SERIA II.—ANUL H, No. 217. Ediţia a treia MERCUR!, 31 IULIE 1896, numaruljo bani iBONAnMTELE încep In 1 şi 15 ale fle-cărellunl ţi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucurtqtt la Casa Administraţiei In judeţe ţi streinătaie prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In etrein&tate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ REDACŢIA No. S-STRADA CLEMENŢEI—No. S Alege 0 L 0 C M A Vizita M. S. împăratului Aus-tro-Ungariel este vădit că e, dacă nu un eveniment de o mare importanţă politică, dar de sigur o dovadă strălucită de înalta curtoazie şi de sentimente de afecţiune către M. S. Regele ,şi ţară din partea augustului nostru vecin. Din acest punct de vedere considerată această vizită, nimeni nu are nimic de obiectat. Din contră. Nu e mal puţin adevărat, că această vizită este un bun chilipir pentru colectivitate, o bună Ioana, une bon ne aubaine. Ceea ce a caracterizat tot-de-a-una pe colectivişti, a fost iubirea de aparat, de ceremonie, sau de acte cari dau loc la parăzl, la solemnităţi, la declamaţii şi discursuri seci. Această caracteristică este a omului sec, fără idei, fără fond serios, care dacă l'a-I dezbrăca de aparatul teatral ar rămînea o simplă mediocritate. Să ştie că războiul Ruso-Romîno - Turc, a fost punctul de plecare a constituirel mal serioase a partidului liberal. Fără acel război, I. Brătianu ar fi rămas... tot I. Brătianu cunoscut timp de 30 de ani... iar partidul liberal nu ar fi putut sta trei ani la guvern. Pentru oameni cari nu pot trăi din lucruri serioase, un război, o vizită împărătească, o chestie naţională cu aparate demonstrative şi ostentative, sunt pîinea de toate zilele. Ia-’le această hrană şi mor de inaniţie politică şi de ridicul. Colectiviştilor, cari astă-zî sunt mult mal săraci de cum erau la 1878, apropierea toamnei le inspiră cele mal mari temeri. O sesiune tulbure, plină de peri-cule îl ameninţa. Lipsa de autoritate şi de prestigiu o simţeau fie care din el. Luna Noembrie era o lună de moarte pentru el. De altă parte nici o posibilitate de vre-o diversiune mal convenabilă în opinia publică nu să arăta la orizont. Guvernul era fatal silit să se prezinte cu o chestie ca aceea a Mitropolitului Primat, şi în acelaşi timp fără nici un proect serios şi organic. Era o adeverată mergere la măcelărie! Este însă un proverb că nebunul sau prostul are mal mult noroc în lipsă de minte. Adevărul acestui proverb, care pare a fi fost inventat pentru oameni cum sunt colectiviştii, s'a constatat odată mal mult. In mijlocul încurcăturilor de tot soiul şi a discreditului adine al guvernului, iată că vizita Imperatulul Austro-Ungariei cade ca o adeverată mană cerească în mijlocul deşertului colectivităţel! Nu e vorbă, o vizită chiar împărătească nu face cît un bun NUMaRUL10 BANI ▲uruitei Ib Bucureşti şi judeţe m primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toăte oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV....0.30 b. linia » » » III........2.— lei » » » » II.........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un numi» rochii 30 bani ADMLVISTRAŢÎA No. 3 — dTRjOA »’T FMPVTWf _No. 3 a Mitropolitului Primat război, în care am perdut Basarabia . De sigur că tema vizitei lui Erantz losef nu poate fi aşa de bogată pentru declamatori şi şarlatani, cum a fost aceea a curcanului înaintea Plevneî, etc. etc. Dar timpurile fiind grele şi criza politică prin care trece partidul colectivist fiind foarte serioasă, evenimentul în chestie este bine, foarte bine venit, iar guvernul va căuta ca să profite de el, cum va putea mal folositor. Şi apoi, cine nu ştie că dacă colectiviştii au o calitate (?!) este aceea de reclamagii, aceea de a mări şi travesti cele mal simple evenimente. Mintea lor nu umblă de cît după acte cari pretează la reclamă şi la declamaţie. Prin urmare ne aşteptăm ca guvernul să exploateze această vizită cu toate resursele de cari spiritele inferioare sunt capabile, cînd e vorba de duplicitate în şarlatanie. Deci chilipirul este bun, necontestat că e chiar foa.’te bun pentru colectivişti. E bun, dar de scurtă durată, a-ceasta este un mare defect. Dacă împăratul Austro-Ungariei ar sta în ţară la noi macar două luni, tot ar mal merge. Din nefericire, augustul Suveran va părăsi ţara după o şedere de cîte-va zile şi după dînsul Colectivitatea va trebui să se apuce de lucru şi să răraînă faţă îu faţă cu noi... Asta — asta... Oficioasele urmează a tăcea asupra deriziunii ministeriale in afacerea de la Galaţi. Criticată de toată presa din Capitalii şt provincie, decixiunea aceasta nu găseşte nici un cuvin! de es-plicare şi apărare din partea ziarelor guvernamentale. Guvernul e părăsit deci chiar de ziarele sate• REÎNVIEREA MALAXITEl E scris ca guvernul acesta să sufere toate ruşinile. După ce şi-a făcut de cap în scandaloasa afacere Malaxa, tărăgănind-o peste orl-ce măsură, ordonînd o anchetă judiciară de care apoi n’a cutezat să ţină seamă şi întinzînd muşamaua ministerială asupra hoţiilor favoritului, acum e silit să dea îndărăt. «Voinţa Naţională» de a-seară. anunţă că „Monitorul oficial44 de astăzi va rectifica o omisiune ce s’a făcut în deci-ziunea ministerului de interne, în privinţa afacerii de la Galaţi. Neapărat că rectificarea aceasta e un moft. Decizinnea ministerială în afacerea de la Galaţi a apărut Vineri dimineaţa în „Monitorul oficial». Aă trecut 4 zile de atunci. Şi tocmai acum să fi băgat de seamă guvernul că s’a făcut o omisiune? Aceasta e inadmisibil, fiind dată importanţa cestiunii. Subt aşa zisa rectificare se ascunde o murdărie. După toate semnele, guvernul, chiar acum după ce a tranşat afacerea, urmează a se precupeţi. Intre guvărn, Malaxa şi colectiviştii cei-l’alţi din GalaV urmează tîrgul, cu toată faimoasa şi ruşinoasa deciziune prin care ministerul de interne îşi închipuia a fi închis afacerea. Putreziciunea regimului, tîmpenia şi lipsa de demnitate a guvernului se arată în toată goliciunea. Vom vedea ce va mai aduce „Monitorul44 şi vom reveni. ALEGEREA DE MITROPOLIT PRIMAT Convocarea marelui colegiu electoral.— Socotelile guvernului.— I. I*. S. Sa losif Cilieorgliian. Convocarea marelui cole-legiu electoral La ediţia a treia de ieri am dat ştirea primită dintr’o sorginte guvernamentală bine informată, că marele colegiu electoral compus din Senat, Cameră şi Sinod, va fi convocat în a doua jumătate a lunei August, pentru alegerea linul Mitropolit Primat în locul I. P. S. Sale Ghenadie, detronat în mod ilegal. Azi suntem în măsură de a complecta ştirea noastră, cu următoarele amănunte : Socotelile guvernului In ori-ce caz marele colegiu electoral va fi convocat înainte de 5 Septembre, data întoarcerei în ţară a M. Sale Regelui. Guvernul socoteşte că pînă atunci afacerea Mitropolitului Primat va fi rezolvată şi Regele se va afla în faţa unui fapt îndeplinit în absenţa M. Sale. Mitiţă Sturdza şi-a făcut planul că în lipsa M. Sale din ţară, în lipsa şefilor opoziţiei din Capitală, îi va fi uşor să facă; un fel de lovitură de Stat, recurgînd chiar la cele mai mari ilegalităţi şi violenţe, cari apoi în toiul pregătirilor de primire a împăratului Frantz losef să se şteargă fără a produce un zgomot mai mare. I. I». S. Sa losif Gheor-ghian In ce priveşte pe candidatul guvernului la demnitatea de Mitropolit Primat, ni se afirmă că după influenţe multe şi mari, I. P. S. Sa losif Gheorghian, fost Mitropolit Primat, a consimţit în fine a primi această demnitate, dar numai cu oare-cari condiţiunî. Condiţiunile ar fi: a) Revizuirea de către Sinod a sentinţei de caterisire a I. P. S. Sale Mitropolitului Primat Ghenadie ; b) Garanţia guvernului că I. P. S. Sa, adică Mitropolitul losef, nu va fi stînjenit în acţiunea Sa de către stimabilul Partenie ; c) Din consideraţiune pentru e-tatea Sa înaintată, I. P. S. Sa să se retragă din nou din scaunul de Mitropolit-Primat. Nu ştim dacă guvernul a acceptat în mod formal toate aceste condiţii; ceea ce ni se afirmă însă, este că părintele losef Gheorghian va fi Mitropolit Primat în ziua întoarcerei în ţară a M. Sale Regelui. VIZITA ÎMPĂRATULUI FRANTZ JOSEF ŞI PRESA RUSEASCA Presa rusească la rindul el, a început a se ocupa cu vizita pe care o va face împăratul Frantz losef M. Sale Regelui Carol, atribuindu-I o deosebită importanţă politică. In special oficiosul «Nowosti» din Peters-burg dă o importanţă extraordinară acestei vizite, comenlind’o In modul următor : «O importanţă foarte mare are acest e-veniment, căci piuă acum Frantz losef a fost numai vizitat de domnii prii din Balcani. Acum M. Sa înapoiază aceste vizite ale unul domnitor din Orient, deşi nici pînă azi n’a înapoiat încă vizita unui membru al triplei alianţe, adică vizita Regelui Italiei» !... «Nowosti» îşi exprimă apoi credinţa, că Austria ar vrea să clştige pe Romînia pentru politica din Balcani a triplei alianţe, ceea ce Însă nu-J va reuşi. Şi asupra acestui punct, oficiosul rusesc scrie: «Alăturarea Romlniel la tripla alianţă ni se pare nouă o anomalie politică, un plan extraordinar de urlt. Oare a uitat Romînia istoria, a uitat că diferiţii Methernichl şi alţi politicl^austriacl de aceeaşi stofă, au împiedicat prin fel de fel de mijloace liberarea principatelor Dunărene? Oare ungurii nu exploatează şi acum biata Transilvanie a Romînilor ? Noroc că opinia publică In Romînia în caz de pericol ştie să se afirme în mod zgomotos. Noi sîntem convinşi că intrigile austro-ungnreştl, nici acum nu vor duce la scop şi că guvernul rdrnln nu va încheia această periculoasă înţelegere, care nu corespunde de loc trecutului Romlniel şi intereselor el prezente». AD CALENOAS Este o istorie întreagă cu puşca Man-liclier şi cu guvernul colectivist. De zece luni această chestie este Ia ordinea zilei, şi piuă acum toate afirmările colectivităţel asupra acestei arme au fost dovedite de neruşinate neadevăruri. La început, cel mal incapabil şi nedemn ministru de războia ce am avut, am numit pe d. Budişteanu, a avut neghiobia ca să declare în plin parlament că această puşcă este un simplu ciomag. Somat să dovedească nenorocita-î a-firmare, a tăcut ca un peşte. Mal tlrzifi, prin organele colectiviste ni se spunea din cînd în cînd că «ches-«tia este în studiu şi in curînd se va «vedea dreptatea ministrului». Pînă acum nu vedem de cît neghiobia ministrului şi şantagiul colectiviştilor. In colo, nimic. «Studiile şi experienţele urmează» ne spun colectiviştii. Foarte bine. Dar a-tuncl cum a îndrăznit generalul Budişteanu ca să facă declaraţii anticipate ? Ni se pare că dreptatea colectiviştilor în chestia armei Mannlicher, va eşi la iveală, după cum zice un proverb romîn ; «ia Paştele calului». VORBELE LUI STOICESCU * Alt-fel Oorbeetela bară, mlt-fel tn parlament, altfel chiar pe banca mitiig-terială,..f Naţionalul, Pentru lunile de vară, ziarul Naţionalul, ti-nînd seamă de faptul că aceste luni sunt reser-vate pentru tencuell, vopsell şi reparaţiunl, a angajat un zugrav de case, căruia i-a dat însărcinarea să facă portretele celebrităţilor colectiviste. Meşterul s’a apucat de lucru şi râspîndeşte zilnic la rubrica Profiluri, poza unul d. Ministru. Să fim recunoscători zugravului că a avut fericita idee să nu ne arate mutrele în cestiune de cât ca profiluri în loc de a ni le înfăţişa de face; tot ciştigam ccvă. In această galerie a venit prin urmare şi rîridul d-lul C. I. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice şi cosmeticurilor particulare. Iată in puţine cuvinte cum ni’l zugrăveşte Naţionalul, după ce negreşit d. ministru s’a mal zugrăvit şi el singur dimineaţa : "Altfel vorbeşte la bard unde a sărbătorit multe succese, astfel în parlament ca deputat, altfel chiar pe banca ministerială ca membru al ministerului !» Dîndu-ne aceste amănunte, organul cu profiluri crede de cuviinţă să adaoge că aceste calităţi sunt absolut individuale d-lul C. I. Stoicescu, lăslndu-ne ast-fel să lămurim că ceî-l’alţl miniştri, foşti avocaţi, s’au cam zăpăcit de cînd ad un portofoliu şi vorbesc la Tribunal ca In parlament şi in Cameră ca la Curtea de Apel! Ce să mal discutăm de geaba ; trebue să recunoaştem şi noi că d. C. I. Stoicescu, este un bărbat epatant cum zice francezul. Auziţi domnilor ce bine e înzestrat de natură: ştie să vorbească în trei feluri, alt-fel la bară, alt-fel ca ministru şi alt-fel în parlament 1 Noi, in simplicitatea noastră, ne închipuiam că i se întimplă adesea să ceară ca ministru explicarea art. 151 sad descinderi locale şi numiri de expertize, iar ca avocat să ceară de la judecători votul cu bile şi apel nominal! Recunoaştem că ne am înşelat. 5 » Misterul acestui dar al limbel, ni’l tilmăceşte de altminteri Naţionalul, chiar de la început, destâinuindu-ne că d. C. I. Stoicescu e de o uimitoare putere asimilatoare. Graţie acestei calităţi din urmă, a izbutit să se asimileze nu numai cu avocaţii, deputaţii, miniştrii, dar chiar şi cu capetele expuse la geamllcul lui Moisescu sad altor coafori. NUVELA SPOVEDANIA De multă vreme, Geni, elevă Intr’un pensionat de călugăriţe, era foarte mult neliniştită de un păcat pe care îl săvlrşise. Noaptea nu mal dormea, ziua nu mal rî-dea nici nu se zbeguia cu prietenele; căinţa o frămînta. La slujba sfîntă era eu gîndul în altă parte, la lecţie sta tristă, la masă nu mal mtnca; o lnttlneau prietenele în aleele grădinel merglnd Încet, cu capul în jos, scoţtnd oftări din adîncul pieptului el tlnăr şi frumos. Posacă, ursuză, ea tn tot d’auna atît de zglobie şi de voioasă, are aerul unei rln-dunicl rănite care s’ar tlrî pe pămînt ne mal puţind să sboare. Ochii ’I suut plini de lacrăml, buzele ca un trandafir care se vestejeşte. In sflrşit, îşi zice ea, că nu ’şl va regăsi tihna sufletului de cit duclndu-se să se spovedească la duhovnic, şi căpătlnd ertarc pentru păcatul făptuit. Deci, seara, după terminarea lecţiilor, se duse la bisericuţa pensionatului ca să se spovedească tlnărulul preot, care este Îndreptătorul sufletesc al conştiinţelor din pensionatul acela. — Te ascult fica mea. EI nu are un aer înfricoşător. Mlinile lui grăsulii, foarte albe, fac semuul bine-cuvln-tărel; o lumină gingaşe II ese de sub genele ’I lungi şi cu smerenie plecate; şi foarte rumen cum este, cu părul negru buclat, pare că e un heruvim cu patrafirul de gît. El s’a aşezat pe un scaun şi Incurajază pe Geni, cu o voce blajină a cărei blludeţe e ca a unei dezmierdări. — Oh ! părinte, crez că suni prea vinovată şi păcatul med trebue să fie un păcat de moarte. — Mila domnului, fica mea, e nemărginită. — OU! de s’ar milostivi cu mine. Şi Geni Începe cu aceste cuvinte mărturisirea greşelel: — «Săptămlna trecută m’am dus la moşia unchiului med, generalul. Mă plimbam singură tn grădină, ui(Indu-mă la flori şi ascultlnd păsările. Era o căldură dogoritoare, păr’eă linbrăcasem o cămaşă de foc, aşa mă ardea. Nu ’ml era că mă bolnăvesc dar par’că de la o vreme eram cam neliniştită, ca pe marginea unei primejdii, şi de la o vreme, urmăream cu ochii două păsărele cari se alergad pe nisipul de pe alee. De o dată m’am oprit. înaintea mea, un băiat era culcat la umbră, în earbă sub un măr înflorit. Recunoscui pe vărul med, care e de vr’o şal-spre-zece ani. El nurn’a văzut venind, dormea. Era drăguţ ca o fetiţă, cu faţa lui cam palidă; gura puţin deschisă era ca un trandafir care ’I ar ti picat în faţă. M’am apropiat de el, privindu-1 mered şi m’am aplecat puţin, judecind că ar fi mal dulce sâ-1 privesc ceva mal de aproape...» Dar Geni, n’a mal putut să zică o vorbă mal departe. Sughiţuri II tăiară cuvînlul, a-tit II era de ruşine, micuţa de ea, pentru ceea ce avea să spue. încercă să capete curaj, să se liniştească. Zadarnic. In sflrşit, Îşi Întoarce capul şi pllnge amarnic cu faţa In mlinl. —Cu toate acestea, zise preotul, n’aşl putea să zic ceva despre o greşală pe care n’o cunosc, nici să dau ertarea unul păcat pe care nu-1 ştid. Din fericire, se gîndi la un mijloc de a cunoaşte lucrurile fără ca să zăpăcească a-tlta pe fetiţă. — N’al ceva de scris, la d-ta? întrebă el. — Ba da, hîrlie şi creion, răspunse ea. — Prea bine. Dacă nu îndrăzneşti să-mi spui cu vorba, o să al curajul, ’ml Închipui, sâ-ţl scrii gîndul. Scrie deci, cit voiu Întoarce ed capul pentru ca să nu te stlnji-neştl. Ea consimţi numai de cit la aceasta, scoase creionul, scoase lilrtia şi aplecată pe genunchi, Îşi scrise spovedania, nu fără ca să verse un potop de lacrimi, atît era de cumplită mărturisirea, chiar tăcută. Cînd a sflrşit, întinse hlrtia tlnărulul duhovnic, cu o mină tremurlndă, ascunztndu-şl fruntea cu mina. Dar preotul s’a trudit Iu zadar, căci n’a putut cili nici o slovă din cele scrise. —;Cuiu o să fac dar, zise el, pentru a şti dacă crima d-tale este atît de mare precum zici, şi dacă cerul poate sad nu să se milostivească ? La aceste cuvinte ea se făcu foarte palidă, tnspăimlnllndu-se la gîndul că nu va fi ertată, pllngea de uda pămlntul. Aşa că lui e milă cu dinadinsul de ea. — Nu te desnădăjdui, fica mea. Nu e pierdută orl-ce nădejde; Dumnezed mal lini insuflă un gîud bine cuvlntat. Ceea ce nu poţi face, nici cu vorba nici cu slova, o să poţi cred să mi-o arăţi in fapt. Adu-ţl aminte, reglndeşte-te. Păcatul d-tale, este din acele cari se pot arăta prin semne ? — Val, da! zise ea. — Atunci, slavă domnului, că e bine. Ed o să mă lntinz ici jos, cum era culcat fiul generalului, o să mă fac că dorm, penlru că dormea, şi, pentru ca păcatul să-ml Jie destăinuit tn toată întregimea lui, vel face cu mine ceea ce făcuşi cu el. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA ■ — Nu voiu îndrăzni nici odată. — De data asta, fica mea, îţi poruncesc să îndrăzneşti, de altminteri n’o să-ţl fie ru* şine de loc, căci eh voih Închide ochii. Ea şovăi un moment, dar subt o privire severă a tinărulul preot, îşi lasă fruntea în jos, se resemnează, consimte. Totul, mal bine de cit să vorbească. Deja el s’a culcat pe o bancă, şi cu capul rezema!, de zid. cu ochii închişi, întreabă : — Aşa sta fiul generalului ? — Da, tocmai aşa, zise ea. — Mărturiseşte-te deci, fica mea. Atunci ea se apropie, tremurînd. priveşte, se apleacă puţin, iar priveşte, se gindeşte că gura tinărulul preot are aerul aşişderea al unul trandafir care ar fi căzut acolo, şi atinge numai această gură, cu o sărutare fugitivă. — Pe urmă, întrebă duhovnicul. — Dar asta'l totul, părinte îţi jur că e tot. Pe urină am început să aleig, înspâi-mlntată, prin grădină. Nu-I aşa că e grozavă fapta mea ? — Ş’aşa, ş’aşa! răspunse îndreptătorul conştiinţelor, după ce s’a râzglndit. Păcatul pe care 1-al făptuit se chiamă sărutare. Dar sunt multe feluri de sărutări. Unele sunt foarte vinovate, altele nevinovate. — Oh! părinte, îmi dai speranţă. Păcatul mett nu e din cele vinovate, aşa e? — Asta nu pot s’o lămuresc tocmai bine. Să studiez in de-ajuns cestiunea. E bine, în folosul adevărului şi al mîntuirel d-tale, ca experienţa să fie repetată. — Cum vrei, zise ea. O a dona oară se aplecă spre tînărul preot cu ochii închişi, care se făcea că doarme ; şi cu buzele el, îl atinge buzele. — Par’că sărutarea nu-I tocmai nelegiuită, zise el după o tăcere oare-care; dar pe de altă parte, ar li ceva ne socotit să zici că a fost cu totul nevinovat. — Crezi că trebue dar, ca încă odată ?... — Cu adevărat o crez. — Atunci, închide ochii părinte. — Al grijă, de a desluşi pe deplin conştiinţa mea, ca să apeşi gura d-tale pe a mea mal mult, mult mal mult şi inal lung. — Bine, cu toată inima, zise ea. Se apleacă, lipeşte gura el, o lipeşte încă, cu o biîndeţe lentă şi lungă, plnâ ce în sfîr şit clopotul chiamă la vecernie pe călugăriţe. Dute, fiica mea eşti ertată, zise cu gra vitate tînărul preot. Sunt cu totul luminat. Păcatul tăti e din cele mal nevinovate; îţi impun numai să sfinţeşti cu puţină aiazmă buzele tale nevinovate. — Ah ! Ce fericire! zise ea, bătînd din inîinl. — Du-te, Iţi zic! şi dacă vre-o dată cazi în vre un păcat mal greu, fie cu fiul generalului. fie cu altă persoană, nu zăbovi să te spovedeşti la mine, cit de sfiicioasă al fi ; voih fi tot-de-a-una gata să te ascult, în a-celaş chip. ii LA TECUCI lui Take Anastasii!, Pătărlăgeanu, şi taxează pe Ianru Anastasia de escroc, deuunţln-du-1 parchetului. Ce se în timpi ase? Chiriac proprietarul şi redactorul gazetei fusese tras pe sfoară într’un mod mişelesc de către Pătărlăgeanu In unire cu poliţaiul. Ceva mal mult: Iancu Anastasia a încasat mal multe sute de abonamente în numele «Dorinţei» de pe la diferiţi comercianţi, funcţionari şi alte persoane, prin ameninţări şi intimidări. El bine, banii adunaţi, Iancu Anastasii! i-n păpat pur şi simplu ; nu i-a remis nimănui. Aceasta o spune însuşi Chiriac şi chiar o declară poliţaiul singur fără nici o ruşine, prin o altă foae tipărită In urmă. A lua banii cui va sub pretext că-1 abonezi la o gazetă şi acel bani să nu-I transmiţi gazetei, Însemnează că al făcut escrocherie. Şi cu atît mal mult eşti vinovat, cu cît a-facerea asta al fucut'o în calitate de slujbaş al ţărel, în calitate de poliţaii!. Prin urmare dar, poliţaiul oraşului, Iancu Anastasiu, a escrocat lumea şi ca atare se impune să fie imediat destituit şi pedepsit după cum merita. Cerem deci, d-lul ministru de interne, or parchetului local, să ia afacerea în cercetare Să se curme o dată cu pungăşiile din judeţul nostru. T. Cucianu P. S. in ultimul moment aflăm că şi d. Gh. PetrovicI, loc ţiitorul de primar, şi-a înaintat demisia ministrului deinterne. Cu alte cuvinte comuna noastră a rămas acuma şi fără primar şi fără ajutor. Halal. In asemenea hal i-a fost dat să ajungă oraşul nostru sub oblăduirea colectivistă şi în timpul domniei lui Take. Nostim de tot! T. C. Escroclieris» lui Iancu Anastasiu Gazeta locală «Dorinţa» de Duminică 21 Iulie c., denunţă o escrocherie făptuită de poliţaiul oraşului Iancu Anastasiu pe soco teala «Dorinţei». încă mal dinainte, într’o corespondenţă am arătat pe scurt această escrocherie şi am cerut ministrului de interne să ia mă suri. Ministru a găsit de cuviinţă să nu se mişte, iar peste cîte-va zile însăşi unul din tre prietenii Iul Take vine şi ne denunţă prin organul lor autorizat, potlogăria lui Iancu Anastasiu. Nu ştim dacă pînă în prezent, de la denunţarea precisă a «Dorinţei, parchetul ori ministrul de interne ah luat vre-o măsură, totuşi, noi ne mărginim a face o scurtă expunere a escrocheriei poliţaiului. La 2 Iunie a apărut în Tecuci o foaie ce-şl propusese să discute chestii de literatură (!) Aşa suna programul alcătuit de cîţl-va bâeţaşl fără căpătiifl. De la No. 2 numita foae ce purta numele «Dorinţa», a început să înjure în dreapta şi în stingă oameni cinstiţi şi în special pe fraţii Cincu, figurile cele mal populare din oraş. Noi n’am dat nici o atenţie halucinaţiilor cuprinse în «Dorinţa». Tot aşa ah făcut şi toţi Tecueeniî. Duminică 21 Iulie ci ne trezim însă că «Dorinţa» in loc să meargă înainte pe calea apucată, trage nişte perdafuri ţapene vizita şi Principelui Nichita al Mun-tenegrulul. Mal mulţi tipografi din Capitala, ni se pling ca ministerele şi primăria Capitalei daO lucrări tara licitaţie şi cu preţuri exagerate tipografiilor «Voinţa Naţionala» şi Carol GObl. Favorizarea acestor două tipografii a ajuns revoltătoare. Terenurile petrolifere precum şi puţurile de păcură ale familiei Hernia din Cimpina, e vorba să fie cumpărate cu cinci milioane de lei de «Steaua Romină», societate pentru exploatare de petrol. IJ¥F©MMATll «Male Novine» din Belgrad confirmă ştirea noastră despre vizita pe care o va face Regele A-lexandru al Serbiei M. Sale Regelui Carol. Ziarul sîrbesc spune că Regele Alexandru va veni la Sinaia în primele zile ale luneî Octom-bre. D. Kiru, director general al poştelor şi telegrafelor, a intrat în era reformelor. D-sa a desfiinţat factorii rurali, precum şi poştele rurale din doua judeţe, sub ridiculul motiv de a face economie. Serviciul poştal rural suferă însă foarte mult din cauza acestor mari reforme ale d-lul Kiru. D. Dim. Sturdza se întoarce azi la amiazl în Capitala, împreună cu d. G. D. Palladi. A 3-a Sofi;i, 29 Iulie. Azi s’a semnat convenţiunea In privinţa împrumutului agrar de 30.000 000, 5 o/°, încheiat cu banca internaţionala şi banca de Paris şi a ţarilor de jos. Toate stipulaţiuniie tunoscute in privinţa modulul de împrumut rârniu aceleaşi. Constantinopol, 29 Iulie. D. Valigovski, sub-antreprenor francez al drumului de fer de la Smirna la Kassara, a fost făcut prizonier de o bunda de Ulliarl cari cer 4000 livre pentru răscumpărarea iul. Direcţia drumului de fer a furnisat suma. D. Cainbon a presentat reclamaţiunl Porţii. Copenhaga. 29 Iulie, împărăteasa văduvă a Rusiei a sosit. Roma, 29 Iulie. încă nu se ştie dacă pasagerii cari se află pe bordul lui «Dollwyk» sunt francezi satt de allă naţionalitate. Pe bord s'aă găsit 30.000 de puşti Gras cu nmniţiunile lor. La 4 August se va pune piatra fundamentala pentru construirea biserîcel cu hramul SI Dumitru, in cătunul Bra-gadiru. Această biserică se va construi în mare parte cu ajutorul dat de d. Mari-nescu-Bragadiru. Duminică 28 Iulie tînărul Ştef. Anton Farcaş, din Capitală In etate de 18 ani, scăldlndu-se Iii iazul morel de la Măgurele, s’a înecat din imprudenţă. In ziua de 27 Iulie, a căzut o ploae cu grindină asupra comunei Fundenl-MitrenI, plasa Olteniţa, judeţul Ilfov, distrugînd cu desăvîrsire viile din acea comună. Sursele de ape purgative sunt aşa de a-bondente, în cit este indispensabil de a se individualiza aceste surse de calităţi atîtde diferite spre a se putea alege bine sursa care trcbueşte prescrisă bolnavilor. După cererea celebrităţilor medicale din toată lumea, reese că apa purgativă «Hu-nyadi Ianos» marca Saxlebner este remarcabilă prin regularitatea efectelor el şi prin aceasta întrece toate cele-l’alte ape amare şi merită de a fi preferată. D. Woodward, distinsul profesor de limbile romanice la universitatea din New-York, a făcut progrese remarcabile în studiul limbelro-mîne. D-sa va mal sta încă vr’o şase zile în ţară şi apoi se va întoarce la New-York. Mîine d. Woodward se va duce din nod la Ctmpina, unde va fi oaspete d-lul B. P. Hajdao. «Orientaliscke Correspondenz» ţine din cercurile Curţii din Peters-burg, ştirea că Ţarul Nicolae al Rusiei, va face in toamna asta o (Serviciul Agenţiei Romîne) Belgrad, 29 Iulie. O deputăţie de 32 membrii al partidului radical, avind in cap pe d. Paschic a plecat pentru a presenta Regelui resoluţiunile votate de meetingul de erl. Londra, 29 Iulie. «Times» zice că Francezii nu ar trebui să-şi creeze iluziunl exagerate in privinţa vizitei Ţarului la Paris. Constantinopol, 29 Iulie. Zupdi-pasa, guvernator general din Brus, a plecat in Creta, însărcinat eu o misiune extraordinară. Ischl, 29 Iulie. Baronul de Kosjek, ministru austro-uugar Ia Atena a fost primit In audienţă de către împărat. Mline va pleca la Alena. Sofia. 29 Iulie. De la ultimele incidente ce ati avut loc Ia graniţă, nu s’a mal petrecut nimic noh. Posiţi-unile unde s’ah desfăşurat aceste incidente râ-mtn ocupate de Bulgari. Se crede că guvernul va lua In curind Karakulus, care mal înainte erah în stăpinirea Turcilor. Alexandria, 29 Iulie. Kedivul s’a îmbarcat pe bordul yachtulul «Makrussa mergind la Triest. De acolo, va pleca în Elveţia. TURBURÂRILE DIN TURCIA Constantinopol, 29 Iulie. Ştirea că Poarta ar fi răspuns deja ce-rerel Cretenilor este prematură ; deciziunile respective ale miniştrilor ne fiind sancţionate încă. In ultimele zile s’ah arestat numeroşi armeni. Printre preoţii biserieel din Galata, circula ştirea că Poarta are de gtnd să pună pe patriarchul Izmirlian în acuzaţie, făcln-du-1 răspunzător de evenimentele din Armenia. Londra, 29 Iulie. «Standart» zice că e cu neputinţă de a calma mal mult timp excitaţia grecilor în privinţa nenorocirilor Cretenilor. Dacă ar fi cu putinţă de a restabili concertul european chestiunea ar putea fi re-solvată prin anexarea Cretei la Grecia sah prin autonomia sa. In acest caz Fie-care putere ar trebui să renunţe la scopurile sale egoiste şi Germania ar trebui să pună capat dificultăţilor ce crează Engliterel în scopul de a place Rusiei. Atena, 29 Iulie. Slmbătă Turcii ah atacat Anopolis în insula Creta. Vr’o trei zeci de creştini ah fost omorlţl. Londra, 29 Iulie. Se anunţă din Herakieion ziarului «Times» că casele Cretanilor creştini ah fost ocupate de 300 lugitivl musulmani. Aceştia năvălesc în continuă în satele creştine vecine. Trupele turceşti neregulate ah fost respinse de mal multe ori. Teama că se vor întoarce iar excită populaţia. Atena, 29 Iulie. Ministrul de resbel a chemat pe comandantul garnisonel şi i-a repetat ordinele sale de a Împiedica plecarea soldaţilor. Coastele sunt păzite în mod riguros. ŞTJKj DJ/EJ^SE Crime—Delicte.—Accidente.—Intîmpl&rî. DIN CAPITALĂ Moarte subită. — Astă-zl de dimineaţă individul Lazăr Englezu, pe când trecea prin dreptul hotelului de France, a căfjut de o dată pe trotuar. Ridicat de către sergentul de stradă şi pus intr’o trăsură pentru a’l duce la spital, Englezul a încetat din viaţă pe drum. Cadavrul a fost transportat la Morgă. Strivit de tren. — Erl, pe la orele 7 şi jumătate seara, Ilie Ionescu, cizmar din calea Rahovel 238, voind să traverseze linia ferată In gara Filaret, a fost apucat de un vagon care loviudu’l cu tampoanele, l’a strivit la piept. Intr’o stare desperată, Ionescu a fost transportat grabnic in căutarea spitalului Br&ncovenesc. DIN tar! Furtună violentă.—Seria furtunelor cari bîntuie prin ţară de clt-va timp, nu s’a sflrşit încă. In ziua de 27 curent, în Cernavoda o furtună puternică a ţinut aproape o jumătate de oră, in care timp a făcut mari stricăciuni, rupind copacii din rădăcină şi ridietnd Iu aer acoperişul la mal multe case. Coperişul unul grajd, care fusese luat de vînt, în cădere a lovit pe un lucrător italian, Fava Petru, zdrobindu-l cu desăvir-şire figura. Nenorocitul a fost trimes la spital Într’o stare oribilă. *** De asemenea în comuna Enigea, furtuna a fost atît de violentă ei a ridicat toate bucatele după clmp ale locuitorilor, lmprăştiiudu-le la distanţe colosale. Locuitorii din satele Adam Clissi, Mul-ciava şi Arabauci, cari aveah eite 2—3 sute de clăi de grih pe clmp, abia ah mal găsit una sah două, iar restul nu se ştie unde a fost dus de vînt şi nu se mal poate aduna. Pagubele sunt foarte mari. *** Erl a fost la Negreşti, In judeţul Vaslui, o furtună teribilă, care a stricat pe jumătate învelitoarea spitalului rural din localitate. Moarte subită. — Erl a murit subit în portul Sulina un marinar după vaporul Leadtmoore, care sosise din Liverpool. Făcându-i-se necropsia, s’a constatat că matelotul sucombase în urma unui atac de apoplexie pulmonară fulgerătoare. Pruncucidere. — Tinăra Sabina Zisman, servitoare Ia d. Iancu Creps, comerciant din strada St. Andrei din Iaşi, acum 7 luni a născut din flori un copil de sex bărbătesc. Nenorocita, sătulă de suferinţele ce îndura cu creşterea copilului, se hotărăşte a-1 ucide. Sabina, erl dimineaţă pe la ora 5 cum se sculă, luă copilul din albia In care dormea Încă şi-l aruncă în privată cu scop de a-1 omori. Copilul căzlud, începu a scoate nişte ţipete grozave, nişte trecători auzind acele ţipete alergă în grabă în latrină şi cu ajutorul mal multor vecini reuşi, după multă greutate, a scoate copilul care dădea din cînd în cînd semne de viaţă. Sabina, muma copilului, cuprinsă de re-muşeare şi în mod inconscient, ca o sălbatică, se repede printre curioşi şi-şi ia copilul care era deja curăţit de murdării, ln-ceplnd a-1 alăpta. — Desperata marnă s’a predat poliţiei, mărturisind faptul. — Dînsa a fost imediat arestată. Incendiu. — Un incendii! colosal a distrus astă noapte 20 de case din oraşul Blrlad. Pagubele sunt foarte mari. Pădure în flăcări. — Se comunică din Constanţa că erl s’a aprins pădurea Statului numită Teehechiol, arzlnd pe o Întindere de aproape 160 de hectare. Primarii din comunele Dobromir şi Enis-culia ah dat In grabă ajutoarele, concen-trînd mal pe toţi locuitorii din satele vecine pentru a putea localiza focul. DIN STREINATATE Călătorie pe Ocean in barcă.—Se anunţă din Havre, că barca americană Box, In care doul americani plecase din New-York pentru a sosi la Havre şi cari ah fost întllniţl In mal multe rîndurl pe ocean de diferite vapoare, ah sosit Vineri dimiueaţă In portul de Havre In perfectă stare. Intreprizil voiajori sunt sănătoşi şi foarte bine dispuşi. Cutremur de pămînt. — O telegramă din Bruss (Boemia) anunţă că in urma unul cutremur de pămînt care s’a produs Joi pe la orele 12 din noapte, două case construite pe un teren cam slab s’ah dărîmat şi In a-celaş timp multe alte case din Împrejur s’ah crăpat. Comunicaţiunea pe linia ferată a fost întreruptă timp de mal multe ore. Din nenorocire nu este de înregistrat nici un accident de persoane. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 40) L0UIS JACC0LLI0T CÂTOR li DE FOC PARTEA I — Fiind-că cred că este imposibil ca să putem trece toţi prin acest loc, eh cred că nu este practic să mh împingi înainte, de aceea te rog sprijineştete cât poţi în stâncile din jurul tâh şi trage-mă de picioare spre tine. In acelaş moment, fostul cuirasier, găsind un loc de razăm pentru genunchi, ca să, poată asl-lel să aibă mal multă forţă, apucă pe Dick de picioare de la gleznă, şi trăgând o dată cu putere, îl aduse lingă el. — Voinic eşti, (Jise Dick, văzîndu-se scăpat, îţi mulţumesc şi acum să ne grăbim ca să ne întoarcem. întoarcerea fu grea şi de lungă durată, mal cu seamă în partea de la început unde cel doul tovarăşi ah trebuit să meargă cu picioarele înainte, ne putînd să se întoarcă din poziţiunea in cari erah. Pe la jumăta ea drumului, tunelul mal lărgindn-se puţinei se putură Întoarce şi putură să sfirşeas- că fără nici un accident periculoasa lor călătorie. De mult timp încă, zgomotul paşilor, strigătele şi loviturile ce dedeah In pereţii tunelului, însciinţah pe tovarăşii lor că el se întorc. Când sosiră şi istorisi şi escursiunea lor şi când Canadianul spuse că ajunsese numai la câţl-va paşi distanţă de bolta centrală, Gilping. spre mirarea tutulor, propuse tinărulul Conte de a se grăbi să plece şi să profite de acea descoperire. — Dar v’am spus că tunelul este prea strimt pentru d-tră. — Am Înţeles eh, dar n’am intenţia să vă Însoţesc; după ce veţi pleca eh voi căuta un alt drum mal larg. — Nici o dată! esclamară cel trei tovarăşi în acelaş moment. Gilping fu pentru a doua oară foarte emoţionat atît de tare că rhspunzîndu-le vocea lui tremura cu putere. — Mulţumesc, domnule Conte; vh mulţumesc domnilor, sunteţi adevăraţi prieteni mei. Era cea mal însemnată consideraţiune şi stimă ce dedea el, căci trebue să fim drepţi eu Engleji în laude ca şi în critică, că el nu preaîntrebuinţeazădes cuvîntul de prieten, şi cînd l’ah spus o dată el nu se dah în lături de la datoriile de afecţie şi devotament de care este legat. După ce nouil sosiţî se mal odihniră de înspăimîntălorul drum ce străbătură, mica trupă îşi reluă cursul invesligaţiunilor sale. De astă dată fu definitiv stabilit ca să se lase conducerea lui Gilping şi că nimeni să nu caute a persista Într’o deriziune pe care el o respinge. După părerea gealogulul şi în urma unul examen minuţios asupra urinelor lăsate de materiile vulcanice lu trecerea lor, cele două d’întîl escavaţiunl pe cari mica trupă le în tilni la început, ah fost lăsate neobservate ca neprezinlînd toate garanţiile dorite. Cit despre cea de a treia, ea fu observată de Gilping, şi considerată ca posedlnd toate semnele cari putea să motiveze o încercare decisivă. Deschiderea tunelului mare, curentul de lavă abundent şi larg şi mal cu seamă direcţiunea ascensională, In sensul boitei centrale. — Dacă această largă deschizătură, zise Gilping, vesel de această descoperire, nu ne va conduce la destinaţiunea cea bună, ar fi ca însăşi natura să fi încurcat toate legile el. Aidem domnilor, peste o oră vom putea să prlnzim din noh în acea superbă catedrală naturală pe care am botezat’o, galeria cu mii de coloane. Şi cu această prezicere de bun augur, mica trupă intră In eseavaţiunea destui de largă pentru ca eîte-şl patru să meargă unul lingă cel l’alt. Această vastă deschizătură era o adevărată minune pentru un geolog. In eiilusiasnnil săh de admiraţiune, Iohn Gilping, care se oprea la îfie-ce moment pentru a observa mal bine, uitase totul şi lşî închipuia că conduce o escursiune ştiinţifică în centrul pămîntulul. — Priviţi, zise el Iul Olivier, care singur printre cel-Talţl tovarăşi putea să’l înţeleagă, toată istoria formaţiunel pămîntulul este scrisă pe aceşti pereţi sttneoşl tot uşa de desluşit ca şi într’o carte, şi aceasta de milioane de ani. — Ce ştiinţă admirabilă este Geologia ! Domnule Gilping. — Cea mal principală dintre toate, domnule conte, cea mal principală ; ea exige mal întlih cunoştinţe aprofundate a celor l’alte ramuri a ştiinţelor naturale. In acest timp geologul apropie lanterna sa de o stîncă enormă, care părea formată de o mulţime de blocuri deosebite, unite in tre ele cu ciment. — Uite, vezi această uşoară găurice care seamănă cu penele unul fulg? El bine, a-cesta este mormlntul unei vieţuitoare, care n’a lăsat în această stîncă de cit forma corpului săh. Acest punct ia servit de coşciug, şi cu toate că ah trecut multe secole, lot îl găsim efigia încrustată în calcar. I sa dat numele semnificativ de grayh-tolit. Priviţi mal la vale, iacă un eucriu, un fel de stea de mare care era fixată pe pă-mint, cu o coadă lungă care pleca din centrul el, făptură singulară, jumătate vieţuitoare, jumătate plantă care face trauziţiu-nea Intre cele două specii. S’ar putea spune că toate fosilele din terenul Cambrian s’ah adunat pe această stîncă. Variaţiunea este infinită. Mica trupă s’a oprit pentru a asculta ex-plicaţiimile Iul Gilping, căruia Olivier dedea cea mai mare atenţiune. El statură mal mult timp In acel loc, in care Gilping dădu toate explicaţiunile pe cari le cerea contele. Observlnd însă că pierz ast-fel un timp precios, englezul oftă cu regret şi luă comanda trupei pentru plecare. Apoi vorbind singur, companionii săi îl auziră ziclnd : — Oh ! mă voi întoarce şi voi sta cel puţin cincl-spre-zeee zile îu aceste locuri admirabile ; trebuie să aflu plriă unde se întind aceste miraculoase escavaţiunl, din cari s’ar putea scrie toată istoria Geologică a globului. Cu toată dorinţa ce avea Gilping de a rămîne ca să mal admire disposiţiunile superbe ale stlncilor, el judecind că interesul general era de a înainta cît se poate mal repede pentru a scăpa din acele tuneluri, renunţă la această plăcere şi porniră din noh. Trecuse mal bine de un ceas; fie care mergea cu curagih şi fără să fie împiedicat de nici un obstacol; eseavaţiunea fiind în tot lungul şi tot atît de spaţioasă ca şi la început. După socotelile lui Gilping, el trebuiah să fi ajuns încă de mult timp la bolta centrală, dacă tunelul pe care mergeah el ar fi fost în linie dreaptă; nimeni cu toate acestea nu se descurajase şi urma călătoria cu multă energie judecind că eseavaţiunea făcea cotituri multe. Sosi însă un moment cînd el trebniră să se oprească. De mal multe nopţi el nu putuseră să se odihnească, şi natura veni să ceară cu violenţă drepturile el; fie-care se simţea copleşit de o oboseală invincibilă. Olivier mal eu seamă, de o natură mal delicată de ctt a tovarăşilor săi, abia mal putea să-şi ţie ochii deschişi, şi vedea că momentul va sosi cînd picioarele istovite de oboseală vor refuza să mal continue drumul. (Va urma). nr. MAESU m Maladii de copil şi interne După o practică îndelungată in clinicele de Caftit şi interne, de la Facultatea de Medicină din Paris, intorclndu-se s’a stabilit Calea Moţilor S3. Consultaţiunl de la 1-3 şi de la 6-7 p. m. 153 15-7 www.dacoromanica.ro EPOCA fi PETREC5I DE VARA Berăria M. Boierii,pe bulevardul Elisa-beta.~~In toate serile concert pină la 1 '/> nonp-tea; lăutari buni, o cîntăreată străină şi vestita cîntăreută romlncă Lina Ploeşteanca. Mincărl reci, mezeluri şi băuturi excelente ; preţuri moderate.—Intrarea liberă. ZIARELE I>E AZI cuta, d-sa, din contra, Va protejat, Va ajutat ca să le execute, în dispreţul legei .şi a GălâţenUor. * * * Opinia publică din Galaţi, fiind cu drept, cuvint revoltată de atilea nclegiurii, posiţia d-lui Culoglu este foarte compromisă, aşa că d-sa nu mat inspiră galăţenilor a si nici respect, nici încredere. * * * Din causa aceasta, d. Culoglu stă toată ziua închis în casă, şi nu este văsuţ de cit de potlogarul Malaxa, neapărat spre a se inspira în comiterea altor nelegiuiri. __________ Timpul constată că partidul liberal e recidivist in necinstea administrativă : Făptura omenească e supusă greşelii şi de aceea prima greşeală se mal trece cu vederea; pedeapsa nu e capitală, pentru că se nădăj-dueşte in îndreptare. Recidiva însă e foarte aspru pedepsiăt, pentru că ea arată că vinovatul are natură rea şi nu se poate îndrepta. Colectiviştii aQ dovedit, prin afacerea de la Galaţi şi mal ales prin modul cum a fost tranşată acea afacere, că nu se pot îndrepta. El se găsesc, in privinţa necinstei- in caz de recidivă, Să le punem dar cruce. Partidul liberal nu e cinstit şi nu poate a-junge cinstit, orl-ce s’ar face. El trebue dar despărţit de societate. ------ Urmînd a comenta atitudinea guvernului în scandalul Malaxa, Constituţionalul încheie: Cu alte cuvinte guvernul arată ţărel făţiş, că soarta hoţiilor e soarta lui, că merge cu el mină in mină piuă în pînzile albe. Aceasta e o minune de-ocamdată ; toţi aceea cari aQ mal a-vul deci veleităţi de a crede că guvernul «nu patronează» pe hoţi, şi «nu încurajează» hoţiile, aceştia aQ ocazia de a vedea cu ochii lor chiar, ceea ce au crezut imposibil. Da, In ţara romînească se fură acum cu autorizaţia şi sprijinul guvernului, lucru e clar, e vădit. ŞTIRI DO ZIARE Din Dreptatea: In «Monitorul Oficial» de mîine va apare un supliment de decizie ministerială, prin care se va anula şi concesiunea tramvaiului electrie de la Galaţi. Această anulare, din greşală, va spune «Monitorul» de mîine, a fost omisă din prima decisiune a ministerului de interne relativ la hoţiile de ia Galaţi. *** Slmbâtă fiind sărbătoarea sf. Panteli-mon şi hramul bisericel din comuna cu a-cest nume, s’a petrecut un scandal ce nus’a mal văzut în biserica noastră. Preotul, eşind cu sfintele daruri în mijlocul bisericel, a pomenit pe loeotenenţa mitropolitană. Preotul n'a apucat însă să termine aceste două cuvinte şi numai de cit biserica a răsunat de huiduell. După acest scandal toţi credincioşi! aft părăsit biserica, nerămîind de cit preotul singur care a regretat de sigur de pomenirea acestei locotenenţe. Din Constituţionalul-. Pungăşiile se succed de la venirea la putere a liberalilor. Abia s’a făcut muşama cele de la Buzăil, R.-Sârat, Huşi şi Galaţi, şi altele noul eşi la iveală. La Fălticeni, primarul Iorgu Radu, a dat în întreprindere instalarea telefonică de la Primărie, fără licitaţie, d-lul OstapovicI de la Iaşi, fără măcar să pue această clieste în consilifl. Tot primarul din Fălticeni, a Închiriat prin licitaţie, gheretele din piaţă : cînd ad-judecatarii aii venit să se instaleze, el aii fost împedicaţî de autoritate. Aceştia a ti reclamat la parchet care a citat pe primar; primarul în loc să se ducă să se explice a fugit la Bucureşti şi s’a pus sub protecţia d-lul Stolojan. Ministerul de interne, pentru a înlesni muşamaua în această afacere, a intervenit pe lingă ministrul de justiţie ad-interim şi a mutat pe procurorul din Suceava, înlo-cuindul cu un cumual al primarului. ULTIME INFORMATIUNI Revocarea «1-luî Malaxat* he Culoglu La Întrunirea pe care ati ţinut’o deputaţii şi senatorii liberali din Galaţi, în casele d-lul senator Ca-valioti, s’a luat după Galaţii, următoarea hotârîre: S’a delegat o comisiune compusă din d-nii deputaţi Zurilă şi iXicorescu, cari \ împreună cu d. Sechiari, unul din membrii comitetului executiv, să meargă la Bucureşti, ea sa solicite ile la guvern revocarea d-Iui Culoglu din postul de prefect al judeţului * * * întrunirea a cerut a se aduce la cunoştinţă d-luî Sturdsa că dacă comuna Galaţi a ajuns astă-zî taetrul atîtor scandaluri neruşinate, aceasta se datoreste nliniai d-lui prefect Culoglu care a avut cunoştinţă de toate actele frauduloase ce le făcea Malaxa, şi în loc să le aducă la cunoştinţa celor în drept, sau să oprească pe Malaxa de a le exe- Astă-zl, la orele 2 şi juni., s’a ţinut un consiliu de miniştri, la Ministerul de interne, sub preşedinţa d-lul Dini. Sturdza. ErI s’aâ făcut la Ocnele mari alegerile pentru consiliul comunal. S’aO prezintat două liste, ambele liberale. A reuşit lista d-lul P. Panaitescu cu 170 de voturi. Pretinsa rectificare a decizin-nii ministeriale, asupra hoţiilor de Ia CîSalaţi, constă in aceea că s’a anulat ţi cesiunea tramvaiului asupra iui SomzCe. Mc altminteri, Monitorul Oficial mărturiseşte că n'a tost o greşeală de tipar, ci o „eroare de manuscris**. Tom reveni. La Castelul Peleş s’aQ început pregătirile pentru primirea împăratului Frantz losef. Personal pentru împărat se vor rezerva trei saloaue mari, adică o cameră de dormit, un biurotl şi un salon, cari vor li tapetate şi mobilate din nod. O parte a suitei va fi găzduită în Castel, iar altă parte prin hoteluri. Printre supuşii austro-ungarl din Iaşi se agita ideia de a se trimite o deputaţiune în Capitală în ziua sosirel împăratului Frantz losef. Zilele trecute el afl comunicat a-ceasta consulatului din localitate, cerînd în acelaşi timp lămuriri dacă deputaţi unea va fi primită de împărat. Camera de punere sub acuzaţie a trimes înaintea curţel cu juraţi pe Juvara, autorul crimei din calea Văcăreşti, şi pe Tierer, acel care şi-a ucis amanta în şoseaua Pandurilor. Camera a rămas în deliberare pînă Luni, pentru a se pronunţa dacă M. Georgescu, autorul atentatului cu vitriol de la şosea, trebu-eşte trimes a fi judecat de curtea cu juraţi sad de tribunalul co-recţional. D-l Grigore Giani, inspector administrativ, pleacă astă-zl in străinătate in virtutea unul concedii!. Evenimentul din Iaşi spune că Duminica seara toate cişmelele din suburbia Tăbăraşi n’ad curs de loc. Era ceva penibil de a vedea cum oamenii umblad prin toate părţile căutînd apă, iar vitele lor răgead de sete. Aceeaşi lipsă de apă se observă de cîte-va zile şi în Capitală, graţie edililor noştri, cari se plimb prin străindtate şi prin Sinaia. SCANDALUL CONTINUA O parte a consilierilor comunali din Galaţi, nedemisionaţi încă, s’au constituit într’o ligă cu scopul de a nu mai aproba de aici înainte nici un act pentru care Malaxa va solicita voturile lor. * * * D-na Elisa Buzini pregăteşte o petiţie ministrului de interne prin care va expune următoarea hoţie a lui Malaxa: D-na Duzini, fiind străină şi prin urmare incapabilă de a dobîndi imobile rurale în ţară, a cumpărat moşia Mă-cişeni a d-lul Diamandi pe numele es-croctdui Malaxa. Acesta însă, abuzîud de încrederea d-net Buzini, s’a făcut stăpîn de fapt pe moşie. D-na Buzini a însărcinat pe d. deputat şi advocat Daniil Zorită, să intenteze un proces lui Malaxa. * * * Asupra deciziunel ministeriale publicată in Monitorul Oficial şi reapărută azi cu oare-cari modificări, Galaţii spune; Un strigăt general s'a ridicat contra deciziei d-lul ministru de interne, prin rare anulează voturile consiliului comunal date în privinţa cesiunei contractului de iluminat a lui Georgi şi a schim-băreî unora din condiţiunile contractului de tramwai. Lumea se miră cum ministrul anulează aceste acte ca frauduloase, fără să se ia nici o măsură de pedepsire contra autorilor acestor fraude. Toţi se întreabă apoi, unde avem să ajungem cu acest sistem de administraţie. La bursă, comercianţii, de trei zile, discută hotărirea guvernului, pe care nu o găsesc nici legală nici equitabilă. Unii mai pesimişti prevăd vii n'aîî să mai poată găsi credite in străinătate din cauza nesiguranţei ce domneşte in această ţară, unde guvernul dă drumul hoţilor şi pedepseşte numai pe concesionar care îşi angajează capitalul în difVrlte lucrări ce vine să Ic execute aici. * ie * Toată afacerea MalaxiteT, toate jafurile şi potlogăriile lui Malaxa, nu sunt după acest onorabil domn primar de cît simple deosebiri de vederi cu d. Sturdza, şi interpretări deosebite ale u-nul text de lege! De astă-zl înainte trebue schimbat şi dicţionarul. In argotul lui Malaxa, a fura se chiamă a interpreta un text de lege, a trafica interesele comunei, însemnează a avea vederi deosebite, spune Galaţii. Indrăsneala lui Malaxa, faţă cu soluţia guvernului, merge şi mal departe. El nu vrea nici aceste interpretări de lege şi vederi deosebite să le ia pe seama sa şi le aruncă pe spinarea consiliului comunal, de şi este cunoscut că cu ocasiunea anchetei d-lui procuror general, toţi consilierii au declarat în scris că primarul Malaxa le-a escrocat voturile, aşa că ei aii votat fără conştiinţă de ceea ce fac. BILETIX El OliOmC (Raportul Semapliorului de Brăila) Brăila, 29 10 August 1896. Tendinţa pieţei noastre a fost astă-zl ceva mal animată şi In special pentru grîne. Cele l’alte articole fără nici o schimbare. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră la 1 August a. c. sînt rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, în caz de re-înoirea abonamentului ce aă, să înainteze costul pentru a nu suferi vre o întîrziere saQ întrerupţie a ziarului nostru. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „POMPXLIAN“ 64 _ 66, — CALEA RAIIOVEI, — 64 - 66 -BUCUREŞTI— Sub direcţiunoa d-rel fonuia-iţa Pouipilian licenţiată în ştiinţele matematice din Bucureşti şi din Paris (Sorbona) Se primesc eleve interne, şi semi-interne. Cursurile vor începe ia 1 Septerabre a. c. Invăţămîntul coprinde cursul primar şi secundar, divizate precum urmează. 1) Secţiunea de învăţământ clasic (Bacalaureat) examenele se vor trece la şcoalele slutul uT. 2) Secţiunea de cultură generală ..examenele se vor trece în institut. 3) Secţiunea de pictură sub conducerea d-lul Pompilian, artist-pictor, se va pune la disposi-ţia elevelor o vastă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru. 4) Secţiunea de muzică, sub conducerea d-ne Emilia Saegiu, profesoară la conservator. 5) Pentru educaţiunea, studiul limbelor străine şi lucrul de mană. am reuşit in tratativele ce am avut cu unul din cele inal bune institute de educaţie din Paris, a’ml procura institutoare şi guvernante, personal format din a-cest institut. Localul in care este instalat, noul institut, a fost, construit expres pentru şcoală, conform cu toate condiliile hygienice; coprinde săli de studiu, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc. O grădină spaţioasă înconjoară tot localul, care e prevăzut cu instalaţiune de apă şi gaz. Pentru elevele semi-iuterne se va organiza un serviciQ de omnibus. Personalul didactic se compune din Matemat. şi Cosmografie N. Coculescu, dr. în matern, prof. la Universitate Morala şi Filosofia . . D-nu Bădiţi eseu Mo- tru, dr. în lilosofie Fizica şi Chimia . . . ilf. Popouicl, doctor in chimie Ştiinţele naturale . . . N. Demetrescu, licenţiat in ştiinţe Matematica.............A. Ioachimcscu, ingi- ner, licenţiat în matematici Limba Romină . ... Gr. Adamescu, lic. In lil., prof. la giron. Şincai Limba şi Liter. Franceză Fernand Brulin, prof. la College Rolin (Paris) Istoria şi Geografia . . D-ra Olga Marine seu. lic. în litere, prof. Iu externat Religia............Archidiaconul G. Gibescu licenţiat In theologie Istoria............D-ra Aurelia Velescu, ab- solvent al facult. de lit. Hygiena .... D-na L. Moscuna-Siou, dr. in medicină. Desemn şi pictură............D-ra Ch. Leje Iiistitutrice .... D-ra Victoria Davidescu, diplomată a 6 cl. din Asisul Elena Doamna. Deosebit de această listă, care urmează a se mal complecta, toţi profesorii vor fi secondaţi de repetitoare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universităţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi înteroga-zilnic pe eleve. înscrierile se pot face incepiud de la 1 August Pentru orl-ce informaţiunî inul detailute a se adresa la direcţiune de la 9—2 a. m. şi de la 2-6 d. a. 146 __________ 20—7 D. R. ROSETTI AVOCAT STR. BISERICA AMZEl No. 15 Hanyadi Jânos Cea mai etigurd, cea mai eficace şi era mai plăcuţi rtin APELE P SUR ti A TI VE. - HEPCTA ŢWU.VE ( V/I L ItS I/. I Aprobată de Academia de Medicină, din Paris, de către Liebig, Bunsen şi Frenesius. Autorizată de Stat. Unica după aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicina din Fruncia şi străinătate. A se feri de contrafaceri. Mtuffdm a jsecere ca toate etichetele şi ttopueite na poarte numele 1U Andreas Saxleliner 52_i4 ŞCOALA NOUA INSTITUT DE DOMNIŞOARE Bucurescî, Strada Armenească 1 Directoare: l)-na I.. S. Ncgoeicn Direcţiunea Aduce la cunosclnţa onor. părinţi că : 1) De la I Sepfcembre viitor va funcţiona în acest institut conform noului regulament pentru acolite pri-rale (Mon. of. No. 74, din 1 Iulie a. o.)—pe lingă cursul liceal, facultativ si primar,—şl o secţie froebeliană ou grădină de copil, după cererea mai multor familii. 2) Elevele acestui institut, mulţumită zelului deosebit al unul corp didactic încercat, afi reuşit cu distincţie la examenele de finele anului, atît în institut' cît şl la şcolile statului ; din cursul primar, in sesiunea de Maiti, s’a fi prezentat 5 eleve la concursul societăţel -«Tinerimea llomînă» {ti ţoale 3 aii font premiate; din cursul secundar 2 eleve aA reuşit la concursul celor 5 burse vacante de la şcoala normală deinstltutoare ; Iar absolventele cursului liceal prezentate la bacalaureat în număr de 13 a A reuşit toate la ius crls şi, pînă în prezent, şi la oral. Un anunţ special va comunica la timp lista corpului didactic peutu anul viitor şi ziua inceperei cursurilor. Pentru înscrieri şl orl-oe alte Informaţiunî a se adresa de acum la sediul şooaleî, strada ArmeneasoăNo. 1 Bucureşti 148 28 -6 ftchimb şi vinii ciUiu CTMPA» CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubiner satire, smarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătiud preţuri mal bune de cit orl-unde. d-lor cerere mă voiQ prezenta la domiciliul La cumpărători şi vtnzătorl. BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE LEON WEISSBLUT 15 Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meii în tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perlo, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mitre depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Marc asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi in monezi de aur argint şi aramă. Ateier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. 89 POPESCU LACUL-SÂRAT 120 CAMERE BINE MOBILATE Situat la cea mal frumoasă şi favorită po-siţie. Iu faţă de parcul Statului. In apropiere de stabilimentul de băl şi de staţiunea tramcarelor şi trăsurilor. Serviciul prompt şi preţuri moderate. Restaurant de t-a ordine, bucătăria franceză şi romină. Sala de spectacole şi grădină. Sesiu lea băilor începe de la 1 Maifi. Intre alte înfrumuseţări şi îmbunătăţiri, este de notat că atît şoseaua cît şi staţiunea au fost canalizate ; aşa că şoseaua, parcul şi staţiunea vor fi stropite de mat multe ort pe zi, iar In staţiune se va distribui apă filtrată. Or! ce cereri a se adresa la proprietar : Calea Regală No. 31, Brăila. 152 15—8 BICICLETE ORIGINALE QUINTON Ultima perfecţiune, Cap d’operă de primul ordin calitate neîntrecută piuă astă-zi Garanţie 4 ani, Preţuri scăzute Cereţi catalogul gratis pe 1896 la LEONID4 PlOlt ii OBS Ii Y B U C U R E Ş T I, Grand Hotel de France 150 vânzare In rate miel 10—7 CURA DR LAPTE Preparate de lapte conform regulelor higienice şi terapeutice moderne INSTITUTUL DE CATOPATIE sub direcţiunea D-rulni PAVI.OV Asistent la institutul de Baclereoloyie al d-ruluiprof. dr. Babeş şi a d-rului I. STEINHART Medic de copil Strada Radu-Vodâ, No. 9 LAPTE STERILISAS PUR I.apte Materna Are composiţia exactă a laptelui de tîţă, in-locuesce doicile. E introdus in toate ţările civi-lisate ca cel mal ideal nutriment pentru copil pînă la virsta de un an. Ketlr Lapte peptonisat prin fermentaţiune. Cel mal recomandat in boalele de plămînl, bronekite cronice, pleuresil şi mal cu seamă tuberculosa. In toate boalele de stomac, de intestine (maţe) în boalele de ficat, de rinichi şi de inimă, în toate stările de convalescenţă in urina maladiilor grave ca tiphosul, peumo-nia, scarîalina. pojarul, dysenteria, precum şi in boalele constituţionale ca siphilis, scrufulosa anemia. E suportat de stomaeurile cele mal pelicate şi bolnave. Institutul posedă o fermă model cu vaci elveţiene şi tiroliene şi expediază toate preparatele sate tn flacoane liermetic Închise, la domicilia. întrebuinţarea preparatelor Iustitulul luind un avint mal mare şi pentru a le răs-pindi in toate clasele societăţii preţurile lor s’aQ redus. Deposil a Farmacia tV.'.tVciiilield. Str. Colţel No. 24. 13—31 SUBLIMIOR DE HARR|S PLUS DE CHEVEUX GRIS en 4 appllcatlons,Couleur de Jeunesse depui* blond juiqu’au piua beau noir seehe vite, talii pa:, poisse pa:. ArrftU lachutc desCheveux et Pellicules. Ga- Flacon .4*; Double : 7‘-Chez l«i Coiffeurt et Parfumeurs. GROS et DfcTAIL pour la ROUMANIE : npr t% CottTeur.Parfr & BUCAREST DtLn 70. calea Victoriei «oue Ies Magasins de Mm* Paul. Galaţi DepoQ la d. Alex. Kreuter, coafor sub Hotel Regal. Buzău. DepoQ la d. Ghiţă Tănăsescu, coafor. Focşani > » Ilie Soroceanu, coafor, Strada Mare. 130 25—16 Doctor MIRON Azistent de clinică la spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 Consullaţinni de la 1 — 4 p. in. ___________________________________30-12 Doctor Schneyer din Viena. Specialist pentru boale interne. Str. CaragheorghevicI No. 5 (Etagiul R. 11 Consult, de la 2—4 p. m. Săracilor grai ui}! 101 25—21 lin ino+i+n+nr al Statului doreşte să pre-Ull lllolIlUlUI gătească copil de clasele primare saQ corigenţi de gimnaziQ. A se adresa la administraţia acestui ziar sub iniţialele P. I. 155 10-10 GRÎU DE SĂMÎNŢĂ Bălan bătrîn greutatea 64 libre şi Molid (englezesc) foarte productiv DUPE Moşia Bragadiru şi Bulgaru Probele fte pot vedea zilnic la eotnluarul: D. M, BRAGADIRU Slr. Carol GO 156 5—5 Vindecarea boalelor sifilitice A apărut de sub tipar: Soaiele secrete XEPUŢI\TA BĂRBĂTEASCĂ CAUZA ŞI VINDECAREA LOR Această carte ilustrată se lriiv:te suferinzilor Dr. T H K Strada Emigraţii No. 1, intrarea numai prin strada sf. VoevozI. 121 30-15 KaŞINE agriole Hr n. i -11i :i i Bucureşti, Str. Lipscani, 94.—Casa Banca Romîniei Sf. Gheorghe NOUA MASIVA Iii: Secerat şi legat „COLUMBIA ” diu fabrica D. HI. OSHORAE «V C-ie Aubiiru(ATcw-York) Cu tăişul la MtEAPTA construită toată In oţel, uşoară, simplă şi trainică, ultima perfecţiune 30 72 25 Al O COJIMOAIMMj E SI TllEEMlĂ TOA IIE Din atelierele de construcţiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI. Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea acestor inaşi www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. S Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-c# schimb de monezi. Cursul ne ziua de 30 Iulie. 1890 Curap. Vlnd 4°/o Rentă Anmrtisabilă. . . Stt 87 5°/o > Amortisabilă. . . 100 too 6°/0 Obligat, de Stat (Cov. R.) . toi 101 ’x 5 »/o » Municipale din 1883 95 */. 95 */« 5»/, > > > 1890 95 »/, 96 lU 6 •/, Scrisuri Funciar Rurale . 91 92 6°/o » » Urbane . 88 88 Vi 5°/o » » » Iaşi . 82 — 82 Acţiuni Banca Naţională, 1640 — 1650 » » Agricolă . 205 — 2010 — * Dacia Romlnia asig. 435 - 440 — > S-tea Naţienala asig. 455 — 460 — S-tatea de CoustrucţiunI . 175 — 180 — Florini valoare Austriacă. 2 11 î 12 Mărci Germane .... 1 23 t 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble btrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cm maşinel* dublu-otiindrice, din fabrica Albert A CJ*, Frankenthal ei «4 caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt A M ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — COWSTMJCTiuilE FIEH — I. HAUG — Strat!a Isvor, No. 11S> Bucnresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. spelalitate florărie, aere, gradine ne earnă, - pavilioane In fier etc. etc, Primesc comande oentrn Provincie: — Preţuri Moderate — * 100-60 Higiena dinţilor ni a gurei Modali© de aur, Viena 1888 ; Medalie de argint, BucurescI 1898 ; Medalie de bronz, Paria 1898. Autoritat de contriliul de big iotă ei salubritate publici. DENTALINA Esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale doctorului S, I0NYA Sunt două dentifrise recunoscute In ţară şi in străinătate ca cel mal buu pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposito : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya ; ia BucurescI la Farmaciile F. W. Ziirner. şi F. Bruss ; la Drogueria I. Oveasa şi la Parfumeria „Stella'. 92 (25—10) REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Stradn Clementei No. 8. APA MINERALA „MIRCEA" IAŞI-COPOU Autorizata de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oilcia No. 1208 dia 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentindu-se de mat mulţi d-nl doctori, saQ constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congecUele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boale-ie de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit in Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-clico şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă prornj * A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri : D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în cap'itaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 13. 50 (100—47) mUHiUW LABIBBIOHf APROBAT * ACADEMIA MEDICINA din PARIS Sticla. — 1/2 Sticla. In t6te farmaciile. PIANINE De la renumita fabrică GUST. ADOLPH IBACH BARMEN FONDATĂ IN AM: 1. 1791 De vînzare pe preţurile lubricei la A. FELDMANN BUCURESCI, Strada Decebal No. 20. 91 26-6 La Typogralia «Kpoca» se vinde hir tie maculatură cu 45 bani Kilogram u în pachete do 10 kilograme. ALAMBICURILE DEROY-CARAKFIL i* a n îs - a a IjA ts # Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de j pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate I distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum, şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare, i Se poate fabrica cea mal bună luică, shloviţă şi orl-cft! spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazonelor şii Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sattj din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după j voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul OEOllGES A. CAltANFITi, Galaţi, srQ 1r agenţii săi acreditaţi din diferite ' ţări şi localităţi. Depoul goneral Bucurescî str. Doamnei 27 casa Bilcesca, 16 109-60 m BAI HYGIENICE | BAI HYGIENICE | BAI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de LĂMPI, ISOBE, MAŞINi de BUCATE şi orl-ce instalaţiunl MARCUS LiTMANN Sso' I. WflPPNR No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat Q,e Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai in Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băl de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine în casă. Duşuri 8igtematice cu aer comprimat. Closete higienice şi sistematice. Sticle de Conserve hermeti-eeşte închise de toa te mărimile. Unicul depod !n ţară cu Sobe (Belgiano), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRlDER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru atîrnat şi masă, 1 cu maşinele Americane «WUN-36—36 DER», toate cu aer. COMPANIA GENERALA DE Conducte de apă din Liege SUCURSALA ROMÂNIEI BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Aă fost transferate Calea Grlvlţei 33, Bncnreael Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescI Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT $i SINAIA Execută tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari fântâni, lavabouri, water-closete, TOUT-A-L’fiGOUT, BĂI, APOMETRE Mare depou de tuburi şi aparate peutru aceat gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct in Biurourile noastre sau prin in termediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobârel Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor L. BONN K T. 27 50—27 J METEOR Fabrieatnl cel mal bun. — Resistenţa cea mal mare. METEOR Cea mai mare elgan-ţă. Mers uşor. „METEOR44 Fahrrad Werke Graz geneni1 pentru Romiaia I Depozit la Iaşi la d-nul M. COTTLIEB B. COUn ANT Bucureşti, str. Academiei, 3 I Str. Ştefan cel Mare No. 38. 69 _________________________________‘___________25-8 Tvpografia,, Epoca* execută ori ce fel de lucrări tipografice, cu preturi avantagioase. X*. FREUNB BUCURESCI No. 280 — Calea Moşilor, — \o. 280 MARE DEPOU DB Burlane de Basalt, fEVE DE PLUMB, FER ŞI TUCIU Fortuni ele cînepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băT, tout ă l’dgout, gaz, etc. la MANS IKART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’ESOUT i^a 46 Şi pentru încălziri centrale UCUKESCl w (100-441 Recomandă : LOCOMOBILE TREERATORI Sistem ţi eonstrucţiunea noii de tot pen-cu aparat de ars paie si orl-ce combustibil tru 1896 atît Locomobile cit şi Treeră- terl sunt eele mal bune şi cele mal re-Igsp numite d.n fabrica D-lor Ransomes, Sims & Jeffer ies. In sfîrşit recomandă "i fabrica sa de reparat maşino agricole, Mori simple şi sistematice, Batoase de porumb, Morişce, Grape de fler şi toate reservele pentru Locomobile si Treerătorl. 65 25—25 ALBERT ENGEL S™ CASA DE C0NFIENŢA Fondată în BucurescI în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul săil asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Boliemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut Îngheţată. Maşine pentru făcut uut. Maşine pentru tocat carne. Tacîmuri de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte ne cesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat ş stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate deealitru lei 3,50 franco la domicilia. Uleia de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentrn orl-ce articole de metal. Serviciu prompt si preturi moderate se garantează 69 25-25 « ANALISA SPECIAL — URINEI — Executată in mod conştiincios, după metodele cele mai nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din comerciu, precum băuturilor alcoolice \n general, lapte, unt, oleiuri minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare la VICTOR THTTRINGER FARMACIST BUCURESCI 154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mai bogut depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebninţate la căutarea, bolnavilor. (79) ________________________________(25-20) Les Viritables Eaux minărales de VIGHY aont lea Sourcea VICHY-ETAT GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiger le nom sur I» Capsule et l'Etlquette. Lea Seu Ies Viritables PastillesdaV ichy sonf lea PASTILLES VICHY-ETAT f&brlquees avec ies scls naturel» extraits des Eaux (le Vichy-lStat. COMPRIIMES DE VlCHY aux teii uluieli VICHY-flTAT potir preparer l'eau irtilleiclle de Vicby gazause. Afent Qiniral pour lâ M0UHAHU, tULtAtIC,SERBIE : A. O. CASI8ST. fiucsreit. | 45 60—30 Doctoru ION NANTJ Fost medic secundar al Spitalelor din Bucurescî Stabilit în Cimpnlnng dă consullaţiunl pe timpul verel. Câmpulung. Strada Mircea-vodă 15 127 30-30 A V I S Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alt* fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma Ii. Vaisman Cunoscuta Fotografie aranjată sistem ă la PARIS care s’a mutat din curtea cca mare, peste drum iu casele cele noul, Calea Rahovei No. 3, unde a fost Hanul Golescu în rînd cu biserica Doamna Bălaşa. (77)______________ (30-22) I WltOX ^JEIjESCU Maşine agricole şi industriale BucurescI. — Strada Smîrdan, 35. — BucurescI Locomobile şi Treerătorl TRUURATOARtt eu 51ANEGIURI pentru 2 şi 4 cal, treeriud 6—10 chile pe zi. Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb Pluguri premiate la Concursul din 1895 Motoare pentru petrol Căi ferate înguste şi Ferestrae mecanice Case de bani engleze şi germane 4’urele de lrai»Mnil8lHH' Bumbac pentru şters maşini Uleiuri minerale ruseşti şi americane Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta Sfoară de manilla engleză WObanl Kilogramul 118) (50-47) I BucurescI.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3. www.dacoromanica.ro