SEEIA II.—ANUL H, No. 225.
NUMĂRULUI0 BANI
ABOXAOTEarTESJS încep la 1 şi 15 ale fle-căreîlunl şi se plutesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In strein&late 50 lei
fase luni ... 15 >	>	»	25 »
rel luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
Ediţiaatr eia
sâmbătă, io august îsoo.
NUMaRUL 10 BANI
ANUNCICBILE
In Bucureşti şi judeţe se prmwe numai la
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag.	IV....0.30	b.	linia
»	»	»	III........2.—	lei	»
»	»	»	II.......3.— *	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndull
Un număr rechifi 80 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 8 — STRADA CLEMENŢEI -No. 3
APARE ZILNIC LA 5 OUE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEÎ
PRESA COLECTIVISTA
Este imposibil a polemiza serios cu organele colectivitate!. Nu doară pentru injuriile cu cari orl-ce polemica liberală este presurată. Cu injuriile colectiviste ne’am deprins şi de mult ne’am holarît a trece peste ele. Cînd confraţii de opoziţie sa supăra din această pricină şi cer de la coleclivişil ca sa înalţe tonul discuţiei, cer un lucru nedrept, căci pretind ca adversari! săsedesbrace de cea mal frumoasă podoabă a inteligenţei şi a culturel lor.
Prin urmare, cînd zicem că discuţia nu e posibila cu adversarii noştri, nu la injuriile în chestie ne gîndim, ci la alt ceva mal serios.
Pentru a discuta cu cine-va, să cere ca acela să aibă o doza cît de mică de bună credinţă. Admitem ca în discuţie să se exagereze părţile luminoase şi să se arunce umbră peste acele urîte. Discuţia poate încă avea profit, căci rămîne adversarului să desgolească ceea ce să ascunde şi să se reducă la zero meritele ce să pun înainte.
Dar cînd adversarul este de o complectă rea credinţa ? Dar cînd el neagă sfruntat adevăruri cîşti-gate şi inventează dintr’o bucată cele mal colosale minciuni? Este cu putinţă în acest caz discuţia ? Treime să fii colectivist ca să zici da.
Acest lucru îl fac organele guvernului. In adevăr, noi conservatorii, ca răspuns la acuzarea ce ni să aducea cu privire la limbagiul nostru, am răspuns că nu am aţî-ţat pe niminea la revoltă, că nu am eşit pe stradă, că nu am trimis emisari prin sate, că nu am aruncat cu pietre în primul lor ministru. Şi ca dovadă, aduceam: agitarea vinovată pe care colectiviştii au făcut’o apropos de legea maximului, precum şi infamiile debitate cu scop de a răscula satele ; mal aduceam ca exemple campania criminală, relativ la ofiţerii de cavalerie, precum şi campania stupidă apropos de legea minelor.
Ni să pare că acestea eraţi lapte, fapte cunoscute de întreaga ţară. Cine nu ştie stupidităţile criminale pe cari colectiviştii le-au răspîndit prin toate mijloacele la sate cu privire la legea maximului ? Cine nu ştie cum colectivitatea lucra pe capete ca să aducă răscoala în armată ? Cine nu vede că toţi instigatorii şi nesubordonaţii ocupă as-tă-zl funcţii remuneratorii?
La aceste fapte patente, ce ne răspund organele colectivităţii ? Neagă pur şi simplu. Nu e adevărat, zic dînsele, cum că am făcut agitare revoluţionară în contra unei legi votate de parlament şi sancţionată de M. S. Regele. — Nu e adevărat că ne-am amestecat în buntul ofiţerilor de cavalerie. Partidul liberal, adaugă organele colectiviste, este un partid de ordine, nici o dată nu a eşit din legalitate, nici o dată nu a împins pe alţii să iasă din legalitate, etc., etc.
Apoi este posibilă discuţia cu a-semenea oameni ? Netăgăduit că nu. Gazetarii lor scriu fără nici o convingere, ba chiar contra conştiinţei lor, numai ca să umple zilnic coloanele pe cari sunt însărcinaţi a le înegri. Seninătatea în a înşela si a nega este aşa de mare, în cit nu mal ştim de ce să ne mirăm : de îndrăzneala lor, sati de stupiditatea acestor afirmări despre cari dînşil cel d’intil ştia bine că nu vor fi luate în serios.
De aceea ne-am hotârît a nu răspunde direct acestor organe neruşinate, pentru că nu merită această onoare. De sigur că ne vom bate joc de toate afirmările ridicule şi vom căuta a pune în evidentă, 'pentru
public, toate neroziile lor. Polemică însă cu gazetele colectiviste asupra principiilor, asupra procedeurilor guvernative, nu.
In ţară ori peste munţi, colectiviştii tot colectivişti rămîn.
Am dezvăluit cri cea mai proaspătă uneltire peste Carpaţi, uneltire In care, din nenorocire, primul rol îl joacă părintele Lueiicî, unul dan oamenii la cari l&omînii sc învăţaseră a privi cu drag.
Împiedecaţi un moment prin destăinuirile făcute astă iarnă de d. Aurel C. l*o-povici, d-nii Sturdza şi 15ro-te s'au pus In lucru cu şi mai multă rîvnă pentru a recîştiga timpul pierdut.
I>ar tot în taină au lucrat, în şi mai mare taină de eît înainte, şi tot cu mijloace nccorecte, caracteristic colectiviste.
]5Te li iad nici un eltip să mai psie mina pe Tribuna şi pe venerabilul preşedinte al partidului naţional, d-uii Sturdza-Srote au botărît întemeiarea urnii nou părţi il naţional şi fondarea u-utii ziar, care să concretizeze în oclsii lumii şi să susţină politica dumnealor.
B>e luni de zile se lucrează în acest scuz, eu o încordare extraordinară, «Iar, o repetăm, în cea mai marc taină şi cu mijloace necorecte.
Umil din aceste mijloace e şi ultima încercare.
Pentru a zăpăci lumea de peste munţi, pentru a compromite pe <1. llaţiu şi pentru a ucide Tribuna - trei condiţii neapărate pentru izbînda întreprinderii lor— d-nii Sturdza-ISrote au urzit cursa nedemnă în care Tribuna a fost atrasă.
Si părintele Im căci a eon-simţit să fie primul instrument al acestei uneltiri.
O regretăm, sincer o regretăm; şi va veni vremea s’o regrete şi părintele Im-caci.
----------—<«£»■«a»	----—
ZĂDĂRNICIA ANCHETELOR
Se fură subt colectivişti; iu administraţia generală, în administraţia judeţeană,’ în administraţia comunală, se fură.
Asta e cunoscut şi nu mal impresionează de cit foarte puţin opiniunea publică.
Ceea ce a făcut ’oare-care impresie, e faptul că hoţiile aii fost denunţate prin multe locuri chiar de colectivişti, că s’au făcut anchete administrative şi că totuşi lucrurile ii’aft avut nici o urmare. Faptul acesta a produs oare-care nedumerire.
Astă-zl nu se mal minunează uimeai.
Cînd ministrul de interne e tovarăş cu primarii hoţi, cum naiba să descopere ceva anchetele administrative ?
Colectiviştii se cunosc bine intre dînşil şi se au la mină unii pe alţii.
Dacă ministrul de interne va îndrăzni să se arate sever faţă de primarul de Huşi, de pildă, ori faţă de cel din Se-verin, aceştia numai de cit l’ar lua de guler şi l’ar pune la regulă, ca pe unul ce e tot aşa de păcătos.
«Corb la corb nu scoate ochii».
CESTIUNI ECONOMICE
Preţul grînelor.—Recolta porumbului.—Cultura sfeclei.
Preţul grînelor
Fără a mal insista asupra recoltei splendide a grînelor, sub raportul calităţii, ţinem să constatăm că de cite-va zile preţul lor s’a îmbunătăţit, avînd o tendinţă fermă spre urcare. Totuşi nu trebue să ne facem ilusiunl prea mari, căci Argentina din America de Sud continuă să ne facă o concurenţă, care pentru mult timp încă ne va împiedica să exportăm în condiţmnl atît de excelente ca în 1890—1803.
Ceea ce a produs acum o urcare a preţului grînelor, este:
a)	prisosul prea neînsemnat ce a rămas din recolta abundentă a anului trecut ;
b)	. buletinul oficial al serviciului statistic superior din Washington asupra recoltei Statelor Unite. Acest buletin oficial şi sigur constată că recolta grînelor în acest an e cu opt milioane de hectolitri mal puţină, de cum a fost în anul trecut.
Natural că marii speculanţi de bursă din America simt foarte dezolaţi de publicarea acestui buletin statistic, căci el, cari speculau la baisse în preţid grînelor, acum aii perdut orl-ce nădejde de a se îmbogăţi pe spinarea agricultorilor.
Consecinţa acesteia este, că America nu mal poate dicta pentru campania curentă preţurile grînelor în Europa. Deci, tendinţa fermă spre urcare in preţul grînelor se va menţine în toată Europa şi mal cu seamă la noi, unde calitatea grînelor este excelentă.
Recolta porumbului
In urma căldurilor celor mari şi în urma secetei îndelungată, porumbul în general este cam compromis în toată ţara. Ploile din zilele din urmă ciii salvat puţin recolta prin unele judeţe muntoase, precum şi în partea de sus a judeţului Ilfov şi în Dîmboviţa. In schimb însă, în Ialomiţa şi Brăila, judeţele cele mal bogate pînă acum în porumb, recolta este compromisă şi po-pidaţiunea rurală ameninţată de lipsă de hrană.
In Moldova, afară de părţile muntoase ale judeţelor Suceava, Neamţu, Bacău şi Putna, porumbul se prezintă în condiţmnl rele.
Cultura sfeclei
Cultura sfeclei este pe cale de a se introduce de către mal mulţi agricultori din judeţele Ilfov, Prahova, Dîmboviţa şi Buzău, în vederea deschiderel mal multor făbricl de zahăr şi în special a fabricel din Chitila a d-lul Dim. Cezianu, care se va inaugura in toamna anului 1897.
Cultura sfeclei aduce foloase de cincizeci ori mal mult agricultorilor, de cît grîul şi mal ales porumbul. Ast-fel, în judeţele Putna, Bacău, Tecuci şi Tuto-va, agricultorii au ajuns la o produc-ţiune de 25-30.000 kilogr. de hectar, plăiindu-se 25 delel pentru 1000 kilogr., ceea ce reprezintă suma de vr’o 750 lei de hectar. Iar cheltuelile fiind de vr’o 350 lei pe hectar, rămîne agricultorului un beneficiu de aproape 400 de lei după fie-care hectar.
încercările ce se fac de şease ani pe o scară întinsă la şcoala de agricultură de la Herăstrău, ne dau certitudinea că sfecla izbideşte minunat de bine şi în partea de dincoace de Milcov.
Pentru cunoştinţa agricultorilor amintim aici că o fabrică de zahăr, cum e de pildă cea din Chitila, are nevoe de recolta a cel puţin 2.000 de hectare.
situatiaTluTstolojan
In orl-ce ţară cu ceva pretenţiunl de civilisalie, situaţia d-lul A. Stolojan ar fi astăzi lămurită, in urma scabroaselor operaţiuni ale Primarului Malaxa făcute cu aprobarea Ministrului de Interne.
Admiţînd chiar că d. Stolojan n’a luat cuvenita zeciueală Ia cele cite-va zeci de mii de lei încasaţi de Malaxa in dauna Comunei, chiar dacă am presupune că în afacerea de la Galaţi D-nu Stolojan n’a fost călăuzit de instinctele sale perverse cînd a dat aprobarea sa unei transaeţiunl veroase, totuşi, chiar în acest caz, ar rămînea că ministrul a fost negreşit călăuzit cel puţin de nevindecabila-! proslie.
Excelenţa Sa citeşte multe cărţi, citează multe nume de autori de toate neamurile, însă a fost, este şi va rămîne prost, şi prostia se plăteşte.
In orl-ce- ţară dar cu ceva preteu-
www.dacoromamca.ro
ţiun! de eivilisaţie, precum spuneam la începutul acestui articol, d-nu A. Stolojan n’ar mal fi Ministru, şi Monitorul Oficial ar Ii publicat deja demisiunea Ministrului destul de agiamiu spre a înghiţi o păcălitură a unul funcţionar pus sub ordinele şi controlul săfl.
In resumat, toată afacerea de la Galaţi din punctul de vedere politic, se reduce la următoarele : Gheşeftul a fost făcut cu aprobarea Ministrului de Interne (adresa No. 9672 din 3 Mal 1896). Cînd s’a dat gheşeftul de gol, acelaş Ministru a desaprobat aceeaşi încheere a Consiliului Comunal de Galaţi ca ilegală.
Primarul Malaxa a primit aşa dar de o cam dată o simplă reprimandă, o învinuire de incorectitudine: cum rămâne însă cu Ministrul cu a cărui aprobare s’a făcut acea incorectitudine ?
Un guvern, care ţine puţin la demnitatea sa, poate el îngădui oare să aibă în sinul săă un om în al cărui spri jin s’a făptuit o incorectitudine, fie chiar d;n lipsă de supraveghere sati pricepere a Ministrului chemat să controleze actele subalternilor săi ?
Este oare admisibil, spre exemplu, ca un casier, cu aprobarea Ministrului de Finanţe, să întrebuinţeze banii publici pentru operaţiuni ne permise de lege şi apoi, atunci când abusul e cunoscut de toţi, casierul să fie destituit, iar Ministrul care a aprobat gheşeftul să rămâe la locul săă, ba să aibă chiar neobrăzarea de a semna reprimanda şi pedeapsa funcţionarului?
Nu; în afacerea de la Galaţi, d-1 Stolojan este mal vinovat de cât Malaxa; fără aprobarea sa gheşeftul nu se putea îndeplini, şi dacă Ministrul de Interne a fost de rea credinţă sail prost, n’are ce să mal caute în capul departamentului de interne.
TRECUTUL LOR
Se apropie ziua în care vom fi nevoiţi si punem sub tipar tot trecutul celebrităţilor colectiviste, desbrăcându-le de mantia de gală în care s’au înfăşurat.
Se găsesc într’adevăr oameni cari după ce. au eşit din puşcării cred că pot desfide opiniunea publică, de îndată ce această opi-niune publică se arată destul de îngăduitoare spre a nu le mai pomeni nimic de trecutul lor, şi a simula o complectă neştiinţă despre ziua de eri.
Această impertinenţă se poate observa de cât-va timp Ia colectivişti.
Două-zeci sau doui-spre-zece ani, li se pare lucru aşa perdut în neagra vecinicie, în cât toate sunt deja uitate pentru restul omenirei şi acum ei se încearcă a trece drept fiinţe imaculate, cari au jertfit viaţă şi avere pentru binele ţăreî.
Dacă’î vom lăsa încă multă vreme să meargă înainte pe drumul acesta, fără să le închidem calea, o să ne pomenim într’o bună dimineaţă că propun Corpurilor legiuitoare să se ridice câte o statue în onoarea lui Simeon Varşavski, generalului Anghe-lescu şi altor ilustraţiunl ale tribunalelor corecţionale.
De aceea, va fi în curând necesar să luăm pe toţi colectiviştii de frunte unul după altul, de la eşirea lor din leagăn până la intrarea lor în subsolurile Băncei Naţionale, spre a arăta prin ce au trecut ca să ajungă acolo unde sunt.
Studiul acesta va avea darul a dovedi că nu avem în faţa noastră pe talpa ţăreî, pe muncitorul plecat de jos şi ajuns la mărire graţie unei hărnicii cinstite, dar pe gheşeftarul fără scrupule, gata ia orl-ce concesiuni ruşinoase spre a-şi mări averea.
Din această legiune de acrobaţi politici, nu ştim zău dacă vom întîlni mulţi cu ştiinţă de carte, cu diplome universitare, nu ştim dacă vom da peste cîţi-va negustori oneşti; vom întîlni însă o droae de feciori cari s’au plimbat pe caprele trăsurilor boereşti, cari au furat de la coşniţă înainte de a fura de la Stat.
înainte de a ajunge membrii influenţi al partidului naţional-liberal, îl vom găsi actori, negustori de baloane, întreprinzători de baluri şi localuri publice, scliim-bîndu-şi meseriile mal des de cît cămaşa şi fâcînd parte din corporaţia mahalagiilor în zilele de manifestaţiunl pe stradele Capitalei.
Antecedentele colectiviştilor, au nevoe să fie încă o dată reamintite, reculese din bogatele colecţiuni ale presei noastre de la 1888 şi pînă astă-zî.
E bine pentru invăţămîntul generaţiunei actuale şi tineretului de mîine să se ştie din ce gunoiu au eşit Caradalele, prin ce mocirlă au trecut; e bine mai ales să nu se acrediteze proverbul francez că «l’argent n’a pas d’odeur!»
Banii dobindiţl după sistemul colectivist, conservă un miros puturos ce nu poate să dispară nici o dată.
CRONICA LITERARA
PESIMISMUL LUI COSBUC
(Urmare şi fiue)
Şi acum, ia spuneţi dv. cum aţi caracteriza liotărîrea de a se lupta vitejeşte, ho* tărlrea luată de un soldat care se vede in gura morţii ?
Vitejie ? El, las’o în pace!...
Setea asta de traifi a d-lul Coşbuc ar părea rezumată îu următoarele versuri ale budistului Leconte de Lisle :
Allons combaţi™ encore, penser, aimer, suoffrir
..Vivons, puisqu’ on no •petit oublier ni m mir ir...
Dar so zice: «D. Coşbuc nici nu vrea să se gtndească la moarte,
Ce-t buni îi'afi vreme de glndit
La moarte şi la tînguit!
Apoi, d-nia-sa e optimist pentru că... «aşa e temperamentul săă.» Asta nu-I o cauză. Poţi li foarte sănătos şi voinic, dar să fii pesimist; pesimismul e un principiu, şi aş crede prea puţin că poetul nu vrea să-şi pue «întrebarea morţii-», odată ce a pus-o în superba poezie «Moartea Iul Fulger», şi In care optimizmul iese schilodit răfi, din bătaie.
Dacă poetul nu s’o fi turburat de loc cu firea pe vremea cînd era la «mama acasă», asta e altă socoteală!
Nimeni nu se naşte pesimist; dispoziţia la tristeţe nu are a face nimic cu pesimiz-mul propriii zis.
In Fire de tort, pare că se schimbă socoteala.
Gindurile morţii afi început să-l îndoaie pe poet, şi deja începe să vadă lumea în culori mal puţiu luminoase.
Aceasta se observă mai în toate poeziile făcute de la 1888 încoace. Se pare că celebrul Gazel, Lupta vieţii, e ultima sforţare, şi o sforţare nu atît de glorioasă.
Deja găsim versurile următoare în poezia Decebal:
E rău destul că ne-am născut ?
Mal vrem şi al doilea răfi ?
Gindurile vrăjmase'ail început să-l lovească. Un optimist convins nu va spune uicl odată că e răă destul că ne am născut.
Şi pentru a uita acest răfi, spre a căuta un bine, poetul ne recomandă să bem şi să rîdem.
Dar oare se poate îneca setea sufletească într’un pahar cu viu ? Dorinţele noastre sunt prea vagi, prea mari, prea multe spre a le putea potoli pe toate paharul, fie el chiar cît Oceanul Pacific de mare.
Acea dragoste de viaţă se cerneşte cînd stil că şi ea are să se sfîrşiască o dală, şi cînd ştii că:
...in altă lume n'o mal li
Ca pe astă lume.
Vinul se amărăşte cînd cauţi să te uiţi mal departe de buza urciorului.
Nu al tot-d’uuna putere să IrăeştI viaţa cum ai fi vrut, calea nu ’ţl e uumal de lumină.
Se pare că poetul a fost pătruns pe nesimţite de acestea, în Fire de tort.
Şi cînd un critic a zis, mal acum un an, că sosit în Bucureşti poetul, e posibil şi probabil ca să ia o cale cu totul alta de cît cea d’intîl, mie mi se pare că aceasta s’a şi făcut, că poetul s’a şi Îndrumat pe nesimţite spre pesimizm, da ! citiţi cuvintul.
Fire de tort e o stare de tranziţie, mal ales poeziile din 1889—1893 inclusiv, sunt mal toate triste. In 1888 a scris de asemenea foarte trista poezie Ideal, apoi Decebal, Corbul, Nebunul,nu tocmai optimiste.
Şi tot volumul are o notă tristă. începe cu Mama şi sfîrşeşte cu Ideal; cea dinţii plină de melancolie, cea din urmă amarnic de descurajatoare.
In volum se ciută Seara, după care vine uoaptea,
Filfiiud din aripi pline De mister.
Tot în acest volum Ştefan-Vodă plingej; clopotele plîug a jale ; doina plinge şi poetul o roagă :
Invaţă-ne să pliugem
C’atit ne-a mal rămas.
Mama iar plinge ; cocorii afi glas lin-guitor; bătrinul din «Flăcări potolite» e cu ochii plini de lacrimi şi bănat, şi:
Mergea de-un gind nebun purtat
Să moară între străini!
Fata mamil, împreună cu maică-sa, pltng «ca la ’ngropare».
Poetul ile multe ori are momente de disperare, ea acesta In care se adresează mumei depărtate:
Căci azi tu mi-eşll departe, şi tu şi Dumnezeii.
Simte că «Soarta pe nedrept mă bale», une ori ÎI pare că e învins ; ba chiar as-cultiud glasul Îndurerat al clopotelor, zice :
îmi părea, că după mine
Cintă ele—şi siut viO !
Doamne, că ’mt era ’n sicriu Negrăit de bine!
Cu toate astea poetul se explică, iu-tr’un loc:
Cînd mă văd îu prada sorţii
Pling—eu ştiu—dar nu mă plîug !
Mă îudoesc, dar nu mă frtng Gindurile morţii.
Aşa esle, pînă acuma. Dar după cit pare de la o vreme prea mult l’afi îndoit gindu-
2
EPOCA
optimismul săh, şi că nu mal poate sta in tovărăşie cu siracil, cari aii publicat infama corespondenţă ; Tribuna de astăzi nu numai că nu e.o foaie serioasă, dar e un pamflet de scandal şi de minciuni, e foaia duşmană intereselor poporului romîn şi mal pe sus de toate e o foae necinstită.
Acestea Is spun pretinşii 72 pe popo-reni fruntaşi al Iul Lucaciu, cari aii iscălit acea declaraţie, Cu alte cuvinte, Lucaciu vorbeşte prin graiul lor. Ideile Iul, vanitatea şi îngtmfarea Iul, dorul Iul de răsbunare şi de mărire pe ruinul soţilor lut de luptă de odinioară, respiră in toată vigoarea din fle-care şir al acelei declaraţiunl.
Care este ţinta, dacă nu aceea, pe care am accentuat'o noi în numărul trecut, că adecă y. Lucaciu se foloseşte de un cas mic, pentru a'şl spăla cu el toate păcatele sale, alarmînd lumea şi ţara, că tot ce s’a zis pnîâ acum despre el şi despre ortacii săi de la Gazeta din Bucureşti a fost minciună perversă, calomnia unor oameni necinstiţi, şi că acum Lucaciu nu mal e dator să ţină seamă nici de comitet, nici de partidul naţional, nici de nimenea, ci va lua biciul, care este pregătit de faimosul consorţiu şi de protectorii Iul, ca să lovească cu el în fraţii săi.
Nici odată Lucaciu nu s'a arătat în figura sa adevărată de unealtă reacţionară, ca acuma.
£x 11110 «lisce onmes!
rile acestea ; şi ele clnd prind pe cine-va cu greii li dah drumul, dacă II mal dafl.
Nu vroi să spun că volumul Fire de fort este pesimist, că ar fi o nebunie; cu toate astea el face puntea de trecere.
Ziua a dat In amurg, noaptea trebue să vie ca o «Întregire» şi, frumoasă e noaptea, doamne!... De altminteri starea cea mai nesigură şi mal încercată e aceea a optimiz-mulul, care este efectul unei orbiri a minţii. Cei cari combăttnd pesimizmul se reazimă pe foiletonistul Max Nordau, ori pe alţii mai trandafirii, şubred reazim ah.
Un artist cu adevărat mare, nu poate fi de cit cel care a pătruns adincul lucrurilor, şi acela nu poate fi optimistul, care seamănă cu un orbit de un fulger trecător şi ne mai văzînd nimic, nici vrind să mal vadă, ră-mine cu ochii Închişi pururea, exclamlnd : ce frumosă e lumea!
Ceea ce reiese din personalitatea artistică a lui Coşbuc, este resignarea, şi resignarea nu este oplimizrn.
Mă îndoesc Insă.că poetul varămtneln a* ceastâ stare sufleteaică; nu este o fire atit de simplă, pe cit se zice, odată ce este poet.
In alară de tecnică, prea puţin arată în Firele de tort pe autorul Baladelor şi Idilelor, ori cit ar zice criticii-foiletoniştl.
Şi e o coincidenţă ciudată: volumul Baladelor începe cu:
«Zorile de farmec pline Strălucesc in luminiş,...»
Şi sfîrşeşte cu:
«Şi moare natura De jalea pădurii,
In toamnă Urzii)!»
In Fire de tort continuă această notă tristă, luceplnd cu melancolica poezie Mama şi sftrşmd cu Ideal, jalnica poveste a tetei de împărat, care se sfîrşeşte cu aceste versuri
pesim iste :
«Oh, omule, eşti înşelat
In toate cîte crezi!
Asta e mergerea mereO
Spre ţintă—drum îngust şi greu,
Dar ţinta nici o dată nu-I A ta! Şi ’n gînd tu tot ce’ţi spui E numat vis, Căci Dumnezeii Te poartă ’n voia lui».
E chiar sufletul poetului care vorbeşte. E dus să facă tocmai din potrivă de ce-ar vrea. De sigur, d. Coşbuc, o fi respingînd cu totul cele ce sunt scrise In acest arti-c( 1, dar.... vezi versurile subliniate mal sus.
Fără voe a intrat pe făgaşul adevărului. De asemenea aş avea ceva de zis, cu privire la prea mult citatul Gazel, care ci-că exprimă o filosofie «înaltă» şi pe care slabele mele vederi zadarnic aii căutat’o. Dar pentru o cestie literară, într’o gazetă politică, nu poţi să te întinzi cit ţi-ar plăcea, şi de aceea încheia eu banalele vorbe ale unul critic, care îşi termină un articol cu : «Marginile articolului nepermiţlndu-ml, trebue să sflrşesc!»
Şi e mai bine pentru toţi.
Zaratustra
„EPOCA" LA SCULENI
(Corespondenţă specială a «EpoccL)
8|vm.
Duminică, 4 August trecut, a avut loc în comuna Sculeni, pe malul Prutului, logodna gentilei domnişoare Didiţa Popovici, fiica cunoscutului artist Mihail Popovici senior din Iaşi cu d, Cristea M. Cristache, primarul comunei Cîrpiţl.
Logodna a avut loc seara la 10 ore in casa «1-1 ui Cristache din Sculeni. Iulreaga colonie de Iaşeni, stabilită In Sculeni pentru sezonul băilor, a luat parte la această serbare. Logodna, oficiată de părintele Gh. Luceanu, parochul din Cîrpiţl, a urmat o petrecere cu dans, în sunetul întregului taraf de lăutari din Sculeni al lui Ilie Ciorneiii,—vioristul localităţel.
Clnd s’a închinat tradiţionalul pahar de şampanie, in sănătatea tinerilor logodiţi, părintele Luceanu a ţinut un mic spiciîi foarte reuşit, in care a făcut asistenţilor definiţia logodnei şi a adresat sfaturi de dragoste şi bună credinţă viitoarei perechi.
Luau parte la această serbare doamnele: E-lena Popovici şi Rose Cristache, — fericitele mame ale tinerilor logodiţi,—Cleopatra Iancu-lescu, Vanda Popovici, Ana B. Lăţescu, Florica Crislea, Calipso Irimescu, Maria Popovici, Mafia Cărăuş: domnişoarele : Ana Pisoschi, Ele-I. Vasiliu, Maria Pisoschi, Aneta Popovici; domnii: Mihail Popovici, tatăl tinerel logodnice, M. Ianculescu, Petru Ianculescu, Ioan Vasiliu, Gh. Popovici, Ion Cărăuş, I. T. Popovici,
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
48)
L0UIS JACC0LLI0T
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA I
Accidentul întlmplat lui Laurent şi lecţi-unea de botanică care a urmat acestui accident, a costat foarte scump pe fugari.
Repezindu-se ca să dea ajutor celui rănit, toţi lăsaseră carabinele lor rezemate de căte un copac sau trântite chiar pe pămlnt, Wiligo chiar, pentru ca să poată să lucrede cu mai multă uşurinţă, lăsase la o parte toate armele lui.
Cănd Laurent Îşi recăpătase cunoştinţa, susţinut de Dick şi de Wiligo el merse până la flntînă pentru ca să mal prindă putere cu câte-va Înghiţituri de apă rece; nici unul dintre ei insă nu observase că o mulţime de sălbateci se strecuraiî printre copaci şi veneai! încet ca să-I înconjure din toate părţile. Erau Dundarupil cari II urmăreai! aproape de la eşirea lor din crăpături.
Cei d’lntâi sosiţi, puseră mânile pe armele fugarilor şi In timpul chiar când Lau-
Ion şi V. Ianculescu, Ion şi Gh. Irimescu, Ion şi Omer Popovici, Aurel Pătraşcu.
La orele 4 a. m.. cind soarele apărea de din dosul codrilor de pe malul Prutului, un cadril, la care a luat parte toată lumea, a Încheiat petrecerea şi discuţiile metafizico despre adevăr şi moralitate, susţinute cu mult succes de părintele Luceanu, în contradictoriu cu unii din cel prezenţi.
Teodor.
„EPOCA" LA TÎR60VIŞTE
IMn ale Ocultei
O modestă întrebare d-lul Ministru de Interne :
Ştie d-sa că d-nu doctor Ioan I. Irescu, numit, fără concurs, medic al Spitalului judeţean din Ttrgovişte, mal ocupă alte trei posturi şi anume :
1)	Medic la şcoala de cavalerie, retribuit cu opt lei pe zi.
2)	Medic Ia căile ferate, retribuit, pare-mi-se cu o diurnă identică.
3)	Medic al lucrătorilor şoselei în con-strucţiune Moroeni-Isvoru-Sinaia, retribuit de Ministerul lucrărilor publice ?
Mal ştie acelaşi d-nu ministru că acelaşi medic funcţionează şi ca consilier comunal al urbei Tirgovişte ?
Dacă ştie, pentru ce nu aplică legea cumulului şi legea electorală comunală care definde funcţionarilor Statului, Judeţelor şi Comunelor să fie aleşi consilieri comunali ?
Dacă nu ştie, asta însemnează că prefectul de Dîmboviţa, unul din favoriţii şi protegiaţil Ocultei, voeşte cu bună seamă să compromiţă pe şeful săh, Ministrul de Interne.
De alt-fel, e posibil ca prefectul de Dîmboviţa, de şi om cu o cultură juridică deosebită, să nu ştie despre existenţa legel cumulului şi cea electorală Comunală.
Sunt atîtea de multe legi în astă bună şi îngăduitoare ţară !..
Ceea ce agravează faptul, este că In Consiliul Comunal să iau hotărhl importante, cum bună oară facerea bulevardului, clădirea Primăriei, exproprieri, etc. numai cu un vot de majoritate.
Primarul Stamatiu, un om cu o cultură tot atit de vastă şi variată cit şi a prefectului, a putut isbuli ca în foarte scurt timp să indispună contra sa partea neinteligentă şi incultă din Consiliul Comunal, caro fireşte nu poate să-şl dea seamă de înaltele concepţiunl şi de vederile largi cari călăuzesc pe primarul nostru în materie de gospodărie Comunală.
Aceşti consilieri: Toma Cîmpeanu, Rădti-cauu Stănescu, Ştefan Cossma, une ori şi ajutorul de primar Ştefan Panaitescu, zădărnicesc activitatea inteligentă a primarului şi împedică de a face bulevardul— [fără expreprierl prealabile—şi de a clădi Primăria în mijlocul oborului de vite.
A propos de palatul primăriei.
Cu o majoritate de un vot—al cumulardului Irescu— Consiliul Comunal a liotărlt clădirea palatului muncipal în Obor.
Această hotărlre a edililor Tîrgovişteni a stîrnit o adevărată furtună în oraş.
Senatorul Petrescu—un om prea cum se cade, fie zis In treacăt—a adunat în cîte-va ore un considerabil număr de semnături pe o petiţiune de protestare contra a-cestel hotărîri a consiliului comunal, ce-rind In acelaşi timp ca Primăria să se clădească în fundul parcului municipal, alături cu vechiul local, lăsînd oborul pentru ... vite, ca şi în trecut.
Atitudinea energică a cetăţenilor, fără o-sebire de culoare politică, a avut darul de a opri—cel puţin pentru moment—luarea unei hotărîri definitive in această privinţă.
Primarul e tare Încurcat.
Bietul antreprenor e şi mai Încurcat.
Perdaf
rent. se răcorea la fintînă, un slrigăt formidabil şi urlete sălbatice se auziră din toate părţile, făcând ca să vibreze întreaga pădure.
Mica trupă cu Canadianul şi Wiligo în cap se repeziră ca să-şl ia armele; dar el le zăriră în mîna inamicilor. Nu făcuă câţl-va paşi că se văzură înconjuraţi din toate părţile de un roi de sălbateci vopsiţi în mod oribil şi armaţi cu săgeţi şi cu suliţi cu vîrfurile otrăvite.
Din prima aruncătură de ochi, el înţeleseră că ori-ce rezistenţă era imposibilă şi nu le-ar fi servit la alt-ceva de cit ca să fie imediat măcelăriţi.
Canadianul ar fi doborî! numai cu pumnul cel puţiu o duzină de sălbateci, dar în acelaş moment un stol de săgeţi i-ar fi pîu-gărit tot trupul. Da ă ar fi fost singur, n’ar fi consimţit poate la umilirea de a se lăsa să fie prins fără nici o rezistenţă; dar gindindu-se la viaţa lui Olivier, el avu timpul ca să strige:
—	In numele cerului, domnule Conte, domnilor, nu vă opuneţi căci sunteţi per-duţi, săgeţile lor sunt otrăvite.
Chiar Wiligo, văzîndu-se prins, înerucişă cu dispreţ braţele pe piept şi rămase nemişcat, fără ca să facă nici o încercare i-nutilă, pentru ca să scape.
Numai Gilping se svircolea ca un drac, striga şi gesticula.
—	Nu vă dait voe să puneţi mîna pe mine ! striga el. Val de acela care va a-tinge un supus al marel Britaniel!... Voi reclama guvernului meii în contra acestei violaţiuni a dreptului ginţilor... şi vă spun de mal înainte că Uni veţi plăti daune interese.
Cîte zece Dundarupî s’aîl repezit asupra fie-căruia dintre el şi într’o clipă cel patru tovarăşi al lui Gilping fură legaţi cot la cot,
Bucureşti s’a oprit Miercuri dimineaţă la Ploeşli, unde-l aştepta nepotul d-sale d. dr. Cristea, şi de acolo au plecat împreună, cu trăsura, la Căldăruşani.
Seara d. Gheorghian a venit in Capitală.
întrebat eri asupra întrevederei sale cu fostul mitropolit, d. Gheorghian a spus că murind în timpii din urmă muma d-sale, şi ră-mînînd o mică moştenire, s’a întreţinut cu fratele său despre re-gularea unor interese de familie ('?); a declarat apoi că ar fi voit, de altminteri, să atingă chestiunea alegerei unui nou primat, dar nu a putut-o face din cauză că după ce a terminat cu afacerile de familie, tot timpul cit a mai stat la părintele Iosif era de faţa stareţul monâstireî.
Declaraţiunea d-lul Gheorghian, care avea o misiune de îndeplinit din partea guvernului pe lingă candidatul său la primăţie, care a stat o zi întreagă la Căldăruşani şi totuşi spune că n’a găsit un moment liber pentru a se sfătui cu fratele său, este pentru noi o dovadă puternică că prefectul de Iaşi n’a isbutit în misiunea sa—şi că I. P. S. S. părintele Iosif, care s’a pronunţat deja în contra nelegiuirei săvîr-şită cu mitropolitul Ghenadie, nu voeşte să dea întru nimic concursul său guvernului în această a-facere şi se întoarce cu oroare de la ori-ce conlucrare cu asociaţiu-nea în fruntea căreia se află E-piscopul Partlienie, pe care-’l cunoaşte foarte bine şi de care are personal a se plînge.
D. general Budişteanu se întoarce azi din străinătate.
Episcopul Partenie a plecat la Carlsbad în virtutea unul concediu.
M. Sa Regele a dăruit telegrafic, din Ragaz,- suma de 4000 de lei comitetului ce s’a instituit în Alexandria, pentru a se veni în ajutorul incendiaţilor din localitate.
Rabinul din RuhuşI, Isac Fried-mann, a încetat din viaţă alaltăerl.
El era considerat ca un sfînt de către întreaga ovreime din Orientul Europei.
înţeleaptă «Agenţie Romînă» de-peşează ziarelor străine, că consiliul de miniştri a decis ca la serbările ce se vor da în onoarea împăratului Frantz Iosef, să invite şi pe foştii miniştri conservatori din ultimul cabinet al d-lul Lascar Ca-targiu.
E fenomenală reaua credinţa şi prostia «Agenţiei Romîne >. Sapienţi sat!
D. Vasile Gheorghian, prefectul judeţului Iaşi, care a fost Miercuri la Căldăruşani şi a petrecut ziua
ast-fel că nu mai puteai! face cea mal mică mişcare; apoi el fură legaţi unul de altul de gît, la un metru distanţă pentru ca să poată umbla.
—	Ah! ticăloşilor, strigă din noi! Gilping, ast-fel se tratează creştinii... şi turbat de mtnie începu să învîrtească în aer elarineta lui, singura armă ce poseda.
Dundarupil văzînd acest lucru şi aducin-du-şî aminte scena din ajun, evitai! pe cît se putea contactul acestui om, pe care îl socotea drept un fermecător, se depărtară de el în fuga mare şi începură a striga:
—	Coradjis! Coradjis! poppa! (Fermecătorul, fermecătorul alb!).
Apoi luară pe cel-l’alţl prizonieri în tufişuri lăsînd singur pe Gilping cu cele două animale pe cari le socoteai! ca nişte făpturi fantastice, de oare-ce el nu mal văzuseră altele în Australia.
Credinciosul Black, urmă pe stăpînul săi!.
Văzîndu-se ast-fel de despreţuit, Gilping fu cuprins de o furie fără margini.
—	Ah! tilliariî! piraţii! strigă el, cred ei oare că eh primesc cu bucurie să fiu ast-fel tratat!... Nu !... voih să am aceeaşi soartă ca şi tovarăşii mei!...
Şi încălecînd pe Pacific, el porni cu cu-ragiit... în direcţiunea opusă aceleia pe care o luase Dundarupil cu prizonierii lor.
—	Iacă prestigiul bătrîueî Euglitere, zise el cu lugîufnre, pungaşii ah avut tact; el au voit să evite ori-ce coinplicaţiune diplomatică.
Şi In entusiasmul lui naţional, Gilping, cu capul descoperit, intonă din noi! notele grave şi monstruoase a imnului englez, care făcu să răsune toată pădurea.
Ultima notă abia fu sftrşită, că amabilul Pacific, pentru a întovărăşi cu totul pe stăpînul săh, intonă şi el clntecul lui patriotic, dacă uu tot atit de cunoscut ca şi
de eri în capitala, a plecat aseară la postul saa.
D-sa a cerut un congediu de la ministerul de interne şi în curînd va pleca la o staţiune balneara din ţară, probabil la Slănicul din Moldova, pentru a se odihni în urma oboselel fisice ce i-a pricinuit ins-pecţiunea ce a făcut iu judeţul Iaşi, precum şi a oboselel morale ce i-aO cauzat hârţuelile partisanilor din judeţul săQ şi insuccesul în chestiunea Mitropolitului.
Se crede că în retragerea sa d. Gheorghian va medita asupra mijloacelor de a cimenta legăturele dintre partisanl.
CincI-zecI de unguri din Bucureşti. în cap cu popa lor anume Bar-talus Iânos, au plecat la Budapesta să viziteze expoziţia milenară.
El au sosit Mercur! în capitala ungurească şi la gară au fost întîm-pinaţl de o sumă de şoviniştl. In numele ungurilor bucureştenl, popa Bartalus a ţinut un discurs, stăruind că el deşi trăesc în Romîn ia, vor rămîne unguri, buni patrioţi, avînd aspiraţia ca agonisindu-şl oa-re-cari sume să se întoarcă iar în patria lor ungurească.
In ziua de 5 curent femeea Frosina, soţia locuitorului Nicolae Coplea, din cătunu I-coana, pendinte de comuna StoineştI-Palanca, pe cind lucra la maşina de treerat, voind să toarne o baniţă de zoane de grlh In batoză, T-a alunecat piciorul drept pe gura maşinel; piciorul s’a rupt mal sus de genunchii!. Imedial femeea a fost ridicată şi transportată; dar pe drum a murit.
In noaptea de 6 spre 8 curent, opt ţigani au eşit din pădurea CacaleţI, clnd In valea Vlăsiel, în apropierea comunei FăncălestI au oprit pe nişte locuitori, jefuindu'I de bani, haine şi zablae şi lovind cu ciocanul în cap pe locuitorul Zaharia Grigore.
Sub-prefectul de Snagov e în urmărirea Biliarilor.
înscenarea părintelui laicaciu
Asupra scandalului, pe care Fad provocat colectiviştii prin părintele LucacI în Transilvania, Gazeta Transilvaniei face următoarele judicioase observaţii:
In ori-ce cas este învederată tendinţa lui Lucaciiî, de-a se folosi de acest incident pentru a se rupe cu totul de soţii săi din comitet, cu cari a intrat în conflict de astă-iarnă.
Scopul, ce-l urmăreşte, reese în modul cel mai învederat dintr’o declaraţie a 72 de locuitori din parochia sa, ce s’a publicat în numărul de Marţi al Gazetei din Bucureşti, organul principal al consorţiului Bianu - Slavici - Brote-Lucaciu. Această declaraţie, de patru coloane, culminează pro primo într’o laudă escesivă, ce se face lui Lucaciă, care este declarat ca cel mal iubit bărbat al naţiune!, ca omul în care se personifică în modul cel mal cuceritor ideea romînismulul etc. etc. şi de aceea ’i-se dă caşului cu corespondenţa din Tribuna o gravitate extra-ordinară. Pro secundo culminează în declararea, că Lucaciu în zadar a aşteptat ca să se reunească toţi la un loc la o lucrare frăţească în comitetul naţional, precum şi cu întreg partidul, că s’a înşelat in
cel l’alt.
Catirul, care uu putea să priceapă nimic în capul lui cel gros, despre această schimbare, se decise să se ia după prietenul Iul Black, care gonit de către Dundarupi, cari încercaseră chiar să’l omoare, urmărea acum la distanţă coloana inamicilor cari conduceau pe prizonieri, ascuuzîndu-se să nu fie văzut cu o inteligenţă rară.
Admirabilul animal, înţelesese din ameninţările sălbaticilor că trebuia de aci înainte să umble pe furiş pentru a se putea ţine pe urma stăpînulul săh.
CAPITOLUL II
Triburile australiene.—Moravuri,
obiceiuri. — Credinţe superstiţioase.— Stilpul supliciului.
Bucuria Dundarupilor că ah prins pe cel doul vrăjmaşi al lor teribili, pe Wiligo şi pe Canadian, nu se poate descrie; veseli şi glorioşi înaintat! el în pas forţat spre reşedinţa tribului lor, pentru a face paradă trofeelor aduse de el.
In acest timp sărmanii prizonieri nu 'şl mal făceai! nici o iluzie asupra soartel lor, dacă numai vre-un ajutor ne aşteptat nu le va sosi înainte ca ora fatală să nu fi sunat.
Curiozitatea femeilor, a copiilor şi a tu-tulor acelora cari nu cunoşteau pe aceşti doul mari luptători de cît din reputaţie, o dată satisfăcută, el trebuiai! să fie legaţi de stllpul de supliciu şi omorlţl după ce mal Intn vor fi indurat torturile cele mal teribile pe cari mintea omenească a putut să le conceapă. Durata supliciului, era In tot-d’a-una in raport direct cu curagiul a-celuia care era supus torturilor.
Australia avea lu acest timp o populaţi-uue de 4 piuă la 5 sute de mii de indi
Serbările din Constanţa
Cu ocaziunea serbărilor ce se aranjează în Constanţa, comitetul organizează şi es-cursiunl de plăcere de la Constanta la Con-stantinopole, care se vor face cu vapoarele serviciului Maritim Romîn în zilele deMer-curl 14 August şi Joi 15 August.
Pentru a se oferi şi publicului din Capitală posibilitatea de a lua parle la aceste serbări şi escursiunl, direcţiunea generală a C. F. R. a aprobat ca să se vînză, cu o reducere de 50 la sută din preţul de parcurs ordinar, bilete de ducere şi întoarcere cl. I, atît in Bucureşti Gara de Nord, cît şi în Constanţa şi anume, la ducere.
In Bucureşti pentru trenul de plăcere No. 159 ce va pleca în ziua de Slmbătă 10—22 August şi in ziua deMercurll4—20 August 1896 la orele 2—25 p. m. cu preţul de lei 56,60 bani biletul de ducere şi Întoarcere: iar,
In Constanţa pentru cursul de escursiuue a vaporului «Cobra» (plecare MercurI 14— 26 August orele 10 seara) sau al vaporului «Meteor» (plecare Joi 15—27 August orele 10 seara) cu preţul de lei 38.30 la sută biletul de ducere şi întoarcere.
In seara zilei de Marţi 13—25 August va avea loc în Constanţa un bal splendid, pe bordul vaporului Cobra.
EDIŢIA a 3-fl
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Hammerfest, 8 August.
«Fram», corabia exploratorului Nansen, a sosit la Skyervog în Norvegia. «Fram» a atins 83°570 de iatitudine nordică.
Triest, 8 August.
Marele duce George MichailovicI a sosit, apoi a plecat de dimineaţă la Patras.
Petersburg, 8 August.
«Petersburgskia Wyedomosti» anunţă că la toamnă escadra rusească a Pacificului, comandată de amiralul Alexiew, se va compune din-tr’un cuirasat, şease încrucişătoare de clasa I, două încrucişătoare de clasa Il-a. două incru-cişătoare torpiloare, şease cunoniere de clasa inlîia şi 7 torpiloare.
genl, răspindiţl pe tot teritoriul in numeroase triburi mici de cîte 5—6 sute de luptători, ceea ce făcea cu] femei, copil şi bătrinl 3 pînă la 4 mii de suflete de fiecare trib.
Cu toate că aceste triburi diferite ah caracterul unei origine comune, nu pot să fie confundate, mal cu deosebire In urîţenia care II caracteriză. Ast-fel cele trei dintre ele, cari sunt mal mari şi cari locuiesc partea de apus, Nagarnoki, Dundarupi şi Nirrbas nu seamănă cîtuşl de puţin portretelor pe cari voiajorii le-aii făcut australienilor. Atit bărbaţii cît şi femeile sunt de o statură mijlocie, bine proporţionări şi avînd un tip nu tocmai respingător. Aceasta provine din faptul că el locuesc partea cea mal frumoasă şi mal fertilă a Australiei, pe cind indigenii din Noua-Galle, provincie de Sud, rătăcesc de a lungul ţărmurilor rîurilor pe stepe nisipoase unde adese ori nu găsesc nici hrana lor necesară.
Aceşti din urmă sălbatici sunt in adevăr liidoşl şi stupizi şi toate încercările făcute pînă acum de a’i mal civiliza ah rămas fără rezultat. Ah fost luaţi de tineri şi crescuţi cu îngrijire timp de mal mulţi ani, dar el nu ah renunţat cîtuşl de puţin la trista lor existenţă, şi de clte ori ah găsit prilegiul ca să fugă, ah făcut’o, asvirlind hainele cu cari erah îmbrăcaţi şi alergind în peile gol ca să rătăcească prin pădure.
El îşi freacă capul cu untură de peşte, se vopsesc cu roşu, cu negru şi alb, să împodobesc cu bucăţi de lemne, cu pene de păsări, cu dinţi de eangurou, coade de clini şi alte ornamente de acelaşi gen.
(Va urma).
IMF ©MMAŢI1
D. Vasile Gheorghian la Căldăruşani
D. Vasile Gheorghian, prefectul jud. Iaşi şi fratele părintelui Io-sif Gheorghian, fostul mitropolit primat, venind de la Iaşi înspre
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
Sofia, 8 August.
Ziarul «Mir» se declară autorisat de d-nil Nadjarow, Guechow şi Welitchkow să declare că aceşti domni u’afi avut nici odală negociărl cu Zankoviştil in vederea prelinsei formări a unul cabinet. In aceste svonurl nu este de cit un singur lucru positiv, adică că Zankoviştil sunt gata să pacusezc cu orl-cine.
D-nu Zankow n’a fost chemat la Rilo; el se găseşte iu viligiatură lingă Sofia.
Itoma, 8 August.
«Opinione» declară lipsită de orl-ce temei ştirea lui «Pungulo» din Neapole, care zice că Va deschis birouri secrete de inrolaro pentru Creta in diferite puncte ale Italiei.
Atena, 8 August.
Escadra grecească va părăsi in line Phalere, pentru a executa timp de 3 săptămiul manevre în golful Coriuthe şi în urchipelagul Cicla-delor.
Trouville, 8 August.
D. Felix Faure a asistat la cursele de la Deauville.
Pe cîud se trăgea salve de artilerie, un foc de tun răii curăţat a plecat pe neaşteptate, rănind în mod grav doul amploiaţi municipali.
Paris, 8 August.
Mal multe consilii generale continuă să a-dopte urări exprimînd recunoştinţa lor Suveranilor ruşi pentru călătoria lor In Francia şi roagă pe ministrul afacerilor străine să fie interpretul sentimentelor lor.
Rruxelles. 8 August.
Ziarul «Le Soir» află că Stalul Congo a or-gauisat o expediţie mare în contra Mahdiştilor, sub ordinele baronului Dhamis.
-----------—«gB«.W ■------------------
ŞTIRI DIVERSE
Crime—Delicte.—Accidente. — întâmplări.
DIX CAPITALĂ
Simulare (le .sinucidere.—Un tînăr bucu* reştean, după ce a petrecut toată noaptea în restaurantul grădinel HerestrăO-nod, eşi pe la orele 7 dimineaţa, cînd chelnerul i-a prezintat socoteala consumaţiunel ce făcuse, a scos repede un revolver din buzunar şi ş’ia tras un foc în gură.
Spaima celor din grădină şi a chelnerului fu mare l’a început, crezînd că nenorocitul tînăr va fi murit pe loc, în urmă însă el se liniştiră după ee se constată că cartuşul revolverului nu era încărcat de cît cu iarbă de puşcă dar fără glonţ.
Flacărea pulberel a plrlit puţin gura tî-nărulul St... care transportat la Spitalul Filantropia după ce i s’au dat primele îngrijiri, a fost condus la domiciliul săfl.
Un membru al familiei a achitat întreaga socoteală de la restaurant.
Un monstru.—Agenţii poliţiei au arestat erl seară pe un individ numit Alexandru Babiceanu domiciliat în strada Rabovel 239, pentru că a siluit o copilă In vîrstă de 11 ani, Mariţa fiica lui Dumitru Ion.
Cazul se cercetează de poliţie.
Agresiune brutală. — Dumitru Nedeleu, cunoscut de poliţie ca vestit bătăuş şi condamnat de inaî multe ori pentru bătae şi răniri, a fost din nou arestat astă-noapte pentru faptul că introdueându-se în strada Colentinel la No. 101, a devastat domiciliul d-lul Tli. Teodorescu, bălîud şi rănind de moarte atît pe proprietarul casei căt şi pe soţia sa Anica.
Răniţii aii fost IransportaţI la Spitalul Colentina.
DIX ŢARĂ
Incendii. — Astă noapte, pe la orele 1, un incendiu violent a izbucnit în oraşul Tîrgu-Frumos din judeţul Iaşi.
Flăcările intinztndu-se cu repeziciune, focul a consumat 13 case din centrul oraşului.
S’a cerut ajutorul pompierilor din laşi, cari au putut localiza focul azi dimineaţă.
*** Tot astă noapte un foc a distrus şcoala israelită din Fălticeni, situată în dosul stra-del Casipiel. Plnă la sosirea pompierilor llacările s’aii întins şi au consumat şi alte două imobile vecine cu şcoala.
Din norocire timpul fiind liniştit, incendiul a putut fi localizat peste două ore.
Crime. — Se comunică din T.-Severin că locuitorul D. C. Popescu din Gruia, luîndu-se la ceartă cu un alt locuitor G. M. Cim-poca, a scos cuţitul ce purta în brlă şi la împlîntat In pîntecile Iul Cimpoca, ucigîn-du-1 pe loc.
Asasinul a fost arestat.
*** In noaptea de 4 August muncitorul Ştefan Dinu din comuna Oprişor a împuşcat pe Ion R. Ilie, pe care l’a surprins pe cînd fura porumb după locul Iul.
ULTIME ijFORMATIUNI
O nonei şi zdrobitoare eforie des despre complicitatea ministrului Sfolo-jan cu pr imarul lSteSee.ru in hoţiile ele la Galeţii: Sleciz lunea in in ister iar-lee Vo. 18,332 eeere anulează cesiunile ifuniina-Iteftti si Iraniireeiafui, mai cantine, cu foetfei recfi/i-earea făcută oefeelă, o greşeală roită.
Anume:se emulează cesiunile iluminetfulni şi trennn'aiuSui eeilre Som-zee,
Gr, cesiunile încuviin-
nislerul ele interne suni făcute nu eeilre Sotnzve, ei eeilre 'Societatea in-
ternaţională de gaz şi e-lectrlctlale», cu seeliul la Parts,
Prin urmei re, ministerul anulează ceea ee nu ejrislăiar ceea ce ejristă nu anulează.
Ce va să zică foaie încurcăturile astea, dacă nu că ministrul de interne e complice eu Matu.rn şi recurge fa cele mai neruşinate tertipuri pentru a scăpa din strhn-toare ?
Alteţa Sa Regală Principele Fer-dinand a plecat astăzi la orele 8 şi 45 minute cu un tren special la Sinaia.
Din ordinul d-lul jude instructor însărcinat cu instrucţiunea furtului de la Ministerul de Finanţe, erl afl început a se face săpături pe locul viran din bulevardul Neatirnărel, proprietate a Iul Tbeodor Petrescu, autorul furtului.
Petrescu cu cîle-va zile înainte de a fi arestat, a fost văzut de vecinii din bulevardul Neatîrnărel venind la locul său, deschizind poarta împrejmuirel care era încuiată cu lacăt şi stînd mal mult timp acolo.
Se poate întimpla ca el să fi ascuns banii furaţi în acel loc.
Din săpăturile făcute erl, nu s’a găsit nimic ; astăzi căutările continuă.
Dl. I. Vâlsănescu a fost confirmat in funcţiunea de adjutor de primar al oraşului Curtea de Argeş.
Camera de Comerţ şi industrie din Focşani convoacă pe toţi podgorenii mari şi mici din judeţul Putna şi Tecuci, să se întrunească în localul Camerei de Comerţ în ziua de 25 August într’un congres viticol, pentru a discuta îmbunătăţirile ce ar trebui să se aducă culturel viilor şi să adreseze un memoriu în această privinţa ministerului domeniilor.
]>. Ferricr, îniputeriiicf-tul lui fcîeoi’gi, a fost primit astă'Zi îu audienţii de către d. G. Caiitacuztno, ministru interimar de interne.
ISeprezintantul lui Cîeor-gi va intenta proces comunei Galaţi cerînd daune în sumă de 300.000 lei, costul materialului comandat pentru tramvai după încuviinţarea, de către primărie şi minister, a modificării eoudiţiunilor.
IMesa principală de care d. Ferricr se va servi în sprijinul cererii sale, e comunicarea oficială a a-probăril modificărilor.
Iată urmările potlogăriei Stolojun-Malaxa.
A-seară, la 6 ore, d. G. Paladi, ministrul domeniilor, agriculturel, comerciulul şi industriei, s’a dus în trăsură deschisă şi a făcut vizită d-lor : Fotea Papazolu, perceptor la Gara de Nord, locuind în şoseaua Basarab; Gheorghe Con-stantinescu, cîrciumar, str. Filantropiei ; şi Nae Vasilescu (Daşu), tot cîrciumar, tot în str. Filantropiei.
întrunirea liberalilor din Galaţi
Din Galaţii:
Miercuri, pe la orele 4, s’aii întrunit în casele d-lul senator Cavalioti, repre-sentanţii judeţului nostru, împreună şi cu d. Sechiari.
Discufiunea a fost foarte sgomotoasă.
Guvernul a fost atacat cu violenţă că tolerează în capul judeţului nostru un prefect, care a înlesnit primarului Malaxa toate abuzurile de cari, s’a făcut vinovat piniî azi.
O comisiune compusă din d-nil Sechiari, Nicorescu, Zorită, Cavalioti, şi Papadopulo toţi membrii în parlament, s a însărcinat ca să meargă la Bucureşti spre a comunica d-lui Slurdza că prefectul d-sale, de aici, d. Culoglu, îl induce în eroare asupra situaţiei ce şi-a creat guvernul în Galaţi, prin jafurile de la comună şi prin intimitatea ruşinoasă dintre prefect şi primarul Malaxa.
Întrunirea a decis că în cos cînd guvernul nu va da nici o satisfacere o-raşulul şi judeţului nostru prin înlăturarea acestor doul funcţionari compromişi în scandalul de la comună, re-presentanţii noştri să se pună în opoziţie
şi la deschiderea camerilor să denunţe parlamentului toate jafurile constatate în sarcina vinovaţilor, pe cari guvernul, în dispreţul cetăţenilor, ia acoperit cu protecţia sa.
Voinţa Naţională şi-a luat de sistem a da «desminţirl categorice^ la informaţiile noastre. Tot-d’a-una însă, după cîte-va zile, informaţiile noastre se adeveresc, iar «desmin-ţirile categoricei ale Voinţei se desmint prin fapte.
Ieri însă Voinţa a dat o straşnică desminţire unei «desminţirl categorice», pe care a publicat’o la la ediţia I.
La ediţia 1 a numărului cu data de azi, Voinţa spune că denunţarea noastră în privinţa gheşeftulul colectiviştilor din Ploieşti nu este întemeiata şi că lucrul stă cu totul alt-fel. In acelaşi număr însă, la ediţia Il-a, Voinţa confirmă informaţiile noastre, spunînd că ministrul de interne n’a confirmat votul consiliului comunal în ceşti-unea ridicării planului oraşului Plo-eştl, care ascunde gheşeftul de
150,000	de lei despre care am vorbit.
Şi aşa sunt toate desminţirile Voinţei.
D.	Dr. Friedmann, din Constanţa, cu soţia şi patru copil al săi s’afi botezat în religia ortodoxă Dumineca trecută.
Naşi au fost d-na şi d. Chintescu, prefectul judeţului Constanţa.
Reprezentanţii străini, cari se află în viligeaturâ la Sinaia, comentează în mod foarte viu şi defavorabil pentru ministrul de externe următorul caz:
Pe cită vreme la Te Deum-ul o-ficiat cu ocazia aniversărei naş-terei împăratului Frantz Iosef, ministrul de externe a asistat împreună cu secretarul său general, la Te Deum-urile oficiate în cursul lunei trecute cu ocazia aniversarei naşterei Reginei Victoria a Engli-terei şi cu ocazia aniversărei proclamării republiceî franceze, n’a asistat nici un ministru şi nici măcar secretarul general al ministerului de externe.
O întrebare <1-1 ui I. ISălă-
eeami
Voinţa Naţională a publicat în numărul săO de Marţi o scrisoare ce ne-a adresat din Sinaia d. Ion Bălăceanu, ministru plenipotenţiar al ţării la Londra, scrisoare pe care noi am publicat’o în estras.
Publicând scrisoarea, Voinţa Naţională o însoţeşte cu următoarele comentarii :
«Lahovariştil de la Epoca n’att publicat scrisoarea d-lul Bălăceanu din causa cuvintelor bine crescut, alusie fericită la apucăturile fostului ministru de externe, d. Al. Lahovari».
Azi se împlinesc trei zile de la publicarea acestui comentai’; am dat prin urmare timp destul d-lul Bălăceanu să ia atitudine faţă de comentariile oficioasei colectiviste.
Escelenţa sa ministrul nostru la Londra n’a crezut însă de cuviinţă să facă nici un demers. De aceea, ne permitem să adresăm escelenţel sale următoarea respectuoasă întrebare :
— Comentariile cu cari Voinţa însoţeşte scrisoarea, aQ aprobarea d-sale ? Ori sunt poate scrise chiar de d-sa
O veste bună ne vine din Brăila : Preţul grînelor s’a urcat în mod simţitor; griul s’a vîndut eri cu 20 lei mai mult la vagon, de cit alaltă-eri.
Tendinţa este fermă, spre urcare, după cum arătăm şi în articolul nostru din pagina I.
Pentru d. Dr. Felix :
Primim o denunţare gravă în sarcina medicului plăşel BălţăteştI, d. Dr. Iernicl.
Egumenul monăstirel DurăQ din judeţul Neamţu, părintele Serafim, fiind foarte grav bolnav, s’a tele-grafiat medicului de plasă d. Dr. Iernicl, ca să vină să-’l vadă.
Medicul de plasă a răspuns următoarele :
«Viu pentru 200 de lei vizita,
plus transportul. Răspunde-ţi Băl-ţăteşti. Dr. Iernicl».
Fără comentări
In Alexandria s’a format un comitet pentru ajutorarea incendiaţilor din localitate.
Preşedintele comitetului, protoe-reul I. Bădulescu, ne trimite un apel împreună cu o listă de subscripţie pentru ajutorarea nefericitelor victime.
Facem apel la inimele generase să contribuiască pentru alinarea nenorociţilor din Alexandria.
Moara impozantă din Obor a d-lul Andrei PopovicJ, a început deja să funcţioneze.
Ea se va inaugura în cursul lunei viitoare.
ISanda «le cămătari
Alarma dată de noi în privinţa ma noperelor păcătoase ale bandei de cămătari din Capitală, a produs o profundă Impresie în întreg oraşul.
Toate ziarele dau raporturi amănunţite despre operaţiunile bandei.
Aşa, Adevărul, Dreptatea fi Lumea, Nouă complectează amănuntele noastre accentuînd o sumă de fapte în potriva cămătarilor fraţii Juster, Frenhel, El. Leibovicl, Isidor Feldştein, Iosef Schein, etc.
*
* *
D. procuror Hamangiu a citat pe azi la orele 4 în cabinetul său pe cămătarii fraţii Weintraub, fraţii Avramescu, Kauffmann, Griinberg şi Zentler.
îndată ce d. judecător de instrucţie Dărăscu va termina instrucţia afacerel Steiner, va începe instrucţia bandei de cămătari împreună cu d. procuror Hamangiu.
Parchetul va cita şipe acel cămătari, cari se laudă prin toate cafenelele, a-răttnd poliţe, că nu le-e frică de justiţie, de oare-ce au, în mină pe mai toţi magistraţii tribunalului de Ilfov.
Fierberea printre cămătari şi victimele lor este foarte mare.
BULETIN IK OXOJIH
(Raportul Semaphorului de Brăila)
Brăila, 8|20 August 1896.
Pia^a noastră a fost şi astă-zl foarte fermă şi în special pentru grîne cari s’aă plătit cu fr. 20 mal mult de vagon în raport cu preţurile notate erl.
Orz şi secară cu tendinţă, iar preţurile neschimbate.
Sosirile de mărfuri a ti fost astă-zl foarte numeroase şi s’afl vîndut aproape toate direct din vagoane pentru complectarea vapoarelor.
A V I S
Direcţiunea Tramvaiului Nou avînd necesitate de 100 vagoane ovăz, 40 vagoane fin şi 500000 kr. paie de grîft, invită pe domnii amatori de a furuisa aceste mărfuri In total saft parţial, să adreseze ofertele lor la sediul Direcţiunel str. Teilor No. 254.
POPESCU
LACUL-3ĂJE&AT
120 CAMERE BINE MOBILATE
Situat la cea mal frumoasă şi favorită po-siţie. In faţă de parcul Statului. In apropiere de stabilimentul de băl şi de staţiune-tramcarelor şi trăsurilor. Serviciul prompa şi preţuri moderate. Restaurant de I-a ort dine, bucătăria franceză şi romînă. Sala de spectacole şi grădină. Sesiunea băilor începe de la 1 Maifl. Intre alte înfrumuseţări şi îmbunătăţiri, este de notat că atît şoseaua cît şi staţiunea ad fost canalizate ; aşa că şoseaua, parcul şi staţiunea vor fi stropite de mal multe ori pe zi, iar în staţiune se va distribui apă filtrată.
Ori ce cereri a se adresa la proprietar :
Calea Regală No. 31, Brăila.
152	15— 11
COKS ™
DE UZINA
1000 kilograme I-a calitate transportaţi la domicilia în sad.
BRIQUETTE.
CĂRBUNI 1>E PIATRA din minele Petroşani si Cardif.
COK8 DE TOPIT.
(OKN I)E FERARIE.
COK.S MĂRUNT anume pentru sobe pa-ragine si belgiane.
ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru solie Helios.
GREUTATE GARANTATA
Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romlne.
DEPOSIT CENTRAU
STRADA SFINŢII VOIVOZI No. 5
TELEFON No. 274 CAKOWj IÂi I JE.Yitgt lf 'it
159
Doctorul Gr. A. Ţaranu
Specialist în boalo venerice şi ale căilor urinare.
Strada Bancel Naţionale
colţ cu strada CaragheerghevicI de asupra teatrului Hugo.
Comultaţiuni dela 41/» pină la 7, p. m. ‘ pentru dame de la 3—4.	100-80
W. STAADECKER
Furnisorul M. S. REGELUI
al fermelor model ale Statului şi ale şcoalelor de a gri cultură
m
Efurnisorul dome-mulai Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din ţară
PLUGURI Universale „SACK“
de oţel, ultima construcţiune
PLUGURI Polibrazdare „SACK“
de oţel, construite după un noii sistem forte avantagios
SEMENATORE prin împrăştiere
—do fer si oţel—
SEMĂNĂTOARE IN RENDURI
Nack do oţel şi americane Havana
TRIO A* RE „M A Y E R“
de toate mărimile
Vinturătoare No. 5
ORIGINALE CLAYTON
construite din materialul cel mal ales
Grape flexibile şi fixe
— de oţel —
Petre de Moară»
ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Lafertd s/ Jouarre
Mori de fer „Ruston'
PIVE DE POSTAV
Orî-ce fel de unelte şi maşini agricol»
Expoziţie permanentă
Strada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodă,
160	30—3
ŞCOAIiA XOIA
INSTITUT DE DOMNIŞOARE
Bucurescij Strada Armenească 1 Directoare: l)-ua Ii. S. IVcgocsou
Direcţiunea aduce la cunoscinţa onor. părinţi că :
1)	De la 1 Septembre viitor va funcţiona în acest institut. conform nouluVjrcgulament pentru şcolile private (Mon. of. No. 74, din 4 Iulie a. o.)—pe lingă cursul liceal, facultativ şi primar,—şi o secţie froebeliană cu gră-dinţi de copil, după cererea mal multor familii.
2)	Elevele acestui institut, mulţumită zelului deosebit al unul corp didactic încercat, aii reuşit cu distincţie la examenele de finele anului, atît în institut oît şi la şcolile statului ; din cursul primar, în’sesiunea de Maiu, s’aii prezentat 5 eleve la concursul societăţel -«Tinerimea Romînă» si toate S au fosil premiate; din cursul secundar 2 eleve oii reuşit la concursul celor 5 burse vacante de la şcoala normală deinstitutoare ; iar absolventele cursului liceal prezentate la bacalaureat în număr de 13 ait reuşit toate la îns cris şi, pînă în prezent, şl la oral.
Un anunţ special va comunica la timp lista corpului di-daotic pentu anul viitor şi ziua începerei cursurilor.
Pentru înscrieri şi orl-ce alto inforraaţiunl a se adresa de aoum la sediul şcoalcl, strada ArmeneasoăNo. 1 Bucureşti
148	8-8
Q„ AA||iX a se cumpăra o bicicletă uzată, OU LdUld clement.
A se adresa la administraţia acestui ziar.
Apa minerala purgativa de la
BREAZU, lîngă laşi. Şr&ftSStâ
la sine fără multă reclamă şi cu toată concurenţa apelor similare streine, dovedindu-se eu mari avantaje prin proprietăţile sale particulare şi anume :
Apa de Breazu este mal plăcută la băut şi cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 oră; in cele mal multe cazuri ajunge 1 pahar.
Apa de Breazu are efect durabil, fără a produce a doua-zi constipaţie.
Apa de Breazu nu produce absolut nici o durere de ştomah sad în intestine.
Apa de Breazu se întrebuinţează spocialmente cu succes pentru a combate: congestiunile obicinuite cum şi cons-tipaţiunile, disposiţiunile inflamatoare ale organelor principale, indisposiţiunile cronice ale organelor de respiraţiune şi circulaţiune, deteriorarea grăsimel prea abondente, boalele urinare şi formarea pietrei, haemoroidele, boalele organelor genitale la femei.
Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce aă încercat această apă de ia Breazu, au părăsit pe cele străine.
A Ba de Breazu a obţinut la expoziţia de Bucureşti în anul trecut Medalia de aur prin iuperioritatea sa in comparaţe cu alte ape similare.
Apa de Breazu se găseşte astăzi în toate oraşele, atît dincoace cît şi peste Milcov, şi merită toată înourajarea din partea publicului.
139	12-7
Vindecarea boalelor sifilitice
A apărut de sub tipar:
ISealele secrete
NEPUTINŢA KĂRHĂTEASCĂ
CAUZA ŞI VINDECAREA LOR Această carte ilustrată se trimite suferinzilor
Di*. T M 9* D
Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin trada sf. VoevozI.
121	30-18
Casa de Sănătate
Institut din nou reorganisat 51, — Strada Toilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne ţi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte in institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic sad specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
Consuttaţiunl in fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m.
Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
20	100 -69
Institutul francez de Domnişdre V. H. CHOISY
autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA NEGUSTOR, IO
BUCURESCI
Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe.
Cursurile încep la 2 Septembre.
înscrierile de la 20 August st. v.
137	25-12
www.dacoromanica.ro
EPOCA
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 7 August, 1806
"		Comp.		Vînd	
4°/o	Kenla AiiîDrlisttKilâ. . .	TU	'/»	87| V,	
5°/0	» Amorlisabilă. . .	100	—	100	v.
rt°/o	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	—	101	V»
&'•/->	» Municipale din 1883	94	’/«	95	*/«
5°/o	» , » 1890	95	3/4	96	V*
5°/0	Scrisuri Funciar Rurale .	91 *7.		92	—
5»/-	» » Urbane .	87	*/«	83	v«
5"/,	» » » Iaşi.	82		82	■/»
	Acţiuni Banca Naţională.	1640	—	1650	
	» » Agricolă .	207	—	210	—
	» Dacia Romlnia asig.	438	—	440	—
	» S-tea Naţienala asig.	458	—	400	—
	S-talea da CoastrucţiunI .	179	—	183	—
	Floriul valoare Austriacă.	2	lt	; 2	12
	Mărci Germane ....	1	r.i	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	-	101	—
	» Italiene. . . .	89	—	93	—
	» ruble birt ie . .	2	65	2	70
Imprimarea cit maşinelo dublu-otlindrica, din fabrica Albert & C'A, Frankonthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt MM-
MARE DEPOU
CE
Burlane de Basalt,
ţ'EVE DE PLUMB,
FER ŞI TUCIU
Foi*tunI do cînep» şi cauciuc
Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băT, tont â l’dgout, gaz, etc. la
MANSHAET
BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L’EGOUT

46
jSI pentru încălziri centrate
(100-61)
Les V6ritables Eaux minirales de
VIGHY
eont les Sourcea
VICHY-ETAT
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
Exlger Ie nom sur la Capsule et I’Etiquette.
LesSeules VeritablesPastilIesdeVichysopf les
PASTILLES VICHY-ETAT
fabrlqufies avec les sels naturels extraits des Eaux de Vichy-Etat.
COMPRINIES DE VlCHY
aux sels nalnrcls VICHY-fiTAT poor pr^parer l'eau artiHcielle de Vicby garousc.
A/ert Cintralpour It tOUMANIt, iULtARIl,SERBIE : A.. O. CABISST, Bucareet.
45
60—30
RATIER
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
OTEL CAUT compus patnte CONGREAVE
’	miuIi kikii, îşi suspAroibii,
*
E
__'
cq	*2.
si a mai multor autorităţi «lin ţarăl
Acest oţel a fost încercat in arsenalul flotilei din Galaţi şi del mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzinei din Englitera, a căror certificate le posedăm.	p
Detoliurî, preţuri corente şi certificate se trimit după cererii gratis şi franco.
2	Reprezentanţi şi depozit general (100—100)
I. DIMOVICI A C-le
Bucureşti, str. Doamnei, 24	Brăila, calea Regală, 6

(60)
61, Strada Ştirbei-Vodă, 61
IN FABRICA LUI
PAUL MILKER
S ăseşte în tot timpul un
Mare Asortiment
DE
ARTICOLE DE VOIAGIU
SACÎ CU NECESAIRE DE T0ILETA «le la 40 piuă la 350 Iei
Articole de PLUŞ gata si de comandă
Bucureşti, 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61
(30—30)
LA DEP0SITUL
DE
$©3$E americane
veritabile HELIOS
Bucurescî. — Strada Doamnei No. 21 80SIri
Maşina «Vulcan»
Cea mal nouă invenţi une Americană indispan săbii pentru orl-ce fami Re. Această maşină gă teşte in 2 minute ori şi ce fel de Bucate, Cafea, Ceai, etc. şi arde cu petrol fără fitil, transl'or-mînd Petroliu în gaz aerian, neconsumind Jmal mult de cit o centime pe oră.
Mare Deposit rle Lămpi, maşine pentru lumina în-cadescenlă cu spirt şi ţ»az aerian, precum şi maşine «Helios» pentru Petroliu.
A. Reehenberg
82
16-16
R
Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut
Conţine carne de botl digerată şi fâe tâ solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele sati ne-suficieute. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrtni, precum t > pentru toţi acel cari n’aQ poftă de mîncare satî nu pot suferi mtucările.	as-ai
Puritatea Pepsinei lui Chapeauteaut
a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR.
30 Farmacia «Vial», 1, rue Bourilaloue, Paris.
garf- Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune -ţaa|
lygyşţffpjuuu—u»»bb——■mgMwnmuw ULinii.ua
EDAUŢiA ţfl ADMINISTRAŢIA ziarului EPOUA se uliu in strada Clemenţei No. 3.
COMPANIA GENERALA
DE
Conducte de apă din Liege
SUCURSALA ROMÂNIEI
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37
Aft foit transferate Calea Grlviţeî 33, Bucnreael
Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucurescî
Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru B.-SaBAT §i SINAIA
Execută tot felul de lucrări de distribuiri de apX pentru administraţii şi partioularî
FÂNTĂNl, LAVAB0URI, WATER-CL0SETE, TOUT-â-L’EGOUT, BĂI, AP0METRE Mare «lepofi «le tuburi şl aparate pentru acest gen de lucrări
Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărei Directorului.
Inginerul, Director al Lucrărilor
I,. BONNET.
27	50-30
Higiena dinţilor şi a gnrel
Medalie de aur, Viena 18S3 ; Medalie de argint, Bucurescî 1893 ; Medalie de bronz, Paris 1893.
Autorisat de consiliul de higienă si salubritate publicII,
DENTALINA
EsenţS pentru gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINţl
ale doctorului S, K0NYA
Sunt două dentifrise recunoscute Su ţară şi in străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul: un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 3.
Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya ; la Bucureşti la Farmaciile F. W. ZUrner, şi F. Bruss ; la Drop^ieria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella4.
92	(25—12)
mmmsm
A V 1 $
Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamenle profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma
L. Vaisman
Cunoscuta Fotografie
aranjată sistem d la PARIS care s’a mutat din curtea cea marc, peste drum In casele cele noul, Calea Bahovei No. 3. unde a fost Hanul Golescu în rinu cu biserica Doamna Bălaşa.
(77)	* (30-24)

PATRIA
66
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE
CAPITAF SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION
Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15
Societatea 'Patria* se recomandă pentru
A&I&URAltî ASUPRA VIUŢEI
pentru cas de moarte, asoeiaţiunî cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:)
ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară
Reprcsentanţa generala pentru Bucureşti strada 15	Lipscani No. 23 (Hanu cu tel)
VI NT URĂTOARE
— No. —
M PLUS ULTRA“
cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site
la
¥ÂT§©N YOUELL
14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca)
— J3iicin*eişei —
(83)
(16-14)

JN.HOAW
Studii şi întreprinderi
BUCURESCI
3.—STRADA SF. DUMITRU.—3
--------
Cel maî mare deposit de toate articolele technice
Tubini de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepă pentru Vin§i Qrădinî\ Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură aST- Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur Cauciuc şi Asbest toate articolele.
— Arma ture de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balata.
— Macarale, Vârtejuri şi Trolluri — Muşine şi unelte de tot felul.
Tnble «le fier, negre plumbate, galvanisale şi de zinc. - Oţel turnat englez şi Bcssemer. —
ATELIER
do reparaţie de ori ce fel de maşine
81
FABRICA
de objecte do fler şi alamă pontro j constracţiunl de case.
50-23
METEOR
Fabricatul cel mai bun. — Resistenţa cea mal mare.
METEOR
Cea maimare elgan-ţă. Mers uşor.
„TMETEORw I^iihvrîicl Werke Gi-az
Representant general pentru Romînia	I Depozit la Iaşî la d-nul M. COTTLIEB
B. CQURANT Bucureşti, str. Academiei, 3 I	Str. ştefan cel Mare No. 38.
69	25-11
URINEI —
| Executată în mod con§tiincios, după metodele cele mai nouă de către un specialist!
Analisa tuturor substanţelor
comestibile din comerciu, precum
beuturilor alcoolice în general, lapte, unt, oleîuri I minerale §i vegetale etc., se primesc spre efectuare
la
VICTOR THURINGER
FARMACIST BECTRESCI 154, Calea Victoriei, 154
Farmacia posedă cel mai boget depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebuinţate la căutarea, bolnavilor.
(79)____________________•______	(25—23)
\ i n Desile§
Cordial Regenerator
COMPOZIŢIE qiTININi COCA K O E A CACAO PoMfat de calciu Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Dăsiles
Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Aueiuie, Ftiaic, Convalea* cenţe (mal ales la femei în vremea critică avieţel), Slăbiciunea niuşcbiu* Iară sau nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematură; sperma-tarea; boalele mădnvei Npinărci; Diabeta; afecţiunile stomacului şi a intestinelor, precum şi la boale pricinuite de viţiarea slngelui ca : Po-«lagrn, Reumatismul, ltaebltls* inul, Acci«lentele scrofbloasti, etc.
Gustul e plăcut ca al unul licher de masă.
Firetul flaconului: 5 lei
Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune.
2«
(«0-1»
ALBERT ENGEL
CASA DE C0NFIENŢĂ
Fondată în Bucurescî în anul 1853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul său asortiment de ;
Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide.
Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşina pentru licut unt. Maşine pentru tocat carne. Tacîmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine peutru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domiciliu. Uleitt de rapiţă dublu rafinat.
Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal.
Serviciu prompt si preţuri moderate se garantează
69	25-25
Bucurescî.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3.
www.dacoromanica.ro