SERIA n.—ANUL U, No. 21G. Ediţia a, treia MARŢI, 30 IULIE 1896. numaruljo bani 1BOK AM ENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărel Ioni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 13 > » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL 10 BANI AJfTTMCIITBlXE! In Bucureşti şi judeţe m primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţi* şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » III.......2.— UI > » * » II........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rindull Un nimit rochii 80 bani ADUUVISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢE! -_____3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI VINOVAT DAR NEPEDEPSIT La liberali, interesul de partid primează chiar cele mal înalte interese de ordine şi moralitate. In trecut, el ne-aQ dat nenumărate dovezi despre aceasta; e destul să amintim nume ca ale lui Radu Mihal, Mihălescu, Maicanil, Anghelescu, să amintim «afacerile strălucite» făcute cu o neruşinare fără seamăn. In domnia lor actuală ne-aU dat dovada cu Malaxa, pe care 1-aQ făcut scăpat. Nu trebue să fim dar prea pretenţioşi cu dînşil; nu trebue sa ie cerem să continue opera de moralizare întreprinsa de guvernul conservator; nu trebue sa pretindem de la dînşil bagarea în puşcărie a partizanilor gheşeftari. Asemeni pretenţiunl n’au fost satisfăcute nici chiar atunci cînd au fost ridicate de oameni d’al lor, ca Dumitru Brătianu de pildă, care a trebuit să sufere amară pedeapsă pentru vorba lui: «Hoţii la puşcărie, bănuiţii la carantină». Să ne mulţumim, în materie de cinste administrativă, cu ceea ce bine-voesc d-nil liberali să recunoască înşif. — Nu s’aQ făcut hoţii la Galaţi, zice guvernul liberal; primarul şi consiliul comunal de acolo au luat numai nişte hotârîrl cari nu se puteau aproba, şi guvernul le-a anulat. Hoţii? Doamne fereşte. Hal să fie aşa cum zice guvernul; hal să nu credem ce vedem cu ochii şi ce ştie toată ţara, ci să primim drept bun ceea ce spune cinstitul guvern. El bine, chiar cu această concesiune guvernul liberal e vinovat şi trebue tras la răspundere. In adevăr, ministerul de interne recunoaşte în decisiunea sa că primarul Galaţilor a călcat legea comunală, îndrăznind să modifice un contract întărit printr’o lege speciala. Ministerul mal recunoaşte că primarul Malaxa a «creat pentru comuna o situaţiune juridică lipsită de claritate, care poate da loc la procese». Vra să zică, primarul Galaţilor e un călcător de legi şi a lucrat în dauna intereselor comunei ce administrează. Chiar fâeînd pe placul colectiviştilor şi presupunînd că juvaerul de la Galaţi n’a făcut toate acestea pentru a trage profituri necinstite, ca de pildă un bacşiş de cite-va zeci de mii de lei de la întreprinzătorul favorizat—totuşi, faţă cu aceasta vină vădită, recunoscută de guvern, cum se tace ă Malaxa e lăsat primar la Galaţi ? Cum ! Nu se cuvine nici o pedeapsă lui Malaxa ? Poate un primar să calce legi şi să vatâme interesele oraşului pe care ’l administrează, fără nici o răspundere ? Pentru orl-care om cu ceva bun simţ, e vădit că primarul Galaţilor trebuia cel puţin revocat. Guvernul n’a făcut însă aceasta. Prin deciziunea sa îl recunoaşte vinovat, dar nu-l pedepseşte. Malaxa calcă legi şi vatâmă interesele comunei, guvernul o recunoaşte dar îl lasă primar al Galaţilor şi nu-I cere nici o socoteala. Guvernul e dar vinovat, chiar dacă reducem afacerea la proporţiile neînsemnate ce vrea el să-I dea, chiar daca presupunem că nu e nimic necurat la mijloc şi că primarul Galaţilor e numai un prost primar, iar nu potlogar de frunte. Şi cari pot fi urmările acestei inesplicabile purtări a guvernului ? Pentru primarul Malaxa, toleranţa guvernului e o încurajare să meargă mal departe, cu condiţiunea d’a fi mal băgător de seamă altă dată. Pentru cel l’alţl primari din ţară şi pentru toţi administratorii, deciziunea ministerului de interne e o carte blanche: «gbeşeftâriţl cît vreţi, dar să nu va prindă nimeni, căci alt-fel anulam actele voastre şi pierdeţi profitul». Urmarea va fi că jaful nu va mal avea margini. Să stal cu varga în urma partidului liberal, şi nu-l poţi face să nu-şl dea în teapă ; dar-mi-tej să-I laşi frîul liber. CE SE FACE CU CELE-L ALTEJGHEŞEFTURI? 011 venin I a înăbuşit «louă din scandaloasele afaceri ale stîlpului său din Galaţi ; a scăpat eu obrazul terfelit, nu e vorbă, dar a scăpat. Cum răiuîue însă eu cele-Palte glieşefturi ? l*roeurorul general spune în raportul citat «le ministru în «leciziunea sa, eă sunt clauze «liu contractul eu Georgi cari n'au fost e-zecutate. Una la mînă. Cafeiielelc-şantaute din Galaţi, după ee fuseseră închise, s’au «leschis «lin nou şi Malaxa e acuzat c’a luat mită 3000 «le lei. Două la mînă. Cu pavarea stradei Domnească se pri'timle că primarul a făcut glicşeft. Trei la mînă. In asociaţiunca care a luat întrepriiulerea pa văr ii a 17 stra«!e e vîrît fratele primarului Malaxa. Patru la mînă. Nu mai vorbim de mărunţişuri, ea afacerea «lepo-zitelor «le cherestele şi altele. Ce se face cu toate aceste glieşefturi ? Tor reni încă uitate? Ori se va trimete o anchetă a«l-ministrativă care să astupe tot ? DESCENTRALIZARE... COLECTIVISTA Ministerul de interne are după lege îndatorirea să controleze administraţiu-nile comunale; acestea nu pot lucra, in multe chestiuni, de cît cu aprobarea guvernului. Sub regimul liberal nu e însă aşa. In vremea de astă-zl ministerul de interne nu ştie ce se face prin comune şi nu pricepe nimic. Trebue să vie parchetul ca să-I deschidă ochii. 0 dovadă despre aceasta avem in a-facerea Malaxa, în care, deşi deciziunile luate de primăria din Galaţi la 13 Februarie şi la 8 şi 11 Aprilie eraii contrarii legel comunale şi vătămătoare comunei—lucru pe care acum îl mărturiseşte şi guvernul prin Monitorul Oficial— ministerul de interne nu s’a mişcat totuşi şi n’a luat nici o măsură pină la 25 Iulie. A trebuit să vie parchetul şi să spuie guvernului, prin organul procurorului general de Galaţi, ce esle bine şi în interesul comunei să se facă. Par’că vedem pe ziarele guvernamentale scriind că «guvernul actual lasă mînă liberă administraţiunilor comunale, fiind-că este partizanul descentralizării». Ar (i şi asta un soiii de descentralizare, cu adevărat colectivistă, prin care se lasă partizanilor mina liberă... în casele de bani ale comunelor. 0 AFACERE REZOLVATĂ Calomnii colectiviste. — Vern „EPOCA" LAPIATRA-N. Aproape In he-care zi sosesc cu cirdu de prin toate unghiurile ţârei noul vi-sitatorl, pentru a respira niţel, la adăpostul admirabilelor păduri de prin împrejurimi, bine făcătorul aer curat al munţilor. Zilnic se organizează escursiunl peste vale, o poziţie incintătoare la care a-jungl, trecind cu luntrea peste Bistriţa. Duminica mal cu seamă, întregul oraş îşi mută domiciliul acolo şi înfundaţi in adincul pădurilor, chefuiesc piuă in miezul nopţii. Administraţia Comunală Se vede că dl. Primar e ocupat şi dinsul cu escursiunl, căci alt-fel nu înţeleg de ce nu ia măsuri ca lumea care a venit pe aci să nu se innece de praf. Este imposibil să treci pe o stradă, dacă cum-va trece înaintea ta o trăsură, fără ca nori de praf să nu te orbească sail să te innece. Slavă Domnului, Bistriţa este destul de mare ca să poată furnisa apă pentru stropit, ori poate sacalele sunt făcute ca să şeazâ în curtea primăriei ? Inspecţia de la Creditul agricol Săptămina trecută d-1 Haret, sub directorul creditului agricol din ţară, făcând o inspecţie la casa sucursalei de aici. a găsit o lipsă de peste 4000 lei, adică aproape tot soldul care, după registre urma să fie în casă, lucru care a fost consemnat intr’un proces-verbal. D l Brădescu, administratorul sucursalei de aici, de frica unul scandal, a depus a doua zi toţi banii la loc şi In aceeaşi seară şi-a înaintat telegrafic demisia, care i-a fost primită. Ceea-ce însă e curios în această afacere, este că s’a dresat un proces-verbal, care contrazice pe cel d’întil, aceasta de sigur în urma stăruinţelor prefectului Albu, cumnat cu d-1 Brădescu. Ar. OFORMAŢll MM. LL. Regele şi Regina se vor întoarce în ţara la 5 Sep-tembre. A. S. R. Ducesa de Hessa, sora A. S. R. Principesa Maria, e aşteptata la linele acestei saptâmînl la Sinaia. A. S. I. Ducesa de Saxa Coburg a renunţat de a veni în ţara. D-nil Dim. Sturdza, Gogu Canta-cuzino şi G. D. Palladi se află la Sinaia. Fostul Mitropolit Iosif Gheor-ghian, a declarat la Kissingen d-lui Dini. Sturdza, care fusese să’l viziteze, că sub absolut nici o con-diţiune nu vrea să fie reales, de oare-ce realegerea sa ar fi ilegală §i anticanonicâ, fiind că L P. S. Sa nu numai că a demisionat, dar chiar a abdicat pentru tot-d'auna, fapt despre care a dat şi o enciclică clerului şi poporului romîn. D. Lecomte de Nonv a fost însărcinat din partea M. Sale Regelui sa întocmească planul decora-ţiunilor şi serbărilor ce se vor face la Sinaia cu ocazia vizitei M. Sale împăratului Frantz Iosef. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 39) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA I — Efl nu mă pot uni cu idea de a sta aci nemişcat, pe etnd sărmanul nostru tovarăş este Iu cel mal teribil pericol ; mă duc să văd ce s’a tutlmplat. Şi tlnărul conte voi să pornească înainte; dar Gilping, care era In faţa lui, II tae drumul de a dreptul. — Al primit ca să fii sub comanda mea, domnule Conte, şi nu vă voitt lăsa casă co-miteţl această imprudenţă. — Cu toate acestea... — Stăptne, ascultă pe dl. Gilping, zise Laurent cu o voce pllngătoaie. — Dar dacă el are trebuinţă de noi, şi comitem laşitatea de a-1 abandona ? — Cu permisiunea voastră, mă duc să văd efl ce s’a Intfmplat. Sunt tot atlt de subţire ca şi d. Dick, şi pe unde a trecut el voiţi străbate şi eu. — Nu mă opun ca Laurent să Încerce acest lucru, zise Gilping, dar pretind ca Planurile vor fi gata săptămina aceasta şi se vor da spre execuţie Eforiei Spitalelor Civile, Statului, direcţiunel C. F. R. şi primăriei locale. Primăria neavînd fonduri, partea el de cheltuell va fi suportata de ministerul de interne. Cele mal splendide decoraţii şi iluminaţii se vor face înaintea Castelului Peleş de către însăşi Casa Regala. In privinţa vizitei M. 8. Regelui Alexandru al Serbiei, aflăm eă tlnărul Rege dorea de mai «le mult să se prezinte Curţii noastre, dar oare-eari consideraţii «le familie;—Înlăturate acum in urmă «le o rinlă «lin ţară a 71, Hale, rudă «'are fn prezent se află la Relgra«l,—11 impedieau. 71. H. va veni la 29 Septembre direct Ia Sinaia, uiule va sta vr’o patru sau cinei zile. Cu această ocazie se crede eă se vor lua înţelegeri Iu privinţa construirei unui po«l peste l>u-uăre Intre T. Severin şi Cla«lova. Nelegiuita locotenenţa mitropolitana, în urma cererel stareţului de la CâldâruşanI Procopie, a ordonat mutarea în 24 ore a monacbulul Pafnutie, fost stareţ al acelei mănăstiri, la Cernica safl în alta parte. Fostul stareţ Pafnutie este acuzat că a rămas credincios capului Bisericel, I. P. S. Mitropolit Glie-nadie. Fără comentarii. Situaţia guvernamentalilor la Iaşi este nu se poate mal încurcata şi mal dificila. S’a vorbit cu insistenţa in timpii din urmă de demisiunea d-lul Nicu Ganea din postul de primar şi de alegerea ca consilier şi apoi primar, a d-lul Vasile Gheorghian, actual prefect al judeţului. Lucrul se adevereşte, însă înainte de a demisiona din postul de prefect, d. Gheorghian vrea sa ia toate garanţiile necesare, căci n’a uitat ca colectiviştii l’atl mal tras odată pe sfoara la laşi, pe la sfirşitul anterioarei domnii colectiviste, pe cînd d-sa era ministru al domeniilor—şi se zice ca urzitorul cabalei de a-tuncl a fost tocmai d. Nicu Ganea, actualul primar care trebueşce sacrificat. Mal mult încă, un personagiu, nu prin sine însuşi, ci prin posiţiunea ce are în plevuşcă roşie de la Iaşi, zicea erl că situaţia colectiviştilor este atit de încurcată acolo, în cit se cred datori sa dea un avertisment guvernului, şi o vor face cu ocaziunea alegerel pentru scaunul de senator al colegiului I, ramas vacant prin încetarea din viaţa a generalului Dim Racoviţă. Zilele trecute s’a strecurat in ziarul nostru o informaţie râd voitoare contra d-lul Botez, membru al baroului din Iaşi. Ne facem o datorie să recunoaştem că d. Botez, unul din avocaţii cel mal stimaţi din Iaşi, se bu- dornnul Conte să se supună, căci alt-fel nu mal iafl nici o răspundere a scăpăiel ; fie care să facă atunci ce-1 va plăcea. Iml pare răfl chiar că nu m’am opus la plecarea Iul Dick, de oare-ce sunt sigur acum că expediţiunea iul este dificilă, şi regret acest lucru cu atit mal mult, cu cit sunt sigur că cele-l’alte escavaţiunl cari sunt la clţl va paşi de aci sunt cu mult mal mari şi ne-ar fi fost mal uşor să le Încercăm pe acelea. Gilping pronunţă aceste cuvinte cu un ton autoritar, pe care tovarăşii lui nu 11 cunoş-teafi Încă, dar care le impuse. CAPITOLUL VI. In ajutorul lui Dick.—Luptă de generozitate.— Plecarea luî Laurent.—Intrat în tunel.— Scăpat.— Fosilele subterane. Nu trecuseră zece minute, că un zgomot uşor se auzi In subterană şi Black se întoarse. El avea un obiect mic în gură; Olivier o luă şi scoase un ţipăt de durere. — Este o bucată din haina Iul Dick, strigă el imediat. Val! sărmanul nostru prieten a murit pentru devotamentul ce avea pentru noi. Si începu să pllngă cu hohote. — Ah ! de rlndul ăsta, domnule Gilping nu al să mă mal împiedici... Dar Laurent, care din cele d'intîl cuvinte ale stăpînulul, văzuse care era să fie concluzia, s’a aruncat înaintea lui şi pe jumătate culcat era gata să intre în tunel. — Aide, calculează domnule conte, insistă Gilping, situaţiunea prietenului nostru poate să nu fie atit de gravă cum o socoteşti d-ta; Laurent va pleca acum şi peste puţin vom şti ceea ce s’a lutimplat. Apoi adresindu-se credinciosului servitor : — Laurent, am să-ţl fac o singură reco- cură de cea mal perfectă onorabilitate şi că numai din eroare s’aG putut strecura în ziarul nostru a-cuzaţiunile ce i s’aîl adus de un corespondent din localitate, în lipsa obicinuitului corespondent al «Epo-cel». I. P. S. S. părintele Iosif Gheorghian, fostul Mitropolit Primat, care se întorsese în ţară venind de la Kissingen, a stat două zile in Capitală, la otelul Bristol. Acolo, unde locueşte şid. prefect al poliţiei Capitalei Paul Statescu, a fost păzit şi spionat, pentru a nu corespunde cu nimeni şi a nu putea strica planurile asociaţiunel de farisei. Ieri dimineaţă I. P. S. S. părintele Iosif a plecat la Căldăruşanl, cu trăsura mînăstirel. D. Vasile Gheorghian, prefectul judeţului laşi, este aşteptat în Capitala dintr’o zi într’alta, pentru a turbura din noQ liniştea părintelui Iosif, fratele săQ, prin intervenţiunl în favoarea uneltirilor guvernului. «Evenimentul» relatează următoarele stricăciuni făcute de uraganul care a bîntuit Vineri seara laşul: 1) Tot acoperămtntul de la casele văduvei Ţinea Munteanu din str. Iarmaroc a fost luat. 2) Acoperăinlntul turnului cel mare de la sf. Sava. 3) Parte din acoperămtntul fabrice! de scaune. 4) O şură cu furci cu tot, a d-nel Brana Zaharia, din str. Căpitan Păun, a fost luată şi dusă de vînt. 5) O parte din zăplazul palatului administrativ. 6) Jumătate din acoperăinlntul cazărmel jandarmilor pedeştri. 7) Un paravan mare de scindurl şi sticlă de la casele d-nel Zota din str. Palatului a fost sfărlmat. 8) Tot acoperămîntul caselor d. Tăcu din str. sf. Andrei. 9) Peste 150 de felinare de pe străzi afl fost sfârîmate. 10) Sute şi mii de geamuri la diferiţi locuitori, la unii ah dispărut cu pervazuri cu tot In tot oraşul sunt peste 200 de copaci rupţi şi desrâdăcinaţl. * * # La Uricani viile şi livezile ah fost distruse cu desăvirşire, scoase din pămînt şi duse la depărtări colosale. Pagubele sunt incalculabile. Sîmbătă după amiază d. C. Cons-tantinescu, domiciliat în strada Răscrucilor 2, casier în serviciul cailor ferate la gara Filaret, a încetat subit din viaţă, cuprins de dureri de stomac atroce. Erl, pe la orele 2 din spre ziuă, un incendiu s’a declarat fn strada Minotaru 41, la o construcţiune ce se clădeşte acum, proprietate a d-lui Vasile Nicu-lescu. Flăcările aii distrus o magazie în care erail depuse uneltele de lucru ale meşteşugarilor. Pompierii sosiţi la timp afl localizat incendiul, împedicind ast-fel ca flăcările să se întindă la noua clădire. Ni se telegrafiazâ din Iaşi: că distinsul practicant, doctorul B. Taussig, a încetat din viaţă Sîmbătă. mandaţiune, fie că vel merge mult timp pe brincl safl că vel putea să înaintezi în picioare, înainte de a face un pas, încearcă terenul înaintea ta fie cu piciorul, fie cu mina, fie chiar numai din ochi, după cum îţi va sta prin putere. In acelaşi timp Laurent dispăru în tunel, ţinînd înaintea lui lanterna, după cum făcuse şi Dick. Era un om de o vigoare excepţională şi de o forţă hereuleană, astfel că pentru el era o jucărie de a se tîrî pe pămînt cu ajutorul forţei braţelor şi a picioarelor. Era cel mal bun dintre dînşil care putea să facă această expediţiune. Nici o impresiune nervoasă, care de sigur ar fi avut imediat stăpînul săfl, nu se lipsa de natura lui sîngeroasă şi voinică, şi el înainta încet în această strimtă cale de porfir, cu aceeaşi linişte cu care ar fi mers pe iarba verde de sub cerul liber. Această gimnastică obositoare ţinu vre-o zece minute, apoi subterana mal lărgindu-se puţin el putu să meargă în picioare, Incovoind puţin trupul Iul de gigant. Din timp în timp el asculta ; dar pe cînd din partea unde lăsase pe stăpînul săfl şi pe Gilping auzea cele mal mici zgomote, nu auzea absolut nimic, nici un zgomot de cea l’altă parte a tunelului. Escavaţiunea, la un moment dat se strimtă din nofl şi bietul Laurent se întreba cum ar putea să mal înainteze, ast-fel era prins de granit pe care îl simţea pe toate părţile că ’l strînge corpul. Se întreba el cum Canadianul care era mal voinic de cit el şi mal lat în spete a putut să străbată prin acel loc. Fără să se descurajeze el tnaintă cu toată energia cu care era Înzestrat. După cît-va timp observă cu spaimă că aerul începea să lipsească în tunel şi că avea www.dacoromanica.ro SCANDALUL CONTINUA Din Galaţi ni se scrie că deriziunea guvernului în chestiunea hoţiilor de la primărie a produs cea mai rea impresie şi a iritat foarte mult spiritele. Toţi spun, într'un glas, că gu-vernid a făcut foarte râu întin-zînd muşamaua peste aceste hoţii, căci ast-fel s’a făcut solidar cu potlogăriile malaxiste. Ceea ce sporeşte iritaţiunea, e obrăznicia Malaxatelor, cari vă-zîndu-se scăpate de puşcărie bravează lumea. Lucrurile nu se vor sfîrşi bine, termină corespondentid nostru. * * * Ziarul Galaţii termină ast-fel primul articol în care apreciează decisiunea ministerului: Nici odată morala şi bunul simţ n’atl fost bravate cu mal multă neruşinare, nici odată nu s’a văzut un guvern romînesc căzut în aşa hal de decădere morală, în cît să aibă curagiul trist şi păcătos de a declara pe faţă, că administratorii acestei nenorocite ţări pot să să-vîrşească toate fâră-de-legile, cu con-diţiunea să nu fie prinşi, iar dacă procurorii îl apucă de guler, e treaba guvernului să-I facă scăpaţi! Hoţomani din toată lumea veniţi în ţara romînească, plătiţi cotizaţia la vre-un club liberal, — libertatea meseriei voastre e garantată de guvern ! * * * Malaxiştil sunt de o îndrăzneală ne mal pomenită. Abia scăpaţi de puşcărie prin toleranţa culpabilă a guvernului, el ridică nasul şi înjură pe adversari. Liberalul Gălăţean are tupeul să spue că din deciziunea ministerului nu reiese alt-ceva decit că «a putut să eziste o simplă deosebire de vederi, că se poate da o interpretare sau alta unul text de lege. Abia eşiţl din bocluc, Malaxiştil se şi pregătesc pentru noul «afaceri». Iată în adevăr ce scrie organul primarului: Şi astăzi, cînd s’a terminat şi cu această înscenată afacere, de sigur, imaginaţiunea voastră bogată, va căuta să creeze un alt scandal potrivindu’l după chipul şi asemănarea voastră, atribuind şi altora instinctele şi intenţiile voastre, precum aţi dovedit cu prisosinţă că le posedaţi, în cel opt ani de guvernămlnt. De pe acum, hoţul de păgubaş e declarat vinovat, * * * Altă «afacere», eşită proaspăta la iveală. Ziarul Galaţii anunţă următoarele: Nici trei zile n’afl trecut de cînd lucrările pentru pavagiul vadului Comisi-unel Europene Danubiene s’ail terminat, şi acest vad s’a prăbuşit în 10 locuri, fiind-că in loc de ciment onorabilul Malaxa, a pus pămint, amestecat cu nisip ţi cu apă. Păstrăm la redacţiunea noastră o mică cantitate din această combinaţiune ingenioasă, care va înlocui cimentul în toate lucrările oraşului, datorită neobositului Malaxa, care-I în stare să inventeze orl-ce pentru fericirea oraşului şi pentru cea mal mare glorie a marelui partid colectivist. El ş’apol? Par’că guvernul nu va găsi mijlocul să acopere şi alte potlogării ! mare dificultate la respirat. îngrozit de acest lucru el îşi zise că de sigur acestei cauze trebuie să se atribuie dispariţiunea Canadianului, care de sigur va fi murit asficsiat din cauza lipsei de aer. Un fior îl cuprinse tot corpul gîndin-du-se că poate aceeaşi soartă îl aşteaptă şi pe dinsul şi mal cu seamă şi pe stăpl-muI săfl care de sigur văzîndu-I că nu se mal întorc nici Dick, nici el, va veni să vadă ce s’a întîmplat. Făcînd aceste reflecţiunl el înainta me-refl şi observă cu satisfacţie că lipsa de aer nu se pronunţa mal mult şi că putea să ’şl urmeze drumul. Făcînd o pauză pentru ca să se odihnească, el aude foarte încet şi aproape imperceptibil un strigăt de ajutor; dar sunetul era aşa de slab că cu toată atenţiunea ce dedea pentru ca să poată auşli mal bine el nu putea înţelege nimic. Pentru ca să poată auzi mal bine el căută să înainteze cu toată iuţeala pe care i-o permitea forţele sale şi variaţiunile tunelului. După un drum de aproape 200 de me: tri, opriudu-se diu nofl,el auzi atunci distinct- — Ho ! Ho ! hohe ! Laurent. Apropiindu-se şi mal mult pentru a se asigura dacă a înţeles bine, el răspunse din toate puterile plâminilor sfii în direcţiunea de unde venea sunetul: — Ho ! he! Dick. — Tu eşti Laurent ? răspunse Canadianul, căci eî era. — Efl sunt! N’al nici o teamă, îţi vin în ajutor. Unde eşti ? — Sunt în tunel, luaiutea ta. M’am înţepenit atît de tare aci, că îmi este cu neputinţă, nici să înaintez, nici să mal mă întorc. Iţi mulţumesc dragă Laurent, te aşteptam, acum să vedem dacă putem scăpa. — Domnul conte, voia cu orl-ce preţ să (Serviciul Agenţiei Romine) Conslantinopol, 27 Iulie. Palriarchatul armenesc nefiind favorabil alegerel locotenentului, Poarta a numit nişte membri noul al consiliului mixt cari vor procede mline la această îlegere. Belgrad, 27 Iulie. Ştirea răspindită de ziarele străine asupra unei pretinse violări a graniţei slrbeştl de către turci, urmată de o Învoială cu binele, se mărgineşte la urmărirea ueiiiseinuată a unei bande de tilfiarl. Madrid, 27 Iulie, In timpul unei liturghii celebrată la biserica Bilda, un individ a depus llugă altar o bombă aprinsă. Un goaudarm a stins fitilul. Individul fiind arestat, s'a găsit la el Încă două bombe. Berlin, 27 Iulie. Ţarul şi Ţarina afl anunţat împăratului Wil-helm că vor participa la manevrele ce vor avea loc In împrejurimile Breslaulul. la începutul lui Septembre. Berlin, 27 Iulie. Şederea Tarului şi Ţarinei la Breslafi va ţine de la 5 la 7 Septembre. Suita Majestâţilor Lor va coprinde 8 domni şi 2 dame. Darmstadt, 21 Iulie. «Darmstaedter Zeitung» află diu cea mal bună sorginte că Majestăţile Lor ruseşti vor face o vizita curte! din Darmstadt ia începutul lulOc-tombre. Marele duce şi marea ducesă Sergiu vor sosi deja la finele lui Septembre. WilhelmsbOhe, 27 Iulie. Cancelarul prinţ de Hohenloke, a sosit. A fost primit de împăratul Wilhelm New-York, 27 Iulie. 0 depeşă a lui «New-York-Ilerald» anunţă că generalul Wegler a răuşit să se înţeleagă cu şefii insurgenţi pentru a iuceta ostilităţile. Constantinopol, 28 Iulie. Intr'o fabrică a Statului, de stofe şi fesuri In cartierul Corne d'Or s’ad arestat numeroşi lucrători; aceştia cred că fabrica se va închide din causa lipsei de coinendl şi de lucrători. Sofia, 28 Iulie. Prinţul Ferdinand s'a întors. Roma, 28 Iulie. După «Fanfulla» contele de Turin va asista In Septembrie la manevrele nemţeşl de lingă Breslafl, după o Invitaţie a împăratului Wil-helm. Steamerul olandes, «Daelwijk, încărcat cu o mare cantitate de arme şi de muniţiun) destinate de sigur Abisiuiel, a fost prins pe coasta Africel de un incrucişător italian şi dus la Ma-ssauah. Kronsladt, 28 Iulie. împărăteasa văduvă a plecat la Copenhaga. Belgrad, 28 Iulie. Meetingul radical autorisat de guvern după dorinţa expresă a Regelui, s'a ţinut în cea mal perfectă ordine.— Afluenţa era enormă.—D-nil Paschic, Andranicolitch, katich, Pacu şi Pile-maovicl aO pronunţat discursuri moderate. Meetingul a adoptat In unanimitate o hotărlre care zice că regimul introdus după lovitura de Stat din 1894 a cauzat turburărl In ţară şi a separat poporul de Rege. Partidul radical ca reprezentant ul marel majorităţi a poporului sirbesc, declară că regimul constituţional, cu majoritate parlamentară, este singura bază a vieţel Statului. Deci este de un interes vital pentru Serbia, ca să se dea îndată o soluţiune chesti-unel constituţionale. Meetingul cere ridicarea economică a ţării prin regularea finanţelor, prin controlarea administraţiei de către parlament şi prin reînfiinţarea regimului constituţional democratic. Constantinopol, 27 Iulie. Zece mii de mahometanl au pătruns In Candia şi afl dat afară din casele lor pe creştini şi străini. Constautinopol, 27 Iulie. Cercurile armeneşti contestă că demisiunea patriarhului ar fi fost influenţată de vină dinsul, dar noi l’am oprit din toate puterile noastre. — Ce inimă nobilă ! Clnd mă gîndesc că Black, a voit să mă scoată de aici şi tră-gind de mine s’a rupt haina şi a rămas cu o bucată In gură. — Bietul cline, a venit cu dînsa în grabă la noi ca să ne vestească. De o dată Laurent se opri înmărmurit; el zări picioarele lui Dick, la cel puţin doul metri distanţă de locul unde era el, pe clnd vocea amicului săfl era aşa de sugrumată In cît el 11 credea la o distanţă cu mult mal mare. — Efl credeam că eşti cel puţin la 100 de metri distanţă de mine, judecind după sunetul cuvintelor tale, cari soseag atit de slabe piuă la mine. — Lucrul este uşor de înţeles, răspunse Canadianul, efl sunt cu jumătate din corp afară din acest tunel, Intr’o escavaţiune vastă, şi după cum restul corpului astupă ermetic mica deschizătură In care te găseşti, cuvintele mele nu pot ajunge piuă la tine de cît foarte cu greu... Acum este vorba să mă scoţi de aci, căci efl sunt cu mtinile In vid şi nu mă pot sprijini In nimic nici pentru ca să înaintez, nici pentru ca să dafl îndărăt. — Ce trebue să fac? (Va urma). Doctorul I. G-. Radovici de la facultatea de medicină DIN P A IUN dă. pentru restul verii, consultaţii la Sinaia. Vila Radovicî Calea Predeal 12. 157 10-1 TURBURÂRILE din tdrcia EPOCA 3 PETRECERI DE VARA Ilcrărin ]tf. Poieni, pe bulevardul Elisa-beta.—In toate serile concert pină la l Vi noaptea ; lăutari buni, o clntăreaţâ străină şi vestita clnlăreaţă roiniucă Lina Ploeşleanca. Mincărl reci, mezeluri şi băuturi excelente ; preturi moderate.—Intrarea libera. ni.şte placarde osiile. S’a făcut o mică demonstraţie Iii faţa patriarchatulul. Patriarchul a demisionat, fiind convins că nu poate să lnbuiiătăţeascâ trista situaţie a naţiunel In urma evenimentelor din anul trecut. Monseniorul Bartogkemios, episcop din Brus, a fost numit locotenent al patriarchatulul armenesc. După dorinţa Porţii, patriareliatul ecumenic a instruit telegrafic pe toţi episcopii din Macedonia, de a recomanda populaţi-uuel să nu participe la agitaţiunile bandelor greceşti şi să rănile credincioşi bunului Sultan. Situaţia In Candia s’a Îmbunătăţit. Hasan paşa cu 2 batalioane se sileşte să restabilească ordinea, să reinstaleze familiile In casele lor şi să liniştească spiritele. Atena, 27 Iulie. Prinţul BerovicI cedlnd cererilor popula-ţiunel musulmane din Heraklion, a înlocuit pe guvernatorul Hasan paşa prin colonelul de geandarmerie Abdulali. Seapte mii de refugiaţi se află aetual-minte la Pi:eO. Circulă ştirea că clţl-va ofiţeri tineri a-parţinlnd celor mal bune familii ale Greciei precum şi clţl-va jurnalişti cunoscuţi, att plecat In Creta, cu toate măsurile guvernului. Viena, 28 Iulie. Se anunţă din Ischl «Nt ii Prese Libere» că baronul de Kosjek, ministru austro-un-gar în Grecia, care era tu viligiatură In acest oraş cu familia sa, a Intreiupt concediul sătl şi s’a dus să’şl ocupe postul la Atena. Viena, 28 Iulie. «Noua presă liberă» zice că Englitera a respins proiectul de blocare a insulei Creta, fără măcar să încerce a se înţelege cu concertul european. Această decisiune este de neînţeles, fiind dat faptul că blocarea avea tocmai de scop să Inbunătăţiască starea de nesuferit a lucrurilor cari esistă In Creta, şi să reguleze chestiunea autonomiei insulei. Englitera îşi ia o foarte mare răspundere, pentru că este probabil că cele l'alte puteri cari participă la intervenţiunea In Creta se vor retrage. In acest caz nu va mal exista pentru Europa mijloace de represiune, allt faţă de răscoală, cit şi faţă de Turcia. Nu se va mal putea controla actele Turcilor şi exemplul cretenilor va găsi imitatori în alte părţi ale Turciei. Constantinopol, 28 Iulie. Ştirea că mişcarea revoluţionară crefană a Început să se întindă din Candia In districtul Lasiti, pînă acum liniştit, provoacă nelinişte. Turcii au părăsit clte-va fortifica ţi uni mici situate pe teritoriul ameninţat. Poarta a primit de la legaţiunea sa din Atena ştirea că patru ofiţeri al marinei greceşti aii părăsit serviciul pentru a or-ganisa un serviciu de torpile In Creta,— Torpilele s’ar fi comandat In străinătate. Atena, 28 Iulie. Deşi s’aii pus silinţe mari totuşi nu s’a putut ajunge corăbiile cari duceau In Creta clţl-va ofiţeri, sub-ofîţerl şi jurnalişti greci. Regele este afectat în mod penibil de plecarea ofiţerilor, care este desaprobatâ în cercurile politice.—Clţl-va ofiţeri, bănuiţi că vor să plece, afl fost arestaţi. Ziarul Proia publică un articol aspru In contra ofiţerilor plecaţi şi ameninţă cu o aplicare riguroasă a legilor militare pe ofiţerii cari ar comite acte contrarii disciplinei. Cele-Talte organe ale presei păstrează o atitudine reservată. Guvernul a adresat mustrări aspre directorului drumului de fer care a organisat un tren special, transporttnd ofiţeri la un loc departe de coasta, unde aU găsit o barcă care i-a dus în Creta. 20 de persoane, făcând parte dintr’o bandă şi 120 alte cari aveau de gănd să or-ganiseze o expediţie în Macedonia, au fost arestate. Presa desaprobă numirea lui Abdulab bey ca guvernator al Candiel; ea îl consideră ca incapabil de a putea restabili ordinea. Larissa 27, Iulie. Patriarchul ecumenic a invitat pe episcopii din Macedonia să lanseze o enciclică desaproblnd actele bandelor greceşti şi in-vitînd populaţia la linişte. Crime—Delicte.—Accidente.—Intîmplărî. RIN CAPITALĂ Zdrobit do tron.— Sîmbătă după amiazî, trenul de persoane care venia din gara Filaret, a călcat in dreptul barierei Plevna, pe un individ în vîrstă de 20—23 de ani, care după îmbrăcăminte părea să fie în servicii! la vre-o simigirie. Roatele trenului aU zdrobit cu desăvîrşire corpul nenorocitului, care era împrăştiat în bucăţi mărunte pe o distanţă de vre-o 20 de metri pe linia ferată. La sosirea autorităţilor s’a ordonat adunarea bucăţilor din cadavrul necunoscutului şi transportarea lor la Morgă. S’a deschis o anchetă. Sinucidere. — Astă-dl, pe la orele 4 dimineaţa a fost găsit în grădina Cişmegiii, căpitanul în retragere Al. Dănescu, fost comisar de poliţie, care încercase să se sinucidă, trăgăndu-şl un foc de revolver în glt. Sinucisul, a căruia stare este destul de gravă, a fost trimes în căutarea spitalului Colţea. *** Tot astă-zl dimineaţă în strada Ră-dulescu, s’a găsit In podul casei cadavrul tlnârtilul V. lonescu, In vîrstă de 22 ani care s’a sinucis trftgîndu-şl un foc de revolver. Nu se cunosc cauzele cari aU Împins pe tînărul lonescu de a lua această resoluţiune Accident nenorocit.— Astă-zl dimineaţă d. Protopopescu, şeful atelierelor din gara de Nord, venind cu trenul de Călăraşi şi voind să sară din vagon înainte ca trenul să se oprească, a căzut şi şi-a frlnt pi-cioiul drept. Pacientul, a căruia stare este foarte gravă, a fost transportat, după cererea sa. la domiciliul său din strada Belizarie 7. DIN ŢARĂ Tăiat de tren. — Un ţăran din comuna Bezdat, judeţul Dîmboviţa, voind să se urce Sîmbătă în trenul de persoane ce pleacă din Sinaia la orele 4 după amiazî, a alunecat şi căzind din tren, roatele vagonului i-afl tăiat ambele picioare. Corpul nenorocitului a fost găsit între Valea-Largă şi Comarnic. El a fost trimis Intr’o stare desperată la spitalul din comună. Se crede însă că va fi Încetat din viaţă pe drnin. Incendiu. — Se telegrafiază din Huşi, că în cătunul Gura Bohotin, pendinte de comuna cu acelaş nume, un incendiu puternic a distrus opt case ale locuitorilor şi hanul proprielăţel. Focul a luat naştere de la o clae cu fin ce era lingă han. Flăcările s’aU comunicat cu mare iuţeală fiind ajutate de o puternică furtună ce btn-tuia în acel timp în sat; întregul cătun era ameninţat să fie distrus de flăcări, dacă din norocire o pl6e torenţială ce a urmat turtunel nu venea în ajutorul nenorociţilor, pentru a potoli incendiul. Pagubele sunt mari. Tilhărie comisă de pădurarii Statului.— Sîmbătă pe seară, trei pădurari al Statului au eşit Înaintea unul vînzător de sare ce trecea prin pădurea Ţigăneşti şi după ce l’au bătut într’un mod oribil, i-au furat toţi banii şi hainele ce avea pe el. In urma cercetărilor făcute de subprefectul plăşel, tilharil aCt fost descoperiţi în pădure şi înaintaţi sub escortă parchetului de Ilfov. Furtună şi grindină. — Alaltăerl o furtună violentă a făcut mari stricăciuni în Dorohol, scoţînd copacii din rădăcină şi ri-diclnd învelişul caselor. După furtună o ploae torenţială însoţită de grindină In mărime aproape cit o nucă, a distrus cu desăvîrşire recolta porumbului din judeţ. înecat în Prahova, — Sîmbătă după a-îniazl, Moritz Goldştein, negustor de sticlărie, pe cînd se scălda în apa Prahovei, la Sinaia, fiind lovit de un atac de apoplexie, a răzut în nesimţire în apă şi s’a Înecat. Corpul lui a fost găsit luat de apă la vre-o 50 de metri depărtare de locul unde se scăldase. ULTIME INFORMATIUNI CONVOCAREA CORPURILOR LEGIUITOARE Din sorginte guverna-mentală bine informată primim ştirea că guvernul ar fi hotă rit să convoace Corpurile Legiuitoare şi Sinodul, adică marele colegiu electoral, in sesiune ejctra-ordi-nară. Data convocării nu s’a fljrat incăy dar e neîndoios că ea se va fijca pentru a doua jumătate a tunel August, înainte de întoarcerea in tară a MM. MjjL. Mtegele şi Mte-gina. Promitem cititorilor noştri amănunte interesante pe miine, Demisiunea d-lul Iorgu Radu. primar al oraşului Fălticeni, a fost primita. D-sa va fi numit procuror general la Iaşi. In locul d-sale candidează la postul de primar d-nil Filipeanu, Albu şi Ghiţescu. Trei profesori de la liceul ro-min din Bitolia, anume d-nii C. Cosmescu, Christ. Otto şi 1. Ar-ginteanu, au venit în Capitală, ca delegaţi a vr’o 70 de învăţători romîni din Macedonia, pentru a protesta la Ministerul de instrucţie că de vr’o opt luni nu şi-au primit lefurile, cari au fost sfeterisite de Apostol Mărgărit. Astă-zl a sosit în Capitală d-1 Foni, ministru cultelor şi instruc-ţiunel publice, al cărui concedia a expirat. D. An. Stolojan pleacă mîine la Carlsbad. D-1 A. Sturdza, preşedintele comisiu-nel interimare din MihâilenI, şi-a dat demisiunea ; in locul d-sale a fost recomandat ministerului d-1 C. Ţicnilă. Evlaviosului episcop al Buzăului, d. Dionisie Climescu, i-s’au protestat iar săptămîna trecută cî-te-va poliţe în suma de 2600 lei. Sesiunea extraordinară a consiliului judeţian din Buzâfi s’a Închis erl. Vaporul englez Tregnrno, sosit din portul Saîd, este supus observaţiunilor medicale in portul Sulina. Întreg echipagiul este sănătos. Furtul de la ministerul de Finanţe Sîmbătă după amiazî d-nii procurori Hamangiu şi Jude instructor Săvescu, asistaţi de inspectorul de poliţie Ot-nescu, au făcut perchiziţiune în strada Gramont 1 la domiciliul lui Niţă Flo-rescu. Magistraţii n’au, putut găsi banii, dar au găsit un mare număr de obiecte, precum: vre-o sută de linguri, cearşafuri, ceşti, farfurii cari purtau marca Eforiei Spitalelor. La întrebarea procuronilui, de unde are aceste lucruri, Fior eseu a răspuns că le a cumpărat pentru casă; nu a putid răspunde însă nimic cum se face că toate obiectele poartă marca spitalelor. S’a mai găsit un sigiliu al spitalului Mărcuţa şi mai multe pecetiî de ale servitorilor de spitale cari neştiind carte se serveau cu ele pentru a semna. In privinţa celor opt mii de lei găsiţi asupra lui la Azuga, Florescu declară că acea sumă este a lui, dar că numai 140 de lei erau ai servitorului Gheorge Popa, care îl dăduse in păstrare. De vr’o clte-va zile lumea din Sinaia asistă zilnic la o privelişte din cele mal frumoase. Batalionul de vînătorl cu garnizoana în Sinaia defilează în fie-care seară în pas de voie prin stradele din localitate, în frunte cu d. maior Dobroneanu, cîntînd în corcîn-tece patriotice, precum: O llomî-nie, o dulce ţară; Deştea ptă-te ro-mîne; Latina gintă-, Frumoasă ţară, etc. Lumea întreagă e entusiasmatâ de căldura cu care cîntă soldaţii, facînd să răsune Valea Prahovei. Ciocoizm. Citim în ziarele: Le Nord, L’-Echo de Paris şi La Liberte că d. de San-Marin, şef ul poliţiei din Ro-mînia, se află de cît-va timp în Paris, unde a venit ca să studieze funcţiunea poliţiei franceze şi că în acest scop d-sa a şi vizitat pe şeful siguranţei publice din capitala Fran-cieî. La Niţă Sterie în delul Spirei suntem cei mai mari democraţi şi stăm de gît cu toţi To bocii, Mano-leştil lungi şi alţii de aceeaşi teapă, cînd mergem însă la Paris se schimbă socoteala, ne dăm titluri de nobleţă şi ne însuşim calităţi pe cari nu le avem. BULETIN EUONOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 27;8 August 18%. Pe neaşteptate ştirile americane aă venit azi cu o scădere de 30|40 bani la hectolitru. Cumpărătorii pieţei noastre aii fost de aceea foarte reservaţl, oferind preţuri de fr. 30|40 mal puţin de vagon. Vlnzătoril s’afl obţinut a accepta ofertele acestea reduse, aşa dar că cea mal mare parte din mărfurile sosite aii fost descărcate lu magazie. Poruinburile d’asemeuea neglijate. Orzu neschimbat. Casa de S&n&tate Institut din nott reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chroniee. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic saO specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsuttaţiunI In fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—Î2 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100 -61 Dr. Ion Calinciuc Marienbad, Vila Columbus 95 30-30 NOUL PENSIONAT DE BĂEŢI AI Comunităţei Germane Evan-getice «lin Itiicnrescf STRADA LUTERANĂ No. 14 Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va fi administrat de o comisiune specială aleasă din sinul comitetului general al cotnuni-tăţel. Cu direcţiunea institutului e însărcinat d. Pastor dr. Eugen Filtsch. Personalul conducător intern e compus: 1,. Bintr’un inspector, căruia, în prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori cu titluri academice şi un institutor cari supraveghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor încredinţa. Acest pensionat stă în nemijlocită legătură cu şcoala noastră evangelico-germană, care o condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are: o clasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale. In această şcoală reală se învaţă bubele: germană, romînă şi franceză, iar cea engleza şi latină In mod facultativ. In această şcoală vor învăţa elevii pensionatului nostru. Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situai intr’o posiţie cit se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de min-care şi de băl, corespunzînd pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentru recreatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, uelipsiud nici aparatele de gimnastică. După vîrstă elevilor, taxa anuală a pensionatului variează intre 600 pînă la 1000 lei, pentru interni, şi 230 pînă la 400 lei, pentru senii-interni. Taxa se va solvi în rate trimestriale. Prospecte se pot primi In mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şi de la diferitele oficii paroelnale evangelice din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 15 August a. c. (stil vechia). Pentru coinisiunea administrativă pensionatului de băeţl al comunităţii, evangelice germane din localitate Păstorul dr. EUGEN FILTSCH Strada Luterană No. 12 311 20—11 PA MINERALA PURGATIVA DE LA BREAZU, lingă laşf. "-a ficat drumul do la bine firi mulţi reclamă şi cu toată concurenţa apelor similare streine, dovedindu-se cu mari avantaje prin proprietăţile sale particulare şl anume : Apa tir Ureaxu este mal plăcută la băut şl ou efect sigur, băută 1—2 pahare în Interval de 1 oră; în cele mal multe cazuri ajunge 1 pahar. Apa fie Ureaxu are efect durabil, fără a produce a doua-zl oonstipaţte. Apa de Ureaxu nu produce absolut nici o durere de stomah sad în intestine. Apa de Ureaxu se întrebuinţează specialmente cu succes pentru a combate . congestiunile obioinuito cum şi cons-tip&ţlunile, disposiţiunile inflamatoare ale organelor principale, indisposiţiunile cronice ale organelor de respiraţlune şi circulaţiune, deteriorarea grăsimel prea abondente, boalele urinare şi formarea pietrei, haemoroidele, boalele organelor genitale la femei. Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce ad încercat această apă de la Ureaxu, ad părăsit pe cele străine. APa de Ureaxu a obţinut la expoziţia de Bucureşti in anul trecut Medalia de aur prin auperioritatea sa în comparaţe cu alte ape similare. Apa de Ureaxu se găseşte astăzi în toate oraşele, atit dincoace cît şi peste MileoT. şi merită toată încurajarea din partea publicului. 139 12—6 Vindecarea boalelor sifilitice A apărut de sub tipar: Soaiele secrete NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCA CAUZA ŞI VINDECAREA LOR Această carte ilustrată se trimite suferinzilor Dr. TIKttK Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. VoevozI. 121 30-15 D»' STERIE N. CIURCII IX Polikangasso—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. 129 LîGEUL MODERN UE BĂEŢI 1 Bucurescl, Calea Victoriei No. 190 SUB DIRECŢIUNEA D-lor dr. M. BRANDZĂ şi G. G. DRAGU Cursurile primare fi liceale ale anului şcolar 1896-97 vor începe la 8 Septembre 96 cu următorul corp didactic: I. < iirs liceal 1. Prpolul Nlmeon I*o|>o*eii, ţdr. în theologlc, prof. la smoala nor. do instit.J va preda religiunea şi istoria cl. IV-a. 2. Th. I>. Speranţa. (dr: in litere, prof. la şcoala normali de institutori) 1. romînă cl. V, VI. VIL 8. Qcorge Adameseu» (licenţiat în litere prof. la gimnastul «ŞincalO limba romînă clasa VI, VII. 4. Eiilii ISaltcunti. (Ho. în Iit.) limba romînă et.I-IV. 5. O. Dracii, (licenţiat în litere, prof. la liceul «La-zăr*) fllosofta clasa VI—VII. 6. Kaznr Şui nun nu. (dr. în litere, prof. la şcoala normală superioară) limba latină clasa V —VII. 7. <»li. Pop. (dr. în llter*?, prof. la liceul «Mihal Bravul») limba germană clasa V—VIL 8. Marin* MăinennuŢdr. în Ut.) limba germană clj — VI. 9. fon 4'. (rcerginn. (!*e<" t'ut lu litere, prof. la liceul «Sf. 8ava») istoria clasa V—VII. 10. SI. MiltRilcnnii. (licenţiat in litere, prof. la liceul «Sf. Sava») limba elenă clasa V Vil. 11. N. Colceng;, (licenţiat în Utere, profesor la glmnasiul «Sinea I»; limba elenă clasa 111—IV. 12. I>. tievrgctieu. (licenţiat in litere, prof. la liceul «Sf. 8ava») limba latină cl. I —II. 13. I>. M. Poppsru, (licenţiat în llt.) 1. latini cl. III şi IV. 14. Al. luuut. (absolvent al facultăţel de litere) Istoria şi geografia 1 — IV. 15. AÎecn Demelresrn, (licenţiat în litere, prof. la liceul «f. Sava») i, fraucesă, ols. V—Vai. 16. Serva llocloţ, (absol. în lit.) 1. francesă clasa I—IV. 17. Koiipt . lonescu, (prof. In liceul «Luzăr» şl şcoala normali de institutori) gimnastica. 27. 1>. Georgesen, (prof. la glm. «Cantemir» desemnul. 28. I. ISăitiilCKCfi. (prof. la gini. «Şlr.enî») muslca vocală. 29. O. Molanii, ('prof. laşe. nor. de lust. lucrul manual. Profesori preparatori : a. Scribnn, I. Odor, absolvenţi al facultăţel de litere, pentru 1. elenă şi 1. latină A Alprrn, licenţiat in matematic) şi elev la şumila de poduri, I. Ma-carie, elev la poduri pentru matematici. Si. Cur!* primar 1. C. Săvulescti, (absolvent al şcoalcl normale Carol I) va preda cursurile ia romînosce la clasa I—ii 2. I. Macedon. (absolvent al şc. norm. din Galaţi) cursurile în rominesce la cl. III. 3. Ion C. GalcNcn, (fost director de şcoală primară; cursurile în rominesce alo cl. IV. 4. Kt. Octal, (profesor brevetat din Franţa) pentru conversaţia franceză. 5. St. (absolvent al gimnaziului din Cemovilz şi licenţiat în teologie) pentru conversaţia germană. 6. Jnarez Movilii, (institutor, absolvent al conservatorului din Bucurescl) pentru vioară. 7. O. Molanii, pentru lucrul manual. 8. I». I oneficn, pentru gimnastică. 9. A. Pop» licenţiat în thoologic, sub director-— Medie ni institutului dr. Thomesm. medic primar la spitalul de copil şi profesor do ulmică infantilă la Universitatea din Bucureşti. înscrierile se fao cu începere de )a 20 Au 'tis», în toate zilele, între orele 9 — 12 şi 8-6 la cancelaria dirceţttinel, în localul «Liceului Modern», Calea Victoriei, lUu, Bucureşti. Dr. 1*. Cîorami FRANZENSBAD Stefansstrasse, Yilla Konigshof N. 24-24 I>r. I. T. Meni MEDIC ROMAN Karlsbad. Marktplatz Tempel 24—24 INSTITUTUL SCHEVITZ-THIERARI 51 Strada Scaunelor 51 Fondat Sn anul 1847 Invăţâmîntul primar şi secundar Local foarte sănătos, in centrul Capitalei, transformat cu totul după cerinţele hygienice moderne. Dormitoare, sofra-gerll şi clase spaţioase şi bine aerisite. Sală mare de gim. nastică cu toate aparatele trebuincioase. Calorifer riin-pindind prin luată casa o căldură egala ţi temperata.—Sală de băl ou un mare basin de 20 metri patraţl, cu duşi şi aparate de încălzit, precum nu există nici într’o altă şcoală a ţăreT. Studiile după programa Statului, Examenele la ocoalele publice, inrătdminttil timhrtor franeexă ui germană, Muuica vocală ui instrumentată. Personal didactic des. îngrijire părinţe&scă. Medicul şcoalel d. Doctor Kremnitz locueşte în proprietatea Stabilimentului. IiiMtitiitiil «Kclnevitz Tlierriii- n’a avut nici o dată nevoie do reclamă. Suocesele dobîndite de la fudaţlunea lui, numărul cel rnare de oameni însemnaţi în ţară earî afl primit instrucţiunea lor primară şl secundară m acest institut, resultatele satisfăcătoare obţinute la examenele publice, numărul elevilor din ce în ce mal mare sunt pentru «Institutul SoIifv itz-TIiierriii- laudele ţi reclamele cele mai bune. înscrierile se vor primi de la 12(24 Jugust. Cursurile vor începe la 1 Septembrie. 144 27- 10 Institutul francez de Domnişdre V. II. CHOISY autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA NEGUSTOR, IO BUCURESCI Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile încep la 2 Septembre. înscrierile de la 20 August st. v. 137 25-10 BEBNAED & Co. 02, CALEA GRI VIŢEI, 02. — Bucureşti — Var alb de Clmpulung, calitatea superioară. Var hidraulic de Prahova. Ciment Portland, Traian. Ipsos fin de Pesta. Ipsos indigen de Prahova. Deposit de basalt din fabricele Societăţel de Basalt, ele. Plăci isolatoare de asfalt pentru fondaţi unite caselor noul. Piatră-bolovanI, precum şi ori ce materiale a-tingătoare la branşa noastră. 109 Bogat asortiment de arme de vlniitoare de ot felu de la 75 Iei la ÎOOO lei bucata. Arme cu două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—pu.şcâ-oarabina o ţeavă alice, alta glonţ: puiiNticu trei ţevi „Trio“ Idouă de alice alta de glonţ,— ExpreN-ltltle fin lucrate carabine de precise, „Riiblni** garan- Itind tirul exactpînă la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-nătoare la animale mari. Piitu-i de hhIoii de ta 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de precisle, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărhnele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată colecţiune de obiecte de vinătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriece. — Cartuşe producînd arUfiţil pentru puşti cal. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte de scrimă: săbii, florete, măsd, etc. u Atelier de reparaţii 70-4i B. D. ^i&Miaii Calea Victoriei No. 44 11VOIIRKŞTI lingă farmacia Brus Cel (Pintîiu şi cel mai insoinuat muguzin din ţară da AUME www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL Bucunasci No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 29 Iulie, 1896 i . ^ | Curnp. Vind 4f,c Rentă Anfbrlisabilă. . . 86 '/» 86 */« 5®/o » Ainortisabilă. . . 100 'Ia 100 ’/• 6 »/# Obligat, de Stat (Cov. R.) . 101 — 101 'li 5°/o » Municipale din 1883 94 */* 95 ‘ii 5®/o » » » 1890 95 5 . 96 'li 5oj0 Scrisuri Funciar Rurale . 91 92 5»/» » » Urbane . as 'li 88 V. 5»/o » » » Iaşi. 82 82 7. Acţiuni Banca Naţională. Î640 — 1645 » » Agricolă . 200 — 205 — > Dacia Rominia asig. 430 - 435 — » S-tca Naţienaia asig. 450 — 460 — S-tatea do Coastrucţiunl . 175 — 180 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 11 Mărci Germane . . . . 1 2.", 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hirtie . . 2 65 2 70 Imprimarea, cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & CJl, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Fliasch din Frank- furt A!M VI NT U R A T_0 A R E „honploYultrP cu patru rotile, patru minere coş mârit şi 12 site la VATSOltf «& YOUEIili 14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca) — Bucureşci — (83) (16—14) Cea mal bună Apă Minerală purgativă ESTE ACEA DE LA II R EA 3B t'-f asl prtuiiatli eu NeUiiUa de «ur . la expoeiţimtea cooperatorilor din fără BucaretcI 1804 şi recomandată de d-nil medici EFECTE PROMPT ŞI SIGUR DOSA MICĂ GUST PLĂCUT Cereţi dar numai APA PE HSiEAXV care se găsesc la toţi vînzătoriî de Ape paminerale din ţara *7 13-6 La Typografia «Epoca» se vinde hir tie maculatura cu 45 bani Kilogramu în pachete de 10 kilograme. CU PREŢURI FOARTE REDU8E Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc. M A Ş I N E DE Bucătărie Sistem americau Cele mal practice şi cele mal solide. Băî de zinc, Duşe, Wator-Cloaete, Tout- i-l’egont etc. etc 76 ?f. S B A raz «Ie Ltigoş a farmacistului Vtrte» care pomadă se bucură de un renume şi de o favoare universală, ca cel mal bun şi mal sigur remedia pentru înlăturarea grabnică şi radicală a pistruelor, petelor, bureţilor şi cojilor şi în genera a tutulor impurităţilor de pe pielea obrazului' 1 Borcănaş a 3 lei şi 6 lei ca în anii mal înaintaţi, capul lui să serve pentru reclamă, să I întrebuinţeze pentru j îngrijirea părului Esenţa de păr a 0-ruluî Heuffel Acest remedia infailibil întăreşte rădăcina j părului, împiedică formarea mătreţel şi căderea părului şi are ast-fel de efect desvoltarea j in scurt timp a unul păr foarte abondent şi | sănătos. 1 Flacon 5 lei. R 87 Depou general iărogueria 1ÎRUSS, Bucureşti, Bulevardul Elisabeta Typografia „Epoca* executa ori ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase. Guturaie, Tuse, Bronşită Grippe, Influenţa, Astmă A se cere adresa OjţUE jacob, Bub6ie Bote de Piele In tote farmaciile. Catare băsicei KDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în Strada Clemenţei Nn. 3. 1' iii de ¥isiI â TONIC ANALEPTIC Reconstituant Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, b&trinl, femei şi orl-ce persoane delicate. CU (R IN A buc «Ie Carne Fosfat de Calce Compus din substanţe absolut indispensabile formă-reî şi desvo lărel muşchilor şi i iste-mulul nervos şi osos VIN » E VI AL este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Uloroza, Ftizia, Dispep-aia, Gaatritele Yîrsta critică, EpnUarc nervoasă, Slăbiciune resullînd din bătrineţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. TIAL, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. II,IE ZAMFIRESC’U, şi la iojţi 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52—35 MARE DEPOU DE X Burlane de Basalt, ŢEVE I)E PLUMM, FER ŞI TUCIU Fortunx de cinepă, sşsi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl, tout k l’egout, gaz, etc. la HAm MART BUCURESCl, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCl INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT 46 Şl pentru încălziri centrale iULUKLÎsU F (100-43) Cel mal bun nutriment pentru Copil 41 Vindecă toate afecţiunile le storuach REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOTJIS KL1NGER mc mi eşti (şi iaşi (50-45 MARELE BAZAR CENTRAL Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriei Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie că pentru sezonul de primăvară şi vară T-a sosit^^r^ în MARE şi BOGAT ASORTIMENT de^-Y^ ^ ÂINE pentru BĂRBAŢI şi BĂEŢI^rtCj^ cu preţuri foarte efline. REMARCAT Stă la disposiţia tiientelCj un foarte frumos şi bogat ascrli-^ j^^ment de stofe fine pentru haina de coman- efectuabile prompt şi cu preţuri reduse. Rog pe onor. public d’a visita magasinul med pentru "ee convinge de eftinătatea şi qualitatea bună a mărfurilor. Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard) 70 Calea Victoriei 25—23 1  T I E R SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OŢEL CAUT compus patnte CONGREAVE “ seoIubirii. «« vvnp4roi«il “§ « " » TEIRICH â Ci j BUCUREŞTI $ 9.—Strada Berzei.—9. INSTALAŢI UNI DE TELEGRAF,OAZ şi APA! Lumină incandescentă pentru Gaz aerian VAparate «le g-azi CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (ioo-87)| Proecte. — Biuroă de Construcţie. — Export PATIMA 66 şi a mai multor autorităţi din ţara Acest oţel a fost Încercat în arsenalul flotilei din Galaţi şi d mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzim din Englitera, a căror certificate le posedăm. Detaliurl. preţuri corente şi certificate se trimit după cerer gratis şi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—91) I. DIMOV1CI A C-ie Bucureşti, str. Doamnei, 24 Brăila, calea Regală. 6 ■*~0 IDEE GREŞITA — Ţoală lumea credea că Alessandriu e cel Mial holărlt liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce însemnează celle 20,000 două zeci mii butelii 15,000 einoî spre zece mii litrurî COGNAC Pe care Alesaamlrin l’a conservat în timp de trei ani in pivniţele fabncel sale, şi azi îl pupe In consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate in ţara Roroîneasca, otrăvesc slo-machurile oamenilor cu cognncurl fabricate cu esenţe şi la hirdăiî; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Cognac Alessandriu Cereţi flacoane originale In forma buteliei şi a etichetei înserată aci. La toate Magasinurile F riţi-vă de Contrafac rl Cererile se fac AlessamlrluBu- enrescl. 93 96-11 • KBHBHOI I SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea *Patria> se recomandă pentru ASIGURĂRI ASUPRA YIEŢEÎ pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, Indemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generala pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) .. v.... p u o >s u e 10 89 Cea mat renumită FABRICA DE PARCHETE MASIVE IN ROMANIA SPECIALITATE Parchete americane şi de lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPLAKIA MECANICA Pentru mobile şi binale ; ediliciurl publice şi autorităţi Vânzare .—Strada Clemenţei- No. www.dacoromanica.ro 3.