SERTA H.—ANUL U, No. 214. Ediţia, a, treia SÂMBĂTĂ, 27 IULIE 1890. numaruljo bani ABOIA9MTELE Încep la 1 şi 15 ale fle-eărellunl şi se pl&teM tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţie! In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţar* 30 lei; in atrein&tate 50 le! ?ase luni ... 15 » » » 25 * rel luni . . . 8 » _> » 13 » Un numftr In streinfttate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI-No. 8 NUMaRUL 10 BANI ANlTjriTIIRII.K In Bucureşti şi judeţe as primesc numai la Administraţie In strein&taie, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate * Anunciurl la pag. IV......0.30 b. linia » * » III.........5.— lei » » » » n..........3.— » > Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndull Un numit rochii 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - 8TRAPA CLEMENŢE! —N . 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMÂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI FARAJEAC De vor fi fost oameni în ţara asta — de sigur puţini — cari să creadă că partidul liberal a profitat de aspra lecţiuno primită la 1888 şi că a putut ajunge la cinstea vulgară, oamenii aceia trebue să se fi vindecat de naivitatea lor. Chipul cum s*a rezolvat chestiunea hoţiilor de la Galaţi, dovedeşte că boala necinstei e fără leac la partidul liberal. Chestiunea aceasta era o adevărată încercare pentru guvernul liberal; ea îl dădea cel mal frumos prilej să arate ţărel că s’a vindecat, că e liotărît să nu mal cadă în păcătoşiile din trecut, cari autorizau pe Ion Brătianu să a-runce în obrazul partidului său teribilele cuvinte: „Am tolerat a-buzuri, hoţii, procese scandaloase şi chiar asasinate1“ Declasatul partid liberal, despre a căruia necinste a mers vestea pînă departe peste fruntariile ţărel, avea ocaziunea să reintre în rindul lumii cinstite. Şi-I era foarte uşor să facă aceasta. Acuzat de tovarăşii săi politici din localitate, acuzat de procurorul general al Curţii de Apel, primarul Galaţilor trebuia trimes înaintea judecăţii. Dacă nu reuşia să se disculpe, Malaxa ar fi fost osîndit. Perdea ceva partidul liberal ? Nimic, căci un partid care se pretinde aşa de numeros, nu poate simţi pierderea unul membru. Pierdea ceva guvernul? Din potrivă, guvernul cîştiga, căci ar fi arătat că e corect chiar faţă de partizanii săi. Iar .dacă primarul Galaţilor reuşia să se disculpe, cu atît mal bine; în acest caz cîştiga şi partidul, şi guvernul. Procedînd corect, regimul avea totul de cîştigat şi nimic de pierdut. Dar nu e numai atît. In a-fară de consideraţiunea că îl era lesne şi avantagios guvernului să dea curs liber justiţiei, mal e o consideraţiune hotărîtoare care trebuia să-l împingă pe această cale. A fost o afacere la Galaţi sub regimul nostru. Guvernul conservator, fără a fi îmboldit de nimeni şi fără a ţine seamă de poziţiunea oamenilor cari e-rau în joc, a sesizat numai de-cit justiţia şi i-a lăsat mină liberă. Cu toată această corectitudine, partidul liberal, atunci în opozi-ţiune, a exploatat chestiunea cu o furie extremă şi a pretins să părăsim puterea. Atitudinea de atunci a partidului liberal şi pretenţiunea a-ceasta—de şi, o repetăm, ne făcusem datoria cu o abnegaţiune exemplară—legai! în mod absolut guvernul de astă-zl să procedeze la fel faţă cu partizanii săi. Aceasta cu atît mal mult, cu cit, de la începutul afacerii, guvernul liberal se găsea în pozi- ţiune inferioară, căci aşteptase să i se forţeze mina. Iată atîtea împrejurări cari trebuiau să împingă guvernul şi partidul liberal pe calea cea dreaptă, spre cel mal mare folos al lor. Şi totuşi, n’a voit să procedeze ast-fel. A stat la guvern o lună de zile, şovăind in dreapta şi în stingă, pentru ca la urmă să se culce liniştit în noroiul în care s'a băgat încă din trecuta lui domnie. Şi aceasta a făcut-o dindu-şl bine seamă de ce face. Şovăirea atît de îndelungată a guvernului, dovedeşte că a simţit însemnătatea lucrului, că a înţeles la ce supremă încercare era pus partidul liberal. însărcinarea dată procurorului general de a face anchetă şi ne-ţinerea în seamă la urmă, a descoperirilor acelei anchete, arată că in sufletul colectivităţii a fost o luptă între pornirea bună şi cea rea. Luptă zadarnică! Pornirea cea rea, cea păcătoasă, care constitue fondul caracterului acestui partid, a învins, în ciuda tuturor consideraţiunilor cari împingeau guvernul pe calea dreaptă. Necinstea e fără leac la partidul liberal. STOICESCU DAT DE GOL A doua zi după plecarea în străinătate a d-lul Stoicescu, fost ministru interimar al justiţiei, s’a prezintat la redaeţiunea noastră d. Theodor Şabechi, tatăl graţiatului, cu o întîmpinare la cele ce s’&Q publicat în privinţa rolului d-lul Stoicescu In afacerea graţierii fiului săfl. N’am publicat această întîmpinare, fiind că nu ne socoteam datori s’o facem, de oare ce nimeni nu s’a ocupat cltuşl de puţin de familia Sabeclii, lntimpinarea a a-părut Insă în ziarele guvernamentale şi prin aceasta ni s’a făcut un adevărat serviciu. In adevăr, d. Stoicescu e dat de gol prin acea inserţiune. Despre ce-a fost vorba ? Intîl, că d. Stoicescu a fost avocatul d-lul Theodor Şabeclii pînă la intrarea In minister. Al doilea, că d. Stoicescu a uzat de mijloace necorecte pentru a obţine graţiarea. Iată acum ce spune lntimpinarea publicată de toile guvernamentale: Dar advocatul familiei Şabecbi fost-a mal înainte d. C. Boerescu, după aceea d. I. Rădoid, iar d. C. Stoicescu, Iu chip incidental, fusese rugat a primi să fie advocat, intr’un proces de partagiu, dar în urină,—fiind numit ministru— n’a mal putut li advocat. Vra să zică, pînă la intrarea In minister, d. Stoicescu a fost advocatul familiei Şa-bechi. Mal departe: De două ori am reclamat M. S. Regelui, cernu! graţiarea, dar petiţiile mele nu dobîndi-seră nici un resullat. Am cerut audienţă d-luî ministru şi l’am rugat să resolve cestiunea gra-ţierel. Ministrul nil ştia de petiţiile mele, dar mi’a promis că va face să am un resultat. Lucrul insă se întîrzia. Atunci m’am dus direct la Sinaia şi am solicitat M. S. Regelui iertarea şi redarea fiului meii familiei sale,—după ce din-sul suferise o teribilă lecţie din partea justiţiei. Atunci abia petiţia mea a primit apostila din partea M. S., ca ministerul de justiţie şă facă actele cuvenite. Ministrul a raportat. E destul de limpede. Vom adăoga numai că d. Şabeclii tatăl n’a fost primit In audienţă de M. S. Regele şi că gazetele guvernamentale aQ tăgăduit, la Început, că d. Stoicescu ar fi făcut vr’un raport. Avem dar mărturisirea că graţiarea uu s’a obţinut—deşi rugămintea s’a adresat direct de două ori M. S. Regelui—decît după ce d. Şabeclii-tatăl a trecut pe la d. Stoi-cescu-ministrul. 0 NOUĂ INFAMIE A D-LUI STURDZA ItăMbunArile d-lui Sturdza.—I». Ion BălAceann.-Ncpntinţa d-lui Sturdza.—Intriga In contra d-lui lliilAccanu. Riishimările «l-lai Sturdza Pentru a pricopsi şi pe onorabilul colectivist d. M. Ferechide, ministrul de externe a încercat în mai multe rînduri a întrebuinţa arme aproape asemenea în contra d-lui 1. Bălăceanu, ministru plenipotenţiar al ţării la Londra, ca în contra d-lui MitUineu. D. Sturdza însă nu şi-a ajuns încă scopul şi anevoie îl va a-junge, date fiind relaţiunile sociale ale d-lui Bălăceanu, cari preţuesc ori cind, chiar şi sub era colectivistă, mai mult de cît... d. Ferechide. Dar d. Sturdza nu se odihneşte şi în setea-i de răzbunare, merge pînă a înscena o infamie, pentru a putea sili pe d. Bălăceanu să demisioneze. I>. I. Bălăceanu E unul din cei mai vechi diplomaţi ai ţării. Sub guvernul lui Ion Brătianu ocupase rînd pe rînd posturile de ministru plenipotenţiar în Viena, Paris, Cons-tantinopol şi ministru plenipotenţiar în comisiunea europeană a Dunării. După retragerea d-lui Ion Ghica, postul de ministru la Londra s’a încredinţat d-lui Ion Bălăceanu. In 1886, pe cînd se afla ministru la Viena, un conflict grav a izbucnit între d-sa şi Ion Brătianu, conflict provocat de d. Dini. Sturdza. Toată lumea diplomatică a fost emoţionată de acest conflict, care s’a terminat apoi cu triumful d lui Bălăceanu. De atunci d. Sturdza hrăneşte o ură ascunsă în contra d-luî Bălăceanu. Şi acum crezindu-se atot puternic, caută prin fel de fel de mijloace a-'l sili să-şi dea demisiunea. Neputinţa d-lui Sturdza Abia venit la ministerul de externe, d. Dini. Sturdza a căutat să pună în disponibilitate pe d. Bălăceanu, dar n’a izbutit, întocmai cum n’a izbutit nici cu d. Emil Gliika, ministru la Viena. Atunci d. Sturdza a început o serie de şicane in contra d-luî Bălăceanu. Aşa de pildă a respins cererea acestuia ca legaţiu-nea romînă să se mute într’un local nou ceva mai scump, actualul local fiind vechiu şi nesănătos; n’a luat în seamă raportu-rile-î diplomatice; instrucţiunile le-a adresat mereu d-luî Nedeianu, prim-secretar al legaţiuniî, etc. etc. In urma acestora d. Bălăceanu de asemeni a întrerupt relaţiunile cu d. Sturdza şi s’a adresat numai secretarului general, d. Dim. I. Ghica, iar raporturile confidenţiale le înainta M. Sale Regelui. In cele din urmă d. Bălăceanu, ne mai puţind sta în actualul local nesănătos al legaţiunei, s’a reîntors în ţară. Toate demersurile posibile le-a încercat apoi d. Sturdza pentru a putea determina pe d. Bălăceanu să demisioneze, sau să poată obţine revocarea sau punerea lui în disponibilitate. Dar n’a izbutit! Intriga In contra d-luî Bălăceanu Desperat că nu poate să-şi a-jungă scopul, primul ministru a recurs la următoarea infamie: A pus pe secretarul său general să scrie un articol în «Morning ^ost» din Londra în contra d-lui Bălăceanu. In acest articol d. Bălăceanu este prezintat într’o lumină falşă cum ori-cine îşî poate închipui, cu scopul evident de a-l compromite înaintea Curţii, a guvernului şi a cercurilor diplomatice din Londra. De cit d. Bălăceanu şi-a asigurat o poziţie atît de bună înaintea lumei din Londra, în cit insanităţile unui Guliţă-Effendi nu-l vor putea atinge de loc şi nu vor putea servi ca armă nici d-lui Sturdza pentru a-l revoca. ŞCOALA MINIŞTRILOR La un prînz dat la Palatul din Sinaia, d. Dim. Sturdza a rămas uimit văzînd pe colegul său Anastase Stolojan, mîncînd cu şervetul legat la gît de frică să nu’şl păteze hainele cu sosul de la bucate. D. Preşedinte al Consiliului, a înţeles imediat gravitatea situaţinneî şi ridiculul la care este expus guvcrnyl în cazul cînd această scenă se va repeta în luna Septembrie, la vre un prînz ce s’ar oferi în onoarea împăratului Austriei. înaintea ochilor d-lui Dim. Sturdza, au început să treacă tablouri reprezintindu-î pe Palladi presărmd sare peste o pată de vin, pe acelaşi Stolo-an scobindu-se în măsele cu furculiţa şi ştergîndu-şî cuţitul cu miez de pîine. Imediat s’a gîndit d. D. Sturdza, că momentul ar fi bine ales ca să primenească ministerul (—operaţie care totuşi n’ar fi primenit pe Stolojan şi Palladi—). Din nenorocire, numeroşii candidaţi colectivişti pentru portofoliurî, fâcînd parte tot din categoria celor cari se scobesc în măsele cu furculiţa, Preşedintele Consiliului a renunţat la această ideie şi s’a hotarît să trimită pe Stolojan şi Palladi la o şcoală unde se predau cursuri «de civilii puerile et hon-nete.» Ministrul de interne, om cu dare de mină, şi mal ales cu dare de mina... altora, a obţinut autorizaţiunea să treacă graniţa şi să meargă într’un stabiliment la Viena, unde se va perfecţiona în ştiinţa de a da mina cu Vodă la masă în mod cuviincios, fără şervet legat de gît, fără coate pe masă. Directorul acelui stabiliment, a telegrafiat însă d-lul Sturdza că elevul său se arată foarte recalcitrant şi că nu poate răspunde dacă va izbuti să-l cioplească pînă la 15 Septembre 1896, cînd trebue să se întoarcă în Bucureşti cu educaţia făcută. Intru cît priveşte pe Palladi, Preşedintele Consiliului este nevoit să-î facă singur educaţia. Pe ziua de erî, după multe stăruinţe l’a învăţat în sfîrşit să nu mal lingă zeama de pe farfurie cu miezul de la pîine. Palladi, zăpăcit, a început să facă aceeaşi operaţie cu degetele. Săracul Frantz Iosef, ce are să-î vadă ochii! LIPSEŞTE (hJTURDZA... Toată lumea era convinsă de nulitatea oamenilor cari ţin locul de miniştri în cabinetul d-lui Dumitru Sturdza ; oamenii aceştia aii ţinut totuşi să mai întărească această convingere. Ori-mm ai privi scandaloasa afacere de la Galaţi, ea e foarte simplă. Malaxa a furat şi a fost prins. Dacă eşti guvern cinstit, îl dai în judecată; dacă eşti guvern colectivist, faci treaba muşama printr’o holărtre «inteligentă» ca cea pe care a luat-o acuma consiliul de miniştri. Şi într’un caz şi n-tr’altul, nu avea loc de stat mult la gînduri. Guvernul a stat totuşi la gînduri o lună de zile. Pricina acestei scandaloase tărăgă-nirl ? — Lipsea d. Sturdza din ţară... Aşa spun guvernamentalii şi trebue să-l credem de astă dată, căci cum a sosit d. Sturdza s’a tranşat afacerea. Vra să zică, e lucru hotărît: Sub guvernul liberal, cit o lipsi d. Sturdza din ţară, răii şi ticăloşii sunt slobozi să facă ori-ce, să fure din casele autorităţilor, să facă gheşefturt, să jefuiască la drumul mare, să dea foc ţărel de la un capăt la altul. Nimeni nu se va mişca, adminislra-ţiunea şi justiţia vor sta impasibile, fiind-că lipseşte d. Sturdza... Frumos guvern. CONFERINJEJCOLARE In Monitorul Oficial No. 74 clin 4 Iu-ie a. c., ministerul Instrucţiunel publică o decisiune, relativă la conferinţele ce se vor ţine in anul acesta de către învăţători şi institutori. Dl. Ministru Pani statornicise prin modificările sale, făcute legel din 1893, că anul şcolar va începe la 25 August şi se va termina la 25 Iunie. Legea a fost insă din nod modificată >rin disposiţiun! ministeriale! Iu adevăr, abia esamenele s’aQ terminat la 25 Iunie, iar cele-l’alte lucrări şcolare, ca : facerea mediilor, eliberarea certificatelor, etc. abia pe la 2 sau chiar 5 Iulie s’au sfîrşit. Că învăţătorii şi institutorii Statului sunt datori să muncească pe cit li se impune, e foarte logic ; însă... în anul acesta aQ văzut că nu aQ cu cine, căci mulţi dintre şcolari din sate şi oraşe aQ părăsit şcoala de pe la 15 Iunie spre a da ajutor părinţilor la munca cimpu-lul. Aceşti copil, unii eminenţi chiar, se consideră — după democratica lege a d-lul Poni—ca repetenţi... In ceea ce priveşte deschiderea cursurilor, s’a procedat şi mal regretabil. Cursurile vor începe la 25 August, glăsueşte legea. Părinţii erau obicinuiţi să-şi trimeată copiii la 1 Septembrie, învăţătorii şi institutorii sunt chemaţi însă la conferinţe pe ziua de 13 August! Să vedem ce sunt aceste faimoase conferinţe, de cari dascălii nu pot scăpa nici intr’un chip. Conferinţele datează de mult. Ele au menirea - ba, pardon, numai idealul — de a împrospăta învăţătorilor cunoştinţele trebuitoare în ale scoale!, înainte vreme ele se tăceau într’un hal fără de hal. Ori venea vre un autor de cărţi didactice ca să cerşească printr’un discurs buna-voinţa dascălilor, ori cu ocazia lor, mal ştiQ şi eQ care personagiu, doritor de vre un post de revizor, debita cine ştie ce banalităţi, însoţite de vorbe sforăitoare; in cît dascălii, ameţiţi de lucruri fără de nici un interes, se vedeau nevoiţi să imiteze maturul corp ! Prin legea din 1893 acestor conferinţe li s’a schimbat caracterul. Ele deveniseră interesante pe alocuri, unde, prin lecţiuul practice, ţinute de învăţători şi institutori, păreaQ că mal înviorează corpul dăscălesc şi nu greşesc întru nimic afirmînd că ele aQ fost de folos. Ce se întîinplâ însă ? In anul acesta Ministerul sileşte pe institutori şi învăţători să debiteze rînd pe rînd înaintea unul revizor şcolar—în cele mal multe cazuri inferior unei bune părţi dintre învăţători şi institutori— cunoşcinţele claselor primare. Şi aceasta, cum ne spune Monitond Oficial la pagina 2654, pentru că mulţi dintre cel presentaţl la esamenul de definitivat nu posedaQ cunoştinţele necesare. Are dreptate ministerul. S’aQ strecurat de la 1864 mulţi in învăţământ cari habar n’aveaQ şi nici nu aQ ce este o şcoală şi cari, chemaţi acum la esamenul de definitivat (sunt unii căror le lipsesc 2—3 ani să treacă la pensie) nu mal posedă cunoştinţele cerute astă-zl. Mal există însă o altă categorie din cel căzuţi la definitivat: nu predaseră nici o dată la clasele a IlI-a şi a IV-a şi, chiar de cunoşteau în perfecţie materia, nu aveaQ însă experienţa clasei la care aQ fost obligaţi să ţină lecţiunl. Să presupunem însă că in afară de aceştia au fost şi alţii, cari au negligeat şcoala şi că numai de mântuială şi cu lenevie au dat la spate anii şcolari ; totuşi, logica ministerială nu o pot Înţelege, ca să’şl bată joc de învăţătorii şi institutorii zeloşi şi meritoşl, ascuUÂndu-I ca pe copil. Sunt dascăli cari aQ un trecut în şcoală, oameni cari aQ muncit cu cuvântul enorm de mult de pe catedrele lor şi înaintea cărora s’au perindat multe serii de copil, bine pregătite. Şi acum, răsplata lor să fie amări-ciunea de a se vedea examinaţi de nişte revisorl şcolari in majoritatea caşurilor agenţi electorali şi dintre cari unii le-aQ fost elevi mediocri! Ani auzit pe mulţi dascăli zicînd : La ce să mal munceşti în şcoală, cînd nici autorităţile şcolare nu-ţl iafi munca in consideraţiune ? Conferinţele şcolare din acest an vor fi o ruşine pentru corpul didactic primar, o ruşine nemeritată. Dar se va zice poate: de unde ştim cari sunt buni şi cari sunt răi ? La aceasta poate să răspundă cel 33 revisorl şcolari, cel 3 inspectori şi inspectorul general. Dar, dacă nici aşa nu se poate şti, atunci numească ministerul comisiunl cit de severe, cari să inspecteze în clasele lor pe cel presupuşi că nu cunosc materia şi după lege să-I trimeată din noQ la şcoalele normale, iar să nu-şl bată joc de cel capabili. Punct. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA „EPOCA" LA TECUCI Asupra celor publicate de «Dorinţa* de Duminică. Avi trecut deja cite-va zile de la Împărţirea prin oraş a numărului din «Dorinţa» fulgerătoare pentru pungaşii din oraşul şi judeţul nostru şi totuşi, discuţiile, comentariile, prin toate localurile publice, se urmează cu aprindere Intre Tecucenl. Toţi sunt scandalizaţi de ultima şi neruşinata potlogărie făptuită de lancu Anastasie cu abonamentele «Dorinţei». In curînd, numitul Chiriac, trasul pe sfoară, zice că va reclama şi va denunţa parchetului pungăşia Iul lancu Anastasia. De alt-fel parchetul, care era dator să ia afacerea în cercetare, încă de etnd ah Început a se împărţi primele fol prin oraş, cmstatăm cu destulă părere de răii că n’a luat nici o măsură pină în prezent. Unii spun, că Chiriac ar fi reclamat direct ministrului de interne, căruia i s’ar fi t imiş un număr din «Dorinţa» cu denunţările, şi că ministrul va trimite cit de curînd un inspector administrativ în anchetă. In corespondenţa trecută am spus că lancu Anastasiu, Duminică seara, ar fi fost dat afară din casă de către Take, pentru că acesta ar fi dat 800 lei pentru susţinerea «Dorinţei» şi poliţaiul în loc să întrebuinţeze banii în acest scop, i-a păpat cu Sura şi cu Iţic Leibovicl. Această ştire dată de noi se confirmă prin spusele mal multor persoane din oraş, în legături cu Take Anastasiu. * * * Ni se mal spune, că Take, săturat pînă în git de potlogăriile fratelui săâ, a hotărît mazilirea acestuia. Ca să-l lase pe drumuri îl vine greQ; de aceea, se zice că aşteaptă pînă se va ivi un loc vacant de comptabil ori de vechil pe vre-una din moşiile sale. Se cam teme însă, de al pune şi comptabil, căci lancu şi în ast-fel de post îşi va exercita meseria de pungaş. N’are cui semăna! * * * De clnd cu apariţia «Dorinţei», eu escrocheriile lui lancu Anastasiu şi cu potlogăriile prefectului Pâtîrlăgeanu, aceşti doul bărbaţi eminenţi nu mal îndrăznesc să iasă prin oraş. Să fie el oare atlt de subţiri la obraz, în cît să le fie ruşine de potlogăriile şi escrocheriile ce aii săvîrşit ? Nu ne prea vine a crede ! Mal de grabă se poate zice, că se tem de vre-o manifestaţie ostilă şi legitimă a cetăţenilor indignaţi In ultimul grad de neruşinarea acestor pungaşi ordinari. * * * Colectiviştii şi în special lancu Anastasii) prin ipistaţii săi, aO lansat prin oraş ştirea cum că Chiriac ar fi fost cumpărat de partidul conservator din localitate, ca să dea la iveală escrocheriile poliţaiului. Colectiviştii vor, prin această ştire, să lndrepteze în altă parte atenţia opiniei publice, dar nu vor ajunge la nici un rezultat. Dăm cea mal formală dezminţire acestei ştiri. N’am avut şi nu avem nici o legătură cu numitul Chiriac-Delaursa. De alt-fel, dacă lancu Anastasiu ori Pâ-tîrlâgeanu, eraâ oameni de caracter şi se credeaţi cinstiţi, încă din prima zi a apariţiei «Dorinţei» cereai! cu insistenţă parchetului să lămurească lucrurile, iar nu cău-tafi să lanseze ştiri falşe. Se vede însă, că să ştiu vinovaţi şi îngropaţi pînă în git în potlogării şi escrocherii de tac ca peştii şi nici nu îndrăznesc măcar să iasă din casă. «Dorinţa» de Duminică a spulberat pentru vecie din inima cetăţenilor tecucenl, şi cea mal de pe urmă credinţă ce-o aveau în cinstea potlogarilor din fruntea judeţului n istru. «Dorinţa» de Duminică i-a înmormîntat pentru tot-de-a-una pe bandiţii de sub conducerea lui Tache Anastasiu, paşa de la Ţigăneşti. T. Cucinini FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 37) LOUIS JACC0LLI0T MÂNCĂTORII i>i : foc PARTEA I înainte de a comunica tovarăşilor proec-tele sale, Gilping voi să controleze imediat un punct foarte important din supoziţiunile sale; unul din acele tuneluri, se deschidea la o distanţă de cel mult 100 de metri din locul unde se găseau el; el rugă pe Lau-rent ca să-l dea pentru clte-va minute lanterna şi se îndreptă în direcţiunea aceea urmărit de privirile tovarăşilor, cari nu pri-cepeafi absolut nimic din toată această in-specţiune. — Domnule Conte, zise el surîzînd întor-cîndu-se din inspecţiunea sa, acum este rindul meu de a-ml da părerea, şi eU voii! vorbi în cunoscinţă de cauză. E0 cred, saă mal bine sint îndreptăţit de a crede, că nu vom mal avea trebuinţă de ajutorul Nagarnookilor pentru ca să e-şim de aci, şi că vom putea vedea lumina zilei, cu mult mal înainte de a isprăvi pro-viziunile noastre. Tovarăşii englezului, eraţi In acel moment „EPOCA" LAJÎMPU-LUNG Şi cine oare nu cunoaşte oraşul Cimpu-Lung ? Aproape întreagă Capitala, dacă nu pentru inal mult timp, cel puţin pentru 2—3 zile se duce să-l viziteze în fiecare vară. De aceea nu voi mal descrie nici posiţia. nici clima, şi nici voi lăuda apa Iul rece şi cristalină, apă dătătoare de viaţă, pe care numai acel ce pot să stea clt-va timp acolo ar putea-o aprecia. EQ unul vă mărturisesc că ’ml place Cîmpu-Lungul cu stradele lui pavate cu bolovani colţuraţl. cu casele Iul vechi dar vesele şi curate, cu Bulevardul plin de doamne şi domnişoare. Nu văzusem acest oraş de aproape 6 ani, şi astă-zl revăzîndu-I, am putut mal bine ca orl-care altul să-mi dafl socoteală de progresul ce a făcut in acest timp ; mulţime de vile şi case frumoase aO luat locul vechilor hardughii de cînd cu Cincu-Vodă, oteluri mari a căror faţade architectonice sunt destul de frumoase, s’aQ clădit ţie toate stradele principale. Bulevardul de altă dată, pe care de abia te învirteal, azi e lung că de abia-1 poţi privi de la un capăt pînă la altul, şi totuşi,... nu ştia, obiceiul poate, lumea nu se plimbă de cît tot pe peticu-ţul acela de pămînt, altă dată numit «pardon», cea-l’altă parte a Bulevardului rămîind aproape pustie. Ceea-ce însă mi-a atras mal mult a-tenţiunea şi a făcut ca acest oraş să crească în stima mea, e că azi posedă unul din cele mal frumoase localuri de petrecere, care poate rivaliza cu cele mal de frunte localuri din întreaga ţară. Graţie iniţiativei d-lul Colonel Gea-nolu, şeful regimentului local de dorobanţi, si întregului corp ofiţeresc, as-tâ-zl se ridică în partea nord-vestică a oraşului, pe GruiI, zidirea măreaţă a Clubului Militar, şi ce e mal frumos şi denm de admirat şi imitat, e că acest local s’a făcut numai din micele contri-buţiunl a corpului ofiţeresc, bine înţeles în partea cea mal mare contribuind d-1 Colonel Geanolu. care azi se poate mândri şi felicita de succesul operei sale. Am vizitat împreună cu Casierul Clubului, d-1 Locotenent Rădulescu, întregul local şi am rămas îneîntat. Sala de danţ e frumos decorată şi de un gust estetic destul de pronunţat, îţi lasă cea mal plăcută impresiune, parchetul neted şi lucios pare a-ţl zice : vino să danţăm. Pe lingă acesta, în fundul sălel se ridică o scenă care a avut fericirea să audă dulcele glas al d-nel Vladaia şi pe acela destul de simpatic al lui Bâjenaru, şi o mulţime de alţi diletanţi cari au contribuit Ia creşterea venitului acestui club. Simbătă 20 Iulie, am avut plăcerea să asist la unul din balurile ce în fie care Sîmbătă, atît în timpul sesonulul băilor cît şi în întregul an, au loc la clubul militar. Eraâ 10 ore cînd am intrat în bal; în sunetul unul vals cîntat de muzica militară a regimentului local, o muzică destul de bună, se învirteaO nenumărate perechi, lăsînd ochiului o impresiune din cele mal plăcute. Printre doamnele şi domnişoarele ce atrăgeau mal mult privirile, am putut distinge pe doamnele: Colonel Geanolu, Nicolau, Maior Simionescu, Căpitan Şer-bănescu o perfectă dănţuitoare, Maior Petroieanu, Constantinescu. Lupescu, Rimniceanu, V. Niculcea, Natalia Ră-tescu, o brună cu ochi fermecători, uşoară ca o căprioară, Buhlea, Şoiculescu, Te-leor, Constandache, Angheleanu, neobosită dănţuitoare, Dumitrescu. etc. Domnişoarele Geanolu, Margot şi Ni-netta Cernovădeanu, gentile şi neobosite valsatoare, M. Anastasescu, o blondă cu părul auriu, elegantă şi perfectă dănţuitoare, Grigorescu, drăgălaşă, dănţuitoare de mina întîia, Bâdescu, o ade- vărată Andaluză, dănţuitoare elegantă si neobosită, Dimitriu, Fotino, Râdu-leseu Ilarschi, Roşianu, Athena Dumitrescu, RaiovicI, Constandache, Ionesr.u, Manoil, CociD, Georgescu, Poenaru ettf. Printre bărbaţi am putut observa pe d-nil colonel Geanolu, Nicolau, prefect, maior Petroianu, locot. Rădulescu, căpitan Calotescu, sub-locot. Crainiceanu, Moescu, locot. Moescu, Bădescu, Anes-tin, sub-locot. Georgescu, Cotruţ, Sola-cola, Fotino, locot. Bejulescu, Chr. Stai-covicl, Willigo, Poenâreanu, Rătescu, fraţii Rimniceanu, căp. Iarca, Pop advocat, Neguleseu inginer, Sion, Giurescu profesor, Constandache, sub-locot. RaiovicI, etc. De abia la orele 3, balul a luat sfîr-şit şi cu regret a trebuit să luăm drumul către casă. Turei. OFORMAŢII In cestiunea împăcării romîno-maghiare, pentru care stărue atît de mult d. Dim. Sturdza, cu acoliţii săi Brote, Slavici şi Bianu, s’a făcut un nou pas, de astă-dată sub inspiraţiile guvernului unguresc. Moldovăn Gergely, cunoscutul renegat şi profesor la universitatea din Cluj, a scos o broşură de 170 pagini, despre cestiunea transilvăneană. Autorul pornind din ideia, că o apropiere se manifestă între Bucureşti şi Budapesta, schiţează un întreg program pe baza căruia urmează să facă împăcarea. De şi nu dăm absolut nici o importanţă acestui renegat, totuşi date fiind împrejurările în caria apărut broşura sa şi mai ales dată fiind credinţa ziarelor ungureşti, că programul propus de a-cest renegat, e inspirat direct de guvernul unguresc,—în numărul nostru viitor îl vom expune pe larg, ca să vadă cititorii noştri pe ce bază tratează marele patriot Sturdza cu baronul Bănffy. Azi după amiazl se va ţine un nofi^consiliCi de miniştri în cestiunea hoţiilor lui Malaxa. Din Viena ni se telegrafiază că: Majestăţile Lor Regele şi Regina Romîniel afl plecat ieri la orele 7 şi 45 dimineaţa la Zell-pe-Lac. La gara erau de faţă la plecare, membrii legaţiunel şi consulatului ro-mîn, împreuna cu soţiile lor. A-cestea aii oferit M. S. Reginei mal multe buchete minunate. Comitetul junimel romine, sîrbe şi slovace din Paris, a scos o broşură «La question des nationalites en Hongrie», în care se arată marile asupriri pe cari le îndură naţionalităţile din partea ungurilor. In zilele de 15ţ27 şi 16ţ28 August, se ţine în Lugoş (Banat), şedinţa anuala a «Asociaţiunel transilvane pentru cultura poporului ro-mîn». Oraşul Lugoş. cu o populaţiune compactă romînească, este centrul Romînismulul din Banat; nu e mirare dar că şedinţele Asociaţiunel, şi cu serbările legate de ele, promit să fie din cele mal splendide. Zilele acestea vom publica programul detaliat al acestor serbări. De o camdată spunem numai, că cel ce vor lua parte, vor avea o-caziunea să admire minunatele coruri ţărăneşti din Banat, căci cu ocaziunea acestor serbări se face şi un concurs de coruri. Pînă acum s’aQ înscris pentru concurs 22 de coruri romîneştl din Banat, dintre cari 20 pur ţărăneşti din sate romîneştl. Guvernul se altă Iu een mai mare încurcătură faţă de liotă-rlrea escrocului malaxa, de a nu demisiona din postul de primar. I>. Maiaxache Culoglu de asemeni a refuzat să dea ori ee concurs guvernului în această afacere. Ocultei dindu-i frici», nu numai de a băga tu puşcărie ci chiar iţi de a revoca măcar pe malaxa, eare-i este singurul reprezentant credincios la Galaţi, vrea să pună acum prin agenţii săi la cale descomplectarea prin de-misiuni a consiliului comunal din Galaţi, ea ast-fel să-ldisolve fără a lovi în malaxa. Ast-fel înţelege guvernul să-ţi facă datoria. La un prînz dat la Castelul Peleş, săptămîna trecută, invitaţii au rămas încremeniţi văzînd că d. Stolojan, ministru de interne, îşi leagă şervetul de git ca să nu ’şl păteze hainele. Un servitor al Palatului intervenind, a făcut semn ministrului să ’şl scoată şervetul de la git, pe cînd toţi invitaţii rî-deau pe sub mustăţi. Din Ctmpina Sezonul a ajuns la temeiul săâ ; o mulţime de lume din toate părţile ţării şi mal ales din Capitală se află aici pentru a se răcori şi a respira un aer mal curat. Viaţa este foarte animată şi plăcută ; lumea caută să se distreze, uittnd pentru moment toate necazurile, şi aranjează baluri. Primul bal s’a dat Duminica trecută. A fost splendid şi a reuşit admirabil, ceea ce a încurajat pe adoratorii zeiţei Terpsychore să aranjeze In fie-care săptămină clte o a-semenea petrecere. * * * La primul bal al sezonului am remarcat pe d-nele : Dăscălescu, Guriţă, Danielopolu, Sideri, Deşliu, Peretz, Solacolu, Polizu, Titi Călineseu, Dimitriade, Basarabescu, Socec, Savopolu, Kaki, RadacovicI, Bădulescu, Ca-riagdi, etc. Din drăgălaşul roiâ de d-şoare am cunoscut pe d-şoarele Guriţă, E. Pereţ, A. Pe-reţ, Danielopolu, Marian, Bădulescu, Petres-cu, Savopolu, Polizu. Dansatori aâ fost d-nil: Maior Deşliu, Căpitan Socec, Căpitan Basarabescu, Căpitan Savopolu, Locotenent Pereţ, locot. Flo-rescu, locot. Magheru şi sub-locotenent Zo-sima; apoi d-nil: procuror Dimitrescu, G. Dumitrescu, adjutor de judecător, Crăs-naru, Solacolu. Titi Călineseu, Darvari, Mi-tilineâ. fraţii G. şi D. Danielopolu, Negres-cu, Carp, loan Pereţ, Maratea, Marian, Bibi Belu, Aurel Hernia, Conta, Titu Magheru, etc. EDIJIA a 3-a Paris, 25 Iulie. «Journal» dtt ca venind dintr'o sorginte foarte sigură ştirea că Ţarul si Ţarina vor sosi la Paris la 1 Octombre şi vor ’rămlne acolo o săptămină. Crime—Delicte.—Accidente.—Intîmplîrî. DIN CAPITALĂ Zdrobit de tren. —ErI seară, pe la orele 9 şi jumătate, pe cînd trenul accelerat de Predeal sosea în gara de Nord, în dreptul staţiunel B. M. a fost călcat frînarul Io-nescu Costache II cu servicii! In Piteşti, care sosise cu clt-va timp înainte cu un alt tren. Nenorocitul a fost complectamente zdrobit de roatele locomotivei cari i-aii trecut peste corp, mutilîndu ’l lntr’un mod oribil. Moartea a fost instantanee. Din ordinul parchetului, care a fost avizat despre această nenorocire, corpul nenorocitului frîuar a fost transportat la Morga oraşului. Scăpat numai cu spaimă. — Florea Teo-dorescu, domiciliat In strada Poetului No. 1, a reclamat la poliţie că erl seară pe cînd se afla în grădina Bella-Vista de la otel Nemţoaica i s’a furat din buzunarul hainei suma de 3000 de lei, precum şi cîte-va poliţe şi chitanţe de o valoare de 30 de mii de lei. Incepînd cercetările, comisarul de serviciu, a mers împreună cu reclamantul la domiciliul lui din strada Poetu, unde a găsit portofoliul a cărui dispariţiune o reclamase şi care nu conţinea de cît suma de 300 de lei. Servitor hoţ.- Staina Iorghi, servitor la fraţii Rovaciu, fabricanţi de rahat şi dulceţuri din strada Covaci, a dispărut erl din prăvălie, după ce a spart tejgheaua şi a furat suma de 1300 de lei. Păgubaşii aâ reclamat poliţiei despre a-eest furt şi s’aâ luat măsuri pentru urmărirea hoţului. Arestarea unuî hoţ.—Agenţii poliţiei de siguranţă aâ arestat erl seară pe individul Teca Nastase Livezeanu şi pe femeea Roza Matei din strada Văcărescu unde Livezeanu era în gazdă, fiind denunţat ca autor al unul furt de 3000 de lei, comis acum trei săptămînl în oraşul Galaţi. DIN ŢARĂ Ineendiă violent. — Erl dimineăţă, pe la orele 10, uu incendiu violent a izbucnit în Drăgăşanl şi ameninţa să distrugă întreg orăşelul. Panica era colosală. Ajutoarele ce se dedeaâ de pompierii locali şi de locuitori eraâ cu totul insuficiente. S’a telegrafiat imediat pentru a cere a-jutor în Slatina, Craiova şi Râmnicu-Vâlcel. Pompierii din aceste oraşe sosind, aâ putut localisa spre seară incendiul. Flăcările aâ distrus trei prăvălii din centrul oraşului şi localul Primării, Pe la orele 7 seara focul nu era încă stins şi pompierii lucraâ cu activitate pentru stingerea flăcărilor din pivniţele prăvăliilor. Pagubele sunt foarte mari. *** Tot erl, un incendiâ s’a declarat în Craiova, cousumînd un grajd şi mal multe dependinţe din strada Justiţiei. Ajutoarele fiind date la timp, focul a fost localizat cu uşurinţă. atlt de deznădăjduiţi de scăpare, ne avînd de cît o speranţă în ceea ce Canadianul le spusese, în cit el priviră pe maşter Gilping, ca şi cuin ar fi crezut că a fost lovit instantaneu de un atac de nebunie. Englezul observă acest lucru, căci le şi spuse imediat: — Aoli! sunt stăptn încă pe toată jude cata mea ; făeeţi-ml numai cinstea de a mă asculta cîte-va minute. El le desvoltă apoi seria observaţiunilor sale intr’un mod atît de simplu şi de înţeles, în cit toţi se convinseră în grabă de exactitatea spuselor lui şi o licărire de bucurie, împrăştia tristeţa după figurile lor întunecate. — Aşa dar, domnule, răspunse Olivier d’Entraygues pentru a se asigura că înţelesese bine. d-ta crezi că toate escavaţiunile şi tunelurile cari străbat în acest loc coaja pămlntulul sunt produsul unei puternice împingeri a materiilor topite, cari s’au ramificat pe măsură ce se apropiafi de suprafaţă dînd la o parte din drumul lor stîncile, şi s’aâ unit din nou intr’un punct, unde puterea de expansiune a gazelor ce ele degajai!, aâ produs imensa baltă centrală în care ne-am odihnit astă-zl de dimineaţă ? — Al înţeles de minune, domnule conte, şi dacă mal aveţi de obiectat ceva asupra vre unul punct, vă rog să ’ml spuneţi, pentru ca expliclndu-vă, să fac ca nici o îndoială să nu vă mal rămlnă în această privinţă. — Nu mal am nici o întrebare de făcut, raţionamentul d-tale domnule Gilping, este atît de logic... — Mal mult de cît logic, domnule Conte, mal mult de cît logic; el se bizueşte pe teorii geologice indiscutabile: mersul lavei, u-nii'orm în direcţiunea el, îmi arată că toate aceste ramificaţiunl att urmat aceeaşi pantă şi trebuesc să iasă în acelaş loc. — Un cuvînt mal mult domnule Gilping pentru a vă spune că sunt pe deplin convins şi că noi vă considerăm ca salvatorul nostru. — Acest omagiâ trebue adus ştiinţei, domnule conte; ea singură m’a ajutat în deducţiunile mele. — Fie, domnule Gilping, aducem acest omagiu ştiinţei; dar nu uităm în mulţumirile pe cari i le facem din toată inima, de a confunda-o cu savantul. In acest timp, pe clnd el înveseliţi, cu figurile pline de speranţă se uitaâ unul la altul, un zgomot depărtat şi vag, un strigăt ca acele cari se aud de multe ori seara pe marginea pădurilor clnd clini conduc spre casă turmele întîrziate, şi al căror strigăt nu se aude de cît din clnd în cînd, adus de cîte un curent al vîntululdin direcţiunea acea. — Ascultaţi! Ascultaţi! zise el galben şi tremurînd lui Dick şi Laurent caii eraâ lîngă el. Cel doul oameni rămaseră atenţi şi acelaş zgomot, ajunsese pînă la urechile lor. Din ce în ce se auzea mal distinct. — Par’că ar fi lătratul unul cline. Strigătul insă nu se putea distinge atît de bine, din cauza distanţei, pentru a-I putea preciza provenienţa. Toţi ascultai!, palpitînd. — Nu mal încape nici o Îndoială, este un ctiuc zise din noâ Canadianul a cărui ureche mal deprinsă în viaţa Iul vecinică de pădure, distingea mal cu uşurinţă sunetele depărtate. — E Black! esclamă Olivier cu totul emoţionat. Lătrăturile cînelul se auzeaâ din ce în ce mal de aproape. — Aoh ! este clinele d-voastră domnule conte; ne putînd a se mal întoarce pe tu” nelul în care suntem noi, instinctiv el aluat o altă cale şi acum el soseşte prin una din escavaţiunile laterale. Totul este să stiiâ dacă va putea ajunge pînă la noi. Ori cine înţelege importanţa evenimentului, dacă clinele parvine a se întoarce Ungă stăpînul său, aceasta ar fi proba cea mal complec'ă care s’ar fi putut face despre siguranţa deducţiunilor lui Gilping. Lătrăturile pâreaâ că vin, cînd din partea de d’asupra, cînd de dedesuptui lor, ceea ce dovedea că animalul suia şi scobora,ur-mlnd neregularităţile tunelului. Canadianul făcu chiar această observaţi-une, dar Gilping cu imasibil lui autoritate, distruse această supoziţiune. — Aceasta nu este de cît o iluziuneacus, tică, răspunse el. Vocea cînelul ajunge pin-, la noi cînd mal puternică! cînd mal slabă, din direcţiuni cari ni se par nouă opuse din pricina uşurinţei de transmisibilitate a sunetelor cari variază la diferite straturi de minerale pe cari le străbate. Neliniştea era la culme. De o dată lătrăturile, cari continuat! fără întrerupere, se auziră atît de clare şi accentuate, în cît toţi aveai! siguranţa că în cel mult două minute, clinele va eşi în tunelul în care se afla stăpînul săâ. In acest moment, Olivier scoase fiuerul de aur cu care se servea pentru ca să cheme pe cîiuele săâ şi flueră cu putere de trei ori. Un lătrat plin de bucurie răspunse flue-răturilor, apoi ţipînd mal mult de cit lă-trînd inteligentul animal eşi in tunelul în care se allaâ cel patru tovarăşi, venind prin escavaţiunea pe care o examinase Gilping cu cîte-va minute mal Înainte. — Black! Black ! bunul mea Black! exclamă Olivier nebun de bucurie. Şi clinele ud şi plin peste tot de noroi, de praf şi de materii bituminoase, se az-vlrli la picioarele stăpînulul săâ ; el nu mal lătra dar urla de bucurie, ca clinele rătăcit care îşi regăseşte stăpînul după o separaţiune îndelungată. Olivier îl luă în braţe şi cu toată starea de murdărie în care se afla îl mîngîe ş, sărută cu dragoste. Dar ridieîndu ’l în susţinând conte, nu ’şl putu reţine o escla maţiune de mirare şi bucurie în acelaş* timp : credinciosul cîine avea în gură por' tofoliul stăpînulul săâ pe care el îl credea pierdut de mal mult timp. In timp de cîte-va minute a fost o întrecere de felicitări, pe cari bietul cîine părea a le înţelege, căci răspundea cu prisosinţă la inîngîerile tutulro. Nimic nu lipsea din preciosul portofoliu : nici scrisorile din Rusia, nici şuviţa de păr blond, nici în fine portretul pe care Olivier vroia să ’l arate lui Dick şi care cuprindea intr’însul pe cel mal dulce şi în acelaşi timp mal trist din suvenirurile lui. Bucuria era întipărită pe figurile tutu-lor; după siguranţa unei morţi oribile şi necunoscute a urmat speranţa şi în cele din urmă scăparea care le-a sosit ca o a-devărată reînviere. In acest moment, prin-tr’o reacţiune uşor de înţeles, fugarii fură cuprinşi de un fel de nebunie expansivă, şi căzînd unul în braţele celui l’alt, începură să se sărute, să joace şi să sară ţipînd de bucurie, iar bravul Gilping, care nu ’şl părăsise încă clarineta, Începu să cînte instinctiv o gigă scoţiană, sărind lntr’un picior ca dănţuitorii de blid. (Va urma). www.dacoromamca.ro EPOCA 3 Cu onoare se aduce la eunosctnţa Onor. publicului că de la 1 JMaiii t 8* A MM ESC Mg MS va- GRADINA RESTAURAM ULUI 1 A C MM E R M Avin şi o trupă dă lăutari bine organizată, care va dilecta pe onor. public in tot timpul sezonului. Cu deosebită stimă TAC II E HUNE SCC 106-21-1» Strada Ii for Ho. a. PETRECERI DE VARÂ Berăria Centrală, strada Enei.—Duminică, 28 Iulie, concert de orchestră, dat in beneficiul şefului orchestrei G. A. Dinicu. începutul la orele 8 şi jumătate seara. — Intrarea generală 1 led. ««radina de dare la aeiun, sfrada Ca-rol Davila.—Duminică, 28 Iulie, mare serbare de vară dată in folosul sporirel fondului soeie-tăţel «Gutenberg» de ajutor reciproc a lucrătorilor tipografi din Romînia. Mal multe jocuri şi petreceri, două muzici; grădina va fi splendid iluminată. Procesiunea va pleca la o-rele 9 dimineaţa din grădina Cişmigiu spre grădina de Dare la semn. Serbarea va Începe la 12 ziua şi va dura ptnă la orele 2 din noapte.—Preţul intrărel • pentru un domn 1 led, pentru o doamnă 50 de bani. Berăria II. l'oteru,pe bulevardul Elisa-beta.—In toate serile concert piuă la 1 ‘/» noaptea ; lăutari buni, o cîntăreaţă străină şi vestita cintăreoţă romincă Lina I'loeşteanca. MincărI reci, mezeluri şi băuturi excelente ; preţuri moderate.—Intrarea liberă. DIN STUEINĂTATE Ocolul Europei în bicicletă. — Sunt a-proape patru luni de clnd d. Dimitrie Zanne, inginer din Capitală, s’a hotărlt să străbată cu bicicleta Întreaga Europă. Plecat din Bucureşti pe la sflrşitul Iul Aprilie, voiajorul a eşit din ţară prin Predeal şi a străbătut oraşele Braşov, Arad, Pesta, Bruck, Viena, Linz, Passau, Ratis-bona, Nuremberg, Frankfort, Mayenţa, Co-blentz. Colonia, Creffeld, Nimegue, Utrecht, Amsterdam şi acum cîte-va zile a sosit la Anvers, unde a fost tntlmpinat de doul membri din Touring-club, cari i-ad oferit insigna clubului. Din Anvers, biciclistul a plecat la Bruxelles, unde va sta cit-va timp şi va ţine o serie de conferinţe. El nu pare de loc obosit de această lungă călătorie, este foarte bine antrenat şi dispus să pedaleze încă multă vreme. Din Bruxelles, intrepidul călător va merge la Paris, va trece prin Lyon, Marsilia, Tou-lon, Nissa, va intra In Italia prin Ventimi-lia, apoi va străbate Stiria, Ungaria şi va reintra în ţară pe la sflrşitul lunel lu) Septembrie. Un oraş în întuneric.— Lucrătorii de la uzina de gaz din Lisabona s’afi pus lu Brevă mal zilele trecute, din care cauză uminică noaptea, oraşul Întreg nu a putut fi luminat şi a fost lăsat In cea mal complectă. obscuritate. Din norocire insă, nu s’a Intimplat nici un accident. XIABELE DE AZI —— Constituţionalul, făcind comparaţie între purtarea guvernului conservator şi cea a guvernului liberal faţă cu administratorii necinstiţi, ajunge la următoarea conclusie : Sub conservatori, administratorii comunelor şi al judeţelor trebue să fie cinstiţi, dar dacă nu sunt, el sunt scoşi din funcţie şi daţi pe mina judecătorului penal, cari II trimite fără ceremonie la puşcărie. Sub liberali, administratorii comuneler şl al judeţelor nu trebue să fie cinstiţi; fiind prinşi cu mina în sac, şi dîndu-se alarma prin ţară care nu înţelege că nu trebue să se fure, guvernul liberal imită şi el pe conservatori, trimite pe judecătorul de insirucţie. Acesta insă găsind indicii grave, devine junimist şi e trimes ta Iaşi; procurorul general e silit a face raport şi fiind că arată cu degetul hoţiile el e junimist şi e trimes in concediu şi 'afacerea trece de lu ministerul justiţiei la eel ’de interne. Acesta spală hoţul care rărntne in slujbă. Iu ce priveşte hoţiile liberalii zic iu cor : «nu s’a putut, nu se poate, lasă pe altă dată.» Al pus ceva tn buzunar pentru voturile la iluminat, la traimvaio, pavaglti? Dacă da, să-şi bată capul Georgi şi cel-l'alţl cari aQ dat. ŞTIRI DIX ZIARE Din Constituţionalul: Se atribue guvernului intenţiunea de a prezintă Corpurilor legiuitoare un proect de lege pentru sporirea, în mod simţitor, a jandarmeriei rurale. Ministrul de interne ar ii conferit In a-ceastâ privinţă cu comandantul jandarmeriei, d. colonel Manoliu. Diu Gazeta: Consiliul comunal din Piteşti a ales erl ca primar pe d. Ion Coculescu, in locul d-iul maior Botescu, demisionat. Din Voinţa Naţională : D. Gh. Palladi, ministrul domeniilor, va inspecta în curând pescăriile din ţară. D-sa va merge şi la Mahmudia (Dobrogea) unde se fac încercări de desecare. *** Idilele acestea vor apare în Monitor numirile provizorii a 71 de învăţători dintre cel ce-ail absolvit anul acesta şcolile normale. ULTIME INFORMATIUNI Prefectul de Fălcin, d. Iorgu Radu, şl-a trimis erl ([emisiunea, din cauza intrigilor din localitate încurajate de d. Gogu Cantacuzino. D. An. Stolojan pleacă mîine la Craiova şi de acolo după cîte-va zile va pleca la Carlsbad, în virtutea unul concedia de 30 de zile. Agenţia Romină ne. comunică următoarele: Un uragan violent a izbucnit astă noapte in Ungaria, întrerupîndu-se ast-fel comunicaţia telegrafică cu Romînia. Nici o telegramă nu ne-a sosit de erl pînă azi. D. N. Ganea, primar al oraşului Iaşi, şi-a dat demisiunea pentru a face loc d-lul Gheorghian. E probabil că d. Ganea va fi numit director al Băncii Naţionale din localitate. Duminica trecută s’atl celebrat în comuna BelceştI, din judeţul Iaşi, 62 că-sătăril a locuitorilor cari pînă atunci trăiaQ in concubinaj. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra articolul ui de reportaj Impd-careu rominilor eu ungurii, pe eare-1 vom publica îuuumărul nostru «le mîine. Monitorul Oficial publică azi următorul comunicat la adresa ziarelor Vo~ inţa Naţională, Naţionalul şi Gazeta . Unele (fiare din Capitală afirmă că d. Matei Petrescu, directorul administraţi unei generale, personalului şi siguranţei generale, ar fi comunicat diacului VIndependance Roumaine copie după raportul d-lul Bastache, procuror general dupe lîngă curtea de apel din Galaţi, în afacerea de la Galaţi. Ministerul de interne este în măsura de a comunica, că buna lor credinţă a fost surprinsă, şi că faptul ce se impută înaltului funcţionar este cu desăvîrşire inexact. D. Urlăţeanu, judecător de instrucţie, continua să instruiască a-facerea răpirel d-şoarel Ioanidi, logodnica d-lul inginer Brâtăşanu. Pînă acum instrucţia a dovedit că şid-na Anghelescu, vara d-şoarel Ioanidi, e complice in această răpire. D. Jean Fargeon va fi dat în judecata Curţii cu juraţi pentru răpire de minori şi încercare de siluire. D-nele Fargeon şi Anghelescu, precum şi d-şoara Roza Fargeon vor fi date în judecata ca complice. Afacerea se va judeca în sesiunea din Octombrie a Curţii cu juraţi. UN CAZ CIUDAT «Voinţa Naţională» de aseară ne prezintă un caz ciudat, identic cu cazurile ciudate de pe vremea cind d. N. Fleva era ministru de interne. Vorbind de descoperirea autorului furtului de la ministerul de finance, organul d-lui Gogu Cantacuzino încheie ast-fel: E de notat că toţi chiriaşii din casa lui Niţă Florescu, precum şi toţi vecinii, ştiail de mal bine de o sâptămînă de zile intimplarea lui Petre Durmeş, şi toţi desemnaseră pe locuitorul casei, impiegatul Petrescu, ca autorul furtului de la ministerul de finance. Numai cine trebuia «*â ştie uu şi ia ui mic. Adică, cine trebuia să ştie dacă nu d. Paul Stătescu prin agenţii lui ? In adevăr, lumea întreagă e scandalizată de nevrednicia poliţiei d-lui Paul Stătescu în această cestiune, dar aceasta nu-i un cuvînt ca Voinţa Naţională să fie cea d’intîi a relev i aceasta. E alt-ceva la mijloc; e reeditarea cazurilor ciudate ale d-lui Fleva, adică apropiata sacrificare a prefectului poliţiei. * * * Sunt o sumă de simptome cari arăt că d. Gogu Cantacuzino ţine să readucă în capul poliţiei Capitalei pe d. Mala-xache Culoglu, a cărui poziţie a devenit foarte penibilă la Galaţi. Şi acum, etnd d. Eugen Stătescu lipseşte din ţară e momentul ca guvernul să sacrifice pe maşteptate pe d. P. Stătescu,—trimiţîn-du-l eventual la Tulcea,—pentru a face loc d-lui Malaxache. Cazul ciudat din Voinţa Naţională, caz ciudat scris de însuşi Gogu Cantacuzino, nu este decît izbucnirea pe faţă a nemulţumirilor Ocultei în contra prefectului poliţiei. * * * Un ziarist a arătat a-seară cazul ciudat din Voinţa Naţională d-lui Paul Stătescu. Acesta a răspuns cu oarecare indignare următoarele: — I). Culoglu a trimis d-lui Fleva o coală de hîrtie cu un timbru de 25 bani şi cu un bilet pe care era scris: Dă-ţt demisiunea ! Crede d. Gogu Cantacuzino că tot aşa voiri face şi eu ? Nu ! Ci îl voiu da afară din minister fără farse multe. Frămlutarea guvernamentalilor diu Galaţi Aseară s’aiî întrunit în casele d-lui senator Cavalioti din Galaţi, toţi deputaţii şi senatorii judeţului Covurlui, spre a chibzui asupra măsurilor ce trebuie să ia în privinţa conduitei scandaloase a prefectului local, d. Malaxache Culoglu, faţă cu potlogăriile sâ-vîrşite de Malaxa. D. Culoglu este acuzat de toţi repreziritanţii judeţului, că cu bună ştiinţă a tolerat toate hoţiile lui Malaxa fi că in loc să le a-ducă la cunoşliinţa celor în drept, d-sa din contra a prezintat pe Malaxa ca un model de cinste şi corectitudine. Astă seară, tot în casele d-lui Cavalioti, se întrunesc şi membrii comitetului executiv al partidului, spre a decide asupra atitudinei Iar faţă de guvern şi faţă de Culoglu. E foarte probabil, că comitetul va decide să se ceară guvernului revocarea d-lui Culoglu. * * * Ministerul de interne a trimes eri parchetului din Galaţi dosarul primăriei relativ la afacerea cesitmei contractelor de gaz şi tram-way. * * * In urma consiliului de miniştri ce s’a ţinut Miercuri seara în a-facerea potlogăriilor din Galaţi, escrocul Malaxa, care se află şi acum in Capitală, a trimis fratelui său la Galaţi următoarea telegramă cabalistică: Pierdut tot, afară de cinste şi mindrie. Dimpotrivă onorabile! * * * După informaţiunile «Galaţilor», cifra hoţiilor ştir ir şi te ta comună in cîte-va tuni de zile, se urcă ta suma de100,000 de tei şi anume: 40.000 lei pentru recepţia pava-giului stradei Domnes i ; 30.000 lei acomptul dat de Georgi, pentru cesiunea celor două contracte şi, 30.000 lei hoţiile făcute în regie cu pavarea unor strade, cu parcul regal—şi cu vadul sf. Arhanghel. Furtul de la Ministerul Finanţelor Arestarea soţilor Florescu.— Perchi- ziţiile JudecAtornlui de instrucţie.— Transportarea iu Capitulă a complicilor.— CercetArile din strada Gramont. Arestarea soţilor Florescu Un comisar al poliţiei de siguranţă anume d. Negulescu, a fost trimes de Miercuri seară la Azuga pentru ca să aresteze pe Niţă Florescu, proprietarul caselor din strada Gramont, asupra căruia, se bănueşte, că ar fi suma furată de Petrescu de la ministerul finanţelor. Ajuns la Azuga, comisarul a arestat pe Florescu şi pe soţia sa. Pereliiziţiile Judecătorului de instrucţie Judecătorul de instrucţie de Prahova fiind avizat, s’a transportat imediat la Azuga şi a început cercetările şi perchi-ziţiunile la Niţă Florescu. Asupra lui s'a găsit suma de 8000 de lei In bilete de bancă şi 300 de lei in aur. întrebat despre provenienţa acestei sume, Niţă Florescu a declarat că suma de 8000 de lei nu-I aparţine, ci sunt bani al unul servitor al săfl din Bucureşti numit Gheorghe Popa, care II dăduse Iul in păstrare. Atit el cit şi soţia sa neagă cu tărie că ar avea vre-o cunoştinţă de furtul comis de Theodor Petrescu, spuntnd că declaraţiunea servitorului Petre Durmeş. cu privire la biletele de bancă găsite in privată, bilete pe cari le-a luat d-na Florescu, este neadevărată. Transportarea In Capitalii a complicilor Niţă Florescu şi soţia sa aO fost expediaţi astă-zl de dimineaţă dit^Azuga şi afl sosit in Capitală cu treouf oe 11 şi 23 dimineaţa. După amiazl li se vor lua interogatoriul la parchet şi vor fi confruntaţi cu Theodor Petrescu şi cu servitorul Petre Durmeş. Cercetările din strada Gramont Erl după amiazl s’a continuat cu golirea privaţilor din strada Gramont în prezenţa funcţionarilor poliţiei. S’a mal găsit Încă un bilet de 100 de lei, o bucată ruptă dintr’un alt bilet toi de o sută de lei şi o recipisă a minis- terului de finanţe semnată de Theodor Petrescu, prin care justifica primirea a unei sume de 5000 de lei. Astă-zl se va căuta diu noii, de oarece privăţile nu s’aii golit încă cu desă-virşire. Theodor Petrescu nu a fost interogat erl, de oare-ce se aşteaptă sosirea lui Florescu şi a soţiei sale, pentru a se lua mal intll interogatoriul acestora. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 251» August 1896. GrIO a foat azi foarte activ, transacţiunile făcute erai) insă cu preţurile neschimbate. Porumb, mărfurile sosite pe uscat sunt aproape nevlnzabile; s’a oferit pentru porumb uscat hun fr. 600|20 vagon. Preţurile n’aă scăzut in străinătate, dar scad aici din cauza urcărel navlurilor vapoarelor. Calcullnd pe baza navlurilor actuale, exportatorii sunt nevoiţi a reduce o-fertele lor la toate articolele spre a putea combina ceva. Navlul pentru Anversa este 10 1|2 sbillings, pe clnd acum 15 zile s’a navlosit cu 8 1 2 sbillings, o diferenţă de a-proape 0 ()|0, lucru foarte neplăcut comer-ciulul de cereale. Orz şi cele-l’alte articole neschimbate. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Spitzcr, Piatra N.—Arătaţi adresa d-voastră. 12 «Pofta de mîncare şi aperitifnrile».—Văzîndu-se cantităţi enorme şi fabuloase de băuturi cari se consumă sub titlul de aperitif s’ar credea intr’adevăr că pofta de mincare, dacă nu foamea, a dispărut putem crede că omenirea merge spre sfirşit, dar văzindu-se relele efecte ce produce băuturile zise aperitif, se poate afirma că adevăratele aperitive igienice sunt or prea rare. or necunoscute, or sacrificate usulul, şi la moda nepăsătoare. eare ne face să preferăm otrăvurile ascunse sub aceste numiri. Tonicele amare cu baza de quină ar trebui singure să servească că aperitif şi inlre ele Quinium Labarraque care conţine toate principiile împreunate de quinquină, fără nici o amestecătură de un alcool de proastă cualitate. D-rul Ii. D. Bosianu DENTIST Intorctndu-se din America s’a instalat S, STR. REGALA S (Casa Vladimir) ConsultaţiunI de la 9-12 şi 2-6 p. m 741 10—6 ŞCOALA NOUA INSTITUT DE DOMNIŞOARE Bncnrescî, Strada Armenească 1 Directoare: D-ua E. S. Negoescu Direcţiunea aduce la cunosoinţa onor. părinţi că : 1) De la 1 Septembre viitor va funcţiona in acest institut. conform noului^regulament pentru şcolile private (Mon. of. No. 74, din 4 Iulie a. o.)—pe lîngă cursul liceal, facultativ şi primar,—şl o secţie froebeliană cu grădină de copil, după cererea mal multor familii. 2) Elevele acestui institut, mulţumită zelului deosebit al unul corp didactic încercat, afi reuşit ou distincţie la examenele de finele anului, atit în institnt cit şl la şcolile statului ; din cursul primar, iu sesiunea de Maifi, s’afi prezentat 5 eleve la concursul societăţel -Tinerimea Romină* si toate 5 aă fost premiate ; din oursnl secundar 2 eleve aO reuiit la concursul celor 5 burse vacante de Ia şcoala normală deinstltutoare ; iar absolventele cursului liceal prezentate la bacalaureat în număr de 131ti reuşit toate la în» cris şi, pînă în prezent, şi la oral. Un anunţ special va comunica la timp lista corpului didactic pentu anul viitor şi ziua iuoeperei corsarilor. Pentru înscrieri şl orf-ce alte informaţiunl a se adresa de acum la sediul şooalel, strada ArmeneascăNo. 1 Bucureşti 148 28 -5 Doctor MXRON Azistent de clinică la spitalul Coltea BULEVARDUL CAIIOL, 74 Consultaţinnl de Ia 1 — 4 p. iu. INSTITUTUL SCHEVITZ-THIERRIN 51 Strada Scaunelor 51 Fondat In anul 1847 Invăţămîntul primar şi secundar Local foarte sănătos, in centrul Capitalei, transformat cu totul după cerinţele hygienice moderne. Dormitoare, sufragerii şi clase spaţioase şl bine aerisite. Sală mare de glm. nastîcă cu toate aparatele trebuincioase. Calorifer ra*-|»tii«lln > 1890 95 3, 4 96 'li 6°/o Scrisuri Funciar Rurale . 91 92 5o/o » » Urbane . 88 V* 88 5o/o » » » laşi, Acţiuni Banca Naţională. 82 82 V» 1640 — 1645 — » » Agricolă . 200 — 205 — » Dacia Rominia asig. 430 — 435 — > S-tea Naţionala asig. 450 — 460 — S-tatea de CoastrucţiunI . 175 — 180 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 li Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze , . . 100 101 > Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hirtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & CLt, Frankenthal si cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt A M MARE DEPOU DE T J«L Burlane de Basalt, —teve de pli mb, fer şi tuciu FortanI de cînepă, şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băT, tout k l’egout, gaz, etc. la HANS IIART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, H. — BUCURESCI ^3 INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT ? pentru încălziri centrale 46 (100—42) A Vii Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma Ii. Vaisman Cunoscuta Fotografie aranjată sistem d la PARIS care s’a mutat din curtea cea mare, peste drum in casele cele noul, Calea liahovel No. 3, unde a fost Hanul Golescu în rina cu biserica Doamna Bălaşa. (77)____________ (30-20) Intiiul institut de plasare autorisat de guvern incă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este în corespondenţă cu străinătate. M-iue Bandau 74 Aleea Carmen Sylva alSture» ou CUmeglu 25-24 R A T NT E R SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CAUT compus patnte CONGREAVE * HEeiCBlRIl '(FiPlROlBII. si 8 2 ° e •*> m e fe < 8 05 «f i o M 4 s ts I, *55. H O <6 5 5 8 * I •2. igi a mal multor autorităţi diu ţară Acest oţel a fost încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzinei din Englitera, a căror certificate le posedăm. 1 Detaliurî, preţuri corente şi certificate se trimit după cere1 gratis §i franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—91) I. DIMOVICI A Oie Bucureşti, str. Doamnei, 24 Brăila, calea Regală, 6 VI NT IIR A TO ARE „nohplusTltra“ cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site la VATSOV «fc YOUELL 14 •— Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca) — Bucurescî — (83) (16-13) ALBERT «AER BUCURESCI, Strada Huma Pompiliu No. 7 LITO-TIPOGRAFIA Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, caete de caligrafie şi desemn, uvrage ştiinţifice ilustrate, etichete pentru tot felul fie industrie şi eomereiu. Asemenea şi comp-turl, hîrtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica de Cartonase Specialităţi: Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăril, Parfumerii, etc. etc. Preţuri curente gratis şi franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică. (66) (25—25) . I r Cel mal bun nutriment pentru C o p i î La > . "Vq. 41 REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ R0MÎNIA I. LOTJIS KLINaER AtlCUtESTM Hi IAŞI Vindecă toate afecţiunile de stomach (50—44 JOHN PITTS BUCURESCI, Strada Smârdan o. 7 Mare depott de maşini agricole şi industriale Maşini de Secerat, Legat şi de cosit „Adriance" [Sfoară de legat snopi OM A N I L L A garantată purii:) j Maşinf de treerat şi Locomobile din renumita fabrică BADENIA din Weinheim (:Germania:) | Maşini de treerat americane cu locomobila rutieră şi eu elevator de snopi şi de paie. Maşini de semănat în lat (:sistem «Aberdeen»:) şi în rîndurl (:sistem american «HAVANA-:) MORI ŞI PIETRE DE MOARĂ DIN LA FERTâ SOUS J0UARRE. Greble de fin tMMollngsvorth», Tocători tle nutreţl, rna- \ şinl de huruit, Tocite pentru cuţite tle secerători ele. Vînturătorî, triorî, Batoze de porumb MUŞAMALE IMPERMIABILE DE ORI-CE MĂRIME. 16-16 IDEE GREŞITĂ — Toată lumea credea că Alessandriu e cel mal hotărît liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce Însemnează celle 20,000 două zeci mii butelii 15,000 eincî spre zece miî litrnrî COGNAC Pe care Alessandrln l’a conservat in timp de trei ani în pivniţele fabncel sale, şi azi il pune în consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Romineasca, otrăvesc st o-machurUe oamenilor cu eognacurl fabricate cu esenţe şi la hirdăfi; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Cogimc Alc.ssnndriii Cereţi flacoane originale in forma buteliei şi a etichetei inserată aci. La toate Magasinurile i-vă de Contrafaceri ^ fac Alessaiic8 ÎL, TÂMPLARIA MEU ANTIC A l— V Pentru 111 5* binale ; edificiul! publice şi autorităţi t—* 1 fi} T,., zare de lemnărie o 5 «« 1 ^ •z Cel mal asortat depozit de lemnărie uscată 1 ^ 1 w DUŞUMELE ŞI PERVAZURI 1 e*- l!î 1 "" LEMNE DE FOC cr* tăiate şi despicate î ** (ţ k Exploataţii de Păduri BIC1IER şi IHJRRER 27 SOSEAUA BASARAB 29 89 BUCURESCI 25-13 ! s ■ ^ CU PREţURI FOARTE REDUNE Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc. MAŞINE DE Bucătărie Sistem american Cele mal practice şi cele mal solide. BIT de zine, Duşe, Water-Closefce, Tout-a-l’egout etc. etc h. s a i r; n n 76 Bucureşti str. Doamnei 8, vis-â-visde Poştă şi Telegraf. 25-20 APPEIj # Co. BUCURESCI, Strada Doamnei No. 9. TIAŞlVi INDUSTRIALE »K TOT FELII/ Cu aburi şi cu mina. Cazane de abur, reservoare de tablă de fier etc. Jflare deposit de ţevi de fler Şi accesorii, tevî de sondage precum si pompe cn abnrî din renumita fabrică ‘„THE SN0W STEAM PUMPS WORKS BUFFALO AMERICA" Pompe cn mina, Cablu de sirină de oţel pentru puţuri de petrol şi alte scopuri industriale. Representanţa generală a casei Freundenstein & Co. Berlin Fabrică de ţinî de oăî ferate şi mine, Căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci invirtitoare, locomotive, ele. In tot-d’a-una în Depofi: Şinl, Vagonete, etc Representanţa şi deposit ul general a Casei F. Werllieim A ( o. Viona Fabrică de case de Fier, Casete, etc. 72 16—15 Bucurescî.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3. www.dacoromanica.ro