SESfA II.—ANUL II, No. 223.
NUMĂRUL 10 BANI
Ediţia a treia
JOI, 8 AUGUST 1896.
NUMaRUL 10 BANI
iBOWAnEITTELE
încep la 1 şi 15 ale fie-cărellnnl şl se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei;	In	streinătate	50	lei
Şase luni ... 15 >	>	>	25	»
Trei luni . . . 8 »	»	»	13	»
Un număr In streinătate	30	bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
ANUNCICRILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la admtuiAtr<*ţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la	pag.	IV....0.30	b. linia
»	»	*	m.........2.—	lei »
»	»	»	n	. , . . .	3.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul,
Un număr rechin 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢE! -No. 3
0 banda de eamatari la parchet
GHEŞEFTUL COLECTIVIST DIN PLOEŞTÎ
Plauul oraşului.—IJn mare glieşeflt. — Consiliul tecuic superior. — Protestarea d-lul C. T. Gregorescu.—Demi-slunea majorităţii consiliului.
ANIMALE INFERIOARE
Credem că toată lumea a observat cum colectivistul fuge de discuţie serioasă ca dracul de tămîe.
In aceasta să potriveşte cu toate animalele inferioare, pe cari instinctul de conservaţie le face a fugi de ori ce pericol serios.
Colectivistul are două motive de a evita orl-ce discuţie, mal întîiQ dînsul nu are mare lucru de susţinut cînd e vorba de partidul liberal, al doilea, chiar când ar avea ceva material cu care să poată face o figură onorabila în o discuţie serioasă, sărăcia intelectuală îl este aşa de mare, în cît nu ştie sătjdragâ nici un profit chiar de puţinul material pe care îl are la dispoziţie.
Noi ne-am încercat acum cît-va timp să atragem pe colectivişti pe terenul instrucţiei publice şi le-am dovedit că pe acest teren, mal cu seamă pe acest teren, dînşil sunt pedeştril de tot. Le-am luat pe scurt activitatea lor de 20 de ani pentru a nu ni se objecta că umblam după succese uşoare.
Ce gîndiţl că ne aQ răspuns gazetele marelui partid? Un lucru: că noi am uitat să vorbim de oarecare regulament al d-lui Foni care să ocupă de chestia bacalaureatului cu privirela şcoaleleparticulare !
Auziţi minune ! Auziţi succese colectiviste în materie de învăţă-mîntl...
Noi luam întreaga activitate colectivistă, dovedind că timp de 12 ani cît ilustrul lor şef I. Brătianu a domnit în ţară, nu s’a făcut nimic serios pentru instrucţie; iar colectiviştii ca să ne dovedească contrariul, ne invoacă un oare-care regulament din 1896 al d-lul Poni, cu privire la o secundară chestie, aceea a bacalaureatului!
Căci de sigur că colectivistul specialist care a scris acel articol, nu ştie că chestia bacalaureatului esle secundară faţă cu marele probleme ale instrucţiei primare şi secundare. Bacalaureatul, nu esle ceva organic instrucţiei secundare. Instrucţia secundara poate perfect exista fără examenul de bacalaureat, asupra eficacităţel căruia s’a spus o grămadă de lucruri bune.
Bacalaureatul este mal mult o escrescenţă în învăţământul secundar de cât o dezvoltare organica. Studiul serios a celor şapte clase, catâ miezul învăţămîntulul. Prin urmare când gazetarul liberal ne vorbeşte de bacalaureat ca de o instituţie care este una din temeliile învăţămîntulul, să ne erte a-l spune că nu prea ştie de ce vorbeşte.
A ! dar mal este chestia Snvăţă-mîntulul particular sau privat pe care s’ar părea, după Gazeta, că d. Tache Ioneseu a negligeat’o pe când agerul şi naţionalistul Poni a resolvat’o!
Cine ştie că d. Tache Ioneseu prepara un proiect de lege complect cu privirela instrucţia privată, şi cine mal ştie că acelaşî ministru a luat provisor măsurile cele mal severe pentru infirmarea abuzurilor inerente învăţămîntulul privat, acela de sigur că va rîde de susţinerile ziarului colectivist.
Dar cea mal boacănă este cînd se pretinde că d. Poni, cu un simplu regulament, a rezolvat problema învăţămîntulul privat! Aceasta este o culme care numai din capul ignorant al unul colectivist, care ar
trece de învăţat în partid, poate să iasă!
Chestia învăţămîntulul privat nu se poate rezolva prin un regulament, prin care se pun oare-eari condiţii cu privire la întemeetoril de şcoli particulare sau la admisibilitatea la examenul de bacalaureat a celor ce trec prin acele şcoli. De chestia învăţămîntulul particular să leagă o mulţime de puncte capitale, de cari probabil că nu are cunoştinţa colectivistul in chestie.
I le vom spune noi dacă ne va ruga frumuşel şi respectuos.
UN PROCES SCANDALOS
E deja un timp destul de îndelungat de când se cam vorbeşte despre un proces scandalos care se va judeca în curând la Galaţi şi în care va fi pus în evidenţă rolul murdar jucat de d-1 Dim. Sturdza, în timpul oposiţiei ce făcea guvernului conservator.
Astă-zi, maî toate ziarele spun că procesul în cestiune se va judeca în curând de judecătoria ocolului I din Galaţi.
Speţa procesului iat’o în toată goliciunea el: «o trupă de actori reclamă Primarului Malaxa o mie de lei, daţi de d-l D. Sturdza spre a’î remite trupei ca să joace piesa Breningita».
Dacă Malaxa a mâncat sau nu a-ceştl bani, dacă’I a înmânat autorului sau directorului trupei, sau dacă’î a băgat în pungă, e absolut indiferent pentru noi. Pungăşia lui Malaxa dispare faţă cu infamia actua-lulut prim-ministru, şef al partidului liberal, pe care procesul în cestiune ni’l zugrăveşte ca autorul intelectual şi protectorul cu subvenţii al tuturor murdăriilor din timpul opoziţiei de la 1894 şi 1895.
Am fi înţeles pe d-nu D. Sturdza plătindu’şl plăcerea de a aplauda mişeliile din Breningita, în care e-rau insultaţi în modul cel mal trivial miniştrii conservatori, dar să subvenţioneze cu o mie de lei trupa spre a juca asemenea murdării, a-ceasta este o culme, o faptă josnică, pe care nu mal autorul broşurel Spionul Prusian, este în stare să o îndeplinească.
Şi să mal formalizează gazetele colectiviste cînd acuzăm pe acest om că a avut o purtare criminală în timpul răscoalei ţăranilor, că a răspîndit prin oraşe şi sate ştiri mincinoase spre a nemulţumi popula-ţiunile, că a aţîţat pe cetăţeni la revoltă pe toate căile şi prin toate mijloacele! \
Dar d-nu Dim. Sturdza este fiinţa cea mal degradată care poate exista şi procesul de la Galaţi ni’l va înfăţişa încă o dată în toată goliciunea sufletului său decăzut şi creeru-lui său sleit.
D-nu Dim. Sturdza nu este un adversar în contra căruia poţi lupta cu aceleaşi arme ; ca să răspunzi a-tacurilor sale, eşti nevoit să dai procură lui Mărgăritescu ocnaşul.
Planul oralului
După Malaxa din Galaţi a venit acum şi rîndul lui Stanian din Ploeştî, deputat colectivist, primar şi stîlpid Ocultei din Prahova.
Să expunem faptele :
Acum un an sub guvernul conservator, d. inginer Spiridon Den-drino a făcut o ofertă primăriei din Ploeştî, angajindu-se a întocmi întreg planul oraşului cu cadastru cu tot pentru suma de 80,000 lei.
D. Ienescu, pe atunci primar al oraşului, supune această ofertă consiliului comunal, inzistind asupra necesităţii unuîplan al oraşului. Opoz'iţia liberală din consiliu nu era de loc favorabilă acestei oferte şi începu s’o combată. D. Sp. Dm-drino, văzînd atunci că e ameninţat a pierde o lucrare însemnată, începe să se tocmească, pină cînd în cele din urmă s’a angajat a face planul fără cadastru cu 45,000 de lei.
Consiliul comunal a respins tgi această propunere, sus-pendînd pentru un timp oare-care cestiunea planului.
ITu mare gheşeft
Au venit colectiviştii la putere. Gaşca de gheşeftari colectivişti din Ploeştî a fost sesizatăi astă primăvară de propunerea d-lui Den-drino. l>e cît de astă dată d. l>endrino, ştiind eu ce oameni are a face, a cerut
150,000	«le lei pentru facerea planului.
Oferta vine înaintea consiliului comunal şi este primită.
Ce s’a petrecut ? Cum se poate ca o lucrare propusă în aceleaşi condiţiunî de executare anul trecut să coste 80,000 de lei şi fără cadastru 45,000 de lei, — iar anul acesta să coste. 150,000 de lei?
Lucru curat nu este şi lumea din P’oeştî bănueşte cu drept cu-vint un gheşeft foarte mare, cu ramificaţii cari se întind pînă în Bucureşti. Deocam-dată însă vom ignora pe eroii oculţi ai acestui gheşeft îndrăzneţ.
Consiliul teclinic superior
Oferta odată admisă, d. Radu Stanian a trimis’o spre aprobare ministerului de interne, care la rîndul săii a cerut asupra eî a-vizul consiliului technic superior.
Consiliul technic de la început s’a convins, că e o mare potlogărie la mijloc şi a opinat pentru anularea votului consiliului comunal din Ploeştî, cu atit mai vîrtos că întreaga lucrare, în cazul cel mai rău, nu poate costa maî mult de 80,000 de lei.
Ministrul de interne a înapoiat consiliului comunal din Ploeştî dosarul afacereî, fără nici o observaţie.
Atunci d. Radu Stanian se a-dresează d-lui Stolojan spunînd că d-sa n’are nici o relaţie cu consiliul technic superior şi nici n’are
nevoie de sfaturile lui, ci cere ministrului să hotărască într’un fel sau altul asupra cestiunei.
Ministrul, în urma adresei primarului, a invitat pe acesta să supună din nou întreaga afacere consiliului comunal şi dacă acesta o va primi, atunci va da şi din-sul aprobarea sa.
Ofetta d-lui Dendrino supunîn-du-se din nou aprobării consiliului comunal, în absenţa maî multor consilieri, ea a fost din nou primită cu o majoritate de 5 voturi contra 3.
Vesel de acest rezultat, d. Radu Stanian a înaintat din nou dosarul ministerului de interne ce-rînd aprobarea votului consiliului comunal.
Protestarea «l-lui C. T. Oregoreseu
întreg oraşul a rămas scandalizat de acest vot al consiliului, de oarece toţi ştiau că e vor'ba de înfruptarea unor gheşeftari de cari este înconjurat d. Radu Stanian.
D. deputat C. T. Gregorescu, consilier comunal, revoltat de a-semeni de acest vot, a trimis Sîm-bătă ministrului de interne următoarea telegramă :
Dacă veţi aproba scandalosul vot al consiliului comunal, să mă eonsi«leraţi demisionat diu consiliul comunal.
Ministrul de interne ad-interim, d. Gogu Cantacuzino se află acum în mare încurcătură, căcîneapro-bînd votul consiliului, va da indirect o lovitură de graţie gaşteî colectiviste din Ploeştî.
Demlsiiinea majorităţei consiliului
In cazul însă, cînd ministrul va încuviinţa acest gheşeft al amicilor săi, atunci n ajoritatea consiliului comunal va demisiona, obli-gînd ast-fel pe guvern să disolve consiliul.
Aşa, se dă ca sigură demisiu-nea d-lor C. T. Gregorescu, Gh. Ioneseu bancherul, G. C. Dobrescu, Tudorică Ioneseu pescarul, Cătălin Paraschivescu, Nicolae Petrescu, Mitu Ştefănescu şi Mihail Stănescu.
STOLO JANjT GEORGI
Sublilizatorul juvaerelor d-mi Efimia Opran, omul pălmuit de Peşiacov, tri-potorul patentat, gheşeftarul cu naftalină, tovarăşul hoţilor de la Galaţi, actualmeide ministru de interne şi fost pînă mai erl preşedinte interimar al guvernului liberal, a plecat în străinătate, în concediu.
Ca să-şi caute sănătatea ?
Nu. Slavă Domnului, Stolojan e cît se poate de sănătos.
Ministrul de interne s’a dus să-şi caute odihna.... politică.
Mat cuminte de cit Anghelescu, Stolojan vrea să previe furtuna şi s’a dus in străinătate ca să încerce a potoli pe Georgi, antreprenorul lucrărilor de la Galaţi, care ameninţă să facă proces şi scandal.
Vom vedea dacă va reuşi. II prevenim însă că avem ochiul asupra lui şi că nu va scăpa lesne.
CRONICA LITERARA
PESIMIZMUL LUI COŞBUC
Iată un titlu care va face pe toată lumea să zîmbească, şiret grozav! O să se zică: «goană după originalitate; căldurile lui Cuptor ; umplutură la gazetă» şi nu mal ştiu ce.
Căci în mintea orl-cărul cititor respectabil, cele trei cuvinte or să pară o harababură.
Poţi să spui că Dunărea tae Caraimanul, că Dâmboviţa are apă dulce, că în Cişrne-gid cresc palmieri, tot ar mal merge.
Dar să spui că optimistul Coşbuc, chită' reţul voinieiel şi al sînurilor pline, poate să fie bănuit de pesimist, fireşte că orl-ce om care se respectă, după ce se va fi uitat la iscălitură şi va vedea un pseudonim, va a-runca jurnalul, plin de încredere că tot ce al de gînd să spui e o nerozie mal mare de cît tot ce ’şi-a putut închipui d-sa.
Dar, tot voift aşterne aci cîte-va observaţii ale mele, cari mă frămîntă mal de mult, cu riscul chiar de a îndura irouia cititorilor.
*
A A
E cam multişor de cînd a apărut Fire de tort. Ziarele literare săptămînale aii consacrat volumului cîte o coloană safl două; Convorbiri Literare un articol mal lung, mal serios şi mal bun. Toate însă se refereaţi mal mult la tecniea poetului, afară numai că, întru cît îl priveşte filozofia, vedeai pretutindeni citat prozaicul gazel : Lupta Vieţii.
S’a zis, vezi doamne, că poetul e o fire prea simplă, o liră cu o singuiă coardă, «un om dintr’o bucată». Şi cum zicea un receusent: «după căte-va din baladele şi idilele d-sale, nu era greii de a deduce din-tr’tnsele organizaţia sufletească şi temperamentul autorului, şi fără a avea nevoe de mare perspicacitate, se putea prezice că «ori câte volume ar mai publica D. Coşbuc, ele nu se vor deosebi aproape de loc de primele Balade şi idile».
De altminteri, chiar şi poetul consideră volumul al doilea ca o întregire a celui întîî. Cu toate astea, mie unuia, îmi pare că există o deosebire cu mult mal mare de cât se spuue. Şi aş întreba pe orl-care cititor maî serios : oare impresia lăsată de Fire de tort este la fel cu cea d’întîî ? Din volumul întîî, numai cinci poezii nu le puteai citi la vr’o petrecere, la veselie.
Dar volumul al doilea V Ce al fi recitat ? Mama P Sub patrafir ? Ştefăniţă vodă ? Ideal? Fata mumii?
Cele pe cari le-al fi putut cita, cari aii un ton pronunţat de veselie, sunt cele mal inferioare din volum; de multe ori cam greoaie ca formă şi cu numeroase repetirl (es. Baladă, Ispita, Scara, Unul ca o sută, ele).
Nu mal e clara lumină din Balade şi Idile, e un ton mal închis, mult mal închis.
Fire de tort, citite după cel d’intîl volum, îţi face impresia unul amurg frumos, dar care vine după o zi şi mal frumoasă, plină de soare, de mirezme şi de clnteee voioase.
E un ton mal «aşezat», mal serios, un glas de om mal înţelept şi mal cunoscător de cele ale lumii.
Par’că simţi adierea unor regrete uşoare, şoapta unei decepţii.
Ca filosofie, cea mal tristă poezie din Balade şi Idile este Moartea lui Fulger.
îndurerata mumă a eroului mort, blestemă viaţa şi ursita omenească, în cunoscutele versuri puternice şi pline de amor:
«Ce urmă lasă şoimii ’n sbor?
Ce urmă peştii ’n apa lor?
Să fii cit munte de voinic Ori cît un pumn să fii de mic, Cărarea mea şi-a tuturor
E tot nimic!
Căci tot ce eşti şi tot ce poţi Părere-1 tot aacă socoţl —
De mori tirziu, ori mori curîrd,
De mori sătul, ori mori flămind Tot una el Şi rînd pe rînd Ne ducem toţi».
Şi apoi mal la vale:
«Crediuţa-I val, iubirea vint Şi viaţa fum!»
S’a zis, mi se pare de d. Evolceanu, că cele două strofe de mal sus nu prea par Ia locul lor în poezie.
Lucrul pare că se explică. Am auzit că d. Coşbuc a făcut această poezie pe vremea cînd se afla îu Transilvania a şi refăcut’o Î11 Bucureşti.
Viaţa pe care a dus’o in Capitala Romî-niel, se pare că a avut o îmîurire cam tristă pentru entuziasmul cu care a venit de peste munţi, si ast-fel nu e de mirare dacă poetul lnlr’un moment de grea cumpănă, a intercalat cele două strofe în cari jeleşte soarta «şoimului» şi a «muntelui de voinic».
Poezia este privită în de obşte ca optimistă ; de ce ? fiind-că bălrînul sfetnic «viii parastas al altor vremi» caută să îrnblîn-zească focul mumii, prin nişte versuri cari îmi par în mare parte nepolrivite cu scopul lor.
Se mîngîe o mumă cu:
O fi viaţa chin răbdat,
Dar una ştifi : ea ni s’a dat Ca s’o trăim.
Adică: dacă ni s’ar da o haină urîtă tre-bue s’o purtăm cu orl-ce preţ, dacă ui s’ar pune pe cap o cunună de spini, să o lăsăm în pace; oare laşi am fi cînd am arunca o?
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
Sfetnicul mal mîngîe pe muma plină de lacrimi:
De ce să 'ntrebl viaţa ce-I?
Aşa sa ’ntreabă cel mişel
. . . plinsu-I de nebuni scornit Şi de femei!
Trăeşte-ţl, Doamnă, viaţa ta !
Şi-a morţii lege n'o căta !...
Vorbe de prisos, căci nude bună voe cauţi legea morţii; ea se impune, dacă nu ca o tortură, dar cel puţin se impune orl-cul.
Si iarăşi ce mlnglere putea găşi Doamna In faptul acesta că aii trăit atlţia crai, şi aii murit, iar acum :
Mal simte ’u urmă cine-va Ca el sunt morţi ?
Tocmai aceasta făcea disperarea mumei: să ştie că fiul el e dus pe veci, şi n’o să mal rănile nici o urmă pe lumea asta, din ce a fost el.
Cuvlntarea sfetnicului fa ’e un efect cu totul contrar; numai dragoste de viaţă nu-ţl dă.
Iar strofa din urmă a poeziei, să aibă oare efectul pe care l’ail văzut criticii?
Afl oare, încoronarea optimizmulul să fie strofa:
«Nu cerceta aceste legi,
Căci eşti nebun cînd le înţelegi!
Din codrii rupi o rămurea Ce-I pasa codrului de ea;
Ce-î pasă uneî lunii întregi De moartea mea !»
Trebue să fii prea orbit pentru a vedea optimizmul aci. Un rob, care nu vrea să ştie cu ce a meritat lanţul ! Ce curaj moral s’o fi găsind In doborîtoarele versuri din urmă !
Eacă poezia în care optimizmul este pus în faţa pesimizmulul.
Dacă a învins cel d’întll a fost o victorie ca aceea a lui Pirrhus, dacă a fost şi aşa...
Cînd citeştl’pledoaria optimistului sfetnic, îţi rămîne impresia aceea pe care ţi-ar face-o un advocat, care spre a dovedi netemeinicia argumentelor invocate de adversar, ar începe sâ-I strige acestuia: «nu poţi să al dreptate, fiind-câ eşti un prost şi un laş; şi un măgar etc, iar efi sunt om deştept şi viteaz !»
(Sfîrşitul pe mîine).
OFOBUAŢlt
La stupidele concluziunl trase de Voinţa din faptul că printre hîrtiele mitropolitului Ghenadie s’ar fi găsit o chitanţă a Timpului pentru suma de 200 lei, directorul Timpului, care se află la Viena în căutarea sănătăţii, răspunde prin următoarea scrisoare :
Viena, 30 Iulie 1896.
Un prieten îmi trimete aici—unde am venit să-mi caut puţin sănătatea, sdrun-cinată de 20 de ani de activitate gazetărească— nişte articolaşe din Voinţa In care se vorbeşte între altele despre o cotizaţie lunară de 200 lei pe care ar servi-o Timpului mitropolitul Ghenadie.
Deşi nu văd ce i-ar păsa Voinţei dacă mitropolitul Ghenadie s’ar număra prin tre cotizatoril Timpului, totuşi iubirea de adevăr mă sileşte să declar că mitropolitul Primat Ghenadie n’a contribuit şi nici nu contribue cu nici o sumă la susţinerea organului partidului conservator, care ’şl are existenţa cu prisos asigurată prin subvenţiunea de 3000 lei pe lună pe care i-o dad şefii şi membrii marcanţi al partidului.
Dacă administraţia ziarului a încasai 200 lei de la mitropolitul Ghenadie, a tunel a făcut aceasta fără ştirea şi fără autorizaţia mea. La venirea mea în Bucureşti voiO cerceta cazul, nu doară pentru că o cotizaţie benevolă a mitropolitului ar putea să compromită cîtuşl de puţin reputaţia Timpului, dar pentru că ţin să ştie şi publicul şi mitropolitul că n’am autorizat pe nimeni să solicite sat) să accepte vre-o sumă de bani de la I. P. Sa.
Dar chiar de se va constata că administraţia Timpului a primit suma de 200 lei de la mitropolitul, nu rămîne mal puţin ridicolă suspiciunea Voinţei
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
46)
LOUIS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA I
f Această particularitate, pe care şeful Na-ganook nu o cunoştea înainte, îl făcu să’şl chimbe intenţiunile; el Intiloi din noii pe Koanook şi după ce îl porunci ca să îl a-ducă In marş forţat un corp de 3—4 sute de luptători, se aruncă din nod în ierburile înalte, merse pe furiş pentru a spiona mişcările Dundarupilor; cînd veni noaptea, el se furişă lîngă tabăra bătătorilor de tufişuri şi asistă la consiliul ce aceştia ţinură cu şeful Dundarupilor, aflind astfel tot planul ce el formaseră In contra amicilor lui.
El află de asemenea că tovarăşii săi greşiseră drumul în subterane şi că din această cauză şeful bătătorilor de tufişuri concepuse ideea de a face să sară în aer tunelul principal pentru a le tăia calea. Şeful Nagar-nookilor fără ca să mal caute să afle altceva, se aruncă imediat în crăpături pentru a merge In ajutorul lui Tidana şi al tova-
că partidul conservator ar fi fost cumpărat de mitropolitul Ghenadie pe suma de 200 de arginţi. In adevăr, atitudinea Timpului în chestia mitropolitului nu putea fi de cit aceea pe care i-a dictat’o comitetul partidului conservator. Ar urma după insinuările Voinţei că această atitudine nu s’a hotărît decît după ce administratorul Timpului a dus comitetului cel 200 lei încasaţi de la mitropolitul şi ia distribuit între d-nil L. Catargiu, G. Gr. Cantacuzino, general Mânu, Al. Lahovari, C. Olănescu, T. Io-nescu, Ion Lahovari, Gr. Triandafii, N. Filipescu, M. Deşliu, M. Balş, Ion Ale-xandrescu, etc. etc. etc.
Insinuările Voinţei sunt aşa de ridicole în cit n’ar merita nici un răspuns. Din nefericire în presa noastră există obiceiul de a răspunde la toate prostiile şi dacă adresez acest răspuns o fac numai ca să mă conformez obiceiului ţării.
Al. Ciurcu
O ciocnire puternică a avut loc erl, pe la orele 8 şi jum. seara, între vaporul austriac *Ferdinand Maic», care venea din Cernavoda, şi între şalupa «Elisabeta» din Călăraşi.
Şalupa a fost cu devăvîrşire sfărî-mată. Proprietarul şalupei şi cu impiegatul vamal s’au înecat, iar maşinistul vaporului, în urma exploziunel cazanului, a fost grav rănit.
Ieri, fiind aniversarea naşterel Împăratului Frantz Iosef, la catedrala catolică s’a celebrat un Te-Deum.
D. Baron Aerenthal, ministru al Austro-Ungariel, a dat un prinz de gală la liotei Bulevard, care aU luat parte d-nil general Borănescu, loc.-col. Prezan, Dim. Sturdza, Gogu Cantacuzino, etc.
Deputaţii şi senatorii din Galaţi se vor întruni din nou astă seară în casele d-lui senator Ca-valioti, pentru a lua o decisiune definitivă în privinţa atitudineî lor faţă cu guvern şi faţă cu d. Malaxache Culoglu.
Şeful corpului armatei Ruse din Bălţi, însoţit de alţi 2 generali ruşi, a inspectat trupele de cazaci de pe frontiera Prutului.
«Evenimentul» află că la SculenI s’a îndoit garda de paza fruntariei.
Iată relaţiunile pe cari le găsim în Evenimentul de erl, cu privire la starea sanitară a oraşului şi judeţului Iaşi:
Pe ziua de 5 August, s’aO constatat în oraş:
5 Caşuri de tifos abdomenal,
3 Caşuri de scarlatină,
3 Caşuri de angbină difterică 2 Caşuri de febră tifoidă.
Toate aceste caşuri sunt In despărţirile l-a şi 4-a.
In cursul ‘săptămînel trecute aO fost în oraş 6 caşuri mortale de tuberculosâ, 2 de pneumonie, 11 de enterită, 5 de anghina difterică, 1 de febră tifoida şi 9 de septi-chemie.
Printre locuitorii din comuna T.-Frumos, s’a ivit din nod febra tifoidă.
Erl seară, pe la orele 4, Ilie Şoil, evreu, a fo3t împuşcat din imprudenţă’ de către Toader Moroşanu, străjer la oficiul telegrafic din Broştenl, jud. Suceava.
răşilor săi; dar aceştia străbătură atîta cale în tunelurile subterane, că Wiligo a ră] tăcit timp de 24 de ore pînă să le poată da de urmă.
Auzind sgomotul exploziunel, el s’a întors repede lîngă bolta centrală, pe tunelul rămas liber şi ajunse tocmai la timp ca să asiste la ultimul conciliabul în care bătătorii de tufişuri se deciseseră a străbate în escava-ţiunea in care dormeati tovarăşii lui şi a-I împuşca pe toţi.
El porni atunci în fuga mare în direcţiunea pe care o arătase Wil-Menach, spionul Dundarupilor, şi de rîndul ăsta a sosit la timp pentru a scăpa pe amicul săft şi pe toţi tovarăşii.
Locul unde îl condusese el, nu era departe de punctul unde animalele fusese legate şi în mal puţin de o jumătate de oră el se întorcea cu catîrul şi Pacific de dîr-logî.
— Acum, zise el lui Dick, trebue să plecăm, căci o parte din Dundarupi păzesc cîmpurile; cel l’alţl nu vor mal sta multă vreme în escavaţiunl văzînd că prada lor le-a scăpat şi de astă dată şi trebue ca să putem eşi din crăpături înainte de ziuă.
Olivier fu instalat pe catîr şi el porniră imediat cu Wiligo în cap care conducea caravana.
Nu trecuse încă o oră de cînd el călătoreai!, că fugarii simţiră că un aer mal răcoros le izbea figura şi înţeleseră că eşirea nu era departe.
In adevăr, el sosiră după cîte-va minute, în valea unul deal destul de mare, în vîrful căruia, şeful Nagarnookilor se opri.
Cu toţii ridicară capetele în sus şi spre marea lor mulţumire, cu o bucurie care nu se poate desene, văzură prin crăpătura pă-mîntulul care se deschidea la înălţime de
3—4 metri d’asupra lor, bolla cerului pre-
O urmare a furtului «le la Finanţe
Cropul de la casieria centrală să ştie că-l a furat impiegatul Petrescu, iar o parte din bani s’au găsit.
Biletele de bancă murdare de cîte o sută lei cari s’au găsit în latrină la Niţă Florescu, au fost depuse la cabinetul de instrucţie No. 2.
Acesta avea de grefier pe un tînăr Codrescu, stăpînit de patima jocului de cărţi.
Codrescu iea aceste bilete şi le perde la cărţi.
Căutînd apoi să pună banii la loc şi negăsind de unde să se împrumute, îşi aminteşte că judecătorul de instrucţie trimesese 2 mii de lei din cei 8 mii găşiţi la Florescu, la casieria de Prahova pentru a vedea dacă nu vor fi recunoscuţi de casierul care-i expediase.
Aşteaptă reîntoarcerea acestor bani, îi iea de la poştă împreună cu corespondenţa cabinetului, şi-şi încearcă din nou norocul, că doar va putea complecta suma care-i lipsea.
Văzînd însă că soarta nu-i este favorabilă nici de astă dată, se hotăreşte să fugă cu banii ce-î aii mai rămas, şi pleacă Sîmbătă seara în străinătate prin Predeal, după ce avusese grija să spună la mai mulţi prieteni că pleacă la Bîrlad unde are interese de familie.
Acest Codrescu este dintr’o familie bună de la Bîrlad. După moartea părintelui său, moştenind oare-care avere parte a risipitrO în petreceri, ear cea mai mare parte a pierdut-o la jocuri de noroc, în ţară şi la Monte-Carlo.
In una din călătoriile sale a recunoscut şi denunţat pe locotenentul Fi-lostrat, care a fost arestat şi adus în ţară în urma acestei denunţări.
Tot acest Codrescu este grefierul despre care au spus ziarele că a fost în-tr’o zi pălmuit de procurorul general Sărăţeanu, într’o cabină telefonică a palatului de justiţie.
Poliţia a telegrafiat în mai multe părţi; nu este însă speranţă să fie pr ins curînd.
D. Procuror lonescu a fost însărcinat cu cercetarea acestui nou incident al furtului de la ministerul de finanţe.
LIBERALII DIN VÂLCEA
Prefectul Al. Cr&suaru
Politica inaugurată de d. N. Fleva, ca ministru de interne, de a nu mal da judeţele pe mîna satrapilor de odinioară, se aduse ca prefect al judeţului Vîlcea pe d. Al. Crăs-naru. Era un început bun acest sistem şi lumea de acolo, mal ales tineretul liberal, credea într’o schimbare radicală a lucrurilor. Ceea ce-1 frămîntâmal mult şi ceea ce ’l preocupă şi astă-zî este slăbirea influenţei d-lul Simulescu. Chipul însă cum s’aii desvoltat lucrurile, a adus lumea într’o stare, care a descurajat şi desorientat pe cel mal mulţi.
D. Simulescu, obişnuit din trecut şi ba* sat pe încrederea mare ce o avea de la centru, nu înţelegea ca să stea în fruntea judeţului un bărbat cu veleităţi de independenţă şi cu conştiinţă de datoria sa. Ne-putînd fi dînsul prefect, a căutat ca să aibă unealtă în fruntea judeţului. Mulţumită a tot puternicei sale a reuşit de la început să-şl facă din actualul prefect o unealtă, care pretîndu-se la toate planurile sale, a fost nevoit să primească numii ile in funcţiuni a rudelor şi oamenilor de casă ai d-lul Simulescu. Resultatul a tost că prietenii, care puseseră toate speranţele lor în tînă-rul prefect Crăsnaru, s’aii văzut amăgiţi, de oare-ce promisiunile ce le făcuse nu le putu îndeplini. Astă-zl d. Crăsnaru se vede părăsit de toată lumea, la discreţia d-lul Simulescu, care ţinea cu orl-ce preţ să-l ia locul.
Planurile satrapului
Pe da altă parte, d. Simulescu e înconjurat de oameni ca Ştefan Filipoiu, autorul vestitului raport în parlament relativ la pensia unul soldat «bolnav de morbul oltal-
săratâ de stele.
—	Mal avem încă mult de umblat pînă să ajungem la eşire ? Întrebă Canadianul pe şeful Nagarnookilor.
—	Ne mal trebue încă două ore de drum pînă acolo. Dar vre-o sută de Dundarupi şi cîţl-va bătători de tufişuri sunt postaţi a-colo pentru ca să pîndească eşirea noastră, de aceea eil cred că ar fi mal bine să căutăm să eşim chiar pe aci.
—	Lucru poate să fie posibil pentru noi, dar animalele ?
—	Eil cunosc locurile; terenul este foarte slab şi pe dată ce vom fi sus, cu topoarele şi eele-l’alte instrumente ce aveţi, le vom putea croi o cale. Fratele meu adoptiv n’are de cît să se urce pe catîr, graţie înălţimel lui, voi putea cu uşurinţă să ajung la partea superioară a crăpăturel, şi odată acolo voi lega de un copac scara de fringhie.
—	Fratele med Nagaruook este tot atît de dibaci în poveţele lui, cît este de viteaz în război.
Ideea şefului era cît se poate de practică; ea fu executată imediat.
Urcîndu-se pe umerii Canadianului, cu multă uşurinţă Wiligo fu afară din crăpături, legînd scara de un copac, fie-care din fugari eşi la suprafaţă scăpînd de acele subterane cari eraţi să le servească de morminte.
Olivier avu încă trebuinţă de sprijinul
rietenulul săd Dick, dar bucuria ce simţea
e a se vedea liber l’a făcut să urce treptele scărel cu o uşurinţă de care nu s’ar fi crezut capabil nici o dată.
Gilping pe dată ce se văzu afară, se întoarse cu faţa spre steaua răsăritului şi intona aceste cuvinte din Psalmi:
«Inima mea este gata, o a tot stăpîne, să cînte gloria ta. Deşteaptă-te harpă, şi voi sfinţii pe Dumnezeul nostru înaintea
miel» Statul său major compus din oameni de cari lumea are, oroare, e acela care aspiră să administreze acest judeţ.
E lucru cert, că atunci cînd d. Al. Crâs-naru a primit prefectura, s’a angajat faţă cu protectorul săd Simulescu să-şl dea di-misia orl-clnd acesta i-ar cere-o. Căzut să fie servil protectorului săd şi ast-fel părăsit de amicii săi, cari puseseră atîlea speranţe în el şi cari s’au văzut amăgiţi, el nu putea continua să conducă judeţul ca cea mal simplă unealtă a d-lul Simulescu. Această situaţie tristă e tocmai causa principală, care face pe oamenii d-lul Simulescu să crează că e momentul de a pune mîna pe judeţ, lulăturlnd cu cea mal mare înlesnire pe d. Crăsnaru.
fiare va 11 soluţia?
înlăturarea actualului prefect e deja ho-tărită şi lupta se dă acum pentru viitorul prefect. De o parte tineretul liberal speră încă să dea o nouă direcţiune politicei judeţului, de altă parte e ceata barbară a satrapului, care vrea să pue mîna cu orl-ce preţ pe judeţ. Nefiind cu putinţă de a fi el prefect, Simulescu caută să numească în capul judeţului pe un om de casă al săd, d. Meculescu, director al Prefecturii. îşi poate orl-cine închipui care vor fi urmările acestei numiri: tineretul liberal ar forma vechia disidenţă din 1888 şi toate elementele, care nu s’ad putut ferici cu d. Crăsnaru, ar sta pe faţă contra guvernului. Şi de sigur numai teama de această eventualitate mai ţine pentru un timp oare-care pe actualul prefect în fruntea judeţului. Dar e sigur că satrapul nu va tolera multă vreme această situaţie şi vom vedea ca mîine mîna de fier a lui deslănţuind din nod orgiile de odinioară asupra acestui nenorocit judeţ, care clocoteşte deja în nemulţumire generală.
0 DRAMA de amor
In luna Februarie, d. căpitan V... face în Bucureşti cunoştinţa unei domnişoare M... din Berlad. Cum se cunosc se* iubesc şi căpitanul îl propune să o ia de soţie.
Intorcîndu-se la Bfirlad, tînăra comu-munică părinţilor el adoptivi intenţiu-nea d-lul căpitan V... şi aceştia, înainte de a se hotărî, voesc să-l cunoască.
In acest scop, d-şoara M... scrie d-lul
V... care pleacă lâ Bîrlad, face cunoştinţă cu familia, este agreat şi se face logodna pe la finele lui Martie.
In urmă însă părinţii adoptivi al d-şoarel M... se răsgîndesc şi voesc să o mărite cu un medic. Atunci aceasta încunoştiinţează pe logodnicul el, care dă fugă la Bîrlad, o ia şi “vine de se instalează cu dînsa în Bucureşti în dealul Spirei.
Se atribuia căpitanului V... intenţiu-nea de a demisiona din armată pentru a-şl putea regularisa unirea cu iubita sa — de oare-ce nu era in posesiunea nici unei averi şi reglementele militare se opun la căsătoria ofiţerilor inferiori cu fete sărace—şi apoi de a intenta acţiune pentru zestre.
In zilele din urmă însă se întîraplă certuri, se începe traiul rău între amanţi şi căpitanul spune amantei sale să plece, să se ducă la părinţi.
Atunci aceasta concepe planul de a-şl răsbuna şi în noaptea de Duminică spre Luni, după ce se culcă căpitanul, dă foc la lucrurile din casă în mal multe puncte ale odăel de culcare—şi fuge.
Deşteptâudu-se din somn, sufocat de fum—se aprinseseră perdelele, haine, parte din mobile—prima grijă a căpitanului este să arunce afară, departe de foc, mal multe cartuşe şi un chilogram de iarbă de puşcă ce ţinea în casă; după aceea se pune în căutarea fugitivei.
Domnişoara M... insă, dintr’un sentiment de remuşcare, sau poate dintr’o curiositate răutăcioasă, voind să vadă rezultatul faptei sale criminale, tocmai se întorcea.
Idila începută în condiţiunile de mal sus, în loc să se li terminat înaintea o-fiţerulul de stare civilă, a ajuns acum la parchet.
popoarelor şi înaintea naţiunilor pînă în revărsatul zorilor..»
Apoi Dick şi cu Wiligo săpară aproape în timp de o oră pentru a forma o pantă mal uşoră casă poată scoate din subturană pe Pacific şi cu tovarăşul Iul.
Eraă aproape ceasurile două din spre ziuă cînd mica trupă era gata pentru a-ş lua drumul printre tufişuri.
Cedând stăruinţelor Canadianului, Olivier se aşeză din nod pe catâr, iar Gilping pentru a-I ţine de urlt încălecă pe Pacific şi recită încet psalmii scăpărel din captivitate : super flumina Babylonis.
Era o noapte superbă; o noapte din a-celea care nu se văd de cât în ţările tropicale ; vîntul dimineţel adia încărcat de par-fumurile liliacului, ale nieliasulul şi a atî-tor plante mirositoare şi copaci floriferl, venea să răcorească plămînil fugarilor, cari obicinuiţi de mal multe zile ca să respire atmosfera grea a subteranelor, absorbeai! cu nesaţiu aerul parfumat de salsaparilă şi de eucaliptus.
Luna, care scobora încet pe orizont, a-runca o zăpadă argintie peste boscheturile de mialis şi peste erburile cele înalte... iar fugarii se furişead ca un punct negru pe câmpia întinsă şi tăcută.
—	La ce te gândeşti dragă prietene ? întrebă Olivier pe Dick care mergea gînditor alături de el.
—	Aceasta îmi amiuteşte câmpia cea mare a Far-Westulul, răspunse Canadianul suspinând.
EDIŢIA a 3-a
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Petersburg, 5 August.
O comisiune a elaborat un proiect de lege privitor la modificările serviciului militar. Ser-ciul pentru cel fără ştiinţă de carte va fi de 5 ani sub drapel şi 13 ani’în reservă.
Paris, 5 August.
Sesiunea consiliilor generale s’a deschis în toată Franţa fără incidente.
D-nu Meline a fost ales preşedinte in Vosges. A pronunţat un discurs In care a relevat faptul că politica cabinetului este o politică de progres şi de preservaţiune care va permite să se realiseze toate aspiraţiunile democraţiei. — Guvernul va menţine reforma impositelor directe a cărei principiu este uşurarea de imposit a a-griculturel.
Londra, 5 August.
Sir E. Monson, ambasador englez la Viena, a fost numit în aceaşl calitate la Paris, şi Sir lto-race Rumbold, ministru plenipotenţiar la Haga, a fost numit amoasador la Viena.
Cetinge, 5 August
Serbările aniversărel a doua sută a dinastiei, cari trebuiafi să aibă loc în Septembre, s'afi a-minat, pentru că nu se vor putea termina preparativele pentru această epocă şi spre a da mal multă strălucire recepţiunel Regelui Serbiei.
Prinţul de Neipole a visitat oraşul.
Milnieh, 5 August.
Principesa Maria, fiica prinţului Louis al Ba-variel, s'a logodit cu Ferdinand-Piu-Maria, fiul cel mal mare al contelui de Caserle.
Cetinge, 6 August.
Azi s'a făcut proclamaţia solemnă a logodnei Principesei Ilelena cu prinţul de Neapole. Peste tot domneşte un entusiasm de nedes* cris.
Tsarskoe-Selo, 6 August.
Ţarul a ridicat un toast în sănătatea împăratului Frantz Ioseph, la dejunul ce s’a dat în onoarea aniversării acestuia.
Berlin, 6 August.
La dejunul ce s’a dat cu ocazia aniversării împăratului Frantz Ioseph, împăratul Wilhelm a ridicat următorul toast: «Beaiî în sănătatea împăratului Frantz Ioseph, amicul şi aliatul'rnefl cel mal intim.»
Viena, 6 August.
împăratul a conferit contelui Goluchowski ordinul Lânel de aur.
Copenhaga, 6 August.
Se anunţă In mod oficial că Ţarul şi Ţarina vor sosi aci la 28 August şi vor sta 10 zile.
Roma, 7 August.
Data căsătoriei Prinţului de Neapole cu Principesa Elena de Muntenegru nu s’a fixat încă; ea se va fixa mal tîrziQ. La ceremonia căsătoriei nu vor asista de cit familiile soţilor.
Viena, 7 August.
Bilanţul semetrial al Creditului Anstalt închis la 30 Iunie 1896, dă un beneficia net de 2,815,627 fiorini.
SITUAŢIA IN TURCIA
Constantinopol, 5 August.
Deputaţii CretenI insistă asupra presen-ţel corpului consular în negoeiările cu Zih-ni-paşa. Elementele radicale refuză de a intra în negociărl. In cercurile diplomatice din Constantinopol se crede că situaţia în Creta nu se va îmbunătăţi prin misiunea lui Zih-ni-paşa, ci din contră va deveni mal rea.
Londra, 5 August.
Se anunţă din Canea, ziarului «Times» că consulul francez şi comandantul escadrei ruseşti aii primit instrucţiuni pentru a lua pe toţi creştinii cretenl sub protecţia lor.
Atena, 5 August.
Se semnalează o luptă lîngă Ileraclion. Turcii aă avut 30 de morţi şi ah părăsit 50 de măgari încărcaţi cu muniţiunl.
Londra, 6 August.
Se anunţă din Canea ziarului «Times» că deputaţii sunt convinşi că fără intervenţiunea
mâncătorii de foc
CAPITOLUL I
Plecarea lu ţara Nagarnookilor.— Rănit de Urtiea Australi*.—
O cursă.—Prizonier.
Mica caravană sub conducerea lui Wiligo. mergea drept spre ţara Nagarnookilor, care în limbagiul australian se numeai! Mîncă-torii de foc (Nag-ar-nook.)
Acest trib, îşi luase numele de la un obicei singular, care se pierdea în noaptea timpurilor, şi al cărui simbolism nu erai cunoscut de nimeni.
CoradjiI, sah preoţii fermecători, păzitorii vechilor tradiţiunl ale poporului, ştiail pote origina, dar ori de cîte ori erai! întrebaţi în această privinţă, el nu făceai! de cît să dea din cap în mod misterios fără ca să scoată un singur cuvlnt.
Familia acestor preoţi, care era socotită ca cea mal veche, păstra cu religiozitate sub cenuşe un enorm tăciune care trebuia veşnic să fie aprins; şi cu aceasta era însărcinat cel mal bătrln membru al familiei, care pe dată ce tăciunele era consumat, trebuia să-l înlocuiască cu o altă bucată de lemn de eucaliptus.
Acest bătrln locuia un fel de cabană sfîntă construită de pămînt uscat în care se găsea, pe lingă tăciunele sacru, o mare cantitate de bucăţi de lemn de eucaliptus, cari se uscaO aştepttnd să le vie rîndul la foc; pe dată ce tăciunile sacru era pe jumătate consumat şi prefăcut în cenuşe, bă-trlnul punea lingă el o altă bucată de lemn pe care o aprindea sufltnd printr’o ţeavâ de mărăcine şi cînd era carbonizat cit trebuia 11 învelea cu sfinţenie în cenuşe.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
puterilor nu este cu putinţă nici un compromis.
«Daily News» află din Canea că deputaţii creştini afl răspuns lui Zihni-paşa că el nu pot să renunţe la reelamaţiunile deja presentate.
Constantiuopol, 6 August.
Toţi ambasadorii aşteaptă instrucţiuni noul de la guvernele lor respective In privinţa atitudinel de luat In urma schimbărilor ivite In situaţia din Creta.
Nişte lupte slngeroase afl fost In districtul Pyrgoliţa lingă Candia. — Zece sate şi mal multe mănăstiri afi fost prădate.
Mahometanil ajutaţi de trupe se bat de la 13 Iulie cu creştinii, lingă Temonos.
Atena, 6 August.
Prinţul BerovicI a ordonat trupelor de a se retrage In oraşe.
Acest ordin, ale cărui motive nu se cunosc, se consideră ca semn al unei solu-ţiunl paclnice a chestiunel cretane.
Sofia, 7 August.
Guvernul a adresat o notă comisariatului otoman comuniclndu-l ultimele incidente ce s’afi produs la graniţă şi repetlnd cererea sa In privinţa trimiterel de delegaţi pentru o comisiune mixtă însărcinată cu delimitarea graniţei. — In caşul cînd aceşti delegaţi n’ar sosi într’un termen fixat de notă, şi care expiră în cnrînd, trupele bulgare vor primi ordinul de a reocupa posiţiu-nile bulgare luate în mod nelegal de Turcia.
ŞTIRI DIVERSE!
Crime—Delicte.—Aocidonte.—Iatîmpl&rî.
DIN CAPITAI.Ă
Doi escroci.— In urma unei comande de hârtie de ţigară făcută de comerciantul MarcovicI din oraşul Găeştl, N. Sephir şi Moritz Blumenfeld expediază la adresa d-lul MarcovicI o ladă pe care o declară Ia căile ferate că conţine hârtie de ţigară, cu ramburs pentru suma de 212 lei.
MarcovicI primeşte lada şi când o desface constată spre marea lui mirare că numai la suprafaţă erafi aşezate câte-va rln-durl de cărticele cu hârtie de ţigară, iar restul lădel era plin cu pietre. Reclamă i-mediat la şeful gărel, pentru a nu îuainta rambursul, istorisindu-I cum fusese păcălit de acel doi indivizi.
Se telegrafiază din Găeştl la gara de Nord şi eri când cel doi escroci s’afi prezintat ca să încaseze valoarea rambursulul, au fost imediat arestaţi şi conduşi la poliţie.
S’a deschis o anchetă.
Omorît de Tramway.—Luni, pe la orele 2 şi jumătate după amiazl, vagonul de tramway purtlnd No. 1, al veche! societăţi a tramwayelor, a călcat în calea Griviţel pe copilul Dumitru în vtrstă de 8 ani, fiul lui Costică Dumitrescu domiciliat In fundătura Dreptului.
Roatele vagonului ati trecut peste capul sărmanului copil sfărimându-1 In bucăţi.
Moartea a fost instantanee.
Vizitiul vagonului a fost imediat arestat.
ULTIME INFORMATIUNI
l>ei»onstraţii Bulgăresc! în contra Ko mini ei
Acum cîte-va săptămînl am anunţat că guvernul bulgar proiectează o demonstraţie militară în contra Romtniel, dis-punînd ca manevrele cele mari să se ţină în împrejurimile Plevnel şi pînă la Nicopole pe malul Dunării.
Oficioasele noastre, în cap cu Voinţa Naţională, s’aiî grăbit atunci ca de obi-ceiu să ne dea o «desminţire categorică».
Azi Agenţia Romînă a d-lul Dim. Slurdza confirmă ştirea noastră prin următoarea telegramă :
Sofia, 6 August.
Manevrele mari, cari trebuiau sa se înceapă împrejurul Plevnel la 1527 August, s’au aintnat pentru Septembre.
Caracterul ostil al acestor manevre reese cu mal multă evidenţă din telegrama Agenţiei Romîne, căci se afirmă amînarea manevrelor pe luna Septem-bre, adică atunci cînd împăratul Frantz Iosef va fi oaspetele M. S. Regelui.
D. Ferrier, advocatul casei Georgi din Paris, e aşteptat azi în Capitală.
Pe lingă proces, e vorba să se facă recurs la consiliul de miniştri în contra deciziunii ministeriale No. 18,332 (hoţiile de la Galaţi).
■ •
Azi aQ fost aduşi din nou înaintea judecătorului de instrucţie Va-siliQ soţii Florescu.
In contra lui Codrescu, grefierul infidel de la cabinetul judecătorului de instrucţie, s’aQ luat măsurile cele mal întinse telegra(îindu-se poliţiilor din Budapesta şi Viena.
Astă-zl, la orele 10 45, AA. LL. Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria au plecat cu un tren special din Sinaia la Curtea de Argeş, pentru a vedea ce măsuri urmează să se ia pentru primirea împăratului Frantz-losef, care, —precum am anunţat,—va sta cîte-va ore la aceasta frumoasă monăs-tire.
Tribuna din SibiQ, atit de mult hărţuită de colectivişti şi de puţinii lor amici din Transilvania, este din nod dată în judecata pentru un articol despre Biserica şi Şcola romînă.
Procesul se va judeca la 17|29 Septembrie în Cluj, adică în ziua cînd împăratul Frantz Iosef va fi în Bucureşti.
Organul colectiviştilor antimala-xiştl din Galaţi, Jos Malaxalele, a reapărut iar, şi in faţa protecţiei făţişe pe care o acordă guvernul lui Malaxa, a deschis o campanie violenta nu numai în contra potlogarilor de la primărie, ci şi în contra prefectului Malaxache Culoglu.
Primăria oraşului Ploeştl a înaintat ministerului de interne devizul pentru construirea unul abator.
Costul acestei lucrări după sumele specificate în deviz, se urcă la suma de
105.000	de lei.
Astă-zl după amiazl s’a ţinut un consiliu de miniştri la ministerul de interne sub preşedenţia d-lul Dim. Sturdza.
Eri, pe la orele 11 şi jumătate, pe când trenul intra In fgara Câmpu-Lung, locomotiva a tăiat cu desăvlrşire un ţăran care traversa linia.
Azi dimineaţă ad sosit în Capitala d. P. Poni însoţit de d. V. Gheorghian. Acest din urmă a venit în Bucureşti pentru a încerca din noQ pe lângă fratele săQ, fostul Mitropolit Gheorghian, să aibă o atitudine mal bine-voitoare faţă de guvern în chestia Mitropolitului Ghenadie.
AFACEREA MALAXA
încă o dovadă a escrocheriilor Iui Malaxa
Am făgăduit că vom da în numărul nostru de azi un act emanat chiar de la Malaxa şi din care rezultă odată mai mult cită necinste şi escrocherie ascundea acest primar mizerabil, in momentul cînd storcea votul consiliului comunal aprobînd transacţLunile cu Georgi.
Iată în ce constă actul în chestiune.
Acum cîte-va zile neghiobul şi mizerabilul escroc Malaxa a trimis Ministerului de Interne o a-dresă în care zicea în rezumat următoarele:
Domnule Ministru,
oraşului liniaţi flori tul Sa facă recepţia lucrărilor iluminatului cu gnx, recepţie care a in-lirzial atit tle mult ; şi şt ii ml că antreprenorul Georgi n’a intlepli-nil mai multeiclause fliu contract, ră rog uă biue-roiţi a fi fir ga un inginer şi un avocat ftin partea ilMiniuterului, pentru ea impreună eu inginerul şi avocatul comunei nă proeetteze imetlial ta recepţia lucrărilor.
Cei de la minister, deja fripţi şi vîriţi pînă în gît în abuzurile luî Malaxa, au simţit că aci tre-bue să fie o nouă escrocherie sau şantaj la mijloc. De aceea Ministerul s’a lepădat de ori-ce responsabilitate, râspunzînd lui Malaxa cu o adresă al cărei rezumat e următorul :
Domnule Primar,
1Ministerul e tle acont cu Mt-v. că trebue nă procetlaţi imetlial ta recepţia lucrărilor iluminatului oraşului, tlacă recepţiunea nu H*a făcut incă. Har precum aţi arul flr-plina libertate tle acţiune in in-clteerea contractelor, tot aut-fel trebue &ă aveţi întreaga rătn-puntlere pentru recepţia lucrărilor. Minltuterul nu ră poate tleei pune la ttiHpoxiţie nici ingineri, nici avocaţi.
Şi dreptate a avut Ministerul să bănuiască un nou şantaj al luî Malaxa pentru următoarele motive :
1.	Recepţia lucrărilor iluminatului s’a făcut încă pe timpul primariatului Ressu, in modul cel mai scrupulos, aşa ca s’a făcut Iul Ressu un cap de acuzare că a şicanat pe concesionar.
2.	Dacă recepţia n’a fost făcută şi concesionarul n’a îndeplinit mai multe clause din contract,
cum pretinde excrocul Malaxa, a-tuncl cum a putut el să acorde cesiunea iluminatului şi să scape din mină pe concesionarul Georgi?
Vom spune noi pentru ce, şi vom arăta în ce constă noul şantaj al lui Malaxa.
EPILOGUL SCANDALULUI DIN FĂLTICENI
Acum cîte-va zile am dat pe larg a-mănuntele scandalului colectivist din Fălticeni, a cărui victimă a fost d. Al. Răşcanu, procuror la tribunalul din localitate.
D. Răşcanu nevroind să închidă urmărirea într’o afacere în care erau interesaţi primarul Iorgu Radu şi deputatul colectivist C. Ghiţescu, a fost telegrafic transferat in postul de judecător sindic la Bacăii şi în locul d-sale a fost numit un procuror cu ordinul de a face muşama toată afacerea.
♦
* *
Atins In prestigiul sâa de magistrat, în urma acestei transferări pripite,? d. Al. Răşcanu a trimis următoarea demi-siune ministrului de justiţie ad-interim, d. G. D. Palladi:
Domnule Ministiu! Găsindu-mă în concedifi la monăstirea Neamţului, am fost înştiinţat telegrafic că sunt permutat judecător sindic la BacăA. Am fost surprins de această 'măsură.
In timp de trei luni sufăr trei mutări,*fără să mi-se imputesaO să mi-se poată imputa ceva. Iu Aprilie din TecuciA la Suceava şi acum din Suceava la BacăA.
Modul în care aţi bine-voit a face aceste mutări, iml creează o situaţiune ce n’o pot primi sub nici un cuvînt şi m’a silit să vă prezint de-misiunea, pe care vă rog să bîne-voiţl a o primi.
Primiţi, vă rog d-ie ministru, etc.
Mănăstirea Neamţului. 30 Iulie.
Al. Răşcanu.
*
* *
Pină în acest moment demisiunea nu este primită, de şi d. Al. Răşcanu este hotărît a nu mal primi nici o funcţie in magistratură sub colectivişti. Cauza neprimirel demisiunel este, că d. Răşcanu e cumnatul d-lul Nicorescu, prefect de Tutova şi al d-lul deputat Gh. Nicorescu.
D. Nicorescu, prefectul de Tutova, se plinge acum,- şi cu drept cuvînt,—că amicul său G. D. Palladi, care numai lui poate să mulţumească situaţia politică pe care o are în partidul colectivist, drept recompensă profită de o-cazia că e ministru de justiţie ad-interim, ca să lovească în rudele sale.
D. Răşcanu, însă, un tînăr distins şi energic, nici nu vrea să ştie de asta, ci a luat deja toate măsurile ca să se stabilească ca advocat ia Tecuci.
AFACEREA STEINER
Instrucţia In afacerea Steiner pare că e aproape de a se termina, în tot cazul ea nu va mal fi mult timp prelungită.
Depunerile preveniţilor şi ale martorilor, descoperirile şi elementele de care dispune justiţia, chipul cum se apără cel bănuiţi In această afacere, se rezumă pînă acum ast-fel.
Două sunt elementele principale şi negreşit grave de cari dispune instrucţia în sarcina preveniţilor, şi anume :
1.	Denunţarea şi declaraţia d-lul dr. Chris-tea, că venind In ziua de Duminică 28 Iulie la lehuza Steiner a găsit'o plînglnd şi lingă patul el se aflaA d-na Rosenthal, muma d-nel Steiner, şi moaşa Lustgarten. Trustrele aceste femei i-au spus doctorului că copilul a murit la domiciliul doicel şi i-aO cerut cu stăruinţă un act de înmormîn-tare, zicîndu-I:
—	Doctore, vel fi bine recompensat, vel avea recomandaţiile noastre pentru o bună clientelă.
2.	Actul medico-legal care conchide că copilul a murit asfixiat In mod violent.
*
Preveniţii tăgăduesc cu persistenţă că le-ar fi trecut prin gînd măcar ideea unei pruncucideri.
Doica afumă că copilul a fost apucat de spasme în urma cărora a murit.
Muma şi bunica copilului, precum şi moaşa, afirmă că nu ştiu despre căuşele moi-ţel copilului alt-ceva de cât ceea-ce spune doica.
Văduva Steiner, .pentru a-şl dovedi inocenţa, spune că dacă i-ar fi trecut măcar prin gînd ideea de a scăpa de copil nu far li arătat doctorului, nu l’ar fi dat faţă cu dînsul In mina doicel, In fine nu s’ar fi înconjurat de atlţia martori cari să vadă mal Intîl copilul viii, şi apoi să dea ordin doicel să-l omoare.
*
O depoziţie foarte importantă şi care vine In favoarea preveniţilor, este aceea a preotului care a botezat copilul, căci se ştie că pruncul a fost botezat înainte de a muri.
La Întrebarea ce i-a pus judecătorul de instrucţie:
—	Cum se poate, părinte, să botezi un copil care n’a fost încă declarat la ofiţerul stărel civile ?
Preotul răspunde:
—	Eli am văzut copilul murind, şi am datoria să nu las să moară un copii nebotezat.
—	Va să zică Sfinţia ta susţine că a văzut copilul In stare de agonie ? Întreabă judele instructor.
—	L’am Văzut murind, afirmă din nod preotul.
Această importantă declaraţiune a preotului, precum şi afirmarea moaşei că copilul n’a fost născut tocmai bun sănătos, a făcut ca familia Steiner că ceară o contra expertiză medicală. Se crede că aceasta nu va fi refuzată.
Observaţia pe care afi făcut’o unii medici asupra constatărilor actului medico-legal, este următoarea: Dacă echimozele de pe buze dovedesc o asfixiare violentă, de ce nu se văd echimoze şi pe nas. căci pentru asfixiare trebuia să se fi strius şi nasul copilului.
0 BANDA DE CAMATARI
Denunţare gravă. — Intermediatoriî. Cazul L t. Sturdza. — Cazul Hilarului C’otadi.—Alte cazuri.—Un pensionar.—Cine e bancherul?— Părerea justiţiei.
Parchetul a fost sezisat, printr’o in-formaţiune apărută în Constituţionalul de la 2 August, de o afacere menită a face mult sgomot. E vorba de spoliaţiunea la care suni supuşi mal mulţi minori şi majori, — minori la minte,—din partea unor cămătari cari le dau bani cu împrumut, făcîndu-l să semneze poliţe de o valoare cu mult superioară sumei primite.
D. procuror Hamangiu a cules toate amănuntele în această privinţă şi iată ce putem împărtăşi cititorilor noştri în această afacere: Intermediatoriî
Intermediatoriî aceştia sunt mal mulţi la număr. Unii lucrează pe socoteala lor proprie, alţii în asociaţiune cu unii bancheri.
Putem cita : Fraţii Avramescu, fraţii Weintraub, Kauffman, Griinberg şi în sfîrşit un anume Zentler, implicat în-tr’un proces penal in afacerea societăţii de petrol şi actualmente liberat pe cauţiune.
Toţi aceştia îşi au clienţii lor. Aşa fraţii Weintraub au speculat pe fraţii Răceanu, fiii reposatulul C. Răceanu profesor la liceul Matei-Basarab. El nu se sfiesc a declara în gura mare, că aii profitat de pe urma locotenentului C. Răceanu şi a fratelui său George, student în drept, peste 30.000 tel. Nu mai departe de cît acum cîte-va zile unul din fraţii Weintraub a fost pălmuit de locotenentul Răceanu în chiar palatul de justiţie pentru o speculă murdară.
După fraţii Weintraub vin fraţii A-vramescu.
Aceşti doul fraţi au speculat pe minorul, azi devenit major, St. B. un tînăr a cărui delicateţă l’a împiedicai de a se plinge justiţiei.
Aşa tînărul B... ca minor, semna, spre pildă, o poliţă de 2.000 tel, pe termen de trei luni, şi nu pr imea în mină de cît 1.200 tel din cari trebuia să plătească comision fraţilor Avramescu, plus alte cheltuell. La scadenţă, d. B... era obligat să preînoiască poliţa pentru alte trei luni, adăogînd într'tnsa alte 800 lei dobindă, poliţa devenea deci de 2.800 lei, atunci cînd d. li... nu primise în mină de cit 1200 !
îndată ce d. B... a devenii major, a-ceşti samsari, în curent cu toate, au stăruit ca imediat poliţele să fie achitate şi datoria transformată în ipotecă, — ceea ce s’a şi făcut.
Cazul I.-t Sturdza.
Se ştie că prinţul Gr. M. Sturdza, în urma tristei întîmplârt a sinuciderel fiului său, s’a hotărît să recunoască pe doul fii al săi, locotenentul Pavelescuşi un altul al cărui nume ne scapă.
Azi locotenentul PavelesciCSturdza a intrai pe mina acestor cămătari.
Ştiind că sumele împrumutate de dînsul vor fi plătite de principele Gr. M. Slurdza, care nu va lăsa să se protesteze vre-o poliţă, cămătarii s’au pus să-l speculeze.
Aşa, acum cîte-va zile a semnat o poliţă de 10,000 lei, şi n’aprimit în mină de cît ÎOOO. din cari a dat cile o sută lei comision la patru intermediatori, plus alte cheltuell. Cu alte cuvinte pentru 10 mii lei n’a primit de cît 500 lei!
Mal multe poliţl in asemenea condiţii au fost emise de locotenentul Pavelescu-Siurdza prin fraţii Avramescu şi Zentler.
Cazul ttneruliii Cotadi
Cazul acesta e cel mal grav, de oarece tînerul C. Cotadi e un minor. El e speculat de fraţii Zentler & Co. în a-celaş chip cum a fost speculat tînerul
B.... înainte de majorat.
Tînerul Cotadi abia a intrat pe mina acestor speculatori şi valoarea poliţelor emise de dînsul tiu e tocmai mire şi credem că lucrurile se vor mărgini aci, în urma intervenţiunel parchetului şi a d-lul procuror Hamangiu de a urmări această bandă.
Alte cazuri
Se ştie că un student I. Codrescu, grefier al cabinetului 2 de instrucţiune, a dispărut luînd cu dînsul o sumă de 2000 lei din banii sezisaţl la Niţă Florescu, cu prilejul arestării acestuia la Buşteni.
I.	Codrescu nu e de cît o victimă a acestor intermediatorl-cămătarl. El a a-vut o moştenire de vre-o 60,000 lei pe care îl a speculat’o compania Zentler dîndu-l numai vre-o 30,000 lei în mină.
De asemenea tînerul V..,. din Piteşti, a emis pe piaţă poliţe în valoare de de 300,000 lei, tot prin această companie, şi nu se ştie dacă a primit în mină 80,000 lei pentru poliţele semnate.
Mal mulţi alţi tineri au fost speculaţi în asemenea condiţiunl.
Un pensionar
Un tînăr de foarte bună familie, I.
B..., a avut o moştenire de vre-o 30.000
lei. Tînărul, slab de înger, a fost speculat în foarte scurt timp şi azi nu mal are absolut nimic.
El a devenit într’o stare care le inspiră milă chiar acestor intermediatorl-cămătarl şi în fie-care zi îl servesc o pensiune de 50 bani pentru un capu-ţiner.
Cine e Bancherul ?
Aceşti oameni lucrează, după cum am mal spus şi pe propria lor socoteală şi cu bancherii cînd sunt afaceri mal mari. Bancherii aceştia sunt mulţi la număr şi din momentul ce afacerea e în mina parchetului, credem că e bine a ’l lăsa Iul sarcina de a’l descoperi pe toţi.
Speculatorii aceştia sunt foarte îndrăzneţi ; el nu se sfiesc de a afirma că nu ' se tem de justiţie, de oare-ce foarte mulţi magistraţi se află în portofoliile lor !
Părerea Justiţiei
Intru cît ne priveşte afacerea cu minorul Cotadi, vinovaţii vor fi daţi ju-decăţel pentru ademenire de minori, conform art. 322 C. Penal.
Pentru cele l’alte afaceri făcute cu tinerii majori, ele vor fi calificate de escrocherii, şi deci, nici din acest punct de vedere, vinovaţii nu vor fi sustraşl de la rigorile legel.
Pe măsură ce justiţia va dovedi alte fapte, le vom comunica cititorilor noştri.
BULETIN ECONOMIC
(Raportul Semaphorulul ăi Brăila)
Brăila, 5| 17 August 1896.
Piaţa azi la toate articolele în general este mal fermă. Preţurile pentru grâne fine eu 30/40 fr. la vagon mal urcate. Calităţile mal inferioare cu 20/30 fr. numai. S’afi plătit preţurile următoare:
Grâfi roş curat f. mătură cu fr. 1060 1100 vag. » 2/3°/o corp str. nemăl.» 1010/1030 »
»	4/5 »	•»	»	»	»	970/ 990	»
»	10 »	»	»	»	»	950/ 900	»
»	15 » »	»
>	20 » »	>
»	25 » »	»
*	seeăros	
»	»	910/	930
»	»	870/	875
»	»	825/	840
800 815
» mălurat fără corp. str. 940/ 950 Secară grea de 56 57 libr. cu fr. 730/ 745 »	»	57	»	» » 680/ 690
» comună 54	»	» » 660/ 680

y>
*
»
» ordinară ţărănească » » 650/ 660 » Orz ele de furagiu uşoare » » 670/ 680 » Orzoaica fină	»	»	1050 1080 »
» mal inferioară » » 980/1000 » » de 48/50 libre » » 740,' 750 » Porumb fără afaceri.
Navlurile vapoarelor spre urcare, cu toate eă avem astă-zl aproape 20 vapoare mari sub încărcare în portul nostru.
(Raportul Agenţiei Romîne)
Petersburg, 7 August.
După informaţiuuile oficiale publicate, resultatul recoltelor în Rusia este următorul : Diferitele feluri de grlfi lasă de dorit. Paiul este foarte abondent, acel al secarei este uşor.
In Zona Mării Baltice, în basinul Volgel pînă la marea Caspică, recolta a fost bună. In provinciile din Nord Vest şi în basinul Niprulul este relativ bună. Recolta este rea In sud şi mijlocie In Crimea şi Caucas.
Secerişul s’a terminat peste tot.
SUBLIMIOR de HARR|s
PLUS DE CHEVEUX GRIS
en 4 Applications,Couleur de Jeunesse
depui* blond juiqu'au piui beau noir
titlu vite, sălii pas, poisse pas.
Arrftte lachute desCheveox et Pcllicules. G*. Flacon . 4r; Doublb : 7 *• Chez Ies Coiffeurt ef Rarfumeurs. GROS et DKTAIL pour la ROUMANIE : nrrD Co ffiur-Parf â BUCAREST' DCCfl 70. calea Victoriei ■oua lea Mngaaius de Mm# Paul.
Galaţi Depofi la d. Alex. Kreuter, coafor sub Hotel Regal.
Busăă Depofi la d. Ghiţă Tănăsescu, coafor. Focşaul »	» Ilie Soroeeanu, coafor,
Strada Mare.
130	25—18
Succesul Apelor minerale naturale pe totu Continentu, şi cu osebire la noi, îndemnă pe uni din Negustori de a substitui sursele cerute de consomatori, aşa se Intlmplâ că In locu adevăratei Ape de Vichy : Vichy-Celestins.Vichy-Grande-Qrille.Vichy-Hopital, se vinde Ape care porta pe etiquelă numele Vichy Insă care provin din localităţi mai multă sau mai puţin depărtate de Vichy. Resultatu unei cure nedeptndlnd decltu de qualitateaapei, adecă de autencitatea ei este indispensabil de a recundsce veritabila Apa de Vichy şi ne facem o plăcere de a lămuri tn aefista privinţă pe lectori noştri Surseie adevăratei Ape de Vichy suntu : Vicby-Gelestins, Vichy-Grande-Grille, Vichy-HApitai şi suntil proprietatea Statului francez subtu al cărui controlu suntu exportate, trebuesce prin urmare bine indicatu una din aceste trei surse, şi refusat categoric ori şi co butelie ce nu va purta pe etiquelă, dopfi şi capsulă numele de : Vichy-Geleetin», Vichy-Grande-Grille, Vichy-H6pital şi osebit spre a nu se servi de cllu apă prfis-pătă se află imprimai pe capsulă leatu anului corent.	_______________________
Doctorul I. G-. Radovici
de la facultatea de medicină
DIN PAKIS
dă, pentru restul verii, consultaţii la Sinaia. Vila Radovicî Calea Predeal 12. 157 10-6
Doctor MIXtON
Azistent de clinică la spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 Cousultnţiuui de Iu 1 — 4 p. iu.
30—15
D-rul L. D. Bosianu
DENTIST
Intorcludu-se din America s’a instalat 8, STB. KEGAI.A 8
(Casa Vlaăimir)
ConsultatiunT de la 9-12 şi 2-6 p. m
741	10-9
www.dacoromanica.ro
4
E P OCA
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 6
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monetl.
^^^^uraulj)e^iua_jle^^ugusţ, 1896
| Cump.
5°/i 6°/» 6»/o 6»/, 5 o/. 5°/i 5 •/,
Renii Amortisabilă. ." 7		V»	87	7.
» Amortisabilă. . .	100	—	100	7*
Obligat de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	101 94	■/«	101 95	7» 7«
» » » 1890	95	s'«	96	7*
Scrisuri Funciar Rurale .	91	*/.	92	—
> » Urbane .	88		88	V*
» * » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională.	82	—	82	7*
	1640	—	1650	
» » Agricola .	205	—	210	—
» Dacia Romînia asig.	435	—	440	—
» S-tea Naţionala asig.	450	—	460	—
S-tateade Construcţiunî .	175	—	180	—
Florini valoare Austriacă.	2	II	2	12
Mărci Germane ....	1	23	1	25
Bacnote Franceze . . .	100	—	101	—
» Italiene. . . .	89	—	93	—
» ruble hlrUe . .	2	68	2	70
Vlnd
Imprimarea cu maşinale dublu-ciUndrice, din fabrica Albert A Cj^, Frankenlhal şi cu carac-
— ?•< ttre din fonderia de Mere Flinech din Frank-furt AIM-
APA MINERALA „MIRCEA”
IAŞI — COPOU
Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 2-1 Ianuarie 1895.
Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, conge^tiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precara şi alte multe boli.
Deposit în laşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj >
A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri : D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11.
Depozit tu capitală la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43.
60 (100-
Cea mal bună Apă Minerală purgativă ESTE ACEA DE LA
BREAZU-IaşI
premiată eu Medalia de aur
Ia erpo*i[iunea coo-jieraloHlor din iară
BucurescI 1894
şi recomandată de d-nii medici EFECTE PROMPT ŞI SIGUR
DOSA MICĂ GUST PLĂCUT Cereţi dar numai i/M I>E BREAZU
care se găsesc la toţi rinzătoriî de Ape paminerale din ţară
47	13-7
CONSTANTIN CERNESCU
Fost procuror pe lingă tribunalul Ilfov
GRIGORIE CERNESCU
Licenţiat in Drept ADVOCAŢI
R ATIDR
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
GTE CĂLIT compus patnte C NGREAVE
kf.gAukibil şi kknpAkgihil
*2.
ş[ a mal multor autorităţi (lin ţarii!
Acest oţel a fost Încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi de| mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzinei din Englitera, a căror certificate le posedăm.	|
Detaliurl, preţuri corente şi certificate se trimit după cererii gratis şi franco.
2	Reprezentanţi şi depozit general (100—100)
I. DLMOVICL A C-le
Bucureşti, str. Doamnei, 24-	Brăila, calea Regală, 6
ANALISASPECIALA
URINEI —
I Executată în mod conştiincios, după metodele cele mat nouă de către un specialist!
Analisa tuturor substanţelor
comestibile din comerciu, p'ecum
\beuturilor alcoolice în general, lapte, unt, oleîuri I minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare
la
VICTOR THURINGER
FARMACIST BCCFRESCI 154, Calea Victoriei, 154
Farmacia posedă cel mal bogvt depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebninţate la căutarea, bolnavilor.
(79)	__ (25—23)
PIANINE
De la renumita fabrică
GUST. ADOLPH IBACH
BARMEN
FONDATA IN ANUL 1791
De vînzare pe preţurile fabrice! la
A. FALDMANN
BUCURESCI, Strada Decebal No. 20.
91	26—7
Vindecarea boalelor sifilitice
A apărut de sub tipar:
Boalele secrete
NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ
CAUZA ŞI VINDECAREA LOR Această carte ilustrată se trimite suferinzilor
I>r. TlloR
Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin ţrada sf. VoevozI.
121	30-17
Higiena dinţilor şi a gnrel
Medalie de anr, Vlena 1888; Medalie de argint, BuoureâcI 1893 ; Medalie de bronz, Paris 1893.
Autorisat de consiliul de higienă salubritate publică.
DENTALINA
Esenţă pentru gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINţl
ale doctoralul S, K0NTA
Sunt două dantifrise recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul: un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 3.
Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya; la BucurescI la Farmaciile F. W. Zttrner, şi F. Brass ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „StellaS
(25-12)
La Typografia «Epoca» se vinde bir tie maculatură cu 45 bani Kilogramu în pachete de 10 kilograme.
TONIC ţ MĂLEPTIt
Reconstituant
Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrinl, femei şi orl-ce persoane delicate.
CU QUINA Suc de Carre
Fosfat de Calce
Compus din rub-stanţe absolut indispensabile formă-rel şi desvo,'tarei muşchilor şi t iste-mulul nervos şi osos
y IN DE VI AL
este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, Dispersia, («artritele Vlrsta eritieă, Fpnlsare nervoasă, Slăbiciune resultînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor.
Lion, Farmacia J. VIAX, rue de Bourbon, 14.
In Bucureşti, la d. IUIF ZAJIFIKFSCU, şi la top 14	Droghiştil şi Farmaciştii.	52-39
MUIOX IEEESCU
Maşine agricole şi industriale
BucurescI. — Strada Smîrdan, 35. — BucurescI
Locomobile şi Treerătorî
TREERATOARE eu MANEGIURI
pentru 2 şi 4 cal, treerînd 6—10 chile pe zi.
Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb Pluguri premiate la Concursul din 1895 Motoare pentru petrol
Căi ferate înguste şi Ferestrae mecanice
Case de banî engleze şi germane
Curele de transmisiuni
Bumbac pentru şters maşini
Uleiuri minerale ruseşti şi americane
Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta
Sfoară de manilla engleză
90banl Kilogramul
(18)	(50—50)

PATRIA
44
SOCIETATE ROM ÎN A DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL. SOCIAL. VĂRSAT LEf UN MILION
Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15
Societatea *Patria» se recomandă pentru
ASIQUItÂRi ASUPRA VIEŢEI
pentru cas de moarte, aseciaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:)
ASIGURĂBÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică.
Asigurarea colectivi a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospeete a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară
Representanţa generală pentru Bucureşti strada 15	Lipscani No. 23(Hanu cu tel)
E. WOEEE
Studii şi întreprinderi
BUCURESCI
3.-STBADA SF. DUMITRU.—3 --------------
Cel mai' mare deposit de toate articolele technice
Tubm-ii de fontă, de fier şi de plumb Fnrtuiil de cauciuc şi de cînepă pentru Vin şi Grădini ] Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur 'VQ Cauciuc şi Asbest toate articolele.
— Ar mature de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balota.
— Macarale, Vârtejuri şi Troliuri — Maşine şi unelte de tot felul.
Table de fier, negre plunibate, galvanisate şi de zinc. — Oţel turnat englez şi Bessemer. —
ATELIER
de reparaţie de ori ee fel de maşine
FABRICA
de objecte de fler şi alamă pentru | construcţiunî de case.
50—21
Cel mai bun între
VINURILE de QUINQUINA
este
nummw lababbTouf
APROBAT de ACADEMIA deJIEDICINA di. PARIS
In tdte farmaciile.
Sticla. — 1/2 Sticla.
I. DI AM AND
Atelier de Legătorie de Cărţi
Instalat pe Ungi
Tipografia «Epoca»
Bucureşti, Str. Clemenţei, 3
Lucrînd mal mulţi ani în fostul atelier «LINDNER», sunt în măsură a executa cu cea mal mare aeurateţă, eleganţă şi promptitudine, orî-ce lucrare atingătoare de a-ceastă branşă, cu preţuri mal reduse de cît orî-unde.
Este suficient a mi se adresa o carlă poştală pentru ORl-CE COMANDĂ, peni ru a mă presenta la domicilia.
75
I
COMPANIA GENERALĂ
DE
8
Conducte de apă din Liege
SUCURSALA ROMAnIKI
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37
Afi fost transferate Calea Grlviţei 33, Bncnreacl
Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescI
Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru, R.-SaRAT şi SINAIA
Exeontă tot felul de lucrări do distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari
FÂNTĂNÎ, LAVABOURI, WATER-CL0SETE, TOUT-A-L’EGOUT, BAI, APOMETRE Mare «lepou de tuburi şl aparate pentru acest gen de lucrări
Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin in termediarul nostru autorisat L-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului.
Inginerul, Director al Lucrărilor
X. BONN F. T.
27	50-30
METEOR
Fabricatnl cel mai bun. — Resistenţa cea mai mare.
METEOR
Cea maimare elgan-ţă. Mers uşor.
„METEORK Fahrrad Werke Ci raz Eepresentant general pentru Romînia I Depozit la Iaşi la d-nul M. COTTLIEB
B. COURANT Bucureşti, str. Academiei, 3 |	str. Ştefan cel Mare No. 38.
69	*	25-11
MARE DEPOU
DE

INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L’EGOUT
Şl pentru încălziri centrale
BucurescI.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3.
www.dacoromanica.ro
Burlane de Basalt, ţevi: i>e pi.umb,
FER ŞI TUCIU	« Q
Fortu.ni tie cînepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte do | apă, scurgere, băf, tont ă l’egout, gaz, etc/Ta
IIANS ÎLIIIT
BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI