SERIA IL—ANUL II, No. 215.
Ediţia a treia
DUMINICĂ. 28 IULIE 18.9R
NUMARULJO BANI
ABONiJIMTELE
Încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plâtese tot-d’a-una înainte
In .Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate	prin	mandate	poştale
Un an in ţară	30 lei;	In străinătate	50 lei
fase luni ...	15 »	*	»	25 »
rel luni . . .	8 »	»	»	13 »
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ
REDACŢIA
Jîo. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
ea
NUMaRUL 10 BANI
ANimilRILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la	pag. IV...0.30	b.	linia
»	»	»	III.......2.—	lei »
»	»	»	II........3.—	> »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlnduli
Un număr rechlfi 80 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 8 — STRADA CLEMENTEI —N . 3
IPACARM ROMANILOR CU UNGURII
GUVERN CINSTIT
Şl DEŞTEPT
Monitorul oficial de erî a publicat hotărîrea luată de guvern în chestiunea hoţiilor de la Galaţi.
Prin această liotărîre, primarul Galaţilor şi complicii săi sunt scăpaţi de ori ce urmărire judecătorească. Nimeni nu-I va putea atinge de acum înainte, pentru că guvernul a luat asupră şl toată răspunderea.
A făcut Malaxa la Galaţi ce-a vrut şi ce-a putut; dar nu el răspunde.
Răspunde guvernul partidului liberal: cloşca îşi apără puii.
Şi nici măcar atita ruşine n are guvernul, încît să nu-şl expuie cangrena privirilor mulţimii. In decisiunea semnată de ministrul de interne, guvernul e de-o neruşinare inconştientă.
Glieşefturile s'au făptuit: u-nul la 13 Februarie 1896, altul la 11 Aprilie anul curent. Adică unul are vechimea de şa«;e luni, al doilea de patru luni.
In toată vremea asta s’a vorbit de aceste hoţii, s'a strigat, s'au făcut denunţări indirecte, prin presă şi de-a dreptul la minister.
In această vreme, guvernul însuşi a însărcinat pe procurorul general din Galaţi să ancheteze, a primit raportul magistratului şi a luat cunoştinţă de el.
In această vreme, opiniunea publică a reclamat energic solu-ţiunea afacerii.
Şi totuşi guvernul nu s'a mişcat, ca şi cum nimic grav n’ar fi fost la mijloc.
Abia acum, ministerul de interne găseşte de cuviinţă să a-nuleze acte săvîrşite acum patru şi şase luni de zile.
E atita neruşinare în purtarea guvernului faţă cu această a-facere, în cît ori şi ce înfierare, cit de energică, nu ajunge.
Vorbele sunt neîndestulătoare pentru a pedepsi asemeni îndrăzneli.
E drept că ministrul de interne care a semnat deciziunea e un om care a fost pălmuit, un pungaş ordinar care, în orl-ce altă ţară, ar sta pe orl-ce altă bancă, numai pe banca ministerială nu.
Dar aceasta nu uşurează întru nimic poziţiunea guvernului.
Hoţiile din Galaţi au fost denunţate de la făptuirea lor; din primul moment, guvernul a avut cunoştinţă de ele. De ce na a-nulat imediat voturile consiliului comunal ? De ce a aşteptat atîtea luni de zile? De ce a îngăduit să se desfâşure atîta scandal ?
D. Sturdza a lipsit din ţară cîte-va săptămînl. Dar era aci cînd s'au făcut hoţiile, ba a ţi-uut chiar interimatul ministeru-
lui de interne după alungarea d-lul Fie va. In toată vremea, prefectura Covurluiuluî a comunicat direct cu d. Sturdza, peste capul ministrului de interne.
Şi abia acum se trezeşte guvernul să anuleze actele hoţeşti ale administraţi unei comunale din Galaţi? Şi trebue să vie d. Sturdza din străinătate, pe la sfîrşi-tul lin Iulie, pentru ca să se ia liotărîre asupra unor acte din Februarie şi Aprilie, acte pe cari guvernul le-a cunoscut de la iit-ceput, căci au trecut prin ministerul de interne?
Nu e numai necinste totală in deciziunea guvernului; mal e şi insondabilă prostie.
POTLOGĂRIA
STURDZA-MALAXA
Acuzăm pe d. Dim. Sturza, preşedintele cabinetului, de complicitate cu Malaxa.
In sprijinul acestei acuzări, invocăm următoarele :
D. Dum. Sturdza a fost sfătuit, de către chiar partizanii săî, să nu dea situaţiunea politică la Galaţi pe mîna luî Malaxa; i s’a spus anume că Malaxa va face hoţii şi va băga partidul în noroi.
Primul ministru însă n’a voit s’audă şi a dat luî Malaxa situaţia în Covurluî.
D. Dum. Sturdza a fost vestit despre hoţiile luî Malaxa din momentul chiar al făptuirei lor.
Cu toate astea n’a luat nicî o măsură, ha chiar s’a supărat pe ceî ce credeau să-î deschidă ochiî.
Ancheta procurorului general de Galaţi, care a adunat probele hoţiilor luî Malaxa, s’a făcut în lipsa d-luî Sturdza din ţară.
Afacerea, cu tot scandalul pe care l-a provocat, a rămas în sus-pens toată vremea cît d.Dum. Sturdza a stat în străinătate.
Muşamaua s’a întins peste hoţiile de la Galaţi imediat ce d. Dumitru Sturdza s’a întors în ţară.
INTERESUL PARTIDULUI
Partidul liberal e o asociaţie de es-ploatatorl al averii publice. Nimic alt nu-I ţine pe colectivişti la un loc, nimic alt nu-I însufleţeşte, de cît înavuţirea pe orl-ce cale, de la gheşeftul care scapă din prevederile codului penal şi pinăla hoţia care duce la temniţă. In vremuri nu tocmai depărtate, după mărturisirea lui Ion Brătianu, intra chiar şi asasinatul între mijloacele de cari se serveai! membrii partidului liberal.
Dovadă despre aceasta, este zăpăceală ce cuprinde palidul liberal, de îndată ce es la iveală potlogăriile vre unul membru al său şi îndrăzneala fără seamăn cu care acest partid acopere chiar cele mal dovedite hoţii ale partizanilor.
Iată, de pildă., afacerea Malaxa.
Primarul Galaţilor, membru influent al partidului, face hoţii cari ies la iveală şi sunt constatate de magistraţi.
Guvernul unul partid cinstit, s’ar li grăbit să dea curs liber justiţiei, pentru ca nici o bănuială să nu cadă asupra sa, pentru ca scandalul să se curme de la început.
Guvernul partidului liberal face din potrivă. El tărăgăneşte afacerea timp de o lună de zile şi la sfîrşit ia o liotărîre prin care partizanul boţ e scăpat de pedeapsă.
De dragul lui Malaxa se compromite oare guvernul d-lul Sturdza?
De sigur că nu, ci în interesul partidului. Căci dacă unul singur din potlogarii ce mişună in acest partid e dat pe mina justiţiei, toţi cel l’alţl sunt in primejdie şi însuşi partidul e ameninţat.
IMPACAREA ROMANILOR CU UNGURII
O explicaţie.- D. Sturdza tu contra irredentel(?l) Programul lui KAnll'y. Reforma liivăţAmtntnliiT.—Roiului! In Camera ungurească, înfiinţarea de gazete si reviste romlneşt!.—Preoţii romiiii agenţi guvernamentali.— t're-urca serviciilor de spionaj.- Concluzia.
O explicaţie
Zi cu zi se înmulţesc elementele cari ne desvăluesc jocul pe care ’l face d. Dim. Sturdza cu baronul Bănffy, în cestiunea naţională şi pe spinarea ro-mînilor.
Azi avem înaintea noastră două documente importante, cari desenează forte bine firul roşu ce se întinde de la Budapesta la Bucureşti.
lntîi avem grava destăinuire a ziarului Memorial Diploma ticjue din Paris şi apoi avem broşura apărută alaltăeri în Budapesta şi scrisă de cunoscutul Moldovdn Gergely. Acestei broşuri, care tratează despre cestiunea naţională, ziarele ungureşti îl atribue o importanţă deosebită, publicînd’o înresumate lungi de cîte trei şi patru coloane şi accentuînd, că programul de împăcare, între romînl şi unguri, program schiţat in broşură, intră perfect nu numai în vederile guvernului unguresc, ci şi în ale şefilor opoziţiei, d-nii Apponyi, Ugron şi Kosuth. Numai această împrejurare ne îndeamnă şi pe noi să dăm o importanţă deosebită broşurel şi s'o considerăm ca un corolar unguresc al notei sturziste publicate în Memorial Diplomatique.
După aceste cîte-va cuvinte, să trecem la documente la cari ne referim.
D. Stnrdzajtn contra irredentei (?!)
Memorial Diplomatique publica următoarea notă :
D. Sturdza, preşedintele consiliului rointu, va înfiinţa îu cu-rîiid lu Transilvania un ziar pentru a combate pe irreden-tistli roiului din Statul ungar.
D. Bogdan Buică, actualmente director al Revistei Orăştiel, va «lirici» arest ziar.
I>» Sturdza a cerut tu schimb guvernului ungar, graţiarca d-lui Eugen lirote, care va face propagandă Intre alegătorii roiului în favoarea guvernului unguresc.
Tonul şi destăinuirile excepţional de grave ale acestei note, ne dă cu prisosinţă convingerea că ea porneşte din oficina d-lui Sturdza. Şi în definitiv această notă sturdzistă nu este de cil o confirmare a destăinuirilor de astă iarnă ale d-lui Aurel C. Popovicl, o confirmare a informaţiei gazetei sturd-zisle Revista Orăştiel, care a declarat că baronul Bănffy a asigurat 20 de locuri in Camera ungurească pentru români la viitoarele alegeri, o confirmare a ziarului clerical din Budapesta Al-kotniâny. care a spus că există tratări între d-mi Bănffy şi Sturdza şi că acest din urmă a trimes în Transilvania pe credinciosul său Bianu, cu instrucţiunea de a determina pe romînil fruntaşi să intre în Camera ungurească şi să se alătureze partidului guvernamental.
Cestiunea e acum, în schimbul acestui samsar tic al d-lul Sturdza, ce va da baronul Bănffy românilor din Transilvania şi Ungaria ?
La aceasta, răspunde profesorul de la universitatea din Cluj, d. Moldovdn Ger-gely. Şi răspunde sub inspiraţiile directe,—după cum afirmă gazetele ungureşti ca Magyar Hirlap, Budopeşti Hirlap, Egyetert&s, Nemzet, ele.,—nu numai ale baronului Bănffy, ci şi ale şefilor opoziţiei.
lată programul impăcărel dintre ro-mlnl şi unguri :
Reforma învăţăm lutului
Cităm pe Moldovdn Gergely :
«E indispensabilă tntîi centralizarea administraţiei, fără de care Statul nu se poate transforma în Stat naţional
maghiar. Centralizarea trebue să se facă pe baze democratice. Ungurul să nu vo-iască a impune prin îngîmfare aristocratică, prin poziţia-i socială, prin naşterea şi prin puterea oficială pe care o are, ci prin bună dreptate, prin muncă, inteligenţă şi aplicarea fără părtinire a legilor.
«Apoi trebue să revizuim învăţămîn-tul nostru in sens naţional maghiar, de la învăţământul primar pînă la cel superior. Şcolile normale de învăţători şi institutori să se transforme în şcoli de Stat. Corpul învăţătoresc român trebue scos de sub influenţele vătămătoare şi bolnăvicioase, cari îl împiedică de la îndeplinirea conştiincioasă şi patriotică a îndatoririlor lor».
Rominiî în Camera Ungurească
«Ar fi de dorit,— continuă Moldovdn Gergely,—ca în parlament să poală intra ast-fel de bărbaţi din partea romînilor, cari vor şti să-şi exprime pe faţă ideile şi cu tărie sentimentele lor naţionale.
Această dorinţă a d-lul Moldovdn este nu numai împărtăşită de baronul Bănffy, ci precum a afirmat gazeta Stur-zistă din Transilvania, Revista Orăştiel. primul ministru ungar a declarat chiar că este dispus a ceda 20 locuri în Cameră pentru romînl.
înfiinţarea de gazete şi reviste romlneştî
Presa fiind factorul politic şi cultural cel mai important în orl-ce Ştat, Moldovdn Gergely propune în această privinţă următoarele:
«Trebue să se înfiinţeze cu concursul Statului şl al soeietăţei fu diferite localităţi : ziare politice romîneştl şi reviste romîiieşti literare, ştiinţifice şi economice».
Oare gazeta Sturdzistă ce se va înfiinţa la toamnă în Transilvania nu va fi pusă sub egida Statului ungar, adică a fondurilor secrete P
Preoţii romtui agenţi guvernamentali
«Urmează să se aranjeze şi lefurile preoţilor,—continuă d. Moldovdn. Ajutorul Statului să se fixeze la 4—500,000 fiorini şi să i împartă în mod egal preoţilor romînl, refuzînd orl-ce fel de ajutor acelora cari, neglijîndu-şi îndatoririle lor de preoţi, îşi petrec vremea în agitaţii în contra Statului. Iar fondurile de burse administrate de mitropoliile din Sibiu şi Blaj, să fie supuse linul control sever al Statului, nedîndu-se burse acelor studenţi cari fac politică antipatriotică».
Crearea serviciilor de spionaj
«Este absolut necesară înfiinţarea de divizii ale naţionalităţilor pe la toate ministerele, cari să se ocupe eu deamănuntul chiar şi eu cele mai neînsemnate mişcări culturale, politice, sociale şi economice ale naţionalităţilor.
«Ast fel, deocamdată ar trebui să se înfiinţeze cel puţin două divizii:
«I). La preşidenţia consiliului de miniştri pentru afaceri poliţieneşti, afaceri politice generale, afaceri de presă şi pentru traduceri-, de aici apoi să primească toate ministerele informaţiile necesare privitoare la resortul lor respectiv;
«II). La ministerul cultelor şi instruc-ţiunei, pentru cestiuni bisericeşti, de în-văţâmînt, cestiuni literare şi culturale».
Concluzia
Broşura profesorului Moldovdn, termină cu următorul apel :
«Nu e muncă cinstită, ca acum după atîtea lupte şi zbucimnări, în loc deîn-ţelegere şi prietenie, să inaugurăm serbările milenare cu o nouă luptă şi să proclamăm pentru al douilea mileniu ca principiu primordial, lupta între rase pentru răsturnarea Statului Ungar. Să sărbătorim şi să ne împăcăm!»
Lăsăm pe cititorii noştri să tragă concluziile din această expunere. Ţinem însă să accentuăm încă odată, c4 după ziarele ungureşti, e o deplină înţelegere între şefii tutulor partidelor ungureşti, ca împăcarea cu romînil,—în urma samsarlîcului d-lui Sturdza,—să se facă pe bazele înşirate mai sus.
NU VEI. A
GROAZNICA ÎNTÂMPLARE
I
*E multă vreme de etnd te iiibese, Eu-frosino, şi multă de etnd ştiu eâ mă iubeşti. Bărbatul tăU e cel mal vechili prieten al meii, hei! ce’nil pasă ! iubirea e mal tare ca prietenia, mal tare ca datoria. Căci ea este viaţa.. Ştefan e de alt-fel un boblcţ care n’o să bage de seamă nimic...»
—	Ticălosul! murmură scrişnind din dinţi Ştetan Dumitrescu, spiţerul din strada Carul, care descoperise bileţelul ăsta In fundul unei cutiuţe a femeiel sale, cutiuţă pe care o deschisese binişor cu o cheie falşă In lipsa d-nel Dumitrescu.
—	Ticălosul! reluă el mal iare, simţind că ’I creşte mtuia ;—mizerabilul şarlatan ! El ! Bursuflescu! tovarăşul mefi cel mal vechia ! aproape fratele meii ! Ah ! ticăloasă Frusino ! Ah ! afurisite Viutilâ !
Şi Ştefan, strlugînd din pumni, se plimba cu paşi d’un sllnjen prin odae.
Rumega o răzbunare înfricoşată, dar care ? Să omoare pe Viutilâ Bursuflescu, şi să se ucidă şi el, pe urmă !
Aş! ţi-al găsit! el ţinea la viaţă. Să omoare pe Vintilă şi pe nevastă-sa ? Aş! nu era atlt de dobitoc ! Ţinea la nevastă. Să omoare doar pe Viutilâ ?
El, bravo ! dar cum ? Cu silnicie ? Viutilâ era un năzdrăvan cît un munte şi nu se putea pune Ştetan cu nebunul ! Prin trădare ? Fără doar şi poate.
Să Întrebuinţeze fierul spre a T înfige în spatele adversarului său ? Acesta, rănit, n’avea de cit să se întoarcă, şi atunci ?!...
Poate o armă de foc ? Nici asta !
Râmînea otrava. Da ! o otravă fără leac, aşa cum avea el obiceiul să vîndă la muşterii săi. mal repede Insă.
Dar în ce chip să otrăvească ? înainte de toate trebuia să se ferească de un scandal. De preferat din toate punctele de vedere era ca Vintilă să aibă aerul că moare de un atac, firesc, ca ăl d’intîl apoplectic venit.
Aşa o să fie răzbunat şi nimeni nu ar şti că el era Încornorat de nevastă. In scurta agonie a victimei sale el va avea vreme să ’l azvlrle Iu faţă infamia. Dar pentru asta era neapărat trebuincios ca să fie amlndoul doar, Intre patru ochi.
Bun ! o să Invite pe Vintilă, care era holteiU, la o masă particulară, ca şi cum ar fi vrut să facă vr’un chef.
O să se puie moartea fără veste In socoteala vinului băut.
Dar unde să puie veninul ? Să T toarne In supă lui Vintilă ? să ’l puie în friptură ? Dar dacă el o să bănuiască ceva şi o să ’l supravegheze ?
Şi apoi In caz de anchetă se cădea ca amlndoul să fi mlnc.at aceleaşi bucate.
Ştefan se gîndi mult de tot. De odată însă Îşi lovi fruntea, găsise.
Ştefan o să se ducă cel d’intîl în acel cabinet, şi pe cînd băiatul o să aşeze masa, el are să introducă otrava în sticla cu sifon, anume In gitiil de plumb, de unde nu mal poate aluneca Innăuritru. Si cit de simplu pe urmă! O să toarne Iul Vintilă Iutii din sifon, In ţtşnitura apel o să alunece şi o-trava toată în pahar. Apoi el putea’ bea fără grijă din apa rămasă iu sifon.
Ah! e îngrozitor. Tremura numai gtndin-du-se. Dar căutînd să se liniştească, auzi paşii femeii sale care venea. Repede, băgă liirtia la loc, încuie grabnic cutia şi apoi Îşi luă o faţă veselă.
—	Bonjur, dragă, II zise surîztnd soţia sa, arătlnd tot de o dată mtndreţea el de dinţi albi ca nişte picături de lapte.
—	Bonjur, nevestică dragă, răspunse bărbatul plin de planuri Întunecoase. Şi o sărută pe amlndol obrajii cu o Inspăimlntă-toare dorinţă de a o muşca pînă Ia sînge.
R
—	E pns totul, Nae ?
—	Totul,domnule Ştefan. Vinu e sub masă?
—	Ne al adus şi un sifon, nu’l aşa?
—	Cum nu ! E de la un fabricant noii care are ci-eă mal bun.
—	Bine, dar şi Neptun este bun. O să aştept. Ctnd o veni d-1 Bursuflescu să ’l a-ducl aici.
—	Am înţeles.
Băiatul eşi.
Vintilă nu pierdu o clipa. Scoase praful, din buzunar şi U puse repede In băşicuţa dc plumb a sifonului ! Era şi vreme.
—	Bonjur, dragă.
—	Bonjur, Viutilâ.
Şi lşl strluseră mina, pe cind Nae se ln-vlrtea pe lingă el spre a Inlezui bacşişul, mal dreglnd paharele, farfuriile, cuţitele, de cum erafl aşezate.
—	Ce ideie neinerită al avut tu, Fănică!
—	Mie Uni spui ; Vintilă ?
—	Şi o sa petrecem ceva apoi ?
—	Vel vedea!
—	Vreau sa beau, piuă m’oiii umfla.
—	Poţi sa fit sigur de asta.
Şi Ştefan zîmbi grozav, gludindu-se la ce’l aştepta pe Viutilâ. Bursuflescu lşl lurnă vin.
—	Niţel sifon? întrebă prieteneşte Ştefan.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
—	Nu, vreati curat.
—	N’o fi bănuind ceva? Se gtndi spiţe-rul turburat.
Dar se asigură numai de ctt. După nişte ochiuri cu unt, Vintilă Însăşi ceru puţină apă gazoasă, cu o veselie care făcu râu o-trăvitnrulul.
Ştefan, cu o mină tremurtndă, trebue să o spunem, apăsă ţtmburuşul. Apa ţlşni spu-megtudă şi umplu paharul Iul Viutilă care tl deşartă dintr’o Înghiţitură.
Spăirnintat de ceea ce făcuse, Ştefan se servi la rindul săfl, dar aşa de sttiîgaciu, că a umplut masa de apă.
Uf! dar molid mal eşti, neică! zise Viutilă cu un rlset care strinse inima mizerabilului criminal ca lutr’un cleşte.
—	Mal aşteaptă niţel, vericule! se glndi Ştefan.
Băiatul aduse nişte polîrnichl fripte. Vintilă luă una Întreagă.
III
Ştefan mtncft jumătate din aceea a lu1 Vintilă.
—	Nu ml-e foame, zise Ştefan care ste-tea ca pe jeratec, căci nimic supărător nu se arăta la Vintilă.
—	Iutirzie, dar o să fie fulgerătoare ! se gtudea spiţerul, pentru care aşteptarea devenea o tortură Îngrozitoare.
Şi deja începuse a dori ca otrava să nu-şl mal aibă efectul! Dar val ! otrava o voise.
—	Ascultă, 11 zise cu dragoste şi cu oare care solemnitate, Vintilă: Trebue să-ţl fac o destăinuire. M’am îndoit o clipă de virtutea femee! tale.
—	Mal are mutră ! se glndea Ştefan furios.
—	Şi cum pentru nimic în lume nu vream ca să te înşele — căci un adevărat prieten este paznicul cinstei amicului săd — m’am hotârit să pul chiar ed la încercare credinţa femeel tale, în locul tăd. Căci ştid din experienţă, că o femee care mi se împotriveşte, este la adăpost de ori-ce atac. I-am adresat o declaraţie aprinsă acum vre-o lună...
—	El ?... zise Ştefan, gtflind.
—	Mi s’a împotrivit cu totul, şi m’a a-meninţat să-ţl spună totul dacă nu mă as-tlmpâram. Ba, a şi păstrat scrisoarea mea ca un act de vinovăţie. Cum, tu n’al băgat de seamă cum e de bosumflată pe mine?...
Şi, ridieîndu-se cu entusiasm şi repezin-du-se la Ştefan :
—	Ah ! dragă Fănică, lasă-mă să te sărut, căci mulţumită mie, sunt sigur, tu n’al să fii nici odată înşelat.
Dar pe Ştefan îl doborîse remuşcarea ; căzu pe canapea şi par’că vrea să strige : Ajutor !
îngrozit, Vintilă chemă pe Nae. Ştefan leşinase! cînd îşi reveni în fire, era ca prostit, şi arătînd Iul Nae, cu un gest dobito-cesc, sifonul pe jumătate gol, îngînă:
—	Sifonul! sifonul!
—	A ! înţeleg, răspunse Nae. Apa noului fabricant ?
Dar ea u’a putut să-ţl facă răd. Pe cînd d. Bursuflescu îşi scotea pardesiul, am schimbat sifonul şi am adus Neptun.
—	Slavă Domnului ! oftă uşurat Ştefan.
Şi nebun de bucurie, plîngînd, se aruncă
la rîndul săd lu braţele Iul Vintilă care începuse să se zăpăceassă, strigînd : scăpat! scăpat.
Dar de o dată, se sculă, în prada unei noul nelinişti:
—	Nae ! zise el, îngălbenind din nod.
—	Poftiţi!
—	Ce al făcut cu sifonul pe care mi-1 dăduşl la început?
—	El, l-am pus în cabinetul de alături unde a cerut marca nouă. Nu-lauzI rîztnd ?
Ştefan sări repede, eşi pe uşă, intră în cabinetul de alături, unde chefuiau cîţl-va studenţi cu cîte-va domnişoare emancipate şi asvîrlindu-se asupra sifonului pe care’l ţinea un student în mină.-
—	Nu te atinge de el, nenorocitule ! murmură el cu un glas pe jumătate stins.
—	Ia-o la pas d’aci, zise băutorul întrerupt.
—	Luaţi pe zmintitul ăsta, d’aci! strigă d-ra Agtae Pulpeanu.
Şi pe cînd două braţe puternice îl asvîr-lead pe uşă afară, Ştefan zicea lui Nae, rugător:
—	Nu’I lăsa să bea din sifon.
—	Dar nu’l tot ăla d-le Ştefan, răspunse Nae supărat puţin. Am încercat pe ăl dinţii, cum facem tot-d’a-una, cîte-va ţişniturl pe sală, dar nu mergea.
—	Cîte-va ţişuiturl! se gîndi Ştefan. A-
tund otrava a fost dată afară... Nn-I nici o primejdie. Toţi sunt scăpaţi.Slavă Domnului.
Şi apoi peste atlta nelinişte turnă cîte-va sticle de viu domolitor.......................
— Mi-era teamă să nu aibă vr’un atac de friguri! zise încet Vintilă, către Eufro-şina Dumitreseu, adurludu-1 pe soţul el.
Dar a doua zi, Ştefan era bine, — scăpat de spaimă şi glndindu-se numai ca să ’şl Îndoiască dragostea pentru nevasta şi pentru amicul sau. Pentru prieten, fie! Vintilă zisese adevărul. Dar pentru nevastă, nu! Ea se împotrivise Iul Vintilă, dar nu mîn-glia mal puţin pe bălanul căpitan de geniu pe care îl întîlnise îutr’o Vineri seara la mătuşa sa.
Şi acum, adever, adevăr zic vouă bărbaţilor : nu vă încredeţl femeilor voastre acum şi pururea şi în veac de veac amin, iar a-pol să vă fie de bine.
„EPOCA" LA TECUCI
Cauza demisiei Iul K'thiiiil din consiliul eomunal.— Antrepozitul lui Vasluian ii. —Frustrarea eoni linei. -Seckestrul.—închiderea a ntre poziţii Iul.— Vas Iu ia nu Ia Kalimil şl la .ll&reu-lesen.—Intervenţiile lui Halimil.— întocmirea unui regulament — Intervenţia liiîMilr-cnleseti.— Casarea decisieî consiliului—An (repezitul un se mai redeschide.
Kalimil se supării şi işî dă demisia
Cauza demisiei Ini Kalimil
Se ştie că Costache Rahmil, zis şi Raco-viţă, farmacist în localitate şi ex-consilier comunal, şi a dat demisia din demnitatea de consilier şi demisia i-a fost primită de către consiliu şi ministi r.
Se vorbea prin oraş, că pricina acestei demisii ar fi fost duşmănia dintre Rahmil şi I. Diamandescu, autorul ştirilor de sen-saţie şi ofiţerul st&rel civile. Unii susţineaţi contrarul, anume că Rahmil şi-ar fi dat demisia din cauza neînţelegerilor dintre el şi paşa de la Ţigăneşti.
Nimeni însă nu cunoştea adevărul; fie care vorbea după cum îl ducea mintea şi după cum auzea din zvon public.
Noi, suntem în poziţie, as ă-zl, de a arăta pe larg care a fost cauza demisiei lui Rahmil. Informaţiile noastre, sunt absolut exacte de oare-ce le posedăm dintr’o sorginte cu t< tul oficiala, de la o persoană care se bucură de toată Încrederea lui Take şi a Iul Rahmil, şi care ocupă un post însemnat în administraţia judeţului.
Pricina demisiei lui Rahmil nu e de cit decisiunea consiliului comunal prin care s’a hotărît închiderea antrepozitului de făină al evreului Iosef Vasluianu.
Antrepozitul lui Vasluianu. — Frustrarea comunei. — Sechestrul, închiderea uii treposi tulul.
Iată motivele pentru eari consiliul comunal a decis Închiderea antrepozitului de făină al lui Vasluianu.
Vasluianu avea un depozit de făină In acest oraş. Consiliul comunal şi In special primarul de pe atunci Al. Ioan, simte că depozitul de făină sustrage marfa de la taxele comunale şi prin aceasta frustrează comuna cu Însemnate sume de bani.
Odată simţit gheşeftul, primarul plodeşte momentul dud Vasluianu introduce făina fără a plăti taxa la primărie şi sechestrează 10 sad, hotărtnd In acelaşi timp închiderea antrepozitului printr’o deciziune a consiliului comunal.
Vasluianu la Rahmil şi la
Mărculesen
Imediat ce i se închide antrepozitul, Vasluianu se duce la coreligionarul săfi Rahmil şi în puterea prieteniei ÎI spune să stâ-rue pe lingă consilia, ca afacerea să se facă muşama, conform obiceiului colectivist. In aceeaşi vreme Iosef tocmeşte pe deputatul Marculescu să stârue la minister, ca decizia consiliului comunal de Tecuci să nu fie aprobată.
Intervenţiile Ini Rahmil.
Rahmil se duce la primărieşi găseşte pe toţi consilierii în şedinţă; începe să tune şi să fulgere contra primarului şi a consilierilor, că de ce afli Închis antrepozitul lui Vasluianu şi că dacă nu vor reveni asupra decisiel tl va da pe toţi afară.
Consilierii. în cap cu primarul, Îl apostrofează după cum merită pe Rahmilache şi I fac şi răvaş de drum.
întocmirea unnî regulament
In urma acestora, consiliul, fiind că primăria nu avea regulament pentru funcţionarea antrepozitelor de faină, procedează la Întocmirea unul atare regulament ce-1 şi tnaintează imediat spre aprobare ministrului de interne, care-1 şi aprobă fără multă vorbă.
Intervenţia Ini RilrenleHen. — Casarea «leclsiel consiliului.
Mârculescu, conform învoelel, şi abuztnd de mandatul săli de deputat, se duce la minister şi stârue ca decisia consiliului comunal de Tecuci să nu se aprobe. In adevăr, Mărculescu reuşeşte să se caseze numita decisie, dar cel de la minister, simţind că e un gheşeft la mijloc, afl dat ordin primarului de Ti cuci, că numai în limitele regulamentului aprobat să dea voe lui Vasluianu să deschidă antrepozitul.
AntrepoMitul nu se mal redeschide. Kalimil se supării şi ’şl dă demisia.
Regulamentul întocmit de consiliul comunal prevede multe condiţiunî asupra antrepozitelor. Vasluianu lutnd cunoştinţă de aceasta se desistâ de a mal face antrepozit. Rahmil se supără că prietenul săfl, de la care Rahmil luase parale, nu reuşeşte, şi ’şl înaintează demisia, sperlnd, că la a-legerile suplimentare va fi ales Mărculescu şi consilier şi primar şi ast-fel, atît el cît şi Iosef Vasluianu, vor râmînea satisfăcuţi.
Vom vedea dacă tot aşa gîndesc şi alegătorii.
Vom vedea dacă cetăţenii vor să mal puie în capul comunei pe nişte pungaşi.
T. Cucianu
OFORMAŢII
ACOPERIREA HOŢIILOR DE LA GALAŢI
Iată textul deriziunii guvernului in a-facerea hoţiilor de la Galaţi:
MINISTERUL DE INTERNE
Direcţiuuoa admiuistraţiuneî judeţiane şi comunale
Noi, ministru secretar de Stat la departamentul de interne,
Vâztnd raportul d-lul procuror general de pe lingă Curtea de apel din Galaţi, relativ la deliberările şi voturile consiliului comunal din Galaţi, prin care se modifică condiţiile de construcţiune a tramvaiului electric şi se primeşte cesiunea ecleragiulul electric şi cu gaz de către concesionarul Georgy către casa Somzee, şi care conchide la anularea ambelor deliberări In următoarea coprindere :
m «Terminînd, d-le ministru, cred că este bine şi In interesul comunei, ca mal Inttifi să nu se confirme de ministerul de interne aceste două cesiuni, apoi mal credem, d le ministru, util ca să se dea ordin formal ca administraţiunea comunală să cerceteze de aproape cari sunt toate clausele din ambele contracte cari nu s'att executat, şi so-mlnd pe concesionar să’l oblige la o n. In-tîrziată aducere la împlinire a tutulor clau-selor din ambele contracte rămase In suferinţă.
Considerînd că In ceea ce priveşte deliberarea relativă la modificarea tipului de şine şi modul lor de aşezare fixate prin contract, consiliul nu poate, conform art.93 din legea comunală-urbană, fără aprobarea legală să modifice acel contracf, pe care nu’l putea Încheia numai din propria sa competinţă;
Considerînd că ministerul nu a dat aprobarea sa, de oare ce prin adresa No. 9.672 din 3 Maifi, 1896, se face numai cunoscut consiliului comunal avisul consiliului te chilie superior, care admite modificările propuse, fără a se aproba votul consiliului;
Considerînd că fără a discuta valoarea iechnică a modificărilor admise de consiliul
technic superior, ministerul nu poate aproba modificarea unul contract făcut In limitele ofertelor şi caietului de sarcine pe baza cărora s’a votat legea care autoriză iucheia-rea acelui contract,
Decidem :
Nu se aprobă deliberarea consiliului comunal din Galaţi din 13 Februarie 1896, prin care se admite modificarea parţială a contractului de construcţiune a tramvaiului electric, care rămlne nulă de drept, conform ari. 35 din legea comunală-urbană.
1	In ceea ce priveşte deliberările consiliu-uleomuiial din Galaţi din 8 şi 11 Aprilie 1896, prin cari se admile cedarea contractului de iluminare cu gaz şi electricitate a oraşului de către concesionarul Georgy casei Somzee păstrlnd Insă pe cel d’lnllifl ca garant si refuzliidu-I eliberarea garanţiei Iul de 50.000 lei,
Considerînd că consiliul comunal singur nu putea admite înlocuirea unul concesionar de lucrări publice pentru altul cu care nu avea competinţă de a trata pentru acordarea eoncesiunel;
Considerînd că nu s’a dat aprobarea legală acestei deliberaţiunl ;
Considerînd pe de altă parte că condiţiu-nile cu cari consiliul comunal a primit cesiunea, păstrlnd pe Georgy ca garant fără ca cel puţin acesta să se declare solidar res-punzător cu Somzee, crează pentru comună o siluaţiune juridică lipsită de claritate, care poate da loc pentru comună la procese ;
Decidem:
Nu se aprobă deliberaţiunile consiliului comunal din Galaţi din 8 şi 11 Aprilie 1896, prin care se primesce cesiunea contractului pentru iluminarea oraşului cu gaz şi electricitate făcută de concesionarul Georgy către casa Somz6e, şi ast-fel rămlne nulă de drept, conform art. 35 din legea comunală urbană.
Dală la 25 Iulie 18%.
Ministru de interne, A. Stolojan.
No. 18.332.
Ministrul de războia a dat ordin ca miliţienii tutulor regimentelor sa fie concentraţi pe ziua de 1 Septembrie pentru a face exerciţii cu puşca Mannlicher.
Concentrările se vor face la fiecare regiment în parte şi vor dura piua la 10 Septembrie.
Ni se depeşează ca: Majestăţile Lor Regele şi Regina Romîniel aQ sosit a-seară la Zeii pe Lac şi aQ tras Ia Yilla Elisabeta.
Comitetul tinerimel romîne, sîrbe şi boeme din Paris, a hotarît sa ţină, pe la finele lunel Septembre, un noQ meeting în cestiunea naţionalităţilor din Transilvania şi Ungaria.
De asta dată se vr face pregătiri întinse pentru a face ca mee-tingul sa fie cît se poate de impozant.
Furtul de la ministerul de finanţe
Pe dată ce aQ fost aduşi din Azuga, Niţă Florescu şi soţia sa, afl fost conduşi la Palatul justiţiei unde d. Jude Instructor Sâvescu le-a luat interogatoriul.
Soţii Florescu neagă că ar fi părtaşi la furtul comis de Theodor Petrescu.
Răspunsurile Iul Florescu sunt insă încurcate şi nu poate să justifice în care scop, plec-nd la Azuga a luat cu osumă atît de mare, aproape 10.000 de lei.
S’a făcut apoi confruntare între servitorul Petre Durmeş şi soţii Florescu. Durmeş menţine declaraţiunea sa prin care arată că soţia Iul Florescu a intrat în privată după ce descoperise el teancul de bilete de bancă şi că după
eşirea d-nel Florescu, intrînd din nod iii privată, nu a mal găsit nici un ban.
D-na Florescu tăgădueşte.
S’a dat un mandat de depunere pentru Niţă Florescu şi soţia sa şi el au fost înaintaţi de erl seară la penitenciarul Văcăreşti.
Astă-zl vor fi din noQ interogaţi şi confruntaţi cu Th. Petrescu.
Escrocul Malaxa a plecat erl la Galaţi, vesel ca a scapat de puşcărie.
D. Tache Protopopescu, secretar general al ministerului de finanţe şi director general al regiei monopulurilor, va pleca săptămina viitoare în concedia la Constanţa.
Marele fabricant de bere din Viena, arhimilionarul Dreher, vrea să înfiinţeze o fabrică de bere în Capitală, anume la Obor.
El a şi trimis doul reprezintanţl în Capitală ca să studieze împrejurările locale.	*
Distinsul botanicromîn din Transilvania, d. Florian Porcius, membru al Academiei Romîne şi membru onorar al Academiei de ştiinţl naturale din Berlin, va împlini la 16 August 80 de ani.
Romînil fruntaşi din Rodna veche şi din Năsăud vor aranja o serie de serbări în acea zi, în onoarea eruditului octogenar. In acest scop s’a format un comitet compus din d-nil: dr. Ioan Popp, dr. P. Tanco, dr. C. Moisil, Octavian Ba-riţ, dr. Al. Larionessi, dr. Dem. Ciuta, dr. G. Trippon, Vasile Petri, Gherasim Domide, membru în comitetul naţional, etc.
„Voinţa" şi furtul de la finanţe
Voinţa Naţională de aseară reproduce în mod perfid o parte dintr’o re* laţiune a noastră, despre modul cum s’a făcut instrucţiunea furtului de la ministerul de finanţe şi insinuează că am fi voit prin aceasta să distragem atenţiunea justiţiei de la adevăraţii culpabili, pentru că unul din complici ar fi «agent conservator».
Cind zice că reproduce textual cele scrise de noi, Voinţa transcrie ast-fel:
Ziceam alaltă-erl că în această nenorocită afacere instrucţia a uzat chiar de oare cari menajamente, etc.
Pe cînd noî scrieam:
Ziceam alaltă-erl că în această nenorocită afacere instrucţia a fost cel puţin slabă, că n'a uzat de toate mijloacele ce-i se puneau la îndemînă şi că a uzat chiar de ore-cari menajamente, etc.
Cuvintele sub-liniate au fost suprimate in reproducere pentru cuvîntul că însuşi foaea colectivistă le recunoaşte de adevărate. Eată in adevăr ce publica Voinţa ca condusie a relaţiunel el despre descoperirea autorului furtului:
E de notat că toţi chiriaşii din casa lui Niţă Florescu, precum şi toţi vecinii, ştiafl de mal bine de o săptămînă de zile înttm-plarea Iul Petre Durmeş, şi toţi desemnaseră pe locuitorul casei, Impiegatul Petrescu, ca autorul furtului de la ministerul de finanţe. Numai cine trebuia să ştie nu ştia nimic.
Apoi Voinţa spune că noi afirmam că ştim cine este aulorul ludului.
Sfruntat neadevăr! Nam afirmat aceasta ; am afirmat insă că instrucţia a fost
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
38)
LOUIS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA I
Nu le era oare iertat ca să ’şl fi pierdut puţin sărita ? Nu erau el în situaţiu-nea catalepticuluî care îngropat din greşeală, cu cunoştinţa situaţi unei sale, aude primele lovituri de ciocan care II desface coşciugul ?
Ori cit de curagios ar fi cine-va, nu se vede fără un oare care transport de spirit, trecînd aşa repede de la moarte la viaţă.
De o dată Gilping se opri.
— Aoh ! zise el vesel, eu cred că este pentru întlia oară că se dă un bal sub pâ-rnlnt.
Această glumă fu primită In hohote derts.
Inclntat de acest succes, Gilping propuse un prtnz copios pentru a sărbători scăparea lor. Se scoaseră din proviziunile or cutiile cu conservele cele mai bune.
Gilping a gustat atit de des din sticlele de gin şi cognag, că imediat după masă a adormit lingă Pacific şi visa de sigur că
devenit rege al Australiei, gătit cu o căciulă Împodobită cu pene el dedea dreptatea triburilor supuse Iul de sub umbra unui euealiptus, şi că introdusese în tnod obligatoriu in triburile Iul citirea giatuită a Bibliei şi gustarea în abundenţă a Wiskiulul.
Cînd se deşteptă, tovarăşii lui îl aşteptau cu nerăbdare. Acum că comunicaţiunea ramificaţiunel suteranel cu bolta cea mare eru asigurată prin trecerea tul Blak, el nu se gîndeati de cit la un singur lucru ; de a eşi ctt mal repede din a cel mormînt de piatră unde eraQ să fie Îngropaţi pe vecie.
Gilping înpărtăşiud nerăbdarea lor, fu de părere că ar trebui să inspecteze mal întîl două saâ trei din escavaţiuuile mal mari, de oare-ce starea în care a sosit Black, murdar de noroi şi de materii bituminoase, îl făcea să bănuiască că animalul a avut de străbătut părţi foarte înguste prin cari el şi animalele ar fi imposibil să râsbească.
—	Părerea mea, domnule Gilping, este că ar trebui mal întîl să căutăm a ajunge cu orl-ce preţ în bolta centrală; o dată domnul conte în siguranţă, mă însărcinez efl de a reveni cu clţi-va Nagarnooki pentru a scoate şi animalele. Slut sigur că aceste locuri afi fost explorate in toate sensurile de către indigeni; îmi aduc aminte că Wi-ligo îmi zicea îîiti 'o zi că are loc unde să-şi ascundă întreg tribul Iul.
—	Gîndul d-tale complectează pe al med, răspunse Ion Gilping, trebue mal întîl să ne gîndim la noi, cred însă că nu este prudent să apucăm de odată pe drumul prin care a venit Black. Animalul a Inlîmpinat, pe cît se vede, dificultăţi peste cari noi nu vom putea trece.
Dar printr’o inspecţiune sumară a cllor-va escavaţiunl secundare, cred că aşi putea să-mi daţi seamă de volumul lor aproximativ Iu tot parcursul.
Această opiniune a fost adoptată, fără «ici o discuţinne.
Nu mal rămlnea alt-ceva de cit să grăbească preparativele de plecare. El luară bagajele după catir şi le împărţi la fie-eare clte un topor şi alte unelte necesare ; fiecare a luat de asemenea clte o lanternă şi luminări necesare pentru drum. Pentru mln-care s’a distribuit tutulor pezmeţl, carne conservată şi ciocolată pentru trei zile.
Acestea făcute, Dick a legat pe Pacific şi pe catir la oare-care distanţă unul de altul şi a aşezat In faţa fie-căruia clte 2 cutii deschise cu pezmeţl muiaţi In apă.
Aceste precauţiuul fiind luate, el porniră palpitînd de emoţiune, căci de şi succesul era asigurat, ei nu ştiafl şi aveaţi tot dreptul să bănuiască că dificultăţile prin cari vor trece aii să fie mari.
Tunelul prin care venise Black, fu cel dTnttl vizitat, de şi Gilping nu prea conta pe dlnsul. Abia făcură el cîţl-va paşi că Gilping şi cu Dick cari conduceai!, constatară că era cu neputinţă ca să mal înainteze.
Canadianul, ceru cu toate acestea permisiunea ca să înainteze, pentru a examina cu atenţiune.
— Se poate tnttmpla, zise el, ca mal departe să dăm peste dificultăţi cu mult mal mari şi cred că este înţelept ca să văd dacă această escavaţiune devine aşa repede impracticabilă.
Spunînd acestea, Canadianul se debarasă de toate obiectele cu cari era încărcat şi culctiidu-se pe pămînt intră pe tlrişl în strlmtoarea tunelului, ţinlud cu o mină lanterna care să-l lumineze calea. CU-va timp, direcţiunea drumului urmat de el, se putea urma după reflectele de lumină pe cari le răsplndea lanterna, dar razele de lumină mergeafi din ce In ce slâbindu-se şi la ur-
mă dispăru cu desăvlrşire.
Dick era un om pe cit de curagios, tot atît de prudent, şi puteau să fie siguri tovarăşii lui că el nu va cerca vre-o aventură imposibilă; cu toate acestea toţi ernfl cuprinşi de o puternică emoţiune cînd îl văzură dispărlnd dinaintea lor; el era în adevar sufletul micei trupe, căci dacă Gilping. de cind apăruse ca un geolog experimentat, o conducea în încercările el de scăpare, era mal mult pe curagiul, pe energia, şi pe decisiunea Canadianului că toţi se bizuiafl mal mult pentru a scoate la bun sflrşit această teribilă aventură.
El aşteptatt deci cu nelinişte, Întoarcerea bravului haiduc, tot-d’auna gata a fi cel d’întlifl, şi a se devota pentru salvarea celor l’alţl.
Olivier rămăsese cu ochii aţintiţi pe deschizătura Întunecoasă prin care dispăruse Canadianul şi la trecerea fie-cărul minut, neliniştea lui devenea din ce în ce mal mare.
—	Aoh ! efl cred din contra, zise Gilping, că domnul Dick nu a Iutii nit nici un obstacol mare şi că poate că el voeşte să vadă dacă acest tunel nu este practicabil pinâ la bolta centrală.
—	La ce depărtare crezi D-ta că suntem acum de boltă ? zise tînărul coule pe care această reflecţiune părea câ’l mal linişteşte.
—	După socotelile mele, cred că trebue să fie cel puţin trei ehilonietri In linie dreaptă.
—	E îngrozitor, răspunse Olivier.
—	Totul depinde de obstacole, domnule Conte, or, eu cred că dacă d. Dick face a-cest tunel piuă la sflrşit, este că treclnd prin această strlmtoare pe care a trebuit să o străbată tiriş), el nu a mal iutlmpiuat obstacole serioase, şi doreşte ca să ne a*
ducă această bună ştire.
lu orl-ce caz, adâogă geologul surîzlnd o să fie nevoe să mal mărim această intrare, căci cu toată dorinţa ce am de a mal slabi cu această ocaziune, văd că lini este cu neputinţă.
Această glumă nu descreţi de loc fruntea tngrijată a lui Olviier, a cărui nelinişte creştea pe măsură ce timpul trecea şi Dick nu mal reapărea Intre el.
De o dată Black, care ca de obiceiu dormea la picioarele stăpînulul săfl, se sculă repede şi dădu oare cari senine de nelinişte.
—	Ce este, Black ? zise stâplnul săfl mtngăindu’l cu mina.
Drept ori ce răspuns, inteligentul animal începu să aspire aerul cn putere, apoi, ca şi lovit de o emanaţiune subită, el se strecură In tunelul prin care plecase Dick şi dispăru fără ca să latre sau să facă vre un zgomot după cum II era obiceiul.
—	Domnule Gilping, zise contele, să ştii că acolo se petrece ceva extraordinar ; trebue neapărat să mergem in ajutorul săfl.
—	Nu pot să contrazic aserţiunea d-v. domnule conte, şi mă declar cu totul incapabil dc a mă aronunţa.
—	Vedeţi, cinele med, pentru ce s’a dus el în tunel ?
—	Animalele acestea afl fineţe de per-cepţiune fisică care nouă ne scapă.
—	Ceva particular deci, a trebuit ca să’ I deştepte instinctul lui.
—	Nu vă pot contrazice.
(Va urma).
înctitlltnr a* Statului doreşte să preludii IU IUI gătească copil de clasele primare sad corigenţi de gimnaziu.
A se adresa la administraţia acestui ziar sub iniţiatele P. I.
155	10-10
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
PETRECERI DE VARÂ
Berăria Centrală, strada Enei.—Duminică, 28 Iulie, concert de orchestra, dat in beneficiul şefului orchestrei G. A. Dinicu. Începutul la "orele 8 şi jumătate seara. — Intrarea generală 1 leQ.
Grădina de dare la Menin, strada Garai Duvila.—Duminică, 28 Iulie, mare serbare de vară dală in folosul sporirel fondului societarei «Gutenberg» de ajutor reciproc a lucrătorilor tipografi din Roiniuia. Mai multe jocuri şi petreceri, două muzici ; grădina va fi splendid iluminată. Procesiunea va pleca la o-rele 9 dimineaţa din grădina Cişmigiu spre grădina de Dare la semn. Serbarea va Începe la 12 ziua şi va duru pînă la orele 2 din noapte.—Preţul inlrărel • pentru un domn 1 lefi, pentru o doamnă 50 de bani.
Berăria M. Poieni. pe bulevardul Elisa-beta — In toate serile concert pinâ la 1 ‘/s noaptea; lăutari buni, o cintăreaţâ străină şi vestita cintăreaţâ romîncă Lina Ploeşteanca. Mincărl reci, mezeluri şi băuturi excelente ; preturi moderate.—Intrarea liberă.
slabă, răQ făcută, şi o menţinem; am afirmat că s’a uzat de menajamente faţă cu un bănuit şi denunţat pe faţă ca a-tare de şeful săO, şi o menţinem ; am afirmat că unul din funcţionarii bănuiţi se bucura de protecţii în tabăra guvernamentală, şi aceasta nu îndrăzneşte Voinţa s’o desmintă.
Natural, căci nu Niţă Florescus’a dus la d. Perieţeanu-Buzău să-I propună sam-sarlîcurl, să-l facă să intervină pe lingă profesori ca o odraslă colectivistă să obţină diploma de bacalaureat—şi apoi toată lumea ştie că tot acest Perieţea-nu-BuzăQ s’a dus la poliţie să împiedice mersul normal al instrucţiei, intervenind în favoarea unul bănuit.
Altă dovadă: S’a cerut de poliţie arestarea de la începută lui Teodor Petres-cu, care si acesta era puternic bănuit, şi magistraţii instructori au refuzat.
Prin urmare nu cu reproduceri trunchiate o să vă rel'aceţl virginitatea in această nenorocită afacere.
Nu se aruncă în spinarea partidelor politice particularii implicaţi în furturi; ele se fac răspunzătoare cind aceştia sunt miniştri, secretari generali, înalţi demnitari al Statului, oameni cari deţin o parte din suveranitatea naţională: a-ceştia insă sunt patronii Voinţei şi se chiamă Anghelesci, Maicani, Stolojani, Simion Mihăleşti, trecuţi, presenţl şi viitori.
EDIŢIA a 3-a
DepeşI particulare anunţă că sunt mal mulţi morţi şi răniţi. D-nu Serios, vice-con-sul de naţionalitate grecească, a fost maltratat. Guvernatorul general este grav rănit.
Constantinopol, 20 Iulie.
Şefii <1 ruşi afl oferit supunerea lor Iul Ta-kir-paşa. Acesta a impus ca condiţiune ea Druşii să predea armele piuă la 7 August.
Generalul îsinail a fost numit -comandant al trupelor Însărcinate să combată bandele din Macedonia.
Ministrul de resbel a ordonat, după sfatul ofiţerilor, formarea de batalioane de geandarmerie de ci te o mie de oameni fiecare. Aceste batalioane se vor forma din cele mal bune trupe şi se vor Întrebuinţa ca coloane volante In teritoriile ameuinţate Argyrokastro, Monastir şi Salonic ptnă la graniţa grecească.
Lingă Silos a fost o luptă Intre trupele turceşti şi o bandă grecească, care a avut 8 morţi şi mulţi răniţi.
Atena, 26 Iulie.
Turburările din Herakleion se confirmă. Nu se cunoaşte numărul victimelor. Turcii afl fost omorlţl de creştinii cari Îşi apăruft casele.
Paris, 26 Iulie.
Vorbind de proiectul blocării insulei Creta «Teinps» zice că Europa nu poate să îămîe cu gura Închisă şi cu braţele încrucişate în faţa unei situaţiunl care se agravează In fie-caae zi. Acest ziar adaogă că guvernul francez este desemnat să joace rolul de mijlocitor şi de curtier cinstit, între concertul european căruia vrea să-l rănile credincios şi cabinetul englez a cărui tentativă de ne-gociărl separate nu poate să nu deştepte neîncrederi destul de naturale.
Sofia, 26 Iulie.
Vorbind de recentele incidente de la graniţă, «Agenţia Balcanică» relevează faptul că guvernul a primit In ultimele zile o notă de la comisariatul otoman, ziclnd că concentrarea trupelor la graniţă are de scop de a protege populaţiunile limitrofe In contra invaziilor de bande de tllharl cari, se pretinde, că ar fi pe cale de formare. Nota a-daogă că aceste trupe fiind adesea schimbate, ofiţerii lor nu cunosc In mod exact linia de graniţă.
Acestei explicaţiunl se opune faptul că Bulgaria insistă de mult timp pe lingă guvernul otoman pentru a ajunge la o lnţele-
şoseaua Filantropiei cu căruţele încărcate cu var, se observă că In una din căruţe era culcat un om plin de slnge şi aproape In nesimţire.
Comisarul secţiunel voind a-1 întreba, nu a putut obţine nici un răspuns, de oare-ce nenorocitul pierduse cunoştinţa.
Rănitul a fost de urgenţă trimes In căutarea spitalului Filantropia, unde a şi încetat din viaţă după clte-va ore.
El avea două puternice răul prin lovituri de cuţit In cap şi mal multe alte Înţepături In piept. Se numeşte Savu Take Dobre.
In urma cercetărilor ce s’afl făcut, cel-l’alţi tovarăşi de drum al victimei spun că că el afl venit cil toţii ca să vlndă var iu oraş şi că In noaptea trecută au poposit la Mogoşoaia, că acolo parte din el au plecat înainte de ziuă şi că In urmă afl rămas, victima şi cu alţi doul chirigii, Savu Visau şi Gheorghe Dobre.
Aceştia dînd explicaţiunl cu totul de necrezut asupra modulul cum au văzut pe Savu plin de slnge, afl lost arestaţi. Sunt multe contraziceri In depoziţiuuile lor, cari fac să I se creadă că el sunt autorii crimei.
Astă-zl de dimineaţă, d. procuror lonescu, Însoţit de d. inspector de poliţie Otnescu, afl plecat In cercetare, In comuna Mogoşoaia, unde se bănueşte că s’a săvirşit crima.
Savu Vişan şi Gheorghe Dobre sunt închişi Iu arestul poliţiei.
Un sat in flăcări,— O telegramă din Olteniţa anunţă că satul UlmenI este cu totul cuprins de flăcări. Panica locuitorilor este de nedescris. O mulţime de nenorociţi afl rămas pe drumuri şi fără nici un adăpost. S’afl trimes de urgenţă pompierii din Olteniţa pentru ca să dea ajutor nenorociţilor muncitori la stingerea focului.
Tîllutrie. — In noaptea de 24 curent o bandă de tllharl s’a introdus pe fereastră, ruptrnl drugii de fier, In cantonul No. 40 după linia BucureştI-FeteştI şi afl legat pe cantonier pentru a-1 prăda. Femeia acestuia sărind în ajutorul bărbatului săîi, a fost crunt bătută de tllharl şi abia a putut scăpa cu capul spart şi cu o mină flintă.
Starea el este foarte gravă.
Autorităţile cercetează.
GUVERNULUI MALAXA I NOUL INSTITUT DE BĂEŢl
gere asupra unei delimitări definitive a graniţei.
Atena, 27 Iulie.
«Asfoy» află că la Ianina a isbucnit o revoltă. Două regimente de rezervă refuză de a pleca In Macedonia. Restul garnizonel blochează trupele răsculate în căzărmile lor. Mal mulţi ofiţeri şi soldaţi afl fost arestaţi. Guvernul a dat ordine în vederea unei represiuni aspre.
sri-Rj 'DJv'e^sE
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Bruxelles, 25 Iulie.
Maiorul Lothaire a fost achitat.
Toulon, 25 Iulie.
Cuirasatul «Neptun» a plecat aseară In Creta
Paris, 25 Iulie.
Curtea de Casaţie a casat sentinţa Curţii cu juraţi, in procesul Arton, pentru lipsă de’ procedură.
Viena, 25 Iulie.
Contele Goluchowsky a plecat aseară la Isehl, ca să Intilnească pe împăratul Franlz Ioseph.
Wilhelmshflbe, 25 Iulie.
împăratul a renunţat la călătoria sa la Wesel, Ruhrort şi Essen după sfatul doctorilor săi, din cauza unei uşoare afecţiuni eatarale a gltuîuî. împărăteasa însă va face această călătorie după programul deja fixat.
Londra, 26 Iulie.
Se anunţă ziarului «Times» din Candia că erl oraşul a fost liniştit, dar că inagasinele sunt închise. Pe stradă circulă patrule de soldaţi.
Zull-pe-Lac, 26 Iulie.
Prinţul Frederic de Ilohenzolern a sosit erl.
Paris, 26 Iulie.
Se confirmă din Petersburg «Agenţiei Havas» că Ţarul va merge In Francia la finele Iul Septembrie.
Londra, 26 Iulie.
«Camera lorzilor».—In discuţia noului bil a-grar pentru Irlanda, Camera a adoptat un a-mendament combătut de guvern.—Se asigură câ acesta a decis a nu ţine seamă de acest vot, Constantinopol, 27 Iulie.
Patriarebatul armenesc uefiind favorabil ale-gerel locotenentului, Poarta a numit nişte membri noul al consiliului mixt cari vor procede intine la această ilegere.
Belgrad, 27 Iulie.
.Ştirea răspindită de ziarele străine asupra unei pretinse violări a graniţei sîrbestl de către turci, urmată de o invoială cu binele, se mărgineşte ia urmărirea neînsemnată a unei bande de tllharl.
Madrid, 27 Iulie,
In timpul unei liturghii celebrată la biserica Bilda. un individ a depus lingă altar o bombă aprinsă. Un geaudarm a stins fitilul. Individul fiind arestat, s’a găsit la el încă două bombe.
TURBURĂRILE din turcia
(Prin fir telegrafic)
Atena, 26 Iulie.
O inie de refugiaţi afl sosit la Pirefl, In urma turburârilor din Candia.
Paris, 26 Iulie.
Se anunţă din Atena «Agenţiei Havas» că corăbiile «llood şi Limois» au plecai repede la Herakleion unde ar fi năvălit musulmanii şi ar fi comis excese.
Crime—Delicte.—Accidente.—Intîmplărl. DIN CAPITALĂ
Servitor hoţ.—Stama lorghi, servitor la Fraţii Rovaciu, a cărui dispariţiune, după ce spărsese tejgheaua stăptnilor şi furase 1300 de lei, am anunţat’o de erl, fiind pus In urmărire după reclamaţiunea păgubaşului, a fostprins erl după amiazl iu satul Vidra şi adus In Capitală, unde a fost arestat.
Asupra lui s’a găsit numai portofoliul In care erau paralele furate şi un bilet de 100 de lei; el declară că restul banilor furaţi i-a Încredinţat unul prieten al sâfl, care a plecat la Brăila.
S’afl luat măsuri pentru prinderea acelui tovarăş.
Incendiu.—Erl, pe la orele 12 din zi, un incendiu violent s’a declarat In strada Frunzei şi strada Gîndacilor, distruglnd trei case.
Focul s’a comunicat de la un depozit de fin ce era la curtea imobilului din strada Frunzei.
Pompierii sosiţi la timp, afl putut localiza focul după o oră de lucru.
DIN ŢAlti
Furtuni puternice.—Sunt clte-va zile de clnd adevărate uragane btntuie In ţară, in-spăiminţind lumea şi fâclnd pagube e-norme.
Alaltă-eri la Tecuci o furtună puternică s’a lăsat asupra oraşului, ridiclud coperi-şurile caselor şi scoţînd arborii din rădăcină.
In aceeaşi zi o furtună Însoţită de o ploae torenţială s’a abătut asupra oraşului Tîrgu-Neamţ. Aci trăznetul câztnd asupra biseri-cel Sft. llie, a cauzat mari stricăciuni.
Mal spre seară, pe la orele 6 şi jumătate, furtuna s’a dezlănţuit asupra oraşului Galaţi. Tempesta n’a durat de cit un sfert de oră, dar a făcut mari stricăciuni.
Crudă răzbunare. — Erl, pe la orele 5 dimineaţa, pe ciad femeia Manole Auica trecea prin strada Cazârmel din Galaţi, ea fu de o dată Intfmpinătă de fostul el bărbat, pe care tl părăsise, care repezindu-se la dînsa a strîns’o cu putere de glt, a trln-rit o la pămlut, şi scoţînd un cuţit diu buzunar li tăie cu desăvîrşire nasul.
Femeea a fost transportată la spital, iar mizerabilul a dispărut.
O crimă. — Clrciumarul Năstase Sterian din comuna Botoseştl judeţul Mehedinţi, a fost găsit omorit erl noaptea In odaia de lingă prăvălia sa.
Autorităţile fiind înştiinţate, şi lulndu-se Iu cercetare faptul, s’a descoperit la doul locuitori, lorgu Ologu, şi Ioniţă Lupu, o mare parte din marfa din prăvălia ucisului.
Toate hănuelile căztnd asupra lor, el afl fost imediat arestaţi.
Ancheta continua.
Crima de la Mogoşoaia.— Erl dimineaţă pe cîud uial mulţi ţăruul intrafl In oraş pe
ULTIME INFORMATIUNI
D. Ioan Bălăceanu, ministrul Romi niel la Londra, ne trimete din Sinaia o scrisoare prin care afirma ca am fost induşi în eroare în privinţa relaţiunilor d-sale cu ministrul afacerilor străine, d. Sturdza. Aceste relaţiunl, zice d. Balaceanu, sunt aşa cum trebue sa fie între un şef şi un funcţionar care îşi îndeplineşte datoria.
O telegrama a Agenţiei Romîne anunţa câ d-nu T. G. Djuvara, ministru plenipotenţiar al Romîniel, a plecat în concediu de 15 zile, la Constanţa.
Pentru d. Dum. Sturdza.
Intr’un articol care ar fi obraz-nic dacă n’ar fi tipărit în organul luî Malaxa, se zice între altele :
Voiţi să vorbiţi că ministerul nu a aprobat unele voturi ale consiliului comunal.
Priveşte pe minister
Însuşi Malaxa aruncă deci răs- | punderea asupra guvernului. Şi bine face !
Aflam cu părere de răfl încetarea din viaţa a d-rel Aldemira Roco.
Con doleanţele noastre întristatei familii.
Suntem rugaţi a intreba pe administraţia comunală a Capitalei, de ce, pe căldurile tropicale de cari suferim, nu schimbă orele de cancelarie de la 7 dimineaţa până la 12l/* fără întrerupere?
Această măsură biue-făr.ătoare pentru funcţionarii cari nu afl vacanţe, este cu atit mal lesne de luat, cu cat a fost deja luată de mal multe autorităţi şi chiar de ministerul de interne.
Căpeteniile liberale (lin Cialaţi sunt revoltate de dezuodămîiitiil pe care l*a dat preşedintele consiliului aiaeerel furturilor de la Primărie şi de ocrotirea pe faţă a pungaşului TIalaxa.
Cu toţii sunt liotâriţi a face opoziţiune guvernului din această cauză.
Sperind eă vor putea împăca lucrurile, d. I>. Sturdza şi eu fttolojaii au plecat a-seară eu trenul de 11 .şi 5 la etalaţi, pentru a se iutreţine eu fruntaşii partidului liberal de acolo şi a căuta să liniştească spiritele.
*
* #•
Ziarul Galaţii începe să dezvălu-iască motivele prieteniei dintre Malaxa şi prefectul Culoglu. Iată ce spune confratele :
Independent de faptul că soarta u-nu/ia este legată. de a celul-l’aU, a st-fel că isgonirea unuia atrage în mod neîndoios şi depărtarea celul-l’aU, de 6re-ce guvernul trimise pe dl. Culoglu ca să placă tul Malaxa, ni se asigură dintr’o sorginte demnă de crezut câ dl. Em. Culoglu, care a venit în Galaţi fără gologan în buzunar, a recurs de la început la d-l Malaxa, ca să-l împrumute eu bani. Acesta a chemat pi un funcţionar poliţienesc ca să găsească bani pentru dl. Culoglu şi un compt curent s’a deschis în regulă, între Culoglu şi Malaxa, prin intermediul aeesluî funcţionar. fj^Mal reamintim un lucru pe care îl ştie toată lumea că toate cafelele şan-tante fiind închise, după stăruinţa d-lul Sechiari, de pe cînd era prefect, o dată cu numirea d-lul Culoglu ele aii fost deschise ca prin minune. Antreprenorii acestor localuri de prostituţiune, încercaseră pînă atunci prin mal multe persoane a se revoca ordinul primăriei şi nu isbutiseră. Intre cel cari stăruiseră la d. Sechiari a fost şi d. Toneanu. Venind insă, d. Culoglu, de o dată se schimbă lucrurile. Sa aflat atunci în mod sigur că s’a plătit suma de SIMM) lei de către antreprenori spre a se revoca măsura luată de primărie. Chiar representanţil judeţului s’au alarmat, şi au cercetat cine a luat această sumă, iar d. Culoglu, la urechile căruia venise această informa-ţiune, în loc să se supere şi să cerceteze acest fapt, d-sa sta impasibil şi făcea haz.
Judece acum lumea pentru ce Culoglu ţine la Malaxa.
— 104 Calea Plevneî 104 —
Sub direcţiunea d-lor I. CLINCIUşi G. POPA Profesori iu Liceul Laz ar
Autorizat conform noului regulament, în urma raportului favorabil al d-iul Inspector şcolar şi al d-lul Doctor, însărcinat cu inspectarea localului. Noul Institui de băeţt va funcţiona ca Şcoală privată cu programa Statiilni şi ca Internat.
Elevii Institutului preparaţi do un corp didactic ales şi aprobat de autoritatea şcolară, vor da examen ia şcoalele publice. Resultatele dobindite la exaiueucle din Iunie trecut, după cum se poate vedea diu situaţiunea şcolară a liceelor -bazar» «Mibal Viteazul» şi a gimnaziului «Şincal» la liceul Lazăr aviud trei premianţi iutiiil cu cunună şi unul al treilea—sunt cea mal puternică dovadă de modul cum ne am îndeplinit datoria. La bacalaureat s'afl prezin-tat doul candidaţi şi ambii afl reuşit cu un deosebit succes.
Autoritatea şcolară prin actualul regulament puuînd capăt tuturor abusurilor şi speculelor ce se făceaţi in învăţămintul privat, sperăm că deşi şcoala noastră intră numai in al doilea an al existenţii sale, vom isbuti totuşi să dăm resultate şi mal satisfăcătoare fiind ast-fel un sprijin r :ai al instrucţiunii publice.
Vechiul local situat in apropierea Cişraegiu-lul a liceului «Lazăr» şi «Sf. Sava» într'o po-siţiune salubră şi înconjurat de grădini, nefiind destul de încăpător faţă de multele cereri de înscriere, a fost mărit în chip considerabil prin clădirea mal multor săli de studiu, dormitoare şi instalaţi uni de băl.
Pe lingă materiile obligatorii după programa statului se dă o deosebită atenţiune limbilor moderne: francesa şi germană precumş iiiusicu vocală şi instrumentată.
înscrierile încep la 15 August iar cursurile ia I Septembre atit pentru îavăţămintul primar cît şi cel secundar.
Sunt primiţi şi elevi cari neavîndu-sl încă situaţiunea şcoîară regulată doresc sa treacă examenul de Înscriere la şcoalele publice.
Prospecte se trimit gratuiL după cerere.
151	15-5
^MPOPESSD
LACUL-SĂRAT
120 CAMERE B-NE MOBILATE
Situat la cea mal Inimoasă şi favorită po-siţie. Iii faţă de parcul Statului. In apropiere de stabilimentul de băl şi de staţiunea tramcarelor şi trăsurilor. Serviciul prompt şi preţuri moderate. Restaurant de l-a ordine, bucătăria franceză şi romînă. Sala de spectacole şi grădină. Sesiu tea băilor începe de la î Maitl. Intre alte Înfrumuseţări şi îmbunătăţiri, este de notat că atit şoseaua cit şi staţiunea au fost canalizate ; aşa că şoseaua, parcul şi staţiunea vor fi stropite de mal multe ori pe zi, iar In staţiune se va distribui apă filtrată.
Ori ce cereri a se adresa la proprietar :
Calea Regală No. 31. Brăila.
152	15—7
*
* *
In urma iniţiativei corpului didactic aflat In Pucioasa, in ziua de 20 Iulie a avut loc o serbare literară-artistică dansantă, în folosul elevilor săraci şi al fondărel unei şcolel In Poduri.
In urma conferinţelor d-lor V. Gr. Bor-govan, cunoscutul profesor de pedagogie, a d-iul G. N. Costescu, institutor la şcoala de Aplicaţie din Bucureşti, şi a Pr. Con-stantinescu-Lucacî, profesor la Şincal,—un bine-voitor concurs a dat acestei serbări d-ra Fermot, elevă a conservatorului, care a e-xecutat la plano cu mult talent: «Concerto I de Felix Mendelsohn Bartholdy».
Sala vastă a pavilionului din Pucioasa gemea de lume, ceea ce probează, că atunci cind e vorba de scopuri înalte, de instrucţiunea neamului nostru, toţi dafl mină de ajutor. Cu suma adunată s’a închiriat un local de şcoală, s’a tocmit materialul didactic trebuincios şi cu restul In eurind se va cumpăra şi distribui cărţi şi haine copilaşilor sărmani.
Direcţia căilor ferate face cunoscut că serviciul de camionagiu nu va mal funcţiona în Capitală de la 1 August, pînă la noul dispoziţiunl.
Avizurile se vor trimete direct desti-natorilor la adresa lor şi el vor trebui să îngrijească de ridicarea mărfurilor din gară.
Apreciind hotărirea guvernului tn chestiunea hoţiilor lui Malaxa, Galaţii face următoarele Întrebări:
Pentru ce nu publică guvernul procesul-verbal pe care l'au încheiat reprezentanţii judeţului nostru In privinţa potlogăriilor săvârşite de Malaxa, şi pe care l’au depus în miitiile d-lul Sturdza, ca mesură de protestare în contra administraţiei d-lul Malaxa ?
Pentru ce nu sa publică şi raportul d-lul procuror general, care constata abuzurile savîrşite de acest funcţionar ?
Ţara, în general, şi galaţenil în special, au dreptul sa ia cunoştinţa de aceste documente, împrejurul cărora s’a făcut atâta sgomot.
Primim următoarea scrisoare:
In anul expirat 1895, prin luna Iulie, d. Boldur Voinescu a liquidat pe asiguraţii societâţel «Unirea» în mod culant şi nepărtinitor, dind asiguraţilor aproape indouit sumele depuse in zece ani. Ast-fel au primit între alţii şi preotul Radu Rosvănescu din Bucureşti Iei 9321 pentru capitalul depus de 5.20*0, adică a-roia pe suma maximală de 10.000 lei prevăzută in tarif, sau cu un beneficiu de 2.100 lei peste suma minimală de 7.000 din acelaşi tarif.
Anul acesta societatea «Unirea» nu dă asiguraţilor nici suma minimală, astfel între alţii găsim şi pe d. Dumitru Rădulescu, Primarul Comunei Glodeanu Siliştea din judeţul BuzăQ, care depu-nind suma de 2.170 lei in zece anlnu-I se dă de cit 2771 in Ioc de 4000 lei suma maximală, şi în cazul cel mal răâ nici suma minimală de 2800 garantată de tarif.
Afară de aceasta, noua administraţie a înzestrat mal toate agenţiile din ţară cu ovrei şi mal exemplară nu poate fi de cit cea din Buzăfl, al cărei personal se compune:
I)	Ovreiul David Labin din fundul Moldovei adus ca agent principal;
II)	Soloiuon Labin încasator;
III)	Solomon Şper contabil şi
IV)	Lupu Vitner, servitor de faiurofl. Cu altă ocasie voi arăta gheşefturile
şi şir,ariile ce aceşti ovrei aduc asiguraţilor.
Al. Ţinta.
Asigurat la «Unirea» contra incendiului cu poliţa No. 18913 din 24 Octombrie 1892.
BICICLETE ORIGINALE QUINTON
Ultima perfecţiune. Cap d’operS de primul ordin calitate neîntrecută piuă astă-zî Garanţie 4 ani, Preţuri scăzute Cereţi catalogul gratis pe 1896 la LKOMD4 PIOItltOUKKY BUCUREŞTI, Graud Hotel de France 150	vi uz h re tn rate miel 10—6
BBv. VB.VKSStl
Maladii de copii şi interne
După o practică îndelungată in spitalele din Paris, (clinicele profesorilor (Jranchcr, Pa tain şi Jules Ninion), mtorcindu-se s’a sta bilit Lalea Boşilor 53.
ConsultaţiunTde la 1-3 şi de la 6-7 p. m.
153	15—6
Doctorul I. GL Radoirici
de la facultatea de medicină
DIN PARIS
dă, pentru restul verii, consultaţii la Sinaia. Vila Radovici Calea Predeal 12. 157	10-1
Schimb şi vînd ctYin
€ U M 1» A M
(IMPAR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perie, rubiner safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiuul comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preturi mal bune de cil orl-unde. d-lor cerere mă voifi prezenta la domiciliul La cumpărători şi vtnzătorl.
BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE LEO» WEINNBLUTH
Bucureşti, — strada Carol I, No. 20
vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul met) In tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre line, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, ele.
Primeşte în schimb orî-ce obiecta uzate
Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur. argint, fasoanele cele mal noul.
Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mai bune fabrici din Elveţia, garantând pentru exactitatea lor.
Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vorbi, asemenea şi Iu monezi de aur "argint şi aramă.
Ateier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuLiorie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.	89
www.dacoromanica.ro
EPOCA
7 CASA DE SCHIMB
KESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
r		Cump.		Vind	
	Rentă Amortisabilâ. ! 7	86	‘ *	86	V»
5»/o	» Amortisabilâ. . .	100	■/.	100	7*
6»,„	Obligat de Stat (Cov. R.) .	101	—	101	7.
5®/o	» Municipale din 1883	94	8i ■ A	95	7.
5®/«	» » » 1890	95	3 4	90	7«
6«/o	Scrisuri Funciar Rurale .	91	*!•	92	
fco/o	» » Urbane .	88		88	v*
&0/0	» » » Iaşi .	*2	—	*2	7»
	Acţiuni Banca Naţională.	1640	—	1645	
	» » Agricola .	200!		205	—
	» Dacia Romînia asig.	430		435		
	» S-tea Naţionala asig.	450		t60	
	S-tatea de CoustrueţiunI .	175	-	180		
	Florini valoare Austriacă.	2	11	2	ii
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze .	100		101	
	» Italiene. . . .	89		93	
	» ruble hîrtie .	2	65	2	70
axxssa
Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert 4 C!ţ, Frankenlhat şt cu caractere din fonderia de litere Flicsch clin Frank furi A M
fiUtOX	*E
Maşine agricole şi industriale
Bucurescl. — Strada Smlrdan, 35. — BucurescI
Locomobile şi Treerătorî
TBEERAT04RK cu JIANEGlţBI
pentru 2 şi 4 cal, treerînd 6—10 chile pe zi.
Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb
Pluguri premiate Ia Concursul din 1895
Motoare pentru petrol
Căi ferate înguste §i Ferestrae mecanice
Case de bani engleze şi germane
Curele «le traiiHiniMiunl
Bumbac pentru şters maşini
Uleiuri minerale ruseşti şi americane Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta Sfoară de manilla engleză
OObiini Ktlogrnmnl
(18)	(50-47)

I
Higiena dinţilor şl a gnrel
Medalie de aur, Vlena 1883 *, Medalie de argint, BucurescI 1893 ; Meds.Ile de bronz, Paris 1898.
Autorizat de consiliul de higienă p salubritate publică.
DENTAUINA
Esenţă pentru gară şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale doctorului S, KONTA
Sunt două dentifrise recunoscute In ţară şi in străinătate ca cel mul bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dindu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul : un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Kenya ; la BucurescI la Farmaciile F. W. Zttrner, şi F. Bruss ; la Drogueria I, Ovessa şi la Parfuineria -Stella'.
92
CONSTANTIN CERNESCU
Fost procuror pe lingă tribunalul Ilfov
GRIG0R1E CERNESCU
Licenţiat |î» Drept
ADVOCAŢI
Calea Plevnel, colţul bulevardului Elisabeta
APA MINERALA „MIRCEA”
IAŞI — COPOU
Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar su* perior cu Oilcia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895.
Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentindu-se de mal mulţi d-nl doctori, safl constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congecMele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli.
Deposit în laşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Engliel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj
A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, laşi strada Alexandri 11.
Depozit în capitaiă la d. Zoltcl bulevardul Elisabeta, 43.
50	(100—46)
JE.11
Studii şi Întreprinderi
BFFFHKSO
3.—STRADA SF. DUMITRU.—3
--1—----
Cel mai' marc deposit de toate articolele technice
Tuhu». de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepă pentru Vin şi Grădini \ Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură $pjr lioblncte ( Ventile) pentru Apă şi Abur 4 aueiuc şi Asbest toate articolele.
— Armature de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balata.
— Macarale, Vdrtejurî şi Troliuri — Maşine şi unelte de tot felul.
Table de fier, negre plumbate, galvanisate şi de zinc. | —— Oţel turnat englez şi Bexsemer. —
ATELIER
de reparaţie de orî ce fel de 81
maşine
FABRICA
de objecte de fler şi alamă pentru I constrncţinni de case.
50—19
Lu Tipografia EPOCA se vinde lirtie aculatulmrâ cu 45 hani kilogramul, in pachete de 10 kilograme.
ANALISA SPECIALA
URINEI _
Executată în mod conştiincios, după metodele cele mai nouă de către un specialist!
Analisa tuturor substanţelor
comestibile din comerciu, precum
I băuturilor alcoolice în general, lapte, unt, oleîuri | minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare
la
VICTOR THURINGER
FARM VCIST BC (TRENOI 154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mal bogut depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebuinţate la căutarea, bolnavilor.
(791
(25-20)
La Tipografia EPOCA se vinde hîrtie maculatură cu 45 hani kilogramul. în pachete de 10 kilograme.
hampagne DOYEN & CIE Reims
90
Representanţ pentru Romînia A. FELDMAXÎÎ Bucureşti.
26—6
La Typografia «Epoca» se vinde hîr tie maculatură cu 45 hani Kilogramu în pachete de 10 kilograme.

>. T*-. Vi

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 3.

Intîiul institut de plasare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este tn corespondenţă cu streinătate.
M-uie Bandan Aleea Carmen Sylva
alăturea ou Clsmegiu
74	25-24
ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL
M9ARMS-GAE,ATM
Acest aparat este de o simplicitate extra-ordiuară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poale distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soih, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. I Se poate fabrica cea mal bună ţuică, sbloviţă şi orl-ce | spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazacelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce saQ din o singură dată gradul cerut sah prin rectificare după voinţa, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil.
A se adresa d-lul GEOKGF.S
IA. CARANFIL, Galaţi, sati la agenţi) săi acreditaţi din diferite I ţări şi localităţi. Depoul general Bucurescî str. Doamnei 27 casa Bilcescu.
ie
100—59 I
METEOR
Fabricatul cel mat bun. — Resistenţa cea mar mare.
METEOR
Cea mai mare elgan-ţă. Mers uşor.
„METEORM Fahrrad Werke Graz
Bepresentant general pentru Romînia I Depozit la Iaşî la d-nul M. FOTTLIEB
B. f'O FRÂNT BucurescI str. Academiei, 3 I	Str. Ştefan cel Mare No. 38.
69	‘	20-7
COMPANIA GENERALĂ
DE
Conducte de apă din Liege
SrtTRSALA ROM4NIEI
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37
Au fost transferate Calea Grivlţeî 22, BueurescI
Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucurescî
Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA
Execută tot folul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari
FÂNTÂNI, LAVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’EGOUT, BÂI, APOMETRE Mare «lepou de tuburi şi aparate peutru acest gen de luerărî
Afacerile sunt tratate direct in Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului.
Inginerul, Director al Lucrărilor
L. BODIKET.
27	.	50—26
BAI HYGIENICE | BAI HYGIENICE | BAI HYGIENICE
VECHIL L MAG ASIN
de
LĂMPI, soni:, MAŞINi «le BUCATE
şi orl-ce instalaţiunl
MARGUS LITMANN S= I. WAPPNER
No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-ă-vis de Episcopie)
Recomandat Onor. Clienţi, inslalaţiunile de băl lucrate numai în Ziuk, cu diferite sobe de aramă pentru încălzii apa. Băi de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poale să facă orl-cine în casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete •temi a V eyout» higienice şi sistematice. Sticle de Conserve bermeti-ceşte închise de toate mărimile. Unicul depoQ In ţară cu Sobe (Belgiano), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie diu renumita fabrică «GEHRlDEH BOEDER, din «Darmslad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-leganle pentru alirnat şi masă. cu marinele Americane «W„N-DER>. toate cu aer.
56
36-36
99
PATRIA
44
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE
CAPITAL, SOCIAL VĂRSAT LEI FN MILION
Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smlrdan No, 15
Societatea *Patria> se recomandă pentru
ASIGURĂRI ASUPRA VIEŢEÎ
pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premieler la moartea părintelui:)
ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară
Represenlanţa generala pentru Bucureşti strada 16	Lipscani No. 23 (Hanu cu tel)
F. FREUND
BUCURESCI
No. 280 — Calea Moşilor, — jo. 280
Recomamiu
TREERATORI
LOCOMOBILE
Sistem şi eonstrneţiunea noă de tot pen-CU aparat de ars paie fi orl-ce combustibil trn 1896 atît Locomobile eit şi Treerf-
tori suat cele maî bune şi cele mal re-KjŢO	numite d.n fabrica D-lor
Ransomes, Sims & Jefferies.
In sfîrşit recomandă "i fabrica sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sis- ■ tematice^ Batoase de pornmb, Morişce, Grape de fior şi toate reservele pentru Locomo- I
bile si Treerătorî.
65
25-25
ATELIER DE LACATUŞERIE
şi pentru
— COJXS TR UCTI U]%fM2 JOJE FIER —
I. IIAUG
— Strada. Isvor, No. 110 Bcumresci —
efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
speialitate florărie, sere, gradine ne earnă, pavilioane in fler etc. etc,
Primesc comande nentru Provincie:
— JPreţurî Jflotlerate —
100-68
ALBERT ENGEL S™
CASA DE CONFIENŢĂ
Fondată în Bucurescî în anul 1853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul său asortiment de ;
Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide.
Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcui Îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine
pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masa. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte ne cesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier iu tabli şi vergele Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşiue pentru spălat ş stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşa male şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilia. Uleia de rapiţă dublu rafinat.
Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce ar-M ticole de met>*l.
Serviciu prompt gi preţuri moderate se garantează
69	25-25
BucurescI.—Tipotrralj
W^“âhctoîfimaeâar6leu,';,,t,:1- No-3-