SÂMBĂTĂ, 3 AUGUST 1896, SERIA IL—ANUL II, No. 220. NUMĂRUL 10 BANI Ediţifiiatreia ABONAMENTELE încep ia 1 şi 15 ale fle-căreilunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; in streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » » 25 * l’rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8—8TRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL 10 BANI ARimCIlIBILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia » »» III .... . 2.— lei » » * » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindull Cn numii rochii 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI - No. 3 IZGONIREA PREFECTULUI P0LITIEI.-F0CUL DIN ALEXANDRIA VIZITA ÎMPĂRATULUI AUSTRIEI Sa pare că d. Sturdza vrea să se folosească de bunele noastre re-laţiunl cu Austria, pentru ca din-tr’un merit ce nu-I aparţine, să tragă un folos pentru posiţia sdrunci-natâ a cabinetului săO. Este dar nevoe să amintim încă o dată că anunţarea visitel împăratului Frantz Iosef, a însoţit invitarea Regelui nostru la serbările de la Porţile de fer şi a determinat călătoria Regelui Carol; tot o dată diplomaţia austriacă a voit să dea o însemnătate deosebita Ro-mîniel faţă cu cele l’alte State balcanice în situaţia actuală a politicii orientale. Nici asupra actului de curtenie a împăratului Austriei, nici asupra fasel celei noul a politicii serbo-bulgare, nici asupra relaţiunilor mal vechi dintre Romînia şi Austria n’a avut şeful departamentului externelor nici o înrîurire. Cel mult, dacă ar fi atîrnat lucrurile de voinţa d-lul Sturdza, am fi avut o ruptură de relaţiunl cu Austro-Un-garia acum doul ani. Să poate chiar afirma, că dacă politica noastră externă ar fi fost înriurită de insipiraţiunile d-lul Sturdza, saQ dacă partidul conservator ar avea în oposiţie atitudinea opo-siţiunel liberale de acum un au, împăratul Austriei n’ar fi călcat pe teritoriul românesc. Dacă guvernul conservator ar fi îmbrăţişat politica preconizată de d. Sturdza, dacă guvernul nostru ar fi afirmat, cum zicea şeful actualului cabinet, «că pericolul nu mal e astă-zî din spre Rusia, ci din spre Austr o-Ungaria» şi dacâ s'ar fi adus la îndeplinire programul de la Orfefl, nu numai că împăratul Austriei, dar nici ministrul Austro-Ungariel acreditat pe lângă Regele Carol, n’ar fi oaspetele nostru. Dar tot o dată să cercetăm care ar fi situaţia, dacă în locul conservatorilor ar fi liberalii în oposiţie. In această privinţă rugăm pe d. Sturdza să ne răspundă prin organele sale, cum ar preţui atitudinea noastră dacă pentru primirea împăratului Austriei am întocmi următorul program: în ziua sosirel împăratului o întrunire publică ar fi convocată la Orfeu, acolo s'ar citi discursurile rostite altă dată de actualul preşedinte al consiliului, zidurile Capitalei s’ar acoperi cu afipte pe cari s’ar citi declaraţiu-nile d-lul Sturdza asupra cestiuoel naţionale, Liga şi studenţii ar face demonstraţiunl înaintea Palatului şi apoi s’ar rosti discursuri iriden-tiste înaintea statuel lui Mihaia Viteazul. Crede oare guvernul că cu un asemenea program de recepţie, Împăratul Austriei s’ar expune să vie în Bucureşti? Dacă guvernul nu are nici o înrîurire asupra actualelor împrejurări din politica externă, crede el că nici o înrîurire nu are atitudinea noastră? Crede d. Sturdza că nu are nici o inlluenţă purtarea unul partid, care de şi rănit adînc în sentimentele lui din causa prigonirilor ce suferă romînil în Jn-garia, ştie totuşi să nu piarză din vedere condiţiunile generale ale politicii noastre externe, cuftoaşte îndatoririle de curtenie ce ’i se impun faţă cu un suveran care e oaspetele nostru şi ştie să înfăţişeze naţiunea noastră ca un popor ajuns la majoritate şi stăpîn pe sentimentele sale? Credem că nici d. Sturdza nu va cuteza să afirme aceasta, şi îl rugăm în consecinţă să bine-voiască a pune streajâ pornirilor presei sale şi să se închine îuaintea unul partid care ştie să facă să predom-nească asemenea sentimente. Datoria noastră, în aceste împrejurări, se mărgineşte a fi interpreţii a părţii din opinia publică pe care o represintâm, arătînd atît în afară vecinilor noştri cît şi miniştrilor ce azi ne represintă, întinderea avantajelor ce pretindem, în schimbul în-semnătăţel ce a căpătat’o Statul nostru. Prin puterea noastră militară, dar mal ales prin poziţia noastră geografică, Romînia e azi cheia cesti-unel orientale. Isolarea noastră, face din noi ce-I drept cu preţul celor mal mari primejdii,— singurul rea-zim al politicei triplei alianţe, şi chezăşia păcel Europei. Suntem dar în drept să pretindem ca însemnătatea ce trebue să ni se dea şi foloasele la cari avem drept şi menajamentele ce putem reclama pentru noi şi pentru fraţii noştri, să fie măsurate după importanţa ce o avem şi după pericolele la cari ne expunem. Cu aceste sentimente, cari suntem încredinţaţi vor găsi o interpretare pricepută în patriotismul şi mîndria Regelui Carol, întîmpinăm vizita împăratului Frantz Iosef. In schimb pretindem să impunem liberalilor, respectul ce aceasta atitudine trebue să impue. Drept urmare le interzicem a ne trata ca şi cînd am fi liberali-naţionall. Partidul liberal n’a ştiut nici odată să se înalţe pînă la asemenea sentiment, şi n’a ştiut nici odată de cît să exploateze în folosul intereselor sale cestiunile exterioare. Altă dată, acest partid căuta să se impue, în politica internă, prin desordinele de stradă ce înscena în opoziţie şi prin făgăduiala servilismului sâQ în schimbul chemării sale la putere. De cînd ameninţările lui nu mal au nici o înrîurire în politica internă, el a transportat vechiul sistem în politica externă. Ca acela care zicea «voiţi şti cu această spadă să apăr instituţiunile ţăreî şi la nevoe cu dînsa să le distrug » el s’a înfăţişat ca partidul capabil să e-xalte şi să împingă la exces sentimentele patriotice şi la nevoe să le nimicească. In oposiţie partidul libera] să arata drept o primejdie în cestiunea naţionala. La putere el să oferă a fi instrumentul de prigonire a celor pe cari el însuşi i-a exaltat. Foloasele ce i-a pricinuit pentru o dată această atitudine (căci altă data liberalii nu vor maî cuteza a rosti măcar cuvîntul de patriotism) le-aii dobîndit cu preţul considera-ţiunel lor. Noi, cari nu vînăm asemenea foloase, pretindem a impune respectul ce-1 datoresc chiar adversarii atitu-dinel noastre. *** O nenorocire groaznică a izbit peste 2 sute de familii din Alexandria. Ghidul că atîtea suflete au rămas fără adăpost, ne umple de durere şi facem a-pcl la generozitatea publicului ca să vie în ajutorul victimelor. Cu începere de azi «Epoca'1 deschide o listă do subscripţie pentru alinarea suferinţelor celor nenorociţi. IZGONIREA PREFECTULUI PAUL STATESCU Sfatul «l-l ui Eugen Stăteseu. — Scandalurile prefectului de poliţie.— Menajamente suspecte.— En incident caracteristic. Sfatul «l-Iui Eugen Stătescu Att mai t an secret pentru nimeni, că colectiviştii aii hotărît mazilirea cu orice preţ a d-lul Paul Stâtescu, prefectul poliţiei Capitalei. Iar azi. cel iniţiaţi in misterele coleclivităţet reprezintateprin Voinţa Naţională, ştiu bine că prefectul poliţiei va fi izgonit cît de curînd. Şi pentru a putea face aceasta fără consecinţl politice mal grave, el pretind că au sondat părerile d-lul Eugen Stă-tescu, înainte de a pleca în străinătate, asupra acestei eventualităţi. Şi minis-tnd le-ar fi răspum: — Cînd vă vq, plictisi, să-l trimiteţi să se plimbe. Colectiviştii se vede că s’au plictisit deja. Scandalurile prefectului de poliţie. Printre alte acuzaţii ce aduc colectiviştii în contra prefectului de poliţie, sunt şi următoarele: a) Nu se interesează de loc de siguranţa publică, deşi a sleit aproape întreg fondul secret. b) face chettuell enorme, 6-7000 de lei pe lună, pentru plăcerile sale personale, fără să fie om cu avere. Şi faptul a-cesta dă loc la bănuell că fondurile secrete ar servi mal mult la interesele sale personale, de cît la interese politico-po-liţieneştl. c) acum cîte-va sile, într’o seară frumoasă, prefectul se plimba pe la şosea cu o orizontală cunoscută în Bucureşti şi avînd o neînţelegere cu un domn, acesta i-a tras o bătae zdravănă, în faţa mal multor persoaue. Până azi prefectul n’a cerut nici o satisfacţie de la persoana care Va făcut de ruşine, ocroteşte în mod scandalos pe Baboienil din Tulcea. Ba Dumineca trecută la Sinaia se plimba la braţ cu fostul sub-prefed Baboianu, care chiar în ajun fusese destituit pentru fapte necinstite, relevate în raportul publicat prin Monitorul Oficial. Menajamente suspecte Toate acestea şi alte multe acuzări, le aruncă colectiviştii pe toate potecile pentru a justifica oare-cum planul lor de a izgoni pe prefect. Ceea ce întărită încă mal mult pe colectivişti este modul cum d. N, Fleva, în campania-l virulentă în contra O-cullet, denunţă toate mişeliele acesteia, menajind pe toţi aceia cari nu se află în bunele graţii ale el, printre cari şi d-nit Eugen şi Paul Stâtescu. Aceasta infuriează atît de mult pe O-culta, care nu admite în sînul el de cît oameni ca Malaxa, Malaxache Culoglu, etc., zilnic denunţaţi de presă,—în cît sacrificarea Iul Paul Stâtescu se impune pentru ea. Un incident caracteristic I D. Paul Stâtescu simte prea bine situaţia în care se află faţă de guvern şi Ocultă şi de aceea recurge la toate pretextele pentru a-l evita. Aşa, raporturile zilnice pe cari trebue să le facă în persoană ministrului de interne, de o bucată de vreme le făcea d. San-Marin, directorul poliţiei. Cum însă acesta a plecat în concedia, d. Paul Stâtescu a însărcinat pe inspectorul de poliţie care ţine loc de director, d. căpitan Popovicl, să meargă la ministru la raport. D. Popovicl se prezintă la ministru de interne, d. Stolojan. — Ce pofteşti, domnule ?—il întreabă ministrul. — Am venit să fac raport,—răspunde inspectorul. — Dar prefectul unde e ? E ocupat, n’are vreme, îngînă inspectorul. — Spune d-lul prefect să poftească el însuşi la raport, cînd va avea vreme. * * * Colectiviştii au aşa puţină încredere în prefectul de poliţie, în cît să tem ca nu cum-va să facă vr'o buletă cu oca- zia venirel împăratului Frantz Iosef în Capitală şi pentru a evita aceasta, au hotărît izgonirea Iul în timpul cel mal scurt posibil. NECUVIINTAOFICIOASELOR Sunt opt zile «le ciml a apărut scandaloasa dcciziune a ministerului de interne, în nu mai puţin scandaloasa afacere «lela <*n- laţi. Nici pînă astăzi însă, „Voinţa Naţlonlaă» şi «Gazeta» n’aii suflat un cuvînt pentru apărarea acestei «leeizinnî, în urma căreia opiniunea publică acuză pe guvern eă s*a făcut gazdă «Ic boţi. Ei bine, aceasta e o adevărat" necuviinţă ţaţă de guvernul pe care-1 reprezintă aceste ziare. Dacă ar ti la mijloc numai Stolojan, am înţelege din tăcerea foilor guvernamentale eă Oeulta s*a săturat de el şi vrea să-l înlăture, lăsînd asupra-î tot pono-sul. Dar c în joc întreg guvernul, căci deciziunea iscălită «le Stolojan a fost luată in consiliul de miniştri, subt prezidenţia d-lni Dini. Sturdza. Tăcerea oficioaselor e «Iar o necuviinţă la a«lresa întregului guvern, eăei arată eă iiotărîrea a-ccstuia nu poate ti susţinută. Primar-Prefect-Ministru Primarul Galaţilor e vinovat; o spune lumea toată, o constată procurorul general, o recunoaşte guvernul prin hîr-tia cu No. 18,332. Vinovăţia Iul constă în călcarea legilor şi vătămarea intereselor comunei. Cum această călcare de legi profită unul antreprenor de lucrări şi vatămă interesele oraşului, şi cum datoria primarului e să ocrotească interesele comunei, nu e greii de găsit cuiul întregel afaceri: primarul Galaţilor a vîndut interesele comunei administrate de el. Una la mină. Prefectul judeţului are datoria şi puterea să privegheze asupra tot ce se face în judeţul săti; el are să vegheze la respectarea legilor şi la buna, îngrijire a interesului public. Deosebit de aceasta, după legea comunală prefectul de Covurlul a fost înştiinţat în termen de 8 zile după fie-car’e deliberarea consiliului comunal, de hotărîrile călcătoare de legi şi vătămătoare comunei luate de acest consilii!. La rîndul său, prefectul era dator să înştiinţeze ministerul de interne despre işprăvile primăriei din Galaţi. Ministerul de interne însă, prin data şi cuprinderea de-ciziunel sale cu No. i8,332, arată lămurit că n’a fost sesizat de către prefect în această afacere. Prin urmare prefectul de Covurlul, a tăinuit actele călcătoare de legi şi vătămătoare intereselor Galaţulul. Două la mină Ministrul de interne, răii) servit de administraţia sa, a fost mal bine servit de întimplare. Pe cale indirectă a aflat despre ticăloşiile făptuite şi procurorul general al Curţii din Galaţi, cercetind cu mijloacele ce-1 staâ la dispoziţie, a pus pe ministru In cunoştinţă despre toate. Timp de o lună, ministrul s’a codit—nu să’şl facă datoria, căci aceasta nu şi-a făcut-o pînă în sfîrşit, dar măcar să hotărască la un Iei. După o lună, a hotărît ast-fel: «Primarul Galaţilor a călcat legi, a vătămat interesele corn. în favoarea unul antreprenor străin, anulez actele sale ilegale şi vătămătoare, dar... nu-1 pedepsesc». Şi luînd această hotărîre scandaloasă, nici n’a anulat măcar toate hoţiile primarului, ci numai o parte din ele. Prin urmare ministrul a protejat primarul abusiv şi tăinueşte parte din hoţii. Trei la mină. In vremea scursă de la ivirea scandalului şi pînă la pretinsa lui tranşare, ministrul, prefectul şi primarul s’aă tocmit ţigăneşte pentru acoperirea murdăriei. Avem dar toată scara administrativă, de la primar piuă la guvern, băgată în mocirla călcărilor de legi şi a hoţiilor. Unul face, altul tace şi al treilea a-copere. Iată regimul colectivist. PREGĂTIREAUNUIGHEŞEFT CeMtiiinea apel Contribuabilii Bucureştilor trebue să ’şl pue une ori aceste întrebări: «De ce există la noi o aşa numită cesliune a apel? Cum trebue să se alimenteze încă o dată oraşul cu apă de băut?Noi ştiam că s’a făcut deja o alimentare. Pe aceasta am şi platit’o. Cum să face ca să fie vorba de o nouă alimentare şi de o nouă socoteală ?» Iată acum şi răspunsul Ia aceste forte fireşti întrebări: S'a făcut sub liberali o alimentare şi îndată ce s’a dat în consumaţie această apă in 1888, ea s’a declarat primejdioasă pentru sănătatea publică de d. Babeş şi toate autorităţile competinte în această materie aO ratificat verdictul d-it.î Babeş. Can sunt căuşele? Stupiditatea şi reaua credinţă a administra ţiune; care a săvîrsit acele lucrări. Stupiditatea, căci să putea gugu-mănie mal mare, de cît ^ căuta să filtrezi apa caldă şi nămoloass a Dîmboviţei in nişte filtre de un kilometru lungime, ce nici nu să pot regulat spăla. Reaua credinţă, răsare din rapoctarile făcute de însuşi liberali in contra acelei adraiuistraţiunî. Pentru a învedera imensitatea pungăşiei, e destul să amintim că d. Dini. Sturdza a iscălit un raport prin care să zicea, că adjudecarea unor lucrări de mal multe milioane s’a făcut pe baza unul anume caet de sarcini. Iar cînd lucrarea s’a dat unul favorit s’a falsificat caetul de sarcini şi s’a schimbat cu totul în favoarea antreprenorului. Cine era autorul principal al acestor isprăvi, tintit prin raportul d-lul Sturdza? D. Matak. Iată pe scurt istoricul prime! alimentări a Bucureştilor făcute sub liberali. * * * * Acum liberalii s’aă reîntors Ia putere şi cestiunea apel pare menită a da loc la un noQ gheşeft, în condiţiunl absolut identice. In adevăr, colectiviştii vor să însceneze iarăşi comedia jucată înainte de 1888, cu aceleaşi decoruri şi cu aceleaşi personagii. Să propune în adevăr a se face o nouă instalaţiune de filtri, tot pentru apa Dâmboviţel, insă cu câţl-va kilometri mal sus. Tot d. Matak este iniţiatorul acestei propuneri. In timpii din urmă unanimitatea ziarelor guvernamentale, a dat în modul cel mal graţios, ospitalitate propunerilor nepreţuitului d. Matak. Dar şi acesta a simţit nevoe d’a să disculpa înainte de a reintra pe scena, pe care de nevoe a trebuit s’o părăsească acum vre-o 12 ani. Iată lămuririle sale: «Aţi crezut, domnilor contribuabili, că alimentarea prin filtri a Bucureştilor, era o lucrare definitivă şi ca atare aţi criticat’o. EI bine, sunteţi nişte imbecili. Trebuia să pricepeţi că ceea-ce aţi plătit era o lucrare provisorie. Şi prin provisoriă nu înţeleg o apă care să satisfacă deplin oraşul timp de cîţl-va ani, ci apa din celebrele filtre de un kilometru de cari ’şl-afi bătut joc tot corpul ingineresc din ţară, o apă care din primele zile ale dării sale in consumaţie, să fie declarată suspectă de institutul nostru de bactereologie. A-ceasta trebuia să pricepeţi şi să vă închipuiţi că n’aţl scăpat de mine cu una cn două şi că peste cîţl-va ani volu reveni cu o nouă propunere, cu un noii caiet de sarcini pentru o nouă alimentare, făcută Ia cîţl-va kilometri mal sus şi care şi aceasta fiind rea va trebui să fie privită tot ca provisorie. După această minunată desvinovăţire, d. Matak trece la critica studielor şi lucrărilor întreprinse, pentru a îndrepta propriile sale greşeli. * * * Tot studiul d-lul Matak, e întemeiat pe această teorie : apa subterană e rea şi apa de gîrlă filtrată e bună. Adică apa de gîrlă, apa de suprafaţă expusă contaminării, apa meşteşugită prin filtre, apa de care seplîng azi Bu-cureştenil, e bună. Iar apa subterană, fără contact cu aerul, apa care în Germania se desemnează sub numele de Grund tvasser, apa cu care se alimentează majoritatea oraşelor din Germania, unde se înlocueşte chiar apa de izvor cu asemenea apă, in fine apa pe care fraţii Ba www.dacoromanica.ro 2 E P O CV beş aii declarat’o ferită de orî-ce microorganisme, este rea. Ne mărginim a enunţa această teză, fără a o discuta măcar: mal Intil fiindcă este prea din cale afară absurdă, apoi fiind-că cu d. Matak nu se discută asemenea cestiunl. (sfirşitul pe mline) „EPOCA" LA IAŞI (Corespondentă specială a «JUpoceh) 29|VH. Inceudllle lu IaNl.-SIgnranta publică. Incendiile lu Iaşi Al 4-a mare incendia care a isbucnit in laşi in curs de o lună. Afl ars 7 case de birjari din Păcurari. Pompierii s’aO redus la rolul de simpli spectatori din cauza lipsei de apă. Ori de cîte-orl isbucneşte un incendia in Iaşi, rolul pompierilor este cu desăvîrşire limitat. Numai poate fi vorba de localizarea focului. Aşa s’a in-timplat la incendiul şcoalel de fete din strada Sf. Lazăr, tot aşa la numitele incendii din Păcurari, unde pompierii s’aO mărginit să dărîme şi să sfărîme, ca adevăraţi Vandali, casele în cari se declarase incendiul. La aceasta se mărgineşte rolul lor de a localiza focul. A cui e vina, toată lumea o ştie. Hi-draulele de siguranţă stabilite in fie-care stradă nu pot funcţiona, din cauza lipsei de apă. Suntem expuşi a arde ca şoarecii, fără vre-un mijloc de scăpare, pentru bunul motiv că primăria a sporit debitul apel în oraş cu 300 m. c. mal mult! ? Cetăţenii cunosc comedia aceasta. O cunosc şi totuşi o rabdă. Rabdă pe conu Iorgu, rabdă pe Eduard Chica, rabdă pe toţi caraghioşii din fruntea cafnunel. Nu e departe insă momentul cînd vor eşi din sărite şi vor alunga cu pietre pe toţi incapabilii cari ne administrează. Eu aştept momentul acesta cu plăcere. Ce frumos are să fie ! Siguranţa publică ."oliţia ieşană are o ambiţie foarte noii: ia ţine să ştie cum şi cu cine pe-r'ce un cetăţean seara. Dacă într’o zi oare-care al să te întîlneştl cu vre-un poliţaii!, imediat are să-ţi înceapă catastihul : X a petrecut în cutare loc, Y în altul şi aşa mal departe. In schimb însă nici astă-zl nu aâ putut fi prinzşl asasinii lui Costache Lon-gin, pentru ca să nu mal vorbesc de crimele mal vechi. N’am nimic de obiectat contra acestui bun obiceiO, de a privighea pe oamenii cinstiţi şi a lăsa netulburaţi pe hoţi. S’ar putea spune de pildă că viaţa cetăţenilor este in pericol cu sistemul acesta, şi multe, altele. Totuşi cu oameni cari îşi petrec viaţa prin casele de toleranţă, cum fac unii din actualii comisari de poliţie, natural că nu te poţi aştepta la alt ceva. Şi cetăţenii s’aO rezignat de mult la rolul acesta de a nu compta de cit pe el însuşi şi foarte puţin pe poliţie. Tache. „EPOCA" Lfl FOCŞANI 31 Iulie 1896 Pe lîngă multe fericiri colectiviste ce curg in abondenţâ pe capul focşeneni-lor, din cari oculta trage foloase băneşti, acum o nouă ispravă s’a săvîrşit in dauna Comunei. Consiliul Comunei Focşani, presidat de ocultul Suveică, a votat de cite-va zile după stăruinţele acestui gheşeftar, a se cumpăra cu 60 mii franci dărâmăturile de case ale d-lul Sobieschi, situate în marginea oraşului sper bahne, pentru a instala în ele pe pompierii oraşului. Casele d-lul Sobieschi, in timpurile cele mal bune, nu valorează de cit cel mult 5 saO 6.000 fr., prin urmare risipa ce se face în averea Comunei revoltă pe orice cetăţian; această risipă, servă pentru a satisface pe de o parte pofta de câştig a d-lul Sâveanu, iar pe de alta, 0 compensaţie d-lul Sobieschi spre a renunţa la candidatura pentru colegiul 1 de Cameră. Cetăţenii FocşănenI se pot felicita de primarul şi consiliul comunal ee ’şl-aă ales cu concursul suveicel... Dacă se mal găseşte cine-va intre miniştri, cu niţel bun simţ, ar trebui să refuze aprobarea acestui bacşiş neruşinat. Sunt multe focuri cari s’ar putea cumpăra cu mult mal eflin. Vom vedea. ________T. INFORMAŢII Nici piuă aseară, a şaptea zi de la publicarea deriziune! ministeriale în chestiunea hoţiilor de la Galaţi, ziarele guvernamentale îi’aii îndrăznit să spue un singur cuvînt în susţinerea acelei scandaloase decizii. „Cine tace, consimte*1. I*resa guvernamentală a-probă deci acuzările ee s'au ridicat în contra guvernului în urma deriziunii. De două zile'eirculă zvonul prin Capitala ca eminentul nostru chirurg, d. dr. Leonte, ar fi încetat subit din viaţa la Carlsbad. Pus în curent de acest zvon, d. dr. Leonte a telegrafiat amicilor săi sa fie liniştiţi, cad d-sa se afla foarte sănătos. Ministerul de interne a trimis abia 5000 lei nenorocitelor victime ale incendiului îngrozitor din A-lexandria. Guvernul, care cheltueşte zeci de mii de lei pentru înfruptarea reptilelor şi a favoriţilor săi, îşi bate joc de nenorocirea a vre-o o mie cincl-sute de suflete, trimiţîndu-le cîte trei lei... Ce ticăloşie colectivistă! Prin unele cercuri se vorbeşte, ă d. Eug. Stătescu ar fi scris d~lui Dim. Sturdza, că nu se va întoarce în ţară pînă nu va face o remaniere ministerială. De altfel chiar şi colectiviştii cred că o remaniere se impune, de oare ce ciţi va din miniştrii ar face o impresie prea proastă a-supra împăratului Frânte Iosef. In realitate insă nu acesta va fi motivul principal al remanie-rei, ci împăcarea numerosului grup al nemulţumiţilor strinşî în jurul d-lui Stătescu. Unii spun chiar, că cei sacrificaţi vor fi d-nii Stolojan, general Budişteanu şi G. D. Palladi. înregistrăm aceste ştiri sul) toată rezerva. In eoni. Cucueţl-Plălăreştl au ars In ziua de 24 Iulie paiele la 16 locuitori, paguba e de 1180 lei. D. B. P. HăjdeO a fost ales membru onorific al Academiei Sta-telor-Unite Diploma de membru i-a remis-o d. Woodward, profesor de limbele romanice la New-York. Ciobanul Cîrţan, din Transilvania, a plecat la Viena pe jos. Ajungînd în Capitala Austriei, ciobanul vroia să facă o petiţie în nemţeşte către împărat în contra administraţiei ungureşti din comuna sa. Negăsind pe nimeni cu care să se înţeleagă în romîneşte, Cîrţan a fost nevoit să facă petiţia romîneşte şi a depus’o la palatul imperial din Viena. Locuitorul Mihail Soare, din con». Chir-nogl plasa Olteniţa, voind lu ziua de 30 Iulie să treacă apa care străbate moşia Chir-nogl, s’a înecat. Cadavrul s’a găsit a 2 zi. Pruncuciderea Mtciuer Un amic. a! nostru a avut prilejul să vorbească aseară cu d. dr. Ci t?e, de la care a aflat următoarele amănunte »I). afacerea pruncuciderel de care sunt a-cuzate văduvele Rosenthal şi Steiner, In complicitate cu moaşa Lustgarlen şi doica Rădulescu: La vizita pe care d. dr. Christea a fă-cut’o Duminică 28 Iulie lehuzel Maria Steiner, a treia zi după facere, i s’a spus că copilul a murit şi i s’a cerut un certificat de inmormintare. Cererea i s’a făcut de lehuza Maria Steiner, de mama el d-na Rosenthal şi de moaşa Lust-garten. Trustrele aceste femei' insistaO pe lingă doctor să dea certificatul, re-petindu-I merea: — Lasă, doctore, vel fi bine recompensat. Dorim să nu devină public cazul nostru, d-na Steiner doreşte să nu se mal adreseze la alt medic.’ Nu i s’a precizat de nimeni nici o sumă. D. dr. Christea a răspuns: — Prea bine, de cit nu pot da certificatul fără să văd copilul. Şi s’a dus să-l vadă la domiciliul doiceî, unde a constatat asfixia copilului, după examenul esterior al cadavrului. ♦ # După ce a plecat de la doică şi a a-nunţat parchetul, d. dr. Christea a mal fost chemat acasă la d-na Rosenthal, muma d-nel M. Steiner, şi a fost cu stăruinţă rugat să dea certificatul de inmormintare pentru a scuti familia de o nenorocire şi o ruşine. D. dr. Christea a refuzat adăogînd: — Dacă n’aveţl încredere in mine puteţi chema şi pe un alt medic, de pildă pe ginerile dv. d. dr. Schachman. Dacă el va spune că e la mijloc o moarte naturală, atunci iscălesc şi eO. D-na Rosenthal a obiectat că nu voe-şte să cheme pe nimeni din familia el, şi a zis d-lul dr. Christea: — Chemaţi pe d. dr. D. Theodorescu, (bătrînul), care cunoaşte şi e medicul nostru de casă. — Aduceţi pe cine-voiţl, răspunse d. dr. Christea, şl-a plecat. * ♦ * Autopsia cadavrului s’a făcut de către d-nil doctori Christea şi Stoenescu; pe urmă a venit şi d. dr. Şuţu, care a confirmat părerea celor doi medici că moartea copilului a fost provocată prin violenţă. Pe faţa copilului s’aa constatat eehimose sub pleoape şi pe amîn- dol obrajii; buzele vinete. * # * Cadavrul nu s’a îngropat nici plnă azi, de oare-ce medicii cari aa făcut autopsia a0 opinat că, în caz de îndoială a membrilor familiei Steiner, să se poată face o contra expertiză medico-legală. * * * In ce priveşte instureţia afacere!, ea n’a prea făcut nici o nouă descoperire mal importantă. D-na Maria Steiner şi muma eî d-na Rosenthal continuă a tăgădui orî-ce in-tenţiune criminală din partea lor. Se zice că moaşa Lustgarten ar fi stlrşit prin a-şl arată îndoială asupra causel morţel copilului. Se mal spune că s’ar ti găsit la moaşă 17,000 lei in bonuri. * * * In ajunul facerel şi înainte de a se duce la d. dr. Christea, moaşa Lustgarten s’a adresat d-lul dr. Hristodorescu, căruia ia zis: — Doctore, voi avea nevoe zilele a-cestea de serviciile d-tale într’o familie bogată. Ce crezi că am putea face ca să nu se afle de naşterea unul copil ? — Să-l daţi la mahala Ia o doică să’l crească, şi atîta tot, răspunse doctorul. E D II IA a 3» (Serviciul Agenţiei Romîne) Sofia, 1 August. D-nu NaciovicT, ministru al afacerilor străine, a avut o audienţă particulară la Prinţ. Se aşteaptă ca cu ocazia serbării urcării pe tron, Prinţul să ia nişte deciziunl cari să lămurească situaţiunea. Paris, 1 August. «Oficial». Statistica vămilor zice că pentru şeapte luni ale anului, importurile se urcă la 2.332.499.000 franci contra 2,117,785,000 «lin a-ceeaşl perioadă 1895; exporturile se urcă la 1.948.746.000 in 1896 contra 1,875,646,000 In 1895. Vizita Ţarului se va anunţa iniine dimineaţă după consiliul de miniştri ce se va tine Ia Elisefl. Sofia, 1 August. Azi dimineaţă a fost in lagărul de la Kiria-jevo o repetare a revistei ce se va face la 26 August. Prinţul a asistat la această repetiţie şi a făcut cunoscut numirea ofiţerilor promovaţi. D-nu Petrov nu figurează pe lista ofiţerilor a-vansaţl in grad. Prinţul s'a dus astă-seară lingă familia sa, la mînăstirea Rila. Christiania, 1 August. D-nu Nanens a sosit sănătos la Vard6e, in-torcindu-.se din fericita sa expediţie. turburArile din turcia Sofia, 1 August. Retragerea d-lor NaciovicI şi Petroweste un fapt îndeplinit, de şi această retragere nu este încă oficială. Demisiunea d-lul Pe-trow n’are nici o legătură cu chestia ofiţerilor emigraţi. D. Petrow va părăsi serviciul militar. Ştirea după eare d. Stoilow ar avea de glnd să presinte Prinţului demisiunea Întregului caianef, In urma demisiunel d-lor NaciovicI şi Petrow, este neîntemeiată. Londra, 1 August. «Agenţia Reuters, află că negociările puterilor, in privinţa chestiei cretene, n’aă izbutit pînă acum la vr’o propunere care să facă să se spere o soluţiune satisfăcătoare. Rusia desaprobă cu energie presiunile prea tari exercitate asupra Sultanului. Plnă acum nu s’a stabilit nici o înţelegere Intre puteri asupra măsurilor de luat pentru a pune capăt răscoalei. Situaţia este deci aceeaşi de mal multe săptămînl. Ştirea privitoare la o înţelegere interve* uită Intre Rusia şi Germania în privinţa so-luţiunel chestiunilor cretene şi armeneşti este lipsită de temeiO. Londra, 1 August. «Camera Comunelor». — D. Curzon declară în privinţa afacerilor din Creta, că s’aâ făcut representaţiunl serioase Greciei pentru a împiedica importul de arme in Creta. — Se crede că guvernul grecesc face tot ce-I este cu putinţă în acest scop, dar iritaţia în Grecia este aşa de mare, în cît cu toate măsurile luate, corăbiile scapă urmăririlor. Creta seamănă cu o magazie de iarbă de puşcă, puţind să sară în aer lu ori-ce moment. — Ideia blocării s’a emis cu cele mal bune iutenţiunl, dar Englitera trebue să vadă lutr’un viitor mal depărtat şi să creeze o stare de lucruri stabilă. D. Curzon crede că răscoala se va termina In curînd şi declară că guvernul este dispus să examineze cestiunea acordului cu cele 1’alte puteri, pentru a garanta executarea resoluţiunilor stipulate între Poartă şi Creteni. D. Balfour declară că Englitera caută prin toate mijloacele posibile să stabilească un guvernămînt bun în Creta. Londra, 1 August. Se anunţă din Atena lui «Daily News» că în urma ultimelorjatrocitâţ! comise în Creta, Grecia nu mal pune nici un obstacol serios la întoarcerea crerenilor armaţi In insula lor şi nu mal împedică pe comitetul de apărare cretan de a l'uriiisa arme rinsur-genţilor. Londra, 1 August. «Camera comunelor». D. Curzon declară că guvernul englez n’are de glnd să recunoască insurgenţilor calitatea de beligeranţi. Paris, 1 August. Vorbind de declaraţiunile făcute la Camera comunelor de d. Curzon, în privinţa Cretei, «Ternps» zice că Francia e gata să dea cu plăcere mîiuile la tot ceea ce va satisface legitimele aspiraţiunl ale insurgenţilor, iără a viola dreptul ginţilor şi fără a compromite soarta minorităţii musulmane. Crime—Delicte.—Accidente.—Intîmpl&rl. DIN CAPITAI.A Pungaş prins. — Erl s’a prins de către poliţia de siguranţă pungaşul Alexandru Stănescu, cel care acum o săptămtnă comisese un furt In dauna d-lul Olmazi din Calea Moşilor No. 288. Asupra lui nu s’a găsit de cit un ac de cravată cu smaralde şi diainente. Bonul 5000 lei, pe eare de asemenea l’a furat, a a fost schimbat, iar banii cheltuiţi. Alexandru Stăuescu se află acum Închis. înjunghiat cu cuţitul.—Erl, pe la orele două după amiazl, locuitorul Stan Nicula din strada Eliade No. 10, fiind beat şi lu-îndu-se la ceartă cu precupeţul Sandu Gheorghe, şi neputlndu ’l convinge că el are dreptate, la un moment scoate un cuţit pe care ’l avea la brlu şi ’l înfige iu pîn-tecele lui Sandu Gheorghe. Rănitul fiind.tntr’o stare gravă, imediat a fost ridicat şi transportat la spitalul Colen-tina, unde i se daQ îngrijirile necesare. Stan Niculaţ’a fost imediat arestat. DIN ŢARĂ Uragan îngrozitor.—Erl, judeţul Tutova a fost îu întregime aproape biutuit de un uragan puternic, în direcţiunea vest spre est. După urma acestui uragan casele au fost descoperite, arborii desrădăcinaţl, gri-nete culcate la pftmînt, iar stogurile ce se aflai! pe cîmp, aâ fost transportate mal toate pe linia drumului de fier. In vecinătatea gărel Beoca, şease cantoane aii fost cu desăvîrşire descoperite. Două cabine unde se aflai! instalate aparatele pentru direcţia macazurilor au fost de asemenea desvăluite. Puterea acestui u FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 43) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA I — Exclamaţiunea d-tale nu m’a supărat domnule Conte; era foarte uaturală chiar; dar daţi-ml voie să vă spun pentru ce am adoptat acest plan : mal întîl pentru că dacă nu ’l vom urma suntem pierduţi; a-pol fiind-că am auzit de două ori pe domnul Gilping exprimindu-şl dorinţa de a ră-mîne aci. prima oară cînd din genoriziţate ne-a propus să plecăm înaintea lui, şi să venim să ’l scoatem mal Sn urmă cu Na-garnoki, şi a doua oară cînd entusiazmat de frumuseţile Spectacolul geologic ce a-vea înaintea sa, a format proiectul de a se întoarce singur, pentru a explora In linişte acele escavaţiunl. Am conchis deci că obligaţiunea de a sfa cite-va ore singur aci nu ’l va inspăimîuta ; cu atlt mal mult că odată liberi, sad vom Sutllui pe Wiliigo care ne va arăta drumul pentru a nenv să ’l scoatem, sail dacă şeful Nagar-nookilor nu va fi cu al săi în crăpături, ne vom pune cu toţii ca să mal lărgim ultima parte a micului tunel, care numai pe o întindere de pe o lungime de cîţl-va metri, este prea strimt pentru ca să poate străbate el. Iacă scumpii mei tovarăşi şi d-voastră domnule Conte, rezultatul reflecţiuuilor pe cari le face de c.îte-va ceasuri, şi singurul plan care după părerea mea poate să ne scape pe toţi. — Adoptat fără nici o obiecţiune, răspunse imediat Gilping, şi vă asigur că i-deea de a sta singur aci chiar două safl trei zile, nu mă înspăimtntă ; pot chiar să adaog că nu ’ml va fi nici chiar dezagreabilă. — Primit! Primit! se grăbi Laurent. — N’aveţl de cît să vă supuneţi domnule Conte, zise Canadianul, suntem trei contra d-voastră. — Ah! Diek, Dick, zise Olivier, asta nu ’l bine, m ’aţl prins In cursă. N ’aţl a-vut de cît un singur scop... de a mă scăpa cu orî-ce preţ. — Şi în acelaşi timp de a scăpa şi noi domnule Conte. N’aţI auzit pe domnul Gilping spuntnd că aceste escavaţiunl se pot întinde pe distanţe colosale ? Cine ne poate spune că nu ne vom rătăci în aceste ra-mificaţiunl ? Curagiosul Dick Învinsese toate obiecţi-unile, ast-fel că Olivier el însuşi fu silit să încuviinţeze logica şi raţionamentul Canadianului. Se decise deci în unanimitate ca acest plan să fie executat îu totul. De sigur că nici unul dintre el nu ştiafl în acel moment că toate demersurile lor erail urmărite cu îngrijire, şi că de aci Dinainte aveati să lupte cu un inamic cu a-tlt mal periculos, cu cit era invizibil. Două escavaţiunl accesibile puneaţi singure In comunicaţiune bolta centrală cu nenumăratele tuneluri şi crăpături cari se găseafl în acea parte a scoarţei pămîntu-lul; cea d’intîi devenise inpracticabilă prin exploziunile făcute, cit despre cea de a doua, era precedată de un mare număr de tăeturl inegale, că ar fi trebuit o cunoştinţă profundă a acelor locuri pentru a o putea descoperi; cele l’alte tuneluri, răspundeau toate în boltă, dar erail atit de strimte în unele părţi din parcursul lor, că nu om ori cît ar fi fost de subţire, nu putea să le străbată. Acela pe care Canadianul şi Laurent fusese de dimineaţă, făcea parte din această categorie ; escavaţiunea spaţioasă cu care se termina, primea în adevăr, după cum spusese Dick, apele ce veneai! din baltă provenite din cele trei flu-tînl, dar calea de comunicare, se compunea dintr’o simplă crăpătură prin care se scurgea apele, şi pe care cu multă greutate puteai să introduci braţul. Dar el nu cu* noşteatt acest lucru care de sigur ar fi a-dus la culme desperarea lor. După cum cititorii şi-au închipuit de la început, un emisar al «Invizibililor» urmărise pe Olivier de Lauraguais d’Entraygu-es în Australia, cu misiunea de a se scăpa de el cu orî-ce preţ ; el nu trebuia să părăsească Melbourne pentru a veni in Europa, de cit după ce va aduce o probă doveditoare despre moartea Contelui. Era aşa dar acest emisar secret, care organizase expediţiunea bătătorilor de tufişuri, cari sub comanda lui, urmăreaţi pe Olivier şi pe tovarăşii săi de la plecarea lor din marele oraş al Australiei; şi din-tr’un singur cuvînt se poate înţelege interesul cel mare pe care acest emisar îl avea de a rărnlne tot-d’a-una necunoscut lui Olivier, de oare-ee el nu era alt-cineva de cit colonelul IvanovicI, aceiaşi care în otelul din strada Perowskaia, In ajunul nun{el contelui d’Entraygues, ridicase acel toast singular în sănătatea şi pentru fericirea lui. Ajunşi în tufişuri, el afi întîlnit pe Dun-darupi porniţi la luptă în contra Nagarnoo-kilor, şi IvanovicI obţinuse ajutorul lor, eu romisiunea ca şi el să le fie aliaţi in răz-oiul lor cu inamicii. El a reuşit cu atlt mal uşor eu cât sălbatecii ştiau că Canadianul era între Europenii pe cari îl urmăreau şi că cunoscând legăturile de adopţiune cari îl uneaţi cu adversarii lor, el crezură că Dick mergea în ajutorul Nagarnookilor. Contrariu cu prevederile lulWiligo, printre Dundarupl se găsea un luptător, care în urma unei singulare întimplărl, fusese obligat de a-şl găsi relugiul în crăpături, unde a stat ascuns mal multe luni, pentru a evita ca să nu cadă victimă unei teribile răzbunări, şi acolo a avut timpul de a cu-" noaşte şi străbate toate tunelurile subterane şi de a descoperi toate eşirile. Be asemenea profeţiile Canadianului se realizară în parte. Abia mica trupă sub conducerea lut străbătuse în crăpături, că Wiligo, crezlnd pe amicii săi lu siguranţă, nu a mal putut re-zifta dorinţei de a răspunde insultelor Dun-darupilor şi de a-I brava cu vitejie. însoţit de Koanook şi de Nirooba, începură să joace danţul lor de război, şi In vultoarea acestui exerciţiu el nu observară o trupă de Dundarupl, cari furişlndu-se prin erburl, veni-niseră ca să-I impedice retragerea tn crăpături. Ast-fel înconjurat, Wiligo se aruncă In stufişurl cu cel doul luptători al săi şi după ce holărlră ca să se întî'mească în salul cel mare al tribului lor, el se despărţiră pentru a eivitn ast-fel atacul Dundarupilor şi a rupe ast-fel cercul înconjurător. lu lupta de stufiş, aceşti trei oameni e-raa celebri în fineţele lt,r, ast-fel că Dun-darupi spre marea lor mirare, după ce ah bătut îu toate chipurile stufişurile, constatară că nu mal era nici urmă de Wiligo sad de vre-un tovarăş de al Iul. In acest timp trimesul Invizibililor s'a scoborlt In crăpături, cu o parte din bătătorii Iul de tufişuri şi cîţl-va sălbateci sub conducerea aceluia dintre Dundarupi care cunoştea escavaţiunile. Acest luptător era cunoscut in tribul săfi sub numele de Will Menacli, «Bătrînul Canguron». Restul trupei Dundarupilor se aşezase la eşirea crăpăturilor cu cinci din bătătorii de tufişuri, pentru a apuca ast-fel pe inamici intre două focuri. Greşala comisă de către fugari în alegerea escavaţ.iunel, inspiră lui IvanovicI ideea de a face să sară In aer tunelul în două puncte diferite, pentru a-I îngropa de vil Tu mijlocul pămîntulul. Totul era pregătit pentru a face să sară şi a doua escavaţin-ne care comunica cu bolta centrală, dar, încunoscinţat de către Bătrînul Cangurou de imposibilitatea în care Olivier şi tovarăşii săi ar fi ca să poată să găsească adevărata cale lu mijlocul altor sutimi de tuneluri ce se încrucişează în acel punct, emisarul Invizibililor, ca şi cum voia să-şi satisfacă o ură secretă, voise să-şl procure cruda plăcere de a asista la sforţările lor fără reuşită, la alternativele de speranţă .şi disperare prin care forţat trebuiau să treacă, la agonia lor înceată. (Va urina). D. R. ROSETTI AVOCAT STR. BISERICA AMZEl No. 15 www.dacoromanica.ro EPOCA 3 ragan s’a arătat mal cu seamă în comunele : BăcanT, Beoca, Zorlenl, Murgeai şi Rînzeştl. Durata acestui uragan a fost de aproape 40 minute. Pădure în flăcări. — Erl, pe la orele 5 dimineaţa, un foc grozav s’a declarat In pădurea Punghina, proprietatea Statului, din judeţul Mehedinţi. Dindu-se ajutoarele la vreme, de către sub-prefectul plăşel Blahniţa-Ctmpu, ajutat de vie-o 260 locuitori, focul a putut ti ) stins. Cauzele nu se cunosc. Furt cu omor.— Aslă-noapte nişte făcători de rele intorclndu-se în casa locuitorului Pândele Boraga din comuna Buto-eştl, judeţul Mehedinţi, după ce l’att furat de tot ce avea, l’afl împuşcat de moarte. Parchetul fiind lncuuoştiinţat, imediat s’aQ îuceput cercetările. ULTIME INFORMATfUN! PRUNCUCIDEREA STEINER Ordonanţa judecătorului «Ic Instruc- ţie.—Cine-i tatăl copilului ?— E-maiiuel Uoscullial. — Familia Rosenthal.— Doctorul Stef-ner. —Moaşa I.nstgarU'u. Ordonanţa judecătorului de ins* trucţie Cercetările d-lul procuror Ionescu în afacerea crimei de pruncucidere săvârşită de d-na Dr. Steiner, d-na Rosenthal, moaşa Lustgarten şi doica Maria Râ-dulescu, sunt terminate şi întreg dosarul a fost trecut judecătorului de instrucţie. D. Dărăscu, judecător de instrucţie, va da în curînd ordonanţa definitivă prin care va cere darea în judecată a d-nelor Dr. Steiner şi Resenthal ca autoare morală a crimei, a doicel Maria Ţinea Rădulescu ca autoare de fapt şi a moaşei Lustgarten ca complice. Moaşa şi doica sunt arestate şi voiţi internate la Văcăreşti. In ce priveşte pe d-na Maria Steiner ea va li (ridicată şi .transportată peste cîte-va zile la Văcăreşti, imediat ce se va face mal bine. D-na Rosenthal, mama d-nel Steiner, va fi deasemenl internată la Văcăreşti. Oine-Î tatăl copilului? Procurorul Ionescu a întrebat pe d-na Steiner cine este tatăl copilului sufocat. Ea a refuzat ori ce lămurire spunind că l’a iubit prea mult şi s’a luptat mult in contre acestei dragoste, dar în cele din urmă a fost biruită. Lumea citează mal des trei domni, dintre cari unul ar fi părintele copilului omorît. Probele însă lipsesc. EmauucI Rosenthal Familia Rosenthal se bucură de o bună reputaţie intre evreii din Capitală şi e socotită ca una din cele mal distinse familii evreeştl. Bătrlnul Emanue Rosenthal, tătăl d-nel Maria Dr. Steiner, era dintr’o familie obscură şi în tinereţe a început să facă pe antreprenorul neînsemnat. Soţia sa, văduva d-na Rosenthal era fată săracă şi de o condiţiune socială mal obscură chiar de cit însuşi Em. Rosenthal. Daraverile lui Em. Rosenthal aQ mers bine şi in curînd şi-a permis a face întreprinderi şi mal mari, aşa că cu timpul devenise furnisor al tuturor ministerelor. [ Ca furnisor cîştigase sume însemnate şi in curînd părăsise acest negoţ sbu-ciumat, întemeind o casă de bancă in strada Sf. Vineri. Era vesel, om cinstit şi corect. In cu-' rind şi-a creat o bună reputaţie în piaţă şi societate şi era în buni termeni cu toţi fruntaşii vieţel sociale şi publice din Capitală. Aşa, de pildă, avea relaţii bune cu C. A. Rosetti, al cărui bancher a fost. Casa lui a fost tot-de-a-una deschisă. Intr’o zi Rosenthal a dat un bal mascat obişnuit «Purim» la evrei. La acest bal se duse decedatul Costică Bobeica, cu doul prieteni, travestit cu desăvîrşire într’o amazoană, aşa că a fost imposibil de recunoscut. Veselia şi spiritul lui aO zăpăcit pe toţi asistenţii; iar bătrlnul Rosenthal umbla după el căutînd să afle cine e. — Să-mi spui cine eşti, fiţi daţi ce vrei,—zicea bătrânii Rosenthal alerglnd după el. Costică Bobeică făcea pe choclieta graţioasă şi se strecura prin lume. Rosenthal după el, pînă ce în cele din urmă îl prinde. — Spune-mi cine eşti; iţi cumpăr o frumoasă rochie de mătase, — spuse Rosenthal. Bobeica răspunde în poezie: Nu vroiţi rochie, nu vroiu bal, Vroia contract cu Rosenthal... Familia Rosenthal Emanuel Rosenthal a încetat din viaţă prin 1889 în etate de vr’o 60 de ani, lăsînd o avere de aproape un milion de lei. După dînsul aQ rămas patru fete şi doul băeţl. Fiica-I cea mal mare, Maria, de o frumuseţe rară, s’a măritat după Dr. Steiner ; ea e acum în vristă de peste 40 de ani. A doua fiică s’a măritat după un advocat din Viena, anume d. GrOinvald. A treia e măritată după d. Dr. Schacli-mau din Capitală; iar a patra e încă nemăritată. E. Rosenthal avea trei băeţl, dintre cari sunt în viaţă doul, anume bine reputatul dentist Rosenthal, care învăţînd In America s’a însurat cu o americană, şi d. Sam. Rosenthal, care s’a însurt cu o romîncă, anume d-ra Singuroff. Al treilea fiu s’a împuşcat pe cînd era încă în viaţă bătrinul Rosenthal. El fusese însărcinat de tatăl săfi să ducă o sumă de 15.000 de lei Ia Ploeştl. In tren însă banii i-s’aQ furat şi băiatul desperat s’a întors în Capitală şi du-cindu-se direct la firma Travisani din Calea Victoriei, a cumpărat un revolver şi s’a împuşcat pe loc. Lumea îl bănuia că ar fi pierdut banii în cărţi, dar pe urmă justiţia a dat satisfacţie memoriei sale, descoperindu-se boţul. l>octornI Steiner Decedatul doctor Steiner a fost unul din oamenii cel mal populari printre săracii din Capitală. A fost un doctor bun şi îngrijea cu căldură de clientela sa săracă fără a cere nici un ban; din contra, adese-orl chiar el dăduse la clienţii săi săraci bani pentru hrană şi pentru medicamente. Cind a murit, în 1891, o lume imensă, creştini şi ovrei s’a adunat înaintea casei Iul din Bulevardul Elisabeta. La în-morndntare, Bulevardul era plin de lume şi mulţi, foarte mulţi plîngeaO de durere văzind cum bine-făcătorul lor este însoţit la ultimul locaş de odihnă. El a lăsat o avere frumoasă de peste un milion de lei, dar un nume şi mai frumos, care mult timp încă va fi pomenit cu evlavie prin mahalale. Acest nume frumos a fos t acum pătat de frumoasa văduvă şi de mama acesteia. D-na Maria Dr. Steiner are două fiice mari, dezolate acum de nenorocirea şi ruşinea ce le-a izbit, şi un băiat în etate de vr’o 20 de ani, care urmează medicina la Paris. Moaşa Lnslgarlen Moaşa Lustgarten e în etate de vr’o 50 de ani. Moaşă bine reputată, avînd o clientelă întinsă printre familiile o-vreeştl mal mari. Şi graţie bunel sale reputaţii, şi-a făcut o avere frumuşică. Deci suma de 17,000 de lei ce s’a găsit la dâisa în casă, de sigur nu sunt banii d-nel Steiner; cu atît mal virtos, că ea avea mereQ sume însemnate depuse la casa de bancă Isac M. Levy. Lăcomia de bani a impins’o ca acum la bătrîneţe şi cînd avea o stare bunicică, să comită una din cele mai monstruoase crime. Stntem Informaţi t*ă guvernul a deeis In iuo«l definitiv să curme zilele acestea scandalul «lin Galaţi, Iu coudiţiunile următdre: In urma demisiunei lui Malaxa se va disolva consiliul comunal, instituiudu-se o «‘omisiune interimară iu frunte cu d. Secliiaris. D. Bastaclii, procuror general, va ti numit consilier «le Curte. 1». deputat Baniil Zorilă va fi numit procuror general al Curţii de Calaţi. 1). Malaxache Culoglu va fl transferat pentru scurt timp la o altă prefectură. Mîine va sosi în Capitală d. Iohn Foster Frasser, redactorul ziarului Daily News din Londra. D-sa a plecat cu bicicleta din Londra cu hotărîrea de a merge prin Asia în America, parcurgînd ast-fel 30,000 kilometri pe uscat. In Bucureşti va sta vr’o două zile şi apoi va merge probabil şi la Sinaia, de unde îşi va continua drumul spre Odesa şi de acolo cu vaporul în Asia mică. Voinţa Poporului din Craiova denunţă un fapt grav în sarcina unul funcţionar de la primăria din localitate. Mal zilele trecute s’ar fi înregistrat în actele starel civile sub No. 087 copilul Petre ca fiu al d-lul Negulescu, pe cînd în realitate noul născut e fiii al d-lul Marin D. Popescu. Se bănueşte că funcţionarul care a săvîrşit acest falş, l’a comis în schimbul unei sume de bani. Escrocul Malaxa convocase pe alaltă-erî consiliul comunal din Galaţi. Nici unul din consilieri n’a răspuns însă la chemare, nici chiar aceia pe cari primarul îi credea de amici devotaţi. In consecinţă, Malaxa a ami-nat şedinţa pe azi, sperînd că cu ajutorul lui Malaxache Culoglu va aduce pe consilieri la şedinţă. Scopul convocăr ii consiliului este de a cere autorizare consilierilor ca Malaxa să facă recurs la consiliul de miniştri în contra deci-siuneî ministeriale, prin care se anulează transacţiunile încheiate de primărie cu casa Georgi. Vom da în curînd cu privire la condiţiunile in cari s’a dat decizia ministerială în afacerea Malaxa, amănunte de gravitate excep-ţională în sarcina ministrului de interne. Călătoria MM. l.L. Regele si Regina (Reia pe oficială) Joul, 25 Iulie, MM. l.L. Regele şi Regina aă continuat călătoria, părăsind Viena la orele 7 şi 55 minute a. m. pentru a merge la Zeii am See. La gara se aflau presanţi personalul Le-gaţiunel şi al consulatului cu doamnele, pentru a ura Majestăţilor Lor drum bun. La Salzburg, Auguştil Călători aă fost Intlmpinaţl de AA. LL. Principele şi Principesa Frideric de Hohenzollern fratele mal mic al M. S. Regelui. După ce afl salutat pe Majestăţile Lor, îmbrăţişîndu-Se cu căldură, Alteţele Lor s’afl suit în vagouul regal şi aii continuat călătoria împreună, cu tren special. La o-rele 5 şi 35 minute aă sosit la Zel am See, descinzînd la hotelul Kaiseriu Elisabeth. Cîte-va minute după intrarea trenului regal In staţie, a sosit şi A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern, venind de la Sigmaringen pentru a petrece două zile împreună cu Majestăţile Lor. Regele eşindu ’l înainte pe peronul gă-rel, Auguştil fraţi S’afl îmbrăţişat de mal multe ori, urîndu ’Şl bună sosire, după care aii mers la hotel, uude ambii Principi au fost oaspeţii M. S. Regelui. In aceeaşi zi, Majestăţile Lor aQ primit vizita comitelui de Solms-Laubach, vărul M. S. Regiuel, care se afla din întiin-plare in Zeii am See. A doua zi, Vineri, 26 curent, a avut loc o eseursiune în munţii Wiesbackhorn Glok-nerin, pe valea rtulul Kabruaer. De si vremea era foarte rea, Majestăţile şi Altoţele Lor Regale aQ putut admira cascadele de la Sigmund, Thun, Klamm şi Kesselfall, unde torentul sporit peste măsură, în urma ploilor continue de opt zile şi prin căderea sa de la o înălţime de 40 m., era de un efect uimitor. Dejunul a fost luat la Kesselfall-Hotel, o clădire foarte pitorească In stilul alpin, a-zezată într’o pădure de brazi d’asupra cascadei. Pe la orele 4 şi 30, excursiunea a trebuit a fi întreruptă, căci apa crescea din ce în ce, ameninţlnd vărsarea peste şosea ; Auguştil călători înloreîndu-se la hotel la orele 6 şi 30. Sîmbătă, 27 Iulie, la orele 8 şi 5 a. m., Majestăţile Lor aQ părăsit Zeii am See cu tren special, pentru a merge la Ragaz. Auguştil Fraţi şi Cumnată, ’I au petrecut pînă la Innsbruck, unde s’aQ despărţit pentru a se revedea diu noQ la Ragaz. Alteţele Lor Regale aQ luat direcţiunea MQ-nich. La Sarganz, ultima staţiune Înainte de Ragaz, Majestăţile Lor eraQ aşteptate de A. S. R. Principesa losefina. Mama M. S. Regelui, care venise cu trăsura de la Ragaz pentru întlmpinarea mult iubitului SăQ FiQ şi Noră. Iutllnirea a fost din cele mal mişcătoare. După clte-va minute, Majestăţile Lor, su-indu-se In trăsura A. S. R. Principesei, aQ urmat drumul la Ragaz, unde aQ sosit la orele 6 şi 30, installndu-Se la vila «Herul itage». Soţii Florescu şi Teodor Petres-cu, fiind dovediţi de instrucţie ca autori al furtului comis la ministerul de finanţe, vor fi trimişi în curînd înaintea tribunalului corec-ţional. Pînă la judecata el vor fi ţinuţi la Văcăreşti. D-nil C. Disescu şi P. Boţan au fost însărcinaţi de casa Georgi, din Paris, să facă un recurs la consiliul de miniştri în contra decisiunel d-lul Stolo-jan în cestiunea anulării transactiuni-lor, pe cari le încheiase cu primăria din Galaţi, adică cu Malaxa. In strada Romană 95 este o fabrică de ulei a d-lul Niţă Andrei. Azi dimineaţă, pe cînd fabrica uleiul, acesta s’a aprins şi numai graţie unor împrejurări s’a putut evita un incendia îngrozitor. Ne mirăm cum autorităţile permit unei ast-fel de fabrice să funcţioneze în centrul oraşului. FOCUL DE LA ALEXANDRIA Emisele.—Alarma.—Iuti mierea.— Me-surile.—Durata.— Incidente.— Pagubele. — Accidenta. — Victimele.—Ajutoarele. Căuşele In primul moment, sub impresiunea pa-nicel, s’aQ telegrafia! multe din Alexandria; unele din acele ştiri erau greşite, altele e-xagerate. De aceea credem necesar a recapitula faptele şi a arăta toate cum s’aQ petrecut. Aşa s’a zis că focul a luat naştere de la grajdul caselor d-lul Manliu, unde este depozitul Regiei monopolurilor Statului, pe clnd acest grajd era închis cu lacătul de dimineaţă, n’a mal umblat nimeni în el şi focul a izbucnit la orele 3 după prînz. Alipite de acest grajd însă eraQ nişte dependinţe ale proprietăţel d-luî Chiriac Moscu, între cari o magazie în care se făcea foc, căci o femee spăla acolo rufe în după a-miaza In care s’a declarat focul. El n’a putut lua naştere de cit de la acea spălătorie improvisată, mal cu seamă că primele clădiri consumate cu totul de flăcări aQ fost dependinţele proprietăţel Chiriac Moscu şi grajdul alipit de la depozitul Regiei. Alarma Alarma s’a dat In oraş prin gardiştii do stradă din Alexandria nefiiud observator de foc, de către sergentul de gendarml rurali Ivan Neagu. Cazarma secţiei de gendarml este foarte aproape de locul de unde a luat uaştere incendiul. Acest sergent sosind cel d’intll la faţa locului, a dat şi primele a-jutoare. El a ajutat, atît la casa Manliu, uude era depozitul Regiei, precum şi alăturea la proprietatea d-lul Chiriac Moscu, la scoaterea mal obiecte, o casetă cu juvaere, şi a salvat chiar din pericol o femee însărcinată. O casă locuită din curtea proprietăţel Chiriac Moscu, dependinţele, grajdul şi un şopron de la Regie aQ fost cu desăvîrşire distruse—iar clădirea principală de la proprietatea Chiriac Moscu, precum şi aceea în care e depozitul Regiei, aQ scăpat de flăcări întinderea In momentul când 'a isbucnit focul însă, bătea un vânt puternic, din fericire nu spre centru ci spre margine. EraQ locuri unde se ridicaQ la înălţimi mari adevărate vârteje de flăcări, din cari rupeudu-se bucăţi, limbi de foc, cădeau pe unele clădiri, sărind peste altele; acelea pe cari cădea focul, saQ uneori numai scântei, erau imediat incendiate. Aşa se explică cum unele clădiri aQ scăpat rămânând isolate în mijlocul altora cari sunt distruse cu desăvârşire. Mal în apropiere de centrul oraşului, în special în strada Cuza Vodă, ravagiile nu sunt aşa mari; sunt clădiri şi chiar maga-sii, de o construeţiune ceva mal solidă şi acoperite cu fier, cari aQ resistat şi aQ servit chiar de apărare vecinilor; vântul însă trecând flăcările şi scânteile peste ele şi declarându-se incendiul Iu mahalaua sârbească, la casele plugarilor, construite în cea mal mare parte de gard şi acoperite cu stuf — aci ravagiile au fost atât de mari în cât sunt locuri unde n’au rămas nici urme din clădirile distruse ; doar numai o grămadă de cărbuni, o bucată de pămtnt ars îţi mal arată că acolo se ridica mal înainte a con-strucţiune. Cu chipul acesta focul s’a întins până la capătul oraşului; dacă s’a oprit acolo, e ci n’a mal găsit nimic de consumat în calea lui. Mesurilc Dăndu-se alarma, vădeinlu-se flăcările, a venit multă lume la faţa locului şi autorităţile. Unii din proprietarii vecini s’au pus pe lucru penlru a localisa focul şi se «jice că silinţele ce-şl aQ dat aQ fost de mare folos şi aQ contribuit cu mult la salvarea unor clădiri. Dintre aceştia am reţinut numele d-lul Marinoiu. După un sfert de oră de la izbucnirea flăcărilor au sosit pompierii, dar ce să faci în faţa unul sinistru atât de îngrozitor cu două pompe, două turbine şi câte-va sacale, mal ales când focul era favorisat de un vânt foarte puternic şi care-1 mâna tot mal departe ? S’aQ cerut ajutoare la Roşiori şi aii so sit de acolo, pe la 8 seara, o pompă şi patru sacale; s’a telegrafiat de asemenea la Turnu-Măgurele, dar primarul de acolo, d. State Anghelescu, a zis că poate să ardă toată Alexaudria că d-lul tot nu va trimete o pompă măcar din cele patru ce are comuna. A trebuit ca primăria de Alexandria să telegrafieze cazul ministerului de interne, pentru ca în urma ordinului formal al acestuia primăria din Turnu-Măgurele să trimeaţă cîţl-va pompieri cu o pompă şi trei sacale, cari aQ sosit cu un tren special noaptea pe la orele 2 şi jumătate împreună cu o companie de infanterie. Durata Focul, care izbucnise Marţi la 3, a durat toată ziua şi toată noaptea; Miercuri era mal potolit şi a putut fi localizat pe la o-rele 4 după prînz. Seara pe la orele 8 jumătate s’a produs o panică mare, căci a isbucnit un vînt puternic, care de astă dată însă bătea de la locul sinistrului In spre oraş; din fericire pe la orele 9 o ploae hine-fâcătoare a terminat opera pompierilor şi a redat liniştea Ale-xandrenilor. Tot Miercuri seara aQ plecat pompierii de la Roşiori şi cel de la Turnu-Măgurele, răinîuînd la faţa locului acel diu Alexandria. A doua zi de dimineaţă, Joi, pompierii mal descopereaQ Încă pe alocurea resturi de foc pe sub dărâmături şi aQ trebuit să stea în observaţiune toată ziua. Erl în spre seară însă, orî-ce noQ pericol era cu desăvîrşire Înlăturat. Incidente In grajdul depozitului Regiei eraQ doul cal; oamenii de serviciQ plecind, illncuiase de dimineaţă înăuntru. Sergentul do jandarmi spune că dacă ar fi ştiut că sunt a-colo, ar fi putut să-I scoată; aşa Insă aQ pierit în flăcări. De asemenea aQ pierit o sumă de animale domestice cari eraQ închise prin case, coteţe şi hambare, precum porci, clini, pisici, multe păserl şi foarte mulţi porumbel. Un nefericit funcţionar inferior al poliţiei, d. Andreiu Gheorghiu, care are un salar foarte modest şi casă grea—e tatăl a cinci copilaşi— reuşise să scoată lucrurile din proprietatea sa, care ardea; In curte însă mobilele au fost cuprinse de flăcări şi distruse cu desăvîrşire— se zice chiar că ’i s’ar fi şi furat din obiectele de casă. A rămas fără adăpost, fără haine, fără nimic. Sperăm că autorităţile vor avea o deosebită solicitudine pentru acest nenorocit. Aprinztndu-se casa locuitorului Ivan Toma. acesta fu văzut repezindu-se înăuntru. Precum nu mal ieşa, au intrat vre-o două trei persoane ca să vadă ce face, şi-l aQ găsit în prada desperărel privind cum cădeau din pod picături de metal topit. Acolo nefericitul bătrîn strlnsese toate aconomiile sale, 4800 lei în argint, cari aQ fost distruse de flăcări. Hainele după el luase foc, are spinarea arsă, dar nu se gtndea să plece, ci voea să se prăpădească acolo împreună cu averea sa. A trebuit să fie smuls cu forţa de la o moarte oribilă. In zăpăceala sa, ieşind diu casă, a luat un bulgăre de sare în braţe. De asemenea la mal mulţi locuitori le-aQ ars în case diferite sume în bilete de bancă, variind între 100 şi 300 lei, căci parte din el vînduse din producte şi aveaQ bani. Pagubele Pagubele sunt mari, cu atît mal mari că nici imobilele nici productele cari afl ars nu eraQ asigurate, afară de vre-o trei case; aQ fost consumate de flăcări nu numai casele, ci şi toate lucrurile din n&untru, căci focul izbucnind In mijlocul zilei, cea mal mare parte din locuitori eraQ la munca cimpulul şi casele închise. El aQ pierdut şi productul muncel lor, căci le-a ars porumbul din anul trecut şi griul din recolta curentă. Şi aceste pagube sunt cu atit mal simţitoare cu cit aQ fost suferite de o clasă de oameni muncitori, cari au pierdut ast-fel tot avutul lor. Imobilele distruse, lucrurile din case, bani, productele cari erau în cantitate de peste o mie chile, cari toate aQ fost prada flăcărilor— se evaluează la vre o 400.000 lei. După o statistică făcută în grabă, eată construcţiunile cari afl fost cu desăvîrşire distruse: 91 case, 25 bordee, 40 magasiî, 59 pătule, 21 grajduri şi o tîrlâ pentru ol. Deosebit de acestea au mal ars : 36 şire de pae, 1 şiră de grifl, 6 căpiţe de fiu şi 27 căruţe de lemne. Se apriudeaQ chiar şi copacii; au ars vre-o patru zeci. Accidente Din fericire, avem puţine accidente de persoane de înregistrat şi nici acestea nu presintă gravitate. O femee a fost arsă la un picior ; locuitorul Ivan Toma ars pe spate ; un copil fiind cuprins de flăcări a fost imediat dus la spital, unde dîndu-i-se în grabă ajutoare este acum afară de orî-ce pericol; iar un pompier din Alexandria a fost rănit la gît Ce-ar fi fost însă dacă acest groznic incendiu ar fi isbucnit noaptea şi ar fi surprins atîta lume şi foarte mulţi copil în somn ? Victimele Victimele acestei catastrofe sunt în mare parte plugari, oameni harnici, muncitori, cari se bucurau de reputaţiunea de oameni cinstiţi. Dintre mahalale mărginaşe, tocmai această parte a culorel de galben, mahalaua sîrbeascâ, era mal bine văzută în oraş. Acum o sumă de familii, cu bătrînl şi copil, rătăcesc pe drumuri. Unii stafl sub corturi, alţii nici corturi n’aQ avut cu ce-şl face, căci tocul le-a distrus ţoalele, rogojinele, în fine tot. Ieri se adunase capii de familie în piaţă pentru a se sfătui în privinţa teribilei si-tuaţiunl în care se află şi pentru a aştepta ajutoare. Sunt unii cari aQ fost ceva mal puţin încercaţi şi anume acel cari nu transportase încă acasă griul din recolta curentă. Ajatoarclc încă de Miercuri dimineaţa primăria a început să împartă nenorocitelor victime pline şi brînză ; erl încă se vedeau ductn-du-se în mahalaua sîrbească căruţe încărcate cu pîine. Tot erl s’aQ adunat mal mulţi notabili şi s’a constituit uu comitet, sub preşiden-ţia D-lul Const. Vlădescu, primarul oraşului, care să siringă şi să Împartă ajutoare. Ministerul de interne a acordai 5000 de lei, societatea de economie «Teleorman» a subscris 1000 lei, iar mal mulţi comercianţi aQ adunat în grabă 1500 lei. Suferinţele de alinat sunt multe şi mari: inimi caritabile deschideţi-vă pungile ! W. STÂÂDECKER Furnisorul M. S. REGELUI al fermelor model ale Statalul' şl ale şcoalelor /o » Municipale din 1883 95 ■/« 95 */» 5«/« » » . 1890 95 Li 96 11i 5o/o Scrisuri Funciar Rurale . 91 3/. 92 5°/o » » Urbane . 88 */. 88 V» 5°/o » » » Iaşi . 82 82 */» Acţiual Banca Naţională. 1640 — 1650 » » Agricolă . 205 — 2010 — » Dacia Romînia asig. 435 — 4Î0 — » S-Ioa Naţionala asig. 455 — 460 — S-tatea de Co.islrucţiunî . 175 — 180 — Florini valoare Austriacă. 2 ii 0 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnute Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert & CJ®, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de Utere Flinsoh din Frank-furt AiM' MARE DEPOU DE Burlane de Basalt, l'EVE DE PLUMB, FER ŞI TUCIU Fortiini tle cînepâ şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl, tout â, l’egout, gaz, etc. la IIAXS I1ART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI •^3 INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT V Si pentru incdlxiri centrale (100-47) ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — cojNstii vcti mjjvje ni: p ip: ti — I. HAUG — Strada. Isvor, No. 119 Bucureeci — efecluiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. «peialitate florărie, «ere. gradine ne earnă, pavilioane în fier etc. ele, Primesc comande pentru Provincie: — Preţuri Moderate — A V I S Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observ.e bine dacă chitanţa poartă firma L. Vaisman Cunoscuta Fotografie aranjată sistem d la PARIS care s’a mutat din curtea eea mare, pe«te drum In casele cele noul, Calea Rahovel No. 3. unde a fost Hanul Golescu în rina cu biserica Doamna Bălaşa. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Stradn Clementei No. 3. 1ETE0R Fabricatul cel maî ban. — Re sistenţa cea mai mare. METEOR Cea maimare elg an-ţă. Mers uşor. 69 „METEOR44 Falirrad Werke G-raz Representanţ^şeneral pentru Romînia | Depozit la Iaşi la d-nul M. COTTLIEB Str. Ştefan col Mare No. 38. 25-10 .vvpivuuil«iv.uu pouei U JIVU1U1U1U B. COURANT Bucureşti, str. Academiei, 3 ALAMBICURILE DEROY-CARAHFIL PARMS-GAJLATi 1 Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi j serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de I pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate j distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum, şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare, j Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce i spirturl. Acest aparat este cu mult superior eazanelor şi I Alaiubicurilor obişnuite, prin aceia că produce sad din o singură dată gradul cerut saft prin rectificare după j voinţă, uu spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEOROES A. CABANFIL, Calaţi, sati la agenţii săi acrediiaţl din diferite ţări şi localităţi. Dep onl general Bucuresci str. Doamnei 27 casa Bilcescn. 18 100—60 m AIWEL, 4' CV*. BUCURESCI, Strada Doamnei No. 9. MAŞINI ODUST1MALE UE TOT FELUL1 Cu aburi şi cu mina. Cazane do abur, reservoare de tablă de fier etc. Mare deposit de ţevi de fier Si accesorii, ţevi de sondage precum si pompe cn aburi din re numita fabrică „THE SN0W STEAM PUMPS WORKS BUFFAL0 AMERICA* Pompe cn mina, Cabln de sîrmă de oţel pentru puţuri de petrol şi alte scopuri industriale. Representanţa generală a casei Freundenstein & Co. Berlin Fabrică de şinî do caî ferate şi mine, Căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci învirtitoure, locomotive, etc. In tol-d’a-una în Depoti: Şinî, Vagonete, etc Representanţa şi depositul general a Casei F. IVertlieim A Co. Viena Fabrică de case de Fier, Casete, etc. 72 16—15 Tipografia r Epocau execută, ori ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase. Tamar indian CSuilIoR Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 2 fr. 50 cutia 29 Paris. 28 rue Grammont şi in toate farmacile. 8-8 Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţine Came de boii digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele sati ne-suficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrlni, precum t' pentru toţi acel cari n’afl poflă ae mîncare saQ nu pot suferi mîncările. 26-21 Puritatea Pepsinei lui Chapeauteaut a făcut ca ca să fio admisă de INSTITUTUL PASTEUB. 30 Farmacia «Vlah, 1, rue ISourdaloue, Paria. Se găseşte de vînzare la toate farmaciile bune -ml 0 IDEE GREŞITA Toată lumea credea că Alessandriu e cel mal hotărît liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce însemnează celle 20,000 două zeci miî butelii 15,000 eincî spre zece mii litrurî C O GNAC Pe care Alessaudriu Pa conservat in timp de trei ani in pivniţele fabricel sale, şi azi îl pune in consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Romineasca, otrăvesc st o-machurile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hirdâtt; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Coguac Alessandriu Cereţi flacoane originale in forma buteliei şi a etichetei însera-1 tă aci. La toate Magasinurile ar Feriţi-vă de Contrafaceri Cererile se fac Alessandriu-Bu-ciirescî. 93 36-13 «aMBaMamrsMra1* BOSSE ^ ¥in tie Vial TONIC ANALEPTIC Reconstituant Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrlni, femei şi orl-ee persoane delicate. CC OCINA Suc de Carne Fosfat de Calce Compus dm substanţe absolut indispensabile formă-rel si desvoltărel muşchilor şi t iste-mulul nervos şi osos y IN DE V I AL este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, IMspep-sia, Castritcle Vîrsta, critică, Eptilsare nervoasă, Slăbiciune resultînd din bâtrineţe, lungile convalescenţe, îut’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAT, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. HIE ZAMFIRESCU, şi la lo{.l Droghiştii şi Farmaciştii. 52-35 ANALISA ALBERT EKGEL SB™ CASA DE C0NFIENŢĂ Fondată în Bucuresci în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul săă asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare1 sistematice ’ pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşiue pentru tocat carne. Tacîmurl de Alpaca pentru masă. Vas e smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilia. Uleia de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt şi preturi moderate se garantează 69 25—25 — UEI1EI — Executată în mod conştiincios, după metodele cele maî nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din comerciu, precum băuturilor alcoolice în general, lapte, unt, oleîurl minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare la VICTOIL THUEJNGER FARMACIST BUCURESCI 154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mai bognt depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrobninţate la căutarea, bolnavilor. (79) (25-22) REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. LA DEPOSITUL DE ÎSOISE americane veritabile HELIOS Bucuresci. — Strada Doamnei No. 21 WTA. sosirj Maşinii «Vulcan» Cea mal nouă invenţi-une Americană indispensabil pentru orl-ce familie. Această maşină găteşte in 2 minute ori şi ce fel de Bucate, Cafea, Ceai, etc. şi arde cu petrol fără fitil, transfor-mînd Petroliu în gaz aerian, neconsumînd Jmal mult de cit o centime pe oră. Mare Deposit de Lămpi, maşine pentru lumina in-cadescentă cu spirt şi gaz aerian, precum şi maşine «Helios» pentru Petroliu. A. Kechenbcrg 82 16-16 La Tipografia EPOCA so vinde hrtie aculatuîmră cu 45 ban) kilogramul, in pachete de 10 kilograme. Triumf! Triumf! Triumf! Nu maî trimeteţî nici un clişeu în streinătate MAX SCHWARTZ'-JiiV ^' Fotograful Corpurilor Legiuitoare I Bucureşti. Calea Griviţel No. 43 (casă proprie) pentru care şi-a asigurat con- j cursul celor inaibunl lucrători aduşi anume din streinătate, ast-fel că, în acest atelier de foto-litografie şi zingo-grafie se efectuiază cu cea mal mare fineţă, exactitudine şi eflinălate iot felul de gravuri, planşe, ilustraţiuni, reproducţiuni Are onoare a aduce la cunoştinţa Onor. Public că şi-a mărit in-stalaţiunea şi că a adăo-gat pe lingă vechea sa branşă de fotogra-/¥ CVNJ' după documente şi manuscripte vechi etc., spre fie şi raniura^^^A^V 'A/^cea ma* deplină satisfacţiune a onor. clientele, şi pot ^X“sigura P® orf-cine că toate comenzile vor fi execulato cu cele mal avantagioase condiţiunl posibile, atît din punctul de vedere tecbnic cit şi din acela al preţurilor. — Comandele se primesc şi în atelierul mefi de fotografie din Strada Cimpineanu 40. Cu deosebiţi stimă. ÎMIAX SChWARTZ Vechiul fotograf al Corpurilor Legiuitoare. 85 8—8 de *9 PATRIA 44 SOCIETATE ROM ÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCI A Ii VĂRSAT LEI IJN MILION Sediul Societăţeî: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea * Patria» se recomandă pentru AMIG1TRÂKI ASUPRA YIEŢEÎ pentru eas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel preniielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de iuvaliditate, indemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generala pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) Bucuresci.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3. www.dacoromamca.ro