SERfA n.—ANUL U, No. 212. Kdiţia a treia JOI, 25 IULIE 1890, NUMaRUL^IO bani ABONANMTIXE încep Îs 1 qi 15 sie fle-eArel luni 9! se plstsss tot-d’s-uns înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţara 30 iei; In streinătate 50 lei fase luni ... 15 » » » 85 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL 10 BANI urmnjBiLE In Bucureşti şi judeţe se primesc nunaal la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » > » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndull Un numit rochii 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 8-STRADA CLEMENTEI-V . 3 DECIZII MIŞTERUli IN AFACEREA MALAXA NU-I ÎNCURCA Unele ziare vorbind de vizita împăratului Austro-Ungariel, căuta a pune în evidenţă poziţia delicată a d-lul D. Sturdza §i a co-lectivităţel faţă cu campania naţională dusă ani întregi de scamatorii politici sus numiţi. Zadarnică osteneală ! Să îngălă acel care cred că un D. Sturdza să va jena ca să arboreze drapele Ungureşti pe toate stradele. Noi ne temem că vom vedea pe miniştri îmbrăcaţi în haine de magnaţi Unguri, pentru a face plăcere jumătâţel celei mal turbulente a imperiului vecin. Noi am fost cît-va timp cam naivi, căutînd ca să punem în evidenţă contradicţia ruşinoasă, între purtarea colectiviştilor în chestia naţională pe cînd erau în opoziţie, cu actuala lor conduită faţă cu Ungurii. Pentru oameni cu ruşine, înfierarea ce le'am infligeat'o ar fi fost în adevăr dureroasă. In politică este o margine peste care un om caro să respectă nu trece. Naivitatea a fost cînd ne’am închipuit că pentru un Sturdza saîi Stolojan sau Gogo Cantacu-zino, cumpăna noastră dreaptă ar putea fi dureroasă. El bine! din contră, putem zice că din nenorocire ea le'a servit, în loc să’I deservească faţă cu Ungurii şi cu... imperiul vecin. Cu cît contrazicerea a apărut mal scandaloasă, cu cît renegarea şi retractarea aii fost mal umilitoare, cu atîta reputaţia lui Sturdza de servil şi de simplu instrument în mîinl străine, a crescut mal mult, aşa că astăzi nimeni peste frontieră nu ignorează, că de la guvernul actual poate cere tot fără a i să refuza nimic. Dacă M. S. Regele nu ar fi care să vegheze ca o sentinelă prudentă, am avea motivele cele mal serioase de a ne teme, ca nu cum-va acest nemernic să ne facă complect de ruşine. Colectiviştii, întocmai ca şi oamenii a cărora reputaţie este perdutâ, îşi fac un merit din a-dîncimea ignominiei lor. Zi unul hoţ patentat că îl crezi incapabil ca să fure şi dînsul îţi va răspunde furios, că cu aceasta îl înjuri de vreme ce îl faci om de treabă. Sentimentul deprinderel şi a meseriei lui se revoltează. Acelaşi lucru cu colectiviştii. Un colectivist, învechit în zile rele, să supără când îl bănueştă că e capabil de a da înapoi înaintea unei infamii sau a unei retractări ruşinoase. Este a arunca o insultă colectivităţel, bănuind’o că poate sta un moment la îndoială de a arbora steaguri ungureşti pe străzile Capitalei, din causă că acum un an, şefii eî mîncau unguri de dimineaţă pînâ seara în parlament şi la întrunirile publice. De altminteri serios vorbind, nu a existat nici nu există contradicţie în sentimentele colectivităţel. Partidul de la putere a exploatat chestia naţională, cum a exploatat oil-ce altă chestie, fără convingere, fără patriotism. Eiind că această chestie se preta la manifestaţii pe stradă, la procesiuni şi la discursuri umflate, dînşil au luat'o în mîinl de vre-me ce se potrivea cu caracterul şi deprinderile lor. Dacă ar fi fost nevoe ca chestia naţională să fie dusă în mod prudent şi în tăcere, cine este naivul să, crează că colectiviştii s’ar fi făcut naţionalişti ? Fiind aşa, unde este contrazicerea ? Poţi cere consecuenţă şarlatanilor şi istrionilor de bîlciu? Dacă nu, cu ce drept noi putem cere acest lucru de la colectivişti. In contrazicere merită a fi puşi oameni serioşi, oameni cari au respect de sine, iar nu toţi derbedeii politici, adunaţi în partid şi ajunşi la putere fără ştirea lui D-zeu ci din graţia numai a unor împrejurări de cari şi orbii şi şchiopii şi milogii puteau să profite. Ajungerea colectiviştilor la putere a fost „pară mălăeaţă în gura lui nătăfleaţâil. Ce socoteli putem cere unor asemenea oameni? iredenta bulgară în Dobrogea Guvernul a desfiinţat şeoala normală, de Învăţători din Constanţa iţi a renunţat la Ideia de a Înfiinţa In acest oraţ un gimnaziu real. Aeelai|i guvern liberal, a desfiinţat Î11 1888 ţi gimnaziul din Tuleoa, reînfiinţat apoi de d. Take loneseu. 81 pe eîtă vreme rînd pe rînd se desfiinţează şcolile romlneţfi din Dobrogea, pe eîtă vreme administraţia din aeeastă provincie este împănată eu potlogari ea Raboiauu, propaganda politică ţi culturală bulgărească tace progrese uimitoare, preparlnd terenul pentru crearea unei ire-dente bulgăreşti ţi pentru Înfiinţarea unei pepiniere de agitatori ţi spioni primejdioşi Statului romtn. Guvernul liberal distruge instituţiile culturale create sub conservatori în Dobrogea, fără ca măcar să Înfiinţeze altele Iu locul lor. îţji in acelaş timp şcolile bulgăreşti din Tnlcea, ţcrtlă primară, şcdlă secundară şi seminar, se instalcză într’iiu palat splendid, cu internat. Floria a-cestei şcoli face enorme cheltucli, fără să se cunăseă în mod pozitiv origina sumelor pe cari le clicltueşte pentru propaganda bulgărească. Profesorii acestor şcoli tn număr de vr’o 20 nu ştiu nimic romtneşte, limba şi ts-to.ia romînăsunt ignorate, pdte chiar batjocorite Intre zidurile acestui palat ; profesorii şi bulgarii fruntaşi, împreună eu fi-meni străini şi suspecţi, fi conciliabule secrete aproape iu tdte nopţile ; Dobrogea e privită ca o provincie bulgărească suu rusească, aşa învaţă elevii şcolilor geografia bulgărească^ ete. ete. Şl guvernul părăseşte tdte terenurile de luptă Î11 contra acestei propagaude primejduise, mul-ţumindu-se a considera de fapt Dobrogea drept o provincie străină, pe care a arendat'o pe 1111 termen oare-care spre exploatare, pentru toţi declasaţii şi escrocii partidului. FURTUL DEJA FINANŢE Instrucţie părtinitoare.— Protecţii.—Părerea oamenilor competenţi.—Urmărirea. Instrucţie părtinitoare Ziceam alaUă-eri că în această nenorocită afacere instrucţia a fost cel puţin slabă, că n'a uzat de toate mijloacele ce-i se puneau la îndemină şi că a uzat chiar de oare-cari menajamente faţă cu cel bănuit şi denunţat de şeful său. Spre întemeiarea acestei afirmări, relatăm mal la vale informaţiunile posi-tive ce am putut culege. Mal întîiu avem două deposiţiunl importante făcute înaintea judecătorului de instrucţie, una a unul impiegat de clasa I din serviciul casieriei centrale, d. Teodor Petrescu, şi alta a unui odăiaş Ion. Deposiţiunea celui d'întîiu a fost ruptă de d. jude instructor, pe motivul că martorul nu era om serios. Deposiţiunea servitorului Ion însă nu a fost ruptă, ştim ce cuprinde. Acesta spune că a văzut în mai multe rtndurt pe funcţionarul bănuit, cu un picior pe un scaun, ştergîndu-şî ghetele, cu ochii ţintă la grop — pare că nu putea să-şl întoarcă privirile de la el— acesta afirmă că pe cînd denunţatul îşi ştergea ghetele gropul era pe eta-geră. Mal mulţi din funcţionarii şi oamenii de serviciu ele la casieria centrală au fost chemaţi în mal multe rîndurl la poliţie şi interogaţi; unul din el a fost chiar reţinut de poliţie mal mult de 24 de ore, în speranţă că crezîndu-se arestat va face destâinurl, sau cel puţin va cădea în contraziceri cari să-l compromită. Faţă cu cel denunţat însă, cu cel a cărui deposiţie nu se potriveşte pe alocurea cu ale celor-l'alţi martori, nu s’a uzat de această rigoare. S’au făcut perchisiţiunl domiciliare la toţi funcţionarii casieriei centrale, la unul din ei s’a perchisiţionat în toate clădirile şi încăperile din aceeaşi curte, s’a turburat liniştea unei foarte respectabile familii, s’a scotocit prin dulapurile şi efectele rudelor; s’a perchisiţionat ce e dreptul şi la cel bănuit — dar s'a refuzat percliisiţionarea la un fel de al douilea domicilia ee tivea acest tînăr, percliisiţiune cerută de casierul eeutral. Protecţii Că cel bănuit şi denunţat se bucură de protecţii în tabăra liberală, este fapt cert. El este colaborator la ziarul Romî-nul, şi are legături cu mal marii de la metropola gazetăriei colectiviste, Voinţa Naţională. Ameninţat de a fi pedepsit, el s’a folosit de aceste legături pentru a cere protecţie în contra şefilor săi, cari nu erau mulţumiţi de serviciile sale. Mal mult încă, acest funcţionar, fiind întrebat asupra tntrebuinţărel timpului de cînd a plecat de la ministerul de finanţe şi pînă a fost readus la anchetă, a declarat că eşind s’a dus lad.Perie-ţeanu-Buzău pentru a-l rugasăintervie în favoarea unul candidat la bacalaureat. Iar a doua zi, fiind chemat Ia poliţie, d-1 Perieţeauu-Buzeu a v< nit iu grabă şi a stăruit să nu fie reţinut. In ziua în care s’a comis furtul, bănuitul, în contra căruia d. casier central Moteanu făcuse raport şi se credea că va fi destituit, a zis în cancelarie—a fost auzit de mal multă lume— că va pune in capul d-lul secretar general al ministerului de finanţe pe toţi deputaţii colectivişti aflători în Capitală, cari vor interveni in favoarea sa. Părerea oamenilor competenţi Un domn inspector financiar, vechiu, cu experienţă, spunea că dacă ar fi fost d-sa însărcinat să asiste pe judele instructor, ar fi insistat asupra responsabilităţi casierului primitor— aceasta fără a-l bănui întru nimic tn comiterea furtului, lucru de care acest funcţionar nu este bănuit de nimeni. Dar ari. 16 din regulamentul special al casieriei centrale face pe casierul primitor res-punzător de valorile primite, pe cari este dator a le preda casierului central in boltă; tn altă parte a aceluiaşi re- gulament stă scris că casierul plătitor este răspunzător pentru operaţiunile zilnice, nu numai acele făcide de el, ci şi de ajutorul său. Apoi recipisa poştei, prin care se constată predarea gropului, este semnată de casierul primitor, fără a fi ca de o-biceiu contrasemnată de casierul central. AlaUă-eri un înalt magistrat, mer-gînd la casieria centrală pentru a a-chila un mandat, se zice că s’a pronunţat în acelaş sens. Urmărirea Sunt acum 4 sau 5 zile, mal multe ziare din capitală, între cari şi « Voinţa Naţională» au anunţat că d. casier central Moteanu ar fi fost somat de ministerul de finanţe să depună suma de 46,000 lei ca lipseşte în urma furtului. Această ştire este cel puţin prematură; d. Moteanu n’a fost încă somat, şi se crede că nici va fi somat pînă la 1 August, în speranţă că pînă atunci se va termina instrucţia. Eată în această privinţă procedura de urmat : D. casier central, din ordinul ministerului, va fi somat de casieria generală a jud. Ilfov, în a cărei circums-cripţiune cade, să depună suma în termen de zece zile; în contra acestei urmăriri d. Moteanu poate face contestaţie la Înalta Curie de compturl, instanţa competentă. In caz cînd aceasta nu-l ar da cîştig de causă, poate face recurs în casaţie. Dacă înalta Curte de casaţie ar respinge recursul, d-lul Moteanu nu-l mal rămîne decît a intenta acţiune pe calea civilă, înaintea tribunalelor ordinare, contra d-lor Titeanu casierul primitor şi Ulacolu, ajutorul acestuia, chemînd Statul în garanţie. Pînă atunci însă, va fi trebuit să se conformeze holărîrel Curţel de compturl şi decisiunel Curţel de casaţie. DREPTUL DE GRACIARE Limbagiul impertinent al presei colectiviste în cestiunea graciereî lui Şabechi, ne sileşte şi pe noi să punem în discuţiune prerogativa regală, care poate erta pedeapsa unul osîndit. Gazetele colectiviste, găsesc într’adevăr că este o necuviinţă din partea noastră să mal pomenim ceva despre gracierea lui Şabechi, de oare-ce acest fapt este o prerogativă a Suveranului, care se poate exercita fără a li nevoe de nici o altă justificare, de cît dorinţa Majestăţeî Sale de a Se arăta clementă. Aşa ar fi dacă în realitate Regele ar grada pe osîndiţî, fără oare cari formalităţi în practică, şi fără absolut nici un amestec al guvernului. Aşa ar fi dacă spre exemplu Regele vi-zitînd închisorile, vorbind cu deţinuţii, as-cultînd rugăciunile lor verbale, ar porunci Ministrului Justiţiei să pue în libertate pe deţinuţi. In practică însă lucrurile se petrec a-proape de regulă generală alt-fel. Gradarea e cerută de Ministru şi Regele o a-c or dă ca o graţiositate către sfetnicul săii, făcînd negreşit oare-cari restricţiuni cînd cererea e prea afară din cale inadmisibilă. Şi aşa de adevărată este afirmaţiunea noastră că ast-fel se petrec lucrurile, în cît au fost cazuri în cari Regele a cerut Ministrului său, un raport pentru gracierea u-nuî deţinut pe care Suveranul î’l credea demn de această favoare, şi Ministrul s’a împotrivit cu toată intervenţiunea Suveranului. Dar să fim mal clari, şi să cităm un caz : Majestatea Sa a voit să gradeze acum cîte-va zile pe Socolescu, fostul director al creditului agricol din Piteşti. Acest nenorocit a cărui viaţă întreagă fusese foarte corectă, comisese o greşală tocmai la bătrî-neţe; justiţia i’l osîndise, iar Suveranul mi-lostivindu-se, ceruse Ministrului justiţiei Stă-tescu un raport spre a-l graţia, după ce făcuse o parte foarte însemnată din pedeapsa sa. D. Stătescu a avut grosolănia, să răs-punză Regelui: « Bucuros Sire, dar... după ce va restitui banii ce a delapidat /» Majestatea Sa n’a zis nimic, dar cu toată prerogativa regală, Socolescu n’a fost graţiat, căci s’a împotrivit Hâncu ! Să nu mal scrie dar gazetele colectiviste, că este o necuviinţă din partea noastră să discutăm prerogativele Coroanei, căci acele prerogative stafi astă-zl în mina Ministrului colectivist, care se serveşte de dînsele pentru clientela sa şi pentru copil clienţilor săi. INDUSTRIA MARE II Bucureştenil cari aQ fost pe la Obor tn ultimele lunt, atl putut vedea ridielndu-se acolo, masivă şi impunătoare o clădire In cinci caturi, care stăplneşte Întreg cuartie-rul acela, văzută şi admirată din toate părţile. E fabrica de făină, prima moară automatică, a d-lul Andrei Popovicl,—fabrică despre care am zis deja clte-va cuvinte tn-tr’un număr trecut al ziarului nostru. Nu numai pentru marea sa importanţă industrială asupra căreia vom reveni, dar şi pentru instalaţia şi alcătuirea sa In sine, atlt tehnică cit şi arhitectonică, această moară merită să fie vizitată cu deamărun-tul. Ast-fel de lucrări colosale în cari se revelează un puternic spirit de Întreprindere, un deosebit Îndemn de iniţiativă şi inal a-les riscarea unul capital Însemnat, ceea ce-1 mal rar ca toate In ţara noastră, cu amestecul sătl bizar de zglrcenie, risipă nebună şi camătă,—ast-fel de lucrări, zic, trebue văzute şi cu atenţie urmărite. Iată de ce am ţinut şi noi să ne facem o idee mal exactă despre această fabrică, care Înalţă morăria noastră la rangul celei streine, şi care nu va Inttrzia de sigur, graţie unei conduceri inteligente, să dea şi mal multe garanţii de succes făinel romtneştl In concurenţa sa cu făina streină. Nici odată vizitarea unei instalaţii industriale din ţară, nu ne-a satisfăcut atlt de adine ca cea de faţă. Aveam senzaţia că mă aflu lutr’o tabrică europeană, unde progresul tehnic e dus la cele mal Înalte dezvoltări, Însoţit tn acelaş timp de nişte escelente condiţii de igienă şi salubritate. * * * Se ’nţelege că nu voiţi da aici de ctt o schiţă foarte sumară a fabricel, a iustala-ţiunel sale şi a procesului de producţiune. Aceasta pentru două motive, Intlifl că ar trebui să intru In desvoltărl tehnice cari lm! sunt streine şi mie şi publicului, al doilea căci aş trebui să mă ’ntind cu descrierea I11 domeniul celor l’alte coloane ale ziarului. In ce priveşte clădirea voi spune numai că constă din 4 părţi bine distincte şi a-nume: In aripa dreaptă Sfiosul, adică magazinul de grâă format din 56 ochiuri, cari pot cuprinde un deposit de aproape 800 chile grâu, In fund curâţitoarea de grâă cea mal complectă posibil şi despărţită de moară prin uşi de fier sigure contra focului; apoi moara propriii ijisă, etajele toate construite In fier, bolţi şi ciment şi In fine aripa stângă, magazinul de făină spre care conduc diferitele vize in mod sistematic făina şi tărl-ţele, fie-eare de nişte proporţii imense şi cu desăvlrşire neusitate până acum In mo-răria română şi nici chiar In cea streină. Oameni competenţi din Pesta şi Germania, aii recunoscut superioritatea aranjamentului şi a clădire!, faţă de morile din Pesta şi Germania. Iar In partea inorel care este jos, lu partea care formează primul etaj. se află transmisiunea principală, care străbate In lung moara şi curâţitoarea; aci la cură* ţitoare se afla maşina de spălat griul. In etajul al treilea se află instalate In lungul sălel 14 perechi valţurl duble cum şi 4 petre franţuzeşti, în curăţitoare peatra de spitz şi două eurid puternice, ear la dreapta şi la stânga două cântare automatice, cari a-rată greuh.tea grâului Înainte şi după cu-curăţire ; atât valţurile cât şi pietriie au ventilaţiunile şi filtrele lor speciale. In etajul al treilea la curăţitoare sunt zeci* bucăţi tri-orl de curăţit neghina, mazarichea cum şi încă un trior suplimentar. La moară se află cea mal frumoasă curăţitoare de grfturl, compusă din 7 maşini Hagenmacher şi 4 maşini duble Seck, a căror ventilaţiune conduce în trei cycloane separate, acolo se află şi două aparate mari aspiratoare cu filtrele lor. In etajul al 4-lea se află la ciuruitoare magneţi, două Eurici cu perii şi două ei-lindre pentru negritură, cum şi un boby şi un cilindru foarte ingenios construit, care sortează grâul în mare şi mal mărunt pentru al trece la valţurl după mărime, la moară diferite cilindre şi aşa numitul «*t.aj de ţevi In care se pot estrage până la 11 caii lăţi de făină. In fine etajul al 5-lea cel nial interesant care are o Înălţime de aproape 8 metri şi unde se află pesle 30 de cilindre de făină, 8 vorsichtmasine cu porii, 6 Sicli-terl centrifugali, ear In curăţioare 4 tarare mari triple aspiratoare cum şi o maşină, foarte ingenioasă, de udat grâul. Mal sunt apoi ameslecâtoăre de făină, cilindre de praf. elvatorele In zid. construcţia silosulul şi alte multe cari trebuesc văzule. Ceea ce-I de observat In privinţa insta-laţiunel, este pe lingă perfecta simetrie şi aceea că ea este tn ser.s dublu făcută, a-dică In sensul cel mul perfect automat, ca morile americane, engleze şi unele germane şi In sensul morilor din Pesta. Automatismul nu lmpedică a dispune la orl-ee moment dorit In clte va minute orl-ce schimbare dorită asupra calităţi făinel. Intr’ad văr, mâcinlnd automaticeşte iniţiativa principală o aQ maşinile, rolul lucrătorilor ctt şi chiar acela al maşinistului e se. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA cundar. împărţirea cerealelor, distribuirea In diferitele compartimente, curăţirea şi spălarea, tn sflrşiit toate momentele de căpetenie ale procesului de producţiune, nu necesită de cît tn foarte minime propor-ţiunl şi In foarte rare cazuri, intervenţiunea vre-unul regulator omenesc. Procesul de producţiune în sine e simplu, şi Intru cit am putut prinde bine, — «fenomenologia» sa, aşi zice dacăn’ar fi un termen filozofic prea abracadabrant — desfăşurarea sa, după explicaţiile ce mi le-a dat inteligentul aranjator al fabricel, d. Schmidt, iată cam care-I este firul: De afară se poale arunca prin 10 guri griul care e ridicat prin elevatori de asupra silosurilor. Do acolo se repartizează prin vize de transport tn orl-ce silosvrel. Din silosapol e scoasă, ctntărită automa-ticeşte, şi prin elevator vine la curăţire şi spălare, şi trece prin aparatele de curăţire. La eşire e cîntâritâ;din nod pentru a se con stata ctt s’a pierdut cu tripla urâţire şi cu spălarea. Şi acuma Începe procesul adevărat care se face după cum am mal zis tn mod absolut automatic, prin vize, elevatoare, etc, cu absoluta scutire aproape, de muncă o-menească regulatoare. Materialul trece prin toate valţurile. In primul valţ griul e strivit şi asortat tn griş, făină, grişurl fine, de unde fie-care-şl face drumul spre compartimentul săO din magasinul de făină. Ceea ce-I mal interesant este că In cultul fabricaţiunel chiar calitatea se poate modifica şi poţi obţine rlnd pe rînd diferite probe, fără nici o tntlrziere, fără nici o aşteptare; aşa că brutarul care are o cauţi-sate de făină de măcinat, poate să-şi capete soiurile dorite, fără ca pentru aceasta să fie silit a-şl pierde vremea cine ştie cît. O nouă inovaţiune este şi turnul de praf. In adevăr, ataşat la spatele curăţitoarel, un Înalt turn, solid zidit, strlnge tot praful din maşinile de curăţat. In curâţitoare ca şi în toată moara nu este urmă de praf sad de aşa numitele camere de praf, atlt de primejdioase pentru foc şi atlt de murdare în corpul mori. Prin aceste construcţiunl nu numai că nu se vede praful, dar nu se perde nici cea mal mică părticică, în cil lipsuri cari provin la atîtea mori sunt cu devăvlrşire imposibile. In cit priveşte lumina la un asemenea aranjament, lumina electrică cu maşina sa speciala nu lipseşte. Atlt In silosurl, cură-ţitoare, moară, magazii de făină, curte, etc. pretutindeni este introdusă Hotărît că schiţa aceasta e cît se poate sărăcăcioasă şi că cuprinde multe lacune. Tocmai aceasta Insă să fie un ldemn pentru aceia cari se interesează de morăria tn special şi de industria mare în genere, să meargă In persoană la fabrica d-lul Popo-vicl spre a o vedea în ochii lor, şi a-şl da seamă din propria vedere de importanţa covtrşitoare a lucrărel de care d. Andreid PopovicI a înzestrai ţara şi industria noastră. Şi abia clnd vor vedea lucrarea în Întregul eî, măreaţă şi colosală cum este, numai atunci să aprecieze energia creatorului săd, care ne-sperilndu-se şi nedescura-jîndu-se dc nici o şicană, a putut In mal uţin de un an, căci clădirea s’a Început în eptemdrie 1895, realiza aşa ceva. Piuă şi funcţionăraşul cel mal de jos, copistul cel mai prăfuit să credea Ih drept a şicana pe d. PopovicI. Mii de franci i s’ad oprit drept vamă pentru obiecte cari făcead parte integrantă din maşinile morel, pînă şi pereţii de la cilindrele de faină i-ad fost vămuite şi toate aceste luate drept lucrări de lemn şi mobile de casă. Vagoane îutregl au trebuit să fie abandonate la gara Filaret, unde doritorii de a întemeia industrii mal pot vea resturile. Ceea ce nu s’a taxat nici unei mori, s’a taxat d-lul PopovicI. Dar cine poate enumera toate piedicile şi neajunsurile aduse d-lul Andreid PopovicI, a cărui mare crimă e de a fi crezut că industria trebue încurajată în această ţară, dotînd’o cu o lucrare de merit şi minunat de folositoare ? Destul că duşmanii d-lul PopovicI nu şi-ad atins scopul şi că trebue să asiste azi cu o invidie mută la reuşita operei d-sale. Pentru d. PopovicI e cea mal mare mlh-nire că a avut de a lupta, dar şi satisfacţie că a putut tnvinge ast-fel de dificultăţi. Terminăm, dorindu-I un succes deplin, succesul meritat. Certau INFORMAŢII Vizita împăratului Frantz Iosef şl Ungurii In cîte-va rînduri am relevat, că pe cită vreme presa germană, austriacă şi romînâ a u primit cu multă căldură ştirea despre apropiata vizită pe care o va face împăratul Ir ante Iosef Regelui nostru în Capitală şi în Sinaia, — presa ungurească păstrează o rezervă suspectă, afară de < Ma-gyarorszăg», care a dezaprobat in mai multe rînduri şi cu multă violenţă această vizită. Observaţiile noastre au fost reproduse fără nici un comentar de « Budapesti llirlap » ; după cit se pare, aceeaşi observaţiune a fost făcută şi de ministerul de externe din Viena, căci azi 2 gazete guvernamentale ungureşti, de altfel neînsemnate, comentează importanţa acestei vizite. * * * Iată în adevăr telegrama ce ne-o trimite «Agenţia Romînâ > a d-lui Sturdza, în privinţa modului cum comentează guvernamentalele ungureşti această înzitâ : Viena, 23 Iulie. «Corespondenţa Politică»publică o scrisoare din Budapesta cons-tatînd că ziarele ungureşti dau de asemenea o mare însemnătate vizitei împăratului Frantz Iosef la Bucureşti. < Peşti Napi o» relevează faptul că Carol I-iu al Romîniei a domnit in tot-d’auna cu un mare simţ politic şi a răuşit să facă Romî-nia mare şi puternică. «Peşti Hirlap> zice că aderarea elementelor de ordine in orient la politica Austro- Ungariei, nu mai provoacă gelosie din partea Rusiei. Gazeta Transilvaniei găseşte în Egyetertes următoarele : In ŞişeştI, domiciliul vestitului archiagitator romîn Vasile Lucaciu, s’a serbat cu mare pompa festiva mileniul maghiar. Serbarea a pre-sidat’o dr. Vasile Lucaciu în pre-senţa caruia şcolarii de-acolo, împreună cu părinţii lor şi împreuna cu preşedintele serbârel (Lucaciu) au cîntat cu mare însufleţire pe «Isten aldd meg a Magyart şi «Szo-zab-ul maghiar. Unul din cel de faţă a întrebat pe dr. Lucaciu : «Ce este asta părinte ?» Ear Lucaciu i-a răspuns : «Tempora mutantur >. D. Constantin St. Şabechi, care a ţinut interimatul ministerului de justiţie, a trecut peste graniţă. Ion T. Şabechi a plecat in străinătate. Distinsul medic de copil, d. dr. Thomescu, se află la băile de la Lacul Sărat. RăPIREA D-REl EMILII C, I0ANIDI O orfană bogată -Planul familiei Far- geou. — Sploaun. — ltăplrea de la ^oHea.—l'erce ţările prociirorn-Ini Hamanglu. — Vila Dla-mandi. — ll-na Fargeon In coteţ.-Arestările. Am dat ieri cite-va amănunte despre răpirea de la şosea a d-rel Emilia C. Ioanidi. Această afacere intrind azi In domeniul parchetului de Ilfov, sintem în poziţie a da următoarele detalii palpitante. O orfană bogată Acum şase luni a încetat din viaţă in Capitală d. C. Ioanidi, mare proprietar în Teleorman, lăsînd în urma sa o fată în etate de 17 ani. Pe cind era încă în viaţă, d. C. Ioanidi întreţinea relaţiunl intime cu familia Brătăşanu din RomanaţI şi în special cu d. Pa vel Brătăşanu, fost deputat şi mare proprietar. In urma acestor relaţiunl s’a hotărît ca aceste două familii să intre în legături mal strînse prin căsătoria d-şoarel Emilia Ioanidi cu d. inginer Brătăşanu. Intervine moartea d-lul C. Ioanidi, în urma căreia căsătoria se amină. D-şoara Emilia Ioanidi, pusă sub epi-tropia d-lul Vanghelie Cochinos, comp-tabil Ia casa de bancă Ghermani, ră-mîne în casa părintelui săă împreună cu o damă de companie şi sub ocrotirea d-nel Warlam, sora logodnicului săă. D. Brătăşanu, inginer la docurile din Galaţi, venia în fie-care săptămînă în Capitală pentru a vedea pe logodnica sa, pe care o iubea mult. Planul familiei Fargeon In timpul acesta logodnica reia rela-ţiunile amicale cari o legaţi de d-şoara Fargeon, fosta-I colegă de pension. D. Fargeon, fabricant de uleiă în Capitală, a încurajat mult pe fiica sa să n’o slăbească din dragoste pe d-şoara Emilia Ioanidi. De ce aceasta? D. Fargeon nu prea făcea daraverî mari cu fabrica sa şi calculase că fiul săO, un om în etate de vr’o 32 de ani şi fără nici o meserie, ar face o partidă admirabilă dacă ar putea să ia de soţie pe d-şoara Ioanidi, care dispune de un venit anual de vr’o 35,000 de lei. Se vede însă că timp de şease luni familia Fargeon n’a izbutit să determine pe tinăra, frumoasa şi bogata Emilia să renunţe la logodnicul săO, căci aceasta pleacă la moşia sa din Teleorman, unde se instala pe timpul verii pentru a putea face în linişte pregătirile de nuntă. Ce plan a mal făcut familia Fargedn, in timpul absenţei d-şoareî Ioanidi,—se va vedea din cele re urmează. Spionua Familia Fargeon izbutise săcîştigede partea el pe d-na A..., o vară a d-şoarel Ioanidi. Aceasta adeseori căuta să convingă pe logodnică să renunţe la d. Brătăşanu şi să se mărite după Fargeon fiul. Stăruinţele a0 rămas insă zadarnice. Vineri seara d-şoara Ioanidi se întoarce de la moşie; în acelaşi timp soseşte şi logodnicul el din Galaţi. El vro-iaO să cumpere mal multe lucruri pentru căsătoria care se fixase pe ziua de 1 August. Sîmbătă şi Duminică, d-na A..., s’a dus de cîte-va ori la d-şoara Ioanidi pentru a o întreba ce are de gînd să facă şi unde va eşi. Duminică, înainte de amiazl, d-na A... află că logodnicii vor eşi seara la şosea unde vor lua masa. Dînsa imediat aduce această veste la cunoştinţa familiei Fargeon. Seara la orele 8, d. Brătăşanu cu logodnica şi cu sora sa, d-na Warlam.es la şosea şi se opresc înaintea restau- rantului Georgescu. Acolo ÎI aştepta deja d-na A... şi d-şoara Fargeon. După cîte-va vorbe schimbate, d-şoara Fargeon, spune că mama el ar dori să cunoască pe logodnic. Ceva mal departe staţiona un cupeO; înăuntru se afla d. Fargeon cu soţia sa. Se face cunoştinţa şi pe urmă d-na Fargeon cu fiica sa, d-na A .., tinerii logodiţi şi d-na Warlam se aşează la masă. D. Fargeon, plecase cu cupeul. Abia se aşezară la masă şi d-şoara Fargeon pretextînd nevoia de a părăsi masa pentru cîte-va minute, roagă pe amica sa s’o întovărăşască, d-şoara Ioanidi pleacă cu prietena sa şi cînd să treacă prin alee, de o dată un om îl astupă gura cu o batistă şi o ridică repede Sntr’un cupeu. Era tînârul Fargeon. D-şoara Fargeon dispare şi pleacă acasă. Cel de la masă se neliniştesc. D. Brătăşanu, care ştia de stăruinţele familiei Fargeon, bănueşte ceva şi repede se ridică strigînd: — Unde e logodnica mea? D-na Fargeon, zăpăcită un moment, a strigat şi d-sa1: — Unde e fiica mea? Şi sub pretext că se duce s’o caute, pleacă cu d-na A... şi la moment dispar. Atunci d. Brătăşanu şi sora sa înţeleseră cursa şi plecară să caute pe domnişoara Ioanidi. Cercetările procnrornlul Ilaiunngiu S’ad ostenit în zadar. In cele din urmă d. Brătăşanu s’a dus la d. procuror Hamangiu, căruia i-a denunţat răpirea. Afacerea fiind gravă, d. Hamangiu a luat imediat măsurile cele mal întinse, telegrafiind tutulor secţiunilor şi niobilizînd pe toţi agenţii secreţi pentru a afla locul unde a fost ascunsă d-soara Ioanidi. Apoi d. Hamangiu s’a dus acasă Ia d. Fargeon. Acasă era numai el. Procurorul îl întreabă unde e d-şoara Fargeon. — A plecat la şosea! — Dar trebuia să se întoarcă! — Nu, nu s’a întors încă,—răspunde d. Fargeon tatăl. Procurorul îl spune apoi cele întîm-plate si-’l somează încă odată să spună unde-I e fiica. El insă a răspuns că nu-I acasă. La orele 2 din noapte se întoarce în apoi. Agentul spune că n’a intrat nimeni în casă. Procurorul intră din nod în casă; întîlneşte pe o servitoare şi după oare cari ameninţări ea declară că d-şoara Fargeon e acasă şi a fost acasă şi la prima vizită a procurorului. Se vede că d-şoara Fargeon auzise a-ceastă conversaţie, căci ese din casă şi spune procurorului că d-şoara Ioanidi şi fratele săd se află la Jilava lavilad-lul Diamandi,«consilierjudeţean colectivist.» Vila Dtainandi Procurorul încunoştiinţează imediat pe d. Brătăşanu şi pe poliţie, telegra-fiază primarului din Jilava şi subprefectului şi în zori de zi pleacă la Jilava împreună cu d-nil Vanghelie Cochinos, Pavel Brătăşanu şi inginerul Brătăşanu. Ajunşi la Jilava trăsurile se opresc înaintea vilei Diamandi. Pe balconul e-tagiulul I se afla d-şoara Ioanidi, care cum văzu pe salvatorii săi, se dă repede jos. Dar d-na Fargeon şi cu fiul el o înhaţă de haine, încuie uşa şi nu vo-iad s’o* lase să iasă. O luptă disperată se încinge. Logodnica ese cu rochia ruptă, faţa sgîriată şi miinile pline de vînătăl din această luptă. In timpul acesta, afară Ia poartă procurorul somează pe servitoare să descuie poarta. Ea răspunse că n’are cheie. Un jandarm sparge uşa şi toţi intră in curte. D-na Fargeon lu coteţ D-na Fargeon cu o prietenă a sa şi cu fiul văzînd că procurorul intrase deja în curte, sar repede pe fereastră şi o iad la fugă. Tinărul Fargeon a fost văzut de procuror, cum fugea spre pădure. S’a trimis imediat după el un jandarm călare, care l’a şi prins şi l’a adus înapoi- Dar unde e d-na Fargeon cu prietena sa ? Jandarmii le caută în zadar. In cele din urmă d. Hamangiu observă că mişcă ceva într’un coteţ; se apleacă şi zăreşte prin uşiţa coteţului nişte picioare de femeie. Ele nevroind să iasă, un jandarm apucă de un picior pe d-na Fargeon, o doamnă corpolenta, şi în mijlocul ilarităţii generale o scoate afară. Arestările Convoiul se întoarce înapoi în Bucureşti. D-şoara Ioanidi a fost vizitată de d. dr. Sutzu, care ţine locul d-lul dr. MinovicI şi a constatat, că afară de cite-va vînătăl pe braţe, ea n’a îndurat nici un alt act de brutalitate. După încheierea procesului verbal, procurorul ordonă arestarea d-nel Fargeon, a fiului el şi a birjarului Ivanoft’, care a ajutat la răpirea de la şosea. Probabil că azi va fi arestată şi d-na A... D-şoara Roşa Fargeon, făclnd mărturisiri complecte şi sincere şi regretînd rolul odios pe care Ta jucat, a fost lăsată în libertate. * * * Căsătoria civilă a d-şoarel Ioanidi cu d. Brătăşanu se va face la 1 August. EDIŢIA a 3 « (Serviciul Agenţiei Bomîne) Londra, 23 Iulie. «Morning Post», vorbind de relaţiunile dintre Englitera şi Germania, zice că pe ia jumătatea lui Ianuarie cestiunea unul atac în contra flotei engleze se studia in mod serios la Berlin. Acest ziar nu cunoaşte căuşele cari ar fi putut face să nască un asemenea conflict şi se Întreabă dacă era vorba de o neînţelegere saO dacă Germania căuta ceartă Engliterel. «Moming Post» nu poate să găsească nici un motiv certei, dar tonul actual al presei oficioase germane pare că vrea să retnoiască starea de lucruri din Ianuarie şi ar trebui să a-tragă atenţiu oamenilor de stat englezi. Londra, 23 Iulie. Se anunţă din Viena Ziarului Times că In a-cest oraş se speră mereQ că Englitera nu se va separa de cele-l’alte puteri in chestia cretană. Se consideră ca posibilă o învoială dacă se reuşeşte a se găsi măsuri pentru a localiza tur-burănle, precum şi garanţii pentru executarea reformelor necesare. Berlin, 23 Iulie. Beriiner Nachrichten anunţă că la Atena domneşte o mare agitaţiune In urmă ştirilor In privinţa demisiunei cabinetului. Aceste şlirl sunt exagerate şi nu s’a produs nici o manifestaţie. TURBURlRILE DIN TURCIA Constantinopol, 23 Iulie. Nişte bande greceşti cari operează ia munţii din Karadzova, Intre Monastir, drumul de fer de la Salonic şi Uskab sunt înconjurate de trupele turceşti.-—Numai un mic detaşament a reuşit să scape ţ un alt detaşament a avut o luptă cu trupele turceşti lingă Vladova.—Amănuntele luptei lipsesc. Situaţia la Candia este tot neliniştitoare. Londra, 23 Iulie. «Camera Comunelor». D-nu Curzon de- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 35) LOITIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII X>E FOC PARTEA&I Aşezaţi pe o stîncă, cel patru tovarăşi, deliberară In grabă asupra măsurilor ce trebuiesc ca să ia. Asupra primului punct el fură repede de acord şi deciseră ca in-nainte de orl-ce alt lucru, trebuie să meargă imediat la locul unde s’a produs ex-ploziunea, pentru a ’şl da seamă de starea In care se află subterana. Catirul era Încărcat cu toate instrumentele necesare u-nul miner ; şi se putea foarte bine ca sur-pâturile exploziunei să nu fie attt de mari In cit 4 oameni decişi şi voinici să nu le poată curâţi după o muncă de cite-va ceasuri sad clte-va zile chiar ; timpul puţin importa ; dacă operaţiunea era posibilă el se vor pune imediat pe lucru. Făclnd o iuspecţiuue previziunilor, el constatară cu bucurie că mal aveaă de mlncare conserve şi pesmeţl uscaţi, Încă pentru cel puţin 8 saă 10 zile, fără a se pune la socoteală partea de pezmeţl ee era destinată catirulul şi lui Pacific, cari le a- duseseră atîtea servicii, şi asupra cărora el luaseră deriziunea de a nu-I sacrifica de cit la ultima extremitate. Nici lipsa de băutură nu-I îngrijea ; a-fară de vre-o 5—6 lăzi de cognac şi de gin ce aveail cu el,—apa se scurgea în şi-roae subţirele pe pereţii subteranei şi n’ar fi fost tocmai greii de aprovizionat. El dădură pe loc porţiunea de mimare dobitoacelor, şi după ce cu puţină carne friptă şi faimoasa brînză a englezului, mica trupă îşi reconstitui forţele pierdute, el porniră pe drum, apucînd calea pe unde veniseră. Nu era un sfert de oră de cînd cel patru prieteni călătoreaţi, că el se opriră de o dată înmărmuriţi. O nouă detunătură, mal mică ca cea d’infîl, se auzi fără de veste, dar fără ca să producă de astă dată acel curent puternic şi iresistibil. Uitîndu-se unui la altul galbeni, abia respirlnd de teamă şi neîndrăznind de a’şl comunica impresiunile, Gilping rupse cel d’intîl tăcerea. — Dobitocii, zise el, de teamă ca să nu scăpăm In nici un chip, ah făcut să sară din nofi subterana în aer, ceva mal departe de prima exploziune; aşa că dacă am reuşi să descurcăm locul primei ex-ploziunl să dăm peste un al douilea obstacol, şi poate chiar şi un al treilea, cine ştie unde se vor opri el. — Fie, răspunse Olivier cu |energie ; a-ceasta ne va Indoui munca, să mergem In-nainte. — Bravo ! zise Gilping, curagiul nostru este tot aţît de mare ca şi laşitatea lor. — Ah ! cit se rog el la D-zea ca să nu mal eşim cu viaţă de aci, zise Canadianul cu mîuie ; jur pe memoria sflută a tatălui meti că nici o dată nu se va fi văzut răzbunare mal teribilă ; nu voi cruţa pe nici unul care va fi fost părtaş la această sinistră cursă. Această nouă dovadă de animozitate şi de perseverenţă pe care emisarii Invizibililor o puneafl In urmărirea contelui d’En-traygues, nu făcu de cit să Indouiască curagiul tînârulul Conte şi pe al tovarăşilor Iul şi de acum Înainte nimic nu le putea muia energia lor. Olivier combătea pentru propria lui cauză ; Dick şi Laurent erau susţinuţi prin fatalismul devotamentului lor; era aşa dar natural ca nici o recriminaţiune să nu se audă din gura lor. Iohn Gilping Insă nu era cu nimic amestecat în această aventură şi pe care numai Inttrnplarea l’a făcut ca să ia parte la peripeţiile acestei drame Întunecoase ; Iohn Gilping, era admirabil; nici o plju-gere, nici un regret nu eşea de pe buzele Iul; el primise de la Început această si-tuaţiune, de care era cu totul străin cu un stoicizm şi o bravură rece, cari numai la englezi se poate vedea. Este de observat însă că toate aceste dovezi de curagiâ şi devotament, Gilping nu le-a dat din punct de vedere umanitar, ci mal mult pentru a ridica prestigiul Angliei care era reprezentată prin el în această afacere, faţă de cel doul francezi şi de canadian. Toţi englezii sunt la fel ; iată dar de ce acest popor brutal, egoist, personal, ipocrit, mistic şi beţiv dă clte o dată dovezi de eroism, de bravură şi de mărire, dar ţinta lor este tot-d’a-una Anglia şi nici de cum umanitatea. Pentru ori ce englez, umanitatea Începe şi se isprăveşte în Englitera, Regina lumeţ, cum o spun el într’un imn patriotic. Nici o dată Englitera nu s’a devotat pentru un popor, după cum nici o dată englezul nu se va devota pentru un om ; şi tocmai acest egoism feroce le face puterea. După un drum de două ceasuri, mica trupă se opri la strigătul de: Stăl ! pe care Canadianul îl pronunţase cu putere. El ajunseseră la partea subteranei, unde se produsese prima exploziune. Nici un nofi zgomot nu turburase liniştea profundă a subteranei; ceea ce arăta că necunoscuţii inamici, găsind lucrarea lor bună, s’aă retras după a doua exploziune. Cu o mirare amestecată de o frică legitimă, Olivier şi prietenii săi priviră dărt-măturile exploziunei. Pereţii escavaţiunel erai! literalmente striviţi şi culcaţi unul peste cel l’alt, şi aceasta pe o lungime imposibil de a ’I măsura Întinderea. El constatară imediat cu mare descurajare că proiectul lor de a şi face un drum printre stlncile surpate prin exploziune, ei a imposibil de pus In practică. Iohn Gilping, care examina situaţiunea ca cunoscător, clătină încet din cap şi tntorclndu-se către tovarăşii săi zise : — In tot cazul pe aci nu o să putem eşi nici o dată. Ah ! ce frumoasă surpătură. Inamicii noştri trebue să aibă vre un Inginer printre el.... Ce rostogolire! Numai iarba de puşcă nu a putut produce asemeni efecte... Aoh! este în adevăr remarcabil! — Atunci nu ne rămtne de cît să murim ? — Aoh ! nu spun aceasta... Trebue să fi Întrebuinţat vre un amestec de exploziune pe cari efl nu le cunosc... «Very superior !» masa întreagă a fost ridicata şi apoi lăsată să cadă pe ea însăşi; cred că numai fulminantul de mercur poate să dea asemeni rezultate... numai dacă noua materie care s’a descoperit acum... Aoh! cunoaşteţi dinamita, domnule conte ? Olivier care în acest moment, făcea cele mal triste reflecţiunl, se mulţumi să dea din cap în semn negativ. — Curioasă făptură, murmură Canadianul ; suntem închişi intre patru ziduri de piatră, şi vorbeşte cu o linişte ca şi cum s’ar găsi lntr’uu meeting ştiinţific. — Da, continuă Gilping, cred că este mal bine să căutăm alt-ceva... este mal uşor să facem un tunel nou de cât ca să curăţim dărâmăturile celui vechili. — Ca să găsim alt-ceva domnule, reluă Olivier cu liniştea omului care şi-a făcut deja sacrificiu viaţa, mi se pare şi mal imposibil ; nu ne rămâne deci de cât să ne pregătim de moarte. — Nu am ajuns Încă pînă acolo, domnule conte, reluă Gilping, şi dacă acel moment ar sosi, vom ceti pe rind Biblia, plnă clnd ochii noştri nu vor mal putea să urmeze rlndurile cărţel sfinte ; aceasta va fi destulă preparaţie ; dar or-ce speranţă nu este pierdută şi cer ca fie-care din noi să-şt dea părerea despre ceea-ce avein de făcut. — Dacă după cum este obiceiul, cel mal llnăr are cuvlntul, eil vă spun domnule Gilping, că din momentul ce nu putem străbate acest bloc, nu văd nici un alt mijloc, care să îndulcească situaţiunea noastră. — D-ta Domnule Laurent, ce zici, întrebă Gilping, care luase prezidenţia acestui consiliu funebru. — Ea nu pot fi de cit de părerea d-lul Conte. — Dar d-ta, domnule Dick ? (Va urma). Doctor MUtON Asistent de elinică la spitalul Coltea BULEVARDUL CAROL, 74 ConsuDuţluuI «le la 1 — 4 p. m. 30—10 www.dacoromanica.ro 3 EPOCA clară că a aflat de incendiul mtnăstireT franciscanilor la Jerdge şi de alte incendii din diferite localităţi, precum şi de uciderea preotului Salvatore, de către trupele tur ceşti. Probabil că representantul ţării căreia aparţinea Salvatore a făcut cererea de pu nere sub acusaţie a şefului acestor trupe Consulul englez din Trebizonda anunţă că la Niksar, la 20 Iunie, Turcii afl atacat pe armeni la un semnal dat, omorlnd pe toţi aceia pe cari 11 Intllniafl şi dedlndu-se la o prădare generală a caselor. Vice-consulul din Sivas anunţă la 22 1h lie că nu s’a luat nici o măsură pentru a urmări pe autorii acestor desordine. însărcinatul de afaceri englez a presen tat Porţii observaţiunl In această privinţă ULTIME INFORMATIUNI Toţi comandanţii corpurilor de armată au fost chemaţi Luni la Sinaia. Intr’un consiliu sub prezidenţia M. S. Regelui, s au pus bazele primirei ce se va face M. S. împăratului Austriei şi s’au precizat amănuntele relative la defilarea trupelor. I>iu sorginte autorizata aflăm, că Regele Alexandru al Serbiei va veni să viziteze pe 11. Sa Regele Rominiei pe ia sfir^itul lu-nel Septembrie. Citim în Tribuna ilin Sibiil: La cele publicate în ultimul nostru număr sub titlul de mal sus, primim, în ultimul moment, un răspuns telegrafic de la părintele Dr. Lucaciu, în care zice: „toată corespondenţa despre mine e falşă, tendenţioasă** şi infie rează pe autorul el. Să fie asigurat părintele Lucaciu, că noî vom fi cel d’intiio, cari ne vom bucura, dacă corespondenţa din chestiune, se va dovedi nu numai «falşă şi tendenţioasa», ci absolut neadevârată. Aşteptam cu nerăbdare clarificări în scris. D. Dim. Sturdza s’a întors azi la amiazl în Capitala. La gara de Nord îl aşteptau cîţl-va comisari comunali şi funcţionari, precum şi Malaxa. Primejdia sanitară de la laşi laşul este ameninţat în mod îngrozitor. Debitul de 5—600 m. c. de apă pe oră de care are nevoie oraşul, e redus acum la 150 şi chiar mai jos. Populaţiunea săracă a ajuns să plătească Un lefi o cofa (doniţă) cu apă. Afară de aceasta puţina apă cu care se alimentează acum oraşul mai este şi plină de viermi. Faţă cu această stare primejdioasă, guvernul tolerează în capul comunei Iaşi po d. Nicu Gane, un primar bolnav, ofticos, absolut incapabil de a munci, fie fiziceşte, fie intelectualminte. Ga ajutor de primar este găgăuţul Tăcu, un om de care rîd copiii şi chelnerii. Al douilea ajutor este d. Edgard Ghi-ca, căruia nu-I lipseşte nici putinţa, nici voinţa de a face ceva, dar a cărui influenţă şi iniţiativă e paralizată de primarul şi primul săă ajutor. laşul întreg face răspunzător guvernul care tolerează această primejdioasă şi revoltătoare stare de lucruri. * * * Pînă acum—contrar ştire! „Evenimen-tuluiH—nu s’a făcut la ministerul de interne nici un demers pentru disolvarea consiliului comunal din Iaşi; este vorba numai de schimbarea administraţiu-nei comunale de acolo. Suntem anunţaţi ca Malaxa sub instigaţiile d-lul Malaxache Culoglu refuză de a-şl da demisiunea, chiar în cazul cînd ÎI va fi ceruta de d. Stolojan. D-na Fargeon, arestata de alal-tă-erl În afacerea rapirel domnişoarei Ioanidi, a fost pusă în libertate a-seara din ordinul d-lul procuror Hamangiu. Singur arestat în această afacere mal este tînărul Fargeon. Prin cercurile militare se vorbeşte că pentru defilarea de la Co-trocenl în onoarea Împăratului Frantz Iosef, vor ti chemate sub drapel rezervele a şease contingente ale corpului II de armată. Vor defila în total 35,000 de oameni, precum şi divizia de cavale- rie, care va face mal multe evolu-ţi uni, precum şi o şarjă impozanta. D. Des Loges, primarul oraşului Suceava din Bucovina, sosind Duminica trecută cu trăsura în Fălticeni în afaceri private, cînd vroia să se întoarcă acasă sergentul de la barieră n’a vrut să-l lase să iasă din raionul oraşului, cerîndu-I să-I arate daca plăteşte patenta în Suceava. In zadar toate protestările d-lul Des Loges, căci d-sa a fost nevoit să se întoarcă in oraş şi după ce s'a pllns la Casino mal multor frun taşl, d. M. Millo, fost deputat şi primar, l’a luat sub apărarea sa şi după multe greutăţi şi şicane poliţieneşti a izbutit sa asigure libera trecere a primarului din Suceava Bucovinei. Suntem informaţi că în biuroul poliţiei comunale de la Primăria Capitalei se petrec grave neregularităţl. Procesele de contravenţiune ce se dresează brutarilor pentru lipsă la piine sunt înaintate de către comisari şefului cancelariei şi de acolo dispar ca prin farmec. Se zice că împricinaţii intervin pe Ungă persoane bine-voitoare din personalul poliţiei comunale, cari în schimbul unei sume oare-care, fac să dispară pro cesele de contravenţiune. De altminteri, dacă vice primarul s’ar interesa de mersul regulat al funcţiona rilor săi, ar putea face repede controlul după registrele de expediţiune ale comisarilor de culoare şi registrul general de intrare al cancelariei. Ţi-al găsit control! MM. LL. Regele şi Regina ah sosit azi după amiazl, la orele 1 şi jumătate, la Buda-pesta. La gara centrală MM. LL. afl fost întîmpinate de d. Al. Balş, consul general al ţării în Buda-pesta, d. PoruţiQ, secretar al consulatului, d. Pekâry, ajutorul prefectului de poliţie, Ludwigh, directorul general al căilor ferate, Lachcith, şeful gărilor din Capitala ungureasca, mal mulţi membrii al coloniei ro-mîne, etc. Cîte-va doamne afl oferit M. Sale Reginei mal multe buchete. MM. LL. s’afl retras apoi în salonul ministerial al gării, unde li s’a servit dejunul. După o jumetate de oră trenul regal a plecat mal departe spre Viena. SOLUTIUHEA MALAXALEI Twrăgănenla.—Iloi&rtrca guvernului Deriziunea Ministerului de interne. —Disolvarea ainlnată. T&răg&neala După o lună jumătate de tărăgănează scandaloasă; După o campanie violentă şi trivială împotriva şefului parchetului din Galaţi, însărcinat cu anchetarea abuzurilor administraţiei locale ; După enervarea opiniei publice prin încercările ruşinoase de a salva pe abuzivi,—mina guvernului a fost forţată pentru a pune, într’un fel, capăt scandalului din Galaţi. Hotărîrea fu grea, căci şi împrejurările afacerei erau grele: deoparte ruşinea ca după şeapte luni de guvern să se dea de gol abuzuri şi hoţii scandaloase,—de altă paiie fantoma raportului d-lui procuror general Bastaki. llolărtrca guvernului Atunci s’a recurs la o măsură mijlocie: Să se satisfacă in parte concluziile raportului şl să scape pe primarul a bus ir tle a fi trimis înaintea justiţiei, In consiliul de miniştri ţinut la Sinaia s’a citit şi discutat Declzluueu Ministerului de interne prin care : Avîndu-se în veilere di«-poziţiunfle legei comunale; Avîiidu-NC în vedere actele din dosarele afacerilor ce*iunel întreprindere! iluminatului şi tramvaiului din Oalaţi; Avîndu-se îu vedere concluziile raportului d-lui procuror general Haataki ; Ministerul: Anulează toate voturile obţinute prin fraudă de către Malaxa de la consiliul comunal, ca «fiind date în mod pripit şi contrarii legel.» Disolvarea amintită Am zis mai sus că se satisfac numai în parte concluziile d-lui procuror general Bastaki. In adevăr acesta conchide la: 1. Anularea hotăririlor consiliului comunal din Galaţi; 2. Disolvarea acelui consiliu. Guvernul a înlăturat, cel puţin pentru moment, chestiunea disol-vărei. * * * Tempestă Îngrozitoare Astă-zi, la 21 Iulie pe la orele 2 V» p. m., s’a deslănţuit asupra oraşului nostru o tempestă îngrozitoare ; la un moment stradele se transformaseră In torente, pivniţele caselor şi prăvăliilor cari aci ser vesc pentru depozit de mărfuri au fost inundate complectamente şi torentul lua cu sine şi rostogolea trăsuri şi baloturi cu mărfuri, iar lemnării şi poloboace cu diferite mărfuri flotau cu o vitesă uimitoare pînă se sprăvăleau în Dunăre. S’a surpat minarela de la moscheea cea mare şi mat multe case şi prăvălii, un grajd de scîndurl pentru caii călăraşilor situat lîngă palatul administrativ a fost distrus şi coperămintul aruncat la o mare distanţă, în fie-care stradă se observă zaplasurt dărîmate. Pe calea Babadag, stradele Elisabeta Doamna, St. Nicolae, Basarabilor, Zimbrului şi o mulţime de alte slrade centrale şi laterale pavagele şi şoselele au fost distruse şi tot materialul împreună ni părţi din terasamentul lor tlrtt şi rostogolit în Dunăre. Trăsnetul şi furtuna au rupt şi des-râdăcinat arbori seculari de prin curţi şi grădini, devastind şi pldntaţiunile de pe stradele oraşului. In fine la centru unde e tot comerciul, răr se poate găsi o prăvălie care să nu fi suferit pagube ce se pot evalua de la 100—15000 leiîntre cel mal greii încercaţi sunt comercianţii: Apostol Den-drino din strada Carol 1, Pavlof, Hitef şi Nitolof din calea Babadag, Marcu Horovitz din strada Griviţa, Gherasim lÂchiardopol şi Andrei Orcula din strada Sf. împăraţi, cărora li s'au ocasionat pagube intre 3—8000 lei, Ivanciu Gostri din strada Ştefan cel mare ale căruia pagube se evaluiază la 15,000 lei, etc. etc. ;—în mahalale asemenea nu e casă care să nu fi suferit o pagubă de 20—300 lei, ast-fel că totalul pagubelor trece de un milion. Accidente de persoane Sunt de înregistrat şi numeroase cazuri de această natură ; pînă în momentul cînd scriă aceste linii s’au condus la spital 2 gardişti de oraş şi 2 indivizi pescuiţi în torent, unde erau rostogoliţi la un loc cu bolovanii scoşi din pavagele stradelor,—un băiat de 16 ani şi altul de 11 din strada Buna- Vestire, au fost pescuiţi fără viaţă cu capetele sdrobite, mat mulţi pescari surprinşi pe Dunăre sau cari în timpul furtunei aii plecat să vadă de bărcile lor, a-u fost luaţi de torent cu bărci cu tot, fără ca pînă în acest moment să se ştie de soarta lor : cadavrul unuia dintre aceşti pescari a fost pescuit. O mulţime de copil surprinşi pe strade aii fost pescuiţi din valuri a-’egînduse mimai cu cile o bae bună şi o frică de moarte, mulţi părinţi insă, umblă disperaţi pe strade, căutîndu-şi copiii de a căror soartă pînă acum la orele 4 jumătate — după ce tempesta a încetat de o jumătate oră— nu se ştie nimic. Autorităţile Anarhia administrativă fiind proclamată la noi de cînd avem prefect pe d. Toneanu, autorităţile datoare să or-ganisese mijloace de salvare în caşuri de asemenea calamităţi aii fost invisibi-e; toţi demnitarii noştri cari primesc efuri şi diurne grase de la Stat şi comună erau absenţi: Prefectul la Bucu- reşti ca să scape de mazilire, Primarul Nircea Petrescu asemenea la Bucureşti practicînd o nouă meserie, care cum ne anunţă tLiga Ortodoxă» ar fi incompatibilă cu învestitura sa de părinte al oraşului nostru. Adjutorul de Primar în vilegiatură la Badila şi oraşul rămas pe seama coconului Ghiţă Minculescu— Berbecu, fost herestegiu la Reni şi actual Poliţai la noi, destul de cotonogşi la pictore şi'la cap ca să se fi hasardat să-şi arate mutra pe un timp aşa de periculos. Mai bine că a stat retras unde-va la chef şi tot bine că aii plecat şi cel-l’alţi înalţi lefegii căci, cum n’ar fi fost capabili de vr'o iniţiativă şi cum el însuşi sunt o tempestă pentru oraşul nostru, am fi suferit prin presenţa lor o dublă nenorocire. Diez. La ministerul de interne se crede că, îndată după publicarea deci-ziunei de anulare a voturilor consiliului comunal din Galaţi, se vor produce mai multe demisiuni. Atunci disolvarea se va putea face pe motivul descomplectărei, iar nu pe acel al abuzurilor şi incapa-cităţei. *** In numărul de mîine vom publica amănunte autentice şi foarte interesante asupra a-mesteculuT d-lul Eugeniu Stă-tescu în afacerea de la Galaţi. „EP0CA“jJ TULCEA Tempestă Îngrozitoare.— Accidente de persoane.— An-torităţile. KlEETI.V EGOUOIIIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 23(4 Iulie 1896 Tendinţa pieţei noastre, cu toate că ştirile din Continent aii fost ceva mal ferme, este şi astă-zl neschimbată. Preţurile plătite azi sunt tot acelea care s’afl plătit şi erT. BIHE.IOGHAFMMZ In curind va apare in «Biblioteca pentru toţi» Volumul bani 30 bani volumul Bucureşti No. 71. C. I. Stăncescu, «Ce este frumuseţea», No. 72. G. T. Buzoianu, «Egiptul». * Ijjf |a. Vlăhuţâ, Dan, (partea I.) » 75. H. G. Lecca, Poema. * » Iaşi . s2 — m2 Acţiuni Banca Naţională. 1640 >645 • » Agricola , 200 205 » Dacia Rominia asig. 430 435 > S-tea Naţionala asig. 450 t60 S-tatea de Coustrucţiunl . 175 • 180 — Florini valoare Austriacă. 2 II 2 11 Mărci Germane .... 1 23 t 25 Bacnote Franceze . . . 100 _ toi » Italiene. . . , 89 . - 93 » ruble bîrUe . . 2 65 2 70 Imprimarea cm tnatjttteU dublu-ctlindrtc», din fabrtca libert k Cil, Frankenlhal m cu car ac-lere din fonderin de litere Flinsch din Frnnk-furi A Vf l( A T \ E H SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CAUT compus patnte CONGREAVE NEttlt'KllilI. Şl NENPAHUM1L e m e X r S o T s £ t e w o c >e cq â «i. s tî o *4 g “ X 9 X •s. jgi a mai multor autorităţi din ţara Acest oţel a fost Încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Enghtera, a cftror certificate le posedăm. Detaliuri, prtfuri corente §i certificate se trimit după ssreri gratis şt franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—91) I. DIMOVICI A C-le Bucureşti, str. Doamnei. 2* Brăila, calea Regală. 6 MARE DEPOU DB A Burlane de Basalt, ’I'EVE DE PLUMB, per şi tuciu f'oitunî «le cînepă, iţii cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl, tout ă l’Sgout, gaz, etc. la IIMS IIAICT BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI I INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT w 46 Şi pentru încălziri centrale (100—39) A VIS Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mia lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. inel clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma £i. Vaisman Cunoscuta Fotografie aranjată sistem d la PARIS care s’a mulat din «turtea cea mare. peste drum In casele cele noul, Calea Rahovel No. 3, unde a fost Hanul Golescu în rina cu biserica Doamna Bălaşa. J—19) (77) (30- REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 8. & Cel mai bun între VINURILE deQUINQUINA o*' este c-r «€3B_ nU\H\UW LABAR^Q//f ,n t6te farmaciile. •«■MSP APROBAT de ACAOEMIA de MEDICINA din PARIS Sticla. — 1/2 Sticla. PATRIA 66 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI I7N MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Sintrdan No, 16 I R Societatea 'Patria* se recomandă pentru AMIGIJRÂBÎ ASUPRA VIEŢEI pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (eu încetarea plăţel premieter la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, Indemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrâtorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generala pentru Bucureşti strada 16 Lipscani No. 23(Hanu cu tel) Tarnar Indian f^rtlloii Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 2 fir. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grannnont şi in toate tarmacîle. 8-8 Typografia „ Epoca w execută ori ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase. R KDAUŢLA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se afl înA strada Clemenţei No. 8. COMPANIA GENERALA DE Conducte de apă din Liege SUCURSALA KOTIÂMEi BIUR0URILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZ01ANU, 37 Aft fost transferate Calea Gririţeî 33, Bnouresc! Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescT Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA Execută tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari FÂNTÂNI, LAVABOURI, WATER-OLOSETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂI, APOMETRE Mare depou de tuburi şi aparate peutru acest gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărei Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor L. BOANET. 27 50—25 I Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţine c„rne de boh digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stoinach, digestiunile grele saO nesuficiente. E o hrană admira ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftisici şi Hătrîni, precum f’ pentru toţi acel cari n'aQ poftă de tnincare sad nu pol suferi miueările. u-n Puritatea Pepsinel lui Clm|»eautenut a făcut ca ca să fie ndinisădc INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Viul», 1, rue Bourdaloiie, Paris. B*r Se găseşte de vlnzare Ia toate farmaciile bune -ws 0 IDEE GREŞITĂ Toată lumea credea că Alessandriu e cel Rial hotărit liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce însemnează celle 20,000 două zeci miî butelii 15,000 eincî spre zece miî litrnrî C O G N A C Pe care AlrHxandrtu l’a conservat în timp de trei ani în pivniţele fabrice! sale, şi azi îl pune în consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Romîneasca, otrăvesc slo-machurile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hirdăO; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Cognac AlesNundriu Cereţi flacoane originale în forma buteliei şi a etichetei înserată aci. La toate Magasinurile •r Feriţi-vă de Contrafaceri Cererile se fac Alessandrin-Bu-curescl. 93 36—9 VINTURATOARE — rvo. & — „NON PLUS ULTRA“ cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site Ia VATSOV «fc YOI ELL 14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca) — Bucureşci — (83) (16-13) tUnOX » EL.ESCMJ Maşine agricole şi industriale Bucure8cl. — Strada Smîrdan, 35.— BucurescI Locomobile şi TreerătorT TKEKKAKLiKE ou MANEUICRI pentru 2 şi 4 cal, treertnd 6—10 chile pe zi. Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb Pluguri premiate la Concursul din 1895 Motoare pentru petrol Căi ferate înguste fi Ferestrae mecanice Case de bani engleze şi germane Curele «le Iruiiwiiitaluni Bumbac pentru şters maşini Uleiuri minerale ruseşti şi americane Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta Sfoară de manilla engleză UObtiiii Kilogramul (18)________________ (50 46) APA MINERALA „MIRCEA" IAŞI — COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lîngâ că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, saO constatat pină a um că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chuluî şi intestinelor, congec’iele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femeî pre-cam şi alte multe boli. Deposit In laşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi VandorS), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tzâ la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şt en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, laşi strada Alexandri 11. Depozit în capitală la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100-44) Vin Desiles Cordial Regenerator COMPOZIŢIE ctuuprrarĂ COCA K O L A CACAO Fosfat de calciă Soluţie Iodo-Tonieă Excipient special DSsiles Acest vin se poate Întrebuinţa deci pentru: Aimrnie, FI taie, Convalescenţe (mal ales la femei in vremea critică a vieţel), Slăbiciunea nmşcliiii-lară sad nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematură ; sperma-larea; boalele măduvei Spinare!; IHabeta; afecţiunile stomacului şi a inleHtinelor, precum şi ta boale pricinuite de viţiarea Minge lui ca : Po-dagra. Stciimattamul, Kucliitta-miil, Accidentele scrofuloane, etc. Gustul e plăcut ca al unul licher de masă. ± Preţul flajconulm: 5 Iei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS Se găseşte la toate farmaciile bune. 24 ANALISA SPECIAL — URINEI — Executată în mod conştiincios, după măodele cele maî nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din comerciu, pi'ecum \ băuturilor alcoolice in genei'al, lapte, unt, oleîuri minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare la VICTOR THURINGER FARM UiIST ii r ■4 s. o 9 ’Z 9 ift k 89 Oui mai renumită FABRICA DE PARCHETE MASIVE IN ROMANIA SPECIALITATE Parchete americane şi de lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPLA IM A MECANICA Pentru mobile şi binale ; edificiurf publice şi autorităţi Vânzare