaţi a vinde vagoanele d’abia după prlnz, nepu-tlnd scoate probe. Exportatorii ofer atunci preţuri ridicole, adică cu 40(50 frs. pr. vagon mal jos, ne-avlnd timp de a descărca vagoanele plnă la noapte şi rămln pentru a doua zi, din care cauză vlnzătoril afl daune, fiind obligaţi a plăti penale pe oră, ara ne admiţlnd un timp mal lung pentru escărcare de cit 6 ore de la ora avisărel. Ar fi de dorit din partea d-lul Şef al gă-rel a lua măsurile necesare de a* se evita asemenea negligenţe, cari sunt In paguba comerciulul de cereale. l-InFfman din Sinaia str. Izvor, 12 nuillilall se vinde. Doritorii se vor adresa direct la proprietara, care locuieşte a-cea villă. Villa INSTITUTELE-UNITE IAŞI Institutele-Unite din Iaşi, fundat în 1866 de către o asociaţie de profesori universitari şi secondaţi, situat în partea cea mal higienică a oraşului, compus din două mari clădiri pentru clase şi dormitorii, două mar! grădini pentru recreaţii, (despărţite de curtea de serviciu), face cunoscut Onor. părinţi că primeşte elevi interni şi externi alit pentru cursul primar cît şi pentru cursul de liceu complect. Despre modul de tratament, educaţiu-ne şi instrucţiune ce se practică in a-ceastă şcoală, este de notorietate publică că asociaţiunea face'marl sacrificii pentru a corespunde cerinţelor. Deschiderea cursurilor la începutul lunel Septembrie. înscrierea se face de la 20 August în fie care zi de la 8 —12 a. m. si 2—5 p. m. Condiţiunele de primire se trimit prin poştă la cerere. Uniforma obligatorie. Direcţiunea 165 /fofef POPESCU lacul-sAkat 120 CAMERE BINE MOBILATE Situat la cea mal frumoasă şi favorită po-siţie. In faţă de parcul Statului. In apropiere de stabilimentul de băl şi de staţiune-tramcarelor şi trăsurilor. Serviciul prompa şi preţuri moderate. Restaurant de I-a ort dine, bucătăria franceză şi romină. Sala de spectacole şi grădină. Sesiunea băilor Începe de la 1 MaiQ. Intre alte înfrumuseţări şi Îmbunătăţiri, este de notat că atît şoseaua cit şi staţiunea aii fost canalizate ; aşa că şoseaua, parcul şi staţiunea vor fi stropite de mal multe ori pe zi, iar Iu staţiune se va distribui apă filtrată. Ori ce cereri a se adresa la proprietar : Calea Regală No. 31, Brăila. 152 15—14 INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „POBEPX£jIAN“ 64 — 66, — CALEA RAHOVEt, — 64 - 66 -BUCUREŞTI— Sub direcţiunea d-rel CongtaaţM Poinpillan licenţiată în ştiinţele matematice din Bucureşti si din Paris (Sorbona) Se primesc eleve interne, şi semi-interne. Cursurile vor începe la 1 Septembre a. c. Invâţămmtul coprinde cursul primar şi secundar, divizate precum urinează. 1) Secţiunea de învetăraGnt clasic (Bacalaureat) examenele se vor trece la şcoalele statului. 2) Secţiunea de cultură generală ..examenele se vor trece In institut. 3) Secţiunea de pictură sub conducerea d-lul Pompilian, artist-pictor, se va pune la disposi-ţia elevelor o vastă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru. 4) Secţiunea de muzică, sub conducerea d-ne Emilia Saegiu, profesoară la conservator. 5) Pentm educaţiunea, studiul limbelor strS-ino şi lucrul de mână. am reuşit în tratativele ce am avut cu unul din cele mal bune institute de educaţie din Paris, a’ml procura institutoare şi guvernante, personal format din a-cest institut. Localul In care este instalat, noul institut, a fost, construit expres pentru şcoală, conform cu toate condiţiile hygienice; coprinde săli de studiă, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc. O grădină spaţioasă înconjoară tot localul, care e prevăzut cu inslalaţiune do apă şi gaz. Pentru elevele semi-iuterne se va organiza un serviciu de omnibus. Personalul didactic ac compune dtu Matemat. şi Cosmografie N. Coculescu, dr. In matern, prof. la Universitate Morala şi Filosofio . . D-nu liădulescu Mo- tru, dr. în filosofie Fizica şi Chimia . . . M. Popovicl, doctor în chimie Ştiinţele naturale . . . N. Demetrescu, licenţiat In ştiinţe Matematica.............A. Ioachimescu, ingi- ner, licenţiat in matematici Limba Romină .... Gr. Aclamescu, lic. In lit., prof. Ia gimn. Şincai Limba şi Liter. Franceză Femand Brufin, prof. la College Holin (Paris) Istoria şi Geografia . . D-ra Olga Murinescti, lic. In litere, prof. la externat Religia............Archidiaconul G. Gibescu licenţiat în theologie Istoria . . . , , D-ra Aurelia Velescu, absolvent al facult de lit. Hygiena .... D-na L. Moscuna-Sion, dr. in medicină. Desemn şi pictură.............D-ra Ch. Lejd Inslitutrice .... D-ra Victoria Davidescu, diplomată a 6 cl. din Asisul Elena Doamna. Deosebit de această listă, care urmează a se mal complecta, toţi profesorii vor fi secondaţi de repetitoare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universităţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interoga’ zilnic pe eleve. înscrierile se pot face iucepind de la 1 August. Pentru orl-ce informaţiunl mal detai ute a se adresa la direcţiune de la 9—2 a. m. şi de la 2—6 d. a. 146 20—11 NOUL PENSIONAT DE BĂEŢI Al Couiunităieî Germane Evan-gel ice din Bucnreaci STRADA LUTERANĂ No. 14 Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va fi administrat de o comisiune specială aleasă din sînul comitetului general al comuni-tăţel. Cu direcţiunea institutului e Însărcinat d. Pastor dr. Eugen Filtscb. Personalul conducător intern e compus: 1,. Dintr’un inspector, căruia, in prima linie, i s’a Încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori cu titluri academice şi un institutor cari supravoghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor încredinţa. Acest pensionat stă în nemijlocită legătură cu şcoala noastră evangelico-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are : o clasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale. In această şcoală reală se învaţă limbele: germană, romînă şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ. Iu această şcoală vor Învăţa elevii pensionatului nostru. Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat într’o posiţie cît se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de mln* care şi de băl, corespunzînd pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentru reereatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, nelipsind nici aparatele de gimnastică. După vîrsta elevilor, taxa anuală a pensionatului variează intre 600 pînă la 1000 Iei, pentru interni, şi 230 pînă la 400 lei, pentru semi-internl. Taxa se va solvi in rate trimestriale. Prospecte se pot primi în mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şi de la diferitele oficii parochiale evangeiice din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 15 August a. c. (stil vechio). Pentru comisiunea administraiivâ pensionatului de băeţl al comunităţii, evangeiice germane din localitate Păstorul dr. EUGEN FULTSCH Strada Luterană No. 12 311 20—15 Qo nairfo a se cumpăra o bicicletă uzată1 vo GttUla Clement. A se adresa la administraţia acestui ziar. www.dacoromanica.ro 4 E POCA 7 CASA*\>£ SCHIMB HESXIA & SAMUEL '•BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 19 August, 1896 Cump. Vlnd 4°/o Rentă Amortisahiiă. . . ‘ S6 V» 87 T/. 5o/o » Aniortisabilă. . . 100 100 7« 6«/o 5<>/o Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 94 Vi •li 102 95 i7< 50/0 » » . 1.890 95 3/4 96 7* 5»/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 1li 92 V* 5»/« * » Urbane . 88 ‘ii 88 5o/o » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 82 1U 82 V» 1640 1650 » » Agricolă . 218 — 222 — » Dacia Romlnia asig. 438 — 445 — » S-tea Naţionala asig. 455 — 465 — S-talea de Coustrucţiunl . 175 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 t 25 Bucnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . 89 — 93 _ > ruble hirUo . , 2 65 2 75 Impritnarea cu marinele dublu-cilindrice, din f ibrica Albert A C!», Frankenthal şi cu carac-t re din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM' MARE DEPOU ( CE Burlane de Basalt, I ŢEVE DE PLUMB, PUR ŞI TUCIU Fortnni de cînepă, şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciâ pentru conducte de apă, scurgere, băr, tout â l’6gout, gaz, etc. Ia HMS HART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EBOUT Hi pentru încălziri centrale (100-00) ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — (JOAHTIl VCTM t JOJE F/£A — I. HAUG — Strada Isvor, No. 110 Bacnrescl — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. spelalitate florărie, sere, grădlne ne earnă, pavilioane In fier etc. etc, Primesc comande nentru Provincie: — Preturi Moderate — * 100-71 Les Viritsbles Eaux minirales de VIGHT eon* lat Bourcaa vichy-Etat CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Eilfer lc Dom iar It Copsul* et rEtlquett*. Les Seulei Hirltab/esPastillesdtVicbjio/itlss PAŞTILLES VICHY-ETAT fahrlqueea avcc les sels naturel* extraltg des Eaux de Vichy-Etat. COMPRIMES DE VlCHY aus cela ruturels VICHT-fiTAT pour priparcr l’tao arUicitll» de Vicby gasauae. Atent Oinirtlpourla IQUZAHIt, MUAill.tEStli: a. O. CAXXSST, Bucareit. 60-38 La Tipografia EPOCA se vinde hrtio aculatulmră cu 45 ban kilogramul, in pachete de 10 kilograme. ANALISA SPECIAL — URINEI — Executată în mod conştiincios, după metodele cele mai nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din comerciu, precum \ băuturilor alcoolice \n general, lapte, unt, oleiuri minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare la VITCOR THUBJNGER FARMACIST BUCURESCI 154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mal bogvt depou de Specialităţi medicinale articole pentru pansament şi de aparate întrebninţate la căutarea, bolnavilor. (79)_______________________________(26—25) JE. WOFFP Studii şi întreprinderi BUCURESCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 --(-#—I- Cel mai' mare deposit de toate articolele technice Tubmii de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc §i de cînepă pentru Vin şi Grădini \ Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur Cauciuc şi Asbest toate articolele. — Ar mat nre de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balata. — Macarale, Vârtejuri şi TroliurI — IMaşiuc şi unelte de tot felul. Table de fler, negre plumbate, galvanisate şi de zinc. \ — Oţel turnat englez şi Bessemer. — ATELIER de reparaţie de ori ce fel de mas ine 81 FABRICA de objecte de fler şi alamă pentru j constrncţiunl de case. 50-27 IEDAUŢ1A ADMINISTRAŢIA ziarului Ll’tHJA se află iu strada Clemenţei No. 8. Cel mal bun nutriment pentru Copil Vindecă toate afecţiunile de stomach 41 [REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎN1A I. LOUXS KL1NGER JBt/CVMSJESTM, Strada Caloiuflreacu No. 7. (50—60 ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL PAHI8- GA F ATM Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinarâ şi | serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de I pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate I distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soia, precum I şi florile, seminţele şi orî-ce fel de plante mirositoare.] Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior eazanelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sad din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după | voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGES I A. CABANFIL, Galaţi, sad la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. Depoul general Bucuresci str. Doamnei 27 casa Bilecscn. i« 106-67 99 PATRIA 66 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL YĂRSAT LEI UN MILION Sediul Soeietăţel: Bucureşti, Strada Smlrdan No, 15 Societatea * Patria» se recomandă pentru ASIGURĂRI ASUPRA VIEŢEi pentru eaa de moarte, aseciaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu Încetarea plăţel premieler la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, Indemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generala pentru Bucureşti strada ii Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) ri TEIR1CH & Ci BUCUREŞTI I 9.-Strada Berzei.—O. INSTALAŢI UNl DE TELEGRAFţGAZ şi APA c Lumină incandescentă pentru I Gaz aerian ^Aparate de gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (100-95 Proecte. — Biurofi de Construcţie. — Export VINTURATOARE — > 0. — „HON PLUS ULTRP cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site la VATiOlĂ