SEBIA ÎL—ANUL U. No. 211. Ediţia a. ti*eia. MERCUKÎ, 24 IULIE 1896. numaruljobani A UOKAn KaiKI.K încep la 1 şi 15 ale lle-cărel tuni şi *« plătnnc tot-d’a-una iuainte In Bucureşti In Casa Administraţiei In judeţe şi dreimUiU» prin mandate poştale Un an In ţarft 30 lei: in slreinâlate 50 le) Şase luni ... 15 » » » 25 > Trei Iun) . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinăUl» 30 bani MANUSCRISELE NU SE IN APOI AZA HE1)A(Ţ1A No 8—STRADA CLEMENŢEI —No. 3 BHMHWaBaBMatBBnBMQHBBMB NUMaRUL 10 BANI ANUNCIUBILE In Bucureşti şi judeţe se firimesc numai U Administraţie iu slreinătate, direct lu administraţie şi la toate oficiile de publicitate VnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia . > > III........2. - lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rlndnll . Un număr reehlă 80 bani AIUIINISTEAIIA No. 3 -8TRABA CLEMENTEI -V . 3 CEST» NAŢIONALA SI DENISIUNU LUI DANFFt VILVA LIBERALILOR Este netăgăduit că partidul şi mal cu seama cuvîntul de liberal s’a bucurat o bucată de vreme şi la noi In ţară ca şi aiurea de altminteri, de un fel de popularitate, de vîlvă — cum s’ar zice pe roinî-neşte. Unii pretind că această favoare, cît va a fost meritată, şi că numai mal tîrziQ, liberalii atl degenerat. Acest mod favorabil de a aprecia lucrurile nu’l împărtăşim deloc, el este un omagiu retrospectiv din partea acelora, care tot încă sunt sub impresia formulelor vagi şi seci a trecutului acelui partid. Adevărul este altul, şi graţie cul-turel şi progresului, dînsul tinde a lua locul minciunel şi reclamei. Adevărul este că partidul liberal nici odată nu a fost un partid serios şi organic, nici o dată nu a fost în stare să pună bazele unei instituţii, saQ să clădească ceva trainic şi temeinic. Partidul liberal nu a avut idei, ci apucături, din. ul nu a avut principii, ci veleităţi şi porniri inspirate de influenţe factice înconjurătoare. Am arătat că acest partid care s’a format şi a existat in numele emancipărel culturale a claselor de jos, nu a făcut mal nimic serios pentru instrucţia publică, măr-ginindu-se a ’şl vîrî toate favorurile lor, asupra burghezimel de la oraşe de cari avea nevoe. Cum că acoperind cu favoruri burghezi mea au făcut bine, e netăgăduit, dar întrebarea este: cum râmine cu dragostea nebună profesată pentru clasele rurale ? Dacă trecem la altă ramură de organisaţie a Statului, la finanţe, observam acelaşi lucru. Liberalii aii fost incapabili să producă ceva nou şi serios în im-positele şi finanţele ţărel. Cel cari afi pus bazele organizaţiei noastre financiare sunt tot conservatorii. Impositele pe cari le avem actualmente bune, rele, tot conservatorii le-aQ întemeiat. Liberalii de cite or! aQ venit la putere, nn au făcut alt ceva de cît să se învîrteascâ în jurul vechilor im-posite, ridicîndu-le sau scăzîndu-le cola, fără însă a avea curagiul de a să ataca la însăşi baza şi as-sieta lor. Impositele în contra cărora colectiviştii afi strigat mal teribil, atl fost tot-d’a-una păstrate.—Exemplu: căile de comunicaţie. Iar în materie de inovaţii fiscale, să ştie că colectiviştii sunt aceia cari afi înfiinţat cel mal nedrept imposit, impositul de 5°/o asupra salariilor şi onorariurilor, care era o pocitură a impositulul asupra venitului numai a unei părţi din cetăţeni, şi pe care l’afi desfiinţat tot conservatorii. IJitaţi-vă cum procedează. Şi de astă-dată— şi asta dată ca şi în trecut dînşil iafi un imposit d. ex.: acela asupra spirtoaselor şi ridică ie ici cota, pe dincolo o scad, fără ca să aibă nici concepţia, nici iniţiativa de a aborda larg chestia generală. Ni se spune, că în momentul de faţă faimosul lor specialist ageamiu, lucrează cu ardoare la cir-pitura legel patentelor. Causa acestui fapt necontestat este uşor de nemerit: Colectiviştii nu afi avut nici odată oameni serioşi, oameni capabili de Stat, care sa’şl sacrifice munca în resolvirea chestiunilor mari, dar foarte ingrate organisaţiel de Stat. Declamatori şi superficiali, lor Ie-a repugnat tot-de-a-una munca statornică şi continuă. Adevăraţi copil, colectiviştii nu afi nici cunoştinţele, nici răbdarea a studia o problema sociala sau economică. Tot ce afi făcut dînşil, au făcut prin surprindere, prin inspiraţie şi fără mult studiu şi reflecţie. I. Brătianu, omul genifi al colec-tiviţăţel, să ştie că era foarte viu, foarte asimilabil, dar care s’a mărginit în studiile sale la suprafaţa chestiilor. De aceea tot ce a făcut acest bărbat de Stat poartă pecetea vremelnicei şi a lipsei de consistenţă. I. Brătianu a avut lovituri fericite, dar sistem, statornicie în muncă, nici odată. De la un partid cu asemenea e-norme defecte guvernabile, este vădit că nu poate să aştepte ciue-va, acte mari si harnice de organizaţie de Stat. Cine se îndoeşte de adevărul celor ce susţinem, nu are de cît să-şi aducă aminte că liberalii afi înfiinţat ministerul domeniilor. Ori, pînă la venirea conservatorilor acest minister a fost o adevărata halima ca organizare şi t a distribuire de servicii. Şi cu toate acestea pe la acel minister, au trecut toate ilustraţiile partidului : loan Cîmpineanu, Sto-lojan, însuşi I. Brătianu ! Noroc că lumea începe a vedea mal clar astă-zl lucrurile, ceea ce constitue şi va constitui moartea politică a colectivităţel. --------- MB—------------------- TREBUE SĂ VORBEASCĂ Regimul îşi bate joc. de ţară. Scandaloasa afacere de la Primăria din Galaţi a fost sucită şi răsucită în toate felurile şi tot nerezolvată a rămas. Pentru a arunca praf in ochii lumii, s’a deschis o anchetă judiciară. Ancheta a descoperit neregularităţl, abuzuri şi gheşefturl mari in sarcina primarului Malaxa, membru influent al partidului de la putere. Raportul procurorului general a fost supus miniştrilor de justiţie şi interne, cari 1’aQ purtat iu buzunar săptămînl întregi fără a-I da vre o urmare. Drept răspuns la toate Întrebările, se şoptea că se aşteaptă întoarcerea in ţară a primulul-ministru. Era caraghioasă peste măsură scuza aceasta. Dar în sfirşit s’a întors şi d. Sturdza. Ce mal aşteaptă acum guvernul ? Pentru ce nu ia nici o hotărire ? îşi inchipuiesc oare colectiviştii că un aşa de enorm scandal poate Ii uitat repede ? N’ar li de mirare, căci timpenia egalează la dînşil neruşinarea. Ii asigurăm însă că se inşală. Vor trebui să vorbească, şi încă cit se poate de lămurit. Opiniunea publică nu e de loc dispusă să-l lase a jefui fără nici o răspundere. GESTIUNEA NAŢIONALĂ şi DEMISIUNEA LUI BÂKFFY NiouT revelaţii. — Demisiunea Im Il&ufi'y.—Sscitpăry şi cestiunea naţională. Noul revelaţii. Din zi în zi se înmulţesc dovezile cari ne arată în mod lămurit, că între Bucureşti şi Buda-pesta, se urmează un tîrg pentru distrugerea totală a partidului naţional din Transilvania. Am avut întîi însărcinarea lui loan Bianu pe lîngă fruntaşii ardeleni pentru a-i determina să intre în Camera ungurească; apoi informaţia organului sturdzist din Transilvania, „Revista Orăştiei“, că Bâu-ffy a făgăduit 20 locuri în Camera ungurească pentru fruntaşii romîni; am avut ultimele acte ale părintelui Lucaciă ; şi azi avem să înregistrăm două ştiri grave, cari ne spun că nici Bânffy, nici Sturdza, n’aă putut face absolut nimic în Transilvania; toate demersurile şi samsarlîcurile lor aă fost zdrobite de solidaritatea uimitoare ce există între membrii partidului naţional diu Transilvania şi Ungaria. Dcuiisimtea Iui Tăullj „Deutsches Volksblatt» din Viona a-nunţâ, că primul ministru ungar, baronul Bănffy, va fi nevoit să demisioneze la toamnă, de oare-ce n’a putut să satisfacă angajamentele pe cari le-a luat cînd a fost însărcinat să formeze cabinetul. Aceste angajamente sunt: Reînoirea normală a dualismului pe un nou termen de zece ani—şi rezolvarea conflictului dintre romîni şi unguri. Toate stăruinţele lui Bânffy,—adaugă ziarul vienez,—pentru a da o soluţiune acestor cestiunt grave, aă rămas pînă azi zadarnice. Reînoirea dualismului, adică fixarea cotei părţi la cheltuelile comune ale monarchiei habsburgice nu se poate face din cauza şovinismului unguresc; iar rezolvarea cestiunei transilvane nu se pdte face din cauza solidari tăţe^ membrilor partidului naţional romîn, cari ţin la programul de la Sibiă. Boersen Courier din Berlin anunţă în aceeaşi zi. aproape în mod identic, apropiata demisiune a baronului Bânffy; Szftpîlry şi ccstiunea naţională Ambele ziare citate spun apoi, că împăratul Frantz Iosef va însărcina cu formarea cabinetului pe contele Szâpâry, care ca fost prim-ministru, a dat dovezi că ştie să se poarte mai blînd cu naţionalităţile nemaghiare din Ungaria, că e bine văzut de c’ericalii din Ungaria şi Austria, că ştie să se închine înaintea necesităţilor politice şi că e un om, care e foarte maleabil în toate cestiunile politice. CANGRENA COLECTIVISTĂ Afaeerea de la Tulcea stă şi ea în suspens, ca toate scandalurile colectiviste. De şi mică, afacerea aceasta e tipică. Un sub-prefect din judeţ, cu oare-care trecere în partid, face abuzuri cari In sfirşit atrag atenţia prefectului. Acesta raportează la minister şi cere destituirea subprefectului. Ce face nvnistrul de interne, cunoscutul d. Stolojan ? Trimete un inspector administrativ să cerceteze ; ceea ce dovedeşte că ministrul nu are încredere în prefecţii săi. Inspectorul face şi el un raport şi, fiind că nu jîoate acoperi abuzurile sub-pre-fectulul, cere înlocuirea acestuia. Dar... Dar în aceeaşi vreme cere şi înlocuirea prefectului. Ceea ce Snsamnă: — Voi, prefecţilor, să nu îndrăzniţi a tăia unghişoara potlogarilor cari afi trecere în partid, că veţi fi pedepsiţi împreună cu dînşil. Aceasta ie cangrena care roade partidul liberal şi-i va răpune capul în cu-rînd. Caracaş la laşi Bastachi la Govora Malaxa-Muşama liecapiDilai'ea afacere! «lin Oala ţi Să recapitulăm afacerea de la Galaţi. Puţin după constituirea actualului consiliu comunal din Galaţi şi alegerea lui Malaxa ca primar al acelui oraş, Epoca a dat alarma denunţînd cu fapte şi date precise abuzurile ce se impută azi lui Malaxa. Guvernul a nesocotit această gravă denunţare; justiţia, care se poate sesisa chiar din simplu zvon public, n’a ţimit nici ea seamă de acea denunţare destul de documentată. Cum faptele denunţate de Epoca erau prea grave complezenţa guvernului şi nepăsarea parchetului faţă de cel vinovat nu puteau continua multă vreme, şi pe la mijlocul lunei trecute ministerul însărcinează pe parchetid din Galaţi cu o cercetare confidenţială. Procurorul general de Galaţi, d. Bastachi, şi judecătorul de instrucţie, d. Caracaş, încep ancheta şi, de la primele cercetări, constată abuzuri grave : Primarul Malaxa şi câţi-va consilieri comunali sunt chemaţi la interogator, dosarele Primăriei sunt transportate la parchet, presa guvernamentală e si lită a vorbi de afacere, Voinţa Naţionala se grăbeşte a-şî lua aere declarând că «guvernul liberal nu «va şovăi un moment pentru a < trimite pe vinovaţi înaintea jus-«tiţiel ca să se disculpe sau să-şi «primească pedeapsa». Atitudinea noastră Noî, cu toate motivele ce aveam şi ni se puneau înainte, n’am vroit să reedităm scandalurile făcute odinioară de colectivişti pe tema hoţiilor de la Galaţi. N’am vroit nici să facem guvernul solidar cu actele unor funcţionari, nici pe magistraţi complicii gu-veri ului. Aceasta însă cu o singură condiţie, anume ca guvernul să nu abată mersul regulat al justiţiei. Purtarea Ouveruuliii Ce a făcut însă guvernul ? Cînd a văzut că lucrul se îngroaşă, că descoperirile sunt grave, atunci a căutat mal întîiu să scape de acei ce-şi luaseră în serios sarcina anchetei: judecătorul de instrucţie Caracaş a fost trimis ca prim procuror la Iaşi, procurorul general Bastachi a fost trimis în concediu la Govora, iar asupra abuzurilor lui Malaxa se încearcă a se întinde o muşama. Cum se vede, pînă a nu se lua aceste măsuri administraţia Galaţilor era bănuită. Acum ea e (ompromisă, şi o dată cu dînsa guvernul si justiţia. Acest nenorocit precedent ne autoriză a. binui rolul guvernului actual in toate împrejurările în cari e vorba de urmărirea unor funcţionarî abusivi. INDUSTRIA MARE I O reflecţie—şi nu din cele mal plăcute—ni se impune cînd aruncăm o behire cit de fugitivă asupra diferitelor manifestaţii ale vieţel noastre naţionale, mal ales asupra repercusiunel acestor manifestaţii in sufletele noastre. Avem o adevărată virtuositate de ane pasiona pentru toate nimicurile, a stoarce dintr’însele pînă la ultima picătură, puţinul şi microscopicul interes ce-1 prezintă, şi a le umfla la rangul unor evenimente importante şi zbuciumâtoare. Cînd e vorba insă de chestiuni adevărat însemnate de cari depinde propăşirea ţărel sub toate raporturile, şi cari într’un chip safi altul reprezintă momente hotărîtoare în evoluţia Statului romînesc,—atunci suntem nepăsarea personificată, incapabili de a sesiza importanţa lucrului, leneşi de a trage consecinţele ce se impun, fie bune fie rele. Nu-I locul aici de a arăta cum de vină în toată anomalia asta e insuficienţa, superficialitatea si ne-seriozitatea educaţiei şi instrucţiei noastre din a căror pricină ne lipseşte calitatea fundamentală a omului civilizat: discernarea esenţialului de secondai-, a viabilului de fugitiv şi temporar. Vrem să arătăm numai cum din nenorocire nici spiritele laminate ale acestei ţări, nu pot fi achitate toate de imputarea de mal sus. In Germania n’a rîs nimeni cînd eminentul cugetător democrat Iacoby a zis că mal mult îl bucură şi mal important e pentru istoria culturală, intemeiarea unei şcoli rurale sau a unei societăţi de muncitori, de cît toate războaele victorioase. La noi însă dacă s’ar ingenia cine-va să complecteze această ideie, spunînd că înfiinţarea unei fabrici mari, înzestrată cu ultimele cuceriri tecnice, e ceva mal însemnat de cit toate evenimentele politice la ordinea zilei— un rîs general de o imbecilă ironie ar in-timpina această afirmare, de şi cînd Iacoby a spus cele de mal sus, Germania mergea deja in fruntea lumel civilizate ca instrucţie populară, pe ciad noi n’am eşit încă din epoca rudimen-lară a industrializmulul. De ce această nepricepere ! Foarte simplu : Ca să-ţi dai seamă de însemnătatea capitală ce o are pentru ţara şi industria noastră născindă, înfiinţarea unei fabrici mari—căci la această pildă ne-ain oprit — trebue să al deja convingerea formată că in situaţia noastră economică, unica scăpare, e industrializarea ţărel şi a agri-culturel chiar, eâ-i de absolută necesitate ca să nu zăbovim ca fazele industriale primitive, ci să trecem de a dreptul la industria mare, că avem nevoe cu deosebire de acea industrie mare care va utiliza şi valoriza cel mal inii portant şl îmbelşugat produs al solulu-nostru şi aşa mal departe. El bine, pentru raţionamentul acesta complex care cere şi experienţă, şi seriozitate, şi cultură, nu suntem mal de loc pregătiţi. In schimb cunoaştem pe degete toate cancanurile politice şi ne pasionăm pentru cele mal aventuroase combinaţiunl. Dar nu-I numai alît, nu numai că nu ştim să apreciănt importanţa lucrurilor ce se sâvîrşesc sub ochii noştri, dar cine vrea să facă ceva bun în ţara asta, cu preţul celor mal mari jertfe şi riscuri personale, trebue să lupte cu dificultăţile cele mal meschine şi oneroase. Eşti hotărî!, de pildă, să bagi un capital Însemnat de sute de mii de lei, pentru a instala o moară de făină modernă care să însemneze definitiva intrare in stadiul industriei mari, europene, a industriei morăriel,—trebue să te înarmezi cu cea mal divină răbdare posibilă, dacă vrei să eşl la capăt şi să realizezi ce ţi-al propus. Căci mal a-les dacă n’al fi cum-va un amic al puternicilor zilei, atuncea vel avea de luptat cu şicanele cele mal ordinare şi murdare ale întregel biruocraţil, de la cel mal mare, pînă la cel mal mic. Duceti-vă de vedeţi pecimpul Moşilor splendida moară a d-lui Andreii! Popo-vicl, moară care cel puţin egalează pe cele mal bune din Ungaria şi Germania, ca tecnică, perfecţie şi instalaţie şi care ne face onoare faţă de străinătate,— şi întrebaţi apoi pe proprietarul Îndrăzneţ şi întrepid care a riscat un capital e. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA norm cu instalaţia asta, ce a suferit, cile a îndurat pînă ce a putut termina a-ceastă lucrare care trebue sa intre în circulaţie zilele acestea. Ce-I pasa guvernului daca d. PopovicI a îndeplinit o operâin duslrială colosala, care însemnează un puternic pas înainte a singurel noastre industrii viabile, a-morăriel! D. PopovicI nu s’a descurajat. A suportat toate, a rezistat, pas cu pas a învins toate relele-voinţel, — şi iată că creaţia d-sale stă astă zi gata, isprăvită, un adevărat monument de muncă, stăruinţă şi de încredere în viitorul economic al patriei noastre. Certau „EPOCA” LA 6IUHG U Pe cite-va zile a islmcnit In Giurgiu Înscenarea poreclită greva brutarilor, a cărei efect, lipsa de pline, a fost foarte simtit, mal cu seamă Iu ziua de 19 Iulie a. c. Iată cum stă faptul: De vre-o ciţi-va ani brutarii de aci cău-taă Iu orice ocaziuiil, bine sad nu nemerite, a mări preţul jimblei şi al plinei de la 20 şi 15 bani la 25 şi 20 bani. Dese ori în timpul conservatorilor aă a-metiinţat cu greva, Însă svlrcolirile lor aă fost potolite, tie prin teama perderel ga-nnţiel ce o aveai) depusă la primărie, fie prin prevederea la timp a acesteia de a Îndestula la vreme oraşul cu ptiue, ca ast-fel să nu simtă nimeni lipsă de cel mal necesar aliment. In toate aceste pretenţiunl, el eraţi ajutaţi de acel interesaţi, de acel ce fără nici un scrupul mergeai! piuă acolo In cit Io-veaă In populaţia săracă a oraşului, numai şi numai spre a discredita pe conservatori. I>acă reuşiră a face unelte din brutari, nu reuşiră a discredita pe conservatori, nici a răsplăti uneltele lor, scumpind plinea. Faţă însă de cel ce ’I servise dlmlu-le o ascultare oarbă, el ’şl luară obligaţiunea morală ca odată ajunşi stăptnl pe situaţie să le satisfacă cererile. Fiind prea isbilor, faţă cu ridicolul preţ al griului şi fainei, ca autoritatea comunală să permită o urcare de preţ, s’a găsit un alt mod de ajungere la resultutul dorit. S'a Înlocuit vechiul regulament al fabricaţitinel plinei cu un al Iul, prin care se lasă absolută facultate brutarilor de a exercita cit vrea şi piuă ctnd vrea această meserie, şi a o Întrerupe fără a înştiinţa pe nimeni, ne avind faţă de comună absolut nici o obligaţiune. Deveniră ast-fel brutarii discreţionari al unei stări de lucruri de interes general. Fără garanţie bănească ca mal Înainte, fără teamă de vre-o penalitate cînd ar lăsa o-raşul fără pline, el pot numai printr’o simplă Învoială între el a scumpi sad a Înceta scoaterea plinei. Acest lucru s’a tnttmplat zilele trecute, şi dacă nu se găseai! trei brutari cari să continue a scoate pline cu preţurile de piuă acum, de sigui că primăria, ne avind ce face, ar fi permis scumpirea plinei. Pentru a prelntlmpina pe viitor lucruri de acestea păgubitoare pentru oraş şi neplăcute chiar pentru d. Primar, socotim că ar fi nevoe, mal ales cum comuna n’are cuptoare, ca la un cas dat să aprovisioneze oraşul cu pline, a se reface regulamentul citat, retnfiinţlu-du-se şi garanţiile de 500 lei de brutar. Aceste măsuri luate, fie sigur d. Primar că nemulţumirea puternicului lepurescuşia celor din gaşca sa va fi cu prisos precumpănită de mulţumirea majorităţilor orăşenilor. Judeţul se află Intr’o mare încurcătură financiară, din care nu ştii! cum va putea eşi. Din causa alcătuire! nechibzuite a bugetului pe anul curent (nu se ştie dacă numai din causa aceasta astă-zl se găsesc eliberate mandate de peste) 52000 lei, ce nu se pot achita din causa lipsei de fonduri. Bieţii funcţionari vor fi nevoiţi a ’şl sconta mandatele pe la cămătari. Nu o fi oare această causă că d. lepu-rescu nu pleacă la băl ? Vom vedea. JKap. „EPOCA" LA TECUCI Steaua Vasalei a început sil apună. Un caraghlnslic.—Schimbare «le pereeplorf. — «Săracii bietul Singurov»—Şarlatani şi ne* piitiiicioşl Steaua Paşnici a început să apună In sftrşit, cel de la centru din Bucureşti, aii început să-şl peardâ Încrederea In Tache Anastasiu gloriosul nostru paşă. Aă văzut ocultiştii cel mal înfocaţi In cap cu d. Cantacuzino, că satrapul de la Tecuci prea le face boacăne de tot, prea săvirşeşle infamii bătătoare la ochi. Mulţumită campaniei întreprinsă de noi, cititorii şi cel interesaţi aă deschis ochii. Mărturisim că ne felicităm despre acest succes. Şi-apol fără de legile, bazbuzuciile şi toate infamiile Iul Take et comp., eraă şi sunt prea din cale afară, pentru ca să nu atragă asupra lor atenţia cititorilor şi chiar a miniştrilor. Dar să venim la subiect. Zilele acestea, s’a petrecut In oraşul nostru, un fapt de toată nostimada ; D. Sin-gurov, perceptorul fiscal al circumscripţiei Tecuci, repede-repede a fost înlocuit prin d. Burgheiea perceptor la Gohor. D. Bur-ghelea funcţionează cite-va zile şi o şterge iute înapoi la Gohor fiind reintegrat din nou d. Singurov. Foarte instructive şi în acelaşi timp foa. te hazlii sunt peripeţiile acestei schimbări. D. Burgheiea fiind un bun agent electoral al lui Take, acesta încă de astă iarnă i-a făgăduit postul de poliţai al oraşului, de oare ce pe lancu Anastasiu zicea că să-l facă prefect la Huşi. (ţineţi-vă rlsul). Take u’a puiuţ face pe lancu prefect şi ca atare nici pe Burgheiea poliţai. Această combinaţie se şoptise pretutindeni şi Burgheiea era zeflemist tncontenit de către prieteni şi de către vrăjmaşi. Negreşit că acestea nu prea convineafl lui Burgheiea. Se duce dar la Take şi-I spune verde, că dacă nu-I dă un post In Tecuci, îl va face opoziţie. Take ştiind că alegerile comunale bat la uşă, n’are lnco-tr’o şi ordonă Iul Pâtîrlăgeauu să-I caute numai de cit un post lui Burgheiea, bună oară slujba de perceptor fiscal. Zis şi făcut. Păttrlăgeanu spune casierului general G. Glod ca numai de. cit să înlocuiască pe d. Singurov cu d. Burgheiea. Casierul face raport de destituire şi în acelaşi timp invită printr’un controlor pe d. Singurov să predea imediat funcţia d-lui Burgheiea, fâcln-du-i-se tot o dată cunoscut că dacă nu se prezintă la predare va fi adus cu jandarmi. D. Singurov se supune şi predă slujba, apoi se pltnge d-lul Alexandru Petri ni, frate cu doctorul Petrini-Galaţl cumnatul d-lul Singurov. D. Al. Petrini se duce numai de cit la prefectul Pătîrlăgeanu şi ’l cere explicaţii. Prefectul dă din umeri, spune că n’a ordonat nici o Înlocuire şi aruncă toată vina pe casierul general, ziclnd mereă In timpul discuţiei : — Săracii bietu Singurov, îmi pare răi) de dînsul! Glod nu ştii! ce are cu el. De la prefect d. Petrini se duce la casier. Acesta- spune că Take Anastasiu prin Pătărlăgeanu a dat ordin să fie Înlocuit Singurov. D. Petrini se duce din noii la prefect. Pătîrlăgeanu ne avind în cotro cîrmi de data asta, spune că s’a făcut la minister o denunţare gravă In contra d-lul Singurov şi ca atare t.ebue destituit. D. Petrini insistă să i se arate denunţarea; prefectul se face c’o caută printre hîrtil, dar n’o găseşte. Nu uită Insă, că tn tot acest timp să repete: — Săracii bietul Singurov, tare mi-e milă de dinsul! Ce să fac ? Dacă denunţarea-I gravă!? D. Petrini pricepe matrapazlîcul Iul Pă-ttrlăgeanu şi scrie nelutlrziat fratelui săă d. dr. Petrini-Galaţl. Acesta pleacă imediat la Bucureşti şi vorbeşte d-lul Cantacuzino ministru de finanţe. Ministru dă ordin ca nici o schimbare de perceptori să nu se facă In judeţul Tecuci fără ştirea sa şi In acelaşi timp cheamă telegrafic la Bucureşti pe d. Glod, casierul general căruia II cere desluşiri şi apoi II trage şi o prăftuială ţapănă. I). Glod aruncă toată vina pe Take Anastasia. Ca urmare raportul de destituire n’a fost aprobat; d. Singurov a fost reintegrat In post, iar Burgheiea a plecat plouat la Gohor. Neştiutorii susţin că Take a voit să-şl bată joc de Burgheiea, dar cel se ştiu cuin s’a petrecut faptele In realitate spun că steaua iul Take a început să apună. Şi tn adevăr aşa esle. Dacă la ministerul cel mal ocultist Take n’are nici o influenţă, vă puteţi închipui cam ce influenţă poate avea pe lăngă cele-l’alte ministere! La mal mare coane Take! T. Cncifiiiii. INFORMAŢII Programul serbărilor de inaugurare a Porţilor de fier este definiţie stabilit. împăratul Frantz Iosef, Regele Carol şi Regele Alexandru al Serbiei vor lua reşedinţa la băile de la Mehadia, în vechile case numite r iuformaţiiini noul iu privinţa furtului de la ministerul de iinanţe, piuă să le putem controla, amîuăiu pentru astă-zl continuarea relaţiunei noastre în această afacere. Erl după amiazl hoţii profitînd de absenţa d-neî Răsti, proprietară, s’aă introdus în casa proprietăţel după moşia LămoteştI şi au furat o casetă care conţinea bijuterii şi o sumă însemnată de bani. S’a reclamat sub-prefectureî despre a- cest fapt şi autorităţile aă luat măsuri pentru urmărirea hoţilor. l>in Sinaia Sinaia, era mal splendidă staţiune de vară din Orient, e in plină viaţă. Aeum cit-va timp se credea eă sezonul va ii aproape mort In anul acesta, din cauza preţurilor exorbitante pe cari le cereau proprietarii pentru vile. Prevederea nu s’a realizai, de şi o mulţime de vile, case mici şi apartamente aă rămas neînebiriate, din cauză că proprietarii vroiaă să profite In două luni cu 15—20 la sută după imobilele lor. Toate hotelurile sunt pline ; nu se mal găseşte nicăirt nici un pat, aşa că vizitatorii sunt siliţi să rămînă noaptea prin restaurante. La Hotelul Nicolaă, In special, e o lume enormă ; restaurantul şi vinurile excelente ale d-lul Tunariă atrag o sumă de vizitatori. * * * In fuga condeiulu cităm următoarele familii cari se află la Sinaia : Prinţul Dini. Ghica, General Lahovari, Take Ionescu, Grigorie Ghica, Emil Ghica, Ioan Lahovari, Al. Catargiu, Al. Ghica-Bri-gadiru. Princesa Goreeacoff,Ştefăneseu prim preş. trib. Illov, Gr. Triandafil, Gr. Cerkez, Al. Orăscu, Filitis, procuror general la Casaţie, Al. Sc. Ghica, Colonel Vlădoianu, General Catargiu, Prinţul Ilnspoii, contele La-forât Divonne, contele Leiningen mare proprietar In Germania, care s’a îndrăgostit de mult de Sinaia, tn cit e hotărît a sla aici pînă la finele sezonului, familiile Petroviel Armis, maior M. Ghica, Gr. Pâucescu, general Horbatzky, Polizu—Micşuneşti, d-şoa rele Al. şi Elena Bengescu, colonel Odobes-cu, Dim Sutzu. d-na C. Arion. Nicu Cerkez, general Pencoviel. general Băicoianu, Sc. Orăscu, Colonel Capsa, Dr. Babeş Aurel. I)r. V. Babeş, Dim. R. Rosetti, Dr. Răuţoiă Al. Florescu, Radovici-Ploeşti, Başnea, Mo-roianu, G. Boumba, I. Boambâ. Dr. Ra-coviceanu-PiIeşti, Dr. Vitzu, Vultureseu, Carcaleţeanu, Wolff-Mirinhie, etc. Din corpul diplomatic: Contele Leyden, Sir Hngh Wiiidham cu familia, cont: le Ae-renthal cu familia, contele Lalaing cu familia, contele Thurn eu familia, Christiel, etc: ImŢîagh ----------------- F*' (Serviciul Agenţiei Hoinîne) Paris, 22 Ioîie. Se asigură că autorităţile din Vichy a0 primit avisul oficial că Ţarul şi Ţarina vor merge In acest oraş, in a doua jumătate a lunel Septembrie. Paris, 22 Iulie. Căpitanul de fregată Siegel, ataşat maritim german, s’a dus ia Hâvre pentru a mulţumi lut Felix Faure in numele împăratului Wil-helm, pentru condoleanţele ce i-a trimes cu o-cazia catastrofei iul «IItis». Le Hâvre, 22 Iulie. D. Felix Faure s’a îmbarcat pentru St. Malo. El va visita o mare parte a Bretaniel. «URME CIN TURCIA Constantinopol, 22 Iulie. Patriarchul armean e gata să demisioneze în cazul cînd Poarta n’ar răspunde In mod satisfăcător cererilor creştinilor. Creştinii districtului Canea dedîndu-se al acte de râsbunare, aă omorlt 15 mahome-tanl, Intre cari sunt şi femei. Constantinopol, 22 Iulie. Sorginte oficială turcească. — O bandă grecească pătrumjfind în Macedonia prin Supidje, a fost bătută şi împrăştiată de T urci. Situaţia lu Creta nu este aşa de rea după cum pretind (jiarele străine. Constantinopol, 22 Iulie. Răspunsul Porţii la redamaţiunile cre-tene arată că Poarta este dispusă să intre In negocieri asupra schimbărilor necesare şi oportune de făcut că tor-va articole ale tratatului de la Haleppa, dar că ea nu va permite modificări prea adânci. Candia, 22 Iulie. In urma intrării în Candia a 300 raaho-metanî refugiaţi, s’a produs acolo o panică mare, care Insă a fost repede liniştită. In partea turcească se crede că această afacere stă în legătură cu asasinarea ma-hometanilor în districtul Candiel. Londra, 23 Iulie. Se a. unţă din Atena lui Daily News că insurgenţii districtului Mesara in Creta au formal un prim corp de cavalerie. -------- «—80^»noo in ii ------------— DIN CAPITALi 0 răpire.— Duminică, pe lu orele 9 seara, d-l Bratăşanu, inginer de la doeurile din Galaţi, fiind la şosea cu logodnica d-sale, domnişoara Emilia Eliad, şi cu încă câte-va rude ale sale, ai! întâlnit la bufet pe d-l şi d-na Farjeon, prieteni al logodnicei. Stând cu toţii ia o masă, Ia un moment dat, domnişoarele Farjeon şi Eliad dispar şi puţin timp în urmă şi tlnârul Farjeon. Pe cât se vede lucrurile aă trebuit să fie pregătite mal d’înainte. Cele doua domnişoare împreună cu tlnârul Farjeon s’afi urcat în trăsura care 11 aştepta la oare-care distanţă şi aă dispărut. După cit-va timp de aşteptare, d-l Bră-tâşunu văzlnd că domnişoarele nu se mal întorc, intră lu bănueli şi cu toţii încep să le caute. Toate căutările însă au fost zadarnice. Fugarii plecaseră la loc sigur. ^ Dându-se de ştire politiei despre aceasta, s’aă Început cercetările pentru descoperirea fugarilor. El abia au fost descoperiţi la Jilava Intr’o vilă ce are acolo familia Farjeon. Se crede că fuga aceasta a fost proiectată de mal înainte de către domnişoara Eliad şi d. Farjeon. Crimă.—Precupeţul Pândele Vasile, care a fost lovit alaltăerl seara cu cuţitul de către minorul Vasile G. Stănescu, a încetat erl din viaţă la spitalul Brîncoveneasa, unde fusese trimes în căutare. Asasinul. In virstă numai de 16 ani, este fiul unul clrciumar din strada Isvor. El avea dese certe eu victima, care de elte ori venea In prăvălia tatâlnl său îl înjura. In seara crime), Stănescu s’a înarmat cu un cuţit, pe care îl avea ascuns sub vestă, şi cu un baston gros în mină aştepta pe precupeţ. Cînd acesta soseşte, Stănescu se repede asupra lui şi 11 dă cîte-va lovituri de baston in cap şi fuge In curte. Pândele se ia după dinsul ca să’l prindă, dar cînd ajunse în curte, criminalul scoase cuţitul şi lovi de patru ori pe precupeţ în piept şi în pintece, făcîndu-I patru răni grave, din cari una mortală. Hoţi prinşi. — Lucrătorii italieni, Caiete Ferdiiiand şi Giovaui Luchete, autori al unul furt însemnat comis în oraşul Plo-eşti, au fost prinşi astâ-noapte de poliţia de siguranţă, în urma notei ce poliţaiul din Ploeştl a trimes privitoare la dînşil. D!S ’ţ'AICĂ Ucigaş prin imprudenţă.—Duminică după amiazl muncitorul Radu Gheorghe, din comuna Popeştl-Dragomireştl judeţul Ilfov, umblînd cu puşca Iul de vinat, care era încărcată, arma a luat foc şi a rănit grav pe copilaşul Constantin în vîrsta de 2 ani şi pe copila Cristiua de 4 ani, ambii nepoţi al Iul Radu. Micii răniţi aă îost de urgenţă trimeşl In căutarea spitalului Cocioc. Starea băiatului este desperată. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 34) L0UIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC FABTEAŢ După cîte-va minute, Oliviei- păru a se fi calmat puţin, el reflecta. Scullndu-se de o dată, zise : — Aşa dar vom muri prosteşte, In fuu-dul pâmlutului, de o moarte inutilă şi nes-ciuţl de toţi acel cari ne iubesc ! — Linişteşte-te, te rog, dragă slăpîne, nu am pierdut încă toate speranţele, li zise Laurent. — Nu, nu, vom face chiar minuni pentru a vă scăpa ! - Inimi generoase! răspunse ttnărul conte strlngiiidr.-le miinile, nu mi-e teamă de moarte, am primit lupta, trebuie să mă aştept la ceea ce are să mi se Inttmple ; mal curlnd saii mal Urzit), aci sau In altă parte, trebuie sa ma doboare ; forţele sunt prea inegale şi eu lupt pe faţa pe cită vreme el se numesc «Invizibili», el nu merg de cit prin curseşi şiretlicuri, armele telor laşi. Da, am fost condamnat şi din ziua clnll am făcut sacrificiul vieţel mele; dar voi, voi... Pentru ce v’am tlrlt !n nebuna mea întreprindere? Ah! nu ştiţi cum moartea a doul sat) trei inocenţi apasă pe ultimele ceasuri ce mal am de trăit. — Mulţumim Iul D-zeă, răspunse Canadianul cu vocea lui sonoră şi simpatică, n’am ajuns piuă acolo; dar dacă trebue să facem Împreună ultimii paşi, el bine! voi fi fericit, dacă aş vedea că cuvintele din urmă ale tatălui meii se pot realiza: — «Dick, dacă vre-o dată un Lauraguais d’Entraygues, are nevoe de viaţa ta, aduţi aminte că ea 11 a-purţiue». Cuprins de emoţiune, Olivier căzu în braţele Canadianului, şi o nouă criză de lacrimi umplu pieptul herculelul, care strlngtudu-l lu braţe, îl legăna ca pe un copil. Ingenunchiat Ungă el şi ţinlndu-l de mîinl, Laurent II zise: — Şi eă stăplne, crezi că este pentru mine o fericire mal mare pe pămtnt, de cit acea de a muri lingă tine ? însuşi Gilpiug era mişcat. Era ceasul mtncărei lui, In care circumstanţele cele mal solemne, eşafodul chiar, nu J’ar fi făcut să uite momentele speciale în caritrebuea să-şl hrănească corpul şi să-şl repare forţeîe. După cum spunea de multe ori: «Stomac gol, cap sec», ceea ee însemna că pe nemlucate nu era nici o dată inspirat. In timpul acestei scene mişcătoare, el scos se din bagajele lui ciţi-va pezineţl uscaţi. o bucată ae brlnzâ şi alte merinde cu cari se pregăti a da putere muşchilor săi obosiţi. Dai spectacolul ce se desfăşură de astă dată înaintea ochilor săi, nu’l lasă nesimţitor, şi mluciud Intr’una, el murmura cu gura plină : — Foarte mişcător indeed. Văd în adevăr că aceşti gentilomi sunt adevăraţi oameni de inimă. Nu am murit încă, ce dracu, el a făcut tunelul să sară In aer, eh! eh! îl vom curăţi noi; pe urmă cine ştie dacă inovaţiunile pe cari le-am întîlnit în drum nu corespund cu acele cari es în cripta centrala ?... Nu pot să mor acum, nu mi-am făcut încă testamentul, apoi nu am promis ei! nevestei mele că am sâ-1 duc o mare plantă de euealyplus welivytonia gigantea... Aoh! foarte mişcător acest spectacol... Aceasta va forma un episod frumos, în raportul meii către societatea regală asupra mineralelor australice... Această brtnză este admirabilă, numai Backvoell aud Cross prepară asemenea conserve... Aoh! pare ca plouă... Nu ploua dar bietul Gilping nu voia să spună că udase cu laerâmile sale bucata de brlnzâ ce avea in mină... pe cînd situaţiu-nea lui personală nu era de loc In acea e-moţiune ; nici nu se gtndia, căci el continuă a murmura: — Da In adevăr, văd că aceştia sunt perfecţi gentilomi... Şi eă curi îl socoteam nişte deportaţi fugari prin tufişuri... Aoh ! de sigur că voi face tot ce-mi stă prin putinţă pentru a-I scăpa... Pe d’altă parte canadianul, care urmărise acest monolog, zise tovarăşilor sal: — Aide, mi cam Înşelasem în aprecierile in privinţa englezului âsta; este în adevăr un Anglo-Saxon, dar dacă are defecte, are şi calităţile rasei Iul. Piuă acum el ne credea pludari de vite cărora le făcea mure cinste ca să ’l însoţească, dar după ce a băgat de seamă că domnul conte este moştenitor al uuuia din cele mal însemnate nume din Franţa, s’a schimbat cu totul. Nobleţă exerciteazâ un imens prestigiă a-supra acestei rase, şi de aci înainte cred, că putem să ne bizuim pe dinsul. Ca şi cum ar fi voit să Întărească re-fiecţiuuile lui Dick, lohn Gilping înaintâ cu o butebe cu cognac Iu mîuă. — Aoh! Domnule conte, zise lui Olivier, aşi fi foarte fericit, foarte fericit dacă aş putea să ridic un toast pentru apropiata d-voastră scăpare. După ce criza nervoasă trecuse, Olivier Îşi regăsi tot curagiul şi toată energia sa. — Aveţi multă dreptate ilomuule Gilping, şi vă rog să ’ml daţi voe ca să vă doresc şi eu tot acelaş lucru. După ce băură, cel doul oameni l.şlstrln-serk miinile cu prietenie. — Voi Închina un pahar şi pentru d-ta domnule Dick, şi pentru d-ta domnule Laurent, zise Gilping Intorclndu-se spre dînşil; Îmi place să cred că nu aveţi pofta ca să rămtneţl in tunel. Gilping le întinse şi lor mîna dar cu o oare care rezervă, care stabilea diferenţa între el şi contele Lauraguais d’Entraygues. De acum înaiute legătura era făcută. Şi drept vorbind, dacă pînă acum John Gilping, trăia mal retras de tovarăşii Iul, greşeala se putea atribui In parte reeoman-daţiunel singulare care avusese loc In lagărul după ţărmul Red-Riverulul. El Îşi spusese toate titlurile şi calităţile lui şi in schimb i s’a Înşirat o serie de prenume, Dick, Olivier, Laurent cari nu ’l asigura absolut, nimic şi ca adevărat englez, el a socotit că din momentul ce a-ceştl domni nu vor ca să ’şl declare numele de familie, trebuie să fie de sigur o ceată de aventurieri, sub a cărei protec-ţiune voia să se pună, fără însă să se a-simileze lor. Fără ca să’şl schimbe nimic din obiceiurile şi maniile lui, el se decise a lua a-cum o parte mal activă In viaţa lor comună. Toate aceste incidente secundare, s’au petrecut in mal puţin timp, de cât acela Între- buinţat de noi pentru a le expune, şi nu trecuseră I£ AZI Pe cit ştim, pe ziua de 1 Sep-tembre se decisese înfiinţarea unul gimnasio real în Constanţa, în locul desfiinţatel şcoli normale de învăţători. Jesuitul de la instrucţie a revenit însă asupra acestei hotărîrl, căci, după d-sa, nu se simte nici o nevoe de naţionalizarea Dobrogel. —Timpul discută comunicatul dat de «Voinţa» cu privire la «cazul Şabech i»: Este ile sigur un dureros simptom al spur-cărei vieţei noastre politice faptul că se discută actele de demenţă şi că se afirmă cum că influenţe necurate atiruă de hotărirea ministrului care a cerul Suveranului să-şi exercite cea inal înaltă a Sa prerogativă. Pe uol acest lucru ne incintă. Eacă colectiviştii nu-1 relevează este. se vede, pentru că el iu neomenia, murdăria sufletească şi reaua credinţa care il caracteriza, au uitat şi abuzat de ast-fel de procedeurl a-tuncl chiar cind nu exista nici unul din motivele cari pune la bănuială pe milostivul lui Şabechi. Voinţa Naţională ne spune că d. SÎoieescu trebuia pus Ia adăpostul unor ast-fel de bănu-ell. din pricină că este «om cu averea. Teoria Voinţei este nu numai reînvierea unei protipendade greţoase, pentru că in loc de blazoane are cupoaue de bonuri, dar conţine chiar c adevărată eroare de ştiinţă socială. Intr’ade-văr, chiar campionii cel mal violenţi în contra păturilor democratice şi cari afi afirmat că a-nuine tradiţii scoborîle din neam tn neam sunt garanţii de o cinste care in straturile populare ar fi mal rară, iu tol-de-a-una aă recunoscut că averea pur şi simpla, necernută de vreme, nu este nici un fel de chezăşie. Din parte-ne, asupra acestor chestii foarte delicate lăsăm ca d. Stoicescu să se răfuiască cu amicii săi politiei mal puţin bogaţi, iar noi, fideli tradiţiilor noastre conservatoare, vom continua să judecăm pe oameni după curăţenia vieţei, căldura inimel şi orizontul inteligenţei, fără a le număra sfanţii diu buzunar. ------ Constituţionalul dă următorul exemplu despre «domnirea legilor» sub regimul colectivist: D. Malaxa, primarul colectivist din Galaţi, e pus într’un grav conflict cu legea. Codul penal, dacă ii s’ar aplica, l’ar înfunda in puşcărie şi dacă s’ar fi dat curs procedurel penale, el n’ar fi putut colabora alăturea cu d-nil An. Stolo-jan, C. Stoicescu, G. Cantacuzino şi Dim. Stur-dza la fabricarea muşamalei. El bine, pentru a se aplica lui Malaxa legea, ce zicem legea I nişte anumite articole din condica penală se ceartă o lume întreagă, prefectul, primarul, judecătorul de instrucţie, miniştrii sunt în păr şi nu vor în ruptul capului ca faţă de Malaxa să domnească legea! Ceva mal mult! Sub conservatori erau patru inspectori administrativi cari îş! virau nepoftiţi nasurile lor iu toate administraţiile comunale mal cu seamă, şi adesea mal aveail şi o coadă, un inspector financiar—pe atunci nu domnea legea. Colectiviştii afi redus numărul lor la doi, din cari unul I.uca Ionescu pare-ni-se că’I chiamă, e^ special însărcinat cu fabricarea de muşama. El a fabricat’o in Huşi, spre marea exasperare a lui Cnligari, care ar vroi el să 'şl vîre mii-nele în visteria comunei, el a fabricat’o acum de curînd iu Dobrogea şi se vorbeşte ca să meargă şi la Galaţi, fiind mal meşter de cit însăşi Stolojan. Este aceasta domnirea legilor! Şi din partea noastră e oare amăgire, minciună, calomnie ? Schilu-Măgu- Primăria Capitalei a cerut ministerului de interne aprobarea expro-prierel locurilor d-lul Stravolca, Pompilian şi al D-nel Troteanu, pentru mărirea gradinei Cişmegiu ;i alinierea stradel reanu. Primăria a oferit preţul de 42 lei pentru metrul pătrat; pe dnd evaluarea făcuta de serviciul tehnic, este de 30 lei m. p. Suprafaţa terenului de expropriat este de 2189 m. p. Astă-zl, la orele 1 şi 50 MM. LL. aU părăsit cu un tren special Sinaia, plecind în străinătate. Miniştrii, cari afi condus pe Ma-jestaţile Lor piuă la Predeal, se întorc asta seara în Capitala. La gara Sinaia se aflan d-nil Gr. I. Ghica, Emil Ghica, I. Balăceanu, general Lahovari, Take Ionescu, Al. Catargiu, N. Eleva, miniştrii străini şi persoane oficiale. D. Stolojan, Ministru de interne, pleacă. In străinătate In virtutea unul concediu. Interimul ministerului de interne va fi ţinut, de dl. G. Cantacuzino. I>In (’onstnntlnopol ni se tele-grafiază, că o bandă greceaică pătrunzind in Mlaecdoula prin Hupidje, a font bătută ţl Împrăştiată de Turei. DISIDENTA LIBERALILOR DIN DALAI) I.il><> ral II din Galaţi, văziud tn-ttrzierea culpabilă a guvernului tn rezoivirea afacere! Malaxa şi văziud conduita RcandaloaNă a lui Malaxache Culoglu, sunt lio-tăriţia lua o dcclNiiinc definitivă In privinţa atitudinii lor politice. Toţi deputaţii şi senatorii din Galaţi se vor întruni niiine pentru a delibera asupra situaţiei. S*e cit ştim ei sunt hotărfţi a cere înlocuirea d-Iiii Malaxache Culoglu, de oat*e-ce nu numai eă nu cunoaşte judeţul şi oraşul Galaţi, dar prin protecţia scandaloasă pe care o acordă pe faţă escrocului Malaxa, a revoltat întreg partidul, precum şi pe fruntaşii comerţului «lin localitate. Dacii guvernul nu le va satisface cer«*rea, atunci toţi senatorii şi «leputaţii In frunte eu d. Orleanu, vor trece fu «lisideuţă In termen de zeee zile. Escrocul Malaxa se află încă în Capitală, de unde trimite regulat cîte un articol violent ziarului «Liberalul Gă-lăţean» in contra procurorului general JJastnchi. El aşteaptă din zi în zi ultimul cn-vînt al d-lul Sturdza. * * * D. Malaxache Culoglu nu se mărgineşte numai la o simplă stăruinţă pe lingă d. Sturdza pentru Malaxa, dar ţine să-l prezinte Ocultei ca pe cel mal important personaj din Galaţi, care ar fi a-vind grupate împrejurul său marea proprietate şi comerţul întreg. Stăruinţa sa merge pină a a-meninţa pe guvern că în caz cind va revoca pe Malaxa, atunci va demisiona şi el. ŞTIRI DOf ZI ARE Din Timpul : Ministerul instrucţiei publice a comunicat şcoalel normale din Constanţa că de la 1 Septembrie şcoala este desfiinţată. Elevii din clasele I, II şi III vor trece la Clmpu-I.ung. Informaţiile noastre ne spun că nici jumătate din elevii şcoalel desfiinţate nu se vor duce la Ctmpu-Lung şi vor preferi să-’şl piardă cariera. Ast-fel pentru a treia oară In 18 ani se desfiinţează o şcoală secundară romluească din Dobrogea. La 1885, când d. D. Sturdza a devenit ministru de instrucţie publică, primul săft act a fost să desfiinţeze gimnaziul romanesc din Tulcea, care, după d-sa, făcea prea multă concurenţă gimnaziului bulgăresc şi şcoala profesională de fete tot din Tulcea. La 1888, o dată cu căderea d-lul Sturdza de la putere şi venirea unul guvern naţional, gimnaziul românesc din Tulcea a fost reînfiinţat. La 1893, tot sub un guvern naţional, s’a înfiinţat şcoala normală din Constanţa. Conform precedentelor şi spiritului politicei liberale, odată cu revenirea d-lul Sturdza la putere se desfiinţează şcoala normală din Constanţa. Cel cari acuză pe d. Sturdza de inconse-cinţâ se înşală. Clud este vorba de desfiinţat sati de paralizat o instituţie care ar putea să facă să progreseze cauza romlnis-mulu), d-sa este în tot-de-a-uua gata de a o nimici. * * * Galaţii caraderisează ast-fel activitatea prefeclorială a d-lul Malaxache Culoglu : I). Culoglu, de cind este prefect aici, n a căutat să facă măcar cunoştinţa membrilor partidului naţional-liberal din Galaţi, şi a altor persoane de distincţie cari sunt multe la număr în o-raşul nostru, ci s’a mărginit numai ca noaptea să’şl facă în linişte petrecerile sale cu Malaxa şi ziua să doamnă. Onorabilul călugăr d. Partenie, obţinind un concediu de şease s£p-tamînl, pleaca la 1 August la Paris. Partenie îşi va lepădă rasa şi potcapiul şi va juca la Moulin-Rouge. Profanatorii «ic morminte Primim din Sofia următoarea telegramă : Duminica s’a celebrat un parastas pe mormintele celor patru victime ale procesului Belcev. — A doua di, mormântul lui Georgiev, unul din spînznraţl, s’a găsit profanat, crucea sfărâmată şi coroanele arse. Ieri, mormântul lui Stambulov a fost de asemenea stricat. S’a gâsit la fie-care unghia de închidere câte o cartuşa de dinamită. Atentatul a fost conceput în mod foarte stângăcia. Poliţia cauta pe culpabili. Ni se denunţă ca cinstita locotenentă mitropolitană se opune de a libera I. P. S. Sale Mitropolitului Primat şervetele, diferitele vase şi tacîmurile de masa, cari toate sunt proprietatea particulara a I. P. S. Sale. Mal aflăm că săracele şi văduvele cari se prezintă la mitropolie, pentru a primi micile pensii lunare ce li s’aU acordat de către milostivul Mitropolit Ghenadie, sunt respinse cu brutalitate de slugile lui Partenie şi Timuş. Consiliu] comunal din Constanţa a însărcinat pe pictorul A. Perrier de a face la noul şi elegantul palat comunal pictura decorativă în termen de trei luni şi cu preţul de 7.200 lei. Primim din R.-Vilcca următoarea scrisoare • Domnule Director ! In unul din nunierile trecute ale zia- rului bare : tEpoca» citesc următoarea între- Cm onoare ne aduce la eunoneinţa Onor. publicului eă de la I Haiti: S\i iMESCHIS iwr GRADINA RESTAURANTULUI i .a c a e tt w s e s c r Avîn şi o trupă dă lăutari bine organizată, care va dilecta pe onor. public în tot timpul sezonului. Cu deosebită stimă T A C! 1IF, KIJSESC U SCrrstla Mffor Vo. 3. 106-25-19 11 «Igiena convalescenţei».—Multe Inainie do a fi chestiunea de caznă «Quinium Labarraque» a fost considerat cu drept, ca vinul pentru convalescenţi. Adminislraţiunea iul contiuuă produce o putere graduală şi o adevărată creştere a pulorel digestive; este un agent tonic cel mal energic care se poate sfiit ui în convalescentă. Se ştie că cîte-va grainurl de Quinium produce acelaş efect ca cite-va kilograme de altă Quinquină. Pentru aceasta Quinium i.abar-raque a fost recomandat de Academia de medicină din Paris. O&sa* Siină-tato Institut din noii reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boaielor interne si chirurgicale, precum şi a tutulor boaielor nervoase şi chronice. Tratarea boaielor de piele, a boaielor do ochi, gît, nas şi urechi, a boaielor «le ficat şi rinichi Operaţiuni.—Tratamentul boaielor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte in institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boaielor uretro-genilale. Bolnavii se pot căuta eu orl-ee medic saiî specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consuttaţiunl în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10 —-12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1890. 20 100 -65 Din pricina apei cu viermi, e-pidemiile continuă a bîntui la Iaşi în mod înspăimîntător. Duminica trecută s’aă constatat patru cazuri de febră tifoidă şi un caz de tifos abdominal. Luni s'a constatat un caz de febră tifoidă. Primarul N. Gonea lipseşte de o lună din Iaşi. «Cum se face că la gimnaziul din R.Vîleea funcţionează ca director un profesor suplinitor şi netitrat. anume d. Stănescu, cind profesorii locali sunt titraţi şi unii cu titlul provizoria ?> Este adevărat că d. Stănescu e netitrat, că toţi cel l’alţl profesori (afară de unul, d. Miulescu) sunt titraţi şi că eă şi cu profesorul de gimnastică, d. Drugescu, suntem singurii cu titlul provisoriu. Dacă însă poate părea a-normal lucru că un netitrat să fie director, cauza e că gimnaziul e fondat abia din 1891, iar eu n’am luat catedra de limba latină cu concurs de cit anul acesta. De alt-fel d. Stănescu a fost numit director sub guvernul conservator ; d-sa e în acelaş timp un devotat şi fervent membru al partidului conservator: a-ceastă împrejurare singură era de a-juns, in ce mă priveşte personal, de a mă ţinea in rezervă întru cit priveşte drepturile pe cari le-aş fi putut avea de a lua eu direcţiunea şcoalel, după care n’am umblat nici odată. Publicind aceste rlnduri pentru orientarea d-voastră şi a publicului de aici, vă rog să primiţi mulţumirile mele calde. R.-Vllcea, 23 Iulie. 189G 1. Inipiilcscii Schimb şi vîss«l efitin € U M P A M t i MP ist UI MI»Alt lot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre line, de briliante diamante, perle, rubiner safire, smurande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă. pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. d-lo'r cerere mă voiţi prezenta la domiciliul La cumpărători şi vtnzătorî. BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE LEON WEISSBIzUTlI Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meu in tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argiut, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Primeşte în schimb orT-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) do nur. argint, fasoanele cele mal noul Mare «lcpoîi «le ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici diu Eiveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. 89 Doctorii ION MOT Fost modic secundar al Spitalelor din lîucuroscî Stabilit în Ulmpulung dă consultaţiunl pe timpul verel. Câmpulung. Strada Mircea-vodă 15 127 30—28 Vindecarea boaielor sifilitice A apărut de sub tipar : Ursitele se ©rele NE PUŢIN ŢA Ii.4 RRĂTEASCA CAUZA ŞI VINDECAREA LOR Această carte ilustrată se trimite suferinzilor I*r. T II A M Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. VoevozI. 121_______________________30-13 Br. 1®, Cioranu FRANZENSBAD Stefansstrasso, Yilla Konigshof N. __________________________24-23 Dr. I. T. Mersa MEDIC ROMAN Karlsbad. Marktplats Tempel 24—23 CURA DE IaAFTB Preparate do lapte conform regalelor kigienice şi terapeutice moderne INSTITUTUL De' eA TOREAPATIE sub direcţiunea D-ruiuî PAVLOV Asistent la institutul de Buc'ercologie al d-rululprof. dr. Iiabes şi a «1-i*ii Sui I. STEINIIART Medie do copil Strada Radu-Vodă, No. 9 LAPTE STERILISAS PUR Lapte Materna Are composiţia exaclă a laptelui de tîţă, in-locuesce doicile. E introdus in toate ţările civi-lisate ca cel mal ideal nutriment pentru copil pină la vîrsta de un an. Ketlr Lapte peptonisat prin fermentaţiune. Cel mal recomandat in boalele de plăminl, bronchite cronice, pleuresil şi mal cu seamă tubereulosa. In toate boalele de stomac, de intestine (maţe) în boalele de ficat, de rinichi şi de inimă, în ţoale stările de convalescenţă în urma maladiilor grave ca tiphosul, peumo-nia, scarlatina, pojarul, dysenteria, precum şi in boalele constituţionale ca sipbilis, serufulosu anemia. E suportat de stomaeurile cele mal delicate şi bolnave. Institutul posedă o fermă model cu vaci el-voţiene şi tirolieue şi expediază ţoale preparatele sale iu flacoane hermelic închise, la doini cili 0. întrebuinţarea preparatelor Institulul luînd un avint nial mare şi pentru a ie răs-pîndi în toate clasele societăţii preţurile lor s’aă redus. Dcposil Ia Farmacia IV. Weluhold Str. Colţel No. 24. 92 24-19 Institutul francez de Domnişore V. H. CHOiSY autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA NEGUSTOR, IO BUCURESCI Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile încep la 2 Septembre. __ înscrierile de la 20 August st. v. 137 25-8 Adeveratele Ape de Vichy : Vichy-Căles-tins, Viohy-Grande-Grille, şi Vichy-Hdpital suntu la noi destulă de respăndite, In unele localităţi îndepărtate unde insă din causa cheltuelelori prea mari preţul vănzărsi este ce-va mai urcat putem recommanda “Sarea comprimată de Vichy” fabricată de “Societatea de explotaţiune a produselor de Vichy” subtu controlu direct al Statului francez. Aceasta sare permite a prepara imediat o apă minerală artificiala gazosă, care bine inţeles nu are qualităţile apei minerale naturală insă este multă de preferat imitaţiilor Apei de Vichy, de 6re ce conţine şi conservă cea mai mare parte a quaiităţei Apei de Vichy : Vichy-Călestins, Vichy-Grande-Grille şi Vichy-Hdpital 91 30--17 âPA MINERALA PURGATIVĂ DE LA 8REAZU, Ungă laş şi-a făcut drumul^ de la bine fără multă reclamă şi cu toată concurenţa apelor similare streine, dovediudu-se cu mari avantaje prin proprietăţile sale particulare şi anume: Apa de Breaza este mal plăcută la băut şl cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 oră; in cele mal multe caxurl ajunge 1 pahar. Apa de Jireazu are efect durabil, fără a produoo a doua-zi constipaţie. Apa de Breaza nu produce absolut nici o durere de stomah sad în intestine. Apa de ttreazu se întrebuinţează specialmento cu succes pentru a combate. congestiunlle obicinuite cum şi cons-tipaţiunile, disposiţiuniie inflamatoare ale organelor principale, indisposiţiunile cronice ale organelor de respiraţlune şi circulaţiune, deteriorarea grăsime! prea abondente, boalele urinare şi formarea pietrei, haeinoroidele, boalele organelor genitale la femei. Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce afi încercat această apă de la ttreazu, afi părăsit pe cele străine. At*a de ttreazu a obţinut la expoziţia de Bucureşti în anul trecut .Medalia de aur prin ■ îperioritatea sa în comparaţe cu alte ape similare. Apa de ttreazu se găseşte astăzi in toate oraşele, atit dincoace cît şi peste Mileov. şi merită toată încurajarea din partea publicului. 139 12—» DR* STERIE CIURCU IX Polikangasso—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. 129 Vaporul englez Banetry, sosit din Alexandria, este supus observaţiunel medicale în portul Sulina. întreg personalul este sănătos. MaŞINE ageiole , îtei. CS-T: IEI ■ -HSi Bucureşti, Str. Lipscani, 94.—Casa Banca Romîniel Sf. Gheorglie BULETIN FUONOmU (Raportul Setnaphorulul de Brăila) Brăila, 22(3 Iulie 1896 Piaţa noastră ca şi In zilele trecute este neschimbată. Grlne mal inferioare sunt scăzute şi plătite cu fr. 30(35 mal puţin de vagon, la cele superioare insă preţurile sunt ceva mal susţinute. Sosirile de azi au fost foarte mari In special In grlne. NOTA MAWIXA DE Secerat şi legat „COUIViBIA " din fabrica 1>. M. OSBOENE «fc C-ie Atiburi» (Xew-York) Cu Idişul la DREAPTA construită toată in oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—24 Mj OCOJflttMiSIjE Să THEEHÂ TOAHE Din atelierele de construcţiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI. Tiu la dtsposiţiu d -lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea acestor www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA UE SCHIMB EESkiA 77 w6 i, 5°, » Amortisabilă. . 100 4 100 6°», Obligat, de Stat (Cov. R.| . ml — 101 '/• 5»/, » Municipale din 1883 94 ", 95 ' 4 5° o » > . 18911 95 3 4 96 i 4 6«, Scrisuri Funciar Rurale . 91 8 92 5°/t) > » Urbane . 88 « 8S 5°/o » » » laş) . — >2, Acţiuni Ranra Naţională. 1640 — 1645 » » Agricola . 200 205 > Dacia Roininiu asig. 430 435 » S-lea Naţionala asig. 450 160 S-tatea de Coaslructiunl . 175 1-0 Florini valoare Austriacă . 2 11 2 îl Mărci Germane .... i 20 1 25 Bacnote Franceze . . , 100 iot » Italiene. . . . 89 - 93 » ruble hirtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu maşvnele duhln-ciUmlrice, din fabrica libert A Cil, Frankenthal fi cu caractere din fonderia de litere Plinsch din Frank-furt Ai M aammto ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — COXS Ttt l ATM MJXfMS «/: Fi*:Ml — S. HAKai — Strada Isvor, No. 11!) BucurescI — electuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. Mpeialilate llorârle, sere, gradine ne carnâ, pavilioane in fier etc. etc, Primesc comande Dintru Provincie: — Preţuri Moderate — ratai: n SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OŢEL CĂLI I compus patnte CONQREAVE NKUAI Klttl* “■ ' ■ 1 3 ţi a mai multor autorităţi din ţarul Acest otel a fost încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi dej mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzinef din Enghtera, a căror certificate le posedam. Detaliurl, preţuri carenţe şi certificate se trimit după cercrv gratis fi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—91) I. 1) I M O V I (' I * C-ie Bucureşti, str. Doamnei. 24- Brăila, calea Regală, 6 PIANINE Do In renumita fabrică GUST, ADOLPH IBACH BARMEN FONDATA IN AVU», 170-1 De vînzare pe preţurile fabrice! la A. FL DMANN BUCURESCI, Strada Deeebal No. 20. 91 26—5 La Typogrnfia «Epoca» se vinde hîr tie maculatură cu 45 bani Kilogramu în pachete de 10 kilograme. m REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Stradn Clementei No. 3. E. I i AM Studii şi întreprinderi BUCURENFI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 --! •*- I-- Cel mai marr deposit de toate articolele technice Tubni, de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cinepă pentru Vin şi Grădini \ Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură 385P Robinete ( Ventile) pentru Apă şi Abur -fBţj < aueiue şi Asbest toate articolele. — Armature de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balata. — Macarale, Vârtejuri şi Troliuri — Mas!ne şi unelte de tot felul. Table de fier, negre plombate, galvanisate şi de zinc. — Oţel turnat englez şi Betsuemer. — ATELIER do reparaţie de ori ce fel de maşine 81 FABRICA de objecte de fler şi alamă pentru coustrucţinni de case. 50—17 I R EI»At ŢlA ţi DJMlNiSTJiAŢiA ziarului EPOLA ae all îna strada Clemenţei No. 3. MARELE BAZAR CENTRAL Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriei Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie că pentru sezonul de primăvară şi vară T-a sosit In MARE şi BOGAT ASORTIMENT de ÂINE pentru BĂRBAŢI şi „nu)y;. cu preţuri foarte eftine. 8S BÂEŢI^-£E REMAR AT Stă la disposiţia i itntelOj un foarte fioros şi bogat agerii-ment de stofe fine pentru haina de coman-efectuabile prompt şi cu preţuri reduse. Rog pe onor. public d’a visita magasinul meti pentru se convinge de eftinătatea şi qualitatea bună a mărfurilor. Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard) 70 Calea Victoriei 25—22 Cel mal bun nutriment pentru Copil 41 Vindecă toate afecţiunile le stomacb REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOUW KLINGEH JBUCMJUEST1 şi MAS1 (50-42 ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL IM Mt MS - JE I A 1, este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Alo roza, Fii/.ia, liispcp-«tia, CiiaNtritele Vlr.sla critica, F.pulsarc nervoasă, Slăbiciune resultlnd din bătrineţe, lungile convalescenţe, înt’uu cuvint toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de minoare a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAI., rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. IMF XAMFIKFKAF, şi la loţl 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52-34 Bucurescî.—Tipografia «Epoca>.—Strada Clemenţei- No. 3. www.dacoromanica.ro