SERIA n.—ANUL U, No. 210. Ediţia a, treia NUMARULJO bani ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cârel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; tn streinătate 60 lei Îase luni ... 15 » » » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani 'MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ KEDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 MARŢI, 23 IULIE 1890. ■nan NUMaRUL^IO bani ANUNCTUBIEE Ln Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV..0.30 b. linia » » > HI........2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtnduli Un număr vechili 80 ltanl ADMINISTHA’ţTA No. 3 -STRADA CLEMENŢEI-N . 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI REFORME COLECTIVISTE Fenicsul partidului tînăr colectivist—d. Gogu Cantacuzino—lucrează secondat de registratorii şi arhivarii ministerului de finan-ţe, la refooorma impozitelor. Deja pe Cit a transpirat din această lucrare monumentală, impozitul patentelor va fi fundamental modificat. Ni să spune că negustorii specialişti de muşamale vor plăti de acum înainte o taxă proporţională numai de 2 la sută în loc de 5 la sută, pentru bunul motiv că muşamaua fiind un object de necesitate primă sub colectivişti, a taxa cu 5 la sută sau 10 la sută muşamaua, ar fi cum ai lovi cu taxe ridicate piinea şi cele-l'alte objecte de alimentaţie. După raportul Camerei de comerţ colectiviste din Bucureşti, s’a constatat că pentru moment ministerele şi în special cel de justiţie şi de interne, consumă cea mal mare cantitate de muşama, iar în ţară următoarele o-raşe : Galaţi, Iaşi, Fălticeni, Bir-lad, Huşi, etc. Ilustrul ministru de finanţe s'a oprit de o cam dată aici cu reforma. Pentru ca legea patentelor să fie modificată mal adine asupra altor puncte, d. Cantacu-zino aşteaptă să aibă dato statistice sigure asupra următoarei chestiuni: Cari sunt negoţurile şi industriile în cari colectiviştii sunt mal numeroşi, pentru a scădea tariful în consecinţă. Ministrul de finanţe pregăteşte de asemenea o reformă mare cu privire la inspectorii financiari. Prin noul proiect li să măreşte cu mult salariul şi diurnele, mal cu seamă cînd sunt trimeşl a inspecta gestiunea comunelor şi a judeţelor.—Motivul ? Ministrul colectivist a constatat că conştiinţa inspectorilor ori cît do elastică ar fi, nu merge pînă a'I face instrumente absolut passive în mâinile colectivităţel pentru salarii şi diurne nesatisfâcătoare. De aceea d. Gogu Cantacuzino, pentru a adormi mal mult conştiinţa inspectorilor financiari, anchetând administraţiile colectiviste , s'a gîndit la mărirea remuneraţiei acestor preţioşl impiegaţi. Să spune chiar că li se va da şi o primă de 10 la sută din toate delapidările şi malversaţiu-nile pe cari inspectorii le vor cocoloşi... adică tocmai contrariul cu ceea ce se petrece în materie de contrabandă. La- contrabandă descoperitorii iau o primă, la inspectoratul financiar tăinuitoril hoţiilor sunt Încurajaţi, iar descoperitorii vor fi puşi la amende în raport cu hoţiile descoperite. O greşală s’a comis de d. Stă-tescu, colectivitatea o recunoaşte şi chiar ministrul Gălbează o regretă. Este vorba de micşorarea salariilor a unei părţi din membrii parchetului. Se ştie că sub regimul colectivist, procurorii şi judecătorii de instrucţie sunt oamenii cel mal ocupaţi din ţară. Dacă aceşti ofiţeri al poliţiei judiciare, ar trebui să ancheteze şi să dea curs tuturor afacerilor de cari sunt sau ar putea fi se-zizaţl, de sigur că ar fi nevoe ca numărul lor să fie îndoit şi întreit. Aşa, este vădit lucru că în momentul de faţă, la Galaţi, doul judecători de instrucţie nu sunt de ajuns. Ar trebui cel puţin patru. Un oraş mic şi modest reclamă prezenţa a cel puţin 4 procurori şi doul judecători de instrucţie. Faţă cu această mare dificultate, consiliul de miniştri se spune că a găsit soluţiunea. Numărul procurorilor şi al judecătorilor do instrucţie va fi menţinut, în schimb lise vor mări salariile, ca o compensaţie pentru închinările şi renunţările de conştiinţă cari sunt obligaţi să le facă în exerciţiul funcţiuncl, cînd anchetează abuzurile şi hoţiile regimului. Se mal afirmă că d. Stătescu telegrafic a dat bine-cuvîntarea sa acestei salutare soluţiunl. Să nu se creadă că la cele l'alte ministere nu se lucrează în această direcţie. Toţi miniştrii presenţî sau absenţi sunt preocupaţi de o mare idee: aceea ca să se întocmească ast-fel mecanismul administrativ şi cel judiciar, în cît bieţii liberali sâ'şl poată face trebile lor în linişte, fără să aibă frică de inspectori, procurori, judecători de instrucţie, etc. Eată o reformă absolut necesară şi perfect colectivistă. odihnaIFstolojah Cu un lux ne mai pomenit, Majestatea Sa Naftalină I începuse să răspundă acuzărilor noastre şi spre a dovedi că e un om cinstit, răspîndise chiar în public în mii de exemplare, nişte suplimente la Voinţa, Gazda, Naţionalul, conpnînd în facsimile inscripţiunile ieroglife după monumentele din Egipt, susţinînd că sunt scrisori de la 1866 scrise în ţara romînească. Cheltuială zadarnică; lumea a rîs şi a rămas tot convinsă că d. ministru de Interne a mîncat cu o lingură bijuteriile d-neîEfimia Opran, iar fără lingură palmele de la Pe-şiacov, calculate a ioo de poli perechea. In afacerea Otnescu, cu tot concursul bine-voitor ce’i a dat fratele de cumnată, am dovedit asemenea că a păpat averea minoarei şi a surorel sale, judeeîndu-se chiar astă-zi încă cu d-na Constant înaintea Curţei de Craiova. Se vede că răspunsurile noastre au avut darul să potolească pofta de desvinovăţire a Majestăţei Sale Naftalină ; într’adevăr, de o dată a încetat cu dovezile sale de om cinstit. I s’au adus vre’o zece capete de acuzări; a răspuns tîrîş, grăpiş la trei, iar la cele l’alte n’a răspuns nimic. Era şi greu, ce e drept, să mai invoace probe de aceeaşi natură şi negreşit că nici Voinţa n’ar mai fi consimţit să publice spre exemplu drept dovadă de cinstea lui Stolojan în afacerea cu Naftalina, un certificat din partea băiatului de la Eforie con-statînd că la acea epocă tăcea băi de pucioasă sah de tăriţe, şi că prin urmare n’a putut învîrti comerciul cu Naftalină. Partea cea mai nostimă în această dara-veră, e seriositatea cu care gazetele colectiviste afirmă că ar fi dat dovezi sdrobi-toare despre cinstea Ministrului de Interne şi că ar fi spulberat ast-fel calomniile oposiţiei. Inchipuiţi-vă un inculpat adus înaintea tribunalului corecţional, prins cu mina în sac şi apărîndu-se zicînd: «Domnilor judecători, cea mai bună probă că n’am furat eu portofelul reclamantului, este că reclamantul m’a întrebat pe ce stradă să apuce ca să iasă la Opler în Isvor!» Aşa s’a apărat Stolojan în actele şi fi-ţuicele sale în cestia bijuteriilor şi palmelor. Pentru rest a tăcut. O fi recunoscut bietul om că apărarea e zadarnică în ast-fel de chip. Să’i punem cruce. FURTUL DE LA FINANŢE Furtul.—Instrucţia.—Bănuitul. Furtul Acum trei săptămîni, s'a comis un furt indrăsneţ la casieria centrală de la ministerul de finanţe; s’a furat un grop în valoare de 71,000 lei, în care erau de 43,000 lei bilde de bancă, ziua în amiaza marc, fiind de faţă casierul central, ajutorul său, şi o sumă de funcţionari, şi pînă astă-zl justiţia n’a descoperii nimic. In momentul cînd se duceau valorile în boltă pentru a se da în primirea casierului central, se constată că un grop de 71,000 lei trecut în borderou, nu este ; atunci casierul plătitor şi ajutorul său, se întorc amîndoui de odată, în mod spontanei, în fugă, la biu*ourile lor—căci îşi amintise că acel grop fusese pus pe o etajeră... dar aci nu mai găsesc nimic. Dispariţiunea gropului a fost precedată şi urmată de împrejurările ce relatăm mai la vale. Cînd se închideau, operaţiunile zilei, casierul plătitor însărcinează pe ajutorul său să întocmească borderoul valorilor de predat: acesta, făcind borderoul, cere şefului său să-i dea suma înscrisă în grop—care nu fusese încă desfăcut— şi numărul raportului casieriei de Prahova cu care se înaintase acest grop. Casierul plătitor, spre înlesnire, ia gro-gul din casa de fier şi-l dă ajutorului său,; atunci acesta îi răspunde că de ce i-l dă, de oare ce nu are unde-l păstra; cel d’întîiu îl răspunde însă că să-l lase pe biurou că-l va lua el. In urmă, fiind operaţiunile terminate, casierul central, d. Moteanu, spune subalternilor săi să ia valorile şi casetele cu ba ni şi să meargă tn boltă pentru a le preda după borderouri; d. Vlacolu, ajutorul casierului plătitor, pleacă să cheme servitorii pentru ca să transporte casetele şi pungile cu argint; şi zăboveşte puţin prin săli. In acel moment gropul era încă pe etajeră. Ieşind, d. Ulacolu atrage atenţiunea d-lui Titeanu, casierul plătitor, zictndu-l:—Vezi de grop. Mai tirziu, se constată că gropul a fost uitat în cancelarie şi casierul plătitor împreună cu ajutorul săii se duc repede să-l ia de unde fusese lăsat, dar de unde un altul avusese grija să-l ridice; casierul central îi găseşte aci scotocind peste tot locul pentru a găsi gropul. v Instrucţia I). Moteanu, casierul central, este cel d’întîiu care dă alarma, anunţind comp-tabilitatea, pe secretarul general—şi in cîte-va minute se află în biurourile casieriei centrale f uncţionarii superiori ai ministerului, inspectorul de poliţie şi comisarul respectiv, un procuror şi d. judecător de instrucţie Grigore Săves-cu, care a rămas însărcinat a continua instrucţia afacerii. Se înconjură ministerul, pentru ca nimeni să nu poată eşi, se trimete după funcţionarii cari plecaseră şi se încep primele investiga-ţiuni. După ce se urmează cercetările la minister pînă noaptea tirziu, după ce se pun în urmărire poliţienească toţi funcţionarii şi servitorii casieriei centrale, s’au făcut apoi perchiziţiuni domiciliare la funcţionari, dar toate n’au dat nici un resultat. Impresiunca produsă însă este că instrucţiunea n’a uzat de toate mijloacele ce-î slăteau, la îndămînă pentru a descoperi adevărul, că instrucţiunea a fost cel puţin slabă, şi dovadă despre aceasta este faptul că nu s’au îndreptat cercetările cu mai multă atenţie şi nu s’au făcut perchiziţiuni domiciliare pe calea indicată judecătorului de instrucţie de casierul central d. Moteanu, cel mat interesat a se descoperi autorul furtului şi a se găsi banii, cel mai în măsură a cunoaşte pe toţi acei cari făceau parte din serviciul casieriei centrale sau aveau legături cu acest serviciu. S’au exercitat rigori asupra unor funcţionari în cari d. Moteanu avea şi are toată încrederea şi s’a procedat cu uşurinţă şi putem zice chiar cu me-nejamente, cu acel asupra căruia cădeau bănuelile casierului central, care era direct denunţat de dineul şi în contra căruia s’au constatat mai multe indicii. Bănuitul Instrucţia constată, şi aceasta e dovedit, că după plecarea funcţionarilor la boltă, în biuroul în care era gropul aii intrat două persoane, d. Petroni sub-casierul şi un impiegat inferior; cel d’întîiu se spală pe mîinl la un la-voar şi pleacă ; cel din urmă, după ce se spală pe mîinl la acelaş lavoar, umblă într’un dulap şi ia pungi vechi ca să şi şteargă ghetele, întîrjcie singur www.dacoromamca.ro în acel biurou şi pleacă apoi înainte de întoarcerea din boltă a casierului plătitor şi a ajutorului său. Sunt contraziceri între depunerile a-ceslul impiegat şi acelea ale servitorilor ministerului în privinţa cumetrilor, uşilor şi porţei pe unde a plecat acesta— şi nu se lămureşte bine dacă eşind din curte portarul l’a văzut avînd ceva la el sau disimultnd vre un plic. Cînd se trimete după funcţionarii plecaţi, acesta este găsit ceva mai tirziu la un birt şi adus la minister; cînd se găseşte faţă cu superiorii săi şi reprezentanţii poliţiei şi parchetului, se pierde şi ’şi revine în fire cu încetul, în urma întrebărilor ce i se fac. Bănuitul are grija să înşire o sumă de strade şi locuri pe tinde a trecui de la eşirea de la minister pînă a fost găsit la birt, precum şi persoanele cu cari s’a întâlnit şi cu unele din cari a şi vorbit. Tot acest impiegat, se amestecase în mal multe rîndurl în plăţi, în manipulare de bani, ceea ce nu intra de loc în atribuţiunile sale ; cînd d. casier central îi atrăgea atenţiunea că de-păşesce limitele atribuţiunilor sale, se făcea că nu pricepe—aşa că şeful său a fost silit să uzeze de autoritatea sa pentru a-l pune la loc. In dimineaţa zilei în care s'a descoperit furtul, d. casier central înaintase chiar un raport prin care se cerea destituirea acestui funcţionar pentru in-subordonanţă, raport căruia nu i s’a dat încă urmare din cauza zăpâcelei ce domnea în minister după descoperirea furtului şi pentru că instrucţia urma. Şi cu toate acestea, o repetăm, instrucţia a menajat pe acest funcţionar bănuit şi denunţat de şeful său,—pentru ce ? 0 vom spune mîine. Nu s’a şters amintirea campaniei dusă de colectivist! împotriva legel minelor şi n’a slăbit încă impresiunea penibilă făcută de acea campanie asupra oamenilor serioşi. Ţi se pare că o urdie de barbari năvălise în ţară şi se amestecase în viaţa noastră publică. Legea minelor, menită să deschidă o nouă cale spre progres, era arătată de aceşti barbari ca o nenorocire pentru ţară; scormonirea pămîntulul pentru descoperirea şi întrebuinţarea nemăsuratelor bogăţii ascunse în măruntaele Iul. era osindită ca un sacrilegiO. «Maşinării străine vor turbura odihna strămoşilor noştri în mormînturi», zicea organul de căpetenie al liberalilor. Nu era cituşl de puţin falşă impresia făcută de acea campanie; aveam a face într’adevăr cu o mină de oameni rămaşi mult îndărăt, lipsiţi de ori ce înţelegere a nevoilor civilizaţiunil, jumătate barbari, jumătate şarlatani. Lucrul se va înţelege citind următoarea păţanie a Iul Li-IIung-Ceang, vestitul vice-rege chinez, povestită de ziarul parizian Figaro : Pentru a esploata minele de cărbuni de la Kai-Ping, inteligentul vice rege al Pecilulul adusese din Europa maşinării perfecţionate cari funcţionau de minune, dar o intrigă se urzi la Curtea din Peking şi lucrările fură întrerupte, sub pretext că se turbura somnul «lin urma al strămoşilor dinastiei imperiale, cari se odihneau într’un templu aşezat la o depărtare de şaptezeci kilometri de gismentul cărbunos unde se săpase întiiul puţ. Se vor găsi poale oameni pe cari să-I surprindă faptul că liberalii noştri şi intriganţii chinezi de la Curtea Pekingu-luî, de şi despărţiţi printr’o enormă distanţă, s’au servit de aceeaşi armă in aceeaşi chestiune. Pe noi nu ne surprinde. In toate chestiunile însemnate, nu numai in aceea a minelor, liberalii noştri sunt cam chinezi. Ca şi mumiile de Ia Curtea Chinei, li-beralil-naţionall romînl sunt foarte înapoiaţi, foarte refractari la cultură şi şarlatani de prima forţă. NUVELĂ închinaţii Agentului po'ial din Co* muna mea, firii vre-un gînd ascuns, oi numai din dragoste curată. Barol!-. Cele ce urmează mal la vale, să nu credeţi iubiţii mei cititori că s’ail petrecut în satul unde mă aflu acum. Nu, vă jur pe toate speranţele creditorilor mei. Agentul poştal din comuna mea e prea conştiinţios ca să poată da prilej gurilor rele să vorbească : In tot-d’a-una scrisorile pe cari le primesc Inii vin, ce e dreptul, peste o săp-tămtnă dar nici o dată, vă spun pe cinste, mal tlrziil de o lună, absolut nici o dată. Cele ce Şerifi aci s’afi petrecut, poate, cu două-zecl de postii departe Într’un sat pe care nimeni dintre d-v., afară de mine, uu 11 cunoaşte, fiind-că acest sat ar putea nici să na existe şi de aceea nici numele nu vi-1 spui; 11 las la buna d-v. plăcere, să’I fiţi al douilea naş. Căci In tot-d’a-una iubiţi cititori, v’am făcut concesii şi alte boroboaţe, şi tot nemulţumiţi oţl fi... <0h! nerecunoştinţa, demon cu inima de marmoră». Dar să las pe funcţionari, pe Şecşpir şi să trec de acum Înainte şi lâ amicul med şi al d-v., Anghel Ionescu. Un flăcăd de vlrsta Iul, venit de trei săp-tâmînl din Capitală spre a face ceea-ce făcuse şi mal înainte, adică să caşte gura la lună şi să esclame cu poetul favorit al bunichil: «0! stelă radioasă, a căreia lumină învăluie pămîntul în razele-I cereşti, Poeţii te numiră a nopţi'or regină... Efi nu şl iu rine eşti.» Avea dreptate şi amicul Ionescu să nu ştie cine este luna, martor poate fi fostul său profesor de Cosmografie, care, probabil din invidie, nu-I da nici o dată nota mal mare de trei. Dar, afară de aeest din urmă amănunt, dacă aţi fi fost oameni deştepţi — şi nu m’ara îndoit nici o dată de aceasta—aţi fi observat că, cînd am pomenit atît de vîrsta cit şi de ocupaţiile amicului Iones-cu, m’am ţinut la generalităţi. De ce? Păi, fiind că vreau să uu ştiţi de cine este vorba, Ionescu fiind un personaj real şi aflător aproape în orl-ce casă de cetăţean. Căci IoneştI sunt mulţi ca frunzele de brad, ca nisipul de pe vad şi ca gemetele din iad ! Cu toate acestea îmi permit o indiscreţie, anume să vă spun că el, la ţară, nu făcea tocmai acelaş lucru ca şi în Bucureşti. Aşa bună oară, d-ra Victoria şi alte Angeline căzute, nu l mal dau de lucru, să le facă ochi dulci şi pentru aceea suferea mult amicul Ionescu. In dorul acestora, şi mal ales a celei d’inlil, un puifi de fetiţă rumenă ca un jambon de Praga, el făcu ceea ce nu mal făcuse nici o dală ln viaţa Iul: o poezie. Căldurile lui Cuptor cite pozne nu mal face pe lume ! Deci, poezia La un Ideal rămas în urmă şi pe care sper că ’l voiu revedea la toamnă, şi la care poezie a muncit două zile, din care o jumătate numai pentru titlu, a trimes-o la o Revistă al cărei nume îmi scapă. Şi el, şl-a făcut planul aşa cînd a dus-o la primărie : azle Stmbătă; Luni o primeşte; Duminică o pune şi efi o s’o primesc Sîm-băta cea’l-l’altă, peste două săptămîni. A trecut vremea, sosi Simbăta aia, dar Revista nu; aşteptă Duminică, «Poate azi Notarul—Agent postai, o fi avînd treabă» ; aşteptă Luni, Marţi, Mercuri... O rudă care stă foarte departe veni să-l ia pe Ionescu cu sine, dar Ionescu aştepta Revista, vrea să ştie răspunsul : o dată plecat, Revista nu-I mal venea, ori dacă se întîmpla aceasta atunci Mama sa acoperea cu ea borcanele de dulceaţă. Ce să facă ? Se hotărî să alerge la primărie să-şl ia Revista. * * * Primăria o cocioabă; înăuntru un liăeţaş. Acolo avu loc dialogul acesta Intre lo-neseu şi băiat: — Bună ziua. — Sărut mina. — Nu mi-a venit nici o revistă, de la Bucureşti? — Ce? — O Revistă. ___ ţ? — Un jurnal mare, cu scoarţe albastre... — Aha! Jurnalu... ala... E la d. Notar. — Şi Notarul ? — E la lîrg... — Unde stă? Are pe cine-va acasă ? — Are pe cucoana şi stă colo... Ionescu alergă ia o casă mal curăţică, în curtea căreia «Cucoana» tinerică şi scundă, da de mincare la nişte purcel. — Bonjur, madam N... — Bonjur; cătaţi pe dumnealui? — Da, mi-a sosit o Rev... un jurnal, am auzit că e acasă la d-lul, şi fiind-că eu plec mîine v'aş ruga să mi-1 daţi dv... — Iată, d-le, a fost piuă alallă-crl la noi mi-1 adusese mie, bărbatu-mefl; credeam că-I «Universu Literar»; pe urmă l'a luat d. Perceptor... e lu el... — Bonjur; mersi. Ionescu plecă la perceptor. Acest luualt funcţionar sătesc, stătea Intr’un alt cătun la vr’un chilometru depărtare. 2 EPOCA Ajuns acolo, găsi doar pe soacra perceptorului. — Sărut mtna... — Să trăeştl, d-le Anghel, cauţi pe Mitică ? — Da, am auzit că d-nu notar ’l-a dat să citească un jurnal al meii şi fiind-că efl trebue să plec niiine la o rudă, v’aş ruga pe d-voastră să mi-1 daţi. — Io nu ştifl ce ’l ala, da poftim In casă de ’l caută dumneata. Intrat în odaia d-lul perceptor, după o cercetare minuţioasă printre o mulţime de registre şi procese verbale, văzu că e o trudă zadarnică. Revista nu era. — Nu e! — Nu? — Nu !... Era un jurnal mare îndoit In vr’o opt, cu scoarţe albastre... — Aaa ! ’L am văzut şi efi, da mi se pare că la dus ieri la Curte, vrea cuconiţa să citească... «Cuconiţa» era proprietăreasa moşiei; Ionescu o cunoştea ; alergă şi acolo. După o dulceaţă, o cafea şi o jumătate de ceas, In care vreme cuconiţa l-a descusut de ctte toate, bietul Ionescu încercă să aducă vorba: — Nu vi se urăşte aici, la ţară ? Or a-veţl cărţi de citit ? — A! nu! -mi avut mal de mult pe Contesa Cerşetoare, da am isprăvit-o, am vrut să mă abonez la Universul, dar a uitat Sile cînd a fost la Bucureşti. Nu stnteţl abonaţi la nici un jurnal? Numai la Monitorul Oficial. — Credeam că primiţi vr’o Revistă. Şi mie ml se urăşte, dar ca să’ml treacă timpul m’am abonat la... cutare. — A! da, ştifl... A venit erl p’aicl perceptorul şi înl-adus o revistă, în care aveai o poezie şi d-ta... Ionescu se învîrtea pe scaun de bucurie. — Dar azi dimineaţă ’i am dat-o îndărăt şi tocmai venise şi învăţătorul, a luat-o el. — învăţătorul ? — Da... «Of ! Arghire, lungă cale ! Fir-ar afurisită de Revistă şi de postă,» se gîndea bietul Iouescu, nu mi-e destul cît am a-lergat, nu mi-e destul cît am ascultat aci, trebue să alerg tocmai la învăţător. Ceea ce îl necăja pe Ionescu atît de mult, era faptul că învăţătorul sălăşluia la o depărtare mal mare ca din Obor şi pînâ la gara de Nord... Işl luă «sărut-mîna» şi plecă. După trei sferturi de ceas, cu picioarele sfărîmate de osteneală plin de praf şi de sudoare ajunse la învăţător. Acesta făcea mămăligă: era holteiu şi econom. Din cînd în cînd îl mal veneai! spre ajutor Tudora ori Pâtrana, două neveste din sat, dar de cînd se lntîlniserâ odată amîn-două la acelaş ceaun de mămăligă, nu mal venea nici una. — Hei! Buuă-seara (se Inserase) lones-cule! Ce mal faci ? De ce nu mal vil pe la mine, nenişorule ? Bre! ce-1 şi cu Bucureştii !... Ia poftim, stăl, adică... ba nu... iar-tă-mă puţin... Adu«e un scaun; Ionescu căzu pe el. — Ce vînt te-a adus pe la mine ? — Uite, mi-a spus notarea... percept... el drace ! «Cucoana» că e la tine, şi fiind-că ei! trebue să plec... — A da! e la mine... Şi alergă să i-o aducă. — Uf!... acum liberează pe robul tăii stă-plne !... Peste cinci minute, după ce mal încasase şi laudele învăţătorului, plecă spre casă, şoptindu-şl: — Doamne ! doamne ! mal aruncă ochii tăi şi asupra nenorocitelor victime ale Poştei Romîne, că multe mal Îndură. Alan. „EPOCA" LA TECUCI O Întrebare ministrului de interne Mult stimatul prefect al judeţului nostru d. Alex. Păt&rlăgeanu, pe lingă slujba de prefect mal îndeplineşte şi pe aceea de agent general ai societăţel de asigurare «Naţionala» din Bucureşti. Cum se împacă slujba de prefect cu a-ceea de agent de asigurare ? D. Ministru de interne ştie despre acest fapt şi poate să ne dea vre-o desluşire ? Noi credem că ar fi bine să i se dea or- din lui Pătărlăgeanu să facă numai pe a-geHtul la «Naţionala». Acest post i-ar fi de ajuns, ţinlnd seamă de incapacitatea de care se bucură prefectul nostru. O Întrebare ministrului de finanţe D. Iancu Diamandeseu, ofiţerul stărel civile din oraşul nostru, încă de mal mult timp are o datorie către Slat. Ştie casierul general local despre acest lucru ? In cazul cînd nu are cunoştinţă îl rugăm să ia măsuri, iar dacă ştie, de ce n’a făcut plnâ În prezent nici un demers ? Rugăm pe d. ministru de finanţe să dis-poseze In consecinţă. Alte potlogării de ale poliţaiului Ni se spune că misitul Gh. Ovanes nu s’a mărginit numai la potlogăria sumanelor, pentru cari a dat bani prefectului să i se concesioneze furnizarea obiectelor necesare jenitenciarulul local, ci In unire cu poliţaiul Iancu Anastasiu a săvlrşit şi alte pungăşii pe socoteala comunei şi a bieţilor oameni. Aşa, între altele, Iancu Anastasiu a vorbit cu numitul misit, să furnizeze gardiştilor poliţiei îmbrăcămintea, bine Înţeles cu preţ destul de gras; şi pentru ca potlogăria să fie mal mare, Iancu Anastasiu depărtează din serviciu gardiştii cari termină plata hainelor, ast-fel că individul Ovanes fabrică mereil Îmbrăcăminte pentru sergenţii cari intră din nod In serviciu. * * * Se ştie că în timpul iarmarocului, Iancu Anastasiu şi sub-alternil săi aO săvlrşit o mulţime de pungăşii. Am adus la cunoştinţa publicului faptul cu tombola lui Iţic Leiboviel, istoria cu închiderea muzeului Braun, etc. De asemenea ni s’afi denunţat multe pungăşii, cari de şi poate afl fost adevărate, nu le-am dat la iveală, de oare-ce ne lipseai! probele. Mal iată unadin isprăvile poliţiei noastre: Gh. Pruteanu din satul Ciuşlea vine la iarmaroc cu vr’o sută şi ceva de lei, ce-I avea intr’un buzunar al antereulul. Pe cînd privea la o comedie, un pungaş de meserie se apropie de el şi ÎI şterpeleşte basmaua cu banii. Pruteanu simte şi se ia după pungaş. Individul însă, dă repede basmaua u-nul alt tovarăş al săil. Pruteanu reclamă poliţiei, care pune mtna pe pungaşi şi-I duce la închisoare. Banii se găsesc la un pungaş, dar poliţaiul, bine înţeles în urma unei înţelegeri, obiectează că de oare-ce banii nu s’au găsit în adevărata basma a lui Pruteanu nu poate să ia nici o măsură. Pruteanu a stăruit în nenumărate rindurl, să zice că a denunţat chiar cazul parchetului, dar nu i s’a tăcut nici o dreptate. L’am văzut mal zilele trecute plîngînd de-ţl era mal mare milă. O rectificare Am spus îutr’o corespondenţă trecută, că la premii, s’aii împărţit cărţi de ale d-lul căpitan Boureanu şi că mal bine făceai! dascălii de procurau alt-fel de cărţi mal eftine. Aflăm Insă că d. Boureanu o dăruit acele cărţi, şi prin urmare ri’atl fost plătite. Ne pare foarte răii că am fost induş în eroare. Facem dar rectificarea cuvenită şi tot o dată felicităm pe d. Bomeanu pentru do-naţiuea ce a făcut. ___ T. Cnclanu OFOIOIAŢII Vineri, la ora 12, a fost primit în audienţă solemnă, la castelul Peleş, Escelenţa sa d. Ranghabe, care a remis M. S. Regelui scrisorile sale de acreditare. Trimisul extra-ordinar al Greciei a fost reţinut la dejun. Tot Vineri la aceeaşi oră, a fost primit în audienţă solemnă, de către M. S. Regele Greciei, Escelenţa sa d. Bengescu, trimis extraordinar al Romîniei. A încetat din viaţă CostachePa-naiot, fost primar al Capitalei. D. Dini. Sturdzaa admis propunerea «t-lul Ktolojan, ea în cestiuneu hoţiilor din Galaţi Hă se trimită o eo-misiunc compusă din: procurorul general al Curţii de Casaţie, preşedintei e consiliului tehnic superior «le la ministerul lucrărilor publice şi secretarul general al minister ului de in terne, pentru a face o nouă anchetă. Iu acelaş timp s’a hotă-rît ca <1. Bastaclii să fie destituit. D. V. Rosetti, director al ziarului «Romînul» şi deputat, spune intr’un articol din ultimul număr al ziarului săQ că nu va merge la congresul interparlamentar de la Pesta. Aflăm că înlocuirea d-lui Toneanu, prefectul jud. Tulcea, va fi un fapt îndeplinit în cursul acestei săptămini. Această înlocuire este rezultatul anchetei făcute de ci. inspector administrativ Luca Ionescu, care a accentuat că, de aproape 8 luni de cînd e prefect de Tulcea, d. Toneanu n’a făcut nici o inspecţie Ir nici o comună. D, Luca Ionescu a cerut în raportul său şi înlocuirea sub-prefedulul Babo-ianu, pentru abuzuri. Acesta însă pare că va fi menţinut spre mai marea glorie a administraţiei colectiviste. tun, timbre şi alte mărfuri, .şi 250 let ce ati găsit in tejghea. S’aă Început urmăririle. Suntem autorizaţi a declara de absolut falşă acuzaţiunea formulată de < Gazeta > în contra « Adevărului», că conduita acestui din urmă ziar in cestiunea grevei o-fiţerilor de cavalerie, ar fi. fost răsplătită cu o mie de lei de ministrul de războiu de atunci. D. general Lahovari n’a dat, fie direct, fie indirect, nici un ban «Adevărului» pentru campania ce a întreprins acest ziar în contra ofiţerilor grevişti. Din contra, d-sa a fost atacat din partea «Adevărului» cu aceeaşi violenţă, atît în cursul cît şi înainte şi după a-ceastă campanie. Azi după amiazl vor merge la Bragadiru d-oil Saligny, Dr. Ber-nard, dr. Aurel Babeş, dr. Istrati şi inginerul Cucu, directorul lucrărilor tehnice de la primăria Capitalei, pentru a face examenul bacteriologic al apel ce se află în cantitate destul de mare sub straturile platoului. Suntem m poziţiune a da ca absolut sigură ştirea, că principele Ferdinand al Bulgariei nu va lua parte la inaugurarea Porţilor de fer. Se atribue o oare-care însemnătate acestei absenţe. D-nil Matsunaga, consilier la ministerul de comunicaţie din Tokio, Japonia, R. Tanaka ataşat la acelaş minister şi K. Den, directorul general al poştelor şi telegrafelor japoneze, însoţiţi de d-nil Kiru, director general al poştelor, şi Ar gintoianu, şeful oficiului telegrafic din Capitală,—aii fost primiţi în audienţa Vineri la Castelul Peleş. M. Sa Regele i-a reţinut apoi la dejun. Tot atunci ah fost invitaţi la dejun la Castelul Peleş şi d-nil Vo-odward, profesor de limbile romanice la universitatea din New-York, general Băicoianu, Dim. Sturdza, Gogu Cantacuzino, etc. «Tribuna», organul partidului naţional de peste munţi, publică următoarele : Invenţioşi ce sunt, gazetarii fi-dano-maghiari au aflat, acum în căldurile verii, că romînii ardeleni ar avea de gînd să predea un Memorand împăratului, cînd va trece să viziteze pe regele Ca-rol al Romîniei. Nici n’am reflectat la această scornitură nebună, de şi foile ungureşti au călărit cîte-va zile pe ea.—Acum ele însăşi o desmint. Aseară şi «Siiben-burger Deuteches Tageblatt» din loc a vea o telegramă oficioasă din Pesta, că ştirea cu Memorandul e absolut fără nici o bază.—Des-minţirea aceasta vine îndată în urma trecerei prim-ministruluî ro-mîn prin Pesta, către Sinaia. Politica <1-1 uî Brote lntr’o corespondenţă din jurul Băii mari, publicată de ziarul Tribuna, citim următoarele: Cu ocasia serbării milenare In şcoala din Şiseşti, băeţil şcolari au declamat poesil patriotice maghiare şi au eîntat pe ungureşte de cugetai că eşti în Kecskmet. Aceasta în presenţa preotului dr. Vasile Lucaci, care a presidiat acea serbare milenară. în adunarea generală şcolară ţinută în luna Maiii a. c. la Dăneşti, In causa întregirii salarielor învăţătoreştl, prin ajutoare de stat la 300 fl. (presenţl mal mulţi preoţi notari şi pretori cercuali) d. director al şcoa-lel Dăneştl-Bontăenl dr. V. Lucaciu s’ade-clarat gata a primi 200 fi., ajutor dela stat pentru acea şcoală, făcînd observarea naivă: «să nu fie apoi acel ajutor ca şi calul troian, care să ascundă in interiorul său soldaţi înarmaţi.» Videant Consules! Unii dintre preoţii presenţl ’i-au urmat lui. Părintele de la Şişeştî s’a declarat nu mult după reîntoarcerea sa eătrâ un coleg al săi! (D. C.) că ziarul Tribuna a Încetat a fi foaie-serioasă, că abia dispune 5—600 abonenţl, şi are să încete ; însă va apare cît mai curînd un ziar nou în Transilvania, cu program mai sănătos spre a apăra marile interese naţionale. Am dorit a le expune toate aceste ca fapte adevărate, spre orientarea publicului romln. De aci va afla, că—zăil—de cînd se simte zefirul brotist pe aici, trebile nu ne merg chiar bine. Răspunderea însă va să o poarte acela, care gerîudu-se a fi conducător adevărat— cu ştirea conduce la răă pe fraţii săi ro-niînl. Poliţia de siguranţă a arestat erl pe individul Vasile Ionescu, care găsise mijlocul de a escroca pe cetăţenii creduli, dlndu-se drept comisar comunal. Ast-fel cu un ghiozdan ce purta vecinie la subţioară şi In care avea diferite hîrtil şi dosare fabricate de el, pentru a-1 ajuta în întreprindere, Ionescu se prezintă la vr’un proprietar de case mal slab de înger şi de-clinîndu-şl pretinsa calitate de comisar comunal, spunea că are ordinul Primarului de a-I dărlma casele sau cine ştie cu ce alt neajuns speria pe bieţii oameni, cari de teamă dădeau lalsulul comisar sumele ce acesta cerea pentru a face lucrul muşama. Ast-fel a fost înşelat d. Răducan Niculae din strada Morfeil 19, care se angajase cu suma de 250 de lei. Ionescu e actualmente arestat la poliţie, unde s’a început ancheta şi unde se găseşte şi faimosul ghiozdan confiscat. BULETIN EUONOMIC (Raportul Semapliorului de Brăila) Brăila, 19[31 Iulie 1896 Piaţa ceva mal calmă, principal pentru grîue cari s’aii vîudut cu preţurile următoare : Grîil roş curat 60 fr. 1060 70 vag. » » » 58/59 2/3% » 1030 50 » » » mălur. 59/60 » 1000 20 » J » galbin 5/6°/° » 950/80 » » » curat » 1010/20 » » secăros 20° o » 880/ — » » » 12°/» » 930/50 » Secară » 660 80 » Porumb neschimbat. Orz mal susţinut. EDIJIA« 3-a I5E. ^ D. David Adania, agent de publicitate, s'a Întors în Capitală şi şl-a reluat ocupaţiu-nile. Ieri s’a făcut la Ploestl logodna d-lul Puiu Alexandrescu, şeful poliţiei de siguranţă a Capitalei, cu domnişoara Po-lixenia Ionescu, fiica d-lul profesor Ionescu din Ploeştî. Spărgători de meserie, cari pină acum nu s’au putut descoperi, aă spart astă noapte prăvălia d-lul Ghiţâ Petrescu din Calea Văcăreşti No. 75 şi aii furat tu- (Serviciul Agenţiei Romîne) Roma, 19 Iulie. «Oficialul» publică un decret, datat de erl, prin care se proroagă sesiunea parlamentară. Wilhemshohe, 19 Iulie. Împăratul Guillaunse a sosit. Atena, 20 Iulie. D. George Bengescu, ministru plenipotenţiar al Romîniei. a preziutat erl Regelui scrisorile sale de acreditare. Berlin. 20 Iulie. Directorul societăţel plantaţiunilor din Africa orientală, d. Schroedir, a fost condemnat de către tribunalul din Tanga, la 15 ani de co-recţiune, pentru brutalităţi. Vieua, 20 Iulie. O ploae torenţială a căzut după prinz asupra oraşului. O casă s’a dărlmat otnerind o persoană. Budapesta, 20 Iulie. Un uragan s’a lăsat asupra oraşului făcînd pagube considerabile şi o victimă omenească. Nantes, 20 Iulie. Un incendiu a distrus docurile. Perderile se ridic la un milion. Londra, 20 Iulie. Congresul socialist a fost Închis. Viitorul congres va avea loc în Germania în anul 1899. Berlin, 21 Iulie. Din Sofia se anunţă Agenţiei Wolff că noaptea trecută s’a săvlrşit. un atentat cu dinamită asupra raormintulul lui Stambulov. Crucea a fost distrusă; sicriul a rămas neatins. Agenţiei Reuter i se vesteşte că s’au găsit in mormînt patru bombe cari n’att făcut explozie. Autorii atentatului nu sunt încă descoperiţi. Pelersburg, 21 Iulie. Perechea împărătească a sosit seara la Pe-terkof, venind de la Nijni-Nowgorod. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 33) LOUIS JACC0LLI0T MÂNCĂTORII DE FOC PAUTEAII, In veselia mea de geolog mă închietam foarte puţin de a şti unde mergem ; mal cu seamă văzîud siguranţa cu care mer-geaţl d-voastră, îmi Închipuiam că cunoaşteţi drumul; acum însă vâzînd neliniştea de care sunteţi cuprinşi şi în urma inspec-ţiunel locurilor, singurul consilii! ce vă pot da este să ne întoarcem imediat îndărăt, căci se poate să fim in apropierea unul i-mens lac de naft sau de natron în care putem cădea pe neştiute. John Gilping abia isprăvise ultimele cuvinte că o detunaţiuue teribilă zdruncină întreaga subterană şi un curent de o violenţă extremă străbătu Întunecosul tunel şi trînti la păniînt pe fugarii noştri: L.nlerna căzu din mina Iul Laurent şi se stinse. Singur, în mijlocul tăcerel care urmă a-cestel teribile exploziunl, John Gilping pronunţa cu o voce gravă cuvintele: Stăptne a tot puternic ! Al milă de servitorul tea, dacă voeştl să’l chemi lingă tine... Aceste cuvinte ale Psal mistui ui, aveai! în acest moment un efect grav şi impunător. John Gilping nu mal era caraghios ! După trecerea primului moment de zăpăceală, vocea Canadianului se auzi numai de cît: — Sunteţi rănit Domnule Conte ? strigă el cu tonul unul om îngrijat. — Din fericire n’am nimic, iubite prietene răspunse tînărul conte. — D-zefi să fie bine-cuvintat! esclamă Laurent; şi efi care am scăpat lanterna; ce ne facem acum? — Nu e nimic, reluă Dick, asta se poate drege... dar d-ta d-le Gilping, n’aî păţit nimic ? — Şi, A tot puternicul a zis: «Voi scăpa pe credinciosul meii din cel mal negru infern», răspunse Gilping. Mulţumesc domnule Dick, am scăpat teafăr. Canadianul se Jsculase deja şi aprinsese un chibrit de ceară care ţine cel puţin (jece minute; găsi lanterna şi o aprinse din nofl imediat. Abia razele lauternel lumină pe fugarii galbeni de teamă şi de teribila comoţiune care ÎI aruncase la pămtnt, că toţi intr’un glas se întrebară : — Ce s’a întîmplat ? Ce a putut produce o asemenea detonaţiune ? — Nu crezi d-ta domnule Gilping, zise Olivier, că ar putea să fie o exploziune a gazelor condensate într’una din escavaţiu-nile inferioare ? — Acest lucru este cu neputinţă domnule, răspunse geologul; sunt zecimi de mii de ani de cînd aceste locuri sunt liniştite, accidentele acestea geologice s’aii petrecut pe la finele perioadei secundare. — Supoziţiunea mea este dar cu totul distrusă prin esplicaţiuuile d-voastră, răs- punse Olivier. — Ea este încă inadmisibilă, continuă englezul, dintr’un alt fapt, care îţi va servi la descoperirea cauzelor exploziunel: Curentul acela violent care ne a trîntit lapâ-mint nu venea din partea profunzimilor pâmîntulul, ci din partea opusă, din direcţiunea drumului pe care l’am făcut noi pină aci. Fie care din noi poate să’şl dea seamă după modul cu care lovitura s’a produs, pentru a aprecia direcţiunea curentului. — Este adevărat, zise Canadianul, efi eram cu faţa spre drumul pe care venisem şi am fost trîntit pe spate. — Spuneai domnule Gilping, reluă Olivier, că aceste din urmă consideraţiuni, ne va ajuta în descoperirea naturel teribilei exploziunl ce auzirăm? — Foarte adevărat, căci eliminlnd una cîte una supoziţiuuile pe cari le am găsit inadmisibile, încep să bănuesc că o mină omenească... — Continuaţi vă rog. — Cu ajutorul a cîtor-va cliilograme de praf de puşcă, a făcut să sară în aer, la o distanţă oare-care de noi, bolta escavaţiu-unel, în care călătorim de cîte-va ceasuri, de sigur pentru a ne face întoarcerea imposibilă. Rostite cu cel mal mare sînge rece de către Gilping, aceste cuvinte, făcură efectul unul trâznet în mijlocul micei trupe. Iu faţa acestei revelaţiunl teribile, pe care nici unul nici altul din cauza bânuelilor lor întemeiate nu putea să nu o creadă, Laurent şi Canadianul, nu se glndiatl de cît la stăpinul lor. Olivier cu tot curajul lui, răspunse cu vocea tremurîndâ : — Eşti sigur de ceea ce spui domnule Gilping ? — Oh 1 absolut sigur, replică Gilping. Iată, nu observaţi un miros de praf de puşcă, care ne avînd pe unde eşi la suprafaţă a început să vie spre noi ? In faţa acestei probe materiale, nu mal încăpea nici o îndoială. — Atunci, suntem pierduţi! — Nu pot să ştii! acest lucru ; efl nu a-firm de cit un lucru: că subterana a sărit în aer; acum dv. vedeţi ce este de făcut. — Dar cine oare să fi avut vre-un interes ?... — Cine oare, domnule Conte ? zise Canadianul... Cum nu ghiceşti de unde pot veni aceste lovituri teribile ? lovituri artistice ? — Or cit m’aşl căzni îmi este cu neputinţă să ghicesc. — Nu vă mal osteniţi de prisTH, Acel -cari v'afi urmărit la Petersburg şi la 1‘aris, cari v’afi acompaniat în Australia şi de la plecarea voastră din Melbourne ne urmăresc cu bătătorii de tufişuri angajaţi în serviciul lor; acel în line cari afi azmuţit pe DundarupI în contra noastră pentru a ne măcelări, sunt singurii capabili de a fi plăz-muit şi acest atentat. CAPITOLUL IV Iarăşi invizibilii. Dnrero teribilă.—Prînzal lnî Iohn Gilping. —Blacwelland Cross.—Delibo-rarea.—Obstacole puternice.—Fără nicî o speranţă.— Ce s’a făcnt cu Vulturul negru. La început declaraţiunile Canadianului nu convinse pe Olivier care credea că ple-clnd din Franţa luase toate precauţiunile ca dujmaniî Iul să nu ’l mul poală urmări ; cînd însă iu asistenţa Iul Laurent care Işl avea convingerea făcută Iu această priviuţă, Dick, explică tînârulul conte tactica stranie şi neexplicabilă a bătătorilor de tufişuri, cînd II arătă că dacă acel cari ÎI urmăreaţi ar fi fost simpli bandiţi, interesul lor ar fi fost ca să ’l urmărească pînâ la locul unde merg el, iar nici de cum ca să caute să ’l ucidă, Olivier începu să vadă legătură fatală care exista între e-venimentele din Europa şi acele cari se desfăşurat! acum în Australia. — Încep a crede că al multă dreptate, dragă Dick; dar n’aş fi crezut nici o dată ca aceia cari mi-afi jurat o ură de moarte să fie atît de puternici şi mal cu seamă atît de dibaci... Aşa dar eu, numai efi singur aş fi fost cauza pierderel noastre a tutulor !.. Vă cer ertare Dick, şi ţie sărmane Laurent... iartă-mă domnule Gilping! Aşa dar, îngînă el, efi pot fi nenoroci-fea acelora cari mă înconjură, acelor pe cari îl iubesc ! Dacă cel puţin această răzbunare ocultă nu s’ar îndrepta de cit asupra mea, dacă nu ar lovi In acelaş timp şi persoane inocente ! Maria Fedorowna este închisă într’o nilnăstire ; tatăl el exilat in Siberia, şi ca şi cum aceasta nu ar fi de ajuns, iacă că pe calea nenorocită pe care merg, mal am şi alte victime înainte. Rostind aceste cuvinte, Olivier nu se mal putu stăpîni şi izbucni într’un plins cu hohot. El căzu pe o bucată de stîncâ răsturnată şi lăsă drum liber lacrămilor sale. Dick şi Laurent, respectlnd marea durere a contelui, şedeati la cîţl-va paşi depărtare nemişcaţi şi în cea mal mare tăcere : cel mal bun mijloc de a-I calma durerea, era să ’l lase cîte-va momente în linişte. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 RĂSCOALA DIN MACEDONIA Atena, 19 Iulie. Ziarul «Asty» anunţă că o bandă armată care voia să treacă frontiera lingă Ka-reyes, pentru a intra In Macedonia, a fost respinsă de trupele turceşti. Se pare Insă că o bandă a reuşit să mal pătrundă în Macedonia. Constanlinopol, 19 Iulie. Ministrul Greciei a declarat Porţel că guvernul său nu favorizează intrarea bandelor In Macedonia; din contră, sunt luate măsuri pentru a tmpedica intrarea lor. Atliena, 20 Iulie. O nouă luptă între Insurgenţi şi trupe în interiorul Macedoniei, a produs o teribilă surescitare în Salonic în populaţiunea musulmană. Două bande sunt gata de a intra diu Tesalia în Macedonia. Guvernul grecesc a luat măsuri severe pentru a leimpedica. Vasilescu, auzi pe la orele 2 dimineaţa ţi-petile unul copil mic. Mergînd spre locul de unde veneail ţipetele, el găsi pe trotuarul stradel un copil de trei luni, învelit în-tr’o plapumă şi avlnd atlrnat de gît un bilet pe care era scris că copilul era botezat şi că se numeşte Maria. Omorită de căruţă.—Copila Ioana, în vîr-stă de 13 ani, fiica Iul Ivanciu Rotaru din strada Zalbanalel 23, a fost călcată erl seară de căruţa lui Stan Ion Ciulu din strada Părului 2. Roatele căruţei au strivit capul şi ptntecilc sărmanei nenorocite. Mflrtea i-a fost instantanee. Căruţaşul a fost arestat. Revolta din Armenia Constantinopol 19 Iulie. Se anunţă că Takir-Paşa a învins pe Unişi la Beitescion ltngă Kamvat, Se crede că forţele Druşilor sunt răsplndite. TURBURÂRILE DIN TURCIA Atena, 20 Iulie. Poarta a respins în bloc reclamaţiunile Cretenilor. Guvernul va împedica cu stricteţă trimiterea de muniţiunl şi pornirea voluntarilor pentru insula Creta. Se vorbeşte de permisiunea colectivă a comitetului central Cretan. Constantinopol, 20 Iulie. Cu toate sforţările guvernului Cretei de Împiedica imigraţiunea niahometanilor din districtul Mylopotamos, aceasta devine generală. Se asigură că Poarta va permite plecarea familiilor creştine cari vor să părăsească insula. Erl a avut loc o nouă întrunire a ambasadorilor pentru a discuta asupra situaţi-unel. Canea, 20 Iulie. Cuirasatul Austro-ungar «Maria-Tereza» a sosit. Mîine pleacă la Retimo. Francfurt pe Main, 20 Iulie. «Frankfurter Zeitung» află dinPetersburg că cuirasele «Navarin» şi «Alexandru II» an primit ordin de a pleca la Creta. Atena, 21 Iulie. O nouă bandă de 150 oameni a debarcat în peninsula Chalcidică. Vasul francez «Lumois» a sosit la Pirefl. Constantinopol, 21 Iulie. Deputaţii creştini au cerut cu stăruinţă districtelor răsculate ea să nu asculte de aţlţârile epitropiel, ci să stea in linişte pînă ce Poarta va răspunde la reclamaţiunile cretenilor. Dar cererea aceasta a rămas fără efect, iar comitetul din Atena îşi urmează pregătirile duşmănoase, cu toată mijlocirea consulilor şi silinţele deputaţilor creştini. Arme şi voluntari afl debarcat iarăşi, a-cum în urmă, în districtele Apocorona şi Kisamo. Iritarea mahomedanilor sporeşte, căci el se tem că ’şl vor pierde influenţa prin e-ventuale modificări ale convenţiei de la Ha-leppa. Atena, 21 Iulie. Ziarul Proia dezaprobă energic mişcarea inacedoniană şi pretinde că o singură bandă de 90 oameni a pătruns în Macedonia. D. Ricali, membru al comitetului cretan, adresează din Tesalia o scrisoare ziarului Asty, protesllnd contra piedicilor ce se pun plecării voluntarilor şi trimeteril de muniţiunl. Presa protestează în unanimitate contra blocărel Cretei, pe care o califică de nedreaptă şi anti creştină. Atena, 21 Iulie. Turcii indigeni art izbutit să pătrundă Vineri în Herakleiou. In populaţiunea creştină domneşte o mare nelinişte. Londra, 2t Iulie. Reuter află din Canea că insurgenţii aii primit întăriri din Mesara şi din Selino. Locuitorii satelor din districtul CaneeI se refugiază în acest oraş. Autorităţile se silesc să-I impiedice, de frica turburărilor. DIX TARĂ Infantfcid misterios. — Femeea Neaga Const. Dumitraehe din corn. Epureştl, du-cîndu-se să prindă peşte în Neajlov, ridi-cînd plasa din girlă găseşte înăuntru cadavrul unul copil născut de curînd. Inspăimlntată de această pescuire, femeea aleargă în grabă la Primărie şi istoriseşte faptul. Subprefectul plăşel şi parchetul judeţului afl fost avizaţi. Incendiu.—Astă noapte, pe la orele 3, un incendiu puternic a distrus imobilul d-lul Nichifor Ivanov din strada Păcurari, Iaşi. Focul lntinzîndu-se cu repeziciune, a consumat şi parte din casele Iul Sigisrnund Diamant din aceeaşi stradă. Focul a fost localizat pe la orele 6 dimineaţa. DIX STREIXĂTATE Peşte ucigaş.—Un pădurar din Maramureş, pescuise mal zilele trecute un peşte mare. Neavînd unde să ’l pună pentru a ’l aduce a-casă, el îl legă de puşca ce avea attrnată la spinare. Pe drum, peştele bă-tîndu-se merefl, loveşte trăgaciul puştel care era încărcată, puşca ia foc şi toată încărcătura loveşte pe nenorocitul pădurar drept în cap, căzlnd mort pe loc. Un monstru. — Se zvonesc istorii îngrozitoare pe şuşoteala lui Sehroeder, directorul societăţii plantaţiunilor Africel orientale, care a fost condamnat la 15 ani închisoare pentru brutalităţi. Se zice că în una din distracţiunile de căpetenie ale acestui fioros personagiii, era de a trage Ia ţintă cu pistolul, lu coşurile pe cari femeile negre le purlafl pe cap. O dată a pus sub presa sa de copiat, mîna unei tinere negrese, care nu voise să cede poftelor sale, şi a ţinut-o'ast fel o noapte întreagă! El a fost de asemenea acuzat în public, de a fi legat de un copac in puterea soarelui, pe un negru care nu-I spălase bine rufele şi că înainte de a-1 lega, a uns peste tot corpul cu sirop pe nenorocitul negru pentru ca să atragă ast-fel insectele asupra lui. $TJRJ QJVE^SE jan, în lipsa juvaerelor de preţ şi a napoleonilor prietenilor şi rudelor, se fac tovarăşi cu ţiganii ca să fure boarfe. Exemplul a dat roade. Procesul Gigei Astăzi a venit din noii înaintea Judecătoriei ocolului l-iu, procesul intentat de colectivistul Perieţeanu-Busseu contra comitetului actual al IAgei culturale, S'a presentat d-nu avocat al Primăriei Şoimescu din partea reclamantului, iar din partea defendorilor numai d-nu a-vocat I. L. Vi§an, representînd pe d-nu profesor Mihail Vlădescu. S'a făcut aplicarea art 151 pr. civ. şi s'a am-nat judecarea procesului pentru ziua de 3 August, cînd se vor cita din nou toţi defendorii. Evenimentul din Inşi spune că locuitorul Mihai Lăcătuşu, săpînd în malul părîulul Buhainiţa din comuna Cepleniţa, pentru a scoate, peatră, a găsit un o-biect în forma unul vas mic, de bronz. Vasul e lucrat cu o înăestrie care te pune în mirare, exteriorul lui presentă un interes istoric .şi artistic. Vasul va li înaintat muzeului. In ultimul număr al Monitorului găsim iarăşi cinci decrete de disolvare de consilii comunale, şi anume: al comunei urbane MihăilenI din judeţul Doro-hol şi ale comunelor rurale Gălicea-Mare din Dolj, Bozieni din Neamţu, Tunari din Dolj şi Rucăru din Muscel. D-l Ştefan Bolintineanu a fost numit comisar de clasa II in Capitală, în locul Iul D. Decusară, destituit pentru luare de mită. Crime—Delicte.—Accidente.—Intîmp lărî. DIX CAPITAEA Cadavru găsit. — Astă-zl, pe la orele 5 dimineaţa, sergentul postat pe cheul Dîmboviţei, a găsit In faţa gradinei botanice cadavrul unul om necunoscut, în vlrslâ ca de 40 de ani| Cadavrul a l'ost găsit lingă bordura apel, trUdit cu faţa In jos. Se vede Insă după urmele ce a lăsat In trecere că corpul a fost asvjrlit de pe chefl şi a alunecat pe pe taluz piuă In bordură. El poartă o rană adîncă la cap, care nu poate fi provenită de cit dintr’o puternică îovitură. Toate indiciile arată că necunoscutul a fost omorlt şi că criminalul voind să ascundă crima comisă a voit să arunce cadavrul In Dîmboviţa. Poliţia cercetează. Copil găsit.—Sergentul de stradă Peticilă Ion, postat astă noapte In strada Tăuase Azi, la 12, s’a primit la ministerul de interne o telegramă din Tulcea, prin\ccire se vesteşte că a-supra acelui oraş s’a deslănfuit o teribilă furtună insolită de o ploaie cu piatră în mărime neobişnuită. Furtuna a distrus o mulţime de case, Biserici şi Giamil. Magazii cu producte au fost sfărîmate şi productete luate de vînt. Pagubele sunt incalculabile. La ed. I vom da detalii. ULTIME INFORMATIUNI Principele Hohenlohe Schilling-fttrst, ofiţer de husari în armata austriaca, se afla de ieri la Sinaia ca oaspete al A. S. R. Principele Ferdinand. Ieri după amiazl s’a ţinut un consilia de miniştri la Sinaia sub pre-şidenţia M. Sale Regelui. D. N. Fleva a fost primit ieri în audienţa de M. Sa Regele. Toţi colectiviştii cu boclucurl se află în pelerinaj la Sinaia. Aşa d-nil Malaxache Culoglu, Toneanu, etc. D. Sturdza tratează aşa de râu pe prefecţii săi în cit aceştia se a-dreseaza chelnerilor de la hotelul Caraiman, rugindu-I sâ întrebe pe primul-ministru dacă e dispus sa-I primească. MM. LL. Regele şi Regina pleacă mîine la Ragaz; MM. LL. se vor opri Miercuri seara la Viena, unde vor sta pînă Joul după a-iniazl. M. Sa Regele va primi pe d. Goluchowsky în audienţa Joul dimineaţa. D. Moise Pacu, fost deputat, a obţinut gradul de doctor în drept, cu mare distincţie. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „FOMPILIA.N“ 64 — 66, — CALEA RAIIOVEL — 64 - 66 -BUCUREŞTI— Sub direcţiunea d-rel (lonsta-iţit I’ompiliaii licenţiaiă în ştiinţele matematice din Bucureşti şi din Paris (Sorbona) Se primesc eleve interne, şi semi-interne. Cursurile vor începe la 1 Seplembre a. c. Invăţămtntul coprinde cursul primar şi secundar,’ divizate precum urmează. 1) Secţiunea de învăţământ clasic (Bacalau-real) examenele se vor trece la şcoulele statului. 2) Secţiunea de cultură generală ..examenele se vor trece în institut. 3) Secţiunea de pictură sub couducerea d-lul Pompilian, arlist-pictor, se va pune lu dispoziţia elevelor o vastă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru. 4) Secţiunea de muzică, sub conducerea d-ne Emilia Saegiu, profesoară la conservator. 5) Pentru educaţiunea, studiul limbelor străine şi lucrul de mână. am reuşit în tratativele ce am avut cu unul din cele mal bune institute de educaţie din Paris, a’ml procura institutoare şi guvernante, personal format din a-cest institut. Localul în care este instalat, noul institut, a fost, construit expres pentru şcoală, conform cu toate condiţiile hvgienice; coprinde săli de studio, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc. O gradină spaţioasă înconjoară tot localul, care e prevăzut cu instalaţiune de apă şi gaz. Pentru elevele semi-iuterne se va organiza un servicii! de omnibus. Personalul didactic se compune dl ii Matemat. şi Cosmografie N. Coculescu, dr. In matern, prof. 11 Universitate Morala şi Filosofij . . D-nu Rădulescu Mo- tru, dr. in filosofie Fizica şi Chimia . . . M. Popoviel, doctor în chimie Ştiinţele naturale . . . N. Demetrescu, licenţiat în ştiinţe Matematica.............A. Ioachimescu, ingi- ner, licenţiat în matematici Limba Romînă . ... G. Adamescu, lic. în lit., prof. 1a glron. Şincai Limba şi Liter. Franceză Fernand Bruîin, prof. la College Rolin (Paris) Istoria şi Geografia . . D-ra Olya Marinescu, lic. în litere, prof. la externat Religia............Archidiaconul G. Gibescu licenţiat in theologie Istoria ..... D-ra Aurelia Velescu, absolvent al faeult. de lit. Ilygiena .... D-na L. Afoscima-Sion, dr. in medicină. Desemn şi pictură.............D ra Ch. Leje Institutrice .... D-ra Victoria Davidescu, diplomată a 6 cl. din Asisul Elena Doamna. Deosebit de această listă, care urmează a se mnî complecta, toţi profesorii vor fi secondaţi de repetitoare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universilăţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interoga-zilnic pe eleve. înscrierile se pot face începind de la 1 August. Pentru orl-ce infortnaţiunl mal detailate a se adresa la direcţiune de la 9—2 a. m. şi de la 2—6 d. a. 146 20—5 DEMISIUNEA_LUI MALAXA NOUL INSTITUT OEBĂEţl La 30 Iulie se va ţine licitaţiune pentru lucrările de asanare a oraşului Sulina, cari consta în înălţarea nivelului a două strade mărginaşe din spre balta, cari sunt mal mult expuse inundaţiunel. Se studiază de asemenea înfiinţarea unul serviciu de apa pentru oraş şi port, pentru ca sa se poatâ aproviziona bastimentele cu apa curata. DI. G. Porumbaru este numit în funcţiunea de sub-prefect al plaiului Ialomiţa-Dîmboviţa din judeţul Dîmboviţa, în locul iul G. Mitrescu, destituit şi dat judecaţel pentru că s’a constatat ca era tovarăş cu o bandă de tîlhari ţigani—lucru ce s’a denunţat mal de ’nainte de corespondentul nostru de la Pucioasa. Sub-prefecţii d-lul Nastase Stolo- Dnpă consiliul «le miniştri, ţinut eri la 4'astelul l’dcş. miniştrii s'a ii întrunit «lin noii iu camera \ IMOKKOWSKY BUCUREŞTI, Grand Hotel de France 150 vinzare In rate mici 10—4 95 Marienbad, Vila Columbus 30—27 Doctorii ION MÂNU Fost medic secundar al Spitalelor din Rucuroscî Stabilit hi « impuiung dă consultaţiunl pe timpul verel. Câmpulung. Strada Mircea-vodă 15 127____________________30—27 GRÎU DE SĂMÎNŢÂ Bălan bătrîn greutatea 64 libre şi Molid (englezesc) foarte productiv DUPE Moşia Bragadiru şi Bulgaru Probele se pol redea siluit' ta comfuaral: D. M. B R A G A 01 R U Str. Carol fiii 156 5-2 www.dacoromanica.ro i 7 CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi viude efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. _____Cursul pe ziua de 21 Iulie, 1896 Cump. Vlnd 4 »/o Rentă Amorlisabilă. . . 86 S 86 */• 5»,. » Amorlisabilă. . . 100 1 < 100 «•/« Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . IUI IUI 5°/o » Municipale din 1883 94 s 1 4 95 */« » » » 1890 95 3 4 96 1 . 5eîo Scrisuri Funciar Rurale . 91 */. 92 — 5 •/„ » » Urbane . 88 8S 5°/o » » » Iaşi . 82 — h2 11 Acţiuni Banca Naţională. 1640 — 1645 » » Agricola . 200| 205 » Dacia Rominia asig. 430 4;!:, » S-toa Naţionala asig. 450 160 S-tatea de Coastrucţiuul . 175 180 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 tt Mărci Germane .... 1 r.t t 25 Bacnote Franceze . . . 100 101 _ » Italiene. . . , 89 93 » ruble htrtie . , 2 65 2 70 Imprimarea cm maşinale dublu-cilindrice. din fabrica Albert k C|«, Frankenthal si cu caractere din fonderia de litere Plinsch din Frank-furi A M __ ____ mmmmmmmmmmmmmmm mmmm ATELIER DE LACATUŞERIE şi peutxu — COWSTnUCTMUJVMS Fffi» — I. I1AHG — Strada Isvor, No. ÎIO Bucuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. Npeialitate (lorârie, sere, gradine ne earnă, pavilioane tn fier et. el, Primesc comande nentru Provincie: — t*reţurl Moderate — 100 -56 ALBERT ENGEL SBES0" CASA DE CONFIENŢĂ Fondată în Bucuresci în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul săli asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi ajilicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcui Îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Taclmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşino pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilii!. UleiQ de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt si preţuri moderate se garantează 69 25-25 Les Văritables Eaux minirales de VIGHY sont Ies Sources VICHY-ETAT GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiper Ic nora sw I* Capsule rt J’Etiquette. Les Seules Veritables PastillestfoVicbysonf les PASTILLES VICHY-ETAT fabriquees avec les sels naturels extralts des Eaux de Vichy-Etat. COMPRIIHES DE VlCHY aux sels naturelfi VICHY-ETAT pour prepartr l'eao arlifiaclle de Vichy anxauoe. Agent Qinirelpour le lOUMAMIt. lULtAlll,SERBIE: A. O. CABISST, Bucarest. 45 60-30 JOHN PITTS BUCURESCI, Strada Smârdan o. 7 Mare depotl de maşini agricole şi industriale Maşini de Secerat, Legat şi de cosit „Adriance“ I Sfoară de legat snopi OM A N I L L A garantată pură:) Maşini de treerat şi Locomobile din renumita fabrică BADENIA din Weinheim (:Germania:) [Haşiuî de treerat americane eu loeouioMia rutieră şi eu elevator «le snopi şi «le paie. Maşini de semănat în lat (:sistem «Aberdeen»:) şi în rîndurl (:sistem american «HAVANA»:) MORI ŞI PIETRE DE MOARĂ DIN LA FERTIi S0US JOUARRE. \Greble de fin «Uolingsrorth», Tocători de nutreţ», ma-j de huruit, Tocile pentru cuţite de secerători etc. VînturătorT, triorî, Batoze de porumb MUŞAMALE IMPERMIABILE DE 0RI-CE MĂRIME. 16-16 Tarnar Indian <*B*ilIoii Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipatiei. 2 fr. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grammont şi in toate larmacile. 8-8 R EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se afl in» strada Clemenţei No. 3. * 0 IDEE GREŞITĂ ~ Tontă lumea credea că Aiessandriu e cel mal hotârlt liberal— fuptele dovedesc contrariul. Ce Însemnează cella 20,000 donîî zeci miî butelii 15,000 eincl spre zece miî litrurî COGNAC Pe care Aleasumlriu l’a conservat in timp de trei ani în pivniţele fabricel sale. şi azi îl pune in consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Rom în easca, otrăvesc slo-machurile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hirdăQ; de aceea Obicinuiţi Conservatorul fognac Aiessandriu Cereţi flacoane originale in forma buteliei şi a etichetei inserată aci. La toate Magasinurile ur Feriţi-vă de Contrafaceri Cererile se fac Alessandrin-Bu- eurescî. 93 36-8 \ COMPANIA GENERALA DE Conducte de apă din Liege SUCURSALA ROMÂNIEI BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Aii fost transferate Calea Griviţei 33, BncnrescI Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucuresci Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA Execută tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari FÂNTĂNl, LAVAB0URI, WATER-CL0SETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂI, APOMETRE Marc depou de tuburi şi aparate pentru acest gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobăret Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor L. BONNET. 27 50-24 Vin de Peptonă a lui Chapeauteaut Conţine corne de boi! digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele sad nesuficiente. E o hrană admira ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Fti&ici şi Bătrîni, precum s' penlru toţi acel cari n’aQ poftă ae mincare sad nu pot suferi mlucările. as-ai Puritatea JPepsineî lui Chapeauteaut a făcut ca ea să fle admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Via!», 1, rue Honrdaloue, Paris. Br Se găseşte de vînzare la toate farmaciile bune -ml ANALISA SPECIAL URINEI — j Executată în mod conştiincios, după metodele cele mai nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din comerciu, precum beuturilor alcoolice în general, lapte, unt, oleiuri minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare la VICTOR THURINGER FARMACIST BUCURESCI 154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mai bogst depou de Specialităţi medicinaie articole peutru pansament şi de aparate întrebuinţate la căutarea, bolnavilor. (79) __ (25-18) VINTURATOARE — No. 5 — „NON PLUS ULTRA“ cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site la VATSON «fc YOUELL 14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca) — Bucureşci — (83) (16-13) Burlane de Basalt, l'EVE DE PLUMB, PER ŞI TUCIU FortunI de cînepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl, tont â l’egout, gaz, etc. la HMS IIART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Si pentru incălxlri centrale (100-39) R i T I £ R SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CĂLI I compus patnte CONGREAVE * NECÂVRIUIl. şl NKSPlRUIBIL şi a mal multor autorităţi «liu ţară Acest oţel a fost încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Englitera. a căror certificate le posedăm. Detaliurl, preţuri curente fi certificate se trimit după cereri gratis fi franco. depozit general (100—9 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Stradn Clementei No. 8. La Typografia «Epoca» se vinde hir tie maculatură cu 45 bani Kilogramu în pachete de 10 kilograme. Guturaie, Tuse, Bronşită LIQUEUR * CAPSULE Grippe, Influenta, Astmă GL/yjf A se cere adresa JUJE JACOB, Bole de Piele In tote farmaciile, P )p4 u © >C5 U V s Cea mai renumită FABRICA DE PARCHETE MASIVE IN ROMANIA SPECIALITATE Parchete americane şi de lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPLARII MECANICA Pentru mobile şi binale ; edificiurl publice şi autorităţi Vânzare