SERIA IL—ANUL n, No. 232.
NUMĂRUL 10 BANI
ABONAMEHTELE
încep la I şl 15 alo fle-cărelliinl şl se plătesc tot-d’a-una Înainte
In Bucureşti In Casa Administraţiei In	şi	streinătate prin mandate poştale
Un an In ţară 30 lei; în streinState 50 Iei
?a?e luni ... 15 >	»	»	26 »
ral luni . . . 8 »	»	>	13 »
Un număr in străinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
Ediţia a treia
MARŢI, 20 AUGUST 1896.
NUMaRUL 10 BANI
ANUSCIIJRILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anunciurl la	pag.	IV.....0.30	b. linia
»	*	»	III........2.—	lei »
»	»	»	II.........3.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlnduli
Cn unit vechili 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 8-STRADA CLEMENŢEI -No. 3
Masacrul din Constantinopole
Corespondenţă, particulară a „XSpocei"
LAUDE COLECTIVISTE
Cu colectiviştii trebue să raţionezi ca şi cu copiii, dacă voeşll a discuta.
Cel inal buni contrazicători al lor, sunt bieţii învăţători de pe la gradinele de copil, căci el sunt mal la nivelul acestor bătrînl-co-pil.
Cine nu ştie — afară de colectivişti — că finanţele unei ţări nu pot deveni din rele, înfloritoare in curs de cinci luni, chiar de zece luni ? Cine nu ştie că în o ţară a-gricolă ca a noastră, intrările impozitelor sunt mult mal aleatoare şi mal variabile de cît în alte ţâri ?
Este destul o recolta rea, o seceta sad ploi prea continue pentru ca intrările impozitelor să se resimtă, iar excedentul dintr’un an să se transforme în deficit anul următor.
Dacă este o ţară în care acţiunea guvernului, în chestia de echilibrare a bugetelor să fie malgrea şi mal delicată, este de sigur ţara noastră.
Ea noi deficitele şi excedentele nu sunt în mare parte datorite creşterel sau descreşterel statornice a bogăţiei naţionale, ci resultatul efemer al condiţiilor schimbâcioase economice. Noi nu am căpătat complect echilibrul în producţia ţărel, fiind-că nu avem încă toţi factorii de munca şi de producţie pe temelia cărora prevederile bugetare să se razeme ca pe o stîncă.
Un lucru însă este in afară de orl-ce îndoealâ: e că deficitele noastre bugetare, cîud exista, nu trădează nici o dată o stare disperată şi statornică economică, cum aceasta se vede îu alte ţări.
Cînd ţări ca Italia, pentru ca să nu mal vorbim de altele, aQ deficitul în permanenţă în buget, acest lucru dovedeşte că cheltuelile acelui Stat sunt mal mari în mod continua de cît puterea de impozarea poporului Italian. Reducerea în chel-tuell se impune în asemenea caz ca o datorie de prima ordine.
La noi lucrul stă altminteri: nici odată nu s’a observat la noi o serie de deficite, serie care să arate că forţele ţârei nu răspund cu cheltuelile Statului. Din contra, la noi să observă curiosul fapt că bugetele noastre dau în curs de mal mulţi ani excedente splendide, cum a fost sub guvernul conservator, excedente urmate de un an saQ doul de deficit, pentru ca apoi deficitul să facă loc din noQ excedentelor, sad cel puţin unor normale intrări.
Acest fapt probează că deficitele noastre, cel puţin până acum, nu aQ avut un caracter organic, nu por-neafi de la o stare economică normal compromisă.
Este ridicul a ne acuza pe noi conservatorii că am adus finanţele ţărel în stare rea, când putem dovedi cu cifrele în mână că ani întregi în şir, budgetele ţărel aQ dat excedente cari s’aQ ridicat la zeci şi zeci de milioane.
Acest lucru, adică o serie de budgete cu excedente, ar fi trebuit să deschidă capul colectiviştilor şi sâ-I facă să înţeleagă că deficitul din anul din urmă este datorit împrejurărilor extraordinare, iar nu unei rele gestiuni financiare. Nu să .schimbă starea economică a ţărel, cumd.D. Sturdza îşi schimbă părerile în eosebitele chestii politice.
Finanţele unei ţări an regule mult mal severe de cît rcgulele după cari politicianul din fruntea guvernului să pronunţă pro şi contra, in aceeaşi chestie, la distanţă de 6 luni.
Dacă colectiviştii s’ar fi gînditla toate acestea, nu ar fi avut cura giul să susţină că intrările mal re gulate din anul acesta sunt datorite presenţel lor la guvern, pre senţâ perfect anodină şi din acest punct de vedere.
Dar dacă colectiviştii ar fi raţionat în aceasta chestie serios, a-tuncl... nu ar mal fi colectivişti
Cum se vede cercul este vicios, nu poţi cere colectivistului seriozitate, căci atunci nu mal al dreptul să’l numeşti colectivist!
Eatâ cum aceşti panglicari, «<m adus ordinea în finanţeOrdinea în finanţe ? Cum ? Cînd ? Prin ce mijloace ?
RidiculI cînd vorbesc de instrucţie ! RidiculI cînd vorbesc de domenii ; arhiridicull cînd vorbesc de finanţe!
Ne-am permite să le dăm un consiliu :
Aveţi pentru moment puterea; nu să ştie dacă o veţi păstra mult; în tot cazul anul nu va trece. Fiind aşa, pentru ce nu vă mărginiţi a vă bucura de foloasele acestei puteri fără a vă arunca în tratarea de chestii cari din toate punctele de vedere sunt ingrate pentru voi ?
Adică cine vă sileşte să încălecaţi pe cal mari de bătălie şi să a-bordaţl chestii mari, cînd ştiţi bine că guvernul şi sala Orfeii nu e tot una ?
GREVA GAGIŞTILOR
Domnii gagiştil al teatrului Naţional, zece la număr la început, rămaşi trei la număr la sfirşit, s’au pus în grevă acum cîte-va zile.
Din fericire supărarea domniilor lor n’a ţinut de cît 24 de ore şi apoi s’aii întors cu toţii liniştiţi în sala de repetiţie a Teatrului Naţional.
Cauzele grevei:	Fumurile mărirel nici
mal mult nici mal puţin. Unul găsea eă e destul timp de cînd joacă rolurile de trădător şi că’I a venit şi lui rîndul să fie trădat, unul că a sunat ceasul şi pentru dînsul să fie Rege al Spaniei safi împărat al Byzanţiuluî.
Cu această ocaziune s’a observat la toţi gagiştil grevişti de sexul bărbătesc un fenomen ciudat: fie-care era frămîntat de a-ceeaşl dorinţă: să joace rolul lui Hamlet.
Cu părinteasca sa dragoste pentru artişti, d-nu Cantacuzino a întrebat pe fie-care grevist în parte cari sunt cauzele nemulţumire! sale şi ce doreşte.
De la toţi a primit acelaş răspuns :
— Nu mă voi reîntoarce în teatru de cît dacă mi se încredinţează rolul lui Hamlet.
înţelegeţi ce încurcătură. Zece artişti cari să bat pe un rol.
In sfirşit, incidentul s’a aplanat: Notara rămîne de o cam dată tot Hamlet, până ce se vor fabrica zece piese cu zece roluri de Hamlet, spre a fi distribuite nerăbdătorilor gagiştl.
Acum noi credem că d-1 Cantacuzino ar fi putut foarte bine, ca pedeapsă, să 0-blige în realitate pe grevişti să joace fiecare la rîndul siă rolul lui Hamlet.
Era de ajuns ca pe afişul spectacolului din acele seri să stea scris Hamlet... farsă în 5 acte, după Shakespeare.
EVENIMENTELE DIN LUGOJ
înfrăţire» din I.ugoJ. —Adunarea A» trei. — Discursul vicarului Moldo-vanii —Discursul d-lul Al. Mo-cloni.—Ovaţiiinilc.
înfrăţirea din Lugoj
Evenimente foarte importante şi în-bucurătoare s’au petrecut în ziua de sf. Maria la Lugoj, evenimente cari vor da o nouă şi sănătoasă direcţie cesti-unel naţionale şi cari vor determina în Transilvania şi Ungaria o acţiune cui turală din cele mai entusiaste.
Pînă acum era un fel de antagonism ascuns între romînii din Ungaria şi între cei din Transilvania. Acest anta gonism s’a manifestat mai ales pe terenul cultural; prin Asociaţiunea Transilvană pentru literatura şi cultura poporului rornîn, care pînă acum, în curs de 35 de ani, nu şi-a întins activitatea printre romînii din Banat, Crişana şi Maramureş, cari sunt în număr de un milion şi jumătate şi mult mai bine situaţi materialiceşte decît cei din Transilvania.
«Astra» şi-a întins activitatea şi asupra acestor provincii, afirmtnd că, toţi romînii, cuprinşi de un singur gînd şi de un singur dor, se vor lupta pentru unitatea lor cultnrală, In frunte eu d-nii Al. Mocioni şi dr. Ionii Raţin.
Adunarea „Astrel“
Adunarea generală a «Astrei» a fost precedată de un serviciu divin, celebrat de P. S. Sa Episcopul Nicolae Popea din Caransebeş. Pe urmă mii de ro-mîni s’au dus la palatul administrativ, unde s’a ţinut adunarea in sala cea mare a consiliului comitatens. Multă lume, neputînd să pătrundă înăuntru, a rămas în curte.
Toate părţile locuite de romînl au fost reprezentate. Din Bucureşti şi Craiova au fost foarte mulţi, in frmite cu d-nii Vasile Maniu membru al Academiei şi Matei Vlâdescu profesor universitar. Apoi d-nii Al. şi Eugen Mocioni, dr. Ioan Raţiu, G. Pop de Băseşti, V. Ba-beş, Partenie Cosma, Leontin Simonescu fost deputat, dr. C. Diaconovicl, inginerul Tilea, advocatul Zehan, dr. Ne-delcu, Fr. Hossu-Longin mare proprietar, Patriciu Barbu, Ioan Papiu, Iosif Stereo Şuluţ, Dr. Putid, dr. Ştef. Pop, dr. Bea, dr. Branişte, I.Ardeleanu, N.Penciu, Nestor Opreanu avocat, dr. N. Şerban, dr. Bunea, N. Garoiu fost prefect, Ioan Roşu, dr. L. Marcu, dr. lsidor Pop, dr. G. Dobrin, dr. Iacdb Maior, dr. Dim. Florescu, Adrian şi Coriolan Nedelcu, dr. Popovici, dr. Avramescu, dr. Petro-vict, Livius Tempea, Coriolan Bireescu Tiberius Brediceanu, V. lurca, Cornel Bej an, etc.
Discursul vicarului Moldovann
La orele 12, vicarul Mitropoliei romîne unite din Blaj şi preşedintele «Astrei», P. S. Sa Ioan Micu Moldovanu, intră in marea sală de consiliu, primit fiind cu salve de aplause.
Din discursul d-sale întrerupt de a-plause, remarcăm următoarele părţi :
E primul pas, ce se Întreprinde spre a lărgi cercul do activitate al societăţel noastre culturale si a-1 estinde la toţi Roniinil locuitori în largul şi frumosul teritoriu al Ungariei. Este prima oară, că ţinem adunarea generală afară de graniţele dintr’un timp oare-care al Transilvaniei, şi cu aceasta implinim dorinţa respirată de repeţite ori a fraţilor situaţi mal către periferia teritoriului locuit de Romînl, Insă sub aceeaşi stăpînire politică.
Acesta e primuî pas, ce l face scoborînd costa munţilor şi tnainlind spre marginile estreme ale tărlmulul ocupat do neamul nostru.
Legătura singelul şi a limbeî, cari închiagă şi ţin la-o-laltă deosebitele naţiuni şi produc diversitatea lor,—legătura sîngelul şi a limbeî, cari la Rominl tol-d'auna s'ati manifestat cu tărie ne învinsă, in cît—zis’a lui Bonifoniu — că Rominul mal mult a luptat pentru limba de cît pentru viaţa sa, este adevăr istoric în deplină uterea cuvintulul, — aceste legături puternice Icură ca adunarea ţinută anul trecui la Blaj să se supună invitării frăţeşti şi să preflgă locul adunării presente Intre fraţii ce loeuesc această regiune înclutătoare.
Fie de bun auguriu pasul acesta! Să contri-buiască el cu îmbelsugare la producerea acelor fructe, cari unul fie-care din noi le dorim şi aşteptăm de la Însoţirea, ce ne-a întrunit aci.
Adevărat rezultatele, ce putem constata de la întemeiarea asociaţiuneî, sunt puţine şi modeste. Dar să nu trecem cu vederea greutăţile interne şi externe, cn cari avem a ne lupta, de eîteorî nisuim a face un pas înainte. Tot-d’auna brinele noastre trebue să fie încinse, braţele înarmate. Trebue să cucerim formal terenul impedeeat cu greutăţi felurite şi altora, cari se alia in pozi-ţiune mal favorabilă, de tot necunoscute. De u-ceasta nu putem a ue mira, cînd ştim cu toţii trecutul ce vitreg a fost pentru noi, şi prezentul la cîte frămtntftrl ne este expus. S'a cerut
ww#.aâcoi‘tWBarttca.TO *»
ţine în ţinuturile acestea: pentru eă ele de o parte sunt foarte expuse prin situnţiunea lor geografică, iar de altă parte sunt foarte atrăgătoare nu numai prin glia lor mănoasă, dar şi prin avuţiile nesecate, ce ţiu ascunse în sinul lor.
Se cere stăruinţă îndoită uzi, cind în lupta de existenţă, ce decurge intre popoare deriziunea nu alirnă de la forţa bruta, ci mal vir-tos ştiinţa şi cultura ciştigă precumpănire atit în râsboaele sîngeroase, cit şi cele paclnice.
Discursul «1-luî Al. Mocioni
Discursul plin de căldură al d-lul Alexandru Mocioni, trece drept un e-veniment foarte însemnat nu numai in viaţa culturală, ci şi in cea politică a romînilor de peste munţi; el este semnalul unireî romînilor din l'ransilva-nia şi Ungaria, — cu excepţia colectiviştilor brotiştl, —pentru o nouă şi frumoasă luptă.
Iată în întregime strălucitul discurs al d-lul Mocioni :
Simţit-am cu toţii, că adunarea aceasta are să fie un eveniment de mare importanţa pentru nisuinţele şi interesele noastre culturale. Prin aceasta să dărlmă un zid de despărţire intre fraţii de acelaşi neam, setoşl de aceeaşi cultură. Asociaţiunea noastră in această adunare se desbrncă de caracterul el provincial, se proclamă principiul solidarităţii naţionale pe terenul cultural. (Aplause frenetice).
Aclamarea viiă şi entusiastă a acestui principiu, din partea adunării a resunat ca un ecou puternic care dovedeşte că noi cu toţii, cu tot sufletul voim să îmbrăţişăm acest principiu şi că noi cu toţii ne angajăm la lupta solidară pentru cultura naţională. Şi de unde această însufleţire ? Răspunsul ne este simplu.
Noi pricepem cu toţii că pentru un popor luptă mai nobilă de cât lupta pentru cultura sa propriă, nici că s’ar putea închipui. (Aplause).
Dar lupta aceasta nu este o luptă sîngerdsă, o luptă cu foc şi cu fer, nici o luptă pentru nişte interese meschine şi efemere. Este luptă cu armele cele mal nobile ale minţii şi inimii, pentru idealuri măreţe şi neperitoare. Iar’ idealurile aceste isvoresc din sentimentele lor religioase, naţionale şi patriotice.
Şi cutez a afirma fără sfială, că aceste sentimente nobile, la nici un popor nu sunt mal adine înrădăcinate in inimi, ia nici un popor nu sunt ele mal armonios contopite, de cit la poporul romin. (Bravo).
Chiar şi in secolul nostru,—despre care, precum ştim, dintr'o parte, nu scrutez cu cită îndreptăţire, dar’ negreşit cu oare-care predilec-ţiune, mereu se afirmă că ar fi secolul necredinţei,—chiar şi în secolul acesta noi cu satis-facţiuue putem susţine că nu există popor, care ar fi mal evlavios, care s’ar alipi cu mal multă căldură de inimă la credinţa sa moştenită de la strămoşi, de cit poporul rornîn. (Aplause repeţite).
Prea onor. domn president ne-a adus amic te de un citat caracteristic pentru poporul nostru. Precum ştim despre acest popor s'a zis încă de pe timpuri cind conştiinţa naţională a popoarelor era adine adormită, s'a zis cu drept cuvînt că acesta, mal mult de cît la viaţă ţine la limba sa.
In privinţa sentimentelor sale patriotice, pe cari poporul rornîn tot-d’auna, mal mult prin fapte de cit prin vorbe documentează, este cunoscut, dar şi recunoscut că poporul rornîn în sacrificii patriotice, în sînge şi în avere nu a rămas îndărăt la nici un timp faţă cu nici un popor din patrie. (Bravo. Aplause repetate).
Ca un ce tot caracteristic pentru poporul nostru apare însă acea frumoasă, intimă şi armonioasă contopire a acestor sentimente nobile, care contopire mal perfectă şi mal armonioasă nu o vom găsi la nici un alt "popor.
Sentimentele religioase şi naţionale ale poporului rornîn sunt prin mii şi mii de fire vil şi delicate, atit de strins conţesute şi concrescute, în cît ele fără vătămarea lor nici că s’ar putea despărţi unele de altele.
Bisericile noastre sunt curat şi complect naţionale, iar moravurile, datinele şi tradiţiunile sale naţionale sunt mal toate suportate şi săturate de idei şi sentimente religioase. Nu altfel stă lucrul şi cu sentimentele sale patriotice.
Sunt convins ek patriotismul poporului rornîn, isolat de sentimentele sale religioase şi naţionale, s’ar usca ca o creangă ruptă de pe trunchiul el. (Aplause frenetice).
In această armonioasă trinitate a sentimentelor mal înalte şi mal nobile ale inimel omeneşti se manifestează acel idealism nobil al poporului romin, care formează trăsătura fundamentală a caracterului săO naţional.
Din această indissolubilă trinitate a sentimentelor religioase, naţionale şi patriotice re-sare în deplina sa splendoare geniul naţional al poporului rornîn.
Acost geniu naţional al poporului romin are să-I fie in tot d’auna şi bunul săti geniu.
Nu fără rost intonez această dorinţă.
Precum aţi putut observa şi d-voastră, in bine simţită cuvinlare a d-lul preşedinte, pe lingă razele luminoase ale speranţei ‘ şi încrederii în opera noastră de cultură, apar şi nişte umbre de îngrijiri pentru comoara noastră mal scumpă: cultura naţională. Şi în această vibrare sufletească a prea onor. nostru domn preşedinte, eară.şl se reogiindează starea noastră sufletească a tuturora, starea sufletească, care nu este alt-ceva de cit reflexul psichologic al ameninţătoarelor stări faptice. Aşa în cit vedem că nici în ast-fel de momente de elevaro ale inimilor noastre, nu ne putem ascunde pericolele ce ne ameninţă tesaurul cel mal scump.
Dar eu totuşi nu preget a da espresiune fermei mele credinţe, că pînă cind poporul rornîn va_fi inspirat de bunui săti geniu, piuă cînd noi, inteligenţa, fideli acestuia ţinem neclintit, ca la o dogmă neresturnabilă, la convingerea, cum-că cultura poporului are să fie creştină, naţională şi patriotică, pînă atunci poporul romin în faţa tuturor pericolelor ameninţătoare, liniştit poate esclama: «afară de frica Domnului altă frică nn cunosc! (Aplause frenetice, repetate).
Ovaţiunlle
După ridicarea primei şedinţe, miile de romînl au izbucnit in urate entu-siasle
— Trăiască dr. Raţiu! Trăiască Mocioni ! răsuna de prin toate părţile.
Şi ovaţiunile n’au contenit de a lungul stradelor, pînă la Hotel Concordia, unde s'au adunat mal mulţi fruntaşi la un dejun comun.
O manifestaţie rominească atit de sinceră şi impozantă nu s’a mat văzut în Lugoj.
CĂRŢI DIDACTICE
PRIMELE EDIŢIUNI R0MÎNEŞTI ALE AUTORILOR CLASICI
O mare plăcere sufletească simţi, cind vezi producindu-se şi la noi lucrări serioase, cari eşind din cercul strimt al ordinarului, al 'comunului, să poată fi cu succes comparate cu producţiunile ce de atîta amar de timp tot importăm din streinătate.
Pînă mal acum ciţl-va ani, rare eraă cărţile didactice prelucrate pentru cursul secondar, cari să corespunză tuturor cerinţelor pedagogice.
De cît-va timp se observă însă un progres destul de bunicel in această privinţă. Mal mulţi distinşi membri al corpului didactic ai! produs cîte-va lucrări destul de meritorii.
Dacă însă se încercase pe mal toate terenele, pe partea clasicismului nu se făcuse aproape nimic. In şcoalele nos-tre profesorii sunt nevoiţi să introducă, pentru autorii greci şi latini, ediţiunl franceze.
*
* *
De aceea mare plăcere am simţit, când am primit 2 volume editate la tipografia F. GObl, unul opera lui Salustiu, Catilina şi Jugurtha şi cel-l’alt Dialogii morţilor de Lucian.
Prima ediţie românească a lui Salustiu, este datorită sârguinţel d-lul Nico-dim Locusteanu, profesor de limba latinească la liceul Mihal Viteazul şi elev al şcoalel des Hautes etudes.
Am parcurs cu mare plăcere această lucrare. Autorul caută să serve cât se poate mal bine de călăuză tînărulul public la care se adresează, elevilor din clasa III. Până acum aceştia nu aveau la îndemână de cât ediţiunl franceze, de ale căror note aproape nu puteai! beneficia: limba franceză fiind pentru dînşil aproape tot aşa de necunoscută ca şi limba lui Salustiu. — Ediţia românească îl pune însă lesne pe cale, căci notele sunt foarte numeroase şi într’o limbă clară şi explicită.
*
* *
Opera lui Lucian, Dialogii morţilor, datoreşte prima el ediţiune romînească d-lul Constantin Litzica, unul din distinşii licenţiaţi al facultăţel noastre de litere şi al şcoalel des hautes etudes din Paris.
Cartea d-lul Litzica prezintă cele mal desăvîrşite calităţi necesare unei opere didactice de acest fel, şi e tipărită, ca şi opera precedentă, cu cea mal mare îngrijire. Textul grec este . dat după cele mal bune ediţiunl critice germane şi franceze. La început este un mic studiu asupra vieţel şi operelorlul Lucian, iar la finele cărţel se află un dicţionar greco-romîn de toate vorbele întrebuinţate în text. Notele, ce dă cu abon-denţă la fie ce capitol, ajută perfect de bine elevului încă nedeprins cu limba elenă.
*
* *
Terminînd ’ml fac o datorie a recomanda aceste cărţi atenţiunel colegilor mei, punîndu-le în vedere că pentru a avea bune cărţi şi în romîneşte trebu-buesc încurajaţi tinerii autori, cari nu se uită la muncă, cînd e vorba să adncă un profit, fie el cît do mic, şcoalel ro-miueştl.
Uu profesor
2
EPOCA
informaţi!
SUVERANII NOŞTRI LA RA6AZ
(Relaţie oficială)
Mercurî, 7 (19) August, Auguştil noştri Suverani aa primit vizita MM. LL. Regelui şi Reginei de Wdrtemberg împreună cu Fiica Lor Principesa Pauliua, şi a ducelui ds Teck, venind de pe lacul de Constanţa.
A doua zi, Joul, Majestăţile Lor, însoţiţi de AA. LL. RR. Principesa Mamă şi Principele Leopold, au făcut o excursiune pe valea Rinului la Thousis.
Plecind din Ragaz, la orele 2 şi 50, la Coire, ad schimbat trenul, urmjmd călătoria Înainte, cu tren special, pe linia ferată, cale îngustă, construită de curînd şi care se termină la Thousis.
Vagonul regal era împodobit cu ghirlande şi buchete de flori.
De la Thousis, Auguştil călători ad mers in trăsuri pe şoseaua care duce la Chiavena pînă la via Mala, unde Rinul străbate un defileu foarte strimt, iar şoseaua trece la o înălţime de 85 m. d’asupra torentului.
Excursiunea a fost favorizată de un timp cit se poate de frumos. Regele şi Regina s’atî întors în Ragaz, la orele 8 p. m.
*
Vineri, 9 (21) curent, A. S. R. Principele Leopold a părăsit Ragazul, iar în aceeaşi zi a sosit A A. LL. RR. Ducele şi Ducesa de Vendome, fiica comitelui şi coinitesel de Flandra, şi nepoată a M. S. Regelui, cari aii sosit in Ragaz pînă Luni, 12 (24) curent.
*
* *
Marţi, 13 (25) curent, aii sosit AA. LL. Principele Wied şi Principele Fre-deric de Hohenzzollern, iar Joul, 14 (26), a sosit A. S. Principesa de Wied, Mama iubitei noastre Suverane.
In aceeaşi zi, A. S. Principele de Wied a părăsit Ragazul.
Starea sănătăţel Suveranilor noştri continuă a fi bună.
E vorba de o întilnire pe teren intre d-nil Miliail G. Cantaeuzino şi Callimaki.
Martorii d-lul Cantaeuzino sunt d-nil Al. Ghica-JBrigadiru şi maior M. Ghiea.
Martorii d-lul Callimaki sunt d-nil Gr. G. Gliica şi I. C. Ghiea.
Simbâtă urmîndu-se instrucţiunea in afacerea cămătarilor, d. procuror Hamangiu a ordonat arestarea cămătarului Marculescu.
Din ordinul d-lul Jude instructor Vasiliu, erl a fost arestat la poliţie C. Niculescu, ginerele lui Niţa Florescu, complice în furtul de la
Ministerul de Finanţe.
*
Malaxa la d. 1>. Sturdza
Escrocul Malaxa se află de două sile in Capitală.
Sbnbătâ după amiasi, la orele 5, el, împreună cu d. Malaxache Culoglu, au fost primiţi la ministerul de externe de d. D. Sturdsa.
întrevederea a durat o jumătate de oră.
Malaxa s’a plins primului ministru in contra ministrului de interne ad-interim, care nu numai că nu vrea să-l asculte, dar nici nu vrea măcar să-l primească,
înainte de a-şl da demisiunea. El a mai adăogat, că nu va demisiona cu nici un preţ.
*
* *
Ieri a u mai sosit in Capitală şi d-nii senator Cavaliotti şi deputatul Leonida Aslan pentru a pune in vedere guvernului situaţia desperată din Galaţi, precum şi revolta opiniei publice in contra prefectului şi a tovarăşului său Malaxa.
Tribunalul unguresc din Albalu-lia a condamnat pe studentul Aurel Ciato la un an închisoare şi 450 florini amendă, pentru agitaţie in contra Statului maghiar.
Singura vină a acestui tînăr este, că cu ocazia unul banchet al elevilor de la liceul din Blaj, cari aQ trecut anul acesta bacalaureatul, el, ca prim clasificat, a ţinut un toast pentru d. dr. loan Raţiu, o-bligind pe toţi comesenii a jura credinţa pentru programul naţional din SibiQ.
Deputaţii cehi ad luat acum cîte-va zile o rezoluţie prin care se declară solidari cu grupul interparlamentar romîn şi refuză de a participa la lucrările congresului ce se va întruni în curînd la Budapesta, din cauza asuprirel de către unguri a naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria şi Transilvania.
0 identică rezoluţie aă luat şi deputaţii antisemiţi, clericali şi conservatori din Eeichsrath-ul austriac; precum şi deputaţii sîrbi şi bulgari.
In Monitorul Oficial de ieri au apărut decretele prin cari sunt numiţi:
D. V. Calligarys prefect al judeţului Fâlciu, în locul d-lul R. Ralle, inlocuil;
D. Const. St. Dessilă, actual poliţaid al oraşului Vasluid, sub-prefect la plasa Racova, judeţul Vasluiu, în locul vacant ; şi
D. Costache Himbar poliţaid al oraşului Vasluid, în locul d-lul Const. St. Dessilă, trecut în alt post.
Timpul află că d. Salter, comisionarul care a fost expulsat anul trecut ca fiind amestecat in tripotagiile societăţel Crediloren Verein, a reintrat în ţară fără ca poliţia să fi fost încunoştiinţată dacă i s’a revocat decretul de expulzare.
Nici noi nu ştim dacă decretul de expulzare privitor la acest comisionar veros a fost sau nu revocat, dar ceea ce putem afirma este că acest Salter, care a făcut un şantaj ignobil in dauna comercianţilor bucure.ştenl şi care a căutat să compromită creditul negustorilor noştri in streinătate, este în capitală şi se preumblă liber şi nesupărat de nimeni.
Ministerul de externe publică prin «Monitorul Oficiab următorul avis: Avînd în vedere diferitele reda-maţiunl adresate acestur departament, în privinţa unei înşelătorii din partea unei aşa zise «case de arme» din Paris, Ministerul. Afacerilor străine, în urma informaţiu-nilor primite de la legaţiunea noastră din Paris, aduce la cunoştinţa celor interesaţi cele ce urmează: Societatea anonimă de exploatare a armelor Hercule nu a existat nici
odată în Paris şi nici nu are vr’un sedia social, rue de Seine No. 35 şi 37.
Un individ, anume Iacob Abra-movicl, originar din Bucureşti, ce se zice curtier în arme, a locuit la adresa de mal sus. El făcuse diferite prospecte pe cari le-a expediat pretutindeni şi mal cu seamă în Romînia, prin cari oferea condiţiunl avantagioase pentru vînzarea de arme Lefauclieux.
Acest individ, care în locul armei indicate trimitea clienţilor săi o armă veche cu cilindru, temîn-du-se a nu fi urmărit pentru escrocherie, a părăsit pe furiş domiciliul săQ acum cît-va timp şi nu s’a putut încă da de urma lui.
Este cunoscută «afacerea» colectivistă cu pavarea stradelor din comuna urbană Tirgu-Frumos din judeţul Iaşi, cind primăria, in basa unei scrisori a d-lul Gheorghe Tăcu, prim ajutor de primar la laşi, a dat întreprinderea unul protejat al acestuia—zice-se nu tocmai desinteresat —cu un preţ mult mal mare de cît acel oferit de un alt concurent.
Acum aflăm că ministerul de interne n'a aprobat votul consiliului comunei Tîrgu-Frumos.
Regimul anulărilor—sati mal bine zis regimul nul— continuă.
Evenimentul spune că de la 28 Iulie pînă la 3 August au fost în Iaşi 5 cazuri mortale de difterie, un caz de febră tifoida şi un caz de septichemie.
Asemenea de la 1 la 15 August, s’ad constatat 35 cazuri de anghină difterică, 33 de febră tifoidă şi 22 de scarlatină.
EDIŢIA A 3 a
f
(Serviciul Agenţiei Romine)
Roma, 17 August.
I ostul ministru la Brazilia, d. Demartino, se va duce la Brazilia in misiune specială, pe o corabie de război, ca să ceară regularea tuturor reclamaţiunilor italiene.
Zanzibar, 17 August.
Couaulatul german a refuzat extrădarea Ini Bald-Kalid.
Madrid, 18 August.
Numărul persoanelor compromise In răscoala din Filipine se ridică la mal mult de 4000. Guvernatorul a primit Întăriri; guvernul a hotărit să-I trimeată 2000 de oameni.
New-York, 18 August.
Din Schang-Tung se anunţă că creştinii att fost atacaţi. Ad fost devastate 30 de misiuni. Guvernul chinez a trimes trupe la locul atacului.
Viena, 18 August.
împăratul Francisc Iosef a plecat la manevrele din Galiţia.
SITUAŢIA IN CRETA
Constantinopol, 17 August.
Concesiunile acordate Cretei vor intra în vigoare numai după ce insurgenţii vor fi încetat ostilităţile.
Atena, 18 August.
A isbucnit o ceartă Intre Principele Be-rowicl şi noul comandant militar al Cretei; acesta vrea să lucreze numai după ordinele primite de la Yldiz-Kiosk.
Atena, 18 August.
In satul Platania lingă Canea, musulmani, au omorit opt persoane şi au rănit cinci. Afară de aceasta, au dat foc la cîte-va casei
O iradea autorisează pe Crelent să pună o taxă de 3 % asupra mărfurilor cari vin din cele-l’alte părţi ale imperiului turcesc.
Produsul acestei taxe va ti destinat numai pentru ajutorarea victimelor din ultimele turburârl.
Populaţiunea şi presa ad primit cu bucurie această iradea.
Deputaţii cretenl ad hotărit să plece mtine la Canea.
TURBUnARILE DIN CONSUNTIHOPOLE
Constantinopole, 17 August.
Ambasadorii aă făcut Porţii observa-ţiunl în privinţa urmărilor deplorabile ale exceselor întîmplate în ultimele zile şi cari duresză încă. Mai ales i-aă atras atenţia asupra consecinţelor acelor excese.
Constantinopol, 17 August.
In timpul jefuirel stabilimentelor armene de către populaţiunea musulmană, cîte-va prăvălit şi biurourl aparţinînd unor supuşi străini, aă fost prădate din greşală ; printre ele se aflau cîte-va ce aparţineau unor austriact. După reclamaţia consulatului austriac, mareşalul Şahir-paşa, şeful biuroulut militar din Yldiz-Kiosk, a ordonat ca aceste stabilimente să fie păzite de soldaţi.
Este sigur că de mult timp mişcarea armeană era pregătită să provoace o răscoală generală, dar pare că mijloacele materiale ar fi lipsit pentru a-l putea da întinderea dorită.
Deja în luna Iulie, ambasadorii ştiau că armenii pregătesc nişte măceluri şi chiar poliţia avea cunoştinţă despre aceasta.
Fiind-că două bombe au fost aruncate asupra unei case din Djelabey şi asupra unei şcoli din Psamatia, acesta aţîţă populaţia mahometană şi provocă dezordine. Cîţl-va membri al corpului diplomatic aii fost martori oculari al unor scene de cruzimi.
Se constată că mal multe sute de victime aă fost transportate la cimitir saă aruncate în mare. Din partea turcilor se numără 40 de morţi şi răniţi printre cari patru femei rănite de o bombă.
In genere se credo eă, dacă guvernul nu va lua măsuri mai severe, măcelurile vor continua ; din instinct, populaţia se va arunca şi asupra străinilor.
Scrisoarea, pe care locotenenţa patriarhatului armean a adresai’o marelui vizir, a fost publicată oficiat: ea osîn-deşte atitudinea revoluţionarilor armeni şi cere ca aceştia să fie pedepsiţi cu severitate. Pentru ca să se constate că populaţia armeană cinstită e străină de orî-ce aspiraţiunl revoluţionare, locotenenţa cere ca această scrisoare să se publice în tot imperiul.
Filipopoli, 17 August.
După unele ştiri din Constantinopole, ambasadorii aă adresat cri Sultanului o notă, in care spuneau că, dacă nu se o-presj dezordinele, vor rezulta urmările cele mai nenorocite pentru imperiu.
La Therapia a fost provocată erl o spaimă, în urma asasinatului a doul armeni fugari, ucişi de soldaţi.
feful bandei, care a năvălit asupra ban-otomnne, împreună cu 15 din complicii săi, au fost transportaţi de o corabie comercială franceză.
In urma ameninţărilor Turcilor, că vor nimici rasa armeană, domneşte o mare groază printre notabilii armeni cari au scăpat de Ia măceluri.
Li cartierele armene, lipsa pro viziunilor e foarte mult simţită.
Miniştrii de război şi de marină au dat ordin trupelor să împiedice cu energie dezordinele şi să nu participe la ele.
Afacerile sunt paralizate. După a-miazl situaţiunea a devenit mal calmă.
Pare că azi s’a dat ordinul do a înceta prigonirile împotriva armenilor.
Constantinopol, 17 August.
După o comunicaţtune oficială, intr’o şcoală de fete de la Cumcapu,_ad fost găsite 65 de bombe încărcate.
Aslă-mapte: la ora unu, ministrul de externe s’a prezentat la baronul de Calice, căruia i-a comunicat răspunsul Porţii la ultimele observaţiunl ale ambasadorilor.
Azi dimineaţă a fost o întrunire a ambasadorilor.
Constantinopole, 18 August.
Se asigură că ministrul de răsbol actual va fi Înlocuit prin Abdulah-paşa, lost comandat militar In Creta.
Cu prilejul serbărel de mtine, adică aniversarea venirel la tron a Sultanului, un ordin oficial opieşte cortegiile In străzi precum şi focurile de artificii, spre a se evita spaima locuitorilor prin dezordine eventuale.
Filipopoli, 18 August.
După o ştire venită din Constantinopole, Poarta a primit erl o înştiinţare de la comij tetul armean, tu care ameninţă că revoluţionarii Îşi vor reîncepe lucrarea cu activitate, dacă măcelurile celor neviuovaţl nu vor înceta piuă peste două ore. Ambasadorii ad primit aceeaşi înştiinţare.
Erl o bandă de mahometanl s’a îndreptat spre insula Principilor, pe o corabie locală, a încercat să debarce acolo, dar a fost Împiedicată de populaţia insulei, care e compusă numai din Greci.
Acest fapt se consideră ca o probă, că străinii şi ne-inahometanil din Coustantino-pole ar putea să respingă cu uşurinţă atacurile populaţiei musulmane, dacă s’ar organiza.
Aseară, la ora şease, următorul lucru a Inspăimîntat din nod pe locuitori: Turcii ad tras asupra unei case vecine cu banca otomană, de la care plecase o împuşcătură.
ULTIME INFORMATIUNI
D.	deputat George Berceanu şl-a dat demisiunea de consilier comunal în Braila.
D-sa este hotărit să-şi depună şi mandatul de deputat, fiind scîrbit de politica colectivistă.
D. Ferrier, advocatul casei Georgi, a plecat a-seară la Paris, in urma asigurării ce a primit că guvernul va intra la bună învoială cu casa Georgi.
D. Gogu Cantacuziuo a ţinut o consfătuire erl la Predeal cu mal mulţi liberali fruntaşi.
Escrocul Malaxa a fost primit azi de d. Gogu Cantaeuzino la mitiis terni de interne.
Ministrul l’a sfătuit să-şi dea demisiunea. Malaxa a cerut vreme de gindit, ceea ce i-s’a acordat.
Se zice că d. maior Ilandoca, prefectul judeţului Prahova, va fi în curînd silit să demisioneze.
Motivul principal al demisiunel este că prefectul nu vorbeşte nici franţuzeşte, nici nemţeşte. Or, cu ocazia vizitei împăratului Frantz Iosef, guvernul are nevoie de un prefect care ştie să vorbească fie franţuzeşte, fie nemţeşte.
In locul d-lul Handoca va fi a-dus d. Malaxache Culoglu.
Adunarea generală a „Astreî“
Adunarea generală şi serbările As-trei s’aii încheiat Sînibătă seara cu un mare banchet, ce s’a dat de rominil din Lugoj in onoarea comitetului Astret.
FOIŢA ZIARULUI <EP0CA>
55)
L0UI8 JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA II
Dar cele două partide erad aşa de surescitate, In cit in fie care zi Poweliianil şi Tylerianil se încăerad din discuţie şi de-deau loc la şcene de pugilat cari nu putcad fi curmate de cît cu mtervenirea poliţiei. Numărul nasurilor ruptei şi a vlnătăelor creştea in mod considerabil In fie care zi, plnă chiar In ajunul zilei asaltului.
CAPITOLUL II
€&ntătorlI de aur. — Prospecţiunea
«Tocului Lebedelor.-Atir!- întoarcerea Ia Melbourne — Concesiunea. — Călătoria lui Laureat.—Poliţai şl Baron.
înainte de apusul soarelui, 3 călători, călări pe cal de rasă din Noua-Guinee, mici de talie ca şi poney corsiani, dar tot atlt de viguroşl şi de iuţi ca şi caii din Hed-lus, intrau In Melbourne şi descindeau la
«Oriental-Hotel», din Yarra-Street.
Cu toată schimbarea radicală a costumelor, de la prima vedere cititorii vor recunoaşte în el pe cel trei tovarăşi: tînărul conte Olivier de Lauraguais d'Entraygues, Dick Lefaucheur, teribilul Tidana, Găuritorul de capete al indigenilor, şi Wiligo şeful Nagarnookilor.
Clteşi 3 sosiau diu Sydney, capitala No-uel-Gale din Sud, unde fuseseră pentru elte-va zile în afaceri pe cari le vom cunoaşte mal tîrziu. Et schimbaseră cu totul hainele pe cari le aveau în tufişuri.
Olivier era îmbrăcat cu multă îngrijire şi eleganţă,1'fiind In acelaş timp foarte simplu. Canadianul îmbrăcase un costum de catifea albastru închis, haine obicinuite a-rendaşilor şi cultivatorilor australieni. Iu ceea ce priveşte pe Wiligo, cu toate stăruinţele tovarăşilor săi, el nu consfinţise cu nici un preţ a se despărţi de garniturile de pene de vultur negru cu cari era împodobit pe cap, cu simbol al numelui săă. Wiligo Însemna în adevăr în limba na-garnookă, «Vulturul^ negru. Cu toate a-cestea, în urma numeroaselor solicitaţiunî ale tovarăşilor cari SI găseafl costumul cam primitiv pentru oraş, el primise de la el o manta bariolată în care el se înfâşurase cu o adevărată majestate.
Inteligentul Black, care nu părăsea nici o dată pe stăpluul sâtt, purta cu mlndrie o superbă zgardă de lanţ de argint, care strâlucia cu putere pe părul lui cel negru lucitor.
Cel trei tovarăşi, de sigur nu veniseră la Melbourne pentru a asista la serbarea naţională care tocmai se pregătea In acel timp ; venirea lor era In raport direct cu evenimentele importante cari se Intim-
filase diu momentul în care i-am părăsit a locul Lebedelor.
Cu ajutorul reactivelor ce avea cu sine, Olivier demoustră imediat tovarăşilor săi, că blocul de metal care atîta timp excita-sa curiozitatea lui Dick, era o bucată din aurul cel mal curat, adus în bolta naturală In care se găsea de către apele plrî-uluî, care în diferite epoce ale anului se schimba îutr’un torent subteran, capabil de a sfărîma stîncile cele mal puternice.
Era în acel Joc un izvor nesecabil de a-vuţie, pe care socotelile cele mal exagerate nu le putea cifra.
După ce ad aranjat sttucile la locul lor, pentru a nu lăsa urme cari să dea de bănuit, tovarăşii ţinură un consiliu pentru a se decide care era calea cea mal bună pe care trebuiaU să apuce.
Mal întll aU încărcat cattrul cu cantitatea de aur pe care o putea el să supoarte, disimulînd pe cît se putea natura acelei sarcine. Toate instrumentele şi armele ce avead de rezervă, aO fost ascunse sub rădăcina unul eucaliptus bătrln, într’uu strat de nisip acoperit cu frunze uscate, şi fiecare din el afl luat asupra lor atîta aur cit puteaU să ducă fără ca să ’I obosească.
Canadianul şi Olivier umplură coburil şelel lui Pacific cu atîta aur cit a Încăput in el, pe care. îl dăruiră lui Gilping, care primi acest prezent regesc fără multă rugăciune şi găsi chiar ocaziunea de a recita un psalm asupra «manei cereşti găsită In deşert».
Comparaţiuuea membrului societăţel regale din Londra, era mal mult de cit adevărată, căci nici o dată sarcina de mană cerească, pusă pe un măgar, chiar de ar fi fost din adevărata mană a lui Moise, nu ar fi produs suta de mii de dolari pe care Gilpimc a luat-o mal tirzifl la Melbourne din acea povară a lui Pacific.
După lungi deliberaţiunl, tovarăşii Inţe-
leseseră că le-ar fi fost imposibil ca să exploateze în linişte descoperirea lor, Dinainte de a ’şl asigura proprietatea locului printr’o concesiune în regulă luată de la guvern. Un titlu In regulă le putea numai permite ca să respingă în mod legal agresiunea bătătorilor de tufişuri şi a bandiţilor de tot soiul, pe cari aurul ÎI va trage în curînd pe urmele lor şi cari de sigur s’ar fi prevalat de neregularitatea po-sesiunel lor.
Este foarte adevărat că la o aşa mare distanţă de Melbourne, In mijlocul cîmpii-lor indigenilor, protecţiuuea legilor este un lucru aproape iluzoriu şi că dreptul fără forţă nu poate fi respectat; dar nu era de puţină importanţă Insă de a avea un sprijin In legalitate, de oare ce descoperirea unei aşa mari avuţii ar fi deşteptat atîta poftă, în cît cu ajutorul influenţelor locale Intliul venit, ar fi putut să scoată o concesiune provizorie de la autorităţile locale pînă la ratificaţiunea metropolei.
S’a hotărit deci ca o concesiune de 100.000 de hectare cari să coprindă toţi munţii vecini Locului Lebedelor să fie cerute nu autorităţilor din Melbourne, dar direct la Londra, serviciului coloniilor, pentru a evita ast-fel de a da de bănuit Australienilor, de oare-ce orl-ce cerere de concesiune, trebuia pentru a se asigura ex-ploataţiunea minelor de aur, de aramă şi de orl-ce alt metal, să arate posiţiunea a-celor mine şi natura produsului ce se pretindea a extrage.
Era deci aproape sigur că pentru minele de aur mal cu deosebire, biuroul concesiunilor din Melbourne, făcea cele mal scandaloase tripotage, pe cari tovarăşii voiad să le evite, adreslndu-se direct la Londra. In acest diu urmă caz lusă, cererea trebuia să fie bine susţinută, căci alt-fel ea
putea să mucezească ani întregi In cartoanele oficiale.
Gilping promise de a pune In mişcare în acest scop, pe membrii principali din societatea regală, cari eraţi foarte influeuţî şi fu de părere ca cererea să se facă pe numele lui Olivier d’Entraygues, al cărui titlu de conte precum şi numele săd ilustru şi bine cunoscut vor ajuta mult la serviciul coloniilor.
Olivier a ridicat atunci planurile exacte ale terenurilor a căror posesiune o vroia, a indicat stratul aurifer, fără a vorbi bine înţeles de valoarea lui; apoi concepu cererea pe care trebuia să o expedieze, cîud de o dată, In urma mal multor conciliabule, se decise ca Laurent să fie trimes In Europa pentru ca să dea cererea în mina marchizului, tatăl lui Olivier, care va face ca să fie susţinută prin ambasadorul englez diu Paris şi prin reprezintantul Fraudei de la Londra. Cu chipul acesta el erad siguri de o reuşită neîntirziată. Şi era foarte important ca el să lucreze foarte repede, de oare-ce zgomotul care se răsplndise în Melbourne despre descoperirea unei mine de aur pe care o făcuse Canadianul, era să se confirme prin faptul că el trebuiad să vlndâ din aurul ce luase cu el pentru a lntlmpi-na necesităţile lor zilnice, şi puritatea metalului ar ti deşteptat diu nod curiozitatea tutulor pentru a-l decide ca să facă numeroase expediţiunl pentru a face cercetări spre a descoperi acest izvor de bogăţie.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
La acest banchet de 300 de tacîmurl, afl luat parte toţi romînil fruntaşi din Transilvania, Banat, Crişiana şi Maramureş, precum şi părintele Mangra, care în ziua aceea sosise la Lugoj, venind din ŞişeştI.
In cursul banchetului, un incident caracteristic s’a petrecut:
După toastul d-lul Al. Mocioni lumea a izbucnit in aclamărl entusiaste. D. Dr. V. Branişte, Intr’un moment de elan, a strigat adresindu-se părintelui Mangra:
— Mangra! Trăiască Raţia şi Mocioni !
Părintele Mangra a tăcut ridicînd din umeri.
*
* #
Peste 500 de fruntaşi rominf, în cap cu d-nil dr. Ioan Raţia şi Al. Mocioni, aa plecat erl dimineaţă in escursiune la Mehadia şi la Porţile de fer.
*
* *
Toate ziarele din Budapesta daa raporturi largi despre cele petrecute in Lugoj, alribuindu-le o importanţă deosebită şi prevăzind că ele in curînd vor avea consecinţe politice foarte grave.
«Budapesti Naplo», in primul săa articol de Simbătă, atacă cu violenţă pe d. Al. Mocioni pentru discursul pe care l-a ţinut, — discurs de care-1 reproducem la pagina I, — şi incită pe primul procuror să deschidă o acţiune judiciară in contra-l pentru trădare şi agitaţie in contra patriei.
Distinsul filolog, german d. Dr. Weigand, se afla acum prin munţii Apuseni.
Jouia trecută ţăranii romînl din Dobra atl dat un banchet ţărănesc in onoarea d-sale.
D. Dr. Thomescu, medic de copil, s’a întors de la Sinaia, reluîndu-şl clientela.
Supărat de zădărnicirea gheşeftarilor de la primăria din Ploeştl, d. primar Radu Stanian este decis a cere ministrului de interne disolvarea consiliului comunal.
D. Stanian ameninţa că, în caz clnd disolvarea nu se va acorda, îşi va da demisiunea.
Primăria din Ploeştl a adjudecat asupra d-lul Orghidan furnisarea de piatră cubică pentru suma de 300.000 de lei, necesară la pavarea stradelor oraşului.
Ministerul de interne a cerut a-vizul consiliului tehnic superior în aceasta privinţă.
Erl s'a făcut la Tecuci alegerea unul membru în consiliul comunal la colegiul al 11-lea.
I). Spiru Adamide a întrunit 130 de voturi şi-a fost proclamat ales.
Consiliul tehnic superior a aprobat deschiderea unei strade care să străbată grădina Oteteleşanu şi să pună ast-fel in legătură strada Nouă cu strada Teatrului din Capitală.
D. I. Chiriţescu a reuşit cu un deo' sebit succes la examenul de admitere In şcoala politecnică din Paris.
D-sa a eşit intiiul printre candidaţii străini cari s’aă prezintat la acest examen.
PROCESUL LI6EI
O manopera scandaloasă
Prin o manoperă nedemnă şi scandaloasă, preconisată in tot timpul şi în toate oeasiunile de colectivişti; procesul intentat de d. Perieţeanu-Buzăă, membrilor actualului comitet al Ligel Culturale s’a judecat.
La ora 10 şi 15 minute dimineaţa, iu absenţa defendorilor şi a apărătorilor lor, avocatul Primăriei, Căpitanul în retragere Şoimescu, in unire cu ajutorul de judecător al culorel de Roşu, aft strigat procesul care era al 23-lea la ordinea şedinţei, şi în două minute s’aă tradus în fapt ordinele primite. Comitetul Ligel, în absenţă, prin surprindere şi cu o procedură demnă de jurisconsulţii pădurel Vlăsiel, a fost condamnat la evacuarea imobilului, admi-ţindu-se execuţia provizorie.
Ceea-ce constitue infamia este că s’a strigat şi judecat procesul Înainte de timp. Inţadevăr, să ştie de toată lumea că s’a admis în această ca udă urgenţa, şi prin urmare toate termenele date au fost scurte; să mal ştie asemenea că din toate judecătoriile din Capitală cea mal încărcată este cea de Roşiu, unde media proceselor zilnice este de 70, şi pentru orl-cine are cea mal mică idee de modul cum se pun pe condică şi ordinea în care se judecă procesele la judecătorii, ştie că în tot-d’a-una procesele urgente vin ca ordine la finea ce-lor-l’alte şi nu se judecă înainte, decât numai atunci când părţile fiind prezente cer aceasta în comun acord.
Procesul Ligel trebuia să fie aşezat cel
din urmă, adică al 58-lea din această
ei; — iar nu al 23-lea, după cum cu intenţie a fost aşezat.
Dar să presupunem că al 23-lea era ordinea normala; este admisibil ca in 15 minute, nu d. ajutor de judecător lordanovicl — judecătorul lipseşte in congediu — ci chiar un judecător inteligent şi cu experienţă să fie in stare a judeca 22 procese, cu deosebire la Roşiu şi cele d'intiiu de pe condică ?— Imposibil, chiar in caşul cînd natura a-cestor procese ar fi fost simpla speţă a chemărel la interogatoriu ; căci sunt 22 de jurnale, minute de făcut, şi semnat, şi e aproape de mintea chiar celor mal naivi, că acest lucru este imposibil de făcut in 15 minute.
S’a luat in judecare procesul chiar înainte de rîndul şi ordinea arătată pe tabloul afişat la uşa judecătoriei.
Mal mult încă, d. advocat N. Obregia, procuratorul d-lul Neniţescu, era în sala de şedinţe a judecătoriei şi’şl aştepta rîndul ca să poată vorbi în numele clientului săd, şi a rămas surprins cu totul, cînd d. advocat Vişan, care sosise la ora 10 şi 20 minute, ia comunicat infama înscenare. D. Avocat Obregia arată că la 10 şi 10 minute dimineaţa era în acelaş loc în sala judecătoriei şi nu a auzit absolut de loc strigindu-se conform legei şi usului, Procesul Ligel şi numele clientului său.
Acestea dovedesc odată mal mult cum s’a făcut strigarea şi graba culpabilă şi scandaloasă ce s’a pus în obţinerea unei hotărîrl care nu face două parale.
Ilusiune deşartă însă pentru d-nil colectivişti şi întreaga şleahtă Perieţeanu, Sihleanu & Comp; chiar astă-zl d-nil a-vocaţl procuratori al comitetului au făcut apel la Tribunal contra acestei hotărîrl scandaloase şi afl cerut suspendarea execuţiei.
CORESPONDENŢĂ DIN CONS-TANTINOPOL
(De la trimisul nostru special)
„Cobra4* In Ilosfor.—IJn spectacol îngrozitor.—Atacul Bănccl otomane. Măcelul.— Asaltul de Ungă A-genţia romlnă. — Numărul victimelor.
„Cobra44 In Bosfor
Joui dimineaţa, la orele 10, am a-juns în apele Bosforului pe bordul vaporului romîn Cobra.
Eram în total vr’o 280 de călători. La Therapia, unde vroiam să debarcăm, am fost întîmpinaţi de d-nil Nanu, însărcinat de afaceri al legaţiunel romîne, şi de vice consulul Georgescu, cari ne-aii comunicat, că in ajun, adică la 14 August, au izbucnit grave turburări in oraş şi în consecinţă e cu neputinţă să deschidem în oraş.
Noi, neştiind gravitatea situaţiei, totuşi am înaintat spre Gonstantinopol, unde am ajuns la ora 1 după amiazl.
Un spectacol Îngrozitor
Era îngrozitor spectacolul ce ni s’a prezintat. iMme imensă, cuprinsă de o spaimă de nedescris, era adunată pe cheiul Galata. Plutoane de trupe cu baionetele scoase alergau în marş forţat în spre casele din spatele Agenţiei Ro-mlne de vapoare şi după cite-va minute văzduhul era zguduit de mii de puşcături.
Ce se înttmplase ?
Iu casele diu dosul Agenţiei Roiufne de vapoare s‘au refugiat sute de familii armene, implori ml protecţia rominilor.
Armenii aii baricadat toate porţile şi uşile acelor case. dud au sosit trupele turceşti, la comanda unui colonel, ele aii dat ioc.
Armenii răspundeau şi ei cu focuri de revolvere. Zeci «Ic soldaţi şi trecători Îngroziţi, aii căzut scăldaţi In lacuri de sluge.
Romînil sosiţi pe vaporul Cobra, cuprinşi de groază, s’au refugiat pe bordul vaporului şi s’au întors înapoi la Therapia, un fel de mahala sau staţiune de vară a Constantinopolulul. De aici mare parte a pasagerilor, însoţiţi de personalul legaţiunel romîne şi de d. Coandă, directorul serviciului de navigaţie, aii descins la Summer Pala-ce Hotel. Alţii mal îndrăzneţi, printre cari şi corespondentul d-voastre, s’au întors cu Cobra la orele 5 p. m. la Galata, unde n’am putut descinde de cât seara tîrziu şi numai sub protecţiunea trupelor turceşti.
Atacul Băncel Otomane
Miercuri, in ziua de 14 August, după amiazl la ora 1, aproape 100 de armeni înarmaţi au pătruns în splendidul palat al Băncel Otomane situat în An-cienne rue de Pera. Poliţia informată de acest atac a sosit imediat, împreună cu numeroase trupe.
S’au schimbat numeroase focuri între bandă şi trupe, pînă cînd în cele din urmă spre seară, armenii,—în [urma intervenţiei puterilor,—aii capitulat şi s’au refugiat pe un staţionar englez.
In timpul cînd lupta se urma la Banca Otomană şi trupe noul se dirigeau în marş forţat spre acea parte, o bombă a fost azvlrlită fu mijlocul trupelor concentrate la Cjalata Seral. Bomba a explodat imediat şl 16 soldaţi aft fost omorlţî.
O altă bombă a fost aruncată în Grande rue de Pera, în faţa magazi-
nului Mir şi 14 soldaţi aft fost o-mortţf, iar doui ofiţeri grav răniţi.
Măcelul
După ce Banca Otomană a fost pusă la siguranţă, a început un măcel ins-păimîntâtor.
Bande de turci înarmaţi şi fanati-zaţl in faţa trupelor şi sub ochiul poliţiei omorau pe toţi armenii, bătrini, tineri, femei şi copil,— pe cari îl întîl-mau in drum sau prin prăvălii. Spre seară toate stra«lele din Clalata şl Pera eraft pline «le sluge : ţl se părea o inundaţie. Sute «le căruţe treceafi pe strade Încărcate cu cadavre.
Bandele de Turci aii prins pe urmă curaj şi au pătruns prin casele locuite de armeni, pe cari după ce le-au devastat, au scos pe armeni de ceafă şi i-au măcelării in faţa soldaţilor cu o cruzime de neînchipuit.
Asaltul <le lingă Agenţia Romlnă.
A doua zi, la 15 August, imediat după sosirea Cobrei, casele din dosul A-genţiei Romîne de navigaţie, aii fost a-saltate de trupele turceşti. După o luptă îndelungată armenii refugiaţi aici au cedat în faţa forţei armate.
Era un spectacol groaznic a vedea atîlea trupe în jurul unei case unde se refugiaseră 40 de armeni.
Aa orele 4 p. m., toţi armenii fură măcelăriţi. Şea se case din dosul Agenţiei Romîne au fost distruse de turci şi sub ruine peste 70 de armeni. Intr’o casă se afla un depozit de gr iu: clţi-va armeni s’aii ascuns in grîu, dar spre nenorocirea lor, căci au fost omo-rîţi de baionetele soldaţilor turci.
In strada Sarab Inskelessi o casă mare este distrusă cu desăvârşire, aici au fost omoriţl Joui seara vr’o 30 de armeni. Trotuarul şi din faţa casei e plin de sînge: Iar zidurile caselor de prin vecini suut pline cu pete mari «le sluge, pe cari le-aft făcut soldaţii ştcrgîndu-şi mliuile.
Numărul victimelor.
Azi, Vineri, la 16 August, pe puntea Galatha au fost omor îţi patru armeni.
Staţionarele, marilor puteri aii intrat cu forţa în oraş şi au luat poziţie în faţa Galathel.
££După o statistică oficială turcească, — căreia însă nu-l crede nimeni, — aii fost omoriţl:
In cartierul Galata . . .	608 armeni
»	»	Haskey (Cornul de aur),	204	»
»	»	Stambul ....	150	»
»	»	Pera .... ■	160	»
Total. . .	1122	»
Dintre turei aft fost omorlţî 2SO de soldaţi.
Se crede însă <*ă aft fost omorî ţl peste 3000 de armeni, ale căror cadavre în mare parte aft fost aruncate în Bosplior. In curînd apele Bosphorului vorscoa-te la suprafaţă cadavrele şi a-tunci se va putea stabili aproximativ numărul omorlţilor.
BULETIN ECONOMIC
(Raportul Seniaphorului de Brăila) Brăila, 17(29 August 1896.
Piaţa noastră de 3 zile este foarte calmă, la grîne mal cu seamă este o scădere colosală, Iu comparaţiune cu preturile din săp-tămtna trecută; principal se plăteşte pentru grine bune aproape 100 lei mal puţin pentru vagon. Grine bune nu se plătesc mal scump de cit 1055 pină la fr. 1070 p. vagon. Grinele secăroase suut şi mal scăzute. Cel mal bun grifl secăros se vinde cu 800 lei vagonul. Secărurile sunt mal negligeate, şe plătesc cu 15;20 lei pr. vagon, mal eftin. Orzele de furagifl se menţin la preţurile vechi.
CUTIA CU SCRISORI
D-lor I. Dimovich et C-o. Loco
Prin aceasta vă rog a primi mulţumirile mele pentru serviciul ce mi-aţl făcut, îndem-nîudu-mă de a cumpăra de la d-v., o Casă de fier sistem «Ratner», de oare-ce cu ocaziunea spargerel ce am suferit în noaptea de 11 (28 curent, Casa de fier «Ratner», de calitate B No. 2, ce mi-aţl furnizat, a rezistat pe deplin încercărilor spărgătorilor, ast-fel că o sumă mal Însemnată ce a fost lulr’insa a fost scăpată.
Drept recunoştinţă, voifl recomanda Casele d-voastre printre cunoscuţii mei.
Vă salut cu toată stima, Sintou Weisman, strada Bărăţiel, 9
Bucureşti, 14 (26) August, 1896.
j»i*. i / iT.s/f
Maladii de copiî şi interne
După o practică îndelungată In clinicele de Cot*if şi interne, de la Facultatea [de Medicină din Paris, intorcindu-se s’a stabilit Cale» Moşilor 53.
ConsultaţiunT de la 1-3 şi de la 6-7 p. m.
153_____________L___________15-13
0"' STERIE N. CHIRCII
IX Polikangasse—No. 10. Viena
Consultaţiunl cu celebrităţile medicale ş cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
129_____________________________
Doctorul I. G. Radovicl
de la facultatea de medicină
DIN 1*4 RIN
dă, pentru restul verii, consultaţii la Sinaia. Vila Radovicl Calea Predeal 12. 157	JO-8
METODA GASEEY-OTTO-SAUE»
pentru Învăţarea limbilor moderne
Avantajele aoesteî metode constafi în fericita împreunare a teoriei cu practica, în construirea clară şt ştlln ţifloă a gramaticei in legătură ou exerciţii practice de rorbire, în consecuenta ereoutare a problemei pentru prima oară olar înţeleasă de a inrd[a pe şcolar vorbească ni să acrie cu adevărat limba străină.
Ediţiile noul sunt cu îngrijire revizuite şl îmbunătăţite.
Chiar acum a apărut pentru Romini:
Elemente de gramatica franceza de Ludoric Lelst, leg. lei 3.
Mal înainte a apărut pentru Romînl:
Elemente de. gramatică germană de Ludovic Lelst, leg. lei .7.
Cărţile de învăţătură după metoda* Gaspey-Otto-Sauer cuprind pînă acum limbile germana, englezii, franceză italiană, greacă modernă, polonă, portugheză, romlnă, rană, spaniolă, turcească. Ele «e compun din gramatici, mici cărtt de rorbire, căr[l de citire, traducere "l de conrersa[iune. Prospecte complecte (şl pentru eiiglejl, anuruianl. franţuji, greoi, itallonl. olandejf, portugejl şl brazilieni, spanioli, etc.j gratis şl frauoo. Se pot procura prin toate librăriile din Horn inia.
Editura Iu lins CJroos îti Hoidelberg.
INSTITUTELE-UNITE IAŞI
Iustitutele-Unile din Iaşi, fundat în 1866 de către o asociaţie "de profesori universitari şi secondai'!, situat în partea cea mal higienică a oraşului, compus din două mari clăd'rl pentru clase şi dormitorii, două mari grădini pentru recreaţii, (despărţite de curtea de serviciu), face cunoscut Onor. părinţi că primeşte elevi interni şi externi atît pentru cursul primar cit şi pentru cur-sul de liceu complect.
Despre modul de tratament, educaţiu-ne şi instrucţiune ce se practică in a-ceaslă scoală, este de notorietate publică că asociaţiunea face mari sacrificii pentru a corespunde cerinţelor.
Deschiderea cursurilor la începutul lunel Septembrie. înscrierea se face de la 20 August in fie care zi de la 8—12 a. m. şi 2—5 p. m.
Condiţiunele de primire se trimit prin poştă la cerere. Uniforma obligatorie.
Direcţiunea
165
LICEUL SF. GHEORGHE
166—Calea Victoriei.—166
(In faţa Ministerului de Pinanee)
Acest institut coprinde pe lingă clasele liceale, un curs bine organizat de clasele primare. Studiile încep la 1 (13) Septembrie. Instalaţia respunde Intru toate unul asezămînt de instrucţie şi e-ducaţie. Profesorii aleşi între cel mal distinşi al învăţămîntulul public. Doi pedagogi străini, unul francez şi altul german, aduşi anume, vor conduce convorbirea elevilor în orele de recreaţiune Repetitoril pentru meditarea lecţiunilor sunt aleşi dintre studenţii facultăţilor repesetive. Se învaţă pe lingă studiile liceale, limba germană şi franceză in clasele primare, ca şi în cele liceale interioare ; limba ongîeza este facultativă Maeştri recunoscuţi de piano, vioară, danţ, şi scrimă.
Informaţiunl mal de aproape se pot lua in cancelaria liceului; se trimit prospecte gratis. Director, Ang. Demetrescu.
169
^otJ* INS*r*&
». » PISfMI
- IAŞI, STRADA BASC No. 8 -
Acest institut de băeţî, intrat acum în anul al 7-lea de la fondarea sa, se imparte in două secţii: una primară şi alta liceală.—In secţia primară instrucţia se predă, după programul statului de către un personal ales cu îngrijire printre cel mal meritoşl institutori al statului, l’e lingă cursurile cerute dc programele oficiale se vor mal propune limbile franceză şi germană de către profesori aleşi cu îngrijire din Franţa şi Germania. Prcparaţiile zilnice se vor fat e de către pedagogi romini şi străini.
|gln secţia liceală se primesc elevi cari urmează cursurile liceului naţional, ce e alăturea, găsind în institut o bună şi igienică întreţinere materială precum şi o zilnică şi conştiincioasă pregătire a lecţiunilor. Elevii ambelor secţiuni vor fi In conţinuţi supravegliiaţl de către pedagogii romînl şi străini cari ii vor sili să vorbească limbele lor respective.
Succesele diu trecut, vădite prin desvoltarea din ce în ce mal mare a Institutului sunt destul de puternică chezăşie pentru viitor.
Pentru orl-ce lămurire să se ceară broşura explicativa a Institutului avind grija a-şl dă a-dresa lămurit şi citat; această însă Înainte de 25 August a. c. cind încetează înscrierile, numărul elevilor ce se pot primi fiind restrins.
Direcţiunea
169	6-3
ESUEUE
DE DOIIAIŞOA KK
(fundat în 1890)
Directoare. Doamna G. II. Lolliot
Deschiderea cursurilor primare, gimnasiale şi liceale se va face la 9 (21) Septembre. Elevele interne pot fi instalate chiar de la 1 ("13) Sop-lembre.
Institutul se poate vizita în toate zilele: cererile de informaţiunl şi do prospecte se vor a-dresa directoarei
Directorul studiilor: II. I,. T.olliol.
163	15—4
LICEUL MODERN DE FETE
DIRECTdRE: MARII ENIU BiLTEAMU
BUCUREŞTI, CALEA, MOŞILOR, No. 162
NOUL INSTITUT DE BĂEţI
— Bucureşti, Calea Plevneî 104 —
Sub direcţiunea d-lor I. CLINCIU şi G. POPA Profesori la Liceul Lazăr
Cursurile primare şi liceale vor începe la 1 Septembrie cu următorul corp didactic:
Ion Clinciu, licenţiat In litere şi lilosofie, prof. de istorie la liceul «Lazăr».
George Popa, licenţiat în litere, prof, de limba latină la liceul -Lazăr».
George Coman, doctor în filosofie, prof. de limba germană la «Seminarul Central».
Nicolae Colceag, licenţiat în litere şi filosofie, prof. de limba elină la ginmasiul «Şincal».
George Adamescn, licenţiat în litere, prof. de limba romînă la gimnusiul «Şincal».
Ion Bidu. licenţiat în litere, prof. de geografie la liceul «Mihaiil Viteazul».
Aurel Snciu, licenţiat în matematici.
Doctor Răutzoiu, prof. de higienă şi medicul iulernatulul.
George Sima, absolvent al facult. de litere şi filos.
L.	Leveque, prof. de limba francesă.
M.	Schroff, absolvent al facultăţii de litere.
D. Ghimpa, licenţiat în sciinţ. fisico-chi-
mice, profesor la liceul «Milial Viteazul».
Lt. Paul Angelescu, absolvent al şcoalel speciale de artilerie şi Geniti.
Nicolae Clinciu, student al facultăţel de ştiinţe naturale şi al facultăţii de medicină, an. IlI-a.
Nioolae Angelescu, laureat al şcoalel de Belle-arte din Bucureşti.
Eugeniu Constantinescn, absolvent al conservatorului.
Ion Gălescu, fost director şi institutor public.
Nicolae Moceanu, student in drept.
Rndolf Fischer, »	»	»
Gheorghe Stoian, student in medicină.
Goorges Bobillier, absolvent al gimnaziului din Besanş.on.
Dumitru Lecca, sub-directorul institutului.
înscrierile încep la 15 August.
Sunt primiţi şi elevi, cari neavându-şî încă situaţiunea şcolară regulată, doresc să ’ treacă examenul de înscriere la seoalele publice.
Prospecte se trimit gratutit după cerere.
151	15-10
INSTITUTUL SCHEVITZ-THIERRIN
51 Strada Scaunelor 51 Fondat în anul 1847 Invăţămîntul primar şi secundar
Local foarte sănătos, în oentrnl Capitalei, transformat ou totul după cerinţele hygtenice moderne. Dormitoare, sofra-gerll şi clase spaţioase şl bine aerisite. Sală mare de gira. nastlcă ou toate aparatele trebuincioase. Calorifer ras* ptn<llii<t prin toatA eiwa o căldură egrnlă ţl temperat A.-Sală de băl cu un mare basin de 20 metri patraţl, cu duşi şi aparate de încălzit, precum nu există nici intr'o altă şcoală a ţărel.
Studiile după programa Statului.
Examenele la ocoalele publice. ^
tnrătămintu! limbeior franceză oi germană. Musica vocală ai instrumentală.
Personal didactic des.
îngrijire părinţeaseă. Medicul şcoalel d. Doctor Kremnitz looueţte în proprietatea Stabilimentului.
Institutul «Sclicvitr. Therrln» n*a avut niol o dată nevoie de reclamă. Succesele dobindite de la fudaţiunea lui, numărul cel mare de oameni însemnaţi în tară cari ad primit iuetrucţiunea lor primară şl secundară in acest Institut, retultatelc satisfăcătoare obţinute la examenele publice, numărul elevilor din ce în ce mal mare sunt pentru «Iu-Miluitul .SclirvitZ'TIiicrriu» laudele ţl reclamele cele mai bune.
înscrierile se vor primi de la 12124 Jugust.
Cursurile vor începe la 1 Septembrie.
i44______________________________27-17
Doctor MIRON
Azistent de clinică la spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 CoDsuItaţinni de la 1 — 4 p ni.
In Septembre viitor, această şcoală intră în al 2-lea an de la înfiinţarea el. In anul trecut, primul el an, a avut LICEU COMPLECT, CURSURI SECUNDARE, CLASE PRIMARE şi GRADINA DE COPIL Eleve interne, externe şi semi-interne.
Personalul didactic ales în condiţiile şeo-lelor Statului. Regim şi local igienic. Educaţie sănătoasă.
Anul trecut, deşi primul, s’au presentat 5 eleve la bacalaureat, din cari 4 afl reuşit pe deplin.
Se trimit PROSPECTE ori cui va cere.
168 10-2
BUŞTENI
LocurT de case de Vînzare
Situate in cea mal frumoasă posiţie din Buşteni, în apropiere de gară, lingă Valea Cerbului. la adăpost de vinturl.
Un loc de 3 pogoane este rezervat pentru Casino şi parcu.
A se adresa la Societatea de Construcţie, Strada Doamnei BucurescT, safl Ia Buşteni, la d-nu Eliescu, îngrijitorul proprietăţel.
Fabrica de zahăr de la Chitila
Agricultorii care doresc a cultiva sfecle, se pot adresa prin poşta Administraţiunel fabrice!, Bucureşti, Calea Victoriei 118, pentru judeţele Ilfov, Prahova, Buzăfl, şi Vlaşca : iar pentru judeţele Dâmboviţa şi Argeş : D-luT M. Th. Pissa—Gara Titu.
164	6-3
Hcliiinb şi vtn«l edili
CUMPĂR
CUMPĂB
CTJMPĂB
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubiner safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. d-lor cerere mă voifl prezenta la domiciliul
La cumpărători şi vînzătorl.
BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE
LEON WEISMliLUTH
Bucureşti, — strada Carol I, No. 20
vis-a-vis de noul palat al Poştei
Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul mefl in tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, sinarande, perlo, etc.
Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate
Bogat HMOrUmeut cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele inal noul.
Mare depou de ceaHoruiee de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor.
Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă.
At«der special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.	89
www.dacoromanica.ro
E P O C A

7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 8trada Lipscani No. 5
Cutnpărtt şi vinde efode publice şi face ori-ce schimb de nmnezl.
Cursul pe ziua do 18 August, 1806
labu
Amortisabilă. . . t. do Stat (Cov. R.) . licipale din 1883 »	*	»	1890
Scrisuri Funciar Rurale .
Urbane . »	»	» Iaşi.
Acţiuni Banca Naţională. »	»	Agricolă	.
» Dacia Rominia asig. » S-tea Naţionala asig. S-tatoa de Coastrucţiunl . Florini valoare Austriacă. Mărci Germane .	.	.	.
Bacnote	Franceze	.	.	.
»	Italiene.	.	.	.
»	ruble hîrtie	.	.
Curap.		vmd	
— 86	V»	80	
96		96	V.
101	—	101	*/»
94	8/«	95	*/«
95	»:*	%	7«
92	3/.	92	
88	•/.	88	V*
82		82	7»
1640	—	1650	
214	—	218	—
438	—	442	—
458	—	462	—»
178	—	ISO	—
2	ti	2	ii
1	23	1	25
100	—	101	—
89	—	93	—
2	65	2	70
Imprimare a cm marinele dubtu-citindrice, din abrica Albert & Frankenthal şi cu carac-ere din fondcria de litere Flinsch din Frank-
urt AjM'
■nmmHm
MARE DEPOU
DX
Burlane de Basalt,
, ŢETE DE PLUMB,
FER ŞI TUCIU
PortunI de cinepă, şi cauciuc
Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl,
tout â l’ăgout, gaz, etc. la
HMS HART
BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI
*4?
46
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L’EBOUT
Şt pentru încălziri centrale
?
(100-69)

ATELIER DE LACATUŞERIE
şi pentru
- COHfS TBl I CTM MJNfJE DE EIEH —
I. HAUCr
Sti’ada Isvor, No. HO Bucuresci —
efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balooane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
spelalitate florărie, Mere, gradine ne earnă, pavilioane in fier ele. ele,
Primesc comande neutru Provincie:
— Brcţurî Jlotlerate —
100 -71
1 Cea mal bună Apă Minerală purgativă
E8TE ACEA DE LA
BREAZU-IaşI
premiată cu Medalia de aur
{ la expoeiţiunta coo-li eratorilor din fără
Bucuresci 1894
şi recomandată de d-nil medici
EFECTE PROMPT ŞI SIGUR
D0SA MICI GUST PLĂCUT Cereţi dar nnmaî
11*1 jOE bre axe
caro se găsesc la toţi vînzătoriî de Ape paminorale din ţară 47	13-9
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Stradn Clementei No. 8.
MMM—
0 IDEE GREŞITA
Toată lumea credea că Alessandriu e cel mal hotârît liberal—faptele dovedesc contrariul.
Ce Însemnează celle 20,000 două zeci mii bntelil 15,000 einol spre zece mii litrari
C O GN AC
Pe eare Alrtmnndrln l’a conservat în timp de trei ani in pivniţele fobncel sale, şi azi îl pune In consumaţie, peu-tru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate in ţara Romîneasca, otrăvesc sto-machurile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hh-dăO; de aceea
Obicinuiţi Conservatorul Cognac Alexandrii!
Cereţi flacoane originale in forma buteliei şi a etichetei inserată aci.
La toate Magasinurile
nr Feriţi-vă de Contrafaceri -om
Cererile se fac Alessandrlu-Bu-cnresci.
93	36—19
Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut
Conţine c«rne de boli digerată şi fâc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunlle grele saăne-
suflciente. E o hrană admira! ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrini, precum ri pentru toţi acel cari n’ati poftă de
ae-21
mîncare satt nu pot suferi miucările,
Puritatea Pepsiuei lui Chapeauteaut
u făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PA8TEUR.
30 Farmacia «Vial>, 1, rne Bonrdalone, Pari».
tser Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune -ug |
HOT£L ITIHI
fost MISIR
IAŞI, strada "V^eoliie TVo. 41.
se recomandă onor. public prin cur&ţeuia exemplară. Diu nod aranjat, situat în centrul oraşului, în cartierul exclusiv comercial, în apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 lefi 50 în sus. Servicifi prompt. GrajdiurI spaţioase cu apă în curte.
Antreprenor M. MEISI.R
82	36-2
COMPANIA GENERALĂ
DE
Conducte de apă din Liege
NltlRSALA BOILiNIEl
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37
Aă fost transferate Calea Grlvlţei 23, BnenrescI
Singura! antreprenor al branşamentelor particulare din Bucuresci
Antreprenor al didribuţmnilor de apă ‘pentru R.-SaBAT §i SINAIA
Execuţi tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii ţi particulari
FÂNTÂNI, LAVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’fiGOUT, BĂI, AP0METRE
Mare depoft de tabnrl şl aparate pentru acest gen de lucrări
Afacerile suni tratate direct in Biurourile noastre saă prin in termediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului.
Inginerul, Director al Lucrărilor
Ii. BONNET.
50-34 B
lllllll	IUI III 1111 II ■! —
27
FERESTRE Şl UŞI GATA
Cel mal mare depozit de
BUSUMEL
de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de la 107* centi-metre la 181/» centimetre lăţime 3 ctm. cu Ln. 2,10; 4 cmt. cu Lu. 2,60; 5 ctm. cu Ln. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor
E. LBS8EL
—Calea Plevnel 103.—TelelpnJ
Adresa telegrafică. Lcsscl, Bucureşti.
(24—2
99
PATRIA
66
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL TĂRSAT LEI CIN MILION
Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15
Societatea *Patria> se recomandă pentru
A8IGURÂRi ASUPRA YIEŢBÎ
pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară
Representanţa generală pentru Bucureşti strada îs	Lipseau! No. 23 (Hanu cu tel)
îl E RUŞINE
fiind-eă obrazu-I de altminteri este drăgălaş, este desfigurat prin nişte necurăţenii a le pieliţei şi sărmana na putut afla de cît abia acum, cit de repede s’ar fi putut debara-JjJ sa de el cu
Pouinda de obraz «le Lngoş a farmacistului YCrtes
care pomadă se bucură de un renume şi I de o favoare universală, ca cel mal bun şi I mal sigur remedia pentru înlăturarea grabnică şi radicală a pistruelor, petelor, bureţilor şi cojilor şi în genera a tutulor impurităţilor de pe pielea obrazului'
1 Borcănaş a 3 lei şi 6 lei.
şi o barbă minunat de frul moaşă se capătă în modul cel ma-sepede şi mal irgur prin Pomada regeneratoare a d-rulnl Henffel
Această pomadă neîntrecută e cu desăvlrşire nevătămătoare pentru piele şi prin întrebuinţarea el chiar la flăcăi tineri de tot, capătă o barbă frumoasă şi elegantă şi nişte mur-tăţl admirabile.
I Borcan 3 şi 6 lei.
87
Depou general Drogueria BRUSS, Bucureşti, Bulevardul Elisabeta
12-9
La Tipografia EPOCA se vinde hîrtie maculatură cu 45 haui kilogramul, în pachete de 10 kilograme.
89
Cea mat renumită
FABRICA DE PARCHETE MASIVF
IN ROMANIA
SPECIALITATE
Parchete americane şi de lux
Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial
TÂRPLARIA MECANICA
Penţru mobile şi binale ; edificiurl publice şi autorităţi
Vânzare de lemnărie
Cel mal asortat depozit de lemnărie uscată
DUŞUMELE ŞI PEKVAZUItl
LEMNE DE FOC
tăiate şi despicate
Exploataţii de Păduri
BECHER şt DURRER
27 SOSEAUA BASARAB 29
BUCURESCI
25-23
1
I
ac
3
M*
©
s
J
5
RAŢIEI
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
OŢEL CAUT compus patnte CONGREAVE
M UÂIBIBIL ŞI XKNPlRClIBU
s
şi a mai multor autorităţi diu ţară
Acest oţel a fost încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şidej mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Euglitera, a căror certificate le posedăm.
Detaliuri, preţuri corente şt certificate se trimit după cert gratis şi franco.
Reprezentanţi şi depozit general (100—100) I. DIMOVICI * C-le
Bucureşti, str. Doamnei, 24	Brăila, calea Regală, 6

3
S
i
ALBERT ENGEL S»
CASA DE CONPIENŢĂ
Fondată în Bucuresci în anul 1853
Bumre§tt, Strada Carol, No. 37
Recomandă oner. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul săă asortiment de:
Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide.
Maşine cu lumina incandescentă, arzlnd cu spirt şi aplicabile la orî-ce lampă de Petrol. Sfeşui-ce şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cris-taluri franţuzeşti şi de Bohemia. Rotitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru fâcut Îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşilie pentru tocat carne. Taclmurl de Alpaca pentru'JJmasă.^jVas e smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Ori-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier Su tabli şi vergele Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a cablate decalitru lei 3,50 fTanco la domiciliu. Uleia de rapiţă dublu rafinat.
Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru ori-ce articole de metal.
Serviciu prompt ti preţuri moderate te garantează
69	25—£5
CC PREŢURI FOARTE REDUSE
Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc.
MAŞINE
DE
Bucătărie
Sistem american
Cele mal practice şi cele mal solide.
Băi de zinc, Dnşe, Water-Closete, Tont- W* eg ont etc. etc
Tamar Indian Crrillon
Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 3 fr. 50 cutia
Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmacîle, 8-8
ALBERT BAER
BUCURESCI, Strada Numa Pompiliii No. 7
JLITO-TIPOLÎ RAFIA
Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, caete de caligrafie şi desemn, nvrage şciiuţifice ilustrate, etichete pentru tot Ie-fhl de industrie şi comerciu. Asemenea şi comp-turl, hîrtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc.
Fabrica de Cartonase
Specialităţi: Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăriî, Parfumeril, etc. etc.
Preţuri curente grăite şl franco
Se trimete uu amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică.
(66)	(25-25)
Bucuresci.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3.
www.dacoromanica.ro