SEBIA IL—ANUL H, No. 228. NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a. ti»eia MERCURl, 14 AUGUST 1896. NUMaRUL 10 BANI ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plutesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In fudefe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţara 30 lei; în streinâtate 50 lei Sase luni ... 15 > > * 26 » l'rol luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 3—STRADA CLEMENŢEI—No. S AMTUNCICBILE In Bucureşti şi judeţe *e pWmese numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.....0.30 b. linia » » » ni..........2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndull Cn numit vechii 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI -No. 3 BIOGRAFIA LUI MALAXA PARTIDUL LIBERAL III Colectivitatea a înţeles ca a se lăuda cu independenţa, războiul şi regalitatea, înseamnă a face să rîdă şi copiii de ea. Perderea Basarabiei face mal mult pentru ţară, de cît independenţa şi regalitatea. Căci dacă Serbia şi-a căpătat independenţa şi Bulgaria o are de fapt şi de drept aproape, dacă Macedonia, Creta şi Armenia o vor avea în curînd, apoi nu noi cari de la 1821 am fost de fapt independenţi de Turci, era să râmînem în stare de vasalitate, astă-zl cind întregul orient se transformă. Trebue să fie cine-va copil să nu înţeleagă că istoria noastră moderna începe de la 1821, şi căimpul-zia politică care am căpătat-o a-tuncl fatal trebuia să ajungă la independenţă şi prin urmare la regalitate. Ceea ce a făcut ca colectiviştii să nu fie aruncaţi ca nişte netrebnici departe de afacerile ţărel, pentru faptul că atl perdut Basarabia, este mal mult un sentimentalism copilăresc al nostru de cît o judecată serioasa. Războiul, safl mal bine purtarea voinicească a soldaţilor noştri, iată ce a acoperit marea culpă a colec-livităţel cu I. Brătianu al el, cu tot. Am fost nişte adevăraţi copil cînd ne-am îmbătat de bravura trupelor noastre, fără să ne uităm la rezultatele dezastroase pe cari politica guvernului de atunci le a dat. Lucrul este explicabil, dar nu este de loc scuzabil. In adevăr, noi Romînil, de un veac aproape per-dusem deprinderea întrebuinţarel armelor ; timp de un veac, fusesem călcaţi în picioare, umiliţi şi dominaţi de bande străine cari ,ne amorţiseră pînâ şi sentimentul de demnitate şi de om. Pierdusem deprinderea armelor şi mulţi credeaţi că rasa noastră este întru atîta degenerată, în cît nici o dată nu va mal recăpăta deprinderea armelor. Această credinţă era vădit greşita, căci cel mal lesne lucru şi a-cela la care toate popoarele sunt apte, este de sigur războiul şi îndeplinirea datoriei pe câmpul de lupta. Rar s’a văzut un popor laş, un popor care să nu se bată cu bravură. Din nenorocire, pornind de la o idee aşa de falşă, mulţi se temeau ca nu cum-va Romînil să nu-şl fi perdut deprinderile războinice, deprinderi, o mal repetam, înăscute în om şi întreţinute încă cu vivacitate prin o mulţime de factori sociali. Aceasta era starea psichologică a tărel, când ni s’a făcut la 1877 onoarea ca să ne dea voe a participa şi noi la războiul dintre Ruşi şi Turci. El bine! purtarea soldaţilor noştri, purtare care a fost o surpriza pentru toate capetele superficiale, a înebunit chiar şi pe cel cuminţi. In timpul războiului şi după războia, preocuparea generală nu a fost de loc: ce câştigăm din război, ce folos tragem din bravura noastră. Nu, partea rece politică şi diplomatica a fost negligeată complect în nebunia unul entuziasm copilăresc. Preocuparea noastră a fost hrăniră pe care am desfăşurat-o, indiferent dacă ea ne aducea foloase saă perderî reale. I. Brătianu şi colectivitatea, trebue să o recunoaştem, att înţeles perfect această nebunie şi-aO profitat admirabil de ea. In adevăr, I. Brătianu, care făgăduise Basarabia Ruşilor, încă la Livadia, a căutat să facă o diversiune în spiritul public, întreţinîndu-1 cu bravura şi eroismul soldaţilor, pentru ca sacrificiul real — perderea Basarabiei — să treacă neobservat. Iar noi (când zicem noi, zicem ţara), ca nişte naivi şi ca nişte copil am continuat a cânta gloria curcanilot', pe când în realitate eram desmembraţl. Nebunia şi entuziasmul pentru bravura armatei a scăpat pe I. Brătianu de cel mal teribil discredit în care putea să cadă, în alte împrejurări. Dacă în un al doilea războia ce am avea, cu toată bravura trupelor noastre, am perde un district din teritoriul nostru, partidul sub care s’ar întîmpla asemenea calamitate ar fi alungat pentru mult timp dacă nu pentru tot d’auna, de la putere. Pentru ce ? Pentru că la un al douilea război nimeni nu ar mal fi preocupat numai de bravura trupelor—această bravură fiind stabilită—ci de rezultatul final, aşa cum în orl-ce ţară civilizată se obiş-nueşte. Colectivitatea are dreptate să in-voace războiul ca una din temeliile el. Fără nebunia care apucase pe ţară cu privire la purtarea bună a soldaţilor noştri faţă ou duşmanul, I. Brătianu şi al săi ar fi riscat ca să fie lapidaţi în momentul cînd desmembrarea ţărel a avut loc. Acest singur fapt dovedeşte că aceşti oameni îşi datoresc situaţia lor politica norocului şi uşurătăţel ţărel, iar nici de cum vre unei calităţi serioase de Stat. „TOII AU PROMIS" Să fie adevărat ? Să întreacă realitatea chiar bănuelile noastre? Un om interesat a menaja guvernul, în avantajul clientului săă, d. avocat Fer-rier, a spus şi a autorizat să se publice că «toţi promiseseră acordarea» faimoaselor cesiuni şi modificări în condiţiuni-le de construcţie a tramvaiului din Galaţi şi că d-sa e surprins de faptul că se caută a se anula acele acte ale primarului Malaxa. Declaraţiunea aceasta e de o estremă gravitate. Mărturisim în toată sinceritatea că, şi dacă am admis complicitatea, de altmintrelea vădită a ministrului de interne Stolojan cu primarul Galaţilor, totuşi ne am închipuit că ticăloşia se opreşte aci. întreg guvernul e vinovat că a tolerat acest ne mai pomenit scandal, că din primul moment n’a apucat de guler pe primarul necredincios, că interesului superior al ordine! şi moralităţii publice a preferit interese meschine de partid. Şi pentru această vină, grea răspundere ’şi asumă. Dar bănuiala noastră nu mergea pînă acolo în cît să ne închipuim că cei-l’alţl miniştri sunt complici cu Stolojan şi Malaxa la făptuirea hoţiilor. D. Ferrier spune însă că toţi au promis: „Les transferts nous ont ete promis par tout le monde (cesiunile ne-aă fost făgăduite de toţi)M. Se poate o acuzare mai gravă de cît aceasta ? Acum nu mai e vorba de Malaxa şi de Stolojnn. E vorba de toţi, de întreg regimul. încă nu s’a aruncat pîna azi, nici chiar ticălosului guvern care a căzut în Martie 1888, o acuzare aşa de ruşinoasă. Şi guvernul tace, presa oficioasă tace, prietenii regimului tac. Sunt deci adevărate invinuirile ce li se aduc ? BIOGRAFIA LUI MALAXA Intrarea lui Malaxa tn viaţa politicii.—Prima potlogărie.— A doua potlogărie — Şelia partidului colectivist «lin Galaţi.— l>e profund!* Intrarea Iui Malaxa iu viaţa politica Acum, cînd Malaxa este eroul politicei colectiviştilor, credem că nu este fără interes a-î schiţa pe scurt cariera politică. Malaxa este fiul unui fost 'negustor cinstit din Galaţi. Graţie intervenţiei tatălui său, care a fost un membru devotat al partidului conservator din Galaţi, el izbuteşte să fie ales in 1872, sub guvernul d-lui L. Catargiu, consilier comunal. Pe atunci primar al Galaţilor era prinţul Alexandru Mo-ruzzi. Tatăl său i-a dat apoi o fabrică de tuciu şi grilajuri. La început s’a purtat bine, aşa că după cît-va timp a fost ales ajutor de primar. Prima potlogărie Odată ajuns ajutor de primar, prin fel de fel de meschinării a izbutit să obţină concesiunea de la comună pentru facerea unui grilaj de tuciu la vadul Bănceanu. Abuzînd insă de calitatea sa de ajutor de primar, a făcut unghe-şeft ordinar, din care a profitat vr’o 28,000 de lei. Gheşeftul s’a denunţat d-lui Las-car Catargiu, care imediat a însărcinat pe d. inspector administrativ Duca să facă o anchetă. Raportul d-luî Duca, fiind defavorabil lui Malaxa, ministrul de interne l’a destituit cu raport motivat, dînd comunei latitudinea de a da în judecată pe abuzivul fost ajutor de primar. Aşa a procedat d. Lascar Catargiu, aşa au procedat conservatorii în 1873 cu acelaşi Malaxa, cu care azi miniştrii colectivişti se întovărăşesc la toate pungăşiile. A doua potlogărie Izgonit din consiliul comunal conservator şi dat în judecată, Malaxa a trecut la liberali, cari l’au primit cu braţele deschise şi, în 1876 ajnngînd la putere, l’au ales consilier comunal şi pe urmă deputat. Avînd odată mandatul de deputat, el izbuteşte prin mai multe intrigi să pună mina pe situaţia locală. A început apoi a trafica cu dublul său mandat de deputat şi consilier comunal, pe urmă primar. Dar a traficat într'un mod atît de ruşinos, în cît Ion Brătianu, în plin parlament, i-aazvîr-lit în faţă : — Eşti un prost şi un mişel. Tot el a provocat apoi scenele sîngeroase din 11 Mai ii 1887, scene cari vor rămîne încă pentru mult timp ca o tristă amintire a regimului colectivist de 12 ani. Şefia partidului colectivist diu Oalaţi In 1888, Malaxa a început ase insinua pe lingă conservatori. A fost însă respins şi de d. Lascar Catargiu şi de d. Teodor Rosetti, pe atunci prim-ministru. Vâzînd că nu merge, s’a întors la colectivişti, cari însă nu i-au putut da şefia( de oare-ce unindu- se cu disidenţii, au fost siliţi să capituleze înaintea acestora şi să recunoască de şef pe decedatul G. Mihâilescu. Malaxa nu s’a astîmpărat însă, ci a deschis o campanie de intrigi în contra d-luî Mihâilescu, campanie care într’un moment dat era să provoace o nouă ruptură între colectiviştii din localitate. Aceasta s’a împiedecat însă prin moartea ne aşteptată a d-luî Mihâilescu. Ast-fel a ajuns Malaxa din nou şeful colectivităţeî din Galaţi. l>e profuudis In Noembre trecut, cu ocazia a-Ugerilor comunale, colectiviştii din Galaţi, în cap cu Malaxa, pe a-tunci preşedinte al comisiuneî interimare, semnară un manifest-program către alegători, cărora li se promitea între altele şi următorul lucru: Naţionalii-liberali îhî iu îi obligaţiunea îu faţa alegătorilor de a Intenta acţiune lui Geergi pentru anularea contractului concesiune! iluminatului, deoare-ce preţul enorm cu care i-s’a dat, l'a obţinut priu fraudă. Toată lumea ştie cum naţionalii liberali, prin şeful lor Malaxa, s’au ţinut de cuvînt: cesiunea a fost admisă, s’au modificat în folosul antreprenorului condiţiunile construirii tramwaiuluî şi Malaxa s’a ales cu cîte-va gheşeftari bune. Restul îl ştie toată lumea. PREFECŢII REGIMULUI Ce miniştri avem, se ştie ; n’a fost chestiune însemnată în care ^onorabilii actuali consilieri al Coroanei să nu dea dovadă de cea mal desăvîrşită lipsă de pricepere, de tact, de simţ politic. In cîte-va luni guvernul a ajuns de rîs şi de ocară. Ce primari avem, iarăşi se ştie. Aproape toţi incapabili, cel mal mulţi nu fac nimic; o parte îşi pierd vremea cu mici gheşeflurl; restul s’ail aruncat ca lupi flămînzl, dar prea s’aă lăcomit şi aft pus pe guvern îu neplăcuta poziţiune de a da măcar tn parte satisfaeţiune opiniunel publice, priu .anularea «afacerilor». Diu factorii însemnaţi al actualului regim, numai prefecţii afl rămas ceva mal in umbră. Lumea încă nu-şl prea dă bine seamă de prefecţii regimului, absorbită cum a fost de straşnica activitate a miniştrilor şi a primarilor. Fără îndoială că prefecţii nu pot fi de vr’o samă subt actualul regim. Cum e sacul aşa trebue să fie şi petecul, căci altfel s’ar întîmpla bucluc: orl-că prefecţii ar fugi mîncînd pămîntul,'orI că guvernul i-ar izgoni, Asta o înţelege orl-cine. Totuşi e bine să dăm, măcar aşa în fugă, mutra cîtorva prefecţi. Iată unul—nu-I mal spunem numele—care de la numirea şi pînă la plecarea sa, adică timp de cîte-va luni de zile, nu şi-a inspectat nici o singură dată judeţul; şi aceasta din motive de economie... Iată altul, om tlnăr, instruit şi In care partidul punea mari speranţe. E prefect al Covurluiulul, şi n’a ştiut nimic de potlogăriile primarului gălăţeau, nu şi-a înştiinţat guvernul din vreme şi a lăsat lucrul să ia proporţiunl scandaloase. — Un ziar din Galaţi spunea despre el, mal zilele trecute, că nu-şl cunoaşte nici măcar funcţionarii din prefectură. Iată un al treilea... care pune vîrf la toate-E preiect de poliţie al Capitalei, şi face scandaluri la şosea, scandaluri din cari ese ruşinat şi cu spinarea tobă. E prefect de poliţie al Capitalei, şi, In casa unde locueşle» parchetul descopere un cuib infect de joc de cărţi. Pful! NUVELA URSITA REA — «Şi. deci, mă îndrăgostisem nebun de Angelina...» Toţi prietenii se strinseră împrejurul său, uilându-se unii la alţii, Întrebători şi cu o-chil de Toina necredinciosul. — Iudrăgostit, el ? Visează, ori ne spune vr’o poveste iscodită, ca mal în tot-d’a-una? El, să facă ochi dulci, să’l bală inima lui mal repede ca de obiceiil ? Să dorească o făptură pămîntească din sexul strămoaşel blestemate? Fireşte că minte! Nu ne spune el pe fie-care zi, că «iubirea e lucru do om prost», nu are el cel mal nesflrşit dispreţ pentru strănepoatele capitolinelor mîntui-toare ; nu aşterne pe fie-care zi fierea şi cerneala lui pe htrtie pentru a le da tăr-băcelel ? Aşa se Înălţaţi glasuri Împrejurul său. Prietenii Îl priveaţi cu ochi de vulpe, de sfinx şi de tot felul de lighioane crezute viclene. — «El, da! am fost îndrăgostit. Tocmai eu ăsta care vă vorbesc, şi care vă spun că iubirea e o minciună, şi cea mal proastă dintre toate cu care căutăm să ne înşelăm pe noi şi să orbim pe alţii. Am fost amorezat şi în preajma însurătoarei...» Ropote de aplauze şi de ura! întrerupseră glasul lui Alexe Mirea. Prietenii se inghesuiail, îl felicitaţi de mal înainte şi apoi îşi întinseră urechile să-l asculte. Când ochii nu mal clipiră şi mersul muştel de pe tavan începu să se auză, el Începu cu glasul unul Sultan, sclrbit de toate alea: — «Angelina Bondonescu, era fata unul boer vechiă şi domn creştin...» — Domn! ah!... el aş! st!... Nu mal spune!. — El, da! ce, nu suntem toţi «domul» de la 48 încoace!.. Lăsaţi-mă să povestesc. Boerul Gligore Bondonescu era bogat ca Monte Cristo şi, pentru cele opt moşiJ şi sute de mii de lei venit, avea o fată : Angelina. Dar, aşa cum era bătrln, cu barba îu noduri ca şi căiţii când nu’I perii, boerul avea un duh sprinten grozav, mal sprinten chiar de cât fiică-sa care de când fusese la pensionat, mergea tot numărînd firele de iarbă şi de nisip. Şi el avea gîndurl ciudate, fistichii de tot; în cari totuşi se asemăna cu mine... şi cum să nu fi semănat cu el, cînd avea opt moşii şi numai o fată; pe cari acum nu le mal pot avea... — Om tără noroc! Născut în zi de post! — Intre toate însă, boierul Gligore, cum îl ziceau toţi, ţinea mal cu seamă la boe-ria lui, care era foarte veche, de pe vremea lui Radu-Negru. Ba chiar, spunea el, că se află hrisoave în cari se spune cum un strămoş al lui ar fi bătut purceaua cu arămiul duce al Făgăraşului, pe atunel copil. Şi eă, care citisem în cărţi bătrine, dădeam boierului Gligore toată cinstea, pe care a avut-o pe vremuri răposaţii lui strămoşi VisternicI, Spătari şi Bani, toţi oameni buni, adevăraţi Bani de aur! Că mulţi mal avea boierul îu lăzi, doamne ! Ii citeam hrisoavele lui vechi de familie şi ’I vorbeam cu mal mult respect ca unul împărat al Chinei. Pentru aceasta, bătrînul mă avea la inimă şi mă logodise, da, mă logodise cu fiica sa. Ah ! Doamne ! Angelina, ce e dreptul în-tîl făcea nazuri cu mine, ci că ar fi zis că am nasul cam mare, dar o prietenă i-a spus ceva, pe care eu nu’l ştiri, dar crez că o fi fost spre binele meu, căci de la o vreme Angelina s’a pasionat de lungimea nasurilor. Ar fi mal zis că sunt prea negru, dar tatăl său i-a amintit că acesta e un semn al oamenilor mari, dovadă Radu-Negru... pe care ll putea cita si el. *** Logodna a fost «în familie», simplă, dar pe mine mă zăpăcise mult. Verişoarele Angelinel— trei la număr : Sofia, Maria şi Clemeutina—precum şi mama lor, reprczentail singure elementul femenin, căci viitorul meii se arăla fără soacră la orizont. Toate felicitau pe mireasă : un soţ atlt de tînăr; un copil aproape, dar grozav de inteligent şi cu viitor de aur, ca şi al ţării mele. Iar mireasa mea, făgăduita mea, cu păr blond ca un fuior de mătase şi cu ochii albaştrii ca al unei zîne, începuse să ’ml arunce priviri drăgălaşe iubitoare, cari mă făceau să visez la fericiri paradisiace, cu îmbrăţişări pătimaşe, cu sărutări mal numeroase de cit «sutele de mii» ale socrului, cu plimbări In ţările scăldate de lumină şi căldură, Italia... Spania, apoi Polul Nord, mal ales Polul Nord care era în special adorat de fidanţata mea. Căci nu numai o dată m’a întrebat Angelina sufletului meii: — «Sicule dragă, după nunlă să mergem la Polul Nord... Iţi place Polul Nord? — Oh! visul meii! II răspundeam eil cu iubire, îmi plac toţi polii pămîntulul! Şi viitoarea mea mă privea cu ochii mu* iaţl lu nerăbdarea aşteptării... Dar, val!... Sunt născut sub o stea fatală, la ziua Crucii—într’o zi de post, cum zice prietenul Gliiţă—şi ursita mea blestemată, prigoni. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA toarea mea neînduplecată, din locaşul el o-cult, rlnja, rtnja ca fiara din pustiu eînd prinde o pradă nevinovată. Cu o lovitură de picior, da de picior, cum veţi vedea, a ’ntors iţele, mi-a pus piedică norocului şi mi-a jucat festa ! * * * In toiul primăverel... Era Intr’o Duminică, după Paşti. Mal a-veam încă trei luni plnă la nuntă şi mă a-flam la moşia din R... Un miros de salctml înfloriţi scălda salul. Noi, ei! şi cu Angelina, apoi Sofia, Maria, Clementina şi Virgil, fratele lor, eşisem In grădina cea mare să ne jucăm cu mingea. O minge mare de cauciuc, de o culoare cenuşie deschisă, cu vărgl puţin mal cafenii. Era jocul cel mal plăcut Angelinel. Boierul GligoVe umbla prin grădină după melci. Căci iubea mult lighioanele astea tlrltoare. Adesea sta ceasuri întregi, urmărind pe vine, mersul uneia din acestea. Cucoana Zamfirica, mama Sofii şi a Măriei, şi a Clementinil, şi a lui Virgil, mătuşa Angelinel, făcea la ciorap, la umbra unul plop mare şi mă urmărea cu ochi duioşl, şoptindu-şl adesea: — «Aşa ar fi fost şi Ti-tică al meu, dacă trăia!...» Dar noi nu o luam In seamă acum... Nici o dată logodnica mea nu fusese mal frumoasă. Jocul II Înflorise obrajii săi, de obiceii! cam palizi; ochii eraţi mal aprinşi, pieptul sălta ca o cabrioletă pe arcuri; iar părul II scăpase în clte-va şuviţe din răsuceala lui meşteşugită şi cădea pe obrajii el de trandafir, şi pe ochii mari albaştri ale căror raze se prevedeau printre firele de păr, ca: «Un soare dulce... printre nori; Ca un vis de tinereţe, printre călători». Cum zice poetul... Zăă, eram aproape să-mi es din minţi cînd mă gîndeam că mal sunt cîte-va zile pînă ce să-mi pue D-zeâ mina In cap !... Mi se părea că toate razele soarelui cădeaţi în ochii el, că tot albastrul cerului se concentrase numai în el. Cuvintele el eraţi cîntecile păsărilor, mur-murile de pribegie ale gîrlel, doinirea cîm* piilor şi freamătul codrului, tot ce poate fi mal frumos pe lumea asta. Şi era atît de zveltă, de subţire şi de mlădioasă! 0 trestie, un spic de secară, o ramură de salcie... Ce bine ’l ar fi stat lingă mine in biserică, sub valurile de mătase albă, în florile de portocal, din părul el blond, în psal-modiiele «Isaia dănţueşte» şi în norii fumului de tămîie. ...Dar mal ales acasă, în braţele mele, singuri, singuri, singuri... Mintea mi se zăpăcea tot mal mult, cînd d-ra Sofia zvîrli, cu o putere uimitoare, mingea care se duse tocmai într’un gard via, de mărgăritar, care despărţea grădina cea mare—parcul—de cea-l’altă grădină cu struguri. Ett eram cel mal sprinten dintre toţi. Mă repez ca o săgeată din ochii iubitei mele, dintr’o săritură sunt dincolo de gard şi dai! o lovitură de picior mingel spre a o readuce în grădină fâcînd-o să descrie, după nestrămutatele legi ale matematicei, o măreaţă parabolă, cum se numeşte, dar... — Al spart-o! întrerupse Ghiţă. — Din fericire nu! zise Alexe ! Dar nu era mingea. EraQ pantalonii cenuşii deschişi, cu vărgl cafenii al viitorului meft socru, care stetea plecat, uitîndu-se după melci saft după ce dracu s’o fi uitat !... Ro-tunziniea părţel şi culoarea In tocmai, mi’att înşelat vederea. Boierul Gligore, făcut catran, sări în picioare şi ’ml lipi două palme, ca două cata-plasme, şi apoi m’a dat pe poartă afară. După un sfert de ceas, într’o trăsură hodorogită, pierdeam din vedere casele boe-reştl, parcul, fericirea, marea, Ralia... Polul Nord... — «Oh ! polii pâmîntulul!... fiţi-ar polul tăfi al dracului boierule!...» oftă ca nici o dată, Alexe Mirea, din adîncul pieptului săil, de unde nu ieşeai!, de obiceitt, de cît hohote de rîs şi fum de ţigare. — «Şi cînd s’a întîmplat asta, măi Alexe»? întreabă duhliul Rie Georgescu. — Cînd ?... Nu ştiil ! Atunci şi acolo e îngropată simţirea mea... Apoi pe alt ton : — «Dacă nu am visat-o azi noapte, probabil că am citit unde-va asta». Alau „EPOCA" LA IAŞI (Corespondentă specială a «Epocei*) 12IVH1. Elclcîiţtll.-Apa Prntuluî.—Călătoria d-lul tiheorgliiun. — Alegerea de la Nenat. Alăturea cu dezminţirea dată de d. C. Şu-mleanu ziarului Evenimentul, în chestia apel cu raci, d. C. Penescu, prefectul de poliţie, a afişat ordonanţa d-sale cu privire la bi-cicliştl. Ordonanţele simpaticului agă al laşului fac serie. Am avut ordonanţa relativă la mersul birjarilor pe strade, prin care se înştiinţa publicul că stradele Vechie şi Căpitan Păun sunt închise circulaţiei din cauza săpărei unul canal, dispoziţiile relative la recrutări, regulele practice pentru stingerea incendiilor fără apă, etc, etc. Acum în urmă bicicliştil au atras atenţia şefului poliţiei, cu toate că n’am avut de Înregistrat nici un accident de bicicletă şi cu toate că numărul velocipediştilor nu trece încă peste 100. Din cercurile înalte ale poliţiei, aflu că se pregăteşte o ultimă ordonanţă, prin care se transmite tuturor pungaşilor, hoţilor şi asasinilor, rugămintea respectuoasă de a a-corda poliţiei cîte-va zile de repaus. Personalul poliţienesc este obosit de cercetările infructuoase făcute cu descoperirea diferitelor furturi, efracţiunl, infracţiuni ce se comit zilnic şi în special cu descoperirea asasinilor lui P. Longhin, crimă rămasă nedescoperită plnă astă-zl. Pricepe orl-cine cît de bine venit şi apreciat va fi acest repaus de personalul poliţienesc, dacă onorabilii consimt. Această ordonanţă va încheia seria, după care d-1 A. ZdrobicI, directorul poliţiei, va strînge în volum toate ordonanţele sale în ultimul timp. Volumul va avea şi o prefaţă datorită d-lul comisar al desp. III, N, Ionescu. * Se spun minunăţii despre apa Prutului. Efectele sale sunt într’adevăr miraculoase: paraliticii încep să umble, orbii îşi reca-ălă vederile, surzii auzul, muţii pot vorbi, ătrînil întineresc, etc. Efectele apel de la Nazaretul Galileiel erail mal puţin surprinzătoare de cât acele ale apel Prutului, la Unghenl. De aceea şi lumea nu mal găseşte loc în această staţiune balneară. Aşa. pentru a nu aduce de cît un exemplu, voia cita cazul coanei Frăsiniţa, o distinsă matroană iaşană, care suferea de o-bezitate complicată cu senilitate. După că-te-va băl în Prut, stimabila a putut să ia lecţii de bicicletă, iar astă-zl dansează, până în ziuă, fără să se resimtă. Se mal vorbeşte de un bătrîn, care a constatat în apa Prutului efecte mal eficace de cât în injecţiile Brown-Sequard,—de un ttnăr lovit de paralizie care, ca în biblie, şi-a luat patul şi a umblat, etc. etc. * — D-1 V. Gheorgbian, prefectul de judeţ, obţinînd un concedia de 25 zile, a plecat în excursiune la Piatra, Bicaz, Hangu-Cliahlătt. D-sa va face o vizită la DurăO, d-lul G. Panu, care se află în vilegiatură aici. — Asupra candidatului liberal la colegiul I de Senat, în locul generalului Raco-viţă, d. C. Păucescu, întrebat, a răspuns —Avem un candidat care va plăcea şi o: poziţiei. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să şi reuşească! In vederea acestei alegeri, ad Început să se ia deja măsuri. Se vorbeşte, de o cam dată, de înlocuirea a trei funcţionari din administraţia iaşană. Altele vor urma. — Administraţia comunală s’a pus pe lucru. D. E. Ghica are deja gata proiectele pentru aducerea apel în oraş şi pentru i-luminat. D. Tăcu a dat în tipar o importantă lucrare asupra autorizaţiilor pentru construire de clădiri şi lucrează un studia intitulat : consideraţiuni practice asupra pită-riilor. Această din urmă operă a savantului prim ajutor va fi dedicată, pitarilor din laşi. — D. N. Gane, primarul oraşului, a sosit ieri în Iaşi, reîntorcîndu-se de la Slănic. Tadeu IOTOBMAŢ1I Astăzi se deschid, In toată ţara, conferinţele învăţătorilor. După ho-tărîrea ministerului, aceste conferinţe vor fi un soiO de examen : învăţătorii vor fi chestionaţi de revizori, în tocmai ca nişte elevi. Luni 19 August, fiind aniversarea naşterel M. S. Sultanului, va fi recepţiune la legaţiunea otomana. ErI a sosit în Capitala d. general Budişteanu, ministrul de război, care a luat conducerea lucrărilor departamentului săQ. Pe la sfirşitul lunel Septembre, AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria, vor pleca pentru cît-va timp la Coburg. Parchetul tribunalului de Teleorman este sezisat de o mică afacere colectivista, aceea a poliţaiului din Roşiori-de-Vede, care trecea regulat în statele de plata gardiştilor nume fictive şi încasa pentru el lefurile prevăzute. Dacă tura cel mari, de ce n’ar fura şi cel mici? Se zice că şi parchetul tribunalului Iaşi ar fi început cercetări în contra cămătarilor cari mişună şi acolo. Ghiocaril, adecă căruţaşii cari transportă cerealele de la magasil la port, afl încercat Sîmbătă să se pună în grevă, la Brăila. S’a ajuns însă la o înţelegere între el şi comercianţi şi ast-fel încercarea de grevă n’a isbutit. ' D. general Budişteanu va lua parte la consiliul de miniştri ce se ţine astăzi. Cu această ocaziune se va discuta şi partea militară din programul de recepţiune a M. S. împăratului Frantz Iosef Intr’una din zilele trecute, zice Democratul, lumea din Ploeştl a fost scandalizată văzînd că lîngă Carul funebru al unei femei moarte, care se transporta spre cimitir, nu se afla nici un preot. Unul din redactorii Democratului, căutîud atunci să afle care este cauza lipsei preotului, a întrebat pe fiul acelei femei, anume Ion Scurtu, care a declarat următoarele: — Locuesc în enoria bisericel Sf. Ecate-rina. Cînd a murit mama, nici unul din cel doul preoţi n’a voit să vie s’o slujească. U-nul din el a zis că se duce să se scalde, iar cel-I’alt că are alte afaceri. A doua zi a venit un preot de i-a citit puţin, dar n’a voit să vie la cimitir, dacă nu-I daO suma de 10 lei şi trăsura. Sînt om sărac şi n’am avut de cît 5 lei pe cari i-am oferit. El n’a voit şi ast-fel m’am văzut constrîns să îngrop pe mama fără preot. I^Ce zice nelegiuita locotenenţă Mitropolitană? In ediţiunea noastră de aseară am publicat o informaţiune asupra contra-expertizel în afacerea Stei-ner, această informaţie este prematură şi incomplectâ. îndată ce vom şti în detaliu care este raportul exact al contra-expertizel, îl vom publica. Voinţa este informata că d. procuror HamangiU a deschis acţiune publica în contra a trei zarafi şi mal mulţi samsari, implicaţi In jâ-fuirile de minori şi de majori a bandei de cămătari ce operează în Capitală. Ministerul de interne a aprobai votul consiliului comunei Fălticeni, prin care se deschide un credit de 4000 lei pentru primirea membrilor congresului studenţilor, care se va ţine în acel oraş în zilele de 4, 5, G şi 7 Septembre a. c. Spiţerul de la culte pregăteşte o schimbare—mutări în bloc—a institutorilor, pe care o va face zilele acestea, sub cuvînt de interes de serviciu. Cunoscutul profesor dr. Weigand şi-a început deja călătoriile sale de studia filologic la Romînil din Ungaria. începutul l’a făcut la Arad, unde a sosit Sîmbătă, 3 curent. Duminică a luat masa la episcopul romîn P. S. S. Ion Meţianu, unde au fost întruniţi mal mulţi bărbaţi de frunte din localitate. Din Arad, d. dr. Weigand a făcut ex-cursiunî în comunle vecine Peclca, Mi-călaca, Vinga, Mănăstur şi SeceanI, de unde eruditul profesor a plecat pe valea Mureşului spre Rodna, Lipova, So-borşin şi Făget. I)ln infamiile Iui Nimuleseu Primim următoarea scrisoare din Rîm-nicul Vîlcel: «Voinţa Naţională» No. 3466 din 5/17 Iulie şi «Libertatea» No. 2, ziar colectivist care apare în R.-Vilcea, publică un lung articol, relativ la afacerea Man-liu-Zaharia, în care se zice eu aşi fi fost înlocuit din funcţia de director al arestului preventiv, din cauză că am fost incorect în timpul cit a fost depus prevenitul Valeriu Zaharia. Pentru stabilirea adevărului le răspund : Nu este adevărat că colonelul Ivano-vicl sai! alt cine va ar fi venit noaptea la arest să comunice cu Zaharia, şi ca să le probez că aceasta e o minciună sfruntată, este că în toate nopţile cît a fost în arest Zaharia, judecătorul Căpi-tăneanu, cel care instruia afacerea, încă un magistrat al Tribunalului al cărui nume nu voesc să s’l spun şi cu mine, păzeam ascunşi împrejurul arestului pînă la ora 3—4 spre ziua, ca să vedem dacă vine cine-va—căci aşa aveam ordin de sus ; pe prevenit îl pusesem în acest scop într’o cameră isolată. încă de la început s’a pus stăruinţe pe lingă Valei’iu Zaharia ca să implice pe colonelul IvanovicI in această afacere murdară, mal cu seamă a stăruit un domn, care mal tîrziu am aflat că se numeşte I. Manliu, profesor în Bucureşti, şi care a cerut pe toate căile ca eu să fiu înlocuit ; în adevăr, mi s’a impus să fac totul ca colonelul Ivanovici să fie tirît în această afacere murdară şi, eu nevoind, ’ml s’a cerut demisia. Tot d’odată declar aci pe onoare că prevenitul Zaharia continuu ’ml-a spus că nu a dat şi nici [nu a împrumutat nici un ban colonelului Ivanovici. Toate scrisorile publicate de d-v. şi toate potlogăriile, nu s’afl petrecut sub mine, după cum susţine «Voinţa», ci sub succesorul meii; a doua zi chiar după ce am predat temniţa, Zaharia, îndemnat de puternicii zilei, a cerut strămutarea procesului pentru caz de suspiciune legitimă, dovadă e dosarul; de o cam dată nu spun numele celor cari ml-aO dat ordin şi cari s’au amestecat în a-cest matrapaslic murdar, sigur fiindc-ă le e destul răspunsul de mal sus; le reamintesc numai că am funcţionat în acest post 5 ani in mod corect, după cum le voiu dovedi cu certificate, şi dacă nu vor înceta nici acum a mâl vorbi de mine, voi denunţa opiniei publice şi alte potlogării şi modul cum le a săvîrşit în această afacere. Mulţumindu-vă anticipativ, vă rog să primiţi d-le director, asigurarea distinsei mele stime şi consideraţiunl. I D. Ogrezeanu fost director al arestului preventiv Vîlcea. EDIŢIA A 3 * (Serviciul Agenţiei Romine) Sofia, 12 August. ' In urma unei invitaţlunl a Prinţului, d. Stoi-low a plecat la monăstirea Rilo, pentru a se consfâtui asupra situaţiunel. In aceasta călătorie se vede în genere semnul, că greutăţile vor putea fi depărtate, ast-fel in cit cabinetul Stoi-îow să poată răminea la putere. Sofia, 12 August. Cearykot'f, agent diplomatic rus, a plecat in concedia pentru două luni. «Agenţia Balcanică» spune în mod formal că Prinţul n’a avut nici o dată intenţiunea de a chema pe lingă sine pe d. Zancow. Berlin, 12 August. «Reichsanzeiger» e autorizat a declara că voinţa împăratului este, ca în această toamnă să fie supus consiliului federal un proiect de procedură militară penală, in conformitate eu declaraţiunile principelui de Hohenlohe în Reichstag, in 18 Maiu 96. Krasnojeselo, 12 August. Astă-zl s’a făcut o mare revistă în prezenţa Ţarului, a Ţarinei, a tuturor marilor duci şi a marelor ducese. Suma trupelor se ridică la 63 ',, de batalioane, 4-1 eseadroane, 13 sotnil de cazaci şi 200 de tunuri. Roma, 12 August. O depeşă sosita din Djibouti căi re Vatican, anunţă că Menelik, spre a mulţumi pe Papa, va libera un oare-care număr de prizonieri italieni. CHESTIUNEA CRETEI (Prin fir telegrafic) Viena, 12 August. «Fremdenblatl» declară că ultimele ştiri dau speranţa unei soluţiuni pa-cinice a chestiunel creţ ane. Creta şi Poarta au cerut mijlocirea puterilor, ast-fel în cît să aibă ca bază proiectul elaborat de conferinţa ambasadorilor din Constarilinopole şi primit de toate puterile. Punctele esenţiale sunt: numirea unui guvernator general al Cretei, creaţiunea unei jandarmerii şi concesiuni financiare. Din fericire toate puterile sunt înţelese şi unitatea concertului european e restabilită. Se speră că conlucrarea unanimă a puterilor va reuşi în curînd cît se poate mai bine în interesele Cretei şi ale Turciei. SITUAŢIA IN TURCIA Constantinopol, 12 Augus Poarta a făcut observaţiunl ministrului Greciei în privinţa deharcărel In Creta a 28 de ofiţeri cu arme şi cu muniţiunl. Mi-n strul grec a declarat că n’att fost de cît 8 ofiţeri şi cîţl-va sub-ofiţerl In concedia, că n’aa avut lunuri şi că numărul puştelor debarcate e neînsemnat. Ştirea cum că escadra grecească a plecat pentru ca să execute nişte manevre, a făcut o impresie foarte rea la Constantino-pole. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 51) LOITIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA I Un freamăt lung trecu prin rîndurile bandiţilor, dar nici unul nu îndrăzni să răspundă. Prestigiul Canadianului era ast-fel, că mal toţi regretaii acum de a se fi angajat în această afacere, şi dacă prizonierul i-ar fi luat în alt mod, promiţlndu-le bunioară, afară de ertarea lui, de a-I conduce la locul cu aur de unde vor avea şi el partea lor, el ar fi părăsit imediat pe acela care II angajase şi ar fi pus In libertate pe Canadian şi pe tovarăşii lui; dar această idee nu i-a venit în minte lui Dick şi nici nu s’a Încercat să o propue. După ce curiozitatea publică fu satisfăcută, prizonierii fură aruncaţi unul peste altul într’o cabană de pămînt uscat şi doul bătători de tufişuri asistaţi de patru indigeni aa fost lăsaţi de sentinelă, căci admi- ţtnd că bătătorii de tufişuri şi şeful lor nu s’ar fi opus, prjzonieril nu puteai! fi legaţi de stîlpul supliciului de cît a doua zi în zori de ziuă. — Iacă sftrşitul dramei, zise Olivier, pe dată ce uşa cabanei fu închisă peste el. Aceasta fu primul cuvtnt pe care prizo-j nieri îl schimbară Intre el de dud aa fost prinşi şi legaţi de mîinl şi de picioare de către Dundarupi. — Iertaţi-mă domnule conte, lngina sărmanul Laurent, abia puţind să se reţie de a nu izbucni In hohote de plîns, dacă nu mi se lntîmpla mie acel accident idiot, nu aţi fi acum prizonier în mina inamicilor. — Taci din gură, bravul şi fidelul |med prieten, durerea ta îmi face mal mare durere mie,... nu te-am luat efi din braţele mamei tale liniştite şi fericită, şi nu mal urmat numai din cauza devotamentului cel mare ce aveai pentru mine ?... Apoi, poate că totul nu este încă pierdut, ce crezi tu, Dick ? — Sunt sigur, domnule conte, că Koanook va fi aci, cel mult peste două ceasuri. Drumul făcut de Dundarupi, fusese atlt de repede, că speranţa Canadianului bazată pe o sosire apropiată a Nagarnookilor, era foarte slabă; dar el căuta să încurajeze pe cit putea pe tovarăşii săi, pentru ca să nu-şl piardă nici unul cumpătul. Vederea bătătorilor de tufişuri II inspirase un noii plan, pe care insă trebuia mal futil să-l studieze, din care cauză adaugă el după un moment de reflecţiune: — Mtine o să avem o lungă călătorie de făcut, domnule conte, vă consiliez de a profita de aceste cîte-va ore de captivitate pentru a vă repauza puţin. — Cauţi în zadar sâ-ml dai speranţe, Dick, răspunse Olivier, n’al înţeles oare că omul acela mascat nu este altul de ctt emisarul Invizibililor. — De sigur, domnule Conte; dar acest lucru nu va împiedica de Ioc pe Koanook de a sosi la timp cu luptătorii săi. Dacă aţi cunoaşte obiceiurile tufişurilor aţi şti că întreg tribul Nagarnook este angajat pe cinstea şi reputaţiunea lui de a scăpa atît pe Wiligo şi pe mine fratele Iul adoptiv, cit şi pe acel cari ÎI Însoţesc. Lucru straniu, şeful indigenilor se părea In acel moment indiferent la tot ce se petrecea în jurului. Ghemuit într’un colţ, el Ingîna Încet o serie de cuvinte neînţelese pentru Europeni, un fel de rugăciune funerară a tribului... Marele şef Nagarnook Îşi pregătea cîntecul săfi de moarte. De o dată, o voce se ridică In mijlocul nopţel, care făcu să tresară pe toţi prizonierii. — Conte de Lauraguais d’Entraygues, zise acea voce, Înţelegi tu acum că nimeni nu poate să lupte In contra (invizibililor. Te ţinem încă o dată în mîinile noastre. Nu depinde de cit de d-ta de a ’ţl scăpa viaţa şi a scăpa şi pe tovarăşii cari te Însoţesc ; ştii care este condiţiunea... Mîine dimineaţă cînd primele raze ale soarelui să vor revărsa, voi veni să cer răspunsul... Soarta voastră a tutulor depinde de tine. — Nu răspunde nimic, zise repede Canadianul lui Olivier. Apoi el rosti cu o voce puternică următoarele cuvinte: — Om mascat, ascultă-mă pe mine, efi, Dick Lefaucheur supranumit Canadianul, jur un războia de moarte tutulor Invizibililor, cărora le voi zmulge masca după cum voi ridica-o şi pe a ta mline dimineaţă ; jur un război de exterminaţiune tutulor i-«amicilor contelui Olivier de Lauraguais d’Entraygues. Un hohot de rîs strident, lung şi batjocoritor, pe care ttnărul conte îl mal auzise şi altă dată, fu singurul răspuns al necunoscutului. Nimic alt-ceva, afară de zgomotul de bucurie al Dundarupilor, cari jucatt după ce se înbătaseră cu kava, nu mal turbura liniştea nopţel, Wiligo celebra într’una încet gloria tribului săil, şi faptele măreţe ale strămoşilor lui. Tinărul contedobor, ît de oboseală, adormi cu capul pe genuchil lui Laurent, care de asemenea fu cuprins de o somnolenţă greoaie şi puternică. Canadianul singur supravegliia; el Îşi formula în gînd planurile unei încercări îndrăzneţe destinată a ’I scăpa pe toţi şi nu aştepta de cit ora proprie pentru a le pune în executare. El nu a voit să turbure pe Wiligo In veghierea Iul funerară, pentru a ’l comunica proiectul săO, de oare ce ştia că la momentul suprem el se poate bizui pe tot concursul bravului Nagarnook, Pe dată ce a fost închis în cabana de pămînt uscat care le servea de închisoare, el voi să ’şl dea se ma de puterea legăturilor cari II încingea mîinile şi picioarele şi II paraliza orl-ce mişcare. Cu o singură extensiune a muşchilor, colosul făcu să plesnească pe acelea cari îl Jncingeatt braţele, ea şi cînd n’ar fi fost de cît fire de lînă subţire ; el se opri însă aci, nevoind ca în cazul cînd cine*va ar veni ca să ’l inspecteze, să observe că el îşi recăpătase deplină libertate a braţelor. După ce înţelese din clntecele şi jocurile inamicilor, că el celebrînd importanta lor izblndă, se vor da la una din orgiile cele mal cumplite, de altminteri în obiceiurile lor, el simţi inima umplîndu-i-se de bucu- rie, mal cu seamă că cunoştea foarte bine pe bătătorii de tufişuri şi ştia că nici el nu vor rezista multă vreme ca să nu imi, teze pe Dundarupi. Băuturile fermentate-ah atîta influenţă asupra acestor aventurieri, In cît interesul chiar a siguranţei lor proprie nu ar fi capabil de a ’l ţine în sobrietate. Elaborînd planul pe care îl concepuse, Canadianul comptase puţin şi pe această circumstanţă care favoriza proiectele sale, dar el nu sperase însă ca ele să se împlinească atît de repede. In adevăr, cîntecul bandiţilor care începu să se amestece cu acela al indigenilor, veni ca să ’î adeverească prevederile sale. Aceşti mizerabili, trebuiai! să se arunce cu atît mal uşor în braţele pasiunel lor favorite, cu cit el se credeafi la adăpostul orl-cărul atac exterior şi prizonierii în starea în care se găseai!, legaţi de mîinl şi de picioare şi fără nici o armă, nu le inspira nici o temere serioasă. Voind ca să vadă ceea ce se petrecea afară, Dick se apropie încet de uşa cabanei în care erau închişi cu toţii şi putu să vadă prin crăpătură pe bătătorii de tufişuri jucînd amestecaţi cu Dundarupi în jurul unul foc imens pe care ll aprinseseră indigenii. De la prima vedere el se convinse de starea de ebriectate in care se găseau şi uuil şi cel l’alţl. El putu de asemenea să constate cu mare bucurie că el nu mal erau păziţi de cît de doul luptători tineri, iar la o distanţă de vre o zece metri, o-mul mascat se preumbla încet cu carabinu pe umăr. Ne putînd ca să ţie pe bestiile pe cari le angajase, se decisese ca să facă el singur de sentinelă la cabana prizonierilor. (Va urma). www.dacoromamca.ro EPOCA Ministrul de externe a avut mal multe conferinţe cu baronul de Calice, ambasadorul Austro-Ungariel, în privinţa Cretei. Trei arnâuţl, armurieri la Yldiz-Kiosk, a-cuzaţl de a fi urzit un complot, aii fost a-restaţt. Se crede În general că un bun sfirşit al intervenţiunel în Creta nu e tocmai probabil, avînd în vedere opoziţiunea care există între elementele moderate şi deputaţii de o-parte, între elementele extreme şi epitropia de altă parte. Athena,*12 August. Şeful macedonian Bronflas a fost ucis şi banda lui împrăştiată. Cinci saft şease mici bande parcurg încă Macedonia. ŞTIRI DIVERSE C rime—Delicte.—Accidente.—Intîmplîrî. DIN CAPITALĂ Un monstru.—Astă noapte a fost arestat şi condus la poliţie individul Costea Pavel, simigiit din strada Călăraşi No. 118, care a violat pe o copilă de 10 ani, Vasi-lica Ilie, servitoare la d. comisar Yirgiliu Iliescu. Poliţia a deschis o anchetă pentru cercetarea faptului, după care monstrul va fi trimes parchetului de Ilfov. O sinucidere în arest.—Grigore Andre-escu, fost servilor la d. G. M. StroicI, fu-rînd mal multe obiecte de la stăpînul săfl, a fost prins de gendarmil rurali şi condus la arestul primăriei din comuna Mingleasa, districtul Dorohol. Peste noapte Andreeseu s’a spînzurat în arestul primăriei. Parchetul a fost înştiinţat de această sinucidere. DIX TARĂ Omorit de un cal.—Locuitorul Barbu Ni-ţariu din comuna Sura, judeţul Mehedinţi, mergind călare la cîmp, a fost trîntit de cal şi în cădere s’a lovit atit de răii că a încetat imediat din viaţă. Mort din bătae. — Muncitorul Gheorghe St. Ungureanu din comuna Gtrla, districtul Mehedinţi, luîndu-se la ceartă cu fratele său Preda şi cu locuitorul Andrei Fulga, aceştia 1’att bătut atit de tare, în cît nenorocitul a-laltă-erl a încetat din viaţă din această cauză. Preda Ungureanu şi Andrei Fulga aQ fost arestaţi. El vor fi trimişi înaintea curţel cu juri din Severin. DIX STREIN ATATE O ciudata eaptaţiune a unul copil. — Soţii Cerami, proprietari, locuind în comuna Grotta, din Italia, ne avînd copil, luară de suflet în anul 1892 un copil de la ospiciul copiilor găsiţi, pe care ’l crescură cu toate îngrijirile pasibile, iubindu ’l foarte mult. Părinţii copilului, numiţi Carubba, căsă-torindu-se, copilul deveni legitim ; aceştia reclamară copilul lor şi pentru a ’l obţine recurse pe căile legale. Cu toate acestea, eînd soţii Cerami tre-buiră să dea copilul declarară că murise. Aserţiunea lor părea adevărată, de oare-ce se constata moartea printr’un act al stării civile, printr’un act al medicului, care constatase moartea ; mal mult încă, un tim-plar afirma că el făcuse coşciugul şi groparul cimitirului susţinea că el îngropase copilul. Faţă cu asemenea probe, soţii Carubba, dezolaţi, se reîntoarseră în oraşul lor. Un funcţionar al poliţiei, observind că durerea soţilor Cerami era prea exagerată, intră în bănuieli că la mijloc ar fi o fraudă. El se duse la cimitir şi ordonă groparului ca să deschidă coşciugul. Groparul, trebuind să se supună, se execută şi spre marea bucurie a agentului de poliţie el găsiră coşciugul gol. Copilul a fost găsit în urmă în deplină sănătate în Delia, o comună vecină cu Grotta, unde soţii Cerami îl ţineţi îmbrăcat într’o rochie de fetiţă. Părinţii adoptivi, pentru a nu pierde copilul pe care îl adoraţi, abuzaseră de buna credinţă a doctorului şi plătise bine pe groparul cimitirului. Se va deschide o acţiune în contra soţilor Cerami, a doctorului şi a groparului; se speră însă că justiţia nu va fi atăt de severă cu dînşil. Copilul a fost remis familiei Carubba, dar el are mare afecţiune de muma lui adop tivă Luiza Cerami şi plâuge într’una să fie dus la dînsa. El e în vîrstă de aproape cinci ani. ULTIME INFORMAM Dl. Procuror Ionescu, asistat de şeful Poliţiei de siguranţă, au făcut aseară mal multe descinderi pe la tripourile din Capitală. Cea d’intîl călcare s’a făcut In Strada Verde, colţ cu calea Victoriei, la o cafenea de lingă băcănia I. Grecescu, unde se joacă cărţi şi se pierd sume însemnate. Antreprenorul tripoulul însă, fiind de sigur avizat, nu deschisese jocul, ast-fel că nu s’a putut prinde nimic. A doua descindere s’a făcut la otel de France, unde s’a confiscat cărţile şi banii jucătorilor cari aQ fost surprinşi. Trupele cari vor defila în ziua de 17 Septembrie pe platoul de la Cotrocenl, înaintea împăratului Frantz Iosef, vor fi comandate de M. Sa Regele Carol. M. Sa va fi în fruntea trupelor şi apoi va prezintă împăratului, care va primi defilarea, raportul despre starea lor. D. jude instructor fcVasiliu, însoţit de şeful poliţiei de siguranţă, aQ făcut as-tă-zl o perehiziţiune la domiciliul lui C. Niculescu, ginerile lui Niţă Florescu, domiciliat in strada 11 Iunie. Perchiziţiunea a fost fără nici un re-sultat. Din Belgrad se telegra-(iazâ oficioasei Orientalische Correspondenz, e» Regele A-lexandru al Kerbiei va veni in Rucure$ti si la Sinaia imediat după inaugurarea Porţilor de fer. Judecătorul de instrucţie Vasiliu a supus Sămbătă la un nou interogatoriu pe soţia lui Niţă Florescu, implicat în furtul de la finanţe. Aceasta a mărturisit totul. Ea a făcut destăinuiri magistratului instructor asupra modulul cum a fost îndemnată de soţul el să ameninţe pe Th. Petrescu «tu denunţarea. «In urma acestei ameninţări, a zis soţia Iul Niţă Florescu, soţul meu m’a pus să aduc în salon pe Peti •eseu pentru a se înţelege cu dînsul; eeea-ce am şi făcut. «După convorbirea ce aQ avut’o împreună, bărbatul meQ mi-a spus numai atît: «Am regulat cu zevzecul ăsta». Soţia lui Florescu nu cunoaşte— cel puţin aşa a declarai—amănuntele învoelil dintre Florescu şi Petrescu. Florescu nu are nici o cunoştinţă despre deelaraţiunile soţiei sale, şi el va fi confruntat azi cu dînsa. Ni se scrie din Fălticeni: D. primar Radu din Fălticeni nu este mulţumit de ceea ce studenţii vor vorbi în conferinţa, cînd se vor întruni aci la 5 Septembre. Intr’adevâr el vor vorbi despre chestia romînilor asupriţi de dincolo de munţi. Primarul zice că aici nu-I potrivit să se vorbească despre aceasta, fiind-câ oraşul e aproape de hotarele austriace şi fiiml-că împăratul va fi pe atunci în Romînia. Apoi vor vorbi despre chestia o-vreiască. Primarul zice că în Fălticeni sunt mulţi ovrei, că mulţi studenţi vor avea cvartirul în case ovreeştl, etc., deci şi chestia asta nu trebue fi tratată aici. D. Radu a cerut studenţilor să ’şl schimbe programa, dar studenţii nu aQ vrut. Disolvarea consiliului comunal din Galaţi Convocarea consiliului comunal. Alergările «1-lui Mitlnxnche Cnlo-gln.—Dcinisiiinea d-liil Vlrlan. Demisiunea ajutorului de primar Teodorescn. — Disolvarea consiliului. rog respectuos a-'nii aproba de-inislunea din calitatea de consilier al comunei Galaţi, pe care de astă data Înţeleg a o da tn mod irevocabil. Costiu Vlrlan In urma acestei demisiunl, o debandadă generală a intrai în grupul escrocului Malaxa. Dcmlsinucn ajutorului de primar Theodorescu Cel d’întîiu care s’a speriat de consecinţele demisiunel d-lul Vlrlan, a fost d. O. 1. Theodoresru, ajutor de primar, care pentru a-şl menaja poziţia compromisă, s’a dus la d. deputat Nico-rescu, declarîndu-l că împărtăşeşte întocmai părerile d-lui Vîrluu şi-şi va da demisiunea. I). Nicorescu n’a dat însă nici o promisiune pentru viitor pişicherului tovarăş al Iul Malaxa. Disolvarea consiliului Comunal Drept consecinţă a acestora, disolvarea consiliului comunal nu numai că se impune, dar se pretinde că este chiar decisă. Ministrul de interne, d. Gogu i'antacii/.iuo, a chemat telegrafic In Capitală pe Malaxa pentru a-1 decide să-şi dea dcmisiuuea. Dacă in trei sile ministrul nu va disolva consiliul comunal, alunei d-nii Daniil Zorilă, U. Curtovici, Dim. Anas-tasiu, P. Gheuca, Sa va Petroiu şi Teodor Ştefănescu, îşi vor da de asemeni demisiunile, descomplectînd ast-fel consiliul comunal şi silind pe guvern să-l disolve. * * ♦ Malaxa a deschis o campanie violentă prin Liberalul Gălăţean în contra d-luî P. Sechiciris. Convocarea consiliului comunal Consiliul comunal din Galaţi a fost convocat pe Sîmbătă (a treia 6ră) de escrocul Malaxa, după ce consilierii n’au răspuns la două convocări. Convocarea precisa, că şedinţa se impune, de-oare-ce sunt mai multe afaceri de nar tură foarte urgentă, cari urmează să se rezolve cîtmal curînd. De şi consilierii au fost convocaţi pentru orele 4, totuşi pînă la 7 seara nu s’au prezintat de cît numai trei consilieri, slujbaşi la primărie. Alergările d-lui Malaxache Culoglu Văsînd aceasta, însuşi d. Malaxache Culoglu a început să alerge şi să facă vizite consilierilor comunali, implorîn-du-î să meargă la consiliu, căci contrar se va impune disolvarea, în urma căreia nouile alegeri comunale pot să fie favorabile conservatorilor. D. Culoglu a căutat să teroriseze pe consilieri cu venirea la comună a conservatorilor. Aceste ameninţări n’au prins însă de loc, precum n’au prins nici făgăduielile făcute de prefect în numele guvernului. Desperaţi de acest insucces, atît Malaxa şi Malaxache Culoglu au plecat de la primărie. Demisiunea d-lui Vlrlan In urma vizitelor prefectului, precum şi în urma neputinţei Iul Malaxa de a întruni pe consilieri, d. avocat Vlrlan, consilier comunal şi ofiţer al stării civile, a telegrafiat imediat Sîmbătă seara ministrului de interne: C'onvingîudu-mă că administraţia comunală actuală, nu mai are încrederea majorităţii consiliului nici a cetăţenilor şt In consecinţă ne mai puţind u-1 acorda mai mult ulei eft încrederea mea, Hnnyadl Jânos I Cea mal nlgura, cea mai eficace şi cca mai tilâculti tlin Ai*ELE PVMIGATMlf,.-HKPVTATIMJXE l'.VflTIISlM Aprobată de Academia de Medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen şi Frenesius. Autorizată de Stat. Unica după aprecierile numeroaselor celebrităţi iu medicina din Francia şi străinătate. A se feri de contrafaceri. Haydm a tteceveca toate etichetele şi tioimrile na poarte numele in Ândreas Saslehner 52-14 g POŞTA REDACŢIEI A rest a rea că ni ă tari lor Cercetările parchetului urmează cu o activitate extraordinară, în urma căreia toţi cămătarii cu şi fără firmă caută a distruge toate urmele păcătoasei lor activităţi. D-nil procurori Hamangiu şi Ionescu, precum şi judecătorul de instrucţie Dărăscu, au făcut descinderi pe la mai mulţi cămătari secfestrîndu-lc registrele. * te ♦ Cămătarul *1 caii Avrr-rncNCu a fost depus cri la Văcăreşti. Tot cri a mai fost arestat ţi «fiaqucs Kpiegel. Poliţia de siguranţă, în urma ordinului d-lui Ha-mangiiî, a urmărit eri ţi pe samsarul Zentler, care ursnea/.ă să fie arestat azi. EH au mai fost citaţi la parchet mai mulţi samsari şi cămătari. * * * Parchetul primeşte zilnic o serie de denunţări în potriva cămătarilor, precizîndu-se fapte forte grave în contra lor. Pentru incendiaţii din Alexandria Doamna Zoe Păucescu a luat iniţiativa unei liste de subscriere în favorul incendiaţilor din Alexandria şi cu ajutorul d-lul Maimarolu a strîns suma de lei 1545, pe care a şi expediat-o la A-lexandria. Afară de aceasta şi d. Dim. Cesianu a oferit 50 de lei. Toate sumele s’au trimis la destinaţie. Iată numele sub-scriitoi'ilor pe lista d-nel Păucescu : Gr. G. Păucescu 500 lei, N. Maimarolu 100, Elena Dr. Turnescu 500, Dr. Cb. Orăscu 30, D. Lapati 10, I.Boambă 20, V. Antonescu 50, I. Dumitrescu 20, Gr. Ştefănescu 20, Ion Gr. Mano 50, Mişu Paraschivescu 10, Principele Dim. Gliica 60, Sc. Al. Orăscu 5, V. Murgu-lescu 40, D-nele: Zoe Slatineanu 50, Lenş-Slătineanu 50, Elena Hepites 10. In total: 1545 lei. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphoruluî de Brăila) Brăila, 12/24 August 1896. Piaţa a fost foarte fermă la toate articolele în general, special la grăne, cari sunt foarte urcate. S’a plătit: Grăne fine fr. 1155/1170 vag. » cu 6—7°/# corp. str. 1075/ 90 » » măi. 5—6«/» » » 1030 40 » > secăr. 25/30°/o» » 920/ 960 » Orz ordinar 700/ 710 » Orzoaicele foarte căulate 1150/ — » Orz cilindrat alb 875/ 900 Secară ordinară 740/ 50 » » bună grea de Moldova 800/ — » Porumb tot negligeat. Transacţiunile mărfurilor aQ tost eri şi asfă-zî destul, de însemnate, făcftndu-se multe vlnzărî după probă chiar a livrer. Navlurile vapoarelor neschimbate. Si RMt SjMO a H A IMS D-luî Gavrilă, Loco.—Peste putinţă acum. Cercaţi pe la 15 Septembre. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a căror abonamente expiră la 15 August a. c. slut rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, iu caz de re-înoirea abonamentului ce aQ, să înainteze costul pentru a nu suferi vre o întlrziere saQ lulrerupţie a ziarului nostru. iu fără a intrebuinţa GJerminalorul «l-ralul Cfuarautc Descaiouiie, col mai bun ingredientj recunoscut pretutindeni pentru păzirea cerealelor în contra tutulor boaleloo Şi pentru desvolturea şi întreţinerea spicurilei. Peste 5000 cutii de Germinator s’au şi vin-dut in Romînia. Gulia 7 lei loco: pentru comenzi peste 40 de cutii se acordă 10 la sută rabad. Comenzile trebuese adresate la Agenţia Havas, Bucureşti. NOUL PENSIONAT DE BĂEŢI Al L'omuuităţel Germane Evau-gelice (lin Bucnrcscî STRADA LUTERANĂ No. 14 Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va li administrat de o coinisiune specială aleasă din sinul comitetului general al comuni-tăţeJ. Cu direcţiunea institutului e Însărcinat d, Pastor dr. Eugen Filtsch. Personalul conducător intern e compus: 1,. Dintr’un inspector, căruia, in prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, -2) din douî profesori cu titluri academice şi un institutor cari supraveghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor Încredinţa. Acest pensionat stă in nemijlocită legătură cu şcoala noastră evangelir.o-germană, caro e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are: o clasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale. In această şcoală reală se învaţă Iiiibele: germană, romină şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ. In această şcoală vor învăţa elevii pensionatului nostru. Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat intr’o posiţie cît se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de mîn-care şi de băl, corespunzlnd pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentru recreatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, nelipsind nici aparatele de gimnastică. După vîrsta elevilor, taxa anuală a pensionatului variează intre 600 pînă la 1000 lei, pentru interni, şi 230 pînă la 400 lei, pentru seini-interni. Taxa se va solvi iu rate trimestriale. Prospecte se pot primi în mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şi de la diferitele oficii parochiale evangelice din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 15 August a. c. (stil vechio). Pentru comisiunea administrativă pensionatului de băeţl al comunităţii, evangelice germane din localitate Păstorul dr. EUGEN FILTSCH Strada Luterană No. 12 311 20—13 Schimb şi vind eftin C U M y A Ii CUMPĂR JLMCJEUIj XOII DE DOMNIŞOARE (fundat în 1890) Directoare: Doamna G. II. Lolliot Deschiderea cursurilor primare, gimnasiale şi liceale se va face ia 9 (21) Septembre. Elevele interne pot fi instalate chiar de la 1 (13) Septembre. Institutul se poate vizita în toate zilele: cererile de informaţiunl şi de prospecte se vor a-dresa directoarei Directorul studiilor: II. L. Lolliot. 15—2 Casa do S&i&âtata Institut din noă reorganisat ol,-— Strada Toilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologiee; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al sypbilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orî-co medic saQ specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsuttaţiunI în fie-care zi, pentru boalele interne şi sypbilitice de la 10—12 p. in. Direcţiunea trimete de indată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 30 100 -oo W. STAADECKER Furnisorul M. S. REGELUI CUMPĂR al fermelor model ale Statului şi ale şcoalelor de agricultură Efurnisorul dome-niulai Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din ţară PLUGURI Universale „SACK“ de oţel, ultima eonstrucţiune PLUGURI Polibrazdare „SACK“ de oţel, construite după un noă sistem forte avantagios SEMENATORE prin Tmprăştiere —de fer şi oţel— SEMĂNĂTOARE IN RENDURI Sacii de oţel şi americane Havana TRIOARE „ M A Y E R“ de toate mărimile ¥ îii t urat oare No. 5 ORIGINALE CLAYTON construite din materialul cel ma( ales Grape flexibile şi fixe — de oţel — Petre de Moară, ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Laferte si Jouarre Mori de fer „lELuston* PIVE DE POSTAV 0rî-ce fel de unelte şi maşini agricoli Dobrogen şl gurile Dumirii din punctele de vedere fizic-militar şi politic-administrativ (text şi hartă) de d locotene ut Athanasie Napoleon din geniQ.—Preţul 3 lei. tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubmer safire, smaraude, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiuul comemorative do aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. d-lor cerere mă voiţi prezenta la domiciliul La cumpărători şi vinzătorl. B1J0UTERIE & H0R0LQGERIE LEON WRISSRLITT2Î Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor inel că magazinul med în tot-doauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarunde, perla, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţeij de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare «lepou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre veehl, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Ateier specia! pentru comenzi şi reparaturi de bijutiorie şi ceasornicărie cu preţurile cele mul reduse. 89 FABRICA ITALIANA CIJ MOTOR DE SCAUNE <}. N. MAFFINI, Str. Tumulul bis Bucureşti Scaune pentru apartamente şi grădină de la 15 lol duzina în sns SE CAUTĂ AGENŢI ŞI COLPORTORI Expoziţie permanentă Strada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodă, 6 160 30-4 NOUL INSTITUT OE BĂEţl — 104 Calea Plevneî 104 — Sub direcţiunea d-lor I. CLINCIU şi G. POPA Profesori la Liceul Lazăr Autorizat conform noului regulament, în urma raportului favorabil al d-lul Inspector şcolar şi al d-luî Doctor, însărcinat cu inspectarea localului. Noul Institut do băeţl va funcţiona ca Scoală, privată cu programa Statului şi ca Internat. Elevii Institutului preparaţi de un corp didactic ales şi aprobat do autoritatea şcolară, vor da examen la şcoalele publice. Resultatele dobîndite la examenele din Iunie trecut, după cum se poate vedea din situaţiunea şcolară a liceelor -bazar- «Mihal Viteazul» şi a gimnaziului «Şincal» la liceul Lazăr avînd trei premianţi intiiti cu cunună şi unul al treilea—sunt cea mal puternică dovadă de modul cura ne am îndeplinit datoria. La bacalaureat s’au prezintat douî candidaţi şi ambii au reuşit cu un deosebit succes. Autoritatea şcolară prin actualul regulament punînd capăt tuturor abusurilor şi speculelor co se făceau în învăţăinintul privat, sperăm că deşi şcoala noastră intră numai iu al doilea an al existenţii sale, vom isbuti totuşi să dăm resultate şi mal satisfăcătoare fiind ast-fel un sprijin real al instrucţiunii publice. Vechiul local situat in apropierea Cişmogiu-lul a liceului «Lazăr» şi «Sf. Saviu într’o po-siţiune salubră şi înconjurat de grădini, nefiind destul de încăpător faţă de multele cereri de înscriere, a fost mărit iu chip considerabil prin clădirea mal multor săli de studiu, dormitoare şi instalaţiunl de băl. Pe lingă materiile obligatorii după programa statului se dă o deosebită atenţiune limbilor modeme: francesm şi germanii precumş mtiMica vocală şi instrumenlală. înscrierile încep la 15 August iar cursurile la 1 Septembre atit pentru invftţftmlntul primar cit şi cel secundar. Sunt primiţi şi elevi cari neavindu-şl încă si-tuaţiunea şcolară regulată doresc să treacă examenul de înscriere la şcoalele publice. Prospecte se trimit gratuit după cerere. 151 15-8 www.dacoromanica.ro 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 12 August, 1896 r Cump Vlnd 4°/o Rentă Amortisabilă. . . 86 7» 86 7» 5o/o » Amortisabilă. . . 90 96 7. «°/o 50/0 Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 94 7* 101 95 7* */• 5 «/» » » » 1890 95 31* 96 V* 5o/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 7. 92 5» Io » » Urbane . 88 7. 88 V« 5o/o » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 82 — 82 7. 1640 — 1650 » » Agricolă . 214 — 218 — » Dacia Rominia asig. 438 — 442 — » S-tea Naţionala asig. 458 — 462 — S-tatea de Construcţiunl . 178 — 180 — Florini valoare Austriacă. 2 ii 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . , , 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert A C1*., Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere JFUnsch din Franle-furt AjM' MARE DEPOU DB Burlane de Basalt, ŢEVE DE PLUMB, PER ŞI TUCIU FortunI