SERIA n.—ANUL n, No. 229. Ediţia a treia JOI, 15 AUGUST 1896. NUMĂRUL 10 BANI NUMaRUL 10 BANI ABOMA3IMTELE încep Ia 1 şi 15 ale fle-cărellonl şi se plăteae tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţ» şi streinătate prin mandate poştale Un an !n ţară 30 lei; In streinfttate 50 lei fase luni ... 15 » » > Î5 » rel luni . . . 8 » > » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI-No. 8 ANTUM CIURIliE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la admtnuttaţie şi la toate oficiile de publicitate Anundurl la pag. IV.......0.30 b. linia » » » III........i.— lei » * » » II.........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndull Un num&r vechii 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI -No. 3 Consecinţele afacerii de la Galaţi Intrarea în acţiune a antreprenorului lucrărilor din Galaţi, prin reprezentantul său, constitue un moment hotârîtor în această scandaloasă afacere. E deci neapărat să ne dăm seamă de urmările a-fa cer ii. Malaxa, ale cărui gheşeftari le-am denunţat încă de acum şase luni, ale cărui abuzuri au fost date în vileag de chiar amicii săi, care e veştejit de însu-şi raportul procurorului general, ale cărui acte au fost declarate de guvern nelegale şi vătămătoare intereselor comunii, a beneficiat până azi de sprijinul guvernului, care prin aceasta a devenit complicele lui. Dar totuşi Malaxa nu va putea rămîne primar. El va fi revocat, ori va fi silit să demisioneze. Sacrificarea lui Malaxa se va face cu tot dorul guvernului d’a-l menţine. Se va face contra voieî lui. Desfidem pe guvern să-l mai ţie. Forţa lucrurilor, dacă nu guvernul, îl va isgoni. Guvernul nu va avea in această ocazie nici beneficiul d’a fi pedepsit pe un vinovat. Căci el a făcut totul pentru a’l menţine şi înlăturarea lui se va datori împrejurărilor situaţiei lui imposibile, se va datori antreprenorului Georgi, numai guvernului nu se va datori. Iată în adevăr situaţia. Georgi autorizat de d. Malaxa care a încheiat transacţia, a făcut comanda pentru executarea planurilor modificate ale tramwayu-lui. Guvernul sfărîmind transacţia, Georgi va intenta proces comunei Galaţi care a iscălit transacţia, primarul sicînd că are aprobarea ministerului. Primăria nu se poate apăra în contra lui Georgi şi nupoate susţine părerea ministerului cum că transacţia nu e valabilă de cît aruncînd vina pe Malaxa şi susţinînd că oraşul nu e angajat prin iscălitura lui Malaxa, care nu obţinuse autorizarea ministerială. Malaxa fiind însă primar, va trebui să pornească această acţiune în contra lui Malaxa particularul. Iar acesta va trebui să. se apere în instanţă, în contra primarului Malaxa şi avocaţilor primăriei. Această situaţie nu e tolerabilă. Evident că aceasta nu se poate. Nu e altă soluţie de cît ca Malaxa să fie dat afară. Insă isgonirea lui Malaxa nu se mai datoreşte ast-fel unui sentiment cinstit al guvernului, ci se datoreşte lui Georgi care porneşte procesul. Guvernul a ţinut şi vrea să ţie pe Malaxa. Georgi îl doboară. Dar odată Malaxa isgonit, scandalul nu e sfîrşit. Comuna Galaţi, acţionată de Georgi, representată d aci înainte de un alt primar, va chema în garanţie pe Malaxa care a pus pe Georgi să facă cheltueli pentru e-xecidarea unei transacţiuni ne a-probată de minister. Evident că Malaxa nu se va resemna să plătească 500.000 lei din pimga sa şi va chema la rîn-dul lui în judecată pe Stolojan, care în mod implicit a aprobat transacţia pe care a sfărîmat’o pe urmă. In adevăr, este o aprobare formală cînd unui primar ce-i zisese: « Vă rog, d-le ministru, să aprobaţi transacţia >, ministrul îi răspunde: «Vă înapoiez toate actele împreună cu avisul consiliului technic, care e favorabil transacţiunei». Aşa dar, două situaţiuni sunt posibile : Ori Malaxa va rămîne primar şi atunci vom fi faţă la procesul între primarul Malaxa şi particularul Malaxa ; Ori Malaxa va fi revocat şi vom avea procesul sub această formă: Oraşul Galaţi luptînduse cu Georgi va chema în garanţie pe Malaxa care va trage în judecată pe guvern. Guvernul ese compromis din a-ceastă afacere, ori cum ar suci-o. Soarta lui e în miinile lui Malaxa şi ale lui Georgi. Trebue să ne aşteptăm dar la toate tîrgurile unui guvern ce şi-a pierdut minţile, faţă cu Malaxa şi faţă cu Georgi. PARTIDUL LIBERAL IV Partidul liberal a dus-o din expedient în expedient. Ideile pe cari le proclama la 1848, au fost un expedient pentru a parveni, dovada ca îndată ce fruntaşii—exceptînd pe Rosetti—aQ ajuns a căpăta oare-care însemnătate politică, aQ renegat acele idei, transformîndu-se în politicianl de cea mal urîtă specie. Expedient a fost campania de infamii şi de calomnii în contra M. S. Regelui, dovadă că îndată ce ati fost în poziţie de a fi consilierii tronului, partidul a devenit cel mal linguşitor şi mal tîrîtor. Expedient a fost pentru dînsul răsboiul de la 1877, dovadă că de şi a pierdut Basarabia, totuşi a continuat a exploata cu neruşinare a-cel eveniment nenorocit, împodo-bindu-1 pentru gură-cască cu flori ca independenţa, egalitatea, bravura curcanilor, etc. Expedient a fost în mîinile acestor politicianl chestia naţională pe care astă-zl o batjocoresc. Căutînd in viaţa lor politică, nu găseşti un act serios, făcut cu re-fleeţiune şi cu un scop utilitar; totul este spoială, şarlatanie şi decor. De aceea îţi vine milă cînd vezi cum astă-zl aştern pe cearşafurile lor numite gazete, articole chilo-metrice, în cari, cu o banalitate plictisitoare, povestesc basmurl insipide. Vezi zilnic articole cu intitulări ca următoarele: «Marina noastră», «Săteanul», «Finanţele noastre» , «Soldatul romîn», «Comerţul nostru», «Industria noastră», «agricultura noastră», etc, etc. Şi ce credeţi că cuprind articolele cari se scriQ sub vagile şi generalele titluri amintite ? Nimic de cît fraze goale pe tema liberal-naţionalâ. Cine a înfiinţat marina noastră? Se întreabă gazetarii colectivişti. Noi, răspund tot dînşil. Cine a ridicat pe ţăran, talpa casei? Noi, răspund natural tot dînşil. Cine a dat impuls comerţului, industriei?... ...Noi şi numai noi, aceasta este concluzia invariabila. Apoi de la aceste materii foarte precise şi tratate în mod foarte circumstanţial, colectiviştii trec la chestia instrucţiei, la aceea a. drumurilor de fer, la aceea a fortifi- caţiilor, pentru a ajunge la docurî şi la podul peste Dunăre şi la... portul Constanţa! Şi după ce fac ocolul tuturor a-cestor materii devenite banale, apoi cînd ultimul subject este epuizat, gazetarii colectivişti o iau diu capăt earăşl cu chestia «marinei», cu aceea «a săteanului», d’a-capo al fine! Lipsiţi de orl-ce scrupul, îndrăznesc să susţină dînşil, cari nu au avut nici odată un om cu cap bine organisat şi cu vederi în adevăi sistematice, că tot ce s’a făcut în ţara romîneascâ se datoreşte lor, iar conservatorii nu au făcut de cît să strice ceea-ce dînşil urzeau sati clădeau. Ce să răspunzi la asemenea insanităţi ? Natural că ceea-ce răspunde un om cu mintea întreagă nebunului care strigă pe stradă că dînsul este împăratul Nicolae, saU prinţul Bismark... Colectiviştii şi marina! Colectiviştii şi săteanul, coleciiviştil şi instrucţia publică!... Dacă s’ar potrivi cine-va lor ca să intre în discuţii amănunţite, dis-cuţil cari nu în gazete pot avea loc, val de pielea şi de spinarea lor! Nu ar rămînea o singură afirmare care să nu fie spulberata. Colectiviştii o ştiu că această discuţie este cu neputinţa, de aceea sunt îndrăzneţi în afirmările lor, la... gazetă. Pentru ce însă, dacă sunt aşa de convinşi de meritele partidului, nu binevoesc d-nealor să o deschidă în parlament şah aiurea unde se poate discuta ? Timp de şapte ani, subt guvernul nostru, colectiviştii aQ fost reprezentaţi cu prisosinţa în parlament, prin cel mal capabili (?!) dintre el. Pentru ce nu aQ pus nici o dată discuţia pe acest teren?Pentru ce d. D. Sturdza s’a mulţumită vorbi în Senat de 1856, fără a se urca mal sus? Pentru ce toată combaterea ilustrului om de Stat colectivist, consista în a ne face fanarioţi şi trădători de ţară ? Pentru ce ? Pentru că de cîte ori a încercat pe ici pe colea să avanseze vre-o afirmare mal precisă , tot d’a-una era zdrobit prin răspunsurile oamenilor noştri politici. Cine nu ştie că toate discuţiile din parlament dintre el şi dintre noi, se sfîrşeaU în dezavantajul lor. De multe ori eraQ adevărate dezastre pentru colectivişti ... Dar de ce să lungim vorba mal mult pe acest subiect cunoscut ? Cine nu’I cunoaşte astă-zl pe colectivişti? Cine nu le cunoaşte actele şi faptele ? GESTIUNEA NAŢIONALA înscenarea din (ŞişeştL—Victima părintelui Lucaciu.— Acţiunea I*ro-tiştilor.— Protestarea d-luf G Pop de Ităseşti. înscenarea . Director fiul afirmă că în ajun, 21 c., nici o «lcpeţă adresată mie fu Bucureşti nu a fost oprită şi în seara acelei zile la 10 şi un sfert, primesc următoarea depeşă de la d. Georgi: «Aţiprimit telegramele noastre ce v’am expediat erl ?» Şi o altă depeşă: «Eri v’am telegraflat de 3 ori la Bucureşti, reclamaţi depeşile la biuroul central din Bucureşti care a telegrafist biuroulul din Paris că telegramele rămăseseră în depozit la Bucureşti, nere-mise în virtutea articolului din conven-ţiunea telegrafică internaţională, etc..,.» Ast-fel, cînd mi s’a afirmat în mod oficial înaintea d-lul avocat Disescu, că nici o depeşă nu sosise pe adresa mea şi nu fusese oprită, acel care a afirmat se inşelaşe, fiind că tr el telegrame fuseseră oprite. Ce trebuia să fac ? Să mă duc în Rusia pentru ca să comunic cu clienţii mei. Aşa am şi făcut. Am fost la Reni şi de acolo am telegrafiat la Paris. Dar vedeţi cit timp pierdut, cite chel-tueli, ce osteneală si cită inlirziere! In acest timp, termenul pentru a face recurs înaintea onorabilului consiliu de miniştri, în contra deciziunei d-lul ministru de interne, a expirat. Presa şi opiniunea publică să aprecieze ; tribunalele rămîne să statueze ; am deplină încredere în ele. Primiţi, vă rog Domnule, asigurarea sentimentelor mele distinse. Iosepli Ferrier avocat EDIŢIA a 3~a (Serviciul Agenţiei Romlne) Petersburg, 13 August. Ţarul şi Ţarina aâ plecat la ora un-spre-zece dimineaţa de la Peterhoff la Viena, via Varşovia. Marele duce Aiexis AlexandrowicI a plecat la Sevastopol, să inspecteze flota de pe marea Neagră. Roma, 13 August. «Opiuione» îndeamnă ţara să aştepte in linişte şi într’un mod demn, liberarea prizonierilor din Abisinia. Negocierile vor dura mult timp. Ţara ar prefera să renunţe la liberarea prizonierilor, de cit să plătească o despăgubire de război. Dacă Menelik vrea o despăgubire, să vie să şi-o ia de la Roma, Zanzibar, 13 August. Sultanul a murit. Unchiul lui Said Kalid s'a proclamat Sultan. E temere că vor fi turbu-rări. Cetinge, 13 August. Se anunţă cu siguranţă că Regele Serbiei va vizila pe Principele Nicolae la sfirsilul lui Octombrie. Va fi însoţit de generalul Franosso-vicl, ministrul de război. Sofia, 13 August. Generalul Ivanow, şef de stat-major, facînd interimul ministerului de război, a plecat la mănăstirea Rilo, în urma unei invitaţii a Prinţului. Chemarea generalului Ivanow a produs oare-care efect in cercurile militare, de oare-ce este considerat ca un candidat la ministerul de război. Se crede însă că această chemare este în legătură cu dispoziţiunile ce trebuiesc luate în vederea manevrelor, cari vor începe în primele zile ale Iul Septembrie, şi în vederea si-tuaţiunel de nesuferit la frontieră. ------------- M »-------------------------- situaţia in turcia Constantinopol, 13 Aug. In cercurile guvernamentale circulă şti rea că consiliul de miniştri s’a ocupat alal-tă-erl de proiectul ambasadorilor privitor la concesiunile de acordat cretenilor, şi că ar fi adoptat proiectul aproape în întregime, făcind numai nişte modificări neînsemnate. Constantinopole. 13 August. Poarta a primit în genere propunerile ambasadorilor. Ministrul de externe n’a terminat încă negociările. Athena, 13 August, Creştinii aft nimicit mal multe sate în districtul Herakleion. Musulmanii înarmaţi, ne-fiind în stare de a menţine ordinea, aft părăsit Herakleion. Sofia, 13 August. Ministrul de război a primit un raport, prin care se anunţă că în dimineaţa zilei de 11 August, un detaşament de trupe turceşti ajutat de baş-buzucl, a atacat un post bulgar la Sud de Filipopoli. împuşcările ţinură cinci ore; apoi Turcii se retraseră lă-slnd mal mulţi morţi pe teritoriul bulgar. Atacul, reînceput după amiazl, a fost fără rezultat. De la Filipopoli afl fost trimise două companii, la locul luptei. Ministerul de război a cerut de urgenţă ministrului de externe, să repete la Poarta observaţiunile sale, pentru ca guvernul otto-man să dea ordine severe trupelor sale de la frontieră, avînd în vedere că posturile bulgare afl primit ordin strict să facă foc asupra orl-cărul soldat turc care ar apare dincoace de frontieră. ŞTIRÎ DIVERSE Crime—Delicte.—Accidente.—IntîmplSrT. DIN CAPITAEĂ Bâtae cu rănire.— Dumitru Niculae, lucrător la arsenal, luînduse erl seară la ceartă cu Costică Georgescu din strada 13 Septembre 80, a tras două lovituri puternice acestuia cu un fier ascuţit ce avea în mînă, făcîndu-I două răni grave, una în piept în partea stingă şi alta în şoldul drept. Rănitul, într’o stare foarte gravă, a fost trimes de urgenţă în căutarea spitalului Filantropia. Dumitru Niculae a fost arestat şi condus la poliţie unde s’aii început cercetările. Moarte subita.—Erl seară a încetat subit din viaţă în strada Măcelari 33, Mitana, fiica lui Ion Popa, domiciliat în acel loc. Autorităţile avizate despre acest lucru, ati dispus transportarea cadavrului la Morgă pentru a i se face autopsia şi a se constata cauzele morţel. DIN TARĂ Cadavru găsit.—In judeţul Constanţa s’a găsit erl cadavrul unul bărbat în apropiere de viile locuitorilor Paros-Harsova. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 52) LOIÎIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII i >i : foc PARTEA I Lucrurile mergeatî mal bine chiar de cit le dorise el, ceea ce făcu ca speranţa să revie în sufletul Canadianului, şi cu deplină încredere în forţa lui, el nu aştepta de cit ora propice pentru a se pune pe lucru. De odată el auzi un zgomot uşor în zidul cabanei în partea opusă cu aceea unde eraţi postate sentinelele Dundarupe; priutr’o ultimă sforţare, el rupse legăturile ce avea la mîiul, îşi desfăcu apoi curelele cu cari erail legate picioarele şi se îndreptă încet, conducindu-se în direcţiunea de unde venea sunetul. Apropiindu-se de acea parte, întunericul fiind foarte mare, el dete peste un corp care îl făcu să cadă. — Cine e acolo? întrebă el încet. — Etl sunt, răspunse Wiligo. Urechia fină a şefului, a fost atinsă mal ’nainte chiar de cit a Canadianului de sgo- moţul ce venea din acea direcţiune şi după cum el nu era atît de puternic ca Dick pentru ca să rupă legăturile, el se tîrfce încet pe pămînt ca un şarpe pentru ca să poată să-şi dea seama de ceea ce se întimplă. Canadianul se grăbi ca să-l deslege şi pe Wiligo şi amîndoul, fără ca să scoată nici un cuvînt, se apropiară de fundul cabanei' Sgomotul continua fără nici o întrerupere, şi fără ca să-şi schimbe intensitatea. Acel care făcea acel sgomot, avea de sigur intenţiunea de a atrage atenţiunea prizonierilor, fără însă ca să fie auziţi de cel cari păzeaţi cabana. Gindindu-se că în orl-ce caz nu se putea că acel cari făceai! acel sgomot să fie inamici, Canadianul răspunse, dînd două lovituri discrete în perete, în aceeaşi direcţiune. De o dată sgomotul regulat încetă şi două lovituri la fel cu acelea pe cari le dăduse Canadianul, răspunse imediat. Nu mal rămînea nici o îndoială, era de sigur un a-jutor care le venea; dar cine să fi fost ? Modul singular cu care se manifestase, intriga grozav pe Canadian. In acelaşi timp scîrţâiturile cari se au-ziafl de la început se repeţiră şi de o dată cîte-va bucăţele de pămînt Începură să cadă din perete, arătînd ast-fel în mod neîndoios, că se făcuse din afară o deschizătură în a-cel loc. întunericul era atît de mare, in cît Canadianul observă o rază de lumină care venea din afară pe deschizătura proiectată. — Cine e acolo ? întrebă Canadianul a-plecîndu-se pînă la nivelul deschizăturel. — Efl sunt, răspunse din afară vocea cunoscută a Iul Iohn Gilping. Cu mare greutate, Dick putu să-şi stăpî-niasoă o exclamaţiune de surprindere. — D-ta ! Singur eşti ? — Da, singur, cu Pacific şi Black, ah 1 inteligentul animal! dar catîrul! numai el m’aii adus ari! este o istorie foarte originală, dar o să vă istorisesc aceasta altă dată, acum nu avem timp de pierdut. — Da, domnule Gilping, o să ne istoriseşti d-ta, altă dată, pînă atunci permite-ml să-ţi spun că eşti cel mal brav dintre oameni. — Ba nu, cîtuşl de puţin, din momentul ce vă spun că bravii sunt Pacific, Black şi catîrul. Aoh ! este foarte caraghios, te asigur,... dar eQ nu sunt liniştit de loc, afurisiţii aceia de Dundarupl cari joacă colea în jurul focului... dacă ue ar surprinde î-nainte de a vă înarma... — Val! el ne afi luat carabinele. — Iacă, luaţi pe acestea, vă dau eă altele !... Luaţile repede, vom lărgi gaura mal în urmă. — Cum domnule Gilping, al îndrăznit... — Nu cred că lucrul era atît de grei! ; ştiam că în bagajele catîrulul era o provi-ziune de arme şi de muniţiunl. Am luat patru carabine cu repetiţie şi una pentru mine, tot atîlea revolvere şi după ce am legat a-nimalele într’o pădure în apropiere de aci, am venit încet după ce se înoptase bine... Dar luaţi vă armele ! — Domuule Gilping eşti cel mal mare răsboinic. — Aoh ! nu, am profitat numai de faptul că indigenii sunt toţi în stare de beţie... iacă cartuşele şi revolverele... ’Ml pare eă asta e totul. — Cum să-ţi mulţumim domnule Gilping ? — Aoh ! efl nu am nici un merit, din momentul ce vă spun că Pacific, Black şi catîrul,.. Aveţi să vedeţi... este foarte original. In timpul acestei singulare conversaţiunl, Dick a luat prin gaura ce Gilping făcuse în perete, armele şi muniţiunile pe cari a- cesta i le întindea pe cînd Wiligo făcea de pază în partea despre uşa pentru ca să observe mişcarea inamicilor. Urgia mergea crescînd. Umbrele Dunda-rupilor şi ale bătătorilor de tufişuri se re-flectaQ pe fondul cel roş al flăcărilor, for-rnînd un tabloQ fantastic pe care îl complecta strigătele sălbatice ale Australienilor şi cîntecele răguşite ale bandiţilor abrutizaţi de băutură. Omul mascat îşi continua paza sa în singurătate. Olivier şi Laurent. deşteptaţi de Dick, văzură cu o bucurie de nedescris întorsătura pe care o luaseră lucrurile în timpul somnului lor. Graţie curagiulul şi sîngelul rece al lui Gilping, toată trupa era armată şi putea la nevoie să reziste pe faţă trupei de beţivi, cari de sigur n’ar fi avut puterea de a respinge în acel moment o agresiune. Cînd fie-care din el încinsese î'evolverul şi avea în mînă carabina cu repetiţie încărcată cu 12 cartuşe, Dick deschise un consilifi pentru a se decide care era măsura ce trebuia luată. Gaura din perete lărgindu-se intră înăuntru lingă tovarăşii săi. El consiliă ca mica trupă să iasă imediat prin spărtura din perete şi a doua zi de dimineaţă, cînd Dundarupil şi bătătorii de tufişuri vor deschide cabana, o vor găsi goală... Dar nici Wiligo,*nicl Canadianul nu fură de această părere ; mizerabilii cari îl batjocoriră cu atîta neruşinare me-ritafi o lecţiune şi prizonierii erafi acum în măsură de a le-o da. Cel mult peste o oră se făcea ziuă, beţia lor si teroarea pe care o inspira Canadianul printre el, ajuta mult mica trupă şi le asigura succesul. Vederea prizonierilor lor dezlegaţi şi ar- maţi pînă în dinţi venind ca să le deschidă lupta, trebuia să producă un efect ire-sistibil asupra bătătorilor de tufişuri şi a aliaţilor lor tîmpiţl de beţie. Aceste argumente dezvoltate de către Dick, fură acceptate de întreaga trupă. Se stabili deci ca să se aştepte revărsatul zorilor şi că la primele raze ale soarelui mica trupă, forţînd uşa se va prezenta înarmată şi gata de luptă în faţa inamicilor. — Mulţumiţi domnului Gilping, domnilor, căci numai devotamentului săfi dato* rim scăparea noastră şi mijloacele de a putea da o bună lecţiune acestei adunătură de bandiţi. — Ah ! dragă domnule Dick, îmi place să cred că vorbeşti din toată inima, ae a-ceea cuviutele d-tale îmi fac o deosebită mulţumire ; nu trebuie cu toate acestea să uitaţi însă pe Pacific, Black şi nici pe Ca-tîr, căci numai el singuri m’aQ condus a-icl. Cîud aţi fost prinşi de către Dundaru-pi, am voit să plec cu Pacific şi să iafl direcţiunea în spre munţi unde îmi spuse-serăţl că se află satul cel mal mare al Na-garnookilor ;—voiam să înştiinţez pe luptătorii lui Wiligo de ceea ce se întîmpla-se pentru ca să vie în ajutor;—dar Pacific, atît de liniştit şi de supus pînă atunci, nu mal voia să înţeleagă cu nici un chip; sărea în sus, asvîrlea şi nu mal voia să înainteze cu nici un preţ. Văzlnd că nu este cu putinţă ca să *1 conduc in acea direcţiune, îl lâsal în voia lui; el se întoarse repede şi sosi pe tovarăşul săi! catîrul, care la rlndul lui urmărea pe Black gonit de Dundarupi, pas cu pas. (Va urma). www.dacoromanica.ro Din cercetările făcute s’a constatat că cadavrul era al individului Isaia Manoiu. El purta răni puternice la cap, din a căror cauză i-a provenit moartea. Se bănuieşte că Manoiu a fost asasinat. Parchetul cercetează. Crimă.—Se comunică din Buzău că astă noapte att fost găsite în strada Unirel de lingă bariera oraşului, cadavrele fetei A-nica Oprişan şi a fratelui sătt Nae, ambele înjunghiate cu cuţitul. Anica Oprişan avusese relaţiunl amoroase cu un rezervist Constantin Olteanu, care a comis această crimă într’un moment de gelozie. Parchetul a fost înştiinţat de această crimă şi a început instruirea el. ULTIME INFORMATIUKI AFACEREA JIEJ.A GALAŢI Scandalul cu telegramele Iată detaliile în cestiunea in-terceptăreî telegramelor d-lui Fer-rier, advocatul casei Georgi, şi a răspunsurilor la aceste telegrame. încă de la sosirea sa în Bucureşti, d. avocat Ferrier a telegrafia t în mal multe rînduri clientului săii pentru a-lţineîn curent cu mersul afacerei şi pentru a-i cere avizul in această cestiune. La nici una din aceste telegrame nu a primit nici un răspuns. Surprins de această tăcere din partea clientului său, d. Ferrier expediază alaltâ-eri la orele 11 şi u/n sfert dimineaţa o a 5-a telegramă, prin care făcea cunoscut d-luî Georgi, onorariile ce tre-buescplătite d-lui avocat Disescu şi cerea procurile necesare pentru intentarea acţiunei. In aceeaşi si, la orele 7 seara, primeşte un avis al direcţiunel poştelor şi telegrafelor prin care i se făcea cunoscut că telegrama d-sale nu se putea expedia, pe basa art. 7 din legea telegrafelor şi i se restituia costul ei. Surprins de acest lucru, d. Ferrier, însoţit de d. Disescu, s a dus să reclame directorului general al poştelor. D. Chirii se scuză faţă de avocatul parisian, spunînd că nu din cauza lui s’a oprit acea telegramă şi că este o simplă gre-şalâ a unui funcţionar inferior. Roagă pe d. Ierrier să nu mai ia nici o măsură pentru această greşalâ, asigurîndu-l pe parola sa de onoare că nici o telegramă de la casa Georgi nu sosise pe adresa d-lui Ferrier şi că nu fusese oprită la direcţiune. Eşind din cabinetul directorului general, d-l Chirii opreşte pe d-l Disescu şi U întreabă : — Cum ţi-a venit să împrumuţi numele d-tale în telegrama expediată Iul Georgi ? D-l Disescu, mirat de această întrebare, răspunde directorului poştelor că nu a împrumutat câtuşi de puţin numele său şi că în telegramă era vorba numai de o-norariUe ce trebuiau să i se plătească d-sale ca avocat în acea afacere. In aceeaşi şti, d-l Ferrier primeşte o telegramă de la Georgi prin care i se spune că din cele 5 telegrame ce d-sa expediase, numai una a fost primită de casa Georgi şi aceea cu cuvintele schimbate şi cu totul neînţeleasă; că biuroul telegrafic din Bucureşti, anunţase biuroul din Paris că telegramele expediate de Georgi, la adresa Ferrier în Bucureşti, au fost oprite în depozit la direcţiunea generală în temeiul art. 7; şi că nu poate trimete procurile cerute, de oare-ce din singura telegramă ce a primit nu a putut să înţeleagă nimic şi cere detalii în acest scop. Atunci d-l Ferrier a văzut că de şi directorul general dăduse cuvîntul său de onoare că nici o lelea ramă nu sosise pe tuiresu lui, spusese un neadevăr sfruntat, că cu intenţiu-ne cuvintele au fost schimbate din singura telegramă ce s a expediat lui Georgi de către direcţiunea telegrafului şi că în mod intenţionat direcţiunea poştelor opreşte ori-ce corespondenţă între d-sa şi clientul său de la Paris. Văzind acest lucru şi trebuind neapărat să comunice cu clienţii săi, d. Ferrier a fost nevoit să ia trenul şi să treacă în Rusia pentru ca să fie sigur că nu i se mai opresc telegramele de biuroul central din Bucureşti. Fe de alt» parte, d. Ferrier a făcut o petIţiune în scris pe care a adresat’o Ministrului plenipotenţiar al Franţei diu ICointuia. prin care reclama de această nedreptate ce-i se făcea şi-l ruga ca pe cale diplomatică să sezlseze consiliul de miniştri de a-ceastă afacere. Pe de altă parte, avocatul lui Georgi a cerut din nou o audienţă ministrului de interne pentru a reclama în contra acestor proce-deuri. D. Ferrier a fost primit în audienţă de d. Cantacuzino astă-zi după amiazi la orele 3. Toate aceste manopere au fost întrebuinţate de guvern, pentru a face ca să treacă termenul pe care Georgi îl avea ca să facă recurs la consiliul de miniştri în contra deciziunei ministerului de interne. Acest termen a trecut, d. Ferrier nu mai poate face recurs la consiliul de miniştri; va intenta însă acţiune ile daune interese în afacere. Pentru a corn unica cu clienţii să i de la Paris, d. Ferrier a fost nevoit să angajeze un om pe care îl trimite în fie-care zi, cînd la Predeal, cînd la Rusciuk, pentru a expedia telegramele pe cari nu le poate trimete din Bucureşti. ErT, cămătarul Veintraub, care fusese arestat la poliţie, a fost pus în libertate din ordinul d-lul procuror Hamangiu. Mal sunt arestaţi în această afacere, samsarii N. Mendelson, Zen-tler, MihalovicI şi Cociu Avramescu. In contra Iul Zentler, MihalovicI şi Cociu Avramescu s’ati lansat mandate de depunere. El aQ fost trimişi astă-zl la Văcăreşti. D. Ghenoiu, fost membru la curtea de apel din Iaşi şi actual comisar al guvernului pe lingă creditul urban de a-colo, a încetat din viaţă erl dimineaţă. Consiliul de miniştri de ieri a durat de la orele 1 pînă la 7, fără a putea decide absolut nimic în cestiunea potlogăriilor din Galaţi. Azi după a miazi, la ora 1, consiliul s’a întrunit din nou. E probabil că se va hotărî disolvarea consiliului comunal. Un mare număr de locuitori din comunele VasilaţI, BuzeştI, LămoteştI şi FrumuşanI din plasa NegoeştI, judeţul Ilfov, ni se plîng că fostul perceptor fiscal Ioan Georgescu, de şi a fost destituit pentru abuzuri şi delapidări, totuşi ministrul de finance refuză a-’l deferi justiţiei. Acest juvaer de funcţionar a încasat 5700 lei de la ţărani, din cari n’a vărsat casieriei generale de cit 35 de lei. Acum locuitorii sunt executaţi ca să plătească din noă aceleaşi dări pe cari le-au plătit în două rindurl fostului perceptor, care se plimbă, fără să aibă habar de nimeni, căci e agent electoral al d-lul Gogu Cantacuzino. Duminică s’a înecat în Marea de Mar-mara o corabie care aducea pentru Galaţi 72,000 de pavele de granit şi 7,000 metri bordure pentru pavarea celor 17 strade. Pagubele se ridică la vr’o 45,000 de lei. Armata ruseasca de pe frontiera Prutului, a început manevrele de toamnă. In fie-care zi locuitorii rondul aud bubuituri de salve de puşti şi din cînd în cînd de tunuri, spune Evenimentul. Rusia a concentrat aproape 3 corpuri de armată pe malul Prutului; numai la SculenI are aproape 2 mii de cazaci. Galaţii afirmă că înainte de a-şl da demisiunea de consilier comunal, d. Costin Vîrlan a primit vizita escrocului Malaxa, care cu lacrimi în ochi s’a rugat timp de doua ore de el să renunţe la ideia de a demisiona. Din cauza «ărb&trirel de miiiie, Adormirea 51. Domnului, ziarul nostru va apare Vineri, la orele obişnuite. Societatea funcţionarilor C. F. R. şl-acon-stiîuit comitelui precum urmează: D-nil Al. Ramat preşedinte, M. P. Ale-xandrescu vice-preşedinte, A. Rieglcr, S. Bresianu secretar, Th. Herescu, V. Grigo-rescu si A. Acbimescu membrii în comitet. Liberalul Gălăţean afirmă că Malaxa e bolnav de cîte-va zile,suferind de reumatism articular. Foaia Diecesană din Caransebeş anunţa, că guvernul unguresc a interzis adunarea generală anuală a învăţătorilor romînl din Caransebeş. Aceasta din cauza serbărilor milenare, cari nu permit nici o adunare romînească. Iată cu numărul crescând al medicamentelor purgative, adesea slntem nedumeriţi neştiind pe cari din ele să le întrebuinţăm. Âparaţiunea de mal la vale a d-lul Pi-cot, profesor la Facultatea din Bordeaux, este cea mal bună indicaţiune. Iată ce scrie eminentul practician: .Apa de Huniady Ianos» «este fără îndoială cel mal bun diu toate «purgativele şi din toate laxativele saline. «Stomacul o tolerează admirabil de bine: «lucrează fără colici şi fără a produce o «iritaţiune intestinală. «Ea merită deci în ori-ce privinţă reputaţia el, universală. BlTUETUr ECONOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 13/25 August 1S96. Gri ti. Amelioraţiunea tendinţei pieţei n6s-tre a făcut din noii mari progrese, cererea este mult mal activă şi preţurile obţinute mult mal buue. Ofertele din contră sunt reservate, afacerile încheiate însă destul de numeroase. După prînz preţurile grinelor att fost iar ceva mal calme. ŞTIRI RIN ZIARE Din Timpul: Ştirea dată de noi cum că unii dintre cămătari—cel mal rapaci—vor fi expulsaţl, se confirmă. D. procuror Hamangiu a şi luat, în sensul acesta, înţelegere cu ministerul de interne. *** Fostul vice-preşedinte al Camerei colectiviste şi actual stâpîn al naţional-libe-ralilor din Piteşti, a petrecut vara la Căli-măneştl. Acest lucru §- natural pentru un colectivist Intr’o vreme cînd d. Sturdza ţine plinea şi cuţitul. Dar Dimancea neputend face altă «afacere» la CălimăneştI, a sfeterisit taxa pentru muzică. A trebuit ca un chelner din CălimăneştI să dea chezăşie pentru deputatul colectivist, căci alt-fel administraţia băilor nu l-ar fi lăsat să plece. Din Voinţa Naţională: Duminică, la o vînătoare pe moşia Va-meşanca, d. Crupenschi, procuror la Curtea de apel diu Galaţi, a împuşcat din greşală pe un aprod al Curţel, anume Ştefan. Nenorocitul are trei răni. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a căror abonamente ex- Iiiră la 15 August a. c. sînt rugaţi ca pînă a acea dată să bine-voiască, în caz de re-înoirea abonamentului ce att, să înainteze costul pentru a nu suferi vre o întîrziere satt întrerupţie a ziarului nostru. INSTITUTUL SCHEVITZ-THIERRIN 51 Strada Scaunelor 51 Fondat în anul 18*7 învăţământul primar şi secundar Local foarte sănătos, în oentrul Capitalei, transformat ca totul după cerluţele hygienice moderne. Dorăiitoare, sofra-geril ei clase spaţioase şl bine aerisite. Sală mare de gim. uastică cu toate aparatele trebuincioase. Calorifer râs-pindiml prin toata rasa o căldura pg/iilfi şi temperata.-Sală de băl cu un mare basin de 20 metri patraţl, cu duşi şi aparate de încălzit, precum nu există nicî într’o altă şcoală a ţărel. Studii!** după programa Stalului. Examenele ta acoalclc publice. InvătămintuJ limbelor franceză ai germană. Muaica vocală ai inatrumentată. Peraonal didactic dea. îngrijire părinţeasoă. Medicul şcoalel d. Doctor Kremnitz locueşte în proprietatea Stabilimentului. Institutul «Schevitz Therrim n’a avut nici o dată nevoie de reclamă. Suocesole dobîndite de la fudaţiunea lui, numărul cel mare de oameni însemnaţi în ţară cari ad primit instrucţiunea lor primară şi secundară m acest institut, resultatelc satisfăcătoare obţinute la examenele publice, numărul elevilor din ce în ce mal mare sunt pentru «Institutul Kclievitz-Tliierriu» laudele şi reclamele cele mal bune. înscrierile se vor primi de la 12[24 Jugust. Cursurile vor începe la 1 Septembrie. 144 27- 15 LICEUL MODERN DE FETE DIRECTORE: MARIA ENIU BÂLTEAMU BUCUREŞTI, CALEA, MOŞILOR, No. 162 In Septembre viitor, această şcoală intră în al 2-lea an de la înfiinţarea el. In anul trecut, primul el an, a avut LICEU COMPLECT, CURSURI SECUNDARE, CLASE PRIMARE şi GRADINA DE COPIL Eleve interne, externe şi semi-interne. Personalul didactic ales în condiţiile şed-lelor Statului. Regim şi local igienic. Educaţie sănătoasă. Auul trecut, deşi primul, s’att presentat 5 eleve la bacalaureat, din cari 4 att reuşit pe deplin. Se trimit PROSPECTE ori cui va cere. LICEUL MODERN di; bIeţi Bucurescî, Calea Victoriei No. 190 SUB DIRECŢIUNEA D-lor dr. M. BRANDZ şi G. C. DRAGII Cursurile primare fi liceale ale anului fcolar 1896-97 vor începe la 8 Seplembrc 96 cu urnuitorul corp didactic: I. Curs liceal 1. Preotul Kimeoii Pojioacu, ţdr. in theologio, prof. la şooala nor. de instlt.) va preda religiunea tjl istoria ui. lV-a. 2. Th. D. Speranţa, (dr. iu Utere, prof. la şcoala normală de institutori) 1. romînă ol. V, VI, VIL 9. tieorjre Auaraencti, (licenţiat in litere, prof. la gimnastul «Siiical») limba romiuă clasa VI, VII. 4. F.niii Halt cuini. (llc. ut Ut.) limba romînă cl.I-IV, 5. ti. C. llra^ii. (Ikenţlat în litere, prof. la liceul «La-zăi>) filosofia clasa VI —VII. 9. I.azâr Nai m anii. (dr. în litere, prof. la şcoala normală superioară) limba latină clasa V—VII. 7. tih. Pop, (dr. în Utere, prof. la liceul «Mthal Bravul») limba germană clasa V—VII. 8. Marin* Şui m anii.( Ir. în llt.) limba germană cl.I—VL 9. Ion C. tioorg-iun. flfrerţiHt în Utere, prof. la liceul «Sf. Sava») istoria clasa V—Vil. 10. NI. Miliaileami. (licenţia: in litere, prof. la liceul «Sf. 8ava») limba elenă clasa V—VII. 11. N. Colceag;, (licenţiat în utere, profesor la giranasiul «Şiucal*) limba elenă clasa III—IV. 12. I>. tirorgcMcu. (Ueenţtat în Utere, prof. la liceul «Sf. Sava») limba latină cl. I—II. 13. I>. W. Popeam, (licenţiat în Ut.) 1. latină cl. III şi IV. 14. AI. Ignat, (absolvent al facultiţel de Utere) Istoria şi geografia I—IV. 15. Alecu llcmc trese n, Gicenţiat în litere, prof. la Uceul «f. 8ava») 1, francesă, cls. V—Vii. 16. Nerv» Ilodoş, (absol. In lit.) 1. francesă clasa I—IV. 17. Rouet «Ic C’err*n«'H. (licenţiat în litere) pentru conversaţia franceză clasa I —VII. 18. M. firi uza, (d-r. iu ştiinţele naturale, prof. la şcoala normală de institutori) va preda şc. naturale. 19. Nt. Cerchez, (d-r. iu chimie) se. flsiee. 20. Stcliaii Petreacu, (licenţiat în şedinţele fislee-ohi-mice, prof. la gimnaziul «fineai») Soilnţele flsiee. 21. N. Cos&eeacn, (licenţiat în matematici, prof. la şcoala normală de institutori^, matematica clasa V şl VI. 22. I. tihihitlilan, (licenţiat în matematici, prof. la liceul «Mateiu Basarab) matematica clasa VII. 23. ti. Pop?*!*», (licenţiat în matomaticl, prof. la gimnastul Caute mir Vodă) mu tematica clasa I— IV. 24. ti. A. Morţiin, (licenţiat în dropt) Dreptul şl Economia politică la clasa VII. 25. M. Codreanu, (d-r. în medicină) Higiena, 26. I>. Ionc.seu. (prof. la liceul «Lazăr» şl şcoala normală de Institutori) gimnastica. 27. I>. Georg-excu, (prof. la gim. «Oantemir» desemnul. 28.1. llAntileacu. (prof. la gim. «Şlncaî») musioa vocală. 29. ti. Molanii, fprof. la şc. nor. de luat. lucrul manual. Profesori preparatori: A. Scriban, I. Odor, absolvenţi al facultăţii de Utere, pentru 1. elenă şi 1. latină A. Alpern, licenţiat în matematic) şi elev la şooala de poduri, L Ma-carie, eiev la poduri pentru matematici, ii. ( 'urs primar 1. <;. Sa vul osc ii, (absolvent al şcoaleî normale Carol I) va preda cursurile în romînesce la clasa I—II. 2. I. Hacedon, (absolvent al şc. norm. din Galaţi) cursurile în romînesce la cl. III. 8. Ion C. tialcacu. (fost director de şcoală primară,) cursurile în romînesce alo cL IV. 4. Et. Oelil, (profesor brevetat din Franţa) pentru conversaţia franceză. 5. St. tinllin, (absolvent al gimnaziului din Cernovilz şl licenţiat în teologie) pentru couversaţia germană. 6. Jnarez Movilă, (institutor, absolvent al conservatorului din Bucurescî) pentru vioară. 7. ti. Molanii, pentru lucrul manual. 8. I>. Ioneacii, pentru gimnastică. 9. A. Pop, licenţiat în theologle, sub director— Medic al iiiMtitiituIiii dr. TlioineNcti, medic primar la spitalul de copil şi profesor de clinică infantilă la Universitatea din Bucureşti. înscrierile se fac cu începere de la 20 August, în toate zilele, între orele 9—12 şi 8-6 la canoelaria direcţiunel, în localul «Liceului Modern»-, Calea Victoriei, 190, Bucureşti. INST1TUTELE-UNITE IAŞI Institutele-Unite din Iaşi, fundat in 1866 de către o asociaţie de profesori universitari şi secondarî, situat în partea cea mal higienică a oraşului, compus din două mari clăd rl pentru clase şi dormitorii, două mari grădini pentru recreaţii, (despărţite de curtea de serviciu), face cunoscut Onor. părinţi că primeşte elevi interni şi extern! atit pentru cursul primar cit şi pentru cursul de liceu complect. Despre modul de tratament, educaţiu-ne şi instrucţiune ce se practică în a-ceostă şcoală, este de notorietate publică că asociaţiunea face mari sacrificii pentru a corespunde cerinţelor. Deschiderea cursurilor la începutul lunel Septembrie. înscrierea se face de la 20 August în fie care zi de la 8 — 12 a. m. şi 2—5 p. m. Condiţiunele de primire se trimit prin poştă la cerere. Uniforma obligatorie. Direcţiunea 165 GAJVGAVM Se vindecă sigur Intr’un timp foarte scurt 5000 lei acelui glngav care cu ajutorul me-toadel Învăţată, nu va putea vorbi şi citi ori-ce, fără nici o împiedicare. Pentru detaliurl a se adresa, arătlnd şi etatea. D-lul Z. Cfimpeanu. Buzău. 1(51__________________5-3 AVIS Direcţiunea Tramvaiului Nott avînd necesitate de 100 vagoane ovăz, 40 vagoane fin şi 500000 kr. paie de grîtt, invită pe domnii amatori de a furnisa aceste mărfuri iu total satt parţial, să adreseze ofertele lor la sediul Direcţiunel str. Teilor No. 254. ntSTKXf Locurî de case de Vînzare Situate în cea mal frumoasă positte diu Buşteni, în apropiere de gară, lingă Valea Cerbului, la adăpost de vînturl. Un loc de 3 pogoane este rezervat pentru Casino .şi parcu. A se adresa la Societatea de Conslrucţie, Strada Doamnei Bucurescî, satt la Buşteni, la d-nu Eliescu, îngrijitorul proprietăţel. Fabrica de zahăr de la Chitila Agricultorii care doresc a cultiva sfecle, se pot adresa prin poşta Administraţiunel fabrice!, Bucureşti, Calea Victoriei 118, pentru judeţele Ilfov, Prahova, Buzâtt, şi Vlaşca: iar pentru judeţele Dâinboviţa şi Argeş : D-lul M. Th. Pissa—Gara Titu. 16* 6-2 IM VMXE&iU Maladiî de copil şi interne După o practică îndelungată în clinicele de Copii şi interne, de la Facultatea de Medicină din Paris, intorcîndu*se s’a stabilit Calea Moşilor 33. ConsultaţiunTdela 1-3 şi de la 6-7 p. m. 153 15-12 şioU1, INSa’*3’trţ, ». w pism - IAŞI. STRADA B ANC No. 8 - Acest institut de băeţT, intrat acum în anul al 7-lea de la fondarea sa, se împarte în două secţii: una primară şi alta liceală. — In secţia primară instrucţia se predă, după programul statului de către un personal ales cu îngrijire printre cel mal meriloşl institutori al statului. Pe lingă cursurile cerute dc programele oficiale se vor mal propune limbile franceză şi germană de către profesori aleşi cu Îngrijire din Franţa şi Germania. Preparaţiile ziluice se vor fa( e de către pedagogi romînl şi străini. In secţia liceală se primesc elevi cari urmează cursurile liceului naţional, ce e alăturea, găsind în institut o bună şi igienică întreţinere materială precum şi o zilnică şi conştiincioasă pregătire a lecţiunilor. Elevii ambelor secţiuni vor fi in continuu supraveghiaţl de către pedagogii rorainl şi străini cari ii vor sili să vorbească limbele lor respective. Succesele din trecut, vădite prin desvoliarea din ce în ce mal mare a Institutului sunt destul de puternică chezăşie pentru viitor. Pentru ori-ce lămurire să se ceară broşura explicativă a Institutului avind grija a-şl da a-dresa lămurit şi citat; această însă înainte de 25 August a. c. cînd încetează înscrierile, numărul elevilor ce se pot primi fiind restrîns. Direcţiunea 169 6-2 Liceul Francez Strada Scaunele, 45 (Casele d-luî Fleva) Institut de învăţătură primară şi secundară, întemeiat de un Comitet de Francezi stabiliţi în Bucureşti şi autorisat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiune! Publice din Romăma. Direcţiunea : D-nil N. LEOUTEY şi H. LOLLIOT. Pus sub înaltul patronagiu al Lega*iunet Francese, acest institut nu ţinteşte la nimio bănesc. Inspirînduase de a-ceastă cugetare a unei regine că «Instrucţiunea este hrana Creerulul şl Educaţlunea este acea a lnimel» JOomltetul a voit să creeze alătur de un institut de învăţătură din cele mal serioase, o casă de educaţiune de prima ordine, căreia familiile romîneştl să poată încredinţa copiii lor în toată si* guranţa. Programa studiilor va fi acea a şcoalelor primare şl se* cundare din Romînia, combinată cu acea a institutelor similare din Fraucia. 8tudiul llmbel francese va fi obiectul unor îngrijiri speciale, ast-fel ca toţi elevii să poată vorbi această limbă bine şi uşor şi ca in clasele liceale superioare, toate materiile a-f&ră de limba romînă şl Istoria naţională a Romînlel, să poată fi predate în limba francesă. Institutorii însărcinaţi cu ceasurile de limba francessl îu clasele primare vor avea diplome şî vor fi desemnaţi de Ministerul Instrucţiune! Publice din Francia. Tot aşa şi profesorii însărcinaţi cu cursurile de litere şi ştiinţo în clasele liceale superioare. In clasele gimnasiale, cursurile de limba francesă se vor ncredinţa Domnilor Profesori A. Leautey şi H. Lolliot. Studiul limbel germane va fi, de o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiar de la clasa ântăia primară. Elevii claselor primare îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar la şcoalele primare ale Statului. Elevii claselor gimnasiale şi acel al claselor liceale îşi vor depune examenul lor do finele anului şcolar, după dorinţa părinţilor, la GimnasiUe şl Liceele Statului, sau la Liceul Francez înaintea unei comisiunl constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şl Instrucţiune! Publice din Ro* mlnia. Elevi! claselor liceale vOr fi de o dată preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat romîn cît şi pentru cel fran-ces, în prevederea caşului că posesiunea acestei din urmă diplome ar fi necesară tinerilor cari vor voi să urmeze studiile lor în unele şcoli speciale din Francia. Direcţiunea va avea grije de a transmite părinţilor Ja sfîr-şltul fie-cărel luni, notele asupra gradului de Instrucţiune şl de educaţiune a copiilor lor. Liceul va fi instalat intr'o stradă din centrul Capitalei şi cu o posiţlune foarte sănătoasă, - strada Scaunele, 45 (Casa Fleva). Internatul va dispune de dormitoare vaste şi bine-aerlsite, de sofragcril spaţioase, de săli de baie şi duşe, sl o grădină frumoasă. La început, liceul nu va coprinde de cît cele patru clase primare şi cele patru gimnasiale. Clasa 5-a liceală se va crea la anu, a 6-a peste doi ani şi a 7-a peste trei ani. Pentru informa iutii, a se adresa la: Legaţi unea Franc iei, strada Biserica sa^ D-nu A. Lianteg strada Plante- lor, 19 sau la D-nu II. Lolliot, strada Fîntînel, No. 18. 134 25-13 Institutul francez de Domnişdre V. M. CHOIIY autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA NEGUSTOR, IO BUCURESCÎ Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile Încep la 2 Septembre. înscrierile de la 20 August st. v. 137 25-13 lei a \ mjr feJ LE3 48 t WflA» DE UZINA “° 1000 kilograme I-a calitate transportaţi la ilo-micilitt în saci. BKIQlîETTE. CABBinVI I>E PIATRA din minele Petroşani şi Cardif. C’OIiiS I>E TOPIT. COKS 1>E FER ARIE. COliS MĂRUNT anume pentru sobe pa-ragine şi belgiano. ANTRAC IT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. GREUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi en detail de la Drftita, Constanţa şi Bucureşti franco la ori-ce gară a căilor ferate romîne. DEPOSIT CENTRAL STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 27* cahoij zii VEXnisAcm 159 Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boule venerice şi ale cailor urinare. Strada Răncei Naţionale colţ cu strada Caragbeerghevicl de asupra teatrului Hugo. Consultaţiunl dela 41/» pînă la 7, p. w. •' pentru dame de la 3—4. ioo-s« D»' STERIE N. GIURCU IX Folikangasse—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale ş cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. 129 D-rul L. D. Bosiaam DENTIST Intorclndu-se diu America s’a instalat 8, STR. REGALA 8 (Casa Yladimir) Consultaţiunl de la 9-12 şi 2-6 p. m 147 10 -10 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 13 August, 1896 I Cump. Vlnd 40/0 Ttentâ Amortisobilft. . . “86 7» 86 */» 5 »/„ » Amortisabilă. . . 96 90 7* 6°/o 6®/. Obligat de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 94 7* 101 95 7* 7 4 5°/o » > » 1890 95 3/4 96 7* 5°/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 '/* 92 5o/o > » Urbane . 88 Va as V* 5o/o * » > Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 82 82 7» 16-10 — 1650 » » Agricolă . 214 — 218 — » Dacia Roininia asig. 438 — 442 — » S-tea Naţionala asig. 458 — 402 S-tatea de Construcţiunl . 178 — 180 Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 101 » Italiene. . . . 89 93 » ruble hlrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cm maşinele dublu-cilindric*, din cu carac-rin Frank- abrica Albert & Cil, Frankenthal ere din fonderia de Utere Flinsch uri AIM- MARE DEPOU DE Burlane de Basalt, ŢEVE DE PLUMB, FER ŞI TUCIU FortunI de cînepâ cauciixc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciâ pentru conducte de apă, scurgere, băî, tont k l’âgout, gaz, etc. la IIA\S MART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI *4? 46 INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Şl pentru încălziri centrale F (100—66) Les Viritables Eaux minârales de VICHT Bont Jea Sourcea VICHY-feTAT GRANDE-GRILLE HOPITAL Eilgcr Ic nom sur li Capsule et l'Etiquette. LesSeulaa Ver/faMesPa*tillescfoVichyio/)f ies PASTILLES V1CHY-ÎTAT fabrlijuCcs avcc Ies scls naturels eitraits des Eaux de Vichy-Btnt. COHIPRIIHES DE VlCHY aux sels naturels VICHY-ETAT pour pripaier l'eau artificielle de Viclby gaxeuae. Atent Oiniralpourla lOUMAMIt, tULIitll,SERBIE: A. O. OABIB8T, Eucarest. RATIER SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OŢEL CĂLIT compus patnte CONGREAVE stelcBuiL ni vESPARoma w N Z e X - § - 8 8 o •*» 8 «> O 8 •8 •§. »« o «Ţ. ff 91 w X 9 S a mai multor autorităţi din ţară Acest oţel a fost Încercat în arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Enghtera, a căror certificate le posedăm. Detoliurl, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—100) I. DIMOVICI A C-ie Bucureşti, str. Doamnei, 24 Brăila, calea Regală, 6 Turn ar indian trilion Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 2 fr. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grammont şi in toate larmacîle. CU PREŢURI FOARTE REDUSEI Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri 'v-. de Bacara, Alpaca, etc. M A Ş I N E DE Bucătărie Sistem american Cele mal practice şi cele mal solide. Băl de zinc, Daşe, Water-Closete, Tont- â-1’ eg out etc. etc 76 WP. 81JVGER Bucureşti str. Doamnei 8, vis-â-visde Poştă şi Telegraf. 25—2 5 R EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clementei No. 8. /A IFOZJFF Studii şi întreprinderi ’bucfresci 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 --------+-***-\- Cel mai' mare deposit de toate articolele technice Tubm i de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepă pentru Vin şi Grădini | Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură Robinete {Ventile) pentru Apă şi Abur 'VS Cauciuc şi Asbest toate articolele. — Armature de locomobile şi de cazane. — Ciurele de piele şi Curele Balota. — Macarale, Vârtejuri şi Troliurl — Maşlne şi unelte de tot felul. Table de fler, negre plimbate, galvanisate şi de zinc. “ Oţel turnat englez şi Bessemer. — ATELIER de reparaţie de ori ce fel de maşine 81 FABRICA de objecte de fler şi alamă pentru | construcţiunl de case. 50—25 Cel mal bun nutriment pentru Copil 41 Vindecă toate afecţiunile de stomach REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOUIS KL1NGER BUCUREŞTI, Strada CalomfLrescu No. 7. (50—48 PABIS-GAMjAŢI Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina^ drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce I spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazanelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce safi din o singură dată gradul cerut safi prin rectificare după j voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGES CARANFIT,, Galaţi, safi la agenţii săi acreditaţi din diferite | ţări şi localităţi. Depoul general Bucurescî str. Doamnei 27 casa Bilcescn 100-66 PATRIA 44 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea < Patria* se recomandă pentru ASIOURlRl ASUPRA VIEŢEi pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premieler la moartea părintelui:) ASIGURĂ»! ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, Sndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generala pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) TEIRICH & Ci BUCUREŞTI î O.—Strada. Berzei.—O. INSTALAŢI LJNl DE TELEGRAU3AZ «i APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian V Aparate «le gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE F* SALON DE EXPOSIŢIE (100-93 Proecte. — Biuroiî de Construcţie. — Export ALBERT EN6EL SCES0R CASA DE C0NPIENŢĂ Fondată în Bucurescî în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul silfi asortiment de ; Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcuj Îngheţată. Maşiuo pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carno. Tacîinurl do Alpaca pentruTmasă.“ţVas o smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fler în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat ş stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu iudigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domiciliu. Uleifi de rapiţâ dublu rafinat Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt gi preturi moderate se garantează 69 25—25 r. FREUND BUCURESCI No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 LOCOMOBILE cu aparat de ars paie gi orl-ce combustibil Recoinan«l& : TREERATORI em şi constrneţiunea noii de tot pen 1896 atît Locomobile oît şi Treeri- Sistem trn tort sunt cele mal bane şi cele mal renumite dm fabrica D-lor Ransomes, Sims & Jeffer ies. ‘T'LVSHSieS In sfîrşit recomand! ri fabrica sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sistematice, Batoase de pornmb, Morişce, Grape de fler şi toate reservele pentru Locomobile si TreerStorl. 65 25—25 METEOR Fabricatul cel mal bun. — Resistenţa cea mal mare. METEOR Cea malmare elgan-ţ&. Mers uşor. „METEOR44 Falii* vad Werke Gr raz D rmiDAMT*6116™1 P0ntrn Eomînia I DeP°zit la laţi la d-nul M. COTTLIEB D. MJURANT Bucureşti, Str. Academiei, 3 | Slr. Ştefan cel Mare No. 38. 68 25-14 APA MINERALA „MIRCEA” IAŞI — COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pînă acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, conge^fiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi raenstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit In Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewsclii, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la’ drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj • A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi îonescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100- 55 ALBERT BAER BUCURESCÎ, Strada Numa Pompiliti No. 7 UITO-TIP©« RAFIA Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, caete de caligrafic şi desemn, nvrage şciiiiţifice ilustrate, etichete pentru tot fe-fui de industrie şi comerciu. Asemenea şi comp-turl, hlrtie pentru scrisori, plicuri comerciale ele. etc. Fabrica de Cartonase Specialităţi: Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăril, Parfumeril, etc. etc. Preţuri curente gratis fi franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică. (66) (25-25) Bucurescî.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3. www.dacoromanica.ro