SERIA II.—ANTJE n, No. 22G. NUMARULJO BANI ABOIAMEIfTELE încep Ia 1 şi 15 ale fle-c&rellunl şi se plătesc tot-d'a-una înainte In Rucureştl la Casa Administraţiei In judele şi streinătate prin mandate poştale Un an !n ţară 30 lol; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 > » > 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ BEMCŢIA No. 3-STRADA CLEMENŢEI—No. « Ediţia a, ti» ei a DUMINICĂ, 11 AUGUST 1896. NUMaRITL 10 BANI ANENCICRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Auunciurl la pag. IV....0.30 b. lini» » » » III.......2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindull Un număr vechii 30 bani ADÎIINIMTRAŢIA No. 3-STRADA CLEMENŢEI-No. 3 Ministrul Stolojan pierdut Ea 1 August, vorbind de rectificarea deciziunei ministeriale în clicstia hoţiilor de la Galaţi, prevesteam că acea rectificare nu va fi eea din urmă şl eă vor mai a-părca multe altele iu «Monitorul Oficial». Prevederea noastră e ea şi realizată: cel puţin e sigur eă se simte nevoia unei radicale rectificări a lai moaşei dceizii. In adevăr, am arătat eri ce e-iiormă «greşală» face ministrul de interne eînd anulează cesiunile către Moinz£e, pe eîtă vreme aceste cesiuni nu ezistă. Georgl a cesionat întreprinderile sale nu lui Nomz(c, ei Societăţii internaţionale «le gaz şi e-k'ctricitate eu sediul îu Paris. Dacă aceasta e adevărat — şi pentru cinstea ţărei am «lori să nu fie—atunci scandalul a atins culmea, căci o mal mare neruşinare «le cit aceea «le care ar fi «lat «lovadă ministrul de interne al guvernului liberal, nu se poate închipui. I>upă ce a aprobat Ia 3 Mai — eu multă meşteşugire, dar totuşi ncindoeinic — actele nelcgale şi vătămătoare comunei târlite de Malaxa; după ee a înfruntat a-tita vreme revolta conştiinţei publice, tărăgăuind o afacere în oare un guvern cinstit trebuia să sc hotărască «lin primul moment ; «lupă ee a anulat actele, recunos-cîndu-Ic rele, fără a pedepsi pe primarul vinovat; — după toate astea, dacă e adevărat eă ministrul a anulat cesiunile neezistente către ftomzee în loe de cele ezisten-te către societatea internaţională de gaz şi electricitate, alunei ministrul Stolojan trebue izgonit en ruşine din guvern. t uci la complicitatea într'o a-facerc aşa «le scandaloasă, ministerul va fi adăogaf încercarea eea mai îndrăsneaţă «le a înşela opinia publică. Pentru «•instea ţărei şi chiar în interesul guvernului, cerem să se publice actele. PARTIDUL LIBERAL I Serios ? Noi credeam că gazelele colectiviste glumesc cînd au întreprins laudele actelor şi faptelor partidului liberal. Aslă-zl credinţa noastră în gluma colectivistă începe a ti zdruncinată, şi începem a crede ceea ce e grav de tot— ca sunt colectivişti cari îşi inchipuesc că aparţin unul mare şi serios partid şi că acest partid a făcut fericirea ţărei ! Fericiţi cel săraci cu duhul... Procedarea prin oare se ajunge la înălţarea pînă la ceruri a faptelor partidului liberal, este ce e dreptul foarte primitivă, dar de la nişte fiinţe cu inteligenţa rudimentară la ce le poţi aştepta ? Pentru a se vedea modul acesta primitiv de laude, să indicăm procedeul. Gazetarul colectivist îşi ia condeiul şi se întreabă ce are de scris pentru acea zi. Greutate enormă. Bietul nenorocit este îngrădit din toate părţile. Ca să vorbească de reforme de făcut, îl este cu neputinţă ; căci nici vorbă nu este de vre-o lege organică. Să-şi vîre nasul în administraţia lui Stolojan... îl este imposibil : miroasă prea forte... Să facă destăinuiri în chestia pustei Mannli-cher... se păcăleşte. Să întreţină pe cititori de afacerea Malaxa... înţelege orl-cine că colectivistul să păzeşte ca de foc. Natural că alungă cu groază ideea—dacă îl vine—a trata chestia Mitropolitului Ghe-nadie. Deci, din această parte, orizontul perfect închis. Ar rămînea o mică portiţa... politica esterioarâ... Dar val ! şi pe acest teren unde I. Brătianu era foarte tare, fiind-că întreţinea publicul despre conversaţiile pe cari le avusese cu deosebiţi împăraţi şi cancelari, astăzi şi pe acest teren bieţii colectivişti sunt slabi, dar slabi de tot. E drept că d. Sturdza s’a întâlnit, dacă nu cu împăraţii, cel puţin cu cancelarii, prin urmare ar avea ce vorbi !... De cit tocmai a-ceasta îl face nenorocirea partidului. Cele ce a vorbit Sturdza cu şefii de guvern al puterilor centrale, nu sunt de desvăluit nici de destăinuit, căci ele constituesc o adevărată ruşine pentru omul din fruntea guvernului şi pentru păcătosul partid care îl susţine. OrI-ce vorbă schimbată cu contele Golucliovski saQ un altul, e-cbivalează pentru d. Sturdza cu atitea palme primite în politica sa naţională, în politica chiar de gu-vernămînt... Şi de... nimănui, nici chiar d-luî Sturdza, care este aşa de bisericos în opoziţie, nu-I poate cine-va pretinde ca să vină şi să spună în gura mare lucruri de cari ar roşi chiar galbenul Stătescu. Incurcala gazetarului colectivist este aşa dar fără seamăn. Dînsul însă trebue să scrie ceva... căci, vorba fabulistului, dacă un greer trebue să cînte în gaura sa, un ziarist trebue să scrie în redacţia sa. In aceasta încurcătură, o ideie foarte întunecată ’I se prezintă, aceea de a lăuda în trecut partidul liberal. Şi motive puternice militează în favoarea acestei idei. Mal întîiu trecutul nu este aşa de iritant ca prezentul; al doilea, controlul este mal greu; al treilea, pentru trecut generalităţile merg, ele pot ţinea chiar loc de dovezi; al patrulea, trecutul fiind de natura lui cunoscut în liniamentele mari, nu e nevoe de cit de a-I da culoarea speciala care’ţî convine pentru ca laudele să răsară acolo unde ocara ar trebui să domnească; al cincilea, orl-cît de incapabil ar fi un partid, îndată ce dînsul a guvernat din păcate 15—20 de ani, este necontestat că poate invoca la activul său fapte al căror merit în realitate revine împrejurărilor. Unde mal pune cine-va că pe lîngă toate acestea ziaristul colectivist, dîndu-se la asemenea insipida gimnastica de condeiQ, poate în acelaşi timp să zică: că gazetele partidului discută chestii de principiu şi că dînsele nu fac personalităţi ca ziarele opoziţioniste. O dată toate acestea chibzuite, gazetarul colectivist se aruncă în lauda trecuta a partidului şi vorba ceea : ţine-te pînză... Intrigi colectiviste în Transilvania Campauia in contra comitetului naţional.— Emisarii d-Inî Slurdza.— Tribnlaţin-uilc părintelui III migra.— Tribuna veche. Campania In contra comitetului naţional. 0 vijelie cumplită s’a deslănţuit asupra comitetului naţional din Sibiu şi în special asupra d-luî dr. Ioan Raţiu şi asupra Tribunei. Zilnic ziarele ungureşti sunt pline de atacuri veninoase şi de pretinse destăinuiri compromiţătoare, a căror origină este foarte suspectă, în contra d-lui dr. Ion Raţiu. Şi în acelaşi timp Tribuna este dată în judecată pentru agitaţie în contra statului maghiar; d-niî Mihali şi Pop de Băseşti trimişi în puşcărie pe cîte 15 sile şi romîniî terorizaţi să nu mai citească Tribuna. Aceste atacuri vin din partea adversarilor fireşti ai comitetului, din partea guvernului, a justiţiei şi a administraţiei ungureşti. Mult mai învierşunate şi mai dureroase sunt însă atacurile ce vin din partea romînească. Gazeta din Bucureşti şi Revista Orăştiel din Oră ştia duc o campanie de calomnii în potriva d-lui dr. Ioan Raţiu, o campanie de detractare în contra Tribunei şi o campanie de reclamă în favoarea tovărăşiei Sturdza-Brote. Părintele Lucarnă, pe de altă parie, întinde o cursă ordinară Tribunei cu scop de a o discredita în faţa opiniei publice; face plebiscit în favoarea sa şi pune pe bieţii ţărani să trimită proteste violente şi injurioase în contra organului naţional. Emisarii d-luî Sturdza In timp ce toate acestea se petrec la lumina zilei, in timp ce calomniile, intrigile, înscenările şi defăimările romineştî asociate cu persecuţiile administraţiei, justiţiei şi presei ungureşti, se desfăşură cu o celeritate ameţitoare înaintea ochilor noştri, — emisarii d-lui Sturdza cutrierâ toate localităţile din Transilvania şi Ungaria şi cu un aer misterios, repetă între patru ziduri calomniile colectiviste, fac intrigi şi înscenează fel de fel de curse în contra «Tribunei» şi a d-lui dr. Ioan Raţiu. Apoi pozează ca oameni inspiraţi şi îndeamnă pe toţi naivii să-şi siringă rîndurile şi să fie gata la cea întîî chemarea tovărăşiei Sturdza-Bianu. Aşa a procedat d. Bianu, deputat şi secretar general al Academiei, care a fost prin Blaj, Braşov, Sibiu, Brad, Nasăud, etc. Tribul aţimiile părintelui Mangra Mai departe, agitatorul ambulant al Brotiştilor, părintele Mangra din Arad, apare de vr’o lună cînd în Oradea mare, cînd în Be-iuş, cînd în Bistriţa, Dej, Gherla, etc. Ziarele de peste munţi spun că părintele Mangra călătoreşte mereu, trăeşte din belşug, de sigur din fondurile secrete ce-i pune la dispoziţie d. Sturdza,— căci bietul părinte n’are nici avere, nici pa-rochie, şi e suspendat de cinci ani din catedra de profesor la senii- www.dacoromanica.ro nărui teologic din Arad, — şi în schimb agită în contra Tribunei şi a d-lui Dr. Ioan Raţiu. Organul naţional din Sibiii, în numărul său de eri ne mai spune, că părintele Mangra umblă cu o pantahuză printre romvnî, extor-cînd semnăturile lor în favoarea organului Sturdzist ce se va înfiinţa la toamnă, în Octombre, în Transilvania. Acum părintele Mangra se află în Şişeştî ca oaspete al părintelui Lucaciă. «Tribuna Veche» Deslănţuirea asta furioasă, a tutulor patimilor şi relelor inspiraţii în potriva Tribunei şi a d-lui Dr. Ioan Raţiu, se face în scopul de a zdrobi partidul naţional ro-mîn şi organul său oficios, ca a-poi pe ruinele lor să se poată întemeia Tribuna Veche a d-luî Sturdza şi partidul guvernamental romîn (Regierungsfaehigepar-tei) al d-luî Brote. Şi nimic nu cruţă colectiviştii pentru a-şi putea ajunge scopul; nu le repugnă nici armele cele mai ordinare, cum a fost de pildă înscenarea părintelui Lucaciu, nici făgăduelile, nici ameninţările, nici calomniile cele mai revoltătoare, nici insinuările cele mai meschine pînă şi la afaceri de familie. Un singur principiu îi călăuzeşte îu acest moment: Scopul scuză mijloacele ! Şi faţă de această mişelie Tribuna stă neclintită; ne face impresia unei cetăţi vechi şi inexpugnabile, de zidurile căreia se tocesc dinţii şobolanilor. aprobareIhsteaială Guvernamentalii caută să scuzeze criminala purtare a Ministrului de Interne în a-facerea Malaxa, prin faptul că Ministrul n’a aprobat deriziunea Consiliului Comunal din Galaţi, ci s’a mulţumit să comunice primarului aprobarea dată de Consiliul technic. O asemenea argumentare este rit se poate de nepotrivită şi dovedeşte că guvernamentalii nu cunosc cel puţin cari sunt îndatoririle Ministrului de Interne. Nu va intra nici o dată în mintea unul om cu cele mal elementare cunoştinţe administrative, că rolul Ministrului se reduce la înregistrarea rapoartelor ce primeşte şi răspunsurilor ce i se adresează de la alte autorităţi. Adică ce fel, atunci cînd primarul Malaxa a înaintat Ministrului Stolojan deriziunea cu pricina, primarul nu adăsta de la Ministrul său alt nimic de cît să-x trimită şi el deriziunea către Consiliul technic şi să-i comunice răspunsul? Dar nu aveţi de cît să consultaţi dosarele comunale pe zecimi de ani cari se găsesc în archiva Ministerului de Interne şi veţi găsi în ele nu o dovadă, dar o mie spre a vă lumina asupra îndatoririlor Ministrului de Interne în asemenea cazuri. Veţi găsi deriziuni de ale consiliilor comunale înapoiate de la început de Minister, fără să mal consulte consiliul technic, cînd sare în ochii Ministrului că transacţiunea este ilegală. Veţi găsi aprobări date de consiliul technic şi ne consfinţite de Ministru cînd contractul este oneros pentru comună. In definitiv consiliul technic nu are să cerceteze în aprobările sale partea economică a transacţiunilor; el se ocupă despre partea technică, adică despre planuri, soliditatea materialului, oportunitatea fucrărel, fără să intre în cestiunile de budget. Astfel se explică purtarea guvernului faţă cu serviciul technic în afacerea Malaxa. Dacă toată răspunderea ar cădea pe consiliul technic, ast-fel cum caută să o întoarcă acum presa guvernamentală, atunci negreşit acest consiliu technic ar fi trebuit imediat destituit, în urma deriziune! ministeriale care anulează transacţiunea comunei făcută cua-probarea consiliului de ingineri. Nu; să nu schimbăm responsabilităţile. Vinovatul e Ministrul de Interne, ne priceput sau de rea credinţă, mituit sau imbecil. Ori care ar fi calificativul ce i se cuvine, în capul Ministerului de Interne nu mal poate sta. NUVELA INIMĂ MILOSTIVĂ I Şi tu vorbeşti în contra femeii laie, Ilie? — Tocmai! răspunde Ilie cu un ton e-nergic. — Dar nu te gtndeştl la uimirea pe care o să o producă printre amicii tăi, ca să nu mal vorbesc de simplele cunoştinţe. După mine, tu păreai omul ăl mal guraliv întru preaslăvirea virtuţilor femeieşti. Nu te mal sătural să tot lauzi admirabilele el însuşiri. Ba une ori cam treceai peste marginile cuvenite şi destăinuial lucruri neobişnuite holteilor să le audă. Nu-Î bine să ’ţl dai în vileag aşa fericirea; asta-I ca şi cînd al spune la toată lumea: «Uitaţi-vă, efi n’ain coarne :» — Tocmai!... — Eşti gînd la gind cu mine. N’aş fi îndrăznit să’ţl propui pe aceea. Cu atît mal mult că femeia ta ar fi fost mal în drept ca alta să te înşele, pentru că nu ’l-al dat copil... — Tocmai... — Dar, iubite, asta nu-I treaba mea. Iţi repet, că în locul tăă şi ori-cari ar fi păcatele soţiei tale, aş şovăi mult pînă să întărit un scaudal. El, iacă-tă, or să zică gurile rele, iacă-tă comoara de virtuţi cu care se lăuda. Iacă-tă femeia cucernică, evlavioasă, care iubea numai pe D zeft, pe săraci şi pe soţul săQ, nu era de cît o... Ah ! Ilie, zăfl, fă-ml hatîrul şi lasă ’ncolo procedura asta care o să te facă de rîs. Zău aşa, mal bine fă cum 'ol face şi împacă lucrurile, pune-te bine cu femeia ta şi cu cel-l’alt... împacă-te şi cu el. Ilie se uită la mine chiorîş, cu un ochiţi dispreţuitor, care strălucea ca o sticlă. Apoi dele din umeri şi băgîndu-şl mîinile în buzunar : — Na! îtnl zise el, m’at izbit în pălărie! Şi rîse cu un rîs urit al dracului, care îl da la iveală dinţii lui de fumător, galbeni ca nişte fildeş vechio. II — Să vede bine, că nu ştii nimic, îmi zise el după o clipă, că nu ştii cum s’afx petrecut lucrurile. — Ce e drept, n’aui fost de faţă. — îmi pare rău, pentru tine. — Eşti bun ca pâinea caldă, Ilie. — In fie-care zi admiraţia pentru femeia mea creştea şi îmi venea de multe ori să zic: Ah, Ilie, D-zeu ţi-a trimis un înger supt acoperămîutul casei tale. Ea, dis de dimineaţă pleca de acasă pentru faptele bune, cari par’că ’I umpleaă toată viaţa el. Tot-d’a-una tml lua, ori fructul cel mal bun spre a’l duce la vr’un copil bolnav, ori sticla de vin cea mal bună pentru un bă-trîn slab. Asta mă cam supăra niţel; dar tot eram atins de bunătatea inimii el. Şi aşa că mal nici o dată nu era acasă. — Dar tu, Ilie, ce făceai în veşnica el lipsă? — Tu ştii, dragă. Mergeam din cafenea în cafenea ca să repet la toată lumea: femeia mea e o femeie cum nu se mal pomeneşte. Incliipui-ţl că’ml părea rău când o înşelam. Ba o dată era chiar să daă în nas, vrînd să’inl trag singur un picior în spate. — Trebuie să mă chieml pe mine. — Oh! mîuia mi-ar fi trecut, mal înainte de a veni tu. Crez chiar că am făcut atunci un pas greşit, fiind-că am vrut să ’ml o-prese prea repede mişcarea. Lucrurile eraţi aşa pre cum iţi spun, când ajunsei îi în strada Armaşuluî, unde stau şi acuma. A-colo, de o-dată obiceiurile nevestei mele se schimbară pe negindite; n’a mal plecat nicăerl, — Ar fi trebuit să fii îneîntat de asta. — Oh ! nu era nici un bine pentru mine ! Umbla mult prin vecini. — Care va să zică, un vecin ţi-a pus coarne?.. — Tocmai! Şi Ilie clelină din cap dispreţuitor. III Apoi începu iar, pe acelaş ton. — Femeia mea îmi spunea de multe ori: «Este In casa aia, o cucoană tlnâră cu a-devărat interesantă şi cu care vreau să fiă prietenă, cu toate că, şi poate pentru că starea el e tot aşa de neregulată pe cit de dureroasă. Adorată de un locotenent de roşiori, fără avere, ea a cedat iubirii acelui tînăr, deşi avlnd un soţ cu totul demn de stimă, foarte prost dar cu desăvlrşire bun. Tu nu îl oslndeştl. dragă, aşa e?» — «Pe cine ? pe bărbat ? o Întrebam eu cu nevinovăţie. Dar nu e vina Iul.»—«Tocmai, că de soţ e vorba. El nu este interesant dc loc. Dar biata fenice? » — «Hm! lini!» — Nevasta se uita la mine, aşa de rugătoare, şi pe urmă ştii slăbiciunea mea! M’a îmbrobodit atît de bine, că m’a făcut să zic că o femee are tot-d’auna dreptate să înşele pe soţul el, cu un locotenent fără stare. Atunci a Început să rlză ca o nebună, «Copilă! ÎI ziceam eă, sărutînd’o pe frunte, cit eşti de copilă!» Cînd ar fi trebuit să zic : «Ce mutră are !» Ilie stete o clipă pe gîndurl şi pe urmă continuă: EPOCA — Fireşte că ani rugat'o să-mi dea voie şi mie ca s’o Întovărăşesc la prietena aia cu care pierdea atlta vreme şi de care mă despărţeau doar două etaje. Dar ea se împotrivi cu tărie. «Cum ltl vine ’n gtnd! O persoană In a-ceastă poziţie delicată. Dar vederea ta, ar face-o să moară de ruşine, dacă ar bănui că ţi-am destăinuit secretul. Ah! dacă al şti cit este de sfiicioasă! Şi pe urmă, nu ţi-am spus : e Însărcinată, dfe mal multe luni», înţelesei atunci împotrivirea nevestei, şi mirarea mea fa şi mal mare văzînd că n’am întîlnit nici o dată In grădină pe tainica mea vecină. Dar, fiind-că nevasta mea nu făcuse nici un copil, eram foarte curios să văd o femee Însărcinată. Şi, zăfi, aş fi dat mult să fiă In locul unei moaşe, barem o dată. De aceea, Începui să cumpăr cărţi de medicină, scumpe şi cu hărţi colorate, pe cari femeia mea ’mi-le trlntea In nas zi* clndu-ml: «Tot cu porcăriile alea!» Intr’o zi îmi zise turburată : «In noaptea asta o să fie...» IV. Inţeleseid că nevasta-mea o să petreacă toată noaptea aceea lingă bolnavă, şi asta mă supără mult. Era serbarea naţională de zece Maitt, şi aşi fi vrut să o duc şi pe ea la luminăţie. Mă rugaiă, stăruilfl, dar de geaba! Ea ’ml vorbi despre datoria sa cu o mare seninătate de cuget. O să stea lingă prietena sa. De la nouă ceasuri va fi la căpă-tliul prietenei sale, şi n’o va părăsi ptnă ce nu o va vedea uşurată... Hotărîiă să mă culc de vreme, dar ’ml fu truda zadarnică. Gălăgia de afară nu-ml da pace. Par’că era la bombardarea Plevnel, aşa trozneaiî rachetele din Cişmegifi. Şi îmi părea grozav de răii că nu e lingă mine nevasta. De o dată ideia aia, cu moaşa, îmi vine In minte. La doul paşi se juca piesa pe care o dorisem eil să o văd reprezintludu-se ! Atunci o idee infernală Îmi trece prin cap. Era un pridvor la camera vecinei şi lucrătorii lăsaseră o scară de frînghie, care atîrna plnă la fereastra mea. Puteam să mă urc pe furiş plnă în balcon şi să văz ceva. Cu o dibăcie de pisică Îmi adusei planul la Îndeplinire. Căldura era măricică, o fereastră era deschisă de unde eşeail plîngeri încete. — Haide, îmi ziseiă eil, ea nu suferă aşa mult! O lumină se stingea In cameră. Şi acuma, atlt mal răii... o să văz totul... Sfinte Avacum !... ce am văzut! O uniformă de ofiţer trlntită într’un colţ, iar In pat nevasta mea In braţele unul tînăr. Ea ii zicea : «bobocelul meii, Încă o guriţă!» «Ba să vă ia dracu !» strigaiil eil, atlt de tare, în cit săriră amlndoul din pat. Militarul s’a repezit la pantaloni, dar ea ce crezi că a făcut, domnule ? S’a ridicat aşa Intr’e rină şi ’ml zise cu un ton batjocoritor : — Oh ! curiosule, te-al săturat acum ? laeă-tă că al văzut cum se fac copiii. Trebuie să fii mulţumit!...» Atlta îndrăzneală mă pironise locului... Locotenentul s’a folosit de asta, pentru ca să ’şl ia tălpăşiţa, dar i-am luat numărul de pe o mînuşă pe care a uitat-o ; 09, domnule, 69. Şi am să vorbesc In faţa tribunalului, o să vezi! — Toată lumea o să te rtză, Ilie. — El, aşi! Tocmai! Şi mă părăsi fără ca să ’şl scoaţă mîi- nile din nădragi. „EPOCA" JA TECUCI Dovezi zdrobitoare asupra pungăşiei Ini Ianeu Antasasiu cu ocazia licitaţiei de revolvere şi tesace. Am vorbit în mal multe rîndurl despre pungăşia făptuită de Ianeu Anastasii! cu revolverele şi tesacele necesare gardiştilor poliţiei locale şi am spus că poliţaiul a şterpelit cu această ocazie mal multe sute de lei. Se ştie că atlt poliţaiul, cit şi cel-l’alţl interesaţi aft tăcut ca peştii; n’att dat nici o dezminţire In privinţa acestei afaceri, cum de alt-fel n’ait dat nici o dezminţire tuturor potlogăriilor ce le săvîrşesc zilnic. Astâ-zl, suntem In măsură a da amănunte complecte, a da dovezi zdrobitoare asupra licitaţiei revolverelor şi tesacelor, asupra a-mesteculul Iul Ianeu Anastasiu la această licitaţie. îndată ce am aflat de această pungăşie, am căutat să avem amănunte complecte a- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 49) LOIHS JACCOLLIOT supra revolverelor şi tesacelor, de la o casă mare, de la o casă cunoscută, care să ne dea toate desluşirile. Spre acest scop, ne-am adresat firmei Leonida Piorkowsky Bucureşti, firmă ce are pe Calea Victoriei, In Hotel de France, un deposit destul de respectabil de arme, velocipede, maşine de cusut, etc. Să se noteze că d. Piorkowsky e şi fur-nisorul armatei. Mal Iutii am cerut d-lul Piorkowsky să ne răspundă cam cu cit ar putea vinde domnia sa «revolvere Comtabulary Colilin 12». Bine Înţeles ca să aflăm adevărul n’am pomenit d-lul Piorkowsky de nici o licitaţie, ci i-am comunicat că voim să facem o comandă; donmia-sa ne-a răspuns peste 3 zile la Întrebarea pusă de noi, că asemenea revolvere le poate furniza cu preţul ultim 7 lei bucata, plus 3 lei pentru toc; adică 10 lei revolverul complect. Acum, ştiţi cit a oferit Karniol cel asupra căruia a rămas definitiv licitaţia, preţul cel mal mic ? 10 lei 50 buni bucata Prin urmare, dintr’un condeifl, la o sută de bucăţi o diferenţă de 650 (adică şease-8iite-cinci-zeci lei) intraţi în punga lui Ianeu Anastasia. Frumuşică sumă. De gheşeftul cu tesacele am făcut abstracţie Insă. Să mal punem şi de acolo Încă vre-o 300 lei şi iacă mia in cap. Vă place cum lucrează Ianeu Anastasia? Individul acesta e tipul model al adevăratului colectivist, e fratele mal mic al lui Take Anastasia care a Înfricoşat şi înfricoşează o lume întreagă, care a răspîndit teroarea în judeţ, care a inaugurat tlrgul conştiinţei copiilor. Să cerem parchetului să intervie ? In zadar. Parchetul nu se mişcă, căci ştie că are de a face cu Take Anastasiu ; ştia magistraţii că îndată ce vor lua afacerea In cercetare vor fi spulberaţi. Dar să continuăm cu relaţiile şi dovezile noastre că tot n’am isprăvit. In urma respunsulul primit de la d. Piorkowsky, am întrebat atlt pe d. Piorkowsky cit şi pe alţi comercianţi cunoscuţi din capitală, cam ce părere aă, ce încredere inspiră d. Karniol In Bucureşti şi am mal întrebat dacă aii ajuns prin Bucureşti publicaţii despre o licitaţie de revolvere şi te-sace din Tecuci. Iată răspunsurile ce am primit: D. Karniol este un simplu pecetar pe strada Carol, iar nu armurier, cit priveşte de Încredere, apoi—sună răspunsul— nimeni plnă In prezent nu i-a confiat ceva de seamă, ca să constate. Asupra publicaţiilor ni s’a răspuns: că absolut de loc nu se ştie şi nu s’a ştiut prin Bucureşti despre vre-o licitaţie de revolvere şi tesace în Tecuci. Acuma, adăogînd şi informaţiile culese de noi că: d. Karniol s’a prezentat la licitaţie cu toate rudele sale, că supra licitaţie n’a fost, că garanţie nu s’a cerut, că marfa furnizată de Karniol, acesta a prezentat-o după trecere de 3 luni în loc de 3 săptămînl, cum era condiţia, că revolverele sunt foarte proaste, după cum s’a constatat de cunoscători, că licitaţia nu a fost cunoscută In Bucureşti, că d. Karniol a fost adus expris de Ianeu Anastasiu la licitaţie; ţinînd socoteală de toate acestea, suntem absolut siguri, că Ianeu Anastasiu a furat. Aceasta se poate vedea destul de clar din dovezile presentate de noi. Ce zice Voinţa Naţională ? II dă mina să ne răspundă? Va tăcea cum a tăcut de atîtea ori căci ştie că în capul judeţului şi oraşului nostru sunt nişte pungaşi, nişte hoţi ordinari, nişte tîlharl de meserie. T. (lucianii. „epoca“~la” focşani O hoţie siivlrşit» dar neizbutita Intre nenumărate hoţii mici pe cari le face Săveanu zilnic şi cavi sunt atlt de numeroase cită «bună dimineaţa» dă, este şi următoarea care s’a înfrînt pe drum. Un tovarăş al lui Săveanu avea nişte ruine de case cumpărate ,pe vremuri cu 100 galbeni, afară din oraş. Aă fost şi o dată închiriate pentru călăraşi cu 1500 lei, tot pe vremea egemonieî Iul. Cum să facă el un mic gheşeft ? Cazarma pompierilor Aceasta este situată cu observatorul în centrul oraşului şi lingă grădina publică Lui Săveanu i-a venit de o dată o idee prin buzunar : Pompierii nu sunt bine a-şezaţl, să ’l exproprieze şi să le dea casele prietenului Georgescu, pe unde Insă nici nu ’l dusă apa, de oare-ce primăria e obligată să contribuie şi ea pentru pompieri cu ceva. Ast-fel, d. Săveanu porunceşte dromade-rilor din consilia să dea un vot pentru închirierea caselor d-lul Georgescu, cu 3000 lei—alegînd că aă mal fost închiriate cu această sumă, cu mandat de a se cumpăra aceste case pe 60.000 lei, de oare ce se plăteşte 3000 lei chirie. I-a făcut întîia chirie de 3000 lei ca să ’i facă preţ de 60.000. Prelectul, aflind de această potlogărie, a făcut recurs la consiliul de miniştri ară-tlnd potlogăria lui Săveanu şi a consiliului comunal, şi Ministerul a casat înebee-rea consiliului rămlntnd ca Pompierii—de s’ar muta, să le găsească gen. Ciomag domicilia. Datoria Prefectului Dacă este om cinstit şi nu un simplu Malaxache Culoglu, este dator acest domn prefect Munteanu, să facă un raport de di-solvare a acestui păcătos consilia, care s’a făcut participant la potlogăriile lui Săveanu. Nu ’l suficient să dai alarma furtului, eşti şi dator să iei măsuri de a pune pe hoţ In neputinţă de a fura. Deci, disolvarea bandei, pe cale de prevenţie, dacă n’aveţl curagiiî s’o trimeteţl în prevenţie ! Roentgen OFOBMAŢII Arestarea cămătarului I. Avrumescu Eri după am., la orele 4, au fost chemaţi înaintea procurorului Ila-mangiu, în afacerea cămătarilor, d-nii C. Cotadi, Băceanu, St. Bo-lintineanu şi I. Bibescu. La întrebările procurorului, toţi citaţii au expus modul cum şi de cine au fost speculaţi. D. I. Bibescu expunând mai multe fapte, procurorul Va rugat să i-le prezinte în scris şi amănunţit azi la amiazî. In urma acestor cercetări preliminare, d. procuror Hamangiu a dispus aseară la orele 8 reţinerea la poliţie a cămătarului 1. Avrumescu, cu ordinul de a nu-i-se permite să comunice cu nimeni. Cercetările vor continua. Pînă acum nu s’a luat nici o măsura definitiva în privinţa marel reviste de trupe ce se va face la Co-trocenl, cu ocazia vizitei împăratului Frantz Iosef. D. general Lahovari pleacă di* seară la Paris, unde va sta pînă la iarnă. D. N. Filipescu se află la băile de mare de la Ostenda. Iaşi, în prezenţa d-lor doctori Ba-beş şi Stoicescu. Âu azistat la această autopsie d-nil Stainbulescu, loc-ţiitor de procuror general; Hamangiu, loc-ţiitor deprim-procuror; Dărăscu, judecător de instrucţie; Al. Ionescu, procuror şi dr. Şuţu, care a făcut prima expertiză. Din partea d-nel Steiner a azistat d. dr. Schachmann. Medicii îşi vor depune azi după amiazî raportul. D. Dini. Sturdza a comis un noii atentat în potriva şcolilor ro-mîne din Macedonia. Din ordinul d-sale, d. Foni a redus la 150,000 de lei din 300,000 lei subvenţia anuală ce se dădea pînă acum şcolilor din Macedonia. D. Eugeniu Stătescu a anunţat întoarcerea sa în Capitală pe la finele acestei luni. demne de încredere ca: d. D. Budişteanu, fost procuror general, d. I. Niculescu, avocat, fost membru de Curte, d. colonel C. Langa, venerabilul d. Scarlat Pastia şi mulţi alţi onorabili cetăţeni ieşeni. Ast-fel am continuat a funcţiona mal departe şi numai In urmă, In interesul sănă-tăţel sdruneinate, am demisionat din postul de director, după cum se constată din actele ce posed, rămînlnd Insă cu alte însărcinări, de casier şi secretar al comisiunel instituită pentru reedificarea catedralei mitropolitane, fiiud propus şi numit de repo-satul Intru amintire Vasile Boerescu, atunci ministru ad-interim la Culte şi Instr. publică, care lu acord cu membrii acelei comisiunl, m’aă preferat lără nici o garanţie materială ce se cere mlnuitorilor de bani publici, şi aceasta numai în consideraţiunea calităţilor mele morale recunoscute. Indeplinid şi acele însărcinări în mod conştiincios, am demisionat tot pentru causă de boală, demisiune ce atlt Ministerul cît şi comisiunea aă esitat mult timp a o primi. In urma celor ce avui onoare a vă arăta, ţinînd la disposiţiunea d-v. toate actele, sper că nu voiă mal fi nevoit să revin asupra unor acuzări ca cele reeditate în contra mea. Bine-voiţI, domnule Director, a primi încredinţarea distinsei mele consideraţiunl. Regimentul de roşiori cu garni-zona în Cîmpina va organiza Luni, la Sinaia, mari serbări cu ocazia aniversării naşterel A. S. R. Principelui Ferdinand. Eri după amiazî s’a făcut la Morgă a doua expertiză medico-legală asupra copilului d-nel Maria Steiner. Autopsia a fost făcută de d. dr. Bogdan, medic legist al oraşului Eri, la orele 11, s’a ţinut la ministerul de război licitaţiune pentru furnizarea a 200,000 cutii de conserve de carne pentru armată. S’ati adjudecat câte 50,000 de cutii asupra următoarelor fabrici: StaicovicI, Economu et. comp., Fraţii Oroveanu şi Baras. In numărul de la 16 Iulie, într’un articol privitor la mitropolitul Moldovei, s’aă formulat nişte acuzaţiunl în contra d-lul T. Protopopescu, fost dir. al mitropoliei din Iaşi. D. T. Protopopescu ne trimete următoarea întîmpinare, sprijinită pe acte, pe care cu plăcere o publicăm : Afllndu-mă în străinătate pentru căutarea sănătăţii, am fost încunoştiinţat că ziarul Epoca de la 16 Iulie se ocupă de persoana mea pe cînd eram director al Mitropoliei Moldovei, editlnd o serie de acuzaţiunl în contra-mi. Cum dreptul de apărare se dă orl-căruia spre a’şl stabili neculpabilitatea, mal cu seamă cînd posedă asemenea dovezi, cred, domnule director, că veţi conveni împreună cu mine dînd ospitalitate în coloanele zia' rulul prin care sunt acusat, răspunsului meu ce constată inexactitatea celor avansate de autorul articolului. Trebue să spun de la început că absolut toate acuzaţiunile inserate, sunt reeditări ale unor născociri pentru trebuinţa causel Într’un timp trecut şi publicate acum patru spre-zece ani în o foaie din Iaşi, al cărei redactori eraă nişte răspopiţi, rescălugăriţl şi alţi cîţl-va laici cari se dedeaă drept re formatori şi apărători al clerului, dar cari în realitate urmăreai! alte scopuri. Nu aşi mal fi revenit asupra acestor învechite acuzări, dar pentru respectul ce port opiuiunel publice, sunt silit a pune încă odată în evidenţă dovezile mele bazate Ee acte autentice, ce de alt-fel aă fost pu-licate la timp prin ziare spulberînd acele acuzaţiunl plăsmuite şi pătimaşe ce mi s’atî adus de invidioşi. In consideraţiunea prestigiului funcţiunel ce ocupam atunci, văzînd acele denunţări calomnioase, că aş fi comis nişte pretinse abuzuri, am cerut însu-ml formal primulul-procuror al Trib. Iaşi, atunci d. Şt. TheO' doru, să cheme pe clevetitori la bara justi ţiel pentru a dovedi ceea-ce publicaseră în contra mea. Resultatul tuturor cercetărilor şi investi gaţiunilor justiţiei, a fost că acel acuzatori n’aă reuşit, găsindu-se neîntemeiate acuza' ţiunile ce’ml aduseseră şi deci ordonanţa judelui de instrucţie cu No. 11 din 28 Ianuarie 1883, Ja ce putea să conchidă de cit că nu e caz de urmărire. Dar pe lingă acte scrise ce constat inte gritatea şi probitatea mea ca funcţionar pu blic,pot invoca mărturia meritoşilor inagis' traţl şi a altor persoane de dinstincţiune EDIŢIA a 3-a . J 5E=SL (Serviciul Agenţiei Romtne) Madrid, 9 August. Ziarele afl primit din Tanger ştirea că s’a descoperit o conspiraţiune, în scop de a detrona pe Sultan. Mal mulţi demnitari înalţi al curţel sunt compromişi. In imperiă domneşte o adevărata anarhie. Camera a început diseuţiunea proiectului de lege în contra anarhiştilor. Cettinie, 9 August. Principele Neculal a primit felicitări de la mal toţi suveranii Europei, de la d. Felix Faure şi de la cite-va municipalităţi din Italia. St. Pelersburg, 9 August. Contele de Montebello a plecat în Francia, unde va petrece toamna. St. Pelersburg, 9 August. Manevrele mari din Krasnojeselo, începute azi, se vor termina Luni priulr’o mare revistă făcută de Ţar. Roma, 9 August. Guvernul a confirmat misiunea care fusese încredinţată generalului Valles, în Martie trecut, după propunerea generalului Baldisera, de a trata ca plenipotenţiar cu Menolik, pentru restituirea prizonierilor şi încheierea unul tractat Intre Italia şi Abisinia. O trombă de apă a cauzat pagube mari în provincia Massa-Carrasa. Multe vite aă fost lunecate. Nu se semnalează nici o victimă omenească. Cairo, 9 August. Probabil că expediţiunea engleză se va pune in mişcare la 5 Septombre, pentru a ajunge la Dongola la începutul lui Octombre MÂNCĂTORII i>i : foc PARTEA I O bucată împuţită de focă, o şoplrlă friptă şi de multe ori crudă, papagali, şoareci sunt pentru dînşil bucate alese pe cari le preferă înaintea orl-cărel alte mlncărl. Canguroul atlt de răspîndit în apus este loarte rar la el şi este o adevărată sărbătoare în tot tribul cînd ah putut să ucidă vre unul. El se hrănesc cînd sunt răzbiţi de foame şi cînd nu găsesc animalele pe cari le ară-tarăm mal sus, cu rădăcini de copaci, cu păiajenî, furnici, omizi şi tot soiul de in secte. Sunt timpuri însă cînd nu găsesc nici acest soiiî de hrană scîrboasâ şi atunci el trec printr’o adevărată foamete. Rod cojile copacilor, mănlncă iarbă uscată şi pămînt galben care fără ca să’I nutrească le daă numai iluziunea alimentelor. El slăbesc in acele timpuri în cit inspiră milă acelor pe cari îl întlluesc. Aceşti nenorociţi duc o viaţă de nomazi, fără însă de a se depărta de ţărmuri unde din cînd în cînd pot prinde peşte, foci, rechini şi chiar balene moarte pe cari oceanul le aruncă pe ţărm. El nu ah alte arme de cît lănci de lemn tare ascuţite la vîrf prin ardere. Fie-care din aceste triburi aii dialectul lor; el n’au nici o credinţă religioasă, el n’au nici noţiunea unei forţe superioare căreia să atribue fenomenele exterioare pe cari nu le înţeleg. El cred că toate nenorocirile după pămînt vin din lună. Au o frică teribilă de morţi, cari după el în fie care noapte părăsesc luna unde staă cu toţii şi vin pe pămînt ca să neliniştească pe cel cu viaţă. Pentru dînşil boalele, moartea şi diversele accidente cari se pot Inttmplalu viaţă, nu sunt naturale, dar ele nu lovesc în o-menire de cît provocate de fermecători. Această credinţă face că toţi aceşti fermecători trăesc foarte bine din cauza cadourilor ce primesc de la toţi membrii tribului, ca să nu trimeată nici un răă asupra capului lor. Cele-l’alte trei triburi de cari am vorbit mal sus, sunt ceva mal ridicate pe scara socială de cît nenorociţii locuitori al sudului, şi aceasta din cauză că condiţiunile de vieţuire aii fost mal uşoare pentru ele, locuind părţile cele mal fertile şi abundente în animale sălbatice şi vînalurl de tot felul. Rezultatul imediut al acestei uşurinţe în căutarea hranei de toate zilele, a Îndulcit mal 1 util forma generală a speciei; oamenii sunt mal voinici, mal musculoşi şi cu toate că nu sunt înzestraţi cu contururi cari să rivalizeze cu rasa indo-europeană, se poate spune însă că nu mal aparţin oribilei fami lie a lui Papus şi a Melanesiel, a căror formă nu este superioară acelei de maimuţă. El se aseamănă, deosebire fâcînd de culoare, cu Pieile-RoşiI din America : aceeaşi existenţă nomadă, viaţă de pescuit, de vî-nătoare şi de război, aceeaşi cruzime faţă cu prizonierii, aceeaşi credinţă superstiţiosă în fermecători şi aceeaşi imposibilitate de a-I putea civiliza. Ast-fel Pieile-Roşil din America şi Pieile-Bronzate din Australia, nu pot rezista la iuvaziunea rasei albe. Când necesitatea acţiune! noastre ne va conduce la Mîncătoril de foc, vom putea studia în întregul el această societate Australiană. De o cam dată rămâne stabilit deosebirea cea mare care există între triburile diu centru şi acele din Sud. Cele d’intll posedai!, de şi în stare rudimentară, obiceiuri şi moravuri cari eraă un pas spre civilizaţiune. Ele nu eiau dezbrăcate de oare-cari sentimente generoase, chiar cavalereşti şi de aspiraţiunl poetice. Sunt cântece ale triburilor acestea, în cari se simte un reflect graţios de sentimente şi de moravuri cari au oare-care fineţă. Dar Europenii au sosit, reprezentaţi prin deportaţi şi condamuaţl pe viaţă, prin aventurierii cel mal teribili, cari bine primiţi de către indigeni, aă început să-I speculeze, să-I trateze răii, să-I nimicească; şi drept civilizaţiune nu le au adus de cât viciurile cele mal rele şi detnoralizaţiunea cea mal complectă. Canadianul şi tovarăşii lui căzuseră deci în mlinile unor oameni cari nu cunosc mila, lndîrjitl de multă vreme prin expediţiu-nile periodice îndreptate In contra lor, căci lucru strania, deportaţii cari cel d’lntlt aă stârnit pe indigeni în contra rasei albe prin hoţiile şi cruzimile lor, trăiau in bune rela-ţiunl cu el de cînd o autoritate regulată se stabilise la Sidney şi la Melbourne. Tribul Dundarupilor era recunoscut printre cele-l’alte prin pofta lor de hoţie şi de asasinat, in tot-d’a-una în expediţie în contra agricultorilor şi marilor cultivatori stabiliţi In acele locuri, el nu trăiaă de cît din hoţie, ceea ce făcea că era în foarte buni termeni cu toţi deportaţii şi bătătorii de tufişuri goniţi din centrurile cele mari. Şi în mod natural erau el inamici născuţi al Nagarnookilor, cari eraţi socotiţi ca cel mal paşnici şi mal cinstiţi din toate tufişurile Australiei. Nagarnooki în adevăr, retraşi la o dittanţă de două zile de călătorie pe ţărmul Red-Riverulul, In regiunea cea mal abundentă în vînalurl din tot apusul, trăiaă în linişte cu vînaturl şi pescuitul şi lutreţineaă bune relaţiunl cu cultivatorii din jurul lor. El se însărcinaă chiar bucuroşi de a-I protege în contra atacurilor bandelor de tîlharl străini şi indigeni. Din această cauză eraă el în tot-d’a-una în amiciţie cu Dundarupil, cărora le iînterzisese intrarea pe teritoriul lor. Acum se poate vedea cu cîtă bucurie a-ceşti din urmă primiseră alianţa bandei de bătători de tufişuri, conduşi de emisarul Invizibililor, şi cit de însemnată era pentru el prinderea lui Wiligo şi a Canadianului, cari eraă consideraţi ca cel mal teribili i-namicl al lor. In udevăr, şeful Nagarnok şi Dick, fratele lui adoptiv, eraă tot-d’a-una cel d’lntîl cînd era vorba ca să apere vre o fermă izolată ameninţată de bandiţi. Cea mal mare parte din arendaşii şi marii cultivatori stabiliţi în acele locuri, la distanţe mari de Melbourne saă de Sidney, aduceaă în fie-care an previziunile de cari aveaă trebuinţă. Atunci plecaă din aceste centrurl convoiurl mari, însoţite de clte o SITUATIAJN^ TURCIA Viena, 9 August. Noua Presă liberă anunţă că toate puterile fac insistenţe pe lingă Poarta, ca să acorde Cretenilor o autonomie largă. Ele cer ca guvernatorul creştin, să fie numit pentru cinci ani sub garanţia puterilor, şi ca Poarta să dea în aeelaş timp satisfacţie aspirajiunilor Cretenilor în ceea ce priveşte administraţia financiară şi autonomia insulei. Aceste insistenţe mal cer la urmă ca noua constituţiune să stabilească şi garanţii pentru minoritatea mahometană. Se speră că Poarta va ceda presiunel Europei. Ştirea cum că Anglia saă Italia ar tinde la protectoratul Cretei, este cu totul fantezistă. trupă de oameni decişi şi în număr destul de mare pentru a le apăra. Aceste convoiurl, cari se compuneaă în general din sute de vagoane, împărţea în fiecare fermă, construită şi instalată ca şi o fortăreaţă, mărfurile cari II eraă destinate şi la întoarcere se îucărcaă cu piei, grîne, lemne de lucru şi conslrucţiune şi alte producte cari ajunse la Melbourne se pre-daă corespondenţilor proprietari, cari făceau vlnzarea în profitul celor din urmă. Cîud aceste ferme erau ast-fel încărcate cu tot telul de previziuni: cărnuri sărate, făină, zaliăr, conserve, vinuri, romuri, gin, wisky, sticlării, instrumente de muncă, stofe, etc., ele atrăgeaă atenţiunea bătătorilor de tufişuri şi a Dundarupilor, cari se unind pentru a le prăda. Va! de proprietarul acela care nu avea iu jurul casei lui zidurile destul de puternice pentru a suporta atacul sau a rezista flăcărilor, saă care nu avea servitori credincioşi ! Intr’o noapte era asediat, masacrat cu întreaga sa familie şi a doua zi, călătorul care trecea pe acolo, nu mal vedea de cît ruinele fumeglnde ale fermei şi cadavrele carbonizate ale proprietarilor. Dar, graţie Canadianului şi lui Wiligo, acest fel de accidente deveniseră din zi în zi mal rari în stufişurl.. Prinderea şefului Nagarnook şi a lui Dick era deci un adevărat triumf pentru Dundarupi şi pentru bătătorii de tufişuri, cari puteaă acum să se răzbune pe cel mal redutabil dintre inamicii lor. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Londra, 9 August. Se anunţă din Canea ziarului Times, că consulii Cretei au adresat un manifest către notabilii creştini, invitlndu-I a face să Înceteze ostilităţile şi a esplica populaţiu-nel creştine, că consulii nujurmăresc de cit un scop : acela de a supraveghia interesele poporului cretan. Insurgenţii propun să se proclame Duminica viitoare, unirea cu Grecia, dacă cererile creştinilor nu vor fi acordate plnă In acel moment. Atena, 9 August. Trei indivizi, consideraţi ca autorii măcelurilor din Trembeno şi din Komani, ati tost arestaţi. Constantinopol, 9 August. Curtea supremă de marină a condamnat la moarte pe Riza, ofiţer de marină şi redactor al Unul ziar maritim, pentru răzvrătiri tineri turceşti şi pentru Încercare de omor asupra ministrului marinei. Trei complicii, un mecanic de torpilor şi 2 comisari de marină, aii fost condamnaţi la 15 ani de muncă silnică. E de crezut că Sultanul va sancţiona a-ceaslă sentinţă. Constantinopol, 9 August. Dieta cretană a fost prelungită cu cinci spre-zece zile.— Ambasadorii şi-afl relnoit instrucţiunile către consulii din Creta, în-sărcintndu-I de a lucra ast-fel, în cit să împiedice o ruptură Intre Zihuiv paşa şi deputaţi. Atena, 9 August. Trupele turceşti de pe continent se concentrează In foriăreţe, părăsind poziţiunile din Kissana, Lasithi şi Mirabello. Ele se tem ca insurgenţii să nu le taie proviziunile dacă ar rămlnea împrăştiate şi fără comunicaţii. ŞTIXbi DIVERSE Crime—Delicte.—Accidente.—Intîmp Urî. DIN CAPITALĂ Moarte subită. — ErI seară muncitoarea Liţa Niculae, din strada Raionului 11, a încetat subit din viaţă. Corpul decedatei a fost transportat la Morga oraşului, unde i se va face autopsia pentru a se constata cauzele morţii. Hoţ prins.—Poliţia din Giurgiu a prins erl pe un vestit pungaş şi spărgător de meserie Al. Gliindaru surprins asupra unul furt. In urma cercetărilor făcute, s’a constatat că acest Gliindaru este un vechia pungaş din Capitală, care a fost condamnat de mal multe ori pentru furturi însemnate. El va fi Înaintat parchetului din Bucureşti. DIN ŢARĂ Ciocnire do trenuri. — Erl seară două trenuri încărcate cu producte s’afi ciocnit în portul din Brăila. Ambele maşini s’afl sfărlmat în bucăţi. Din norocire nu s’a întîmplat nici un accident de persoane, afară de mecanicii locomotivelor cari au cîte-va contuziunl, dar fără gravitate. DIN STREINATATE Călătorie excentrică.— Doul membri din Societatea Atletică din Berkeley (California), d-nil I. C. Barry şi P. Croman, ati proiectat o călătorie de la San-Fraueisco la New-York, străbătînd ast-fel întreg continentul ameri-rican, în patru labe. Medicii pe cari sportmenil i-ati consultat, ati aprobat mal toţi acest proiect; unii dintre el păreaU chiar entuziasmaţi şi se ofereau de a însoţi pe escursioniştl în această călătorie pentru a face un studiu asupra mişcărel musculare. Plecarea este hotărltă pentru luna lui Februarie viitor. Cel doul călători vor purta un arnaşament cu totul special, consistînd dintr’o centură solidă de piele de care picioarele vor fi legate ast-fel ca în tot-d’a-una să fie ţinute în poziţiune verticală prin mijlocul unul resort; la genunchi vor avea plăci automatice de cauciuc şi o talpă de piele groasă. In sfîrşit mlinile şi braţele vor fi Încălţate In cizme speciale ale căror carîmbl vor fi înalţi pînă la umeri. Tălpile cizmelor de la mlinl vor fi tot ca şi plăcile de la genunchi de cauciuc şi talpă groasă. Cu această Îmbrăcăminte el socotesc să poată parcurge 15 pînă ia 20 kilometri pe zi. Distanţa totală ce ati de străbătut este mal mare de 5000 de kilometri, şi după cum el doresc ca să se oprească prin o-raşele ce vor străbate, pentru a ţine conferinţe asupra acestui mod singular de lo-comoţiune, el socotesc că vor termina a-ceastă escursiuue în patru labe într’un an şi două luni. Numai de n’ar turba pe drum ! ULTIME INFORMATIUNI Interview cil «1. Ferrier avocatul casei Oeorgi Astă-zl, unul din redactorii noştri a fost primit de d. Ioseph Fer-rier (nu Charles, cum au publicat unele ziare), avocatul casei Georgi, antreprenorul lucrărilor din Galaţi. Din convorbirea ce a avut cu eminentul avocat parizian, publicăm următoarele: — Cine a cerut transferarea concesiuneî ? — O cerere a fost făcută de către soci etatea franceză de iluminat cu gaz şi electricitate, ale cărei efecte sunt cotate la cota oficială a agenţilor de schimb din Paris. Capital 10.000.000 fr. Domnul Somzee este acţionar al societătei, după cum sunt şi eu, şi de sigur alte cîte-va mii de persane. Altă cerere a fost făctită de către societatea liomînă de TramwayurI cu sediul la Galaţi. Absolut nici o cerere nu a fost făcută de către casa &oniz£e. — Cînd aţi fost încunoştUnţat că transferarea a fost aprobată ? — îndată, sunt acum trei luni de zile, cînd societatea internaţională, în urma comunicărei apro-bărei cesiuneî, a comandat tot materialul şi a trimes personalul său la Galaţi, unde pînă în momentul de fată s’au cheltuit mai bine de 500.000 de lei pentru canalizarea a 22 kilometri pentru iluminat. Pe de altă parte societatea tram-rvayelor, fiind avizată că tipul şinelor a fost acceptat de către comuna Galaţi, a comandat şine pentru suma de 300.000 de lei. Materialul este încă în Belgia, dar el trebue să fie predat în cu-rînd în fără. In tine prin faptul acestor aiiiilaţiuiii, comuna Galaţi este expusă a plăti daune interese colosale, pe cari le vom cere tribunalelor competinte. — A fi fost primit în audientă de d. Ministru de interne ad-in-terim, G. Cantacuzino, pe v’a spus d însul ? — Am avut onoarea să fiu primit în audientă de d. ministru Cantacuzino, dar nu vă pot spune absolut nimic, din conversatiunea ce ani avut cu d-sa. — Care credeţi d-voastră că va fi rezultatul acestei afaceri? — Comuna Galaţi va suferi pagube enorme, va avea cheltueD mari de făcut, afacerea va cauza neajunsuri tuturora, am pentru acesta deplină încredere în magistratura tării. D. M. Doşliu, fost secretar-gene-ral al ministerului de interne, pleacă diseară la Golăşel pentru a vedea pe d. Lăscar Catargiu, venerabilul şef al partidului conservator. Cei 1200 de ţărani romînî din districtul Iluniedoara, duşi la expoziţia milenară din Buda-pesta, au ajuns, după Magyaroszag, să cerşească, de oare-ce au fost atît de mult jefuiţi în cit nu mai aii cu ce să se întoarcă pe la vetrele lor. Ingrijat de situaţia desperată diu Uniaţi, d. Dinu. Sturdza a chemat tu Capitală pe toţi deputaţii «gi seuatorii diu localitate, pentru a tucerca să-i împace cu Malaxaclic Culoglu si cu Malaxa. De la 15 Martie până la 1 August, s’aO încărcat în portul Con-slanţa cereale în peste 40 de bastimente cu destinaţie pentru Engli-tera, Belgia şi Turcia, exportân-du-se aproximativ 180,000 de cliile. Portul Constanţa dispune actualmente de inagasil puţind conţine până la un milion de hectolitrii. MM. LL. REGELE Şl REGINA LA RAGAZ (Relaţie Oficială) Majestăţile Lor, de la sosirea la Ila-gaz, continuă regulat cura Începută, şi sănătatea Lor este din cele mal satisfăcătoare. Regele şi Regina, împreună cu A. S. R. Principesa mumă de Hohenzollern, fac zilnic escursiunl, pe jos şi In trăsuri, prin frumoasele localităţi de prin prejur. Luni, 5 August, Majestăţile Lor au primit visita AA. LL. RR. Marele Duce şi Marea Ducesă de Baden şi A. S. R. Ducesa de Genova, muma M. S. Reginei Italiei, cari veneati de la Mainau, cil o suită de şeapte persoane, intre cari d. de Brauer, ministru al casei mare ducate şi al afacerilor străine al ducatului de Baden, cu doamna Brauer. Regele şi Regina, însoţiţi de suitele Lor, au mers la gară la ora 1,50 p. m., pentru a ’I primi şi a ’1 conduce la vila Ilermitage, unde s’a servit dejunul. La orele 4 l/*> sosind şi A. S. R. Principele Leopold cu corniţele de Spee, adjutantul săti, Majestăţile Lor cu Auguştil oaspeţi şi toate suitele s’au suit în fu-nicularul Vartenstein şi ati luat ceaiul pe frumoasa terasă care domină valea Rinului. La orele 6, Majestăţile Lor ati recon-dus la gară pe Auguştil vizitatori, cari se reîntorceau la Mainau; iar A. S. R. Principele Leopold a mal rămas pentru cite-va zile aci. In registre s’ati înscris numeroase persoane de distincţiune : romînî şi străini, aflaţi în Ragaz. Aflăm că In ajunul plecării «1-1 ni Stolojan Iu străinătate, d. Gogii Cantacu-zino n*a voit cu nici un preţ să primească interi-mul ministerului de interne. Au trebuit să se facă stă-ruinţi mari, foarte mari, ea Iu ultimul moment d. i'a n tac ii zi no să consimtă a primi interimatul, eu oare cari condiţii, pe cari consiliul de miniştri a fost nevoit să i-le admită. Scandalul din Galaţi (După «Galaţii») Astă noapte, pe la orele 11, d. adju-tor de primar G. I. Theodorescu, s'a dus Ia d. deputat A. P. Papadopol, pe care găsindu-1 la hotelul săti, s’a închis cu el într’o odae, rugîndu-1 in genunchi ca să se împace cu primarul Malaxa. D. Papadopol a răspuns d-lul adjutor de primar, că nu poate să se împace cu Malaxa, din causă că nu are încredere în el, şi că este convins că a făcut potlogării la comună. La această scenă era de faţă şi inginerul comunei d. Urzescu. *** D-uil Sechiari, Zorilă şi Nicorescu pregătesc un memoriu asupra situaţiei creată de d-nil Culoglu-Malaxa, oraşului şi judeţului nostru, spre a-1 depune consiliului de miniştri. D-nil Zorilă şi Nicorescu, se ocupă cu adunarea probelor pe cari trebue să se intemeeze memoriul ce pregătesc, iar d. Sechiari a plecat în judeţ tot in acest scop. Evenimentul alia că locuitorii din PăuşeştI, judeţul Iaşi, s’aQ răsculat în potriva primarului şi a posesorului moşiei. Subprefectul plăşil a cerut grabnic trimiterea a zece jandarmi rurali la faţa locului.. D. Ferrier, advocatul casei Georgi, pleacă diseară la Galaţi. Contra-expertiza făcută erl, în a-facerea Steiner, a dovedit: 1. — că echimoze pe obraz nu se pot constata; 2. —că copilul era bolnav de o boala gravă de plamînl. Comisia opinează că e posibil ca copilul să fi murit de boală, dar mal probabil de sufocaţie.. A-supra acestui punct, comisia nu s’a putut rosti cu siguranţă. Arestarea cămătarului Avrumescu D. procuror Hamangiu a dat un început de satisfacţie opiniei publice revoltate de jefuirile cămătarilor, prin a-restarea cămătarului 1. Avrumescu. Arestarea aceasta, care a zguduit pe toţi cămătarii, a fost motivată prin următoarele : Eri după amiazi, la orele 4, d. procuror Hamangiu chemînd înaintea sa pe minorul G. Coladi, o victimă a lui Avrumescu, Va întrebat despre relaţiile ce are cu spoliatorul său. Mirwrul C. Cotadi a tăgăduit totul, spunind c$ nici nu cunoaşte măcar pe Avrumescu. Procurorul chemînd apoi în cabinetul săii pe Avrumescu, acesta la rîndul său a negat că ar fi cunoscînd pe minorul Cotadi. * * * Aseară, la orele 8, d. procuror Hamangiu trecînd pe dinaintea lui Capşa, zăreşte in colţ pe minorul Cotadi în conversaţii intime cu Avrumescu şi cînd se apropie de ei, observă că acesta numără minorului oare-cari sume. D. Hamangiu întreabă imediat pe alţi doui samsari, cari erau lingă A-vramescu, cine sunt acel doui oameni. — 1). C. Cotadi şi Jean Avrumescu, —răspund cei întrebaţi. Minorul Cotadi dispare. D. procuror Hamangiu chiarnâ un sergent şi arătind spre Avrumescu, spune : — Să conduci pe domnul la poliţie din ordinul meii, procuror Hamangiu. * * * Cercetările parchetului continuă. Rezultatul energicei conduite a d-lul Hamangiu este că d-sa a primit azi o serie de denunţări, unele însoţite de poliţe ale unor minori spoliaţi, în contra unui mare număr de cămătari. Dorim ca d. Hamangiu să ducă la bun sfîrşit cercetările sale. In privinţa gheşeftulul cu apa la Ba-căti, săvîrşit de primarul Leon Sache-larie şi despre care am vorbit la timp, iată amănuntele ce găsim astă-zl in A-devărul : INST*2,trî, ». MP. PAŞTI A Chestiunea apel de la Baraţi nu e nouă; ea datează de acum doul ani, pe cînd era primar D. G. Răileanu. Autorul principal al acesluî gheşeft e primarul Leon Sachelarie, despre care se spun multe în Bacău. D-na Racliş, crezîud că poate să vindă izvorul de apă ce posedă in grădina sa diu Baraţi—unde locueşte,—ia ca avocat pe Leon Sachelarie, Însărcinat mal ales ca să stăruie pe lingă cel de la primărie ca să cumpere acest izvor pe preţul de 80.000 lei. Comuna, simţind că aci e vorba de un gheşeft, din care vor trage foloase atît d-na Racliş cit şi avocatul săti Sachelarie, cu toată nevoia ce avea de apă, respinge cererea, iar toate demersurile făcute In scopul acesta, ati rămas zadarnice. Nu mult după aceea, consiliul comunal e dizolvat de prefectul de pe atunci, Radu Rosetti, şi se alege un alt consiliti, avlnd de primar pe D. C. Radu. Sachelarie, cu tot refuzul consiliului comunal şi al primarului Răileanu, intervine din noti şi solicită acestui consiliti aprobarea cererel. Dar cu toate manoperele întrebuinţate, Sachelarie, rămîne pentru a doua oară eu buza umflată, căci primarul C. Radu nici nu a voit să se mal ocupe de această o-ferlă foarte scumpă, cu atlt mal mult, cu cit izvorul e situat la o distanţă de mal bine de 5 kilometri de Bacău şi, pentru aducerea apel, comuna ar fi cheltuit e-norm. Pe de altă parte, analiza de la Bucureşti a D-ruluI Bernarth, constatase că apa aceasta e la limită potabilă şi calcaroasă, ca Întreg terenul pe care e situat Bacăul şi Baraţii. Cum însă Bistriţa era aproape, primarul Radu s’a interesat pentru aducerea apei din Bistriţa. In acest scop, Însărcinează pe inginerul Cucu să facă studii, pentru cari i se plăteşte 1500 lei. Rezultatele acestor studii ati fost cit se poate de Îmbucurătoare. S’a găsit că apa de Bistriţa e excelentă de băut, cu mult superioară celei de la Baraţi, că n’are var şi că adusul el costă pe jumătate mal eftia de cit ar costa aducerea apel de la Baraţi. Aducerea apel din Bistriţa era ee-va ho-tărlt. Conservatorii se retrag de Ia putere şi vin liberalii în locul lor. Consiliul comunal e dizolvat, iar In fruntea comisiunel interimare e chemat Leon Sachelarie, avocatul prăpădit de mal erl. Fiind-că urmărea afacerea apel de la Baraţi, se înţelege că şi-a alcătuit o listă de consilieri după placul săti, pentru a putea să facă gheşeftul pe care de doul ani îl pregătea. Cu toată cheltuiala făcută de comună, renunţă la ideia de a aduce apă dc la Bistriţa şi însărcinează pe inginerul Cucu să facă un studiu pentru aducerea apel de la Baraţi, cum a făcut şi pentru cea de la Bistriţa, făcînd diu noti o cheltuială de 1500 Iei din casa comunei. In urma acestui studiu, Sachelarie obţine votul consiliului relativ la cumpărarea izvorului d-nel Racliş pe preţul de 00,000 lei. Cum Insă în tot oraşul se ştia de rolul jucat In această afacere de Sachelarie, care a trecut la liberali după ce a fost pălmuit de fraţii Leca, Sachelarie pune pe ajutorul său V. lamaudi să semneze acest contract de vlnzare. In urma acestui fapt, Sachelarie Încasează o însemnată sumă de bani de la d-na Racliş şi pleacă în străinătate. Nimeni nu va avea curagiul să dezminţă cele ce afirmăm, orl-cît de colectivist ar fi el, de oare-ce se poate dovedi rolul lui Sachelarie îu acest gheşeft chiar din dosarele comunei unde se află oferta d-nel Racliş, scrisă de însuşi Leon Sachelarie. BIRLETIN ECONOMIC (Raportul Semaphvruluî de Brăila) Brăila, 9 21 August 1896. Piaţa noastră ea şi erl a fost foarte fermă şi lu special pentru grtne care s’au plătit ceva mal mult de vagon în raport cu preţurile notate In zilele trecute. Orz şi secara asemenea cit preţurile susţinute şi mal căutate. Porumb neschimbat. LICEUL, DE DOifOIŞOAlCE (fundat în 1890) Directoare ; Doamna G. II. Lolliot Deschiderea cursurilor primare, giînnasiale şi liceale se va face la 9 (21) Septembre. Elevele interne pot fi instalate chiar de la 1 (13) Septembre. Institutul se poate vizita în toate zilele: cererile de informaţiunl şi de prospecte se vor a-dresa directoarei Directorul studiilor: II. L. Lolliot. 15-1 Fabrica de zahăr de la Chitila - IAŞI. STRADA BANE No. 8 - Acest institut de băeţt, intrat acum in anul al 7-lea de Ia fondarea sa, se împarte în două secţii: una primară şi alta liceală. — In secţia primară instrucţia se predă, după programul statalul de către un personal ales cu îngrijire printre cel mal meritoşl institutori al statului. Pe lingă cursurile cerute dc programele oficiale se vor uial propune limbile franceză şi germană de către profesori aleşi cu îngrijire din Franţa şi Germania. Preparaţiilo zilnice se vor face de către pedagogi romînî şi străini. In secţia liceală se primesc elevi cari urmează cursurile liceului naţional, ce e alăturea, găsind în institut o bună şi’ igienică întreţinere materială precum şi o zilnică şi conştiincioasă pregătire a lecţiunilor. Elevii ambelor secţiuni vor fi in continuă supraveghiaţl de către pedagogii romînî şi străini cari îl vor sili să vorbească limbele lor respective. Succesele din trecut, vădite prin desvoltarea din ce în ce mal mare a Institutului sunt destul de puternica chezăşie pentru viitor. Pentru orl-ce lămurire să se ceară broşura explicativă a Institutului avlnd grija a-şl da a-dresa lămurit şi citat; această Insă înainte de 25 August a. c. cînd încetează înscrierile, numărul elevilor ce se pot primi fiind restrîns. Direcţiunea 6-1 INSTITUTUL SCHEVITZ-THIERARI 51 Strada Scaunelor 51 Fondat în anul 1817 Invăţămîntul primar şi secundar Local foarte s&nStos, în centrul Capitalei, trAnsforraat cu totul după cerinţele hyglenlco moderne. Dormitoare, sofra-gerif şi clase spaţioase st bine aerisite. Sală mare de gim. nastioă cu toate aparatele trebuinoloase. Calorifer ră*-pfiKlintf prin tont/» casa o căldură egală Jjfi temperata.—Sală de bă! cu uit mare basin de 20 metri pătraţi, cu duş! şi aparate de încălzit, precum nu există nici într’o altă şcoală a ţărel. Studiile după programa Stalului, Examenele la "roatele publice, tnrătămintul limbclor franceză st germană, Musica vocală ni instrumentală, l’ersonat didactic den. îngrijire părinţească. Medicul şcoaleî d. Doctor Kremnitz locueşte în proprietatea Stabilimentului. Institutul «Kclievitz Tlierrlm n’a avut nici o dată nevoie de reclamă. Succesele dobîndito de la fudaţiunea Iul, numărul cel mare de oameni însemnaţi în ţară carî au primit instrucţiunea lor primară şi secundară m acest institut, resultatele satisfăcătoare obţinute la examenele publice, numărul elevilor din ce în ce mal mare sunt pentru «I11-ft ti tutui Kchevitz-Ttiierrin* laudele şi roclaniele cele niaî bune. înscrierile se vor primi de la 12j24 JJugust. Cursurile vor începe la 1 Septembrie. 144 27- 14 G AMli A Ml Se vindecă sigur intr’un timp foarte scurt 5000 lei acelui gîngav care cu ajutorul me-toadel învăţată, nu va putea vorbi şi citi orl-ce, fără nici o împiedicare. Pentru detaliurl a se adresa, arătînd şi etatea. D-lul Z. Lămpcaitii, Buzău. 5—2 J» Locuri de case de Vînzare Situate in cea mal frumoasă posiţie din Buşteni, în apropiere de gară, lingă Valea Cerbului, la adăpost de vînturl. Un loc de 3 pogoane este rezervat pentru Casino şi parcu. A se adresa la Societatea de Construcţie, Strada Doamnei Bueurescl, sati la Buşteni, la d-nu Elioscu, îngrijitorul proprielăţel. BICICLETE ORIGINALE QUINTON Ultima perfecţiune, Cap q’onoră do primul ordin calitate neîntrecută piuă astă-zi Garanţie 4 ani, Preţuri scăzute Cereţi catalogul gratis pe 1896 la LEONIDA IMOItKOWNKY B U CUB E Ş T I, Grund Hulei deFrance 150 vlnzare la rate niU-T 10—10' MPc, VSII7 Maladii de copil şi interne După o practică îudelungală în clinicele de Coiii* şi iti/ei-PiP. do la Facultatea de Medicină din Paris, intorcindu.se s’a stabilit Calea Moşilor 53. Consultaţiunl de la 1-3 şi do la 6-7 p. m. 153 15-11 Schimb .ni vinii eiăin € U m P A » CUM I*i K C UMPĂ R tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre line, de briliante diamante, perle, rubiner safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiunl comemorative de aur, argiut şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. d-lor cerere mă voiă prezenta la domiciliul La cumpărători şi vtnzătorl. Agricultorii care doresc a cultiva '.sfecle, se pot adresa prin poşta Administraţiunel fabri-cel, Bucureşti, Calea Victoriei 118, pentru judeţele Ilfov, Prahova, Buzău, şi Vlaşca: iar pentru judeţele Dîmboviţa şi Argeş : D-lul M. Tb. Pissa—Gara Titu. 164____________________________6-1 Doctor Schneyer din Viena. Specialist pentru boale interne. Str. Caragheorghevicî No. 5 (Etagiul I). 11 Consult, de la 2—4 p. m. Săracilor gratuip 101____________________________25-23 Doctor MIEON Azistent de clinică la spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 Coinwllaţtnnî de la 1 — 4 p. ni. O. nouţa sse cumpăra o bicicletă uzată, OU tdUld clement. A se adresa la administraţia acestui ziar. BIJ0UTERIE & HORQLOGERIE IiEOX WEISSBLIJIH Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meti în tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fiuo, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perie, etc. Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate llogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea Jor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argiut şi aramă. Ateier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele inal reduse. 89 www.dacoromanica.ro 4 E P OCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Compara şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 9 August, 1896 Cea mal bună Apă Minerală purgativă ESTE ACEA DE LA MARE DEPOU #lHetlaIl^K PLUMB, FER ŞI TUCIU * «I Fortunl do cînepa şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciQ pentru conducte de apă, scurgere, băî, tont ă l’ăgout, gaz, etc. la IIMS HART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI INSTALATOR fifr BfakttlPENTRU I WW >2^" SISTEMUL TOUT A L’E60UT ţjf Şt pentru încălziri centrale ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru COASTU UCTl U\P «K F/£J1 i. mau» efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchi-ze, Scări, Lămpi, etc. speialitate florărie, «ere, gradine ne earnă. pavilioane In fier etc. etc. Primesc comande pentru Provincie: — Preţuri Moderate — La Typografia «Epoca» se vinde liîr tie maculatură cu 45 baul Kilogram u în pachete de 10 kilograme. Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C‘4, Frankenthal st cm caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM■ PATRIA IAŞI-COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, saO constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congectiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-Ior Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj • A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitaiă la d. Zol»el bulevardul Elisabeta, 43. CASA DE CONFIENŢĂ Fondată în Bucurescî în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă oner. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul sâii asortiment de : SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI CM MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea *Patria» se recomandă pentru ASIGURĂRI ASUPRA VIE|Ei pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a iucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generala pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 23 (Ilanu cu tel) Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. jjj>'ţV; Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşni-ce şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cris- Uj|'jj taluri franţuzeşti şi de Roliemia. Recii oare flBHC sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masă.^Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier in tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate deealitru lei 3,50 franco la domiciliu. Uleia de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt gi preţuri moderate se garantează Guturaie, Tuse Bronşită Grippe, Influenţa, Astmă LIQUEUR * CAPSULE Representanţ pentru Romînia A. FELDMANN Bucureşti A se cere adresa Intîiul institut de plasare autorisat de guvern incâ din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este In corespondenţă cu streinătate. M-me Baiitlan Aleea Carmen Sylva uliiturea ou Cismeglu JACOB, Di». STERIE fi. CIURCU REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0G'A“ se află în Stradn Clementei No. 8. IX Polikangasse—No. 10. Tiena ConsuUaţiunl cu celebrităţile medicale ş cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Bub6ie Bote de Piele In tote farmaciile, I\ FRBWW® bugurescî No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 Recomandă : L0C0M0BILE TREERATORI * _ Sistem şi construeţinnea noii de tot pen- CU aparat de ars paie si orl-ce combustibil trn 1896 atît Locomobile cît şi Treoră- tor! snnt cele mai bune şi cele mal re-, ■ numite din fabrica D-lor Va B Ransomes, Sims & Jefferies. ALBERT II AER, BUCURESCÎ, Strada Numa Pompiliă No. 7 Ţoală lumea credea că Alessandriu e cel mal liotărît liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce însemnează celle 20,000 două zeci mii bntelil 15,000 einci spre zece mii litrnrl LITO-TIPOGRAEIA Specialităţi: C&rţl didactice, hărţi geografice, caete de caligrafie şi desemn, nvrage şeiiuţifiee ilustrate, etichete pentru tot fe-thl de industrie şi corner ci ii. Asemenea şi comp-turl, hîrlie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica do Oarto&ag'e Specialităţi: Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpun firii, Parfumei ii, etc. etc. Preţuri curente fjratis şl franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică. (66) (25-25) Pe rare Alessandriu l’a conservat în timp de trei ani în pivniţele fabriceî sale, şi azi îl pune In consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate in ţara Romlneasca, otrăvesc slo-machurile oamenilor cu coguacurl fabricate cu esenţe şi la hirdăQ; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Cogiiac Alessandriu Cereţi flacoane originale in forma buteliei şi a etichetei înserată aci. La toate Magasinurile tar Feriţi-vă de Contrafaceri Cererile se fac Alessamlriu-Bu-curescî. bile si Treerătorl Cea mal renumită FABRICA DE PARCHETE MASIVF IN ROMANŢA SPECIALITATE Parchete americaste şi de lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPI. ARI A MECANICA Pentru mobile şi binale ; edificiurl publice şi autorităţi Vânzare ele lemnărie Cel mal asortat depozit de lemnărie uscată DUŞUMELE ŞI PERVAZURI 1*33 FOC tăiate şi despicate Exploataţii de Păduri BECHER şi DURRER 27 SOSEAUA BASARAB 29 BUCURESCI 25- TEIRiCH & C BUCUREŞTI 8 9. -Strada Berzei.—O. i ---- \ INSTALAŢI UNI cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site la VATSOV & YOUEIili 14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca) — Bucureşci — (83) (16-14) 1 TELEGRAF, BAZ şi APA Lumină incandescentă pentru ţ Gaz aerian i Aparate de gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE Biurofi de Construcţie. — Export Proecte, Bucurescî.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3 www.dacoromamca.ro I Cump. Vind 4°/o Rentă Amortisabilă. . . 86 */» 87 V. 6°/o » Amortisabilă. . . 100 100 V. 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 -- 101 v« 60/o » Municipale din 1883 94 95 */. 5o/o » » » 1890 95 ă'ă 96 */« 5o/o Scrisuri Funciar Rurale . 91 V 92 5o/o » » Urbane . 87 */. as v« 5o/o » » » Iaşi. 82 82 V* Acţiuni Banca Naţională. 1640 — 1650 » » Agricola . 207 — 210 — » Dacia Romînia asig. 438 — 440 » S-tea Naţionala asig. 458 — 400 — S-tatea de Coustrucţiunl . 179 — 183 — Florini valoare Austriacă. 2 11 - 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Baenote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 * ruble hîrtie . . 2 65 2 70