SERIA IL—ANUL H, No. 221.
NUMĂRULUI0 BANI
abonahentele
încep la 1 şi 15 ale fle-cârel Ioni şi se pl&tcse tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In fudefe şi etreinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In etreinătate 50 lei Şase luni ... 15 »	»	»	25 »
Trei luni . . . 8 »	>	»	13 »
Un număr In strei uitate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ
REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
Ediţia a treia
DUMINICĂ, 4 AUGUST 1896;
EPOCA
NUMaRUL 10 BANI
AMTJNTCI URILE
In Bucureşti şi judeţe st primesc numai la Administraţie
In etreinătate, direct la admmutralie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la	pag.	IV......0.30	b. linia
»	»	»	III.......2.—	lei »
»	»	»	II........3.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul;
Un ninit vechlă 80 bani
ADRIMISTRATIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI -No. 3
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
CARIERAJOLITICA
Sunt lucruri despre cari nu se cade să vorbeşti în faţa unor persoane, dacă nu voe.ştl să'ţi a-prinzl pae în cap.
Precum spre exemplu unele femei cari au trecut virsta de 40 de ani, nu pot suferi să vorbeşti în faţa lor despre vîrstă, ast-fel colectiviştii nu pot îngădui o discuţiune rece despre trecutul şi despre aspiraţiunile lor.
Un confrate şi'a permis să scrie că liberalii au considerat politica parcă ar fi o carieră, şi acest adevăr a avut darul de a’I supăra.
Faptul, el nu-1 tăgăduesc, dar susţin că în această carieră politică, mulţi din al lor şi'ail sacrificat averile pentru binele ţârei.
Afirmaţiunea aceasta, ca să poată avea trecere, ar avea nevoo să fie ilustrată cu ceva exemple şi’I dcsfidem să no citeze an singur nume de liberal care să'şl fi jertfit averea pentru binele patriei.
Au să ne vorbească poate iarăşi despre Goleşti ? Dar aci răspunsul nostru e gata, căci jertfa averel n'a fost in folosul patriei, ci în acel al aşa zişilor patrioţi cari şi'aii făcut tocmai o carieră din politică, trăind de o cam dată pe socoteala Goleştilor sau a Bălenilor.
Cu tot respectul ce se cuvine morţilor, vom întreba caro este numele liberalului darnic, risipitor al avutului său spre a ajunge la un ideal visat de ţară ? Se numeşte el C. A. Rosetti, care a murit în adevăr sărac, precum de altminteri s’a şi născut, dar care a trăit fâcînd necontenite apeluri la punga partizanilor săi politici ?
Se numeşte el Ion Brătianu, care a încununat jertfa sa pentru ţară adunînd prin subscrip-ţiune publică un milion de la chiar funcţionarii Ministerelor sale ?
Se numeşte el Kogălniceanu, ilustrul bărbat de Stat, dar care ’şl-a petrecut viaţa vînzînd acestui Stat toate colecţiunile sale, făcînd mereu apel la diferitele paragrafe extra-ordinare ale bugetului ?
lată pentru celebrităţi, pentru iluştrii patrioţi cărora nu li se poate tăgădui un rol de căpetenie în mişcarea noastră politică, dar cărora li se poate absolut contesta orl-ce jertfă a a-verel lor pentru patrie.
Să trecem la cel de mîna a doua şi să ne întrebăm conştiincios ce a fost pentru dînşil politica, de cît o carieră bănoasă ?
Fără politică, ce ar fi astăzi Carada, Stolojan, Aurelian, Palladi şi o legiune întreagă de desculţi, cari umblau odinioară cu ghetele scâlciate, cari astăzi se joacă cu milioanele parcă ar fi nuci ?
Oare şi aceştia şi’aîi sacrificat averile pentru binele patriei, făcând operaţii la bursă în timpul domniei de 12 ani a lui Ion Brătianu, cumpărând vapoare şi naftalină pentru Stat, acaparând ac-
ţiunile Băncel Naţionale, şi toate acestea fără nici un capital real altul de cât încrederea lui Ion Brătianu ?
Când ne vorbiţi despre liberalii aceia cari au căzut pe câmpul do luptă, ve întrebăm numele lor şi ve desfidem să puneţi înainte unul, unul singur care să poată pluti'ca unt-de-lem-nul ne amestecat în nici o afacere veroasă, ne inoculat de virusul argirdfiliei.
Dar nu este destul să vă arătăm, să vă zugrăvim pe eroii voştri; vă aruncăm mănuşa şi vă întrebăm:
Unde este, cum se numeşte conservatorul la caro să puteţi găsi aceleaşi aptitudini de a'şl jertfi averea după metoda colectivistă, cu o mină în punga vecinului şi cu alta în punga budgetului.
TOT MUŞAMA
Am «lat cri amănunte a-supra chipului cum mc va închide, cel puţin pentru moment, scandaloasa afacere de la Oala ţi.
Imbecilul guvern liberal îşi închipuie că se pot împăca lucrurile cu «lemisiu-nea lui Malaxa şi dizolvarea consiliului comunal.
Neapărat că primarul-glieşeftar s’ar îuipăea cu această soluţiune; şi nu ne îndoim că cei-Falţi colectivişti «lin Galaţi, cari în toată afacerea n'aîi urmărit alt scop «ie cît «l’a înlătura pe Malaxa spre a-i lua locul, s’ar împăca şi ei.
I>e cît, ţara nu se compune numai «lin Malaxa şi concurenţii săi colectivişti.
Opiniunca publică cere darea în judecată a lui Malaxa ; şi pe cîtă vreme va li vorba «le demisiuni şi «le «lisolvări, această opiniune publică va striga sus şi tare că e tot muşama.
Dacă în guvern s’a timpii cu «lesăvîrşire simţul legalităţii şi al moralităţii, im e tot aşa cu opiniu-nea publică. Iu ochii acesteia^ dacă Malaxa e vinovat «le faptele pe cari i le impută guvernul prin decizi unea ministerului «le interne, atunci ei treime pe-«lepsit şi consiliul comunal <lisolvat,nu pentru «lescorn-plectare, el pentru că a lăsat pe primar să vateme luteresele comunei.
Cu tertipuri prosteşti, guvernul nu va reuşi să orbească lumea.
Ori rcvoacă pe Malaxa şi-l «lă jmlccăţei.
Ori va rămîne acuzat că e gazdă de boţi.
SCANDAL COLECTIVIST
(Magistratura batjocorită)
Cum se respect»! contractele.— Izgonirea Ini Ţnnn.-Iorgu Kailn iu Bucureşti.—ministrul şi procurorul.
Unii confraţi au vorbit de demisiu-nea primarului din Fălticeni, pe cure au căutat s’o pună in legătură cu denunţarea ce s’a făcut ministerului de interne în contra d-lui Iorgu Radu, căruia ’i se atribue fapte abusive.
Informaţiunile noastre partictdare şi absolut sigure ne permit a da următoarele amănunte inedite în această privinţă.
Cum se respecta contractele
D. lorgn Radu, primarul oraşului, a închiriat prin licitaţie publică d-lui Rring compartimentul de diverse din hulă. D. Bring voind să profite a sub-inchiricU gheretele fără a stipula în contract destinaţiunile gheretelor în chestiune. Fie au, fost închiriate unui bulgar anume G. Ţanu, care a pus în toate zarzavaturi. Primarul supărat de faptul că bulgarul nu voeşle să respecte ordinele sale de a nu vinde zarzavat, interzice bulgarului vînzarea în gherete, ameninţîndu-l cu evacuare prin ajutorul sergenţilor de oraş.
Izgonirea Iui Ţami
In hala din Fălticeni se mai găseau şi alţi zarzavagii ; aceştia însă credeau că trebue să aibă privilegii speciale, căci ei au pămînturî închiriate pe moşia d-lui Gh. Ghitescu, ex-prefect şi actual deputat. Ţanu Glieorghe, făcea arendaşilor d-lui Ghitescu o mare concurentă. Aceştia ştiind că sub colectivişti totul se poale face, se duc la Ghitescu şi ii spun că dacă nu dă afară din hală pe Ţărm ei vor lăsa pămînturile ce tinde ladîn-sul în arendă.
B.	Ghitescu intervine la primar şi nenorocitul bulgar este izgonit din gherete.
Bulgarul reclamă parchetului şi d. procuror Râşcanu citează pe primar la parchet pentru a lămuri afacerea.
Iorgu Radu in Bucureşti
B.	Iorgu Radu nu răspunde la ci-taţiune şi dă fuga la Bucureşti, unde relatează cazul ministrului de interne şi ministrului de justiţie ad-interim. Acest din urmă telegrafiază imediat procurorului Răşcanu, cerîndu-l dosarul afacerei şi ordonându-i suspendarea instructiunet. Procurorul, îndemnat de alte persoane politice din localitate în răi termeni cu primarul, antidatează adresa sa prin care a trimis actele judecătorului de instrucţie şi răspunde ministrului că instrucţiunea continuă şi că dosarul se află la judecătorul de instrucţie.
Ministrul şi procni'oul.
B.	C. Stoicescu devine furios, afectă aere de autoritarism şi cere a doua oară, urgent şi telegrafic, dosarul afa-ceret. Procurorul Răşcanu răspunde şi de astă-dată că «instrucţia continuă şi dosarul va fi trimes îndată ce ea va fi terminată».
Ministrul justiţiei ad-interim dă un avertisment telegrafic procurorului şi cere, sub pedeapsă de destituire, raportul a-facerei.
Procurorul trimite raportul. Ministrul îl cercetează şi dă ordin judecătorului de instrucţie să facă lucrurile muşama, iar procurorului îl face cunoscut că este mutat la Bacău, în locul judecătorului sindic Pavli, cumnatul primarului Iorgu Radu, care trece procuror la Suceava în locul d-lui Răşcanu.
Ast-fel stă această cestiune. Primarul Iorgu Radu nu şi-a dat demisiunea, el a rămas la postid său, iar procurorul Răşcanu a fost mutat pentru că şi-a permis să instrumenteze, fără autorizaţia ministrului de justiţie, într'o afacere în care primarul Iorgu Radu era culpabil.
Judecătorul de instrucţie îşi va da zilele acestea ordonanţa în această a-facere, căutlnd să dea caz de urmărire
i».W6fM!Si«ro
In Monitorul Oficial de erl a apănd decretul privitor la înaintarea cumnatului d-lul Iorgu Radu, d. Pavli, în postul de procuror la Tribunalul din Fălticeni, în locul d-lui Răşcanu, care trece judecător sindic la Bacău.

TĂRIA GUVERNULUI
Guvernul liberal e tare, foarte tare; el face lot ce vrea : răstoarnă mitropoliţl, sugrumă chestiunea naţională, calomniază armamentul, a-tacâ inamovibilitatea magistraturel, ele. N’a fost nici o dată un guvern mal tare de cît cel liberal.
Dacă actele de mal sus sunt dovezi de tărie, atunci n’avem ce spune.
Iată însă cîte-va cazuri foarte ciudate, cari aruncă o lumină curioasă asupra tăriei guvernului.
Capitala are un prefect 'de poliţie scandalos, care nu-şl vede de treabă, se afişează cu femei uşoare, mănîncă bastoane la şosea, cheltuieşte atit de disproporţionat cu resursele sale în cît deşteaptă fel de fel de bftnuell. Peste toate astea, prefectul poliţiei nu place nici d-lul Dum. Sturdza, nici d-lul Gogu Can-tacuzino (directorul şi sub-directo-rul guvernului). Cu toate astea, deşi doreşte din suflet să se coto-rosească de el, guvernul nu e în stare să-l alunge.
A ajuns să purice gazetele ziţiel pentru a vedea ce mal despre prefectul poliţiei, ca şi-o face curaj; a ajuns să
interne
Voinţa
prefect
opo-spun doar primească delegaţii de comercianţi cari vin să se plîngă, şi tot nu îndrăsneşte.
A ajuns ca ministrul de să publice notiţe aspre, în Naţională contra urîtulul de poliţie. Şi-şi mănîncă sufletul de necaz, guvernul cel tare.
La Galaţi, primarul de acolo face ce face de sperie pînă şi pe colectiviştii d’acolo. Guvernul se convinge de vinovăţia lui, dar nici nu-1 dă în judecată, nici măcar nu-1 revoacă.
Ce fel de tărie poate fi aceea a guvernului liberal ?
Un guvern care nu poate da afară p’un funcţionar care nu-I place şi care nu poate pedepsi un partizan hoţ, cum se poate numi guvern tare ?
Lucru se explică totuşi : guvernul liberal e tare la blăstămâţil şi ticăloşii; dar numai într’atît e tare.
REVISTA POLITICĂ
Presa rus»! contra Angliei
Ziarele ruseşti au deschis o campanie violentă contra Angliei, pentru neactivitalea puterilor In chestiunea Cretei.
Cele mal însemnate din ele acuză pe guvernul englez, că e cu 2 feţe în chestiunea Cretei şi în toate afacerile turceşti şi că, umhllnd să strice prin intrigi acordul puterilor, nu urmăreşte de cît scopuri egoiste.
Dar de astă dată se înşală Anglia; eşi-rea el din concertul {european nu va face de cit să întărească înţelegerea celor I’alte puteri pentru menţinerea păcii.
O presiune asupra Turciei şi a Greciei, care n’ar fi de cil instrumentul intrigilor engleze, e de ajuns a reslatornici liniştea în Creta. E destul pentru ca Germania să meargă pe faţă împreună cu Rusia şi Franţa; aliatele Germaniei vor urma desigur exemplul Berlinului.
C’ălittoria ţarului
Călătoria Ţarului e foarte mult discutată în presa germană, care exprimă temerea ca nu cumva vizita Iul NicoLae II la Paris să provoace un vertigiu de bucurie ale căruia consecinţe politice să fie îngrijitoare.
Pînă acum e însă îndoială dacă Ţarul se va duce sad nu la Paris.
«Times» priveşte aceasta ca sigur, dar slătueşte foarte serios pe Francezi să se ferească de prostii politice; el u’ar trebui să uite că în proiectul primitiv al călătoriei
Jarului era vorba numai de o vizită la ru-e şi că dacă va merge la Puris, Nicolae 11 face aceasta numai pentru a iinpcdiea succeptibilitatea franceză de a interpreta politiceşte falş călătoria lui.
PREGĂTIREAUNUIGHEŞEFT
Cestiuuea apel
(Urmare)
Afară de enunţarea acestor teorii, lucrarea ştiinţifică a d-lul Matak constă intr’o polemică a cărei procedeO este de a lipi fragmente de fraze cu alte fragmente luate din dările de seamă ale fostei administraţiuni, şi apoi a trage conclusiile ce-I vin la socoteală.
Dar aceasta Încă nu e destul.
Vechiul sistem al falsificării eaetelor de sarcine e pus şi el la contribuţie.
Să dăm o mostră de felul acesta de discuţiune.
In anul 1895, consiliul comunal cere ca, de Ia capitolul apelor unde eraă prevăzuţi peste 5 milioane, să se afecteze o sumă pentru alte lucrări, rămi-nînd pentru ape 5 milioane.
D. Filipescu, cerbul ministerului să aprobe hotărirea consiliului comunal, justifică ast-fel printr’un raport votul consiliului:
«Lucrarea (pentru apă) nu va costa «în nici un caz mal mult de 3 mili-«oane»...
«Aşa fiind, cred că suntem destul a-coperiţl în contra orl-cărel erori, dacă rezervăm 5 milioane pentru apă».
Iar d. Matak adaogă:
«D. Filipescu n pus la disposiţic 5 milioane d-lul Thicm».
Şi d. Matak cere a se trage la răspundere fosta administraţie pentru asemenea fapte, iar presa guvernamentală zice că se uneşte cu părerea d-lul Matak.
Dar nu e destul să zici, trebue să şi faci. Cind eşti la putere, cind al putinţa să săvîrşeştl ceea ce spui, nu-ţl este permis să mergi cu ameninţările neaduse la îndeplinire. D’aceea somăm pe cel de la guvern să aducă la îndeplinire ameninţările lor. Alt-fcl vom privi procedeul lor ca un neruşinat şantaj.
In treacăt mal adâogăm că d. Matak minte cind afirmă că s’aO cheltuit 700,000 Iei pentru lucrările apelor noul. Poate că d-sa pune in socoteală şi lucrări făcute pentru Întreţinerea şi repararea filtrelor sale.
Tot aşa minte cind zice:
«Prin urmare aceste două somităţi cari se pronunţaseră aşa de categoric la 23 Aprilie in favoarea apelor de Ia Chiajna, adică dd. Bauratki Lindley şi Thiem, se pronunţa în Aprilie 1895 tot atita de categoric în contra acestor ape de la Chiajna şi în favoarea apelor din valea Argeşului».
Atâtea cuvinte, atâtea minciuni, D-nil Lindley şi Thiem nici n’aii fost in ţară până în 1895. Apoi el nu s’au pronunţat nici categoric, nici altminteri pentru Chiajna; cel mult el aii zis că intre Jo-iţa şi Chiajna această din urmă localitate trebue preferată. Dar n’afi propus alimentarea Bucureştilor cu apă de la Chiajna.
Dar ce-I pasă d-lul Matak. El are ne* voe de aceste meşteşuguri pentru a a-junge la conclusia că oamenii eminenţi cari au dirijat şi controlat lucrările de apă sub fosta administraţie constituiaii o companie de exploatare.
Printre aceşti oameni eraţi dd. Thiem şi Lindley, cari se bucură ca ideologi de o reputaţiune europeană, şi ace.şlia erau supraveghiaţl de eminentul nostru inginer d. Saligny.
Aceştia întocmeaţi o companie de exploatare după spusele omului pecetluit prin atâtea rapoarte oficiale.
Dar lăsind la o parte pe puţin interesantul d. Matak, sâ vedem ce este îndreptăţit publicul nostru să creadă şi să nădăjduiască în privinţa ceşti unei apel.
Această cestiune se află în stadiul următor. încă din Septembrie 1895 era dovedit că apa subterană din valea Argeşului poate alimenta Bucureştii fără a lăsa nimic de dorit, nici ca calitate nici ca cantitate. Lucrările vor costa cel mult trei milioane şi să pot executa într’un an şi jumătate. Dacă administraţia ar avea indoell în această privinţă, sunt idrologl cunoscuţi în streinătate gata a lua lucrările pe riscul lor şi primind plata numai după ce apa va fi dată in consumaţie.
Dacă se dedea curs imediat lucrărilor de actuala administraţie, puteam să ne folosim de nouile ape în toamna anului 1897. Primăria actuală însă a tărăgănit studiile, şi intru aceasta a făcut rău; dar a urmat studiile pe cari noi le credem acum de prisos în aceiaşi direcţiune, şi in această privinţă a făcut bine.
De va urma actuala administraţie şi pe viilor în aceiaşi direcţiune noi, nu vom avea nimic de iutimpinat.
Lucrul insă s’ar schimba cind s’ar părăsi lucrările şi ar fi vorba a se clădi alte filtre, cari nu ne pot da de cît apă
2
EPOCA
meşteşugită şi cari ar costa după calculele d-lul inginer Radu şi a tutulor oamenilor competenţi circa 15 milioane. Atunci vom şti sâ dăm alarma şi să impedicătn această operaţiune suspectă din toate punctele de vedere.
Cît pentru d Matak, care cu imprudenţă s’a amestecat în această cestiune, n’avem de cit două cuvinte să adăogăm. Intervenţia d-sale, fiind dat trecutul săO, desveleşte o stare patologică ce ne scuteşte de a mal sta de vorbă cu d-sa.
Dacă cum-va însă l’ar mal prinde o criză, avem o reţetă gata spre a-1 tămădui: publicarea rapoartelor cu cari a fost vestejit, rapoarte iscălite de d. Dini. Sturdza, preşedintele consiliului, şi de d. C. F. Robescu, primarul Capitalei.
„EPOcFIĂliRLAD
OrI-ce judeţ din ţară, care stă sub sfă-pinirea Ocultei, se poate considera ca un ludeţ cucerit; din numărul acestora, judeţul Tutova a ajuns să fie cel mal nenorocit. Aici Oculta tronează într’un mod despotic, aşa că nu s’a mal văzut nici sul) legea forţei şi a brutalităţel atita patimă in contra oamenilor oneşti şi desinteresaţl. Ori unde întorci privirea, te loveşte mila şi indignaţiunea, cind vezi pe aceşti lacomi In exerciţiul funcţiunilor lor de căpătuială, in frunte cu prefectul Nicoreseu.
Acest ciocoii! parvenit, speculant de carieră, incapabil de o muncă serioasă, orbit de pofta parvenirel şi răpirel dreptului altuia, care buimăceşte gloatele nepricepute cu minciuni grosolane: cum că proprietatea obştească a oraşului Bîrlad e în pericol, dacă altul afară de dinsul o va administra, profită de 1000 fălci pămtnt arabil din moşia tîrgulul, înconjurat de neamurile lui, luînd’o iu arendă pe sub mină, deja casa proprietăţel unde el este preşedinte, cu 16 franci falcea, şi apoi o sub-arendează tot tîrgoveţilor proprietari cu 50—60 de franci falcea, şi în plus inia* şui de păşune care este mal bine de 6000 fălci, şi care este speculat cum vrea el, fără a putea cine-va constata cît anume încasează de la acel ale căror vite păşunează pe acel imaş.
Iată cum ciocoiul realisează cîştiguri însemnate din explotarea moşiei tîrgulul Bîrlad.
Dar el mal ciştigă de la antreprize în tovărăşie cu unchiul sătt Căldăraru, alias Vălescu ; cîştigă de asemenea mult ca cămătar luînd dobinzl fabuloase, mal mult chiar de cît cămătarii jidovi.
Acest ciocoii! a mers cu gheşeftul pină acolo în cît a forţat consiliul comunal al oraşului, din care făcea şi el pai te sub guvernul liberalilor înainte de 88, ca să facă exproprieri enorme, mal presus de forţele veniturilor comunei, spre a deschide un bulevard ce pleacă din poarta caselor lui şi merge drept în piaţa S-ftuluI llie.
Ceva mal mult, chiar acum avînd la dispoziţie un consiliu comunal ales din oamenii cei mal păcătoşi, din toate punctele de vedere, ce nu ’şl daă socoteală de misiunea ce o aii ca consilieri comunali, as-cultînd de ordinele prefectului Nicoreseu pînă la servilism, ah dat în antrepriză tot Căldărarulul pavarea unei părţi din strada Principală pe unde are prefectul dughenl (luate de la un negustor romîn pe camătă,) ca să paveze cu piatră cubică acea parte, stradă care după legile ţărel nu aparţine comunei, ci Statului, fiind-că este cale naţională, şi Statul este obligat a opava şi întreţine; spre dovadă că este aşa, pînă mal anul trecut Statul plătea comunei o subvenţiunede 10,000 lei pe an pentru întreţinerea acelei străzi ca cale naţională; şi această antrepriză care se urca la 50,000 lei, repet: a luat’o Căldăraru în asociaţiune cu nepotul sătt Nico rescu, prefectul judeţului. ÎŞi cînd te gîn deştl că în oraşul Bîrlad totul este de făcut, căci a rămas in urma tuturor oraşelor din ţară, chiar şi a acelor ce nu suut reşedinţe de judeţ, sub toate punctele de vedere, şi aceasta numai din cauza d-lul Ni corescu care în tot-d’a-una a căutat să facă politică din administraţiunea comunei, iar nici de cum gospodărie.
Ca probă de incapacitate şi vădita rea credinţă, voii! da un exemplu : A poruncit
consiliului comunal să lărgească un pod de )iatră tot de pe calea naţională ce aparţine Statului, pod care putea să mal dureze încă 100 de ani, fără să aibă nevoe de cea mal mică reparaţiune, numai şi numai ca cu a-ceaslă ocasiune să facă şi un cheii! ca să protejeze malurile uuul loc ce aparţine unul ocultist deputat fără cuvîntare. No, că nu digeaba este^deputat şi votează orl-ce-l va porunci guvernul.
Nu-şl poate cine-va închipui pînă unde se scoboară acest lacom prefect cînd este vorba de cîştig şi de a-şl căpătui neamurile. El a mers pînă acolo că a poruncit primarului oraşului Bîrlad, ca să elibereze un act de paupertate cumnatului săi! Dră-ghescu, ce este veterinarul judeţului, cu care a luat bursa de 6 fr. pe lună a unul elev orfan, Mintuţă, de la licetl, şi a dal-o nepotului prefectului, fiul veterinarului; veterinar care este salariat cu 600 lei pe lună, osebit de venitul ce-1 are de la sumele împrumutate cu dobtnzl garantate in hipotecl; deşi postul de veterinar ’l ocupă fără concurs, fiiud-că D. Nicoreseu a ştiut să-şi facă interesele sale, şi a lor săi chiar şi cînd poza că face opoziţie guvernului.
O altă căpătuială tot pentru o rudă a lui; vărul săi! d. Calolbu, a fost pus medic comunal, după ce s’aă lnscenatsub auspiciile prefectului o sumă de infamii contra medicului comunal dr. Albazo, ce ocupa acel post de mal bine de 20 ani.
De cîte nu este capabil acest lacom neruşinat cînd este vorba de interesul lui şi al familiei lui!
In curînd vom reveni cu alte fapte mal mari.
T ii Iova nu.
„EPOCA" LA TECUCÎ
Asupra ultimei infamii a lui Taclie Anastasia
Toată lumea din Tecuci s’a scandalizat la culme de ultima infamie a lui Taclie A-nastasiu cu ademenirea fratelui lui Constanţi neseu.
Toţi condamnă in bloc purtarea acestui bătriu mizerabil şi încă nu-şl pot închipui, cum de a îndrăznit să traficheze cu conştiinţa unul copil.
Colectiviştii au devenit foarte odioşi şi put tarea lor e blamată energic prin toate casele şi în toate localurile publice.
Fie care se întreabă cu mirare cum şi de cînd un frate mal mare u’are dreptul să facă observaţii unul frate mal mic pentru fapte necorecte ? Şi de ce onorabilul Pă-tărlăgeanu, primind reclamaţia fratelui Iul Constantinescu, n’a încuuoştiinţat pe a-cesta, nu i-a pus în vedere să-şi îugrijaseă de frate dacă se constata că el nu îngrijeşte şi aceasta cu atlt mal mult se impunea cu cit Constantinescu este şi tutorele ambilor săi fraţi mal mici, ales de consiliul de fa milie.
Se vede de o poştă că la mijloc e patima, e ura nebună ce o hrănesc pungaşii din localitate contra lui Constantinescu.
Şi ura aceasta nu se manifestă numai a-cuina, ea s’a manifestat de multe ori; cind Constantinescu a fost atacat şi lovit pe stradă de oamenii poliţiei, cu ocazia dispensei de armată şi în multe alte ocazii.
Dar toate aceste opinteli din partea lor, nu dovedesc de cD că sunt nişte iucapabill, nişte neputincioşi, nişte oameni de nimic, că sunt foarte urîţl de cetăţeni, că-s impo pularl din cale afară şi vor cu orl-ce preţ să ne înlăture pe noi, caii le urmărim pas cu pas mişcările.
Dacă nu s’ar teme de noi, nu le-ar fi frică, nu ar căuta să ne Înfricoşeze.
Si de ce se tem, de ce le-e frică?
Pentru că nu-s curaţi, pentru că fură cu nemiluita din punga judeţului, a comunei şi a cetăţenilor.
Alt-fel n’ar avea de ce se teme de noi.
Aă scos o pretinsă foae întitulată «Dorinţa», redactată de nişte minori fără căpă-tăiă, de nişte băeţaşl daţi afară de prin şcoli din cauza... bunelor purtări; şi-ai! început să ne înjure în dreapta şi în stânga.
De grabă, de grabă s’atl convins însă că nu merge. Tecucenil, ştiind cine conduce foaea şi sub auspiciile cui se tipăreşte, nu i-aQ dat nici o atenţie. Faptul că Însuşi Chiriac printr’un număr din «Dorinţa» i-a numit escroci şi potlogari şi i-a trimes la puşcărie, i-a inmormtntat complect cu «Dorinţa» cu tot.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
4*)
LOUIS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA I
Era de altminteri mijlocul cel mai simplu pentru a-şl procura un semn convingător despre moartea contelui d’Eutrygues, pe care trebuia să-l ducă consiliului secret a celor şeapte la Petersburg. Armele cu blazonul lui şi hlrtiele pe cari tlnărul conte trebuia să aibă asupra lui, ar fi lost de ajuns ca să dea această dovadă.
Dundarupil şi bătătorii de tufişuri fuseseră deci instalaţi în boltă pentru a supra-veghia cşirile, iar Ivanoviel înaintase sub conducerea lui Will-Menaeh in mijlocul e-cavaţiunilor. Un număr mal mare de oameni era greii de condus în acele locuri, şi cu nici un preţ el nu voia să fie recunoscut saă să dea loc la o luptă de corp la corp cu mica trupă, nefiind sigur nici de Dundarupi nici de bătătorii de tufişuri atlt de mult reputaţiunea Canadianului, influenţase asupra lor şi îl inspăimintase.
Nu era nici unul dintre el, care să nu se
Dar întiniple-se orl-ce, noi nu vom dezarma, nu vom da înapoi nici odată ; vom fi în tot-d’auna la postul do onoare.
Am reuşit să-I lnmorinîntăm pentru tot-d’auna moraliceşte şi prin ziare, în curînd vom reuşi să-I înmorniîntăm de-a binele, cum de alt-fel li se şi cuvine.
„ *
Suntem informaţi de o persoană demnă de toată încrederea, că poliţaiul Iancu Anas-tasiu pentru că nu îndrăzneşte să mal pue pe cine-va să bată pe Constantinescu în oraş, că ci-că ar fi prea bătător la ochi, a vorbit cu primarul com. CosmeştI Mitache .‘jlefăniu, să pue acesta un haidamac care se pîndeascâ cînd Constanlinescu se va duce la Şiret să-l atace şi să-l lovească, ştiind că amicul nostru se duce adese ori pe acolo.
încă o mişelie.
Dacă poliţaiul arc de împărţit ce-va cu Constantinescu, de ce nti-I cere socoteala în mod leal pe cale legală ?
De alt-fel, Constantinescu nu slăbeşte revolverul un minut.
*
Pînă în momentul cînd sorim aceste rin-durl, Constantinescu nu şi-a găsit fratele încă cu toate cercetările făcute.
Totuşi parchetul nici nu se sinchiseşte.
Oare-ce însemnează ast-fel de procedare? Nu cum-va domuil magistraţi se tem de urgia lui Take Anastasiu ? De ce nu dis-posează căutarea şi ducerea la domiciliu a băiatului, după cum a cerut Constantinescu prin cele 4 petiţii ale sale ?
Somăm parchetul să’şl îndeplinească datoria.
*
Aducem la cunoştinţa publicului Tecucean că şi farmacistul senator Racoviţă Rahmil a luat parte la infamia Iul Take Anastasiu.
înfierăm cu energie purtarea acestui păcătos bătrîn, plastograf şi escroc ordinar.
T. Lucianii
gîndească cu spaimă la posibilitatea de a se găsi faţă în faţă cu el.
Pe cînd fugarii se repauzaă puţin după încercarea uereuşită a lui Dick şi a lui Laurent, Dundarupil şi Ivanoviel descoperiseră tocmai urma lor, şi cînd din porunca acestui din urmă, sălbatecul se furişase în umbră pînă lingă locul unde dormeai! el, era în adevăr cu intenţiunea de a le fura şi mijloacele de a-şl lumina calea, dar după cum s’a văzut, indigenul a observat că fiecare dintre el avea o lanternă şi atunci s’a întors înapoi, neputînd ca să le furepetiite fără ca sâ deştepte pe fugari, sad dacă ar fi furat numai una singură, să le dea de bănuit.
Aceasta era situaţiunea respectivă a adversarilor, în momentul în care Canadianul impusese, ca să zicem ast-fel, tovarăşilor săi plauul pe care îl concepuse el; în ceea ce priveşte pe Wiligo şi pe cel doul luptători al săi, vom vedea mal la vale cum a-ceştl bravi Nagarnookl îşi întrebuinţase timpul lor.
CAPITOLUL VIII.
Exploraţinnile lut Diek. —Paza Canadianului.—
Bătătorii de tufişuri în consiliu.—întoarcerea Vulturului negru.—Eşirea din crăpături.—Scăpaţi.
Iu urma deciziunel luate, sad mal bine zis acceptate de comun acord, Dick luă o lanternă, îşi attrnă carabina de umăr şi plecă cu curagid, pentru a face inspecţiu-uile sale în cele trei escavaţiunl cari ÎI o-prise în cale; dar aceste escursiunl nu-I perdu attta timp cit socotise el; clte-şl trele erai! simple crăpături de 4 pină la 5 sute de metri adîncime fie-care, pe cari le străbătu într’o jumătate de oră. El se reîntoarse la tovarăşii săi fără ca să fie de loc descu-
IWFOKMAŢn
In ultimul moment ni se tele-grafiasă că şedinţa de eri a consiliului comunal de Galaţi a fost amînatâ, pentru că nici astâ-dată Malaxa n’a râuşit sâ adune numărul de consilieri ceruţi delege.
D. P. Poni a refuzat să asculte plingerile delegaţiunel celor 70 de profesori şi învăţători roinînl din Macedonia.
In acelaşi timp ministrul a refu zat să le achite lefurile pe cele 8 luni servite.
Eii a fost îngropat, din ordinul autorităţilor, copilul sufocat al d-ne! Maria dr. Steiner.
Coşciugul a fost pornit de la Morga oraşului.
Nici unul din membrii familiei n’a urmat carul funebru.
Eri a sosit la Galaţi un trimis al comitetului revoluţionar din A-tena, pentru a face o colectă între grecii din ţară pentru fondul re voluţionarilor din Creta.
«VoinţaNaţională «Gazeta) ii*au îndrăznit nici cri să vorbească de decizinuca-muşama a ministrului de interne în afacerea hoţiilor «le la Oalaţi.
S’au împlinit 8 zile «le la publicarea acelei «lecizinni
Eri s’a ridicat postul de jandarmi de la monâstirea Căldăru-şani.
Guvernul a pus in locul lor 2 agenţi secreţi, îmbrăcaţi ţărăneşte, ca să păzească pe I. P. S. Sa Mitropolitul Primat.
O delegaţiune de mal mulţi comercianţi fruntaşi din Capitală aO avut «(oul o audienţă la ministrul d. Canta-cuzino, căruia ’i-afl înaintat o adresă subscrisă de 40 de comercianţi, prin care cere să revisuiască concursul fotografic de la poliţie şi să reintegreze in postul sM pe vechiul fotograf romîn, d. Nicu-escu, care a fost înlocuit de d. Paul Stâtescu cu fotograful I. Spirescu de la Cpiscopie. Ministrul a promis delegaţilor că se va interesa de această afacere.
Cuibul «1-Iui Gogu «'aiitacuziiio
Ministrul de finance, d. Gogu Canta-cuzino, simte că lunile guvernului sunt numărate în urma prostiilor d-lul Sturza şi de aceea caută să-şi facă un cuib pentru zilele negre din opoziţie.
Cuibul l’a găsit în Huşi, unde are şi o rudă în persoana d-lul Calligarys; ră-mtne acum ca să-şl asigure acest cuib. Şi în acest scop, profitînd de faptul că are o rudă în localitate, vrea să creeze din judeţul Făleiu un paşalîc ă la Tecuci.
*
* *
Administraţia judeţului, precum şi a comunei Huşi se va da în stăpinirea d-lul Calligarys şi in exploatarea tutulor creaturilor acestuia.
D. Cişman, primarul oraşului Huşi, va fi silit să demisioneze în timpul cel mai scurt pentru a face loc d-lul Calli-garys.
Prefedid judeţului, d. Rallca, va fi de asemeni silit să demisioneze sau revocat pentru a face loc unul om de paie, unei fantoşe pe care o va dirigia după plac d. Calligarys.
*
* *
D. Gogu Cantacuzino, profită de faptul, că pe timp de 40 de zile e ministru de interne ad-interim şi s’a pus pe lucru.
In curînd vom vedea o serie de mişcări în administraţia judeţeană şi comunală, poate şi în magistratura din Huşi, mişcări reclamate de interesele e-ledorale ate ministrului de finance.
La I Septembre se va ţine concurs pentru ocuparea a 2 burse la şcoala de arte şi meserie a Stalului din Capitală Bursele se plătesc de judeţ.
La concurs se admit numai fii de ţărani.
In ziua de 26 Iulie a ars locuitorului St
I.	Banu, diu com. PopeştI-Couduratu, un grajd şi un hambar cu mal multe grîne. Pagubele cauzate se ridică la 1,600 lei.
*
* *
Tot în ziua de 26 Iulie aii ars 30 clăi de ovăz şi 2 de grîfl, arendaşului Const. Io neseu, de pe moşia Movila pendinte de com. Poenarl.
EDIŢIA a 3 a


■*&
(Serviciul Agenţiei Romine)
Viena, 2 August.
Corespondenţa Politică» reproduce sub toate rezervele o ştire care circulă în cercurile din Petersburg In general bine informate, caro zice că Ţarul şi Ţarina vor vizita Berlinul în călă toria lor.
Paris, 2 August.
La consiliul de miniştri ce s’a ţinut a Eliseu, d. Hanotaux a anunţai că ambasada Rusiei i-a făcut cunoscut în mod oficial că Ţarul Rusiei, primind invitaţia d-lul Felix Faure, va veni la j°urts la începutul Iul Odombre. Ţarul şi Ţarina, sosind din Englitera, vor debarca la Clierbourg.
Această vizită avînd un caracter oficial, guvernul îşi rezervă să ia toate măsurile necesare pentru organizarea serbărilor ce se vor da în onoarea suveranilor ruşi.
Triest, 2 August.
Kedivul şi soţia sa ai! sosit şi ml plecat la Iunsbruek.
Londra, 2 August.
Sesiunea parlamentară s’a închis printr’un discurs al tronului care zico că relaţiunile cu puterile continuă a fi amicale. Discursul vorbeşte de expediţia in contra dervişilor organizată pentru a relua tu favoarea Keuivulul teritoriul co se întinde laDongoIn.
Vorbind de afacerile din Creta, discursul re-levează că Englitera a observat o neutralitate strictă şi şi-a dat toate silinţele, pentru a a-jungo la un inodus vivendi acceptabil, atlt pentru creştini cit şi pentru musulmani.
Discursul reaminteşte evenimentele din ţara Matabelilor şi se termină prin enumerarea bi-lurilor votate.
SITUAŢIA JM TURCIA
(Prin fir telegrafic)
Constanlinopol, 2 August. Sultanul a primit lu audienţă pe baronul de Calice, ambasadorul Austro-Ungariel.
Atena, 2 August.
Mal multe bande de insurgenţi au plecat în Macedonia cu toată supravegherea guvernului şi întăririle trimise la graniţă. — Tesalia şi Epirul sunt liniştite in inod relativ.
Constantinopol, 2 August. Se desminte ştirea privitoare la o răscoală militară Ia Ianina.
TJjvte^5E
Crime—Delicte.—Accidente.—IntîmplSrî.
DIN CAPITAL,!
Contrabandişti şi hoţi de cal. — Agenţii poliţiei aii arestat astă-noapte pe iudivizii: Costache Radu, Ioniţă Pieiu, Ion Şerban, Oprea Păun şi Roşea Tudor, asupra cărora s’ai! găsit mal multe băşici cu spirt introdus de contrabandă şi cari aveai! cu dtnşit patru cal, a căror provenienţă ne puttnd’o justifica, se bănueşte că sunt de furat.
Hoţi prinşi. — Astă-noapte aii fost prinşi şi conduşi la arestul poliţiei indivizii Niţâ Militam şi Uie Petre Balsau, autorii furtului de 200 de lei făptuit suut acum câte-va zile In strada Grozăveşti.
DIN ŢARĂ
Moarte subită.— Se comunică diu Buftea că eri după amiazl muncitorul Radu Calis-trache de fel din Comuna Brezoaia, care fusese la lucru In Capitală, pe când se Întorcea acasă, a căzut de o dată în sosea între Chitila şi Buftea şi a încetat din viaţă.
Autorităţile afl fost avizate despre accest lucru şi aQ dispus transportarea cadavrului la spitalul din apropiere.
DIN STREINATATE
Dramă do amor.—Orăşelul Denain a fost teatrul unei sinucideri senzaţionale. O tî-uără fată, părînd a avea două-zecl de ani, intră zilele trecute Intr’un han din marginea oraşului şi ceru o cafea. Ea spuse femeii care o servise că venea din Douai la Denain pentru ca să ’şl vadă o mătuşă. Puţin timp după ce i se adusese cafeaua, nenorocita începu să strige : Ajutor, sunt otrăvită.
Proprietarul stabilimentului, văzlnd oribilele suferinţe a căror pradă era tînăra fată, alergă la farmacie şi cînd farmacistul o văzu, recunoscu într’insa persoana căreia cu uu sfert de oră mal înainte îl
jat; se aştepta la acest rezultat.
Nu era deci alt-ceva de făcut, de cât de a se întoarce înapoi şi de a pune în execu-ţiune partea ultimă din program. Dar Canadianul care încetul cu încetul reluase comanda caravanei, propuse ca să se amine plecarea pentru a doua cji dimineaţa ; deriziunea era înţeleaptă de oare-ce contele d’Entraygues era atît de obosit că n’ar fi putut să continue drumul, dar pe de altă parte această deriziune lăsa pe fugari în mina inamicilor.
Dacă Dick ar fi putut să bănuiască prezenţa lor în escavaţiunile subterane, este mal mult de cât sigur că el va fi dat semnalul de plecare cel d’întâl, chiar dacă n’ar fi putut înainta de cât foarte Încet după puterile tînărulul conte, căci cu băgare de seamă şi cu carabina în mină, lupta ar fi fost aproape egală, mal cu seamă faţă de teroarea pe care o răspândise el printre cel din tabăra inamică. Dar tocmai fiind-că ştia spaima ce toţi au de carabina lui, era departe de a putea bănui că emisarul invizibililor va avea cutezanţa ca să’l urmărească în subterane.
Afară de aceasta, cine putea să-I conducă ? Wiligo nu-I spusese că escavaţiunile erau necunoscute Dundarupilor ?
Era aproape zece ore seara din ziua a treia pe care fugarii o petreceaii in subteranele vulcanice. Cel trei tovarăşi al lui Dick dormeaii somnul grei! al oamenilor doborîţl de osteneală.
Singur Canadianul făcea paza !
Ora era solemnă, căci Ivanoviel, care se întorsese în bolta centrală, ţinea în acest timp un consilii! cu bătătorii de tufişuri. Era cestiunea de a se decide dacă uu ar fi mal bine să facă să sară şi al douilea tunel şi apoi să se retragă, de cît să stea a-tîta timp lu acele locuri, unde o mal mare
întîrziere putea să le fie primejdioasă.
—	Am pierdut deja prea multă vreme înraceste locuri, zise unul dintre cel mal sejioşi din bătătorii de tufişuri. Wiligo şi ce doul luptători al săi sunt scăpaţi şi puteţi fi siguri că el se vor întoarce cu forţe noul şi ne vor prinde ca pe nişte şoareci în cursă. Mă mir chiar că pînă acum nu ai! sosit, căci numai cine nu cunoaşte obiceiurile Australiene ar putea crede că el vor părăsi ast-fel pe Găuritorul de capete, care face parte din tribul lor.
—	Cui spui d-ta găuritor de capete? întrebă Ivanoviel.
—	Este numele pe care indigenii l’ali dat Canadianului acela blestemat, care este conducătorul inamicului noslru.
—	Să poftească, răspunse Ivanoviel, a-vem cu ce să ’I primim ; nu s’aă dat tutulor arme perfecţionate, pe cari indigenii nu vor îndrăzni nici o dată să le înfrunte ?
—	La cîmp deschis se poate, dar aci în mijlocul acestor subterane, unde de multe ori este greă să umbli, vom fi zdrobiţi de numărul lor cel mare ; şi apoi nu trebuie să uităm că el pot să se întllnească cu a-cel pe cari ii urmăriail şi atunci afară de Nagarnooki, ne vom găsi In faţa a patru oameni curagioşl cu cari o Să avem de luptat.
—	Nu suntem noi unsprezece, aproape trei contra unu ?
—	Se vede Că d-ta nu cunoşti pe Dick Canadianul. El bine întreabă pe oamenii ăştia dacă ar dori să se lupte chiar patru în contra lui.
Tăcerea care urină după aceste cuvinte, arătă lui Ivanoviel că bâtrlnul bandit îşi cunoştea bine maria.
—	Cu toate acestea, roluă şeful acestei bande singulare, lini trebue un semn de la contele d’Entraygues, arătind moartea lui;
numai ast-fel vă plătesc ceea-ce v’am promis.
—	Fie, zise banditul care luase cuvîutul In numele camarazilor săi, dar atunci nu văd ce ne împiedică, de oare-ce aţi spus că el acum se odihnesc, de a ne apropia de el cât se poate mal în linişe, sub conducerea Duiidurupulul care cunoaşte poziţiu-nea locului şi de a-I împuşca pe toţi în momentul când dorm ?
—	Iacă o bună idee, pe care o adoptez cu plăcere. Fiţi gata, mă duc să chiem pe Will-Menaeh.
—	Umblaţi repede; căci eh nu garantez nimic dacă peste două ceasuri vom mal ii cu viaţă aci. Fiţi siguri că Nagarnooki viu In pas forţat in ajutorul aliaţilor lor.
—	Timpul de a lua cîte va dispoziţiun
indispensabilej	I
In timpul acestui conciliabul, fugarii ne-ştiind ce complot teribil se urzeşte în contra lor, cedase insistenţelor lui Dick şi consim-ţise a se repauza puţin.
Canadianul a voit să dea ceFd’inUl exemplu, el se culcase pe o stîncă cu carabina în mină, însă i-a fost cu neputinţă să poală închide ochii. Cu sufletul Încărcat de pre-simţimînte triste, în faţa atîtor dificultăţi cari se iveai! la fie ce pas, începea şi el să creadă că uu va mal vedea lumina zilei... El se sculă ijji aşezat pe o bancă de granit, cu privirea pierdută în întuneric, el reflecta, şi după cum se întimplă In tot-de-a-mia, cind cine-va se găseşte în faţa unul eveniment însemnat, care-I pune viaţa în pericol, el îşi trecea pe dinainte rînd pe rlnd, diferitele fase ale existenţei sale, şi cu oare-care plăcere se glndea la timpurile copilăriei sale, lîngă lacurile cele mari din Canada, unde tatăl săO vina de obiceii! castorul.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
EPOC A
3
\
petreceri de vara
Caaino Pariaien. slr. Academiei.— Sim-bfttă 3 August, reprezentaţie teatrala Sn beneficiul d-lul G. Bozianu. Se vor juca piesele Dracul |i Ciobanul şi Floristele din Paris.
vluduse sare de măcris. Nenorocita amestecase otrava In cafea şi cu toate Îngrijirile ce i se dădură ea expiră In convulsi-unl atroce.
Ancheta ce s’a deschis imediat a constatat că fata se numea Gabrielle Corro-yer din I)ouai şi că, causa sinuciderii sale era amorul. Acum trei ani ea făcuse cunoştinţă cu un tînăr pe care ’l iubea mult şi cu care spera să se căsătorească ; acesta insă cu toate suplicaţiunile el nu voi să facă acest pas, In urma insistenţelor rudelor Iul. Ttnăra fată care-1 iubea cu pasiune, văzind că orl-ce speranţe sunt zadarnice, comunică iubitului său că ’şl va pune capăt vieţii şi părăsi oraşul spre a nu se mal Întoarce.
f Un spinzurat cure înviază.—Un incident extraordinar s’a petrecut săptămina trecută In Tunis. Vestitul şef de briganzi tunisienl, Mahomed ben Aed el Benzerti, fusese condamnat la splnzurătoare şi executat în con-diţiunile normale. După ce trecu timpul reglementar, funia fu tăiată şi dud ciocli voiră să-l Îngroape, el rămaseră Îngroziţi văzind cadavrul ridiclndu-se şi strigînd : «înainte de a mă Îngropa, omorlţi-mă !»
Această înviere produse un efect zdrobitor asupra mulţimii care o luă la fugă.
Comisarul central prevenit imediat, a dispus transportarea lui Benzerti la spital.
Se crede că condamnatul va vieţui şi în vederea acestui caz ciudat se speră că va fi graţiat.
împăratul Germaniei pictor.— Wilhelm al II-lea s’a Întors din excursiunea polară, ce a Întreprins, cu un 110O tabloîl lucrat de dlnsul, reprezentlnd artele şi industria o-crotite de armată.
Opera imperială a fost trimisă la Cassel, profesorului Kanckfuss, cu instrucţiuni din partea împăratului privitoare la executarea unor mici detalii. Peste puţină vreme tabloul va fi expus intr’unul din muzeele publice.
PRUNCUCIDEREA STEINER
ErI s'a lansat un mandat de depunere In contra D-nel Steiner, muma copilului omorît prin asfixie.
D-na Steiner, fiind încă bolnavă şi ne-putînd părăsi patul, este arestată la domiciliul săfi, unde este supusă la toate rigorile penitenciare.
Doul geandarml sunt postaţi la uşa bolnavei şi absolut nimănui nu-I este permis ca să comunice cu aroatata.
*
♦ *
Pe zi ce trece, toate cercurile sociale se preocupă mal mult şi urmăresc cu un viă interes desfăşurarea acestei a-facerl, care uimeşte pe toată lumea.
In mintea şi pe buzele tuturor se pun următoarele judicioase întrebări:
—	Cum se face ca o femee bogată, cultă, inteligentă, să procedeze cu atîta uşurinţă într’o împrejurare atit de delicată în care a căzut victima unei uşurinţe ?
D-na Steiner, este văduva mult regretatului Dr. Steiner, care era un eminent mamoş. Ea avusese cu dtnsul mal mulţi copil. E deci o femee matură şi încercată. Cum a putut ea concepe idea unei pruncucideri, cind îl era neapărat mal lesne să provoace un avort ?
—	Dar odată sarcina înaintată şi naşterea normală imposibil de evitat,— cum nu s’a gindit bogata doamna Steiner să plece din Bucureşti, pentru a naşte fructul păcatului departe de familie şi cunoştinţe ?
—	In fine, odată copilul născut aici, viu şi bun sănătos, în liniştea frumoasei şi izolatei case de pe bulevard, care era nevoia de a se gîndi la o pruncucidere, cînd averea îl permitea creşterea copilului fără griji şi greutăţi ?
Mister.
Părerea generală este că văduva Steiner, muncită de ruşinea păcatului săvîrşit, s’a izolat din ce in ce mal mult de lume, de rude şi de amici, de copil şi de a-mant, trăind singură şi neavind alt consilier de cît pre muma el, o femee bă-trînă, d-na Rosenthal şi pe moaşa Lust-garten.
In acest consiliu de trei... femei s’a ivit, probabil, ideea de a se face copilul dispărut, poate chiar Ia naştere. Dar împrejurările împotrivindu-se, copilul născut voinic, femeile s’aîi zăpăcit. Pruncul a fost repede îndepărtat din casă, dat pe mina unei doice, unde a fost asfixiat.
Rămine acum justiţiei să stabilească partea de răspundere a fie-căruia.
Este acum sigur că banii găsiţi la moaşa Lustgarten sunt averea el personală şi nu aparţineaţi de loc familiei Steiner.
Averea moaşei Lustgarten se socoteşte chiar la vr’o 30,000 lei.
*
* *
Fiul d-neî Steiner, studentul în medicină de la Paris, a sosit în Bucureşti. Un amic al nostru care l’a văzut, ne spune că l’a găsit foarte deprimat şi zăpăcit, neştiind bine de unde să ia lucrurile pentru a putea linişti pe nenorocita lui mamă, acuzată de o crimă a-tît de grozavă.
*
♦ *
Nici o contestaţie nu s’a ivit din partea nimănui împotriva actului medico-legal dresat de d-nil doctori Şuţu, Christea şi Stoinescu cu prilejul autopsiei cadavrului.
ULTIME INFORMATIUNI
Astă-zl s’a Înfăţişat înaintea judelui ocolului I procesul intentat de Perieţeanu-BuzăQ membrilor comitetului central al Ligel culturale.
S’a prezintat din partea d-lul Pe-rieţeanu d. advocat Şoimescu; cea-l’altă parte era represintată prin d-nil avocaţi Vişan şi Neniţescu.
Ambele părţi aQ făcut cereri de comunicare de acte şi judecarea a-facerel s’a animat pentru ziua de 19 August.
ErI s’a făcut la Galaţi căsătoria d-lul inginer Alexandru Brâtăşanu cu d-ra Emilia C. Ioanidi.
D. Mrazec, profesor universitar, a fost însărcinat din partea ministerului de domenii, să facă studii geologice asupra munţilor din Gorj şi în special asupra formaţiunilor carbonifere.
Escrocul Malaxa îndrăzneşte, si*^insulte în ziarul său, pe <1. N. Filipcscu.
1>. Filipcscu lipseşte <le mai bine de o lună din ţară şi nu se va întoarce de cît peste o lună. Obrăznicia hoţului de la Galaţi e deei căptuşită cu mişelic.
Atragem atenţia patronilor acestui neruşinat asupra purtării sale şi-i facem răspunzători.
Ministerul de interne a însărcinat pe prefectul judeţului Iaşi, să ancheteze unele neregularităţl comise de locoţiitorul de primar din laşi, d. Tăcu, cu pavarea unor strade.
S’a hotărit ca împăratul Frantz losef, cu ocazia vizitei, pe care o va face în Capitală, să facă o es-cursiune la Curtea de Argeş, unde va sta vr’o oră.
In aceasta escursiune Împăratul şi M. Sa Regele vor ti însoţiţi de corpul diplomatic, ofiţerii superiori şi alte persoane de distincţiune.
Ceî douî agenţi, secreţi, trimeşl de guvern la Căldăruşani în locul jandarmilor de pînâ acum, au ordin să urmărească necontenit pe Mitropolitul Primat. Dacă I. P. S. Sa vrea să iasă cu trăsura, treime să i-a pe capră pe unul din oamenii guvernului.
Un democrat răspîndeşte de vr’o două zile nişte ştiri, cari produc o vie senzaţie prin toate localurile publice.
După ce a lansat ştirea despre moartea d-lul Dr. Leonte, despre moartea unor alte persoane cunoscute, erl acelaşi nenorocit şi-a permis de a răspîndi zvonul c,ă d-nil Lascar Catargiu şi P. P. Carp aQ încetat din viaţă.
Ce rost are poliţia ? Oare agenţii d-lul Pavel Stâtescu n-ar putea pune mîna pe nebunul care lansează asemeni ştiri punînd în îngrijire familii numeroase ?
ErI s’au făcut la Rîmnicul-Viîcea alegerile colegiului al II al consiliului ju-deţian.
Afi fost aleşi dd: căpitan Filip Geor-gescu, I. C. Anghelescu, I. Bucşenescu, G. Grigorescu, I. Stănescu şi D. Stă-nescu.
Din 454 alegători înscrişi, aă luat parte la vot 309.
D. Grigore Chitic din str. Căluşel No. 63, ne aduce la cunoştinţă următoarele:
Fiind înşelat la cîntar de un măcelar, a reclamat Ia 12 Iunie secţiei 47. Comisarul a constatat lucrul şi a rămas să facă proces-verbal pentru darea în judecată a măcelarului. Aceasta nu s’a făcut însă nici piuă astă-zl, deşi reclamantul s’a mal adresat comisarului in cîte-va rîndurl. D. Chitic a reclamat în slirşit d-lul prefect al poliţiei, care a )us pe petiţiune rezoluţiunea ca însuşi «comisarul respectiv să cerceteze şi să raporteze»...
Frumoasă poliţie.
La 1 August s’a celebrat la ofiţerul stă-rel civile din Bucureşti, căsătoria civilă a d-rel Ana Bejulescu cu d. C. Ştoenescu.
CAZUL D-LUl MALAXACHE CULOSLU
Guvernul si d. Cnloglu.— Nllnnlin la Galaţi. — Transferarea d-luî Cnloglu
Guvernul şi «1. Cnloglu
Situaţia d-lul Malaxache Culoglu, a-micul şi protectorul excroculul Malaxa, a devenit nesuferită în Galaţi şi foarte delicată faţă de guvern. Norocul d-lul Malaxache e că are la guvern un om care-’l susţine din toate puterile, din-du-şi în zadar osteneala de a-l salva poziţia. Acesta e d. Gogu Cantacuzino.
Dar cu toate sforţările acestuia, nimic nu se mal poate face în favoru' d-lul Malaxache. Guvernul îl impută că întreg boclucul din Galaţi i-se dato-reşle numai Iul. Căci dacă ar fi fost om cu iniţiativă, dacă n’ar fi fost leneş şi dacă în loc să-şl petreacă vremea în chefuri la Măcin şi aiurea, s’ar fi interesat puţin de afacerile administrative, ar fi pidid cere anularea transacţiuni-lor încheiate de consiliul comunal din Gilaţl cu casa Georgi in Aprilie, şi a-tuncl nu s’ar mal fi creat o situaţie atît de gravă pentru guvern.
Situaţia In Galaţi
Acum şi guvernul s’a convins în fine, că d. Malaxache Culoglu e cu desă-vîrşire incapabil şi nu poate îndeplini absolut nici o funcţiune administrativă.
S’a convins de aceasta chiar şi d. Malaxache Cnloglu şi vrea acum s’o dreagă cm orl-ce preţ.
D-sa ştie cit de nesuferită situaţie şi-a creat în Galaţi prin indolenţa-l orientală şi prin protecţia provocâtoare, pe care a acordat’o Iul Malaxa, şi văzind că n'are şanse să capete un post mat bun de cU cel pe care-1 ocupă,— acum caută să îmbuneze deputaţii şi senatorii liberali din localitate, invitîn-du-l la cUe un chef şi invUîndu-se el singur la masă cînd la d. Zorilă, cînd la d. Cavalioti, etc.
Dar, păcatul din fire n’are lecuire. Malaxache Culoglu nu e capabil să poată îndrepta o situaţie pe care el însuşi a înveninat’o atît de răii, în cit aceia pe cari azi îl linguşeşte, aii hotărit erl să ceară guvernului revocarea Iul.
Transferarea d-lni Malaxclie Culoglu
Guvernul îşi dă perfect seama de situaţia din Galaţi şi de absoluta incapacitate a prefectului său. Şi forţat de situaţie a disolva cît mal curînd consiliul comunal, se teme grozav ca nu cum-va rămînînd Culoglu prefect, viitoarele alegeri comunale să se sfîrşectscă cu o lovitură zdrobitoare pentru adunătura colectivistă din localitate.
Pentru a evita o eventualitate atît de tristă, guvernul e hotărit a sacrifica pe Malaxache, transferîndu-l la o altă prefectură mal puţin importantă, unde nu e mare nevoie nici de capacitate nici de activitate şi unde situaţia electorală e condusă de un colectivist de speţa Iul Săveanu.
CUTIA CU SCRISORI
Buzău 1/13 August 1896 Stimabile Domnule Director!
Am citit în onor d-v. ziar No. 216, din 30 Iulie ert., şi cele publicate sunt [adevărate relativ la societatea de asigurare «Unirea».
Basat pe imparţialitatea d-v., ’ml permit a vă ruga să bine-voiţl a da publicităţel, arătiud şicanele ce mi se fac de către societatea «Unirea» prin agentul el d. David Labin, care sub fel de fel de pretexte nu ’ml achită suma de lei «2771 bani 40» ce mi se cuvine drept lichidare a grupei anului 1896 din care şi eu sub-semnatul fac parte.
Scrisoarea Direcţiune! societăţel «Unirea» sub No. 1638, încă de la 27 Iulie st. n. ’ml comunică să mă presint agentului el din Buzău spre a fi imediat achitat.
Făclnd toate după cererea Direcţiunel şi presiutlndu-mă la agenţia din Buzău In ne numărate rîndurl, d. agent mă amină din zi în zi cu plata spuHÎndu-ml că nu are bani în casă, nu ştiu cu ce drept mi se poate ţinea suma de lei 2771 bani 40 care după tarif trebuie să fie de lei 4000, şi In caşul cel mal răii de la 2800.
Cheltuelile ce le fac cu venirea mea de la ţară, distanţă de peste 40 ehilometri.’şi In timpul muncel, dovedeşte plnă la eviden-ă că numitul agent David Labin care e înconjurat Încă de trei conslgen de al săi, caulă a mă şicana prin amînărl, ca ast-fel să-şl poată Îndeplini scopurile sale.
Oare putem zice că această societate e Înfiinţată de Romînl ?
Oare prin ast-fel de mijloace această societate ’şl-va putea ajuuge la scopurile el ?
Ruşine Îmi vine ca Romln etnd văd uu personal întreg a unei agenţii că e compus numai din străini şi nu pot simţi conştiinţei mele ca să zic că e societatea roniî-nească.
Vă mulţumesc dinainte şi vă salut cu toată stima,
I>. Răduleacii
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
Domnii abonaţi a cărora abonamente ex-)irâ la 1 August a. c. slnt rugaţi ca piuă a acea dată să bine-voiască, In caz de re-Inoirea abonamentului ce afi, să înainteze costul pentru a nu suferi vre o Intlrziere sad Intrerupţie a ziarului nostru.
Hnnyadl Jinos ‘tST
Cea mai bună. din apele purgative
A se cere eticheta purtind numele „AndreaS Saxlehne? £2-16
Această apă naturală se vinde în toate drogueriele, farmaciile şi magasinele de Col r.<r, e
Neliimb şi vîml eftiu
CIIIPAB
«iHi-Ăit	nni'Âii
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubiner safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de arLă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. d-lor cerere mă voiţi prezenta la domiciliul La cumpărători şi vinzătorl.
BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE EEON WEISSBLUTII
Bucureşti, — strada Carol I, No. 20
vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul ineO in tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate Sn aur şi argint, eu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perl-.), etc.
Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate
Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.
Mare depou «le ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor.
Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă.
Ateier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.	89
NOUL PENSIONAT DE BĂEŢI
Al Coinunităţei Germane Evan-gelice «lin Bucnrcsci
STRADA LUTERANĂ No. 14
Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va fi administrat de o comisiune specială aleasă din sinul comitetului general al comuni-tăţel. Cu direcţiunea institutului e Însărcinat d. Pastor dr. Eugen Filtsch.
Y Personalul conducător intern e compus: 1,. Dintr’un inspector, căruia, în prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori cu titluri academice şi un institutor cari supraveghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor încredinţa.’
Acest pensionat stă in nemijlocită legătură cu şcoala noastră evangelico-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are : o cîasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale.
In această şcoală reală se învaţă limbele : germană, romînă si franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ.
In această şcoală vor învăţa elevii pensionatului nostru.
Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat într'o posiţie cît se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de inîn-care şi de băl, corespunzînd pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentru recreatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, nelipsind nici aparatele de gimnastică.
După virsta elevilor, taxa anuală a pensionatului variează între 600 pină la 1000 lei, pentru interni, şi 230 piuă la 400 lei, pentru seini-interni. Taxa se va solvi în rate trimestriale.
Prospecte se pot primi în mod gratuit do la domnii administratori al pensionatului, precum şi de ia diferitele oficii parochiale evangelice din provincie.
înscrierile elevilor se primesc cel mult piuă la 15 August a. c. (stil vechiu).
Pentru comisiunea administrativă pensionatului de băeţl al comunităţii, evangelice germane din localitate Păstorul dr. EUGEN FFLTSCH Strada Luterană No. 12 311	20—12
"INSTITUTUL LICEAL DE DOMNIŞOARE»
IUN BRĂILA
Cursuri primare, liceale clasice şi reale, inferioare şi su-perioare, preparaţii de bacalaureat:
Cursuri foarte îngrijite de limbi străine : francesă, germană greacă, engleză şi italiană.
Arte de plăcere: Musiea vocală şl instrumentală, desem-nul pictura şi dansul.
Cursuri speciale de lucru de mînă şi croitorie.
Programele studiilor sunt identice cu acelea ale statului, şi cursurile sunt predate de profesorii şcoalelor statului (primare şi glmnasif) iar limbile străine şi artele de profesori şi maeştri speciali cu reputaţie stabilită.
Se primesc eleve interne, semi-interne şl externe.
înscrierile îneep la 25 Vugust.
INSTITUTUL SCHEVITZ-THIERARI
Bl Strada Scaunelor 51 Fondat in anul 1847 Invăţămmtul primar şi secundar
Local foarte sănătos, în centrul Capitalei, transformat cu totul după cerinţele hygienlce moderne. Dormitoare, sofra-geril si clase spaţioase şi bine aerisite. Sală mare de gira. mistică cu toate aparatele trebuincioase. Calorifer ras-pindind prin (oală casa o căldură egală şl temperata.—Sală de băl ou un maro basin de 20 metri patraţl, cu duşi şi aparate de încălzit, precum nu există nici într’o altă şcoală a ţărel.
Studiile după programa Statului.
E.ramcnete ia scoatelc publice.
inrătămintul llmbelor franeexă	ger nunta.
Munica rot ata al instrumentală.
Personal didactic des.
îngrijire părinţeaseă. Medicul şcoalet d. Dootor Kremnttz looueşte în proprietatea Stabilimentului.
Iuxtitutiil «Hclievit* Therrin» n’a avut nici o dată nevoie de reclamă. Succesele dobindite de la fudaţiunea lui, numărul cel mare do oameni însemnaţi în ţară cari aă primit instrucţiunea lor primară şi secundară in acest institut, resultatele satisfăcătoare obţinute la examenele publice, numărul elevilor din ce îu ce mal mare sunt pentru «In-ni it ii tul Sclicvitz-Tli icuri ii» laudele şi reclamele cele mal Ixine.
înscrierile se vor primi de la 12(24 JJugust.
Cursurile vor începe la 1 Septembrie.
144	27- 12
nr. YMAJNŞilJ
Maladii de copil şi interne
După o practică îndelungată în clinicele de (’vitii şi fiMcrnr de la Facultatea 'de Medicină din Paris, intorcindu-se s’a stabilit Calea Moşilor 51*.
Consultatiunî de la 1-3 şi de la 6-7 p. m.
153	15-9
LICEUL MODERN
DE BĂEŢI	i
BucurescI, Calea Victoriei No. 190
SUB DIRECŢIUNEA
D-lor dr. M. BRANDZĂ şi G. C. DRAGII
Cursurile primare şi liceale ale anului şcolar 1896-97 vor începe la 8 Septembre 96 cu următorul corp didactic:
I.	Curs liceal
1.	Preotul Kimcon Popcsoii, (dr. în theologid, prof. la şcoala nor. de Jnstit.) va preda religlanea şi istoria cl. IV-a.
2.	Th. D. Speranţa, (dr. in litere, prof. la şcoala normală de institutori) 1. romînă cl. V, VI, VII.
8.	Gcorgre A<laiiic«cu, (licenţiat în litere- prof. la gimnastul «fineai») limba romînă clasa VI, VIL
4.	Enlii Bftlteuiiii, (lic. în Ut.) limba romînă clJ-IV.
5.	G. €. Drag/u, (licenţiat în Utere, prof. la liceul «La-zăr») filosofla clasa VI—VII.
6.	Lazăr .Sal «cuini, (dr. în Utere. prof. la şcoala normală superioară) limba latină clasa V—VIL
7.	Gfi. Pop, (dr. în Utere, prof. la liceul «Mlbal Bravul») limba germană olasa V—Vil.
8.	Marin* Şuincimu.flr. în lit.) limba germană cl.Ţ—VI.
9.	Ton (I. Georgian, (licenţiat în Utere, prof. la Uceul «8f. 8ava») istoria olasa V—VII.
10.	St. Milinilciinti, (licenţiat in litere, prof. la liceul «Sf. Sava») limba elenă clasa V—VII.
11.	X. Fol ren jj, (licenţiat în litere, profesor la gimnastul «Şincal») limba elenă clasa III—IV.
12.	D. GeorifeNcn. (licenţiat în litere, prof. la liceul «8f. Sava») limba latini cl. I-H.
13.	I>. M. Popescu, (licenţiat în lit.) 1. latină cl. III şi IV.
14.	Al. Igmat. (absolvent al facultăţel de litere) istoria şl geografia I—IV.
15.	Alccu Demetresen, (licenţiat în litere, prof. la liceul «f. Sava») 1, francesă, cls. V—Vil.
16.	Ncrvn Hori om, (absol. în Ut.) 1. francesă clasa I—IV.
17.	Kouet «ic Ceresncs. (licenţiat în litere) pentru oon-versaţia franceză clasa I—VII.
18.	M. liriuzn, (d-r. in ştiinţele naturale, prof. la şcoala normală de institutori) va preda se. naturale.
19.	St. Corchoas, (d-r. în chimie) sc. fisieo.
20.	Mol Im» PetroKCii, (licenţiat în şciintele flslce-obi-mice, prof. la gimnaziul «Şlncai») Sciinţelo nslce.
21.	VI. C’osftcescn, (Ucenţîat în matematici, prof. la şcoala normală de institutor!,), matematica clasa V şi VI.
22.	I. Ghihaldan, (licenţiat în matematici, prof. la liceul «Mateiu Basarab) matematica clasa VII.
23.	G. PopcNou, (licenţiat in matematici, prof. la gimnaziul Cantemir Vodă) matematica clasa I—IV.
24.	G. A. Morţii ii, (licenţiat în drept) Dreptul şi Economia politică la clasa VII.
25.	M. Fodrcanii, (d-r. în medicină) Higiena.
26.	1>. lom-sdi. (prof. la Uceul «Lazăr* Şi şcoala normală de institutori) gimnastica.
27.	I>. Gcorg/CMcn, (prof. la gira. ‘«Cantemir» desemnul. 28.1. IlnutiirNCii, (prof. lagim. «ŞlncaX») musiea vocală. 29. <2. Molanii, fprof. laşe. nor. de iust. lucrul manual. Profesori preparatori î A. Scribnn, I. Odor, absolvenţi Al facultăţel de litere, pentru 1. elenă şi 1. latină A. Alpern, licenţiat in matematic) şi elev la şcoala 4© poduri, I. Ma-oarie, aiev la poduri pentru matematici.
II.	C’urN primar
1.	C. Niivnleacn, (absolvent al şooalel normale Carol I) va preda cursurile in romînesce la clasa I—II.
2.	I. Nnccdon, (absolvent al şc. norm. din Galaţi) cursurile în romînesce la ol. III.
3.	Ion C. GnlcMcn, (fost director de şcoală primară;
cursurile în romînesce ale cL IV.
4.	Et. Oehl, (profesor brevetat din Franţa) pentru conversaţia fJanceză.
5.	8t. Gnllin, (absolvent al gimnaziului din Cernovilz şi licenţiat în teologie) pentru conversaţia germană.
6.	Jnarcz Movilă, (institutor, absolvent al conservatorului din BucurcscI) pentru vioară.
7.	G. Molanii, pentru lucrul manual.
8.	I>. Ionescu, pentru gimnastică.
9.	A. Pop, licenţiat în theologie, sub director—
Medic al iuMtltiifulni dr. Thonieucu, medic primar la spitalul de copil şi profesor de clinică infantilă la Universitatea din Bucureşti.
înscrierile se fac cu începere de la 20 August, în toate zilele, între orele 9—12 şi 3 — 6 la cancelaria direcţiunel, în localul «Liceului Modern», Calea Victoriei, 190, Bucureşti.
ŞCOALA NOUA
INSTITUT DE DOMNIŞOARE
Bucnrescî, Strada ArmeneascK 1 Directoare: l>-na E. S. Negoencn
Direcţiunea aduce la cunosdnţa onor. părinţi că :
1)	De la 1 Septembre viitor va funcţiona în acest institut. conform noutuVjrcgulament pentru şcolile private (Mon. of. No. 74, din 4 Iulie a. c.)—pe lingă cursul liceal, facultativ şl primar,—şi o secţie froebeliauă cu grd-dind de copil, după cererea mal multor familii.
2)	Elevele acestui Institut, mulţumită zelului deosebit al unul corp didactic încercat, ati reuşit ou distincţie la examenele de finele anului, atît în institut cît şi la şoollle statului; din cursul primar, în sesiunea de Malu, s’aii prezentat 5 eleve Ia concursul societăţel «Tinerimea Romînă» şi toate 3 aă fost premiate; din cursul secundar 2 eleve ort reuât la concursul color 5 burse vacante do la şcoala normală deinstitutoaro ; iar absolventele cursului liceal prezentate la bacalaureat în număr do 13 ort reuşii ţoale la îus orls şi, pînă în prezent, şi la oral.
Un anunţ special va comunica la timp lista corpului didactic pentu anul viitor şi ziua începerei cursurilor.
Pentru înscrieri şi ort-ce alto Informaţi uni a so adresa de acum la sediul şcoalel, strada ArmeneascăNo. 1 Bucureşti.
148	28-7
Jjfofel PAPURII
LACUL-SĂRAT
120 CAMERE BINE MOBILATE
Situat la cea ina! frumoasă şi favorită posiţie. In faţă de parcul Statului. In apropiere de stabilimentul de băl şi de staţiune-tramcareior şi trăsurilor. Serviciul prompa şi preţuri moderate. Restaurant de I-a ort dine, bucătăria franceză şi romînă. Sala de spectacole şi grădină. Sesiu lea băilor începe de Ia 1 Maiu. Intre alte înfrumuseţări şi îmbunătăţiri, este de notat că atit şoseaua cit şi staţiunea afi fost canalizate ; aşa că şoseaua, parcul şi staţiunea vor fi stropite de mal multe or! pe zi, iar în staţiune se va distribui apă filtrată.
Ori ce cereri a se adresa la proprietar :
Calea Regală No. 31, Brăila.
152	15—io
BICICLETE ORIGINALE QUINTOfl
Ultima perfecţiune, Cap d’oporS de primul ordin calilutc neîntrecută piuă >iMtă-zi Garanţie 4 ani, Preţuri scăzute Cereţi catalogul gratis pe 1896 la IRONII)* PIOKlitMVSKY BUCUREŞTI, Grand Hotel de France 150 vinzare fu rate miei 10—9
Doctorul I. Ch Xtadovici
de la facultatea de medicină
1>IN 1*4 KIS
dă, pentru restul verii, consultaţii la Sinaia. Vila Radovici Lulea Predeal 12. 157
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
OŢEL
K1TIER
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
CĂLIT compus patnte C NGREAVE
KVAiX HRIBII* şi MXPAk«IKII,
•s.
Hi a mai multor autorităţi diu ţarăj
Acest oţel a fost încercat tn arsenalul flotilei din Galaţi şi de| mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzinei din Knglitera, a căror certificate le posedăm.
Dflaliurl, preturi corente şi certificate se trimit după cererii gratis şi franco.
2	Reprezentanţi şi depozit general (100—98)
I. DIMOVIUI A C-ie Bucureşti, str. Doamnei, 24	Brăila, calea Regală, 6
VINTURATOARE
JofPLOSULTM"
cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site
WA'WmtoW & YOUELL
14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca)
— Bucureşci —
(16-14)
Cea mai reuiunită
FABRICA DE PARCHETE MASIVF
IN ROMANIA
SPECIALITATE
Parchete americane şi de lux
Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial
TÂMPLARIA MECANICA
Pentru mobile şi binale ; edificiurl publice şi autorităţi
Vânzare de lemnărie
Cel mal asortat depozit de lemnărie uscată DUŞUMELE ŞI PERVAZURI
LEMNE DE FOC
tăiate şi despicate
Exploataţii de Păduri
IIUCIIEIS şi
27 SOSEAUA BASARAB 29 BUCUREŞCI
25-16

PLĂCI DE STICLĂ CU INTREPUNERI DE METAL
7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCUREŞCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb do monezi.
1896
		Cump.		Vîud	
4°/o	Rentă AniorUsabilă. . .	1>6	V»	87	V»
5o/o	» Amortisabilă. . .	100		100	
0*/o	Obligat, do Stal (Cov. R.) .	(01		ioi|o,	
&‘7'o	» Municipale din 1S83	94;5/.		95 ,*/«	
5»/e	» > » 1890	95	.«	96	7«
8®/o	Scrisuri Funciar nurale .	91	*/.	92	
5«/o	» » Urbano .	88	_	88	v«
5«/o	» » » Iaşi.	82		82	V»
	Acţiuni Banca Naţională.	1640		1650	
	» » Agricolă .	205		210	—
	» Dacia Romiuia asig.	435	—	440		
	» S-tea Naţionala asig.	450		460	—
	S-lateade CojstruetiunI .	175		180		
	Florini valoare Austriacă.	2	II	2	12
	Mărci Germane ....	î	23	1	25
	Bacnote Francezo . . .	100			101		
	» Italiene. . . ,	89	—	93		
	» ruble hîrtie . .	2	68	2	70
Imprimarea cu m aşi nete dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cţe, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM-
MARE DEPOU
Burlane de Basalt,
’I'EVE I>E PLUMB,
FER ŞI TUCIU
Fortu.nl ele clnepă şi cauciuc
Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băT, tout ă l’ăgout, gaz, etc. la
HMS 8IAHT
BUCUREŞCI, STR. B1SEBICA AMZI, 14. - BUCUREŞCI
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L'EBOUT
Si pentru încălziri centrate
(100 -48)
Ohaipahe IOYEN & CIE Besis
Represeţttanţ pentru Romînia A. JPJEUDM ASTN” Bucureşti.
20-5
BEDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 3.
Intiiul institut de plasare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă inşii-tutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este în corespondenţă cu streinătate.
M-me Bandan
Aleea Carmen Sylva
alăturea cu Clsmcgiu
25-24
CONSTANTIN CEKNESCU
Fost procuror pe lingă tribunalul Ilfov
GRIGORIE CEENESOU
Licenţiat in Drept
ADVOCAŢI
Cale Plevnel, colţul bulevardului Eiisabeta
P-
BUCSURUSCSI
No. 280 — Calea Moşilor, — jo. 280
Recomandă
L000 MOBILE
cu aparat de ars paie fi orl-ce combustibil
TREERATOR!
Sistem şi construcţiunea noă de tot pentru 1896 atît Locomobile cît şi Treeri-torî sunt cele mal bune şi cele mal renumite <Ln fabrica D-lor
Ransomes, Sims & Jefferies.
aJPlP®
mmm-
In sfirşit recomandă -i fabrica sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sistematice, Batoase de porumb, Morişco, Grape de fier şi toate reservele pentru Looomo-bile si Treerătort.	65	25—25
Rucurescl.
poleite, argintate, smălţuită, cu alb sati negru, pentru firme şi galantare neîntrecute la frumuseţe şi lustru.
Mostre şi preţuri de ambe anlieole, se pot cere de la representanţil:	Societate!
pe acţiuni pentru Industrie de sticlă fost Friedr. biemen» Nensatll; Fllbagen; pentru Bucureşci I. Viten*, Strada Academiei No. 4.
94	pentru Provincie: L. Behrmanu & Sonz, Galatz.	3—3
PATRIA
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION
Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smirdan No, 15
Societatea * Patria* se recomandă pentru
ASIGURĂRI ASUPRA YIEŢEI
pentru cas de moarte, aseciaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel preinieler la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, Indemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospeete a se adresa la Direcţiune şi Ia agenţiile din ţară
Representanţa generala pentru Bucureşti strada 15	Lipscani No. 23 (Mânu cu tel)
(sticlă, de sârmă, patentată)
de 548 de ori mal resislente de cit sticla de îuvelilorl ordinară (sticla tubulară) şi extraordinar de sigură contra focului, să întrebuinţează mal ou deosebire pentru inveli-toure şi duşumele luminătoare pentru magazine, fabrice şi pivniţe unde a fost deja foarte mult întrebuinţate şi a dat dovezi de succesul cel mal strălucit.
E incomparabilă cu sticla de siguranţă la bydrostate (arătătoare de apă) la maşine de aburi.
Litere patentate din sticlă stănţuită
COMPANIA GENERALĂ
Conducte de apă din Liege
SUCURSALA UOMANIEI
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37
Au fuil transferate Calea Griviţel 22, Bucureşci
Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucureşci
Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru
R.-SaRAT şi SINAIA
Execuţi tot folul de lucrări de distribuiri de apl pentru administraţii şi particulari
FÂNTÂNI, LAVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂI, APOMETRE Mure depou de tuburi ţi aparate pentru acest gen de lucrări
Afacerile sunt tratate direct in Biurourile noastre sau prin in terniediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului.
Inginerul, Director al Lucrărilor
L.	BONKET.
27	50- 29
aunMHnniBSBBHBH
MSUON I
Maşine agricole şi industriale
Bucureşci. — Strada Smirdan, 35. — Bucureşci
Locomobile şi Treerătort
TREERATOARF. cu MANEGIUBI
pentru 2 şi 4 cal, treerînd 6—10 chile pe zi.
Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb
Pluguri premiate la Concursul din 1895
Motoare pentru petrol
Căi ferate înguste şi Ferestrae mecanice
Case de bani engleze şi germane
Curele de transmisiuni
Bumbac pentru şters maşini
UloiurI minerale ruseşti şi amoricane
Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta
Sfoară do manilla engleză
OObaui Kilogramul
(50-491
APA MINERALA „MIRCEA”
IAŞI-COPOU
Autorizată (le Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895.
Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentindu-se de mal mulţi d-nl doctori, satl constatat pînă acum că, vindecă : boalele de stomac]), dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-cliulul şi intestinelor, congecUele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli.
Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-clico şi Vandorl), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj >
A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri 1 D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit Iu capitală la d. Zobel bulevardul Eiisabeta, 43.
50	______________________(100-491
JB.	fWOMiWW
Studii şi întreprinderi
BUCUREŞCI
3.—STRADA SF. DUMITRU.—3
--------
Cel mai' mare deposit de toate articolele technice
Tutuu i de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de clnepă pentru Vin şi Grădinl\ Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură SC Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur 'Vq Cauciuc şi Asbcst toate articolele.
— Arinnture de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balata.
— Macarale, Vârtejuri şi TroliurI — Maşine şi unelte de tot felul.
Table «le fier, negre plumbate, galvanisate şi de zinc. \ — Oţel turnat englez şi Bcssemer. —
ATELIER
de reparaţie de orî ce fel de maşine
81 1
FABRICA
de objecte do fier şi alamă pentru | constrncţinni de
oase.
50-
21
—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3.
www.dacoromanica.ro
Higiena dinţilor şt a gnrel
Medalie de aar, Ylona 1883; Medalie de argint, Bucureşci 1893 ; Medalie de bronz, Paris 1898.
Autorisat de consiliul de h igienă fi salubritate publică.
DENTAI^INA
Esenţă pentru gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale doctorului S, I0NTA
Sunt două dentifrise recunoscute în ţară şi tu străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi* gienel gurel, dindu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul : un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposite : Ia Iaşi la Farmncia Fraţii Konya ; la Bucureşci la Farmaciile F. W. Zilrnor, şi F. Brnss ; la Droguoria I. Ovessa şi la Parfumeria BStella‘.
92	(25-111
La Typografia «Epoca» se vinde hîr tie maculatură cu 45 bani Kilogramu în pachete de 10 kilograme.
ATELIER DE LACÂTUŞERIE
şi pentru
— COJVSTItUCTMMVE UE EMEIi —
S. MAUlw
— Strada, Isvor, No. HO Bucureşci —
efecluiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Forostre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
gpeialitnte florărie, acre, gradine ne earuâ, pavilioane în fier etc. ete,
Primesc comande pentru Provincie:
— Preturi HfEoăcralc —
89	100 -02