SERIA II.—ANUL II, No. 208.
Ediţia a treia,
TINERI, 19 IULIE 18JC.
NUMARUJL 10 BANI
ABO!îA»ESTFXE încep Ia 1 şi 15 ale iie-cărei luni şi se plătese tot-d’a-uuii înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi etreinătate	prin	mandate	poştale
Un an In ţara 30 lei;	in	streinâtate	50 lei
?ase luni ... 15 »	»	»	Î5 »
rel luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr in streinâtate 30 bani
[MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
EPOCA
NUMaRUL 10 BANI
ANCNCIHRILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la
Administraţie
In streinâtate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI Ia pag. IV...0.30	b.	linia
»	»	»	III .... . 1— lei »
>	*	»	II........3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul)
Un nnm&r vechia 80 bani
ADMIN INTRAŢI A
No. 8 —STRADA CLEMENŢE! —\ . 3
APARE SILNIC LA [5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
REFORMA LUI GOGO
O mare operă să clădeşte la ministerul care are de şef pe d. G. Cantacuzino. Ţara roinînească este ameninţată de un monument fraan-ciaro-coleetivist, cum nu s’a mal văzut in lume. închipuiţi-vă că financiarul improvizat al partidului, d. Cantacuzino lucrează teribil la reforma impositelor, ajutat în această măreaţa lucrare, de oamenii cel mal competenţi a’I partidului precum :
N.	Xenopol, Iancovescu, şi alte ilustraţii, ale căror nume ne scapă nouă profanilor iu asemenea materie.
Asupra lucrare! uriaşe care să face la ministerul de finanţe, să păstrează cel mat adine mister. Misterul este aşa de adine iu eît nici ministru, nici membrii eomisiunel nu ştiu nimic. S’ar părea că originalitatea acestei lucrări consta tocmai in particularitatea, că nimenea din cel care la toamnă, au să se laude cu ea, să nu ştie nimic, să nu înţeleagă chiar nimic din misterile roformel impositelor care se proiectează.
Dar ni se va objecta, dacă ministrul şi comisiunea nu ştiu nimic,
cine ştie? Cine sunt nefericiţii mu-
* *
ritorl cari sprijină cu spinările lor colosala cariatidă ânanciară-colec ti vist ă?
Cititorii au înţeles că acel neno rociţl, nu pot fi de cit funcţionarii de la ministerul de finanţe. Şi încă ne grăbim.a lămuri, că vorbind de funcţionari nu putem să înţelegem pe cei superiori, pe directorii de serviciu ; aceştia sunt în concediu. Reforma financiară, caro are să facă epocă in viaţa noastră de stat, este opera modeştilor impiegaţi cari ocupă în organisarea ministerului, posturile de şefi de biuroft şi de a-jutorl. Să spune ca d. Gogu Canta cuzino, ca democrat ce este, a poftit la şedinţele eomisiunel atit pe arhivarii cit şi pe registratorii ministerului. Această par ticipare a numiţilor funcţionari, este justificată pe considerente foarte puternice, al căror cuprins este ţinut în cea mal mare taină.
Lucrarea aceasta financiară este menita a da partidului un lustru neîntrecut. Pe ea săreazămă guvernul, pentru a-şl restabili puţin echilibrul teribil de zdruncinat. D. Gogu Cantacuzino are şi dînsul o ambiţie, aceea de a întrece în concepţii financiare pe iluştrii săi predecesori liberali, pre cum e d. Nacu, precum a fost G. Lecca, etc.
Liberalii au tradiţia financiară în tocmai după cum o a0 pe cea a instrucţiei publice, sau pe cea administrativă.
Fără dînşil nu ştim ce am fi devenit. Toate concepţiile financiare de la el an plecat.
Acest lucru l’aţl văzut, şi de sigur câ-1 veţi mal vedea pus şi expus în gazetele lor şi la întrunirile lor.
Ceea ce preţuesc toate aceste laude se va vedea la toamnă, cîrid faimoasa reformă la care lucrează cu atîta zel arhivarii şi registrato ril, va eşi la... maidan.
Eroul financiar al partidului se va constata atunci cita valoare are. Noi ne pregătim de pe acum ca să rîdem de concepţiile sale financiare, după cum am făcut ăltl'a haz de discursurile sale competente rostite cu ocazia discuţiei budgetului.
Omul cu trei ministere, căci are trei în momentul acesta, are să se facă de trei ori ridicul la un singur minister, la acela la care e titular. Căci putem să’l prezicem de pe acum un lucru: e posibil că în calitate de ad-interim la externe,
să ramporteze vre un mic succes diplomatic; cu siguranţă însă că va face o figură de plins la toamnă ca ministru în specialitatea sa.
SAMSARLICUL
D-LUI STURDZA
SABEGHI MINISTRU
Sunt evenimente cari pun în relief figurile mari. Eroul şi-aşteaptă bătălia decisivă, poetul emoţia cea mare, omul de Stat dificultatea, cîntflreţul aria cu nota supremă.
Şi dacă împrejurările nu înlesnesc pe oamenii născuţi spre a fi mari, el sufăr, viaţa le este un jug, o povară.
Orî-ce ar fi făcut piuă în anul acesta d. Costieă Stoicescu, nu putea li destul pentru talia sa, pentru figura sa, pentru firea sa. Era chinuit de simţiri speciale pe cari nu le satisfăcuse în destul.
Se simţea născut pentru acte mari şi Împrejurările nu-1 favorizaseră.
«D-lor juraţi, răspundea un asasin lntr’un proces celebru, nu şlifl cum, nici de ce am ucis. Puteţi să mă condamnaţi; aveţi dreptate. Dar vă spun că, Înainte de a ucide, eu eram victima crimei. Crima era în mine şi mă frămînta, mă tortura, nu mai puteam trăi fără a o comite».
Cită luptă în pomădnitul ministru din capul lucrărilor publice ! Şi această luptă era veche.
A Înşelat rlnd pe rlnd pe alegătorii şi pe tovarăşii săi de luptă.
A Înşelat chiar pe colegii săi din minister.
Fierbe falşul în persoana-I dichisită şi is-bueneşte în decursul vieţel lui publice.
Dar această patimă nu fusese In destul de satisfăcută.
Trebuia să înşele şi pe Rege.
A Înşelat pe Rege.
Evenimentele i-afl preparat momentul, şi falşul de astă-dată a luat acele proporţiunl pe cari cu greii le va mal atinge.
Dar cum a înşelat pe Rege ? L’a făcut să creadă In reforme imaginare ? Nu. A isbutit să-l convingă că el la Ploeştl a fost în adevăr trîrnbiţa gloriei lui Carol I ? Nu.
A putut inspira Regelui speranţa că el, Costieă Stoiccscu, va adăoga vre-o rază de glorie, la coroana regală ? Nu.
A abuzat de încrederea Suveranului in-tr’un mod trivial, aşa cum prevede codul penal: «în afacerile cari-i sunt încredinţate, a adus, cu rea credinţă, vătămare aceluia care-i a încredinţat afacerile».
Dar abuzînd de încrederea Regelui, L’a vătămat In avere ? Nu.-L’a vătămat In vr’o combinaţie politică din care Suveranul aştepta vre-un bine personal sad public ? Nu. Ci a fost mal mare, mal ilustru, mal cinic.
Prin acest abuz de Încredere a ridicat în contra voinţei Regelui, iscălitura Regelui, pusă pe un decret de graţiare, a făcut pe Rege să tresară, covîrşit de o confusie dureroasă, a provocat in Suveran o amărăciune nemeritală şi ireparabilă.
Pe când Regele dicea : nu graţiez pe falşificatoriî actelor publice, pe delapidatori, pe hoţi... în Monitorul Oficial Şabe-chi era graţiat cu puterea semnăturei Carol, Ttege al României. Şi Şabechi este un mituitor, un hoţ care pradă la oraş (Jiua in amiaza mare.
De ce această crudă şi revoltătoare des-minţire dată Suveranului ? Fiind că aşa a avut interes d. Costieă Stoicescii să opereze, pe cînd ţine locul d-lul Eugeniu Stă-tescu ca ministru de justiţie.
Un asemenea falş este în adevăr eroic în imoralitatea lui, şi ea concepţie şi ca execuţie.
Cum a trebuit să fie mişcarea cu care s’a luminat Regelui acest decret ? Ce fel vor fi fost cuvintele lu cari a rezumat conţinutul lui ? Ce glas, ce figură, ce stăpî-nire de emoţii a trebuit să aibă acest ministru, pe ci ud Regele consuma, fără să ştie, un act din care Şabechi avea să iasă liber, ministrul triumfător, iar Regele con-fusionat ’?
Un aşa rol nu-1 putea juca orî-ce falşifi-cator.
A trebuit să fie cine-va Iu adevăr enorm în perversitate, născut, preparat şi ridicat ptnă la încrederea unul Rege, pentru a comite ceea ce nici un alt falşificator şi escroc nu va putea spera să comită vre o dată.
Dacă n’ar fi fost născut se înşele, n’ar fi înşelat pe alegători, pe tovarăşi, pe colegi, pe prieteni, pe tineri şi pe brătrlni. Şi dacă n’ar fi înşelat necontenit, falşul şi abuzul iu el, nu ar fi ajuns la o desvfll-tare atlt de genială în cit să nu se sfiască a abuza de încrederea Suveranului lntr’un mod atlt de cinic.
A fost născut, a fost preparat, a avut împrejurări, a prins un moment, şi omul s’a arătat iu toată mărimea şi splendoarea lui morală.
Un cuvînt pentru M. S. Regele.
Sire, aţi graţiat pe Şabechi, fără voca şi fără ştirea Majestăţel Voastre. Ţara se va convinge despre aceasta şi va regreta că Suveranul el a putut fi pentru un moment măcar serios Încurcat de propria şi Înalta Sa semnătură.
Ceia-ce Insă, Sire, ţara nu poate să creadă este faptul că veţi mal Îngădui pe adevăratul Şabechi, pe marele Şabechi, intre sfetnicii Mujestăţii Voastre.
Inip&carea rointuo-niasliiară.— Trimisul <I-luî Stiirdza In Transilvania.—Tribuna Veche.
împăcarea romlno-magliiară
Lucruri grave se prepară pe socoteala cestiunei naţionale. Ceea ce astă iarnă a fost numai o bănuială, un proiect, azi pare a se apropia de realizare.
Tratările secrete şi directe dintre d-nii Sturdza şi baron Banffy, tratări pe cari le-am demascat astă iarnă, azi sunt pe cale de a produce roade, roade bune pentru amicii d-lul Sturdza, dar rele pentru romtnî şi pentru cestiunea naţională.
Să înşirăm faptele în ordine cronologică: Le cîte-va luni gazetele ungureşti au deschis o campanie violentă in contra d-lui dr. Ioan Raţiu, în contra partidului conservator din ţară şi în contra Ligel Culturale. In această campanie sunt foarte mult menagiaţî d-nii Sturdza, Slavici, Bro-te, dr. Lucaci, părintele Mangra din Arad şi vechiul comitet al Li gel. Campania în contra d-lui dr. Ioan Raţiu este însoţită de o sumă de desvăluirî intime, mai mult sau mai puţin adevărate, desvâluiri cari arată pină la evidenţă întinsul spionaj ce s’a organizat împotriva comitetului naţional din Sibiu. Şi drept culme a acestei campanii, devotaţii mai îndrăsneţî ai d-lui Raţiu sunt daţi in judecată şi condamnaţi de tribunalele ungureşti; dovadă d-niiBan-ciu, Făgărăşeanu, Ion Pop Păcuraru, I-lie Popescu, etc.
Ce însemnează toate acestea P Amicii din Transilvania ai d-lui Sturdza şi ziarele ungureşti ne-o spun lămurit. e vorba de intrarea unui număr de fruntaşi romînî în camera ungurească; e vorba de o împăcare romîno-maghiară.
Trimisul d-ltiî Sturd/.a in Transilvania
Unul din intimii primului ministru, d. Ion Biamţ, deputat şi bibliotecar al Academiei, a fost trimes în Transilvania. Le ce ? Se însărcinează să ne-o spună Alkot-niitny, ziarul clericalilor din Budapesta, prin următoarele :
«Mişcătoare e de alt-fel dragostea ce a cuprins pe baronul Ban-ffg pentru Dini. Sturdza. Banffy, care abia acum un an accentuase cu atîta putere, că supuşii Statelor străine n’au dreptul să se a-mestece în afacerile interne ale Ungariei,—permite acum ca primul ministru romîii, «l-nu 8tur<lza, să trimită în Transilvania pc intimul său Ion Rianu, cu însărcinarea să îmluplccc pc romînii ardeleni ca să aleagă deputaţi guvernamentali*4.
Revista Orăştiel, singura gazetă romî-nească de peste munţi, care susţine sam-sarlîcul d-lui Sturdza cu ungurii, corn-pledează ast-fel grava desvăluire de mai sus:
«Pc semna romînilor, Banffy ar fi aplicat a îngădui 20 de locuri în parlament».
Aceste ştiri venite din două izvoare autorizate, ne aduc aminte senzaţionalele destăinuiri de astă iarnă ale d-lui Aurel C. Popovici, care afirma că d. Brote, în numele d-lui Sturdza, i-a făcut confesiunea, că romînii ardeleni trebuie să intre în partidul guvernamental.
Tribuna Veche
Acum e vorba din nou să se înfiinţeze la Braşov sau la Sibiu un ziar sturdzist, Tribuna Veche, care va avea misiunea de a ataca pe d. Raţiu şi de a sdruncina,—dacă e posibil—încrederea transilvănenilor în actualul comitet naţional. In acelaş timp Peşti Napld înregistrează ştirea, că în cu-rînd d. Eugen Brote va fi graţiat.
Care va fi politica Tribunei Vechi, ceva apare sub auspiciile d-lui Sturdza, ne-o spune d. Aurel C. Popovici în destăinuirile sale publicate în Epoca de la 3 Martie:
«Intransigentul naţionalist de eri-alaltă-eri, d. Brote, ne spune că trebue să ne punem pe o bază pe care ungurii pot sta de vorbă cu noi, deci nu mai putem sta pe baza programului naţional, ei ziarul trebue să iie organ «le împăcare, trebue să fie semnalul grupării în partid ministerial, guvernamental...
Astăzi destăinuirile d-lui Popovici devin de o actualitate foarte gravă.
www.dacoromanica.ro
COMUNICAREA SINODULUI
Mitropolitul Iosef al Moldovei, în numele Sinodului, a comunicat tuturor Bisericilor ortodoxe autocefale surori, cauzele cari au pricinuit caterisirea Mitropolitulul-Primat.
In această circulară, e de notat mal întîî în ce mici amănunte intră Preşedintele Sinodului pentru greşeli de foarte minimă importanţă, precizînd spre exemplu că Mitropolitul Ghenadie, a păcătuit, impunînd archi-diaconulul său să cînte către uşile împărăteşti sau să rostească alte anume cuvinte de cît cele scrise în sfînta scriptură.
In schimb însă, pentru ceea ce ar constitui adevăratele păcate, pentru ceea ce singur ar fi putut atrage o serioasă pedeapsă asupra Mitropolitulul-Primat—dacă acuzările ar fi întemeiate — circulara Sinodului e a-proape mută şi păcatele sunt înşirate, dar nu precizate.
Faţă cu ce stă scris în sentinţa Sinodului şi cu ce stă scris acum în circulară, suntem departe.
Dar lucru cu desăvîrşire curios, este ştergerea din circulară a păcatului celui mal îngrozitor ce se aducea Mitropolitului Ghenadie acela că ar li fost la rclaţiuaî Mtrinttc cu ii 11 ocnaş.
Corespondenţa cu Damaschin, cumpără-toarea unor scrisori compromiţătoare de la ocnaşul Mărgărit, eată pira cea de căpetenie ce s’a adus Mitropolitului Ghenadie, şi Sinodul nu s’a sfiit cîtuşl de puţin să ia a-ceastă pîră drept bună şi pe temeiul el să pronunţe caterisirea Mitropolitului. Ceva mal mult, crima aceasta părea aşa de bine dovedită pentru Sinod, în cît Voinţa Naţională publica chiar în coloanele sale toată corespondenţa cu ocnaşul.
Prin ce minune dar, nu se mal pomeneşte nimic despre faptul cel mal grav ? In urma căror întîinplărl Sinodul, care prin sentinţa sa făcea din Ghenadie Mitropolitul tovarăşul unul ocnaş, nu înregistrează acest lapt in circulara sa de acum către cele-l’alte Biserici autocefale surori ?
Recunoaşte oare Sinodul şi el tocmai a-cum că s’a întemeiat pe operile unul plastograf spre a osîndi un nevinovat ? Aşa trebue să fie, altminteri nu mal încape îndoială că ar fi trecut şi faptul cu ocnaşul Mărgărit în sarcina Mitropolitului Ghenadie.
Dar în acest caz, naşte întrebarea: Ce se face cu plastograful? Remîne el procuror la Casaţie şi stăpînul seu Ministru al al Justiţiei?
DOVEZILE LufsTOLOJAN
III
Fratele moilel
Ca dovezi de corectitudine despre tre cutul seu, Măria sa Anastase Stolojan ne-a produs primo o colecţie de seri sori în care nu se vorbeşte despre modul cum a păpat sculele d-nel Opran şi o scrisoare adresată unul Take, în care nu se pomeneşte despre palmele pe cari le-a păpat Năstase dinpreună cu polii lui Peşiacov.
La 14 Iulie 1896, d. Ministru de Interne a venit cu a treia dovadă reia' ti vă la bunele sale sentimente ca frate pentru sora d-sale. Este iar o scrisoare la mijloc; dar şi această scrisoare provine de la cumnatul sorei!
Să ne fie cu ertăciune dacă ne vedem ne voiţi să răspundem d-lul A. Otnescu strada Ştirbel-Vodă. No. 69, că despre d-sa precum ar zice proverbul românesc puţin modificat,—se poate spune: «Ce ştie satul nu ştie cumnatul!»
D-sa, cumnat de soră, nu ştie se vede în realitate ceea-ce ştie toată Craiova, şi cu multă uşurinţă dă d-lul Stolojan un certificat de dragoste pentru neam şi de corectitudine pe care de sigur i’l re-fusă restul familiei.
Ca să dovedim în mod şi mal lămurit cum că toate acusaţiunile aii fost şi în această privinţă temeinice, precisăm următoarele:
Pentru averea în eeatiune pe eare vroeţte să o pape d. Amis-1 inc Stolojan, se găseşte şi In momentul de faţă In proeeN cu sora d-sale d-na Constant.
Procesul este încă pendinte I-nuinteu «uriei de Apel din Craiova I
La nevoe vom da şi numărul dosarului.
De geaba se căzneşte şi chinueşte d. Stolojan să dovedească lumel cu seri sori cari se potrivesc ca nuca în perete că e om cum se cade. Zadarnice încercări; reputaţia d-sale de pungaş în toată puterea cuvintulul e făcută de mult timp in Oltenia şi in Capitala regatului.
Pe cine a putut să jefuiască a jefuit, de unde a putut să fure a furat; astă-zl a făcut poate relaş pentru că e milionar.
Dar gheşeftarul de naftalină nu va izbuti nici odată să treacă drept om cinstit in Romînia.
NUVELA
CLARIS B ALTON
Clnd s’a ivit ea, singură, la masa cea mare a hotelului, toţi călătorii fură impresionaţi. Fără de veste se făcu o tăcere de mormtnt. Oamenii de afaceri îşi uitară de farfuriile lor, artiştii—puţin clţl erafl — Îşi uitară de veşnica lor discuţie asupra rupturii făcute de «independenţi» şi viitorul a-cestora». Fără nici o păsare, ea se aşeză cu spatele la fereastră, şi silueta sa se desemna în negru pe fondul înroşit al cerului de seară, in orizontul nelămurit al valurilor. Avea frumuseţea aceea calmă, care uimeşte privirea. înaltă, zveltă, faţa cam oacheşă, ochii... oh! ochii aceia cenuşiripâ-taţl de lumina lor neagră ea o noapte de despărţire; ardeafl.
Numele el ? Clârissa Bulion, spunea an-trepriuorul hotelului. O americană, rătăcită în Constanţa fără doarşi poate.
Zece minute după intra.eu el, toată lumea era îndrăgostită nebuneşte spre marea ciudă a fumuseţelor noastre naţionale şi ele.
Foamea fugise de la toţi, afară de ea, care mtnca zdravăn, fără să II pese de cel l’alţl, ca orî-ce fiinţă sănătoasă, cu judecată şi cu trel-zect şi dogi de dinţi albi ca... mărgăritarul, fireşte.
Clnd se ştiii că are să stea o lună de zile, o bucurie fără seamăn cuprin.se pe toţi. Se felicitau. O să facă băl ?
Da.—Era chiar o Înotătoare de prima ordine, fără metoadă, dar sigură de ea, cu-nosetnd marea. Gltul el plin şi alb, braţele mol, pieptul tare, apăreau din apă ca nişte ispitiri din altă lume. Clnd, cu capul răsturnat pe braţele sale încrucişate se lăsa să plutească pe spate, molatică şi uşoară, aproape in Întregime văzută, doriuţt sălbatice se aprindeau, fiori şi al le alea apucau pe cel cari In prejurul el Îşi muşcafl buzele de... foame.
Dar mal ales, patru inşi erau fermecaţi, zăpăciţi, Inebuniţi de ea.
Mal iutii, trei prieteni, trei artişti, Ilie Cioran, un pictor ; Marin Marion, un poet; Zaharia Dinescu, un muzicant; cile trei a-vind deja nume şi glorii clşligate.
Al patrulea adorator era un doctor, cu numele: Ştefan Baccil.
Aceste patru expresii ale artei şi ale ştiinţei, aceste spirite deosebite in toate cele-l’alte puncte, eratt de acord asupra iubirel; şi Clarissa rămlnea idealul comun pentru a-ceştl căutători de idei.
Acestor patru, după şapte zile, ea se milostivi să ztmbeascâ; dar, cit la unul şi la altul, fără preferinţă într’o imparţialitate deznădăjduitoare. Fie-care, pentru ea, tşl desfăşura ştiinţa, arta sa. Ea îl lăsă pe toţi să facă ce vor: privea pictura, asculta versurile safl muzica, se interesa la demon-straţiunile abstracte ale organizmulul omenesc; fie-care îşi avea rindul săfi, — şi toţi erail geloşi.
0 servitoare, pe care o lmbulzea.fi cu întrebările, le răspunse odată adevărul: «Cuconiţa vă pricepe pe toţi, cite parale faceţi, nu sunteţi ăl d’intil cari vă rupeţl tălpile după ea. De geaba; cuconiţa e cinstită».
Ei Îşi Îndoita sforţările. Pictorul o rugă să se lase să’i facă portretul. Ea consimţi, dar poza sub cerul liber şi Încheiată pină la ultimul nastur. Muzicantul, seara, făcu si plîngă, să se roage, să ţipe, pentru ea vioara care părea vie ; ea ascullă, ginditoare, fără îndoială ; mişcată ? de loc. Poetul Îşi chemă muza lui rătăcită de la două-zecl de ani, spre a găsi rimele sincere, din ceasurile nebune.
Doctorul o visa bolnavă de moarte spre a o mîntui, spre a avea dreptul la mulţumirea lui. Ea Îşi păstra sănătatea fără nici o meteahnă. Cu toate acestea, puţin clte puţin, doctorul ’şl Închipui că era preferat, că era iubit, singur. E fireşte, zicea el, ca o femeie să iubească muzica, versurile, coloarea ; dar cu el, se afunda in gravităţile fiziologice; dacă, ll urmărea pe aceste căi spinoase, aceasta nu trebuia să fie pentru ştiinţă, ci pentru cel care făcea demonstraţia. El triumfa. Atunci, silit să’şl tâinuiască bucuria, se hotărî spre a sflrşi odată cu aceasta să alerge la mijloace condamnabile.
«Domnilor, zise el celor’lalţi trei, cu toate că in iubire treime să lucreze fie-care după propria-1 chibzuire, vreau să încerc pentru toţi o ieşire definitivă. Trebue în seara asta să aducem conversaţia asupra magnetismului. Şi Clarissa Balton, credincioasă safl necredincioasă, dacă mfl va lăsa, o voifl adormi-o In cinci minute. Ochii el vestesc un suflet foarte impresionabil. Odată adormită, II voifl ordona să se scoale şi să intre In camera aceluia pe care il preferă.
Vedeţi că lucrez, In cinste. Apoi o vom destepla-o.
toţi primiră acest plan. Şi, cum Clarissa tăgâduia magnetizmul, se oferi cu Îndrăzneală la probă; In cinci minute era Învinsă, adormită, şi ordinul tu dat de Ştefan Înaintea celor 3 rivali.
Era pe la două din noapte. Uşile celor patru prieteni erafl In rlnd pe acelaşi coridor.
Clarissa, din porunca celui care o adormise, plecă.
înaintea celei d’lnlll uşi, aceea a pictorului, ea se opri.
El se simţea că Inebuneşte; dar ea Îşi reluă mersul către a doua parte. Marintre-mura ca o foaie de plop.
Ea, trecuse. La a treia, alt popas. Muzicantul văzu rînd pe rînd strălucirile cerului, prăpăstiile iadului. Ea se îndreptă către cea din urmă poartă, a doctorului.
Se opri; el se repezi... Ea trecuse. Doc
2
EPOCA
torul nu mal rldea. Clarissa mergea, mergea Înainte, intră In salonul cel mare diu fund şi deschise Încet fereastra care da spre mare, Întinse braţele sale trandafirii către acea imensitate albastră, către spatia, către America poate. — către o tainică iubire, necunoscută, depărtată!...
... Apoi intră In odaia din stingă, unde dormea un frumos locotenent de roşiori.
Cel trei prieteni săriră In sus de ciudă.
— Ah! zise trist, Zaharia, ea iubeşte pe altul şi noi nici nu am băgat de seamă, proşti ce suntem, şi acela mulţumită nouă, s’a bucurat lu noaptea asta de visuri atit de frumoase.
AIhii.
„EPOCA" LA BACAU
Din dosarele administraţiei actuale
Aproape toată lumea acuză pe d. Jean Lecca, regretatul nostru pretect, că ’şî regretă sentimentele democratice de cari făcea atita paradă odinioară.
Pentru a stărlma aceste maliţinoase insinuări, cităm câte-va acte ale pseudo-ad-miuistraţiel sale, prin cari păsuieşte pe câţl-va din acoliţii săi.
Iată-le:
Trei locuitori din comuna Buda ati fost condamnaţi de către judecătoria diu Găr-lenl, pentru diferite isprăvi oculte, la câte o lună închisoare.
Mandatele cu No. 2508 şi 2509 din 3/s 1896 ale locuitorilor C. N. Dumitru şi Io-niţă a lupului, nici piuă azi n’aft fost executate ; iar mandatul cu No. 2507 al locuitorului V. I. a Lupului de-abia acum. A-cest din urmă, de şi condamnat la Închisoare, a funcţionat ca ajutor de primar al Comunei Buda, piuă cînd tratativele de îm-păcăciune cu d. subprefect nu aii putut a-junge de cit tot la conclusiile mandatului de arestare.
Mal vreţi sentimente democratice, oameni cari să iubiască «poporul» şi creaturile sale ca prefectul Bacăului ?
De sigur că nu.
Şi nici nu se mărgineşte aci democratismul d-sale.
*
* *
Toţi agenţii şi feciorii d-lul prefect sunt primari, perceptori şi notari. Judeţul Bacăfl pare o moşie a cărui vechil e p. efectul.Toţi aceşti sub-alternl, imuni sub această ocultă protecţie, uzează de veniturile comunei şi abuzează de efemera lor situaţie.
Scrisorile şi biletele prefectului sunt mandate de aducere, de arestare, decrete de destituiri... şi alte calităţi de astea.
Ast-fel s’a tntimplat cu comuna Glodurile. Subprefectul, prin procesul verbal No. 612 din 7—3 1896, constalînd o mulţime de abuzuri şi falşurl ale consiliului comunal In frunte cu primarul, trimete, pe acest din urmă la parchet prin rap. No. 613, cerlnd In acelaşi timp de la prefect disolvarea consiliului.
Dar consiliul a rămas nedisolvat, primarul la locul săfl şi glasul ţăranilor revoltaţi nu mal atinge timpanul delicatelor membri de odinioară ale d-lul prefect.
Un caz analog s’a î.-.tlmplat la comuna Filipenl. Cred că nu mal e nevoe de dat No. rapoartelor.
Ne facem datoria a da la lumină această ocultă administraţie a prefectului, care întunecă gloria faimoşilor Kiriţopoll şi Simu-leştl.
Avem un dosar întreg de asemenea acte, din cari unele sunt de o excepţională gravitate.
Avem vreme.
Urtep.
„EPOCA" JLA GIURGIU
Apostrofă In vacanţe.— Primarul model.—Ancheta veterinară.
Toată lumea se Întreba cu mirare, cum se face că Apostrofă, care printr’o deprindere contractată din copilărie, lunile de vară şi le trecea In vilegiatură, anul acesta, an de îmbelşugată chiverniseală pentru cel din urmă Intre colectivişti, el membru marcant al ortalel din localitate să stea In Giurgiu pe aceste tropicale călduri.
pilele din urmă a scos pe GiurgiuvenI din această nedomirire. Apostrofă, care plnă
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
32)
LOUIS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
i vi : foc
PARTEA I
Uu toate acestea el socoti că nu era bine ca să comunice temerile lui Olivier pe care In urma destăinuirilor lui Laurent îl trata cu un respect şi cu o deferenţă In aşa fel că ttnărul conte nu putu să nu observe; ast-fel, ori de clte ori voia să spună ceva se înclina respectuos Înaintea Iul şi evita cu multă grijă în conversaţiunea lor de-a-1 mal chema ca mal Înainte In mod amical pe nume.
—	Ia ascultă dragă Dick, dar ce al ? II zise o dată Olivier suriztnd. De cit-va timp observ că eşl faţă de mine ioarte ceremonios şi-ţi spun drept că lucrul acesta mă Îngrijeşte.
—	Dar n’am nimic, te asigur răspunse Canadianul Încurcat. De clt-va timp, mă gtndesc la tatăl meu, la ţara mea ... Al fost vre o dată In America?
Era gata să adaoge «Domnule Conte» dar se opri la timp, nevoind ca să ajungă prea repede la deznodămint.
aci se Îndeletnicise cu căpătuiala alor săi In ramura administrativă pe toată linia, plnă la cel din urină ipistat, ba şi mal departe plnă la numirea pădurarilor şi eonfi-niştilor de la moşiile Statului, îşi reservase dreptul ca pe timpul vacanţei să caterisească funcţionarii a căror numire şi menţinere In slujbă e garantată prin legi speciale.
Sunt vr’o patru ani de când serviciul veterinar al Comunei, In urma concursului depus, a fost Încredinţat medicului veterinar Radulian, a căruia singură preocupaţi-une In tot acest interval a fost ca, fără să vatâme după bunul plac interesele acelora cari prin negoţul lor sunt puşi sub privegherea sa, să aducă un servicii! cetăţenilor printr’un control sever şi conştiinţios alimentelor puse In consumaţie.
Toate acestea Insă nu valorează nimic la colectivişti. Pentru a intra In bunele sale graţii, medicul veterinar urma să se transforme In instrument orb şi inconsci-ent la ordiuile şi dispoziţia sa.
Trebuia dar Înlocuit cu o altă persoană care să Însuşească aceste condiţiunl, dar cum după lege este oprită chiar permutarea fără consimţăinlntul medicului, urma să fie Îndeplinită o formă, şi s’a rlnduit o anchetă pentru nisce ridicule şi Închipuite abateri din partea medicului ; ast-fel că In zilele de 11 şi 12 Iulie a fost aci un inspector veterinar pentru cercetare.
Cum şi cine a provocat această anchetă?
Rolul caraghios şi In această afacere a fost destinat să ’l joace tot pretinsul primar al oraşului, căruia Încă de la confirmarea sa şease din un spre-zece consilieri comunali, i-atl arătat neîncredere.
Dacă dlnsu a provocat această anchetă, nu se explică atitudinea cea rezervată faţă cu cercetările inspectorului veterinar;— pentru ce nu i’a pus la îndemtnă dovezile faptelor ce le imputa medicului veterinar, dovezi cari aii servit de bază raportului sâfl. — dacă din contră această anchetă a fost ordonată fără scirea sa, cum uu s’a simţit lovit in demnitatea sa cînd se cercetai! abaterile unul funcţionar, al cărui serviciu după lege este pus sub controlul şi privigherea primarului ? A tăcut şi a lnghiţit’o.
Şi Intr’un cas şi Intr’altul, bietul primar s’a pus la dispoziţia lui Apostrofa, In scop a ’l îmbltnzi spre a nu ’l mal ameninţa cu disolvarea.
Ce se imputa medicului veterinar?
1) Că a neglijat serviciul de la abatoriU, unde nu se ducea mal nici o dată. 2) Că ori de clte ori a fost vestit de poliţie a refuzat a controla peştele proaspăt adus spre vîn-zare In oraş. 3) Că bruschează pe măcelarii patroni, insultă şi bate pe lucrători. 4) Că sileşte pe măcelari ca vitele ce se aduc pentru tăere să fie Însoţite de certificate de provenienţă?! (clnd ştiut e că aceasta e cerinţa legel serviciului sanitar veterinar) şi aceasta numai In scopul de a sfânţui pe măcelari ca să le dea el certificate.
Ori cit de bine-voitor ar fi fost d. inspector veterinar ca să complacă mal marilor din localitate, şi de şi In cercetările ce s’ai! făcut nu s’ail întrebat de cit agenţii de poliţie şi doul, trei, dintre măcelari anume desemnaţi se pare mal dinainte, cu toate a-cestea, nu s’a putut nimic dovedi din cele imputate medicului veterinar, afară de declaraţia izolata a unul ipistat care a spus că a chemat odată pe veterinar să vină la poliţie şi acesta a refuzat, dar şi acest ipistat, la Întrebările ce i s’aii pus clnd l’a chemat şi unde era medicul atunci clnd l’a chemat, luminătorul săli răspuns a fost nu sciţi.
Cercetările s’aii făcut publice şi se ştie de toţi cari au asitat resultatul obţinut; aşteptăm să vedem mijloacele ce se vor Întrebuinţa ca medicul Radulian să nu mal fie In Giurgiu.
Rămine Încă o dată dovedit cum sub oblăduirea colectivistă legea este Înlocuită prin bunul plac, şi cum fără nici un scrupul se recurge la orl-ce invenţiunl pentru a încrimina pe cineva, numai scopul urmărit să fie atins.
Dick.
INFORMAŢII
Malaxa tu Bucureşti
Afacerea escrocului Malaxa a intrat într’o fază nouă.
Şprijinit de prefectul din Galaţi, amicul şi ruda sa, C. Malaxa a pus erl la dispoziţia d-lui Stolo-jan dosarul complicat al hoţiilor pe cari le-a săvîrşit la primăria din Galaţi, cu ghidul că ministrul rătăcindu-se prin ele, îl va absolva de toate acuzările.
D. Stolojan a declarat lui Malaxa că-i poartă multă bunăvoinţă, dar n’are vreme să studieze dosarele, ci le va da d-lui Sturdza.
* V * *
Malaxache Culoglu a căutat să convingă pe d. Stolojan de absoluta nevinovăţie a lui Malaxa, ce-rind în acelaşi timp să ordone o anchetă administrativă şi să însărcineze cu aceasta pe amicul Luca Ionescu.
*
* *
Rămîne acum ca d. Sturdza să dea soluţiunea.
Un lucru e sigur: dacă Malaxa va rămîne primar, atunci d-nii deputaţi Nicorescu, Orleanu, Aslan şi Zorită, precum şi d-nii senatori Bonachi, Papadopol şi Cavaliotti vor face opoziţie guvernului, trecind în gruparea fie-vistâ.
Iar dacă Malaxa va fi revocat, atunci şi Malaxache îşi va strîn-ge catrafusele.
Azi se vor afişa rezultatele definitive ale examenelor de bacalaureat.
D. Crăsnaru, prefectul jud. R.-Vîlcea, care se afla de cîte-va zile în străinătate, în virtutea unul concediu, a fost chemat telegrafic de amicii sal din Bucureşti sa se întoarcă în Capitala înainte de a fi mazilit.
Succesorul d-lul Crâsnaru e desemnat în persoana d-lul Procopiu, proprietar în jud. R.-Vilcea.
« Orientalische Correspondenz » din Buda-pesta ne aduce acli vestea, că d. Dim. Sturdza întoreîn-du-se în Bucureşti, se va opri ci-te-va ore şi la Buda-pesta, pentru a visita expoziţia milenară.
D. Sturdza trebuia să fie în Pesta Marţi după amiazî.
D. Malaxache Culoglu, prefectul jud. Covurlul, a declarat erl unul amic al sau că e atît de plictisit de situaţia-I din Galaţi, îneît daca ar avea alt-ceva mal bun de făcut, şi-ar da demisiunea.
D. Dim. Sturdza a sosit azi dimineaţă cu acceleratul de Predeal la Sinaia.
D-nii C. St. Şabechi şi Stolojan pleacâ Luni în străinătate în virtutea unor concedii.
Interimul ministerelor de lucrări publice şi justiţie se va ţine de d. Palladi, iar interimul internelor de d. Dim. Sturdza.
Adunarea generală a «Societăţii Veteranilor», întrunită In şedinţa de Ia 30 Iunie expirat, a votat statutele el şi a ales în comitetul de administraţie pe următorii d-nl: vice-prcşedinţl : Maior Ioan Macri, Nicolae Marinescu ; Membri: Loc.-colonel Gr. Poenaru, Constantin Du-miiriu, Va si le PopovicI, Căpitan Vasile Grigoriu, Alexandru M. Ionescu, Căpitan Brătăşanu.
Iar in comisia de control a ales pe d-nii Ştefan Fetescu. Grigore Trandafi-rescu şi George Iliad.
Cu acest mod administraţia societăţii s’a constituit definitiv, avînd sediul provizoriu în casa d-lul Maior I. Macri, strada Sf. Spiridon No. 1.
Anunţăm cu plăcere logodna d-lul Sterie Enăcliescu, profesor, cu d-ra Cleo-patra Vasiliu.!
EDIŢIA a 3 »
--------------
W
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Cair, 17 Iulie.
Luni au fost în Egipt 130 caşuri de holeră, dintre cari 96 mortale.
Conslantinopol, 17 Iulie.
Un regiment Kurd de cavalerie numărlnd 400 de oameni a sosit aci. — Regimentele se vor schimba la fie-care trei luni.
O bandă nouă grecească din Volo a debarcat lingă Katerina. — O parte din această bandă a fost distrusă, iar altă parte împrăştiată.
Tanger, 17 Iulie.
La Gibraltar se află actualmente 21 corăbii de resbel engleze. — O fregată a venit erl să ia pe ministrul Engliterel. — Circulă ştirea că o jumătate din această escadră va veni la Tanger şi cea-l’altă jumătate va merge la Cadix.
Intre Tanger şi Tetman s’afi revoltat mal multe triburi.
Berlin, 17 Iulie.
După o telegramă din Tschi-Fu, canoniera germană -Iltis» s’a scufundat In timpul unei furtuni In seara de II Iulie, la nouă mile departe de farul Schang-Tung. Zece mateloţl aQ scăpat. Restul echipagiulul şi ofiţerii, afară de casierul-comptabil care se afla la Tschi-Fu, aQ perit.
Roma, 17 Iulie.
Senatul a aprobat Înţelegerea comerciala provizorie cu Bulgaria.
Paris, 17 Iulie.
împrumutul rusesc de 3 la sută, a cărei emisiune pentru Francia s’a încredinţat casei Rot-schild Fr^res, s’a acoperit de peste 25 de ori atît la Paris cit şi în departamente.
Bergen, 17 Iulie.
împăratul Wilhelm a plecat in Germania.
Sofia, 17 Iulie.
S’a semnat convenţiunea privitoare la împrumutul agricol. Primele 10 milioane se vor vărsa In curînd.
turburArile din creta
Londra, 17 Iulie.
«Camera Comunelor». D. Curzon deelară că guvernul n’a fost informat că Poarta a decis să cheme pe Abdulah Paşa după cererea puterilor şi să-l înlocuiască priutr'un ofiţer de un grad inferior. Poarta a declarat că numărul trupelor actualminte cere un comandant de un rang superior. Numirea Iul Abdulah Paşa n’ar fi decît timporară. Acesta a elaborat o instrucţiune îu înţele gere cu prinţul Berovicl şi a declarat că nu vrea să se amestice îu administraţia civilă.
Paris, 17 Iulie.
Se anunţă din Atena Agenţiei Havas că raportul comandantului corăbiei Linois, a-dresat consululu Fraudei, confirmă atroci-
tăţile comise de musulmani. In provincia Herakleion, musulmanii ajutaţi de soldaţi, aQ prădat patru sate creştine, aii profanat bisericile şi ai! maltratat 13 creştini.
Revolta din Armenia
Constantinopol, 17 Iulie.
Operaţiunile In Hauran ai! Încetat din causa boalelor, a obstacolelor ce Intplmină aprovizionarea şi a dificultăţilor de a ataca posiţiunile Împrăştiate ale Druşilor, — S’att făcut încercări secrete pentru a decide pe Di uşi să se supună de bună-voie.
Beduinii aii jefuit zece sate.
Crime—Delicte.—Accidente.—IntîmpRtrL
DIN CAPITALI
Furt.—Dl. Sofiei, casier al companiei vagoanelor de dormit, a reclamat parchetului că alaltă-erl i s’a furat din casa de fier suma de 2900 lei.
Parchetul a Înaintat reclamaţiunea poliţiei de siguranţă, care cercetează faptul.
De notat că nici casa de fier şi nici o altă mobilă din biurofl nu aQ fost forţate.
Cadavru găsit. — Erl seară a fost găsit In Dîmboviţa cadavrul lui Ghiţă Voiceanu, domiciliat In ctmpul Zaharia.
Din ordinul parchetului, care a fost avizat despre aceasta, corpul înecatului a fost transportat la Morga oraşului.
Voiceanu ne avlnd nici o leziune pe corp, se crede că el s’a înecat scăldlndu-se.
DIN ŢARĂ
Omor.— Simion Echiin, locuitor din comuna Bahna, judeţul Roman, a ucis erl seară pe femeia Anica G. Vădana, trăgînd un foc de puşcă asupra el.
Asasinul a fost imediat arestat, şi procurorul judeţului a început ancheta.
Două surori înecate.— Copila Reveica, fiea lui Nicolae Văduva din comuna Vlrful Cîmpulul, districtul Dorohoi, dueîndu-se să se scalde în apa Şiretului, a fost luată de curent şi dusă în partea adincă a rîulul. O soră a sa, Veta G. Curcuţă, care era pe mal, văzlnd primejdia, a sărit să dea ajutor surorel sale mal mică, dar fiind şi ea luată In vuitoare, ambele surori s’aft Înecat.
Cadavrele lor aQ fost scoase peste clt-va timp din rîfl şi după formalităţile legale, sărmanele surori au fost înmormintate una Ungă alta în aceeaşi groapă.
Cadavru mincat de ciinT. — Lingă cimitirul Cârtojanl, a fost găsit erl cadavrul unul copil de 7 luni, cu picioarele, stomacul şi intestinele mtncate de clini.
Din cercetările făcute, nu s’a putut Încă afla al cui era nenorocitul copil, şi dacă el a fost omorît de clini sad dacă suntem în faţa unei crime.
Ancheta continuă.
DIN STREINĂTATE
Un oraş sub apă. — Se telegrafiază din Denver (Colorado) că acum cîte-va zile, în urma unei puternice furtuni, un torent alimentat de apele din ploaia abundentă care a urmat furtunel, şi-a eşit din albia sa şi a Înecat cu desăvlrşire oraşul Morrison.
Mal toate casele a£t fost distruse ; parte din ele, cele mal şubrede, ati fost luate de apă.
Plnă acum s’au găsit 21 de cadavre, numărul celor înecaţi Insă este cu mult mal mare.
Pagubele materiale sunt enorme.
Dramele petroleuluî.—Un teribil accident lu care doul copilaşi şi-aii găsit moartea-s’a lntlmplat zilele trecute la Livinirere (He rault).
O trupă de acrobaţi dedeatt reprezenta-ţiunl sub cerul liber pe piaţa Maria.
Toţi copiii din oraş se adunaseră ca să vadă reprezentaţia şi şedeail pe băncile din prejur.
De o dată o lampă cu petrol din felinarele cari iluminaQ spectacolul, căzu în mijlocul copiilor. Trei dintre dlnşil, două fete
—	Nu cunosc de loc acea ţară frumoasă, bravul meii amic, răspunse ttnărul conte ; dar moşul meu care a murit acum cîţl-va ani mi-a vorbit foarte mult despre dlnsa. El a făcut tot războiul Independenţei sub Lafayette, şi simţia cea mal mare plăcere cînd îmi istorisea toate peripeţiile lui militare ; clnd conversaţiunea era pusă pe această temă el nu mal isprăvea, şi îţi spun drept şi mie Îmi plăcea să ’1 ascult. Avea o memorie prodigioasă, şi nu numai că îşi amintea cele mal mici detalii, dar ştia numele tutulor camarazilor săi.
—	Şi tatăl met! a făcut întreg războiul Independenţei, răspunse Canadianul cu vocea tremurtndă de emoţiune.
—	Atunci a fost pe acelaşi clmp deluptă cu moşul meii?
—	Şi In acelaş corp de armată, a servit sub Lafayette ?
—	Sub Lafayette ?
—	Da! era comandantul unei companii diu regimentul Pensylvaniel.
—	Pensylvaniel, continuă Olivier cu un deosebit interes.
—	Da; el ml-a istorisit chiar, că odată fiind luat prizonier şi condamnat la spîn-zurâtoare de inamici, colonelul lui a angajat lupta de la York-Town, numai pentru ca să-l scape pe dtnsul.
—	Şi cum 11 chema pe acel colonel ? es-clamă tinărul Olivier cu emoţiune.
—	Marchizul Lauraguais d’Entraygues.
—	El era!... începu Olivier cu vioiciune, dar îşi muşcă buzele şi nu voi să termine... reţinut de o dată de situaţiunea lui mizerabilă.
—	Da ! era moşul d-tale, izbucni Canadianul înflăcărat, moşul d-tale, domnule conte Lauraguais d’Entraygues, şi fiul căpitanului Lefaueheur, e gata ori clnd să moară pentru d-ta !
Dacă bolta subteranei s’ar fi prăbuşit peste dînşil, Olivier nu ar fi fost mal mirat, mal zăpăcit de cit era In faţa acestei revelaţiunl la care nu se aştepta cltuşl de puţin.
—	Cum! Ştii ? îngtnă el ridieind pe Dick care II săruta mlinile.
—	ŞtiQ tot! esclamă Canadianul care a-cum nu se mal temea de nimic; aventurile d-tale din Rusia şi din Franţa, şi cauzele plecării d-tale în Australia.
—	Ah! Laurent, Laurent! cu toate astea ’ml juraseşi...
Credinciosul servitor alergă In grabă.
—	lartă-mă, zise el plîngînd, sufeream atît de mult văztndu-vă nenorocit.
—	Nu ’I certaţi! se rugă Canadianul, dormeaţl, bietul băiat plîngea, şi pe mine m’a mişcat ; după lacrâml vin tot-d’a-una destăinuirile, şi ne-am istorisit unuia altuia patimele noastre...
Şi aşa aQ venit lucrurile ! Ah ! dacă aşi fi ştiut mal d’înainte... nu am fi acum aci!
Aşi fi înrolat pe toţi compatrioţii mei în cari am Încredere şi acum am fi deja la locul ştiut...
Cu aceste cuvinte lacrăml abundente curgeai! şiroae pe obrazul plrlit al mult încercatului haiduc de tufişuri care de mult timp se stăpînea.
OliAier a cărui emoţiune 11 împiedica de a scoate un cuvlnt strînse cu emoţiune mlinile Canadianului şi se uită cu interes şi dragoste la fiul fostului camarad de arme al moşului săQ.
—	Da, greşeala e a mea domnule conte continuă Dick după ce se mal calmase puţin. Nu trebuia oare să văd că i,u am a-face cu uu aventurier ordinar pe care numai dragostea aurului ’l atrăgea In Australia.
—	Nu te mal scuza dragul med prieten,
răspunse tinărul conte; generositatea cu care mi-al făcut descoperirea nu ’ţl dădea oare dreptul de a ne asocia şi pe noi la pericolele tale ?
—	Dar totul nu e pierdut ; să ne grăbim să eşini de aici, şi vel vedea de ceea ce este capabil Dick Lefaueheur.
Iohn Gilping, care nu se desmeticise încă din somnolenţa lui alcoolică, nu înţelesese absolut nimic din şcena mişcătoare care avusese loc d’inaintea ochilor lui.
Urmîndu-şl drumul lor cu multă ardoare, Olivier şi Dick, a căror prietenie, în cîte-va minute se Învechise cu două-zecl de ani, schimbaă încet Intre dlnşil cele mal intime confidenţe ; tinărul conte, complecta pe acele pe cari le făcuse Laurent mal înainte Canadianului, şi acesta le asculta cu o înduioşare părintească.
La un moment dat, Olivier, voi să arate amicului său portretul pe care îl sărutase In subterană Înainte de masă ; dar îl căută In zadar în toate buzunarele hainei sale, portofoliul lu care era acea fotografie dispăruse.
De sigur că l’am pierdut In momentul cînd am voit să T pun la locul lui obicinuit, zise el galben de necaz.
Ah ! pentru nimic In lume, nu aş voi să pierd un aşa preţios suvenir.
Dick propuse de a se întoarce pentru a T căuta; dar Olivier, care din cauza na* turel sale nervoase, suferea mal mult de cit toţi cel l’alţl in această lungă călătorie subterană, şi al cărei sfirşit nu ’l putea determina, se opuse la această propunere.
—	Trebuie să pierdem mal mult de o oră pentru aceasta, ii zise el, şi dacă al şti cit de răi! îmi face călătoria aceasta pe sub pâmtut. Am însă un mijloc pentru a găsi portofoliul meQ fără ca să pierdem timpul. Voi trimite pe Black.
—	Clinele d-tale ?
—	De sigur ; este obicinuit cu ast-fel de expediţiunl. De multe ori a făcut călătorii foarte lungi, pentru a ’ml aduce obiecte pe cari le perdusem sad obiecte uitate.
N’am de cit să-I poruncesc ca să se In-toarcăinapol,zieîndu-l sacramentalul: «Caută şi în mal puţin de o jumătate de ceas, graţie mirosului puternic şi Inteligenţei eu care este dotat, va fi înapoi cu portofoliul meu.
Auzind pe stăpîuul său că îl cbiamă pe nume, inteligeutul animal se opri in loc şi aţinti asupra lui Olivier privirea lui Întrebătoare, ca şi cum ar fi înţeles că este trebuinţă de serviciile Iul.
—	Priveşte-1, zise Olivier, pare că pricepe ceva din ceea-ce am vorbit despre el.
Apoi, procedind după cum spusese, Olivier făcu ciţl-va paşi Înapoi chemlndu-l şi arătludu-1 cu mina spaţiul pe care mica trupă îl străbătuse, II zise:
—	Bagă de seamă Black ! Stăpîuul tătt a perduf portofoliul. «Caută»!
Abia apucă să pronunţe aceste cuvinte, că animalul Începu să latre de bucurie, şi In fuga mare luă drumul spre bolta celor trei finitul.
(Va urma).
Doctorii ION NANII
Fost medic secundar al Spitalelor din Bucuresel
Stabilit In riiupiiliiug dă consultaţiunl pe timpul verel.
Câmpulung.	Strada Mircea-vodft 15
127	30-25
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
TEATRE, CONCERTE, PETRECERI.
Sala Pragadlru.— Calea Rahovel, 151 Duminică 21 Iulie. 1896 la ora 5 p. m. CONCERT DE PROMENADĂ In beneficiul orchestrei, sub conducerea d-lul R. Peters.
PROGRAMA:
1.	Nicolai: Uvertura «Die Lustigen Weiber r. Windsor».
2.	a| iSvendsen: Romanţă )	„•	,
b) Wieniawsky. Mazurcă) Penlru vloara
(D-nu Ricb. Hartzer)
3.	Humperdink : Fantasie din opera «Rănsel und Gretel»
4.	C. M. Weber : Aufforderung suin Tane.
5.	Peters: Voiajul In jurul Europei, Mare pot-pouri.
(S.Joh. Strauss: Kflnstlerleben, Vals.
7. Fahrbach : Komischer Zapfenstreich, Mu-sikalischer Scherz.
Intrarea 1 leO. Sala este bine ventilată.
şi un băiat, aii fost inundaţi de lichidul Înflăcărat.
Institutorul oraşului, care era la reprezentaţie, scoase cu iuţeală redingota şi Înveli lutrinsa pe băiat, care scăpă numai cu ctte-va arsuri uşoare.
Din nenorocire, copilele nu aii putut fi scăpate; una din ele fiind încinsă cu un cordon de piele, a fost foarte greii să fie dezbrăcată de hainele el In flăcări şi cu toate ajutoarele ce i s'ail dat, cu care ocazie mal multe persoane au fost rănite de flăcări, sărmana copilă a lost arsă de vie.
Cea-l’altd fetiţă a fost de asemenea atlt de răii arsă, In cit după clte-va ore a murit.
Şeful trupei de acrobaţi a fost arestat şi dat judecăţel pentru omucidere prin imprudenţă.
ŞTIRI I»IX ZIARE
Din Timpul:
Azi dimineaţă d. Sturdza a plecat din Viena şi mline la orele 8.30 dimineaţă, va sosi la Sinaia, unde 11 vor aştepta d-na Zoe Sturdza, d. C. P. Malaxa, d. Manolache Cu-loglu şi alţi colectivişti căzuţi In buclucuri.
Din Adevărul:
Mal mulţi liberali declară că guvernul e hotărlt ca la toamnă să facă noul alegeri legislative, de oare-ce în situaţia actuală e imposibil să mal facă un pas Înainte.
**« întoarcerea d-lul Sturdza Iu ţară e foarte mult aşteptată de cel 3 miniştri cari reprezintă astă zi guvernul ţărel.
Nemulţumirile şi certele dintre liberali aă ajuns atlt de acute, In cît e imposibilă o împăcare.
In multe oraşe, prefecţii şi primarii nu se mal pot de loc înţelege Intre dînşil, ast-fel că, sad prefecţii trebuiesc înlocuiţi, saă primarii revocaţi.
*** Prin Iaşi, circulă de cîteva zile zvonul că imediat după Întoarcerea d-lul Sturdza, consiliul de miniştri va hotărî dizolvarea consiliului comunal. Zvonul acestn a fost răsplndit In oraş de către amicii guvernului.
Din Constituţionalul:
In noaptea de 15 Iulie o bandă de hoţ-s’afl introdus prin spargere In localul primăriei comunei Găgenl-Vintileanca, din jud. BuzăO, intrînd în camera perceptorului unde se afla şi casa de bani el ah spart-o şi aO furat dintr’însa suma de peste 500 de lei.
Parchetul a fost sesisat şi anchetează faptul.
----------—, ■ i	-------
ULTIME INFORiATIUfil
Mîine vom publica, cu privire la călătoria împăratului Frantz losef în Romînia şi la relaţiile noastre cu Austro-Un-garia, un important articol menit a face sensaţie nu numai în ţară, ci şi în afară.
La 25 August se va întruni la Focşani un congres al viticultorilor, pentru a discuta asupra situaţiei podgoriilor şi asupra nevoilor podgorenilor.
Congresul va redacta un memoriu prin care va cere intervenţie guvernului în favoarea podgorenilor.
Am vorbit despre găsirea celor 7 cadavre la Galaţi.
E probabil că procurorul general de Galaţi, d. Bastaki, deşi se află în concediu, se va duce să conducă însuşi cercetările.
In cursul lunel viitoare se vor face alegerile comunale din Cîm-pina.
Pentru postul de primar candidează din partea partidului conservator d. N. Stoenescu, energicul fost primar, iar din partea liberalilor d-nil Alex. Cantacuzino şi An-ghelescu.
Lista conservatoare, în cap cu d.
Stoenescu, are multe şanse de iz-bîndă, cu toate presiunile şi ameninţările administraţiei.
Aflăm că la aţezănifnlcle de la Slănic-Holdovn ale epllcopiei Sf. Spiridon, ne săvîrşesc de ctt-va timp hoţii, pe faţă, de către eforul Rotez.
Aceste lioţll, cari sunt din cele mai Îndrăzneţe din clte s*aii iă-cut sub regimul de zece luni al colectiviştilor, se urcă la muiuu de elte-va zeci de mii de lei, care aii Intrat in buzunarele eforului liotez.
Vizitatorii băilor Slănfc sunt atît de revoltaţi de aceste pungăşii, fn cit Luni n'uu produs şl oare-cari scene zgomotoase iu parc.
Vom reveni cu amănunte, cari vor uimi pe cititori de îndrăzneala fără margini a autorului acestor hoţii.
Episcopul Timuş fiind chemat la Cîmpina la un parastas, mal mulţi ţărani, rude de ale lui, 1’aO huiduit în centrul oraşului.
Majestăţile Lor Regele şi Regina vor pleca la Ragaz Marţi 23 curent.
Putem anunţa cu siguranţă viitoarea căsătorie a Regelui Alexandru al Serbiei cu una din fiicele Principelui Nichita de Muntene-gru.
D-l Dianu, directorul general al penitenciarelor şi Lucalonescu inspector administrativ, pleacă Sîm-bătă în inspecţiune la penitenciarul Doftana.
D-l Olteanu, fost redactor al ziarului «Romînul», a fost numit poliţai al oraşului Tulcea.
Mîine miniştri aflători în Bucureşti vor pleca la Sinaia, unde se va ţine Sîmbăta un consiliu de miniştri sub preşedinţa M. S. Regelui.
D-l doctor Felix, directorul serviciului sanitar superior, a plecat în inspecţiune la Sulina.
Anghina difterică ia din ce în ce proporţiunl mal îngrijitoare in Iaşi.
Primăria locală nu ia nici o măsură serioasă pentru a localiza a-ceastă îngrozitoare epidemie, care de astă iarnă şi pînă azi a făcut o sumă de victime în localitate.
In urma unei vil altercaţii ce a avut loc în grădina Cişmegiu Intre d-nit maior in retragere Petre Niculescu şi căpitan In retragere Argeşeanu, cel din urmă a trimes martori celui de ’ntîl.
La examenul de bacalaureat s’au distins d-rele Luisa şi Lelia Stănescu, ob-ţinînd diploma cu succes.
HOŢIILE DIN GALAŢI
Escrocul Malaxa e încă tot în Bucureşti, aşteptînd întoarcerea d-lui Sturdza.
El face vizite tuturor colectiviştilor cari se află în Capitală, im-plorînd concursul lor. In acelaşi timp un agent al lui aleargă pentru a-i asigura dacă nu concursul, dar cel puţin o atitudine mai blinda a vr’unei gazete neguvernamentale.
*
* *
D. Manolache Culoglu a făcut tot ce a putut pentru a salva situaţia lui Malaxa.
Aşa, d-sa a făcut demersuri pe lingă mai mulţi consilieri comunali, rugîndu-i ca să nu fie ostili lui Malaxa.
*
* *
Cu ocazia anchetei d-lui Basta-chi, s’a descoperit că escrocul Malaxa a indus în eroare pe consilierii comunali, asigurîndu-i că a-tit d. Sturdza, cît şi procurorul general sunt de părere a se face cesiunea contractelor Georgi.
Cînd d. Bastachi a constatat a-ceasta, a strigat lui Malaxa :
— Eşti un neruşinat!
LA BUDAPESTA!
E lucru hotărtt: mal mulţi deputaţi guvernamentali vor fi trimişi de d. Sturdza la congresul interparlamentar din Budapesta. «Gazeta» a desminţit această ştire, pe baza unei deciziuni luate de grupul romîn al congresului interparlamentar, deciziune care glăsueşte ast-fel. «Pe motivele aduse la conferenţa din «Bruxella de d-nil colegi Urechii, Po-«rumbaru şi Danilescu, grupul relnoit «parlamentar romin, declară solemn, că «se ve abţine de a participa la confe-«renţa interparlamentară de la Buda-«pesta din 1896. Domnul preşedinte al «grupului va comunica celor In drept «această deciziune a noastră».
Această hotărlre este semnată de următorii d-nl: C M. Ciocazan. deputat ; C. P. Grigorescu, deputat; I. N. Guran, deputat; I. G. Poenaru-Bordea, deputat; Valeriu Ursan, senator; Beloescu, senator ; Constantin Maltezeanu, deputat; I. Malla, deputat; Colonel Obedeanu, senator ; A. D. Pâcleanu, deputat; Vtn-lild A. Mlo&efti, deputatt I. Popescu, deputat; N. Ceaur Aslan, deputat: Ştefan Perieţeanu-Buzăfi, senator; I. Liga,’ deputat; N. Cutcudache, deputat; Petre Dancoviciu, deputat; N. G. Stătescu, senator; Dr. Popescu, deputat; C. Popovicl. deputat; Filipescu, deputat; N. D. Moroianu, deputat: N. Iulian, deputat ; G. C. Scliina, deputat; G. D. Teo-dorescu, deputat; D. Ştefan Teodorescu, deputat; B. Muntean, deputat; E. Cos-tinescu; deputat; V. D.Vasilescu, deputat ; Procopiu, deputat; Grigorie Em. Grădiş-teanu, deputat; Iorgu i'Radu, deputat; Ioan Buzdugan, deputat; Văleanu, deputat; Caligari, deputat; C. Leca, deputat;
C.	F. Robescu, deputat; I. Mincu, deputat; Grigorie V. Macri, deputat; A. Ilies-cu, deputat; Mandescu, deputat; Danilescu, senator; V. A. Urechiă. senator; Pilat, deputat; G. G. Vernescu, deputat; E. Poruinbaru, deputat; V. Lascar, deputat; Sehileru, deputat; Titu D. Fun-descu, deputat; D. Ştefan Şendrea, deputat; Grigorie Bălânescu, deputat; P. Cristodulo, deputat; N. Fleva, deputat ; Petre Grâdişteanu, senator; Nicolaid A.
D.	, senator; Lazar Niculeseu-Voitineanu; G. Sefendache, senator; G. Scorţescu, deputat; C. Zăgănescu, senator.
Declaraţia este categorică şi semnatarii el sunt datori a i se conforma. Cu toate acestea se afirmă că d. Vintilă Rosetti, unul din semnatarii declaraţiu-nei şi fost preşedinte al desfiinţatel secţiuni a Ligel din Bucureşti, se va duce la Budapesta şi va participa la congresul interparlamentar împreună cu alţi deputaţi şi senatori, printre cari sunt şi patru semnatari al declaraţiei de mal sus.
De-o-cam-dată atît. Sperăm că în cu-rînd vom putea da şi numele acelora cari vor merge la Budapesta.
BULETIN ECONOmC
("Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 17/29 Iulie 1896.
Ştirile sosite azi aă influenţat mult tendinţa pieţei noastre. Cumpărătorii sunt Ir general rezervaţi, oferind preţuri ceva mal reduse. Mărfurile sosite pe uscat s’aO de positat, numai o parte din ele s’a vindul cu preţurile următoare :
Grlă secăros 15/20°/o	57	libre	fr.	860,80	v,
» mălur. roş 3/4 »	58	»	»	1000	>
» roş curat	58/59	»	» 1050,70 «
Orz alb greă	47/48	»	» 680 90 »
» coloare închisă	650'70	>
Secară evaluezi	680	«
Porumb	640/90	»
Navetta	1850/1900	>
IDA TAUBMANN MOItITZ EINIIOBN
Logodiţi
Bucurescl.
Ziarul l’Inddpendance Roumaine a scos de sub tipar :
ANUARUL GENERAL
AI, BO/niNlEi
PE 1890—97
conţinlnd pe lingă adresele din toată ţara. mal multe informaţiunl şi legi în limba ro-mtnă, francesă şi germană, cari interesează In special pe comercianţi: fabricanţi, agricultori etc.
Preţul unul exsrnplar lei 10 în Bucureşti şi pentru provincie şi străinătate franco de port lei 12.50.
GRÎU DE SĂMÎNŢĂ
Bălan bătrîn greutatea 64 libre
Molid (englezesc) foarte productiv
DUPE
Moşia Bragadiru şi Bulgaru
Probele nepot redea wAl-nic la comtuarul:
D, M, BRAGADIRU
Str, Car ol Olt
NOUL PENSIONAT DE BĂEŢI
AI Comunităţel (.eriunne Evan-gellee din Itacnrcscl
STRADA LUTERANĂ No. 14
Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va fi administrat de o comisiune speciali aleasa din sinul comitetului general al comuni-tăţel. Cu direcţiunea institutului e însărcinat d. Pastor dr. Eugen Filtsch.
Personalul conducător intern e compus: 1,. Dintr’un inspector, căruia, in prima linie, i s'a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori cu titluri academice şi un institutor cari supraveghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor încredinţa.
Acest pensionai stă în nemijlocită legătură cu şcoala noastră evangelico-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are : o clasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale.
In această şcoală reală se învaţă limbele : germană, romină şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ.
In această şcoală vor învăţa elevii pensionatului nostru.
Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat într’o posiţie cit se poate de salubră are camere bine Împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de mîn-care şi de băl, corespunzînd pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentru recreatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, nelipsind nici aparatele de gimnastică.
După virsta elevilor, taxa anuală a pensionatului variează între 600 pînă la 1000 lei, penlru interni, şi 230 pînă la 400 lei, pentru semi-iuternl. Taxa se va solvi in rate trimestriale.
Prospecte se pot primi tn mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şi de la diferitele oficii parochiale evangelice din provincie.
înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 15 August a. c. (stil vechio).
Pentru comisiunea administrativă pensionatului de băeţl al comunităţii, evangelice germane din localitate Păstorul dr. EUGEN FIETSCH Strada Luterană No. 12 131	20—8
Hotel POPESCU
LACUL-SĂRAT
120 CAMERE BINE MOBILATE
Situat la cea mal frumoasă şi favorită posiţie. In faţă de parcul Statului. In apropiere de stabilimentul de băl şi de staţiunea tramcarelor şi trăsurilor. Serviciul prompt şi preţuri moderate. Restaurant de l-a ordine, bucătăria franceză şi romîtiă. Sala de spectacole şi grădină. Sesiu lea băilor începe de la 1 Maifl. Intre alte înfrumuseţări şi Îmbunătăţiri, este de notat că atlt şoseaua cît şi staţiunea aii fost canalizate ; aşa că şoseaua, parcul şi staţiunea vor fi stropite de mal multe ort pe zi, iar în staţiune se va distribui apă filtrată.
Ort ce cereri a se adresa la proprietar :
Calea Regală No. 31, Brăila.
152	15—3
ŞCOALA NOUA
INSTITUT DE DOMNIŞOARE
Bucuresci, Strada Armenească 1 Directoare: D-ua E. S. Negoeseu
Direcţiunea aduce la cunoscinţa onor. părinţi că :
1)	De la 1 Septembre viitor va funcţiona în acest institut. conform nouluVfregulament pentru ocolite private (Mon. of. No. 74, din 4 Iulie a. c.)—pe lingă cursul liceal, facultativ şi primar,—şi o secţie froebeliană cu grădinii de copil, după cererea mal multor familii.
2)	Elevele acestui institut, mulţumită zelului deosebit al unul corp didactic încercat, au reuşit cu distincţie la examenele de finele anului, atît în institut oît şi la şcolile statului ; din cursul primar, în^sesiunea de Maiu, s'afi prezentat 5 eleve Ia concursul societăţel ^Tinerimea Romînă» *i toate <5 aii font premiate; din cursul secundar 2 eleve aii reuşit la concursul celor B burse vacante de la şcoala normală deinstltutoare ; iar absolventele cursului liceal prezentate la bacataureat în număr de 13 aA reuşit toate la îns cris şi, pînă în prezont, şi la oral.
Un anunţ special va comunica la timp lista corpului didactic pentu anul viitor şi ziua începerel cursurilor.
Pentru însorierl şl orl-ce alte informaţiunl a se adresa de acum la sediul şooalel, strada ArmeneaseăNo. 1 Bucureşti
148	28-3
Dr. Ion Calincitic
Marienbad, Vila Columbus
95	30-26
lin mctitlltnr Statului doreşte să pre-Ull llloll IU IUI gătească copil de clasele
primare safi corigenţi de gimnaziu.
A se adresa la administraţia acestui ziar sub iniţialele P. I.
155	10-3
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
„POMPILIAN“
64 — 66, — CALEA RAHOVEL — 64 - 66 — BUCUREŞTI—
Sub direcţiunea d-rel CoiiNtunţn JPompilinn licenţiată in ştiinţele matematice din Bucureşti şi din Paris (Sorbona)
Se primesc eleve interne, şi semi-interne. Cursurile vor începe la 1 Septembre a. c.
Iuvăţămîutul coprinde cursul primar şi secundar," divizate precum urmează.
1)	Secţiuuea de Snvbţăinănt clasic (Bacalaureat) examenele se vor trece la şcoalele statului.
2)	Secţiunea de cultură generala ..examenele se vor trece tn institut.
3)	Secţiunea de pictură sub conducerea d-lul Poinpilian, artist-pictor, se va pune Ia disposi-ţia elevelor o vastă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru.
4)	Secţiunea de muzică, sub conducerea d-ne Emilia Saegiu. profesoară la conservator.
5)	Penlru educaţiunea, studiul limbelor străine şi lucrul de mănă. am reuşit in tratativele cî am avut cu unul din cele mal buue institute de educaţie din Paris, a’rnl procura institutoare şi guvernante, personal format din a-cest institut.
Localul in care este instalat, noul institut, a fost, construit expres pentru şcoală, conform eu toate condiliiie hygienice; coprinde săli de studiu, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc.
O grădină spaţioasă înconjoară tot localul, care e prevăzut cu iiistulaţiune de apă şi gaz.
Pentru elevele semi-iuterne se va organiza un serviciu de omnibus.
Personalul didactic se compune din
Matemat. şi Cosmografie Ar. Coculescu, dr. îu matern, prof. la Universitate Morala şi Filosofi j . . D-nu Rădutescu Mo-
tru, dr. tn filosofie
Fizica şi Chimia . . . M. Popovicl, doctor
In chimie
Ştiinţele naturale . . . N. Demetrescu, licenţiat în ştiinţe
Matematica..............4. Ioachimescu, ingi-
ner, licenţiat în matematici Limba Romină . ... G. Adamescu, lic. In lit., prof. la giron. Şincai Limba şi Liler. Franceză Fernand Brulin, prof.
la College Rolin (Paris)
Istoria şi Geografia . . D-ra Olga Marinescu, lic. in litere, prof. Iu externat
Religia.............Archidiaconul G. Gibescu
licenţiat în theologie
Istoria ..... D-ra Aurelia Velescu, absolvent al facult. de lit. Hygieua .... D-na L. Moscuna-Sioa, dr.
in medicină.
Desemn şi pictură.............D-ra Ch. Lejii
Institutrice .... D-ra Victoria Davidescu, diplomată a 6 cl. din Asisul Elena Doamna. Deosebit de această listă, care urmează a se mal complecta, totl profesorii vor fi secondaţi de repetiloare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universităţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interoga-ziinic pe eleve.
înscrierile se pot face tucepind de la 1 August. Pentru orl-ce informaţiunl mal detailate a se adresa la direcţiune de Ia 9—2 a. m. si de la 2—6 d. a.
146	20—4
GsiSii do Ssiiiăitnito
Institut din noă reorganisat 51, — Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a’ boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic saă specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
Consuttaţiunl în fie-care zi, pentru boalele interne şi sypbilitice de la 10—12 p. m.
Direcţiunea trimete de Îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
20 100 - 6*
Institutul francez de Domniş6re V. H. CHOISY
autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA NEGUSTOR, IO
BUCURESCI
Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe.
Cursurile încep la 2 Septembre.
înscrierile de la 20 August st. v.
137	25-7
I >i-. T. I^evici
Vindecă printr'un procedeO special, maladiile de femei precum şi cele sifilice îutr'un timp foarte scurt. Rlennuragia (Sculamentul) vindecă radical în 8—9 zile.
Consuttaţiunl de la ora 2 pînă la ora 5 No. 31. Strada Carol, No. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul).
— PENTRU SĂRACI GRATIS- 70-73
Bogat asortiment de arme de vliiătoare de ot felu de la 75 Iei Ia IOOO lei bucata. Arme cu două <evl pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puişcă-carabiua o ţeavă alice, alta glonţ: punşticu trei tevî „Trio*‘ două de alice alta de glonţ,— Expres-RiBe fiu lucrate carabine de precise, „ltubinP1' garan-tînd tirul exactpină la IOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Marlin, etc., cm 9,12 şi 16 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-nătoare la animale mari. Rusei de isaiou de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de preeisie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată coleeţiuue de obiecte de vtnătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco.— Cartuşe producind artiflţil pentru puşti cal. 12, 16 şi revolvere cai. 7, 9, 12.
Obieete de scrimă: săbii, florete, măscl, etc.
Atelier de reparaţii
7JM^2BSî 351x1
Calea Victoriei No. 44
BUCUREŞTI lingă farmacia Brus Cel (l’întîiu şi cel mul însemnat magazin (lin ţară du ARME
70-39

www.dacoromanica.ro
EPOCA
ESI
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
Nu. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 16 fulie. 1896
		Cu mp.		Viud	
4»/o	Rentă Amortisabilă. . .	wr*		:WTi	
5°/o	» Amortisabilă. . .	;96	v>	97	—
6°/o	Obiigaţ. de Stat (Cov. R.l .	100	*/.	101	*/.
&«/0	» Municipale din 1883	94		95	
5»/«	> > > 1890	95	*/«	90	
5‘io	Scrisuri Funciar Rurale .	92		92	",
5°/o	» » Urbane .	88		88	Vi
5“/«	» » » Iaşi .	S2		82	
	Acţiuni Banca Naţională.	1640	—	1650	—
	» » Agricola .	202	—	205	—
	» Dacia Rominia asig.	432	-	436	—
	» S-tea Naţionala asig.	452	—	465	—
	S-tatea de CoastrucţiunI .	176	—	180	—
	Floriul vj.loare Austriacă.	2	11	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	t	25
	Bacnote F ranceze . . .	100	—	101		
	* Ltaiieue. . < .	89	—	93		
	» ruble hirtie . .	2	65	2	70
Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert k CJ»., Frankcnthal ţi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt A'iM’
AEELITR DE LACATUŞRIE
şi pentru
— COHSTMJCTIUKE Itb) IBIIt —
I. HAU©
— Strada Isvor, No. HO Bucuresci —
efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
specialitate florărie, aere, grăiline ne earnu, pavilioane In fier etc. etc,
Primesc comande nentru Provincie:
— Preţuri Moderate —
ALBERT ENBEL S™
CASA DE CONFIENŢĂ
Fondată în Bucuresci în anul 1853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul său asortiment de :
Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide.
Maşini? cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice ’ pentru casă. Muşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine
pentru tocat carne. Tacîmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fler in labli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paio. Colivii pentru Papagali "şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domiciliu. UleiO de rapiţă dublu rafinat.
Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metel.
Serviciu prompt si preţuri moderate se garantează
69	25—24
s
Hemoroide
Ilemoroidele se vindecă cu pilulele e cu pomada (alifia) doctorului Lebel An dre dela Paris: 4, str. de l’Echquier, 4 Palru-zecl de ani de succes.
Broşură explicativă se trimite franco in schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent.
Deposit în Rominia, la toate farmaciile si drofrluiriile principale.
■BBiiranHnnnBHMraniBM
I. DIAMAND
Atelier de Legătorie de Cărţi
instalat pe lingă
Tipografia «Epoca»
Bucureşti, Str. Clemenţei, 3
Lucrînd mal mulţi ani Sn fostul atelier «LINDNER», sunt în măsură a executa cu cea mal mare acurateţa, eleganţă şi promptitudine, orl-ce lucrare atingătoare de ceastă branşă, cu preţuri mal reduse de cît orl-unde.
Este suficient a mi se adresa o carlă poştală pentru ORl-CE COMANDĂ, peulru a mă presenta la domicilia.
75
I
t
U
O
s.
s>
i®
H
k
Cea mat remimită
FABRICA DE PARCHETE MASIVE
IN ROMANIA
SPECIAJL1TATE
Parchete americane şi de lux
Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial
TÂMPLARI A MECANICA
Pentru mobile şi binale ; edificiurl publice şi autorităţi
Vânzare <Ie lemnărie
Cel mal asortat depozit de lemnărie uscată
DUŞUMELE ŞI PERVAZURI
LEM1E ®E FOC
tăiate şi despicate
Exploataţii de Păduri
BICIIER si DDRRER
89
*3
27 SOSEAUA BASARAB 29
BUCU KEMUI
25-10
I
tu
9
■■
*
c
5
mi •2 e*
,’r.
mt
9
2
i
Cordial Regenerator
COMPOZIŢIE fiCININĂ COCA K O L A CACAO Fosfat ile calciu Soluţie Iodo-Tonică Excipient special D6siles
Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemie, Flinie, (onvalvn-cente (mal ales la femei Sn vremea critică avieţel), Nl&hiciitnea mnşehiu-lară satt nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematură ; sperma-tarea; boalele măduvei Npinăreî; Diabeta; areetimiile Hoinarului şi a intestinelor, precum şi la boule pricinuite de viţiarea Mugetul ca : Po> «lagra, Reumatismul. Raehitis-mul, Aceidentele serofuloase, etc.
Gustul e plăcut ca al unul licher de masă.
COMPANIA GENERALĂ
DE
Conducte de apă din Liege
SUCURSALA KOMÂAIE!
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37
Aii font transferate Calea Griviţel 32, Bucuresci
Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucuresci
Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA
Execută tot felul de lnerărî de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari
FÂNTÂNI, LAVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’PGOUT, BÂÎ, APOMETRE Mare depou de tuburi şi aparate pentru acest gen de lucrări
Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LAN DAU, sub reserva aprobărei Directorului.
Inginerul, Director al Lucrărilor
L. BONNET.
27	50—23
s
Preţul flaconului t Si lei
Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune.
LA DEPOSITUL
DE
$OBE americane
veritabile HELIOS
Bucuresci. — Strada Doamnei No. 21
'A SOSIT*!!
Maşina «Vulcan»
Cea mal nouă invenţi-une Americană indispan-sabil pentru orl-ce familie. Această maşină găteşte în 2 minute ori şi ce fel de Bucate, Cafea, Ceai, etc. şi arde cu petrol fără fitil, transfor-mînd Petroliu în gaz aerian, neconsumînd [mal mult de cît o centime pe oră.
Mare Deposit de Lămpi, maşine pentru lumina in-cadesceută cu spirt şi gaz aerian, precum şi maşine «Helios» pentru Petroliu. A. Recheuberg
OŢEL
RATIES
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
CAUT compus patnte CONGREAVE
KEUÂl'Rimi. *1
o
*Cc
&
â
s
*-
3.
f
a
%
M
%
O
se
îs.
şl a uiaiî multor autorităţi din ţară!
Acest oţel a fost Încercat în arsenalul flotilei din Galaţi şi del mal mulţi ingineri mecanici celebri precum si de diferite uzinei din Englitera, a căror certificate le posedăm.	I
Detaliuri, preţuri corente şi certificate se trimit după cerertj gratis ţi franco.	B
2	Reprezentanţi şi depozit general (100—91)
I. D I M O V I C I A C-le
Bucureşti, str. Doamnei. 24	Brăila, calea Regală, 6
VI8TURAT0ARE
„HON PLUS ULTRA‘‘
cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site
la
VATSOET YOIJELL
14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca)
— Bucureşci —
(83)	(16-12)
Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut I
Conţine carne de bob digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină Este recomandat tn boalele de stomach, digestiunile grele saO nesuficiente. E o hrană admira ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftixicl şi Bătrini, precum >' pentru toţi acel cari n’ati poftă de mîncare’satt nu pot suferi mîucările.	a*-ai
Puritatea Pepsinei lui Chapeauteaut
a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR.
30 Farmacia «Viat», 1, rue JBourtlaloue, Pariu.
B*r Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune
BBE9
« 0 IDEE GREŞITA -
Toată lumea credea că Alessandriu e cel aial hotârlt liberal—faptele dovedesc contrariul.
Ce însemnează celle 20,000 două zeci mii butelii
15,000 eincî spre zece mii litrurî
COGNAC
Pe care Aleasandrtu Ta conservat în timp de trei ani In pivniţele fabricel sale, şi azi 11 pune In consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate In ţara Romîneasca, otrăvesc slo-machurile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hlrdâa; de aceea
Obicinuiţi Conservatorul
Cogunc Âleubandriu
Cereţi flacoane originale In forma buteliei şi a etichetei inserată aci.
La toate Magasinurile
tmt Feriţi-vă de Contrafaceri -*««
Cererile se fac Alesuaiidriu-Bu-
cnreaci.
93	36—7
Tamar indian €>ri*ilinn
Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 2 fr. 50 cutia
Paris, 28 rue Grammont şi in toate tarmacîle. 8-8
R
EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3.
AP PUL, 4'
BUCURESCI, Strada Doamnei No. 9.
MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FKI.I I,
Cu aburi şi cu mina, Cazano de abur, reservoare de tablă de fier etc.
Mare deposit de ţevi de fier
Si accesorii, ţevi de sondage precum şi pompe cu aburi din renumita fabrică "„THE SN0W STEAM PUMPS WORKS BUFPAL0 AMERICA*
Pompe cu mina, Cablu de sirmă de oţel pentru puţuri de petrol şi alte scopuri industriale.
Representanţa generală a casei Froundenstein & Co. Berlin
Fabrică de şinî de căi ferate şi mine, Căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci învlrtitoare, locomotive, etc.
In tot-d’a-una tn Depofi: Şinî, Vagonete, etc Representanţa şi depositul general a Casei F. Wertheim A Co. Viena Fabrică do case de Fier, Casoto, etc.
72
16-13
Cea mal bună Apă Minerală purgativă
ESTE ACEA DE LA
BRFAZF-Yaşi
premiată cu Medalia de aur
t la e vpăşiţi unea coo-fi oratorilor din ţară
__	Bucuresci 1894
şi recomandată de d-nil medici
EFECTE PROMPT ŞI SIGUR
D0SA MICĂ GUST PLĂCUT Cereţi dar numai APA SPEISREAZU
care se găsesc la toţi vînzătoriî de Ape paminorale din ţară 47	13-17
Higiena dinţilor şi a gurel
Medalie de aur, Viena 1883; Medalie de argint, Bucuresci 1898 ; Medalie de bronz, Paris 1893.
Autorisat de consiliul de higienă si salubritate publică.
DENTALINA
Esenţă pentrn gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale doctorului S, K 0 N Y A
Sunt două dentifrise recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi* gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul : un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii lionya ; la Bucuresci la Farmaciile F. W. Zttrner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella‘.
92	(25-4)
METEOR
Fabricatul cel mal bun. — Resistenţa ce a mai mare.
METEOR
Cea mai mare elgan-ţă. Mers uşor.
„METEOR4* Fahrrad Werke Graz Reprosontant general pentru Rominia I Dopozit la Iaşi la d-nul M. UOTTLIKIÎ
B. UOURANT Bucuresci str. Academiei, 3 I	Str. Ştefan cel Maro No. 38.
69	‘	20-4
Bucuresci.—'Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3.
www.dacoromanica.ro