SERIA n.—ANUL n, No. 206. Ediţia a treia MERCURI, 17 IULIE 1896. NUMARUL^iO BANI ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-c&rel luni şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; In streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > > » 25 » rel luni . . . 8 » » * 13 » Un num&r in streinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. «-STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL^IO bani ANTJN CIURELE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinfltate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b, linia » » » III........2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindulj Un număr vechiă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - 8TRADA CLEMENŢE! -N . 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMÂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI LIBERALI] Şl ÎNVAŢAMINTUL II Instrucţia publică şi colectivitatea să potrivesc ca nuca în perete. Şi cu toate acestea nimic nu’i împiedecă a să da drept oamenii râspîndirel în popor a în-văţămîntulul. D'apol bine iubitorilor de lumină bărbaţi, pentru ce în curs de 12 ani de putere nu v’aţî gîndit la o lege care să organizeze învăţămîntul rural ? Sau dacă v'aţl gîndit ce fel de partid iubitor de lumină aveţi de vreme ce sistematic a dispreţuit chestiile relative la instrucţie, a-rucînd în cartoanele parlamentului toate proiectele de legi privitoare, bune sau rele ? Un partid, care în curs de 12 ani refuză de a pune la ordinea zilei patru proiecte de reformă ale învăţămîntuluî, prezin-tate de patru miniştri, printre cari era şi un om de valoare, acel partid nu are dreptul ca să vorbească în numele instrucţiei. A trebuit ca partidul conservator să vină la guvern pentru ca instrucţia publică să facă un pas decisiv. Căci cine a votat cea d'intîitt lege asupra invâţămin-tulul primar urban şi rural ? Conservatorii, după propunerea fos-lul ministru d. Tache Ionescu. Acesta a scos învăţămîntul primar din haosul în care zăcea de la 1864; acesta a rezolvat marea chestie a clădirilor şcolare, chestie de la care depinde absolut obligativitatea şi propagarea instrucţiei in popor. Pină la con-: servatorl şi la d. Tache Ionescu se ştie ce sistem primitiv, arbitrar şi aproape barbar domnea în înfiinţarea de şcoli rurale. La începutul fie-cărul an bud-getar să decidea de Ministru crearea unul număr de şcoli pe la moşiile protegiaţilor regimu-mulul. Şi încă nu să afecta propriu zis nici o sumă determinată şi pe faţă, ci acea creare atîrna de la cifra mal mare sati mal mică a diferitelor fonduri ministeriale precum: reţinerea de 30 la sută de la profesorii suplinitori, etc. Conservatorii cel întîl au repudiat acest sistem barbar, înlo-cuindu-1 cu o lege care preciza în ce condiţii o şcoală rurală tre-bue să se înfiinţeze, cu ce program şi cu cîţl învăţători. Cu clădirile şcolare era şi mal rău. Pină la conservatori nimeni nu s’a gîndit sau nu a realizat ideia unei vaste întreprinderi de clădiri şcolare, considerîndu-le de ordine şi de necesitate publică. Colectiviştii, aceşti iubitori de instrucţie a poporului, procedau altminteri : dînşil hotărau crearea unei şcoli, în acest scop înscriau în buget salariul unul învăţător şi şcoala era creată... Puţin le păsa miniştrilor colectivişti de marea chestie a localului şcoalel şi a celor-l'alte elemente esenţiale. Pe toate acestea le lăsau la ig- noranţa, negligenţa şi sărăcia comunei! Da; ne veţi zice că d. Poni, ministrul adoptiv al partidului liberal, a venit şi a făcut să se voteze legi cari tratează aceste materii. Nu voim de astă dată să intrăm în discuţia chestiei dacă modificările aduse lege! învâţămîn-tulul primar a d-luî Tache Ionescu sunt bune sau rele. La timp ne am arătat părerile. Un lucru este neîndoelnic: cum că dacă conservatorii nu ar fi pus bazele solide învăţămîntuluî primar, liberalii, cu tot Poni al lor, cu toţi HareţiI, şi cu toţi Sihlenil lor, nu s'ar fi gîndit nici ar fi avut tăria de voinţă a re-gulamenta această însemnată materie, acest mare ram al învăţă-mîntulul public. Căci să nu uite pseudo-refor-matoril colectivişti, că altă ceva este a pune bazele unei organizaţii, creînd din haos o stare de lucruri, şi alt ceva este a modifica pe ici pe colea o organizaţie stabilită şi complectă în toate punctele. Admiţînd deci că colectiviştii auoare-care merit,—lucru ce noi îl contestăm — meritul consistă îu a fi simpli cârpit ori de articole şi imitatori servili al conservatorilor. In numărul de mîine vom publica biografia P. S. E-pi.scop Ghemulie al Rîin-iiicului — ÎSfoul-Severin, linul dintre principalii şi cei mai înverşunaţi judecători ai I. P. S. S. Mitropolitului Olienadie Petre-scu. DISIDENTELE Scandalurile în sinul colectivităţel cresc ca apele turbure ale unul pirâu violent. Disidenţele ce se produc prin oraşele din ţară au să mănînce capul colectivităţel.—Asemenea disidenţe, de şi locale şi provocate de oameni de mina a doua şi a treia, cum sunt de altminteri colectiviştii în genere, vor avea efecte mult mal teribile pentru colectivitate de cit disidenţa sgomotoasă a unul fruntaş cum era d. Fie va» D. Fleva, în lupta sa Îmbrăţişând căuşe generale, evident că supără pe guvern, însă nu are cel puţin pentru un moment o acţiune dizolvantă, eficace în partid, dovadă că foarte puţini l’au urmat. Din contra, colectivitatea trăeşte chiar la centru din partizanii infimi şi llămînzl pe cari îl are in ţară. Guvernele in genere nu cad prin centru, ci prin oraşele din ţară, lucru de altminteri natural. Cel d’lntll semn de decădere a unul partid la putere, nu este atîta rupturile provocate de oameni marcanţi, cit mal cu seamă revoltele şi disidenţele partizanilor din provincie. Or, acest lucru este deja un fapt îndeplinit în multe oraşe şi nu va trece mult şi vom vedea această pecingene lăţindu-se tot mal mult. Pină la toamnă, este just timpul pentru ca această acţiune disolvantă să-şi facă evoluţia. Colectivitatea este lovită în forţele el vil. IN JURUL VIZITEI ÎMPĂRATULUI frantz-iosef Colectiviştii zăpăciţi. — Pregătirile. — Agitaţii ungureşti. — Ungurii lu contra vizitei Colectiviştii zăpăciţi In privinţa primirel ce 'urmează să se facă in Capitală împăratului Frantz Iosef, cel trei miniştri şi cel-l’alţl colectivişti cari se află în Capitală şi in Sinaia se găsesc în mare nedumerire. Se ştie că împăratul Frantz Iosef este foarte simţitor la primiri măreţe şi luxoase; dar în afară de aceasta chiar importanţa acestei vizite reclamă o primire strălucită, căci pentru prima oară se în ttmplă ca monarhul unei mari puteri să ne facă citistea de a ne vizita. Faţă cu aceasta guvernul şi primăria Capitalei nu ştiu ce să facă, căci fondurile ce le stau la dispoziţie sunt cu desăvîrşire sleite. Aceasta însă e floare la ureche pe lingă următoarea cestiune gravă : împăratul Frantz Iosef e în acelaşi timp şi Rege al Ungariei; deci pavoa-zîndu-se Capitala, primăria e obligată a arbora nu numai drapele romîne şi austriace, ci şi drapele ungureşti. Guvernul se teme însă, ca nu cum-va tricolorul unguresc să fie un agent pro-vocător, care la un moment dat să provoace oare-cari demonstraţii, cari ar da loc la un coflid diplomatic. De aceea colectiviştii se gîndesc acum la măsurile pe cari ar trebui să le ia pentru oero-tlrea tricolorului ungure.se. Deocamdată colectiviştii de a treia mină fac pe grozavii şi se laudă că vor înlătura tricolorul unguresc. Aşa locţiitorul de primar, d. Bursan, spunea Duminica trecută la Sinaia cu multă emfază: — Noi nu cumpărăm nici un steag unguresc; facă guvernul ce-o voi ! Pregătirile Pregătirile de primire la Sinaia le face prinţul Dimitrie Ghika, prim-efor al Spitalelor Civile, împreună cu primarul local; e vorba să se constitue un comitet sub preşidenţia beizadelei, care să alcătuiască un program despre serbările ce se vor da. In Capitală de-o-cam-dată numai coloniile austriacă şi ungurească se mişcă. Austriacil şi ungurii ait format deja o societate în vederea vizitei împăratului, hotărînd Să se întrunească cel puţin de două ori pe săptămînă. Societatea a ales deja un comitet cu însărcinarea de a alcătui programul primirel. Acest comitet a decis deja ca pentru eternizarea memoriei acestei vizite să creeze prin colecte o mare fondaţiune, din ale cărei venituri să ajute pe elevii săraci austriaclşi unguri. Agitaţii ungureşti Pe cîtă vreme presa romînă şi sentimentul public al ţării in unanimitate priveşte cu simpatie la vizita bătrînulul monarh, presa ungurească a deschis o campanie de agitaţii în contra acestei vizite, servindu-se în acest scop de un arsenal de minciuni şi invenţiunl tendenţioase. Aşa Budapesti Hirlap, Magyar Hirlap, Magyarorszâg, Egyetertes, etc., ziare guvernamentale şi opoziţionale, anunţă mereu că cu ocazia vizitei, ro-mînii transilvăneni din Capitală vor face o manifestaţie ostilă în contra împăratului; că numeroşi romînt fruntaşi din Transilvania vor veni în Bucureşti pentru a se prezintă împăratului şi a i se plînge în contra ungurilor ; că o parte a presei romîne agită pe ro-mînl să facă demonstraţii ardi-ungu-reştl în ziua sosirei împăratului; că agenţii ruşi îndeamnă popidaţia mărginaşă din Capitală să ocupe trotuarele stradelor prin cari va trece împăratul şi să nu- ’l salute, etc. etc. Bine înţeles că această campanie ungurească este întreprinsă în speranţă că poate in ultimul moment împăratul Frantz Iosif va renunţa să vie in Capitală, şi va merge numai direct la Sinaia, unde nu va sta nici măcar o zi. Ungurii lu contra vizitei In afară de această campanie de minciuni se abţin de la orl-ce comentar şi se observă o răceală izbitoare faţă de importanţa vizitei. Un singur ziar, Magyarorszâg, al vicepreşedintelui partidului independent, d. Bartha Miklos, scrie un al doilea articol violent,—întîiul articol l’am reprodus săptămînă trecută,—în contra a-cestet vizite. Iată în traducerea Tribunei, o parte din acest articol: In «Acum Maiestatea Sa face o vizită www.dacordiaâbitiă.ttt zita din Viena. Buna cuviinţă aşa pofteşte, dar o pofteşte în timpuri rele, şi pentru Ungaria in un timp foarte rău. «In visita MajestăţiI Sale, Kominia nu va vedea o vizită a Regelui maghiar, ci vor sărbători pe împăratul Austriei, căruia agitatorii ardeleni au voit să ’l dea renumitul Memorand în contra Maghiarilor şi în contra uniunii Transilvaniei cu Ungaria. «Foile bucureştene scrii! cu multă îm-belşugare despre vizita MajestăţiI Sale, scoţînd în relief cu deosebire, că a graţiat pe memorandişlil martiri, condamnaţi de guvernul maghiar. «Tot în ziarele din Bucureşti citim, că vizita AI. Sale va fi un prilej pentru opoziţie ca să îndemne pe transilvăneni a înainta împăratului Frantz-Io-sef, care în acelaşi timp e şi Rege al Ungariei urgisite, un memorand în contra ungurilor. «Avem sperauţă, insă, în făgăduielile d-lui Slurriza. priin-ini-nistru al Komîiiiei, că va şti să ia măsuri in contra gălăgioşilor şi se va dovedi mai ager diplomat de cît (jioiueliovvsky, care ar vrea să ne umilească. «Kominia cea supărată foc pe Tugaria cu cît-va saluta cu mal marc însufleţire pc M. Sa Frantz Iosef, cu atît va face mai mari demonstraţii in contra Ungariei. «In situaţia de faţă, cu toată prietenia sinceră ce ne-o dovedeşte <1. Sturdza, noi maghiarii nu ne putem bucura de vizita M. Sale în Koininia Zadarnice sunt străduinţele d-lor Biinfly şi Sturdza. căci nici o dată opinia publică din Roinîuia nu ne va fi favorabilă şi relaţinnile dintre aceste donă popoare nu vor fi mai amicale. D. doluchovv-sky cunoaşte bine situaţia din Itomînia şi temîndu-se de consecinţele apropiere! dintre d-uii Rânfly şi Sturdza, a pregătit această vizită, ea să dea prilej agitatorilor din Bucureşti să d<. monstreze în mod indirect în contra Ungariei şi în favoarea Austriei». AUTORUL D. Niculescu—acel care a colaborat la publicarea volumului «Deputaţii Noştri», a trimis tuturor ziarelor o circulară cu scopul vădit de a precisa că biografiile mandatarilor naţiune! sunt scrise personal de d-sa şi nu sunt opera colectivă a colectiviştilor, de oare-ce aproape nici unul nu a răspuns cestionaruluî d-sale! Foarte bine 1 Admitem că tocmai aşa s’aii petrecut lucrurile, dar în ce schimbă oare faptele, accidentul că biografia n’a fost scrisă de chiar deputat, ci de X sad Y ? Viata lui Igrioşianu, activitatea politică a lui Macovef sad Gorgos şi C-nie, scrise de mine, de Niculescu sati de ori cine altul, tot aceeaşi viaţă si activitate rămine, tot la aceeaşi concluzie te duce. Dacă în loc de a ţine condeiul Niculescu, l’ar fi ţinut Ştefan Papadopol, totuşi n’ar fi putut să scrie despre dinsul alt-ceva de cît că: «este originar din Vaslui, şi proprietar» precum ‘spune cartea editată de Carol Milller; în colo nimic 1 Ceea ce ne-am încercat să dovedim şi noi şi ceea ce am şi dovedit, este faptul material că nu s’a văzut nici o dată o aşa mare adunare de nulităţi sub acoperişul Camereî Deputaţilor. Din volumul Deputaţii noştri — fie el chiar scris din scoarţă In scoarţă numai de d. Niculescu, reese certitudinea că acel trimişi să legifereze, să susţie guvernul d-lul D. Sturdza, sunt oameni despre a căror viaţă politică şi activitate nu poţi să spui absolut nimic cu ceva miez. Majoritatea d-lul Sturd za se compune de absolute nulităţi, aceasta reese în mod cert din citirea biografiilor domnilor mandatari al naţiune!, şi cu plăcere recomandăm volumul Deputaţii noştri tuturor persoanelor cari pun cuvintele noastre la îndoeală şi cari doresc să cunoască mal bine pe cel ce sunt meniţi să dea legi Rominiel in 1896! Am mal spus că d. Niculescu a scris in realitate un pamflet şi acest cuvînt îl supără. L’o fi supărind, dar am recunoscut şi noi de la început că nici d-sa nu-şl-a dat bine seamă de ceea ce făcea cind scria volumul cu pricina şi că a ajuns la o concluzie neaşteptată 1 Protestarea autorului astă-zl, ne Întăreşte şi maî mult în credinţa noastră că a scris un pamflet, fără voea d-sale, fără să ştie că scrie un pamflet, precum sărmanul Jourdain, eroul unei comedii de Moliere, făcea prosă fără să ştie că e prosă. Scurt şi cuprinzător: d. Niculescu a fost sarcastic cu deputaţii d-sale, fără să aibă habar că e sarcastic. Aci nu e vina noastră... şi precum o mărturiseşte autorul, nici a d-sale! NUVELĂ PANTALONII CONDUCTORULUI Să-mi daţi marea cu sarea şi nu m’aş urca Î11 tramwayul care duce la şoseaua Bonaparte, pentru că e linia cea mal urîtă dintre toate şi te plictiseşti de moarte în vagon. Dar, e şi mal plictisitor drumul atunci cînd eşti nevoit să cumperi o pereche de pantaloni conductorului; asta e urlt de tot! Şi, dacă v’aţl întreba care-va cum s’a în-tîmplat această belea căpitanului Cozoroc, eu uu vă pot da lămuriri bune de cît luînd lucrurile pe şartul lor şi spunlnd toate, din fir pînă în aţă, cîte s’ail petrecut. In seara aceea, căpitanul trebuia să reîntoarcă vizita unor prieteni] pe cari ÎI întîl-nise cu cîte-va zile mal înainte. Avea să facă chef acolo, şi el făgăduise că va veni negreşit, deci era aşteptat. In tot-d’a-una e-xact Ja ceas, căpitanul Cozoroc mergea încet pe bulevard ca să ia trăsura care avea să-l ducă pină acolo cînd, aproape de universitate, zări dincolo, la cafeneaua Bristol, pe colonelul Ciocan, care părea cam necăjit. — Eî drăcia dracului, îşi zise căpitanul în sine, dacă m’o vedea colonelul, mă ciocăneşte trei ceasuri şi pierd cheful pentru neroziile Jul. Cum să scap ? Lume era multă pe bulevard, dec! căpitanul Cozoroc se învlrti în călcile, îşlstrînse sabia şi şterge-o voinice! Dar de geaba : colonelul îl zărise, şi de la masa unde şedea începu să strige: «hei! căp’tane! câp’tane!» El auzi prea bine strigătul, dar făcu pe n’aude n’avede şi grăbi paşii, fără şovăire ; ba în acel moment văzind tramwaiul care mergea spre şoseaua Bonaparte, o luă la fugă, sări în el şi ocupă ultimul loc gol, şi după care conductorul lăsă jos placa scrisă: complect. —... Mînăstirea şi pogribania! urlă Ciocan furios de a ’şî vedea victima scăpată, ce crezi că o să scapi cu asta dobitoeule? Şi, iată pe colonel că se repede după tramwâl, făcînd mereu psît! zadarnic conductorului care îl răspundea lntr’una. cu un aer important: complect.! Dar asta nu’I scris la reglement: ca un tramwal ţivil să nu ţie seamă de porunca unul colonel şi prin urmare, colonelul Ciocan aleargă după vagon pînă ce’l prinde, se agaţă de el ca un disperat şi vrea să se urce cu sila, fără voia conductorului care II răcneşte fără întrerupere: dar n’auzl că e complect ? — Să ’ţî fie al dracului complectul! strigă colonelul, şi înnâbuşit de osteneală vrea să mal strige: Câp’! câp’L dar sunetul nu iese din gîttej, precum nu iese din vagon căpitanul Cozoroc. Cu picioarele prăpădite de atîta alergare, colonelul Ciocan poate şi-ar fi dat drumul şi ar fi lăsat pe căpitanul Cozoroc în plata domnului, dar îl era frică acuma ca nu cumva luîndu-şl itilinile de pe fierul de care se agăţase să nu cadă şi sâ-şl spargă capul. Dar pînă una alta, el ia o mină şi caută să ’şl îndrepteze pălăria care era cît p’aci să cadă... In această mişcare îşi perdu echilibrul şi puţin a lipsit să nu vie cu cazonele Î11 sus, dar cu o sforţare disperată se agăţă de conductor şi anume de turul pantalonilor lui. Ast-fel întărit oare cum, colonelul Ciocan mal alergă încă vr’o cîte-va secunde, dar asta era cintecul lebedei, ultima licărire a candelei care, etc... — Da, dute dracului domnule, şi dă-ml drumul, strigă conductorul. — Stăl,... pu... puţin... cad... trage, clop... Acum nu ştiu : ori conductorul s’azinucit prea tare, ori colonelul se agăţase prea răii, dar pantalonii n’au mal putut rezista, ceea ce făcu pe pasagerele din năuutru să pufnească de rîs, unele cu mare poftă, altele mal pe ferite. In sfîrşit, conductorul opri vagonul, cam prea lirziu, ce e dreptul pentru pantalonii săi; colonelul Ciocan lăsase totul, dar a-cum conductorul nu îl maî lăsa. — Dar du-te dracului, şi dă’ml drumul, strigă colonelul. — Păi cum nu! al crede că... — Dă-ml drumul îţi zic! Căpitanul Cozoroc, Î11 sfîrşit, trebui să se arate: — Cum ? d-ta eşti d-le Colonel ? — Ba vezi c’o fi Şerban Cantacuzino!.., Această recunoaştere n’avu nici un efect asupra conductorului, şi colonel sad uu, el stărui în a reclama o pereche de pantaloni noul de Ia acela care ’l a rupt pe cel vechi. — Busuiocii... dar bine, mă, vrei să-ţl scot p’al mei ? Şi Ciocan susţinu, cu o aparenţă do dreptate, că nu se poate dezbrăca lu mijlocul stradel, spre a îmbrăca pe conductor. Mulţimea se aduiiase, rîdea, ţipa, hohotea; poliţia soseşte după un ceas, ca de obiceiu, şi conductorul continuă sâ-şl reclame pantalonii. Călătorii s’ail dat jos aşteptînd sfîrşitul întîmplăreî: în sfîrşit un magazin se află în apropiere; Cozoroc alergă să cumpere o pereche de pantaloni negri, pe cînd colonelul rămine acolo ca ostalic. Totul se regulează cu o iuţeală relativă, conductorul îşi îmbracă pantalonii Î11 vagol nul gol, se ia numele colonelului, acela a-căpitanului şi al cltor-va martori şi vagonul porneşte. — Da bine căpitane, ce dracii făceai a-colo înăuntru de nu vreai sa răspunzi ? — Nu, d-le colonel, nu te-am auzit... — El, cădelniţa.., cum nu m’auzeal? — Zeu, d-le colonel, îucJ eii nu înţeleg cum! 2 EPOCA — Dar nici eu dom’le! D’aceea ce înţeleg e câ a fost cit p’aci sâ’ml rup nasul. — Doreai ceva, d-le colonel ? — Efl? nimic, vream numai să te întreb ce taci astă-searâ; cred câ nu te superi dacă’om vorbi un moment ? — O, d-le colonel, efl... — Bun, bun, foarte bine; pentru câ eşti liber, prea bine. Aşa câ ia spune-mi, niţel, câp’taue... Şi plnâ la miezul nopţii — de la opt ceasuri — colonelul il întrebă ce dracu mal tace dobitocul ala de locotenent Vipuşcă. * * * Cit pentru pantalonii conductorului, iată cum s’a rinduit afacerea : — Vezi, câp’tane... dacă al fi tost mal cu băgare de seamă cind te chemam, n’aş fi rupt pantalonii dobitocului ăluia şi tu n’al fi fost silit sâ’l plăteşti. Bagă de seamă, deci câp’tane, că e prost lucru, parol d’o-neur ce dracu! să v’o tot spun merefl, mi se urăşte şi mie odată. Hai Leroi-doanine! IAFOKMAŢri Tlrgul de coiiştiinţe din Galaţi Guvernul a însărcinat pe onorabilul Partenie să încerce o împăcare în tabăra colectivistă din Galaţi între malaxiştî şi liberali. In acest scop, d. Partenie a convocat acasă la dînsul pe d-niî Zo-rilă, Orleanu, Aslan, Bonachi, Ni-corescu, Fulger, Cavaliotti, Papa-dopol, etc. Această conferinţă a produs următorul rezultat: D. advocat Petrescu, proprietarul ziarului Jos Malaxalele, a fost ademenit cu o slujbă oare-care, dindu-i-se deocamdată o sumă de bani din fondurile secrete, prin mijlocirea lui Tache Anastasiu, ca să înceteze cu apariţia ziarului său şi să plece în străinătate la băi. D-sa a şi plecat deja din Galaţi. D-lui I. Moşoî de asemenea i s’a făgăduit o slujbă şi i s’a înlesnit voiajul la băi, cu condiţia să tacă din gură şi să nu mai scotă ziarul umoristic antimalaxist «Urzica >. D. deputat Orleanu de asemenea a plecat în străinătate cu concursul guvernului. * * * Acest tîrg ruşinos, această intervenţie scandaloasă a revoltat atît de mult pe d-niî deputaţi ^4s-lan, Zorită şi Nicorescu, pe d-niî senatori Bonachi, Fulger şi Cavaliotti, precum şi pe d. P. Se-chiaris, incit aii declarat categoric că se vor uni cu disidenţii şi vor face opoziţie guvernului. * * * Nemulţumirea în Galaţi, în contra prefectului Culoglu, creşte din zi în zi, din causa protecţiei provocatoare ce-o acordă escrocului Malaxa. însuşi d. Culoglu e atît de plictisit de situaţia sa, încît a declarat mai multor amici ai săi: — Mi-aş da demisiunea, dar mereu îmi vine în minte vorba răposatului Nucşoreanu : Nu te juca de-a demisiunea ! Trebue să maî aştept cîte-va săptămîni ca să fiu numit din nou prefect al FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 30) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA I — Dacă îmi dai voe, In acest timp voi merge să mă odihnesc puţin. — Negreşit dragă Oliviei-; sunt deja cîte-va nopţi de cind nu dormim, şi nu eşti încă obicinuit cu greaua viaţă de tufişuri. Tlnărul se înveli în mantaua sa şi se întinse pe pămint rezemîndu-şl capul de o bucată de stincă; nu apucase să se aşeze bine, că era deja adormit. John Gilping, pretextînd că apa din ftn-tlnâ II deranjase stomacul, a golit la dejun o sticlă de gin ; apoi pentru a înlocui cafeaua care le lipsea, el destupă o sticlă de cognac, pe care a gustat-o atît de des, că bietul Gilping uitase cu totul clarineta sa. La sfirşit el se lungi lingă Pacific şi începu să sforăe cu putere. Jumătatea de oră pe care Canadianul o mal acordase pentru aşteptarea Iul Wili-go, trecuse de mult timp, cind el se decise ca să deştepte pe amicul săfl. Wiligo nu mal venea şi dudă cum tre- poliţiei in Bucureşti în locul lui Stătescu. MM. LL. Regele şi Regina vor pleca Marţia viitoare cu un tren special prin Predeal la Sigmarin-gen şi apoi la Ragaz, însoţiţi fiind de d-mî I. Kalinderu, colonel Priboianu şi maior Georgescu. MM. LL. Regele şi Regina se vor întoarce în ţară la 26 August. A. S. Imperiala Ducesa de Saxa Coburg Gotlia, mama A. S. R. Principesa Maria, va sosi Luni la Sinaia, unde va sta pînă după vizita M. Sale împăratului Frantz Iosef. Se remarcă foarte mult că colectiviştii fac gol împrejurul M. Sale Regelui la Sinaia. In adevăr, nici unul din colectivişti nu stă la Sinaia ; partidul este reprezentat numai prin beizadea Dim. Ghica, şi comisarul Veltz; încolo nici un picior de colectivist. La Sinaia se află d-nil General Laliovari, Take Ionescu, Al. Catar-giu, Gr. Ghica, Emil Ghica, Em. Laliovari, Gr. Cerkez, Colonel Capsa, Al. Sc. Ghica, Dr. Sutzu, Sc. 0-răscu, Al. Orăscu, General Horba-tzki, M. Ghermani, etc. cu familiile lor. Colectiviştii, profitînd de budget, au şters-o în străinătate. D. Benjamin Durvea Woodward, profesor de limbile romanice la u-niversitatea Columbia din New-York, a sosit Vineri la Sinaia, unde va sta vr’o 15 zile. D-sa, care a trăit mulţi ani în Europa şi cunoaşte limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, germană şi rusă, a venit în Ro-mînia pentru a se deprinde şi cu limba romînă. P. S. Sa Arhiereul Nifon, fost vicar al Mitropoliei, fiind săptămî-na trecuta la Ploeştl, un agent secret l’a urmat de aproape pretutindeni. Agentul lui Paul Bekt. Stătescu s’a întors însă fără nici un rezultat. Batalionul 3 de VtnătorI din Sinaia In seara de 12 Iulie M. S. Regele a inspectat batalionul 3 Vlnătorl, care are reşedinţa în Sinaia. La această inspecţie a asistat foarte multă lume bună care se găsea în Sinaia, şi pe deplin a meritat acest batalion mulţumi, ea generală, atît pentru instrucţia militară, ce cu o deosebită precisiune a fost executată, cît şi pentru starea sanitară pe deplin satisfăcătoare a oamenilor. Demonstraţia Bulgariei tn contra ltoniiniei «Agenţia Balcanică», oficioasa guvernului bulgar, a trimis mai multor ziare următoarea telegramă de mare gravitate: Sofia, 25 Iulie.—In împrejurimile Plev-nei se vor ţine în Septembre mar! manevre. Ca nici odată, la aceste manevre vor lua parte patru divizii complect armate. In acest scop, toţi rezerviştii din cele 12 contigente vor fi chemaţi sub drapel. E probabil,—deocamdată se urmează tratări,—ca la aceste manevre să tsiste Regele Alexandru al Serbiei şi Principele lîichita al Muntenegrulul. Prin cercurile diplomatice de aici se dă o deosebită importanţă politică acestor manevre, cari s’afl fixat abia acum de cîte-va zile. Hotărit că import an fa politică a a-cestor manevre nu poate fi de cît o demonstraţie contra Rominiei. Şi,—culmea ingratitudinei bulgarilor, — demonstraţia se va face in jurul Plevnei, pe ogoarele îngrăşate de sîngele a mii de viteji romîni, cari prin moartea lor au răscumpărat întemeiarea Statului bulgar de azi. E rtndul guvernului romîn ca să protesteze in contra caracterului acestor manevre, precum şi în contra profanării mormintelor romîne din împrejurimile Plevnei. EDIŢIA A 3-a (Serviciul Agenţiei Romîne) Cair, 15 Iulie. Trei ofiţeri englesl afl murit de holeră, starea sanitară a trupelor englese pe Nil este în general foarte bună. Roma, 15 Iulie. Biurourile administraţiei drumurilor de fier ale AdriatieeI, instalate la gara centrală, avi luat foc aseară. Incendiul a fost repede stins. Regele şi miniştrii se aflan la faţa locului. Constantinopol, 15 Iulie. Kedivul va sosi la Constantinopol pe la jumătatea lunel August. Paris, 15 Iulie. Vijelia de erl a fost cauza mal multor accidente întîmplate ascensiunilor aerostatice. Un balon a făcut explozie, trei aeronauţl afl fost grav răniţi. Lingă Meaux s’a găsit cadavrul unul aeronaut căzut din balon. Paris, 15 Iulie. Congresul internaţional de chimie aplicată la fabricarea zahărului şi la distilerie, s’a deschis azi dimineaţă in prezenţa a 1600 delegaţi, dintre cari 600 străini. D. Berthelot, a fost ales preşedinte al Congresului. Londra, 15 Iulie. Congresul intern iţional al lucrătorilor şi a ♦ Trades-Unions» s’a deschis sub preşidenţia"d-lul Eduard Cowny. Congresul a decis cu 223 voturi contra 144 de a nu admite anarchiştil. Berlin, 15 Iulie. împăratul se va Întoarce la 29 Iulie la Kiel, venind de pe coastele Norvegiei. Roma, 15 Iulie. O telegramă din Gibuti anunţă că aă sosit jn aceasta localitate 47 prizonieri italieni. turburArile din creta Londra, 15 Iulie. Se anunţă din Constantinopol ziarului «Daily News» că Abdulah-paşa a sosit a-laltă-erl In acest oraş, venind din Creta. Atena, 15 Iulie. Adunarea cretană a ţinut Slmbătă şedinţă. O panică mare a domnit printre turci în timpul şedinţei. Ordinea s’a restabilit mulţumită creştinilor. Un turc a fost omorît de un glonţ turcesc. Trei batalioane aă debarcat Slmbătă la Retimo. S’afl produs ciocniri Intre Retimo şi Heraklion. 125 de refugiaţi afl sosit la Santorin. 60 de voluntari afl debarcat în Creta. Constantinopol, 15 Iulie. De două zile n’a mal sosit din Creta nici o ştire neliniştitoare. Silinţele insurgenţilor greci In districtul Candia par fără rezultate, fie că creştinii se tem de rezultatele răscoalei, fie-că mahometanil sunt reţinuţi de autorităţile turceşti. Pacificarea şi reuşita intcrvenţiunel sunt asigurate dacă puterile obţin de la Atena Încetarea or-cârel protecţiuril greceşti. ECOURI Suntem informaţi că Duminica trecută la 14 (26) Iulie, s’a celebrat la consulatul a-merican din Geneva şi apoi religios, căsătoria compatridtel noastre d-ra Alina Dunka de Sajo. cu un tlnăr american din New-York, d. George Merrit. D-ra A. Dunka distinsă artistă pianistă, este fiica d-lul Inginer T. Dunka, şi a fost crescută din mica copilărie de către mătuşa sa d-na Constanţa Dunka—Schian, la Pesta, de la care a primit o educaţie superioară. Ea este apoi fina marelui francez Gambetta. D-nul George Merrit, este un tlnăr milionar din New-York, englez de origină şi unic fia al mamei sale văduvă — care lo-cueşte unul dintre cele mal somptuose palate din marele oraş al lumel nouă. In voiajul lor de nuntă, şi înainte de a pleca să se stabilească la New-York, tină-ra pereche va veni şi In Bucureşti spre a vedea pe d. T. Dunka, care nu a putut a-sista la ceremonia căsătoriei. 5rJKj DIVERSE Crime—Delicte.—Accidente.—întâmplări. DIN CAPITALĂ Furt în biserică. — Alaltă-erl seară, pe cind d. N. ObretovicI, domiciliat în strada Corbului 8, asista la căsătoria unul prieten al săfl, care se oficia in biserica sf. George, observă că II lipseşte din buzunarul hainei portofoliul săfl, In care avea 1300 de lei. Reclamînd imediat la poliţie, în urma cercetărilor făcute de şeful poliţiei de siguranţă, pungaşul a fost descoperit şi prins în strada Pomu-verde (Grozăveşti) la o amantă a sa, Bucura Dumitrescu. El este un oare-care Alexandru Ştefănes-cu Parpale, vechii! pungaş de buzunare, cunoscut la poliţie, unde este fotografiat, fiind deja de mal multe ori condamnat pentru pungăşii de asemenea natură. Din suma furată s’afl găsit asupra lui Parpale 1240 de lei; nu apucase să cheltuiască de cît 60 de lei dintr’lnşil. Pungaşul a fost arestat imediat; iar portofoliul şi suma găsită afl fost remise păgubaşului, foarte mulţumit ea a scăpat numai cu o pagubă de 60 de lei. Mort prin asfixie.—Femeea Anica I. Cris-tea, din şoseaua Basarah 51, muma copilului despre care am anunţat erl că s’a găsit mort în patui mamei sale, a fost arestată erl de poliţie, fiind grave bânuell că diusa cu inteuţiune şi ar fi ucis copilul. DIN ŢARĂ Zdrobit de tren.—Erl după amiazl, acarul Davidescu Dumitru din halta Podul Cernavoda, voind să se urce In trenul care mergea spre Feteşti, după ce trenul fusese pus In mişcare, a alunecat după scara vagonului de care se agăţase şi căzlnd a fost strivit de roatele vagonului, cari i-a zdrobit ambele picioare. Transportat In grabă la spitalul din Constanţa, nefericitul Davidescu a Încetat din viaţă pe la orele 5 după amiazl. Parchetul din localitate a fost înştiinţat despre acest nenorocit accident. 0 crimă.— Pe soseaua naţională Bucu-reştl-Piteştl, la marginea comunei Roşu, a fost găsit erl cadavrul unul necunoscut, Înjunghiat cu un cuţit In partea stingă a pieptului. Ucisul era îmbrăcat In haine civile, purta căciulă pe cap şi opinci In picioare. Se crede că furtul a fost mobilul acestei crime, de oare-ce asupra Iul nu s’a găsit absolut nimic şi nici un act prin care s’ar putea stabili identitatea victimei. Se bănuesc ca autori al crimei nişte lucrători din fabrica de cărămidă din comuna Militari. Parchetul avizat, a Început cercetările. DIN 8TREINĂTATE Arderea unul castel. — Castelul CbPne-vert-sur-la-Rance, proprietatea contesei Ko-walska, pe care toţi călătorii cari au făcut drumul pe mare de la Saint Malo la Dinari afl putut să-l admire, a fost distrus zilele trecute de flăcări. Pagubele sunt enorme. Personalul castelului, lnspăimîntat de flăcări şi căutind să scape din obiectele de mare valoare din splendida colecţiune a castelului, aruncafl pe fereastră obiectele preţioase, cari In cădere se prefăceafl In ţăndări. Multe alte valori şi obiecte cari afl fost furate cu această ocasiune. Cauzele acestui mare incendiu nu sunt Încă cunoscute. Dramă de amor. — D-ra Leontina Duvi-quiet, tn etate de trel-zecl şi unu de ani, locuia împreună cu mama sa într’uH mic apartament din bulevardul Diderot. Fiind impiegată la Creditul funciar, In fie-eare zi ea străbatea grădina Tuilleries eînd se ducea la slujbă. In Februarie 1895, făcu cunoştinţă cu un domn Michecoppin, funcţionar, care după cît-va timp fu agreat chiar de d-na Duviquiet ca viitor logodnic al fiicei sale. După toate informaţiunile ce culesese d-na Duviquiet, Michecoppin se bucura de o bună stare materială, însă el tot amina facerea căsătoriei. In urma ob-servaţiunilor făcute de logodnica sa, el II declară că a fost însurat şi că se află în divorţ cu soţia sa. D-ra Duviquiet auzind aceasta 11 spuse că ea este degajată de ori ce promisiune, mal cu seamă că ea fusese înşelată de Michecoppin, care-I ascunsese situaţiunea în care el se afla. D-na Duviquiet fu de aceeaşi părere ca şi fiica sa, şi nu mal primi pe Michecoppin. Acesta stăruia însă ca d-ş6ra Duviquiet să revie asupra deciziunel sale, şi într’una din zile o aşteptă în grădina Tuilleries, şi cind o văzu 11 reînoi protestaţiunile sale de iubire. D-ra Duviquiet voi sâ-1 evite, el Insă o urmă pînă în dreptul arcului de triumf de pe piaţa Carrousel. _— Voifl să te omor, răcni Michecoppin. Şi în acel moment scoate un revolver şi trase cinci focuri asupra victimei sale. A-ceasta, atinsă de patru gloanţe în piept, căzu, înecată în slnge. Amiudoul plămînil fusese perforaţi şi după cîte-va momente muri. Michecoppin fu imediat arestat şi fu îm-pedicat ca să-şi pue şi el capăt vieţii. Nu manifestează nici o căinţă şi repetă merefl : — Biata mea Leontina, şi o iubeam atît de mult! ULTIME INFORMATIUNI însărcinatul guvernului pe lingă I. P. S. Sa Mitropolitul Primat, d. Gh. Mîrzescu, s’a exprimat Ia băile de la Slănic faţă de mal mulţi a-micl al săi, în următorii termeni asupra situaţiei politice: — După întoarcerea M. Sale Regelui din străinătate este de neapărata trebuinţă o remaniare ministerială. Aceasta am spus’o acum cîte-va zile şi miniştrilor şi-o voiţi spune şi d-lul Sturdza imediat ce se va întoarce. Situaţia este foarte încurcată şi orizontul politic pentru noi liberalii se întuneca. D. Toneanu, prefectul judeţului Tulcea, va aştepta întoarcerea d-lul Sturdza în ţară pentru a-I expune căuşele cari îl determina să-şi dea demisiunea. Conflictul d-sale cu Paul Stătescu a intrat într’o fază foarte acută, din cauza unor gheşefturl pe cari acest buia ca să descurce o situaţiune atît de grea pentru el toţi, Dick chemă pe Lau-rent şi ÎI spuse să scoale pe stăpînul săfl. Laurent nu închisese ochii un singur minut ; credinciosul servitor nu se ghidea de cit la stăpinul săfl; ochii săi se umpleafl de laerămî cînd vedea pe tlnărul conte d’Entraygues, obicinuit cu o viaţă confortabilă şi elegantă, culcat pe stincile umede ale subteranilor Australiei. El şi-ar fi jertfit cu bucurie viaţa, pentru ca să poată procura slăplnulul săfl averea pe care venise să o caute In aceste locuri, şi fără de care nu putea să lupte In contra invizibililor şi a tot puternicilor săi duşmani. — La ce te glndeştl Laurent ? II zise Canadianul ; te observ de mal bine de un ceas şi pari stăpînit de o violentă emo-ţiulie. — Ah ! domnule Dick, răspunse Laurent uitîndu se spre stăpînul săfl care dormea dus ; cind era mic l’am purtat In braţe, îl păzeam în jocurile lui cind era mal măricel... şi să văd astă-zl pe moştenitorul Lauraguais d’Entraygues, unul din cele mal mari nume din Franţa, In această situaţiune !... Nu, vezi d-ta, lucrul ăsta îmi zdrobeşte inima ! — Stăpînul tăft, strigă Canadianul eu o voce care făcu să vibreze stincile bol-ţel, este un Lauraguais d’Entraygues ? — Da, domnule Dick, răspunse Laurent cu mlndrie. — Ah ! pentru ce nu mi-a spus el plnă acum numele Iul ? In momentul acesta n’ar mal fi In această mizerabilă situaţiune. Aş fi luat, pentru a ’l conduce şi protege pînă la locul cunoscut, pe prietenii mei bătători de tufişuri Canadieni, şi împreună cu el am fi putut Înfrunta pe toţi bandiţii şi indigenii Australiei. Ah ! blestemată zi ! efl care credeam că am a-face cu un tlnăr francez, aventurier venit In Australia numai pentru ca să ’şl caute avere ! Un Lauraguais d’Entraygues ! Cit eşti de vinovat şi d-ta Laurent, că nu mi-al spus piuă acum. — Nu puteam fiind-că, nu-mi permisese, şi nu vream să spun nimic nici acum, dar iu momentul acesta durerea... — Cum nu ştiai... dar adevărat, nu putea şti, Întrerupse Canadianul foarte emoţionat. Ascultă-mă Laurent, şi vel afla acum Sentru ce viaţa mea şi tot ce am pe su-etul mefl, aparţine stăplnulul tăfl, şi Iţi jur, îl voi face bogat, bogat să poată cumpăra tronuri şi împărăţii... Ascultă. In anul 1780, In timpul războiului pentru Independenţa Aniericel, tatăl mefl de origină franceză, ca mal toţi Canadienii, se înrolase în corpul de armată comandat de Lafayette sub ordinele lui Waskington ; el ajunsese căpitan In regimentul Pensilvani-el, comandat de colonelul Lauraguais d'En-traygues... — Moşul stăplnulul mefl, esclamă Laurent ; el a făcut tot războiul independenţei sub Lafayette. — Intr’o seară, continuă Dick, regimentele lui Lafayette, urmărea cu sabia In mină armata lui Cornwallis, care fugia pentru a se retrage la York-Town. Tatăl mefl a fost prins Intr’o luptă a a-vangardel, de către aşa zişii «hainele roşii» şi recunoscut de Canadian, condamnat la spinzurătoare pentru a doua zi în zori de ziuă, In faţa trupelor pentru crimă de Înaltă trădare, ca şi cum tatăl mefl n’ar fi fost francez de inimă şi din naştere. Colonelul Lauraguais d’Entraygues, află acest lucru prin spionii trupei, şi jură să scape pe tatăl mefl. Cere voie lui Lafayette de a încerca lovitura chiar In acea noapte cu regimentul săfl. Lafayette ezită, de teamă ca acesta să nu dea naştere unul atac general şi să încurce ast-fel planurile lui Washington. — «Mă voifl duce singur! răspunse bravul colonel. Nu pot lăsa ca cel mal brav căpitan al mefl să fie spânzurat ca un câine. — «Aide, Lauraguais, respunse generalul mişcat, te autoriz... dar nu ştiu nimic... dacă o mişcare generală se angajază, vom pune aceasta pe socoteala unei întoarcere ofensivă a arier-gardeî lui Cornwallis. Colonelul tşl strlnse regimentul, dădu ordine ofiţerilor, cari le transmise la rtndul lor sub-alternilor ; era o noapte întunecoasă; veţi merge fără să trageţi un foc şi fără să scoateţi un cuvlnt; trebue să ajungem in tabăra engleză fără ca să se aştepte el. Regimentul se echipează şi pleacă, oamenii merg ca nişte umbre ; garda cea mare inamică e surprinsă şi ridicată. Colonelul Lauraguais ajunge In lagărul englez unde surprinde trupele dormind. Toţi, fugeaţi In toate părţile; spionii conduseră pe tatăl mefl Intr’un fel de capelă făcută de ocazie, unde tatăl mefl asistat de un preot aştepta moartea cu euragifl, gtndindu-se la tînâra sa soţie pe care o lăsase acasă şi aştepta nerăbdătoare întoarcerea lui... de o dată Insă strigăte enorme se auzi In afară urmate de focuri de puşcă şi In acelaş timp tatăl mefl cade In braţele şefului săfl care cel d’lntil venise lingă el. Dar nu s’afl terminat lucrurile aci: regimentul indîrjit, continuă lupta ; tatăl mefl şi-a luat locul In fruntea companiei şi toată armata engleză fuge In mod ruşinos din faţa a o mină de oameni ; ea nu se opri de cit In zidurile din York-Town, unde afl capitulat după clte-va zile. După Inckeerea păcii, armata Statelor-U- nite a fost licenţiată, şi tatăl mefl îşi reluă vechia Iul meserie de vînâtor, căci ÎI plăcea existenţa liberă a pădurilor; dar din ziua de cînd am început să judec, nu trecea o zi fără ca să nu-ml spună: — Dick ! dacă vre-o dată vel întîlni vre un Lauraguais d’Entraygues, adu-ţl aminte bine, tătul mefl, că viaţa ta II aparţine în tot-d’auna cînd II va fi de folos... Vezi bine, Laurent, ce răii al făcut de nu mi-al spus din prima zi numele stăpînulul tăfl. In loc să merg pentru plăcerea aventurilor mele, aş fi organizat o adevărată expediţie, şi In acest moment, am fi putut încărca vagoane de aur pentru stăpînul nostru... — Cit mă faci să regret domnule Dick ! — Nu te întrista, totul nu e Încă perdut; cînd vom eşi de aci vom merge cit mal repede In satul Nagarnookilor. Efl sunt prin adopţiune copil al acelui trib, îl vom ajuta ca să zdrobească pe Dundarupî, iar după terminaiea războiului, vom lua cu noi cinci sute de luptători cari să ne însoţească tn expediţiune. Acum că începutul destăinuirilor se făcuse, canadianul voi să alle toate evenimentele cari silise pe contele de Lauraguais de a se expatria, şi căuşele cari produsese ruina sa. Laurent îl povesti punct cu punct toate evenimentele misterioase din Rusia şi de la Paris neascunz!ndu-I nimic, nici chiar că tlnărul său stâpîn era urmărit de o ură foarte puternică, şi că acel cari juraseră pierderea sa trbeuiafl să tacă parte dintr’o societate secreta cu ramiticaţiunlln-tinse în toată Europa şi în toate clasele societăţet. — Al putea spune chiar în lumea iu-treagă, zise canadianul gînditor. — Cum! Crezi că chiar în Australia?.. (Va urma). 4 www.dacoromanica.ro EPOCA 3 e* din urma vroia sa le faca cu Ba-boianu, gheşefturl pe cari d. To-neanu le-a zădărnicit. Prefectul de Tulcea a obţinut un concediu de cinci zile din 40 zile cîte ceruse şi a plecat aseara In srainatate pentru a duce pe copila sa la bai. Miine vom publica un important articol din care se va vedea cum se face că, după ce se pusese mari stăruinţî pentru graţiarea osînditei Olga Lăţescu, complice în tîlhăria din strada Vasile A-lexandri, o femee isterică şi de o constituţie foarte debilă, după ce se pregătise actele necesare şi se solicitase verbal înalta clemenţă a M. S. Regelui in favoarea acestei nenorocite—de odată apare în prescurtare in «Monitor* decretul prin care se graţiază Şabechi, autorul principal al tilhăriei, tînâr de o constituţie robustă. Eli s’aQ început la Tîrgovişte săpăturile pentru construirea Bulevardului de la gară în oraş. Cu această ocaziune s’a dat un banchet intr’un pavilion făcut dinadins lingă gară, banchet la care aâ luat parte toţi reprezentanţii autorităţilor din localitate. D. Dimitrie Sturdza la Viena Budapesti ittrlap de la 14 (20) Iulie anunţă, că programul serbărilor de recepţiuue a împăratului Frantz Iosef vor li fixate la Viena de d. St urd/.u împreună eu d. barou Bănlfy. Iu acelaşi timp, — spuue gazeta ungurească, — aceşti doui bărbaţi de Stat vor aviza la dispoziţiile necesare pentru împiedicarea, fie chiar şl prin expulzări, a eventualelor demonstraţii ale Rominilor transilvăneni din Bucureşti în contra Ungariei. * * * Pe de altă parte, Affenf ia Bo-tnină ne vesteşte, că d. Sturdza a sosit eri la Vitna, venind din («astein. Aseară a fost invitat la masă la d. Goluchowsky. Se vorbeşte că d. Paul Stătescu va relua paşalîcul său din Tulcea pentru a-şi salva gheşefturile pe cari le-a angajat cu Baboianu. In locul d-sale e vorba ca prefect al poliţiei să fie numit d. Morţun, actual secretar general al ministerului de interne. D. procuror general Statescu a delegat pe d. Barbu Al. Catargiu, procuror la tribunalul de Ilfov, sa facâ o ancheta la ChirnogI, în privinţa faptelor denunţate de d. F. Corlatescu în sarcina administraţiei locale. In privinţa revoluţiei grecilor din Macedonia, Agenţia Bomina ne vesteşte azi că bandele din împrejurimile Bitoliei ar atinge cifra de 500 de oameni bine înarmaţi, organizaţi şi avînd chiar uniforme. La Larissa şi la Volo bandele se organizează pe faţă. Se prepară un răspuns Ia comunicarea făeută de Sinod Bisericilor ortodoxe în privinţa osîndirei I. 1*. S. S. Mitropolitului l*ri-mat. Răspunsul va ti zdrobitor pentru Sinod şi va arăta că pentru alte închipuite lapte, de cît cele înşirate în adresa Mitropolitului Moldovei, a fost caterisit in chip ilegal I. 1*. S. S. Qlie-nadie. Erl am publicat la rubrica ştirilor diverse că un doinn A. Bilezikdji a fost a-restat de poliţia de siguranţă, sub bănuiala că ar fi coiniţlnd escrocherii. înaintat la parchet, d sa a dovedit d-lul Hamangiu, care ţine locul de prim procuror, că bânue-lile poliţiei eraă cu desăvlrşire lipsite de temeitt şi că de clnd se află în Bucureşti lucrează la un Guide mignon-, că a primit în adevăr ceva sume de bani de la unii comercianţi, dar ca plată de inserţiunl sau a-bonamente la publicaţiunea sa şi că banii i-a întrebuinţat tot pentru reuşita lucrârel ce a Întreprins. In urma acestora, a fost imediat pus în libertate. Scandalul de la primăria Capitaleî Asta-zi s’a dus la primărie d. E. B., mare proprietar din Capitala, pentru ca să ceară un certificat relativ la numerotarea proprietăţilor dintr’o strada. Intrind în cabinetul primarului, pentru a supune cererea sa d-lul Bursan, loco-ţiitorul de primar, îl găseşte împreună cu d-nil consilieri Vintila Rosetti şi Dimitrie Petrescu pînzarul. Acest din urma, cum vede intrînd pe d. E. B., începe a-1 insulta in modul cel mal trivial, se năpusteşte asupra Iul şi-l loveşte chiar. A trebuit să intervină d. Bursan şi d. Rosetti pentru a da la o parte pe furiosul lor coleg. Cauza acestei agresiuni brutale este că d. Dim. Petrescu ţine cu chirie o magazie pentru depozitat marfa, de la d. E. B. Regulat la fie-care şase luni proprietarul este silit sa-şl dea în judecata chiriaşul, care nu-şl plăteşte chiria datorită, de cît atunci cînd vine comisarul de urmărire să instrumenteze. Acum de curînd d. E. B. obţinuse a şeaptea carte de judecată definitivă în contra d-lul Petrescu—care avu darul sa-1 înfurie într’atît în cît. să nu respecte nici localul în care se afla. Cabinetul primarului Capitalei transformat într’un local în care consilierii se daQ în spectacol administraţilor şi funcţionarilor inferiori, provocînd cele mal ordinare scene de pugilat, nici că se putea ceva mal frumos! Cel insultat şi lovit s’a dus la parchet, pentru a reclama. AFACEREA MALAXA Aflăm că prefectul Manolache Culoglu şi escrocul Malaxa au fost chemaţi pe mîine în Capitală de miniştrii Stolojan şi Stoicescu. Lui Malaxa l-fa ordonat stă aducă cu sine şi dosarele pungăşiilor pe cari le-a găvîrşit. * * * Escrocul Malaxa continuă campania sa epileptică în contra procurorului general Bastachi. Liberalul Gălăţean al Iul Malaxa publică azi un prim-articol din care extragem următoarele mărgăritare la a-dresa d-lul Bastachi: «Acesta, trăind într’o atmosferă specială, a început să nu mal vadă în fie-care om de cît un pungaş, un criminal şi că numai el este gardianul neîmblînzit al legel şi al moralei. «... Ultima operă a Iui Basta-chi este o infamie. «Şi ştiţi cine e Bastachi ? Pătimaş, bolnav, lasă demnitatea locului pe care îl ocupă, pentru a se coborî pe arena politică, şi pentru a’şl ajunge planul său şi al ocoliţilor săi, se transformă în delator şi calomniator.» «Dacă v'aţl trudi pentru a vedea «le ce infamii e capabil acest B .s-tachi, aţi cere o anchetă judiciară contra acestui procuror general pentru a vedea de ce e capabil un funcţionar abusiv, care avînd puterea în mină, îşi bate joc «le onoarea şi averea oamenilor». Acestea le spune Malaxa într’un organ, care şi azi se intitulează «organ al partidului naţional liberal din Galaţi», acelaşi Malaxa care acum un an înălţa pină în slava cerurilor pe d. Bastachi. * * * Pentru a putea reuşi în întinderea muşamalei peste potlogăriile descoperite la primăria din Galaţi, ministrul de interne u respins «lemisinnile celor patru consilieri comunali, cari demisionaseră tocmai din această cauză. INSPECŢIA M- SALE REGELUI —Relaţie oficială.— Batalionul II de vlnătorl. — Clorul vocal al soldaţilor.—Observaţiile M. Nule Regelui. Batalionul 3 de vluătorî Vineri, 12 Iulie, la ora 10, Majestăţile Lor Regele şi Regina, precum şi A. S. R. Principesa Maria, însoţite de maioriil Geor-gescu, adjutant de serviciu, aft mers la cazarma batalionului 3 vlnătorl, unde M. S. Regele a trecut în inspecţie batalionul. La. sosire, Suveranii aU fost primiţi de A. S. R. Principele Moştenitor, generalul Scheletti, comandantul diviziei Vii infanterie, ţinind loeul comandantului corpului III de armată, şi generalul Comăneanu, comandantul diviziei V infanterie. Maiorul Dobroneanu, comandantul batalionului, a presentat Majestăţel |Sale raportul de starea trupei. Batalionul se afla în linie de bătaie, cu drapelul şi muzica regimentului 1 geniă ; iar la flancul drept al batalionului se afla micul Principe Carol. Majestatea Sa trecu pe d’inaintea frontului, urînd sănătate trupei, la care trupa răspunse prin urale prelungite ; apoi Majestatea Sa ordonă a se executa mtnuirea armelor, focurile, diferite mişcări tactice din şcoala de batalion şi primi defilarea. Corul vocal al soldaţilor Majestăţile Lor, d’impreună cu Alteţele Lor Regale, aă ascultat după aceasta, cu multă plăcere, mal multe clntece patriotice, clntate In cor, In trei voci, de întregul batalion, atlt de pe loc, cit şi din mers, sub conducerea d-lul profesor de muzică Costeseu, care a reuşit din foarte scurt timp să obţină rezultate destul de satisfăcătoare, atrăglndu-şî mulţumirile Majestăţi-lor şi Alteţelor Lor. După aceasta, Majestăţile Lor atl inspectat localurile, frumos împodobite cu crăeu-liţe de brad şi flori de chnp, pe cari le-aă găsit în perfectă stare de curăţenie, gus-tlnd în acelaşi timp din supa oamenilor. Observaţiile 1*1. Sale Regelui Terminlnd inspecţia, Suveranul a adunat In jurul Său pe toţi ofiţerii batalionului, exprimlndu-le înalta Sa mulţumire pentru gradul de instrucţiune ce a constatat; din-du-le în acelaşi timp sfaturi şi recoman-dîndu-le o deosebită atenţiune asupra pre-cisiunei comandelor, asupra focurilor şi în special a întrebuinţărei înălţătorului, căutînd a se servi de distanţe într’un mod raţional şi potrivit cu bătaea armei model 93. A insistat asemenea asupra importanţei şi modului de executare a coloanei de atac. Terminlnd, a felicitat pe comandantul batalionului, învitîndu '1 a lua dejunul cu Majestăţile Lor la Castelul Peleş. La orele 12, Suveranul şi Alteţele Lor s’atl întors la Castel. SCANDALUL DIN VILCEA Primim următoarea scris are de la d. colonel Ivanovicl: Domnule Director, Ca rfispuns articolului din Voinţa Naţională, No. 34(16 din 5/i7 Iulie, intilulat Zaharia-Ivanovicl, v£ rog a publica a-nexata scrisoare a lui Zaharia adresată mie in diua de 26 Iunie, două ţlile după condamnarea sa la un an şi o di închisoare. In acelaşi timp voiţi dice la întrebarea d-lor «cine este Colonelul Iva-novicl», slnt un om onest asupra căruia nu a planat nici o dată nimic; cu toate încercările lui Simulescu şi a ciţl-va din prietinii săi cari nu aă cruţat nimic pentru a putea să m6 desonoreze. Cît despre viaţa mea politică cred că nu mal am toleranţă de a face profesie de credinţă, căci toată lumea ştie că in timp de 30 ani am fost soldatul devotat al partidului conservator şi nu la bătrineţe aş fi încercat a deveni porumbel ; las această meserie acelora cari schimbă dilnic ideile politice după cea mal mică nemulţumire personală. In cea ce priveşte stăruinţa care pretinde Simulescu că aş fi făcut pe lingă el să intervie către domnul general Berendeî, îl întreb: ia drept rugăciune ameninţarea ce i-am făcut de a nu se amesteca în afacerile mele, că nu voiă răspunde de consecinţă? Atunci nu mal rămîne de cît să pling pe Simulescu al căruia creier s’a slăbit în aşa mod în cît să nu mal poată face 'asemenea distincţi-unl elementare. Primiţi, vă rog, stima şi consideraţiile mele. Colonel Ivanovicl. Govora, 1896 Iulie 12. Iată scrisoarea lui Valerie Zaharia către d. colonel Ivanovicl: 26 Iunie 1896. Domnule Colonel, Cred că e inutil de a vă mal supăra cu descrierea nenorocitei mele soarte. Mă resemnez soartel mele, mulţumit că am putut demasca, procedeurile mişeleştl ale unor oameni fără inimă, cari pe lingă că m’afi nenorocit pe mine voiau să lovească şi Iu d-voastră, servindu-se de mine pentru scopurile lor mişeleştl. Am fost convins încă de la început că demascîndu-I îmi voi dobîndi duşmani pe puternicii zilei şi că ast-fel va trebui să cad victimă răsbunărel lor, dar nu am stat la îndoealâ nici un moment din cauza a-ceasta şi cu riscul de a fi perdut am dat adevărul la lumină, nu pentru a convinge pe magistraţii chemaţi de a mă judeca, cari cu toate că s’aă convins de mersul a-facerel nu aă putut face alt-fel, ci pentru a arata opiniei publice mişeliile în toată goliciunea lor şi a depărta orl-ce urmă de în-doeală căci convingere nu a existat nici o dată, că veţi fi ştiut ceva despre această afacere. Sosesc la scopul acestei scrisori de a vă implora ertare, dacă pot a mal fi ertat, după atîtea supărări ce v’am cauzat, silit de acel oameni fără frică de D-zeti. Vă implor ertare, care va fi un b'ilsam pentru rana dobîndită, ne mal avînd re-muşcărl şi mlnglerea încă In nenorocire că ce) puţin d-voastră v’aţl convins de a-devăr. Valerie I. Zuebaria BULETIN F.t OXOMIt (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 15,27 Iulie 18%. Piaţa a fost astă-zl animată la grînele noul, din cari aă sosit aproape 3 400 vagoane. Cea mal mare parte din aceste vagoane s’aă depositat In magazii spre a forma par* tizi, iar restul, vlndute, aU obţinut preţuri bunişoare după cum notăm : Gr în, seeăros 15 18./» 57 libre fr. 885 vag. » mâlur. roş. 4°/o » 1015 25 » » neinălurat gali). 58 >/, » 1040 50 » » roş curat » 1070,100 » Orz, alb greii 47/48 » 690 - » » coloare Închisă 47 » 660 70 » Secara, nu s’aO făcut cumpărări s’a oferit fr. 670180 de vagon, Insă fără vînzătorl. Porumb, fr. 680190 vagonul. Apă minerală naturală Hnnyadl Jânos Cea mai buna din apele purgative | A se cere eticheta purtînd numele „AndreaS Saxlel ne^15*312 Această apt natnrală se vinde în toate drogneriele, farmaciile şi magasinele de ColnUllâ I BiBtjIOGBAVME In curiud va apare în -Biblioteca pentru toţi Volumul bani 30 bani volumul Bucureşti Hotei POPESC!) LACUL-SÂRAT 120 CAMERE BINE MOBILATE No. 71. C. I. Slăncescu, «Ce este frumuseţea». No. 72. G. T. Buzoianu, («Egiptul». * jţ j A. Vlăhuţa, JDan, (partea I.) » 75. H. G. Lecca, Poema. * şş' |A. Vlăhuţa, Dan, (partea II). » 78. E. Augier şi Sandeau. Ginerile lui Pot' rier. iu preparaţie pentru luna Septemb., ceva de ; Delavrancea, (’aragiale, A lăbuţă Şi alte surprize 149 4-2 9 Quinium Labarraque, unica preparaţiune in felul lui care a fost aprobat de Academia de medicină din Paris, este un medicament tonic şi digestiv, care fortifica stomacul delicat şi slă-bicios. NOUL INSTITUT DE BĂEŢl — 104 Calea Plevneî 104 — Sub direcţiunea d-lor I. CLINCIUşiG. POPA Profesori la Liceul Lazăr Autorizat conform noului regulament, în urma raportului favorabil al d-lul Inspector şcolar şi al d-lul Doctor, însărcinat cu inspectarea localului. Noul Institut de bâeţl va funcţiona ca Şcoală privată cu programa Matului şi ca Internat. Elevii Institutului preparaţi de un corp didactic ales şi aprobat de autoritatea şcolară, vor da examen la şcoalele publice. Resultatele dobindite la examenele din Iunie trecut, după cum se poate vedea din situaţiunea şcolară a liceelor «Lazar» «Mihal Viteazul» şi a gimnaziului «Şincal» la liceul Lazăr avînd trei premianţi întîiO cu cunună şi unul al treilea—sunt cea mal puternică dovadă de modul cum ne am îndeplinit datoria. La bacalaureat s’aă prezin-tat doui candidaţi şi ambii aă reuşit cu un deosebit succes. Autoritatea şcolară prin actualul regulament punînd capăt tuturor abusurilor şi speculelor ce se făceai! în învăţămîntul privat, sperăm că deşi şcoala noastră intră numai in al doilea an al existenţii sale, vom isbuti totuşi să dăm resullate şi mal satisfăcătoare fiind ast-fel un sprijin real al instrucţiunii publice. Vechiul local situat in apropierea Cişmegiu-lul a liceului «Lazăr» şi «Sf. Sava» într’o po-siţiune salubră şi înconjurat de grădini, nefiind destul de incăpâtor faţă de multele cereri de înscriere, a fost mărit în chip considerabil prin clădirea mal multor săli de studiu, dormitoare şi instalaţiunl de băl. Pe lingă materiile obligatorii după programa statului se dă o deosebită atenţiune limbilor moderne : frnncesa şi germană precum ş mustea vocală şi instrumentală. înscrierile încep la 15 August iar cursurile la 1 Septembre atit pentru invăţărnintul primar cit şi cel secundar. Sunt primiţi şi elevi cari neavîndu-şl încă situaţiunea şcolară regulată doresc să treacă examenul de înscriere la şcoalele publice. Prospecte se trimit gratuit după cerere. 151 15-2 Institutul francez de Domniş6re V. II. €HOIiY autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA XECil STOK, IO BUCURESCI Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, seini-interne şi externe, Cursurile încep la 2 Septembre. înscrierile de la 20 August st. v. 137 25-6 D«' STERIE N. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de Ia facultatea de medicină din Viena. 129 IIr. Ion Calinciuc Marienbad, Vila Columbus 95 30-25 Casa de S&nătate Institut din noii reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte in institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor urelro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic safl specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consuttaţiunl în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. ÎO _______ 100 -58 l>r. P. Clor an u ERANZENSBAD Stcfansstrasse, Yilla Kbnigshof N. 24-21 Situat la cea mal frumoasă şi favorită po-siţie. In faţă de parcul Statului. In apropiere de stabilimentul de băl şi de staţiunea tramcarelor şi trăsurilor. Serviciul prompt şi preţuri moderate. Restaurant de l-a ordine, bucătăria franceză şi romtnă. Sala de spectacole şi grădină. Sesiu lea băilor începe de la 1 Maiti. Intre alte înfrumuseţări şi îmbunătăţiri, este de notat că atît şoseaua cit şi staţiunea au fost canalizate ; aşa că şoseaua, parcul şi staţiunea vor fi stropite de mal multe ori pe zi, iar In staţiune se va distribui apă filtrată. Ori ce cereri a se adresa la proprietar : Calea Regală No. 31, Brăila. 152 15—3 INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „POmPILXAN“ 64 - 66, — CALEA RAHOVEL — 64 - 66 —BUCUREŞTI— Sub direcţiunea d-rel Constanţa Ponipiliaii licenţiată in ştiinţele matematice din Bucureşti şi din Paris (Sorbona) Se primesc eleve interne, şi semi-interne. Cursurile vor începe la 1 Septembre a. c. Învăţămîntul coprinde cursul primar şi secundar, divizate precum urmează. 1) Secţiunea de invCţăinent clasic (Bacalaureat) examenele se vor trece la şcoalele statului. 2) Secţiunea de cultură generală ; examenele se vor trece în institut. 3) Secţiunea de pictură sub conducerea d-lul Pompilian, artist-pictor, se va pune la disposi-ţia elevelor o vastă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru. 4) Secţiunea de muzică, sub conducerea d-nel Emilia Saegiu, profesoară la conservator. 5) Pentru educaţiunea, studiul limbelor străine şi lucrul de mână. am reuşit in tratativele ce am avut cu unul din cele mal bune instituie de educaţie din Paris, a’ml procura institutoare şi guvernante, personal format din a-cest institut. Localul in care este instalat, noul- institui, a fost, construit expres pentru şcoală, conform cu toate condiliile hygienice; coprinde săli de studio, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc. O grădină spaţioasă înconjoară tot localul, care e prevăzut cu instadaţiune de apă şi gaz. Pentru elevele semi-iuterne se va organiza un serviciu de omnibus. Personalul didactic se compune «lin: Matemat. şi Cosmografie N. Coculescu, dr. în matern, prof. 1.» Universitate Morala şi Filosofia . . D-nu Hădulescu Mo- tru, dr. in filosofie Fizica şi Chimia . . . M. PopovicX, doctor in chimie Ştiinţele naturale ... A'. Demetrescu, licenţiat in ştiinţe Matematica...............A. Ioachimescu, ingi- ner, licenţiat în matematici Limba Roniînă . . . . • G. Adamescu, lic. în lit., prof. la gîtrn. Şincai Limba şi Liter. Franceză FernandBrulin, prof. la College Rolin (Paris) Istoria şi Geografia . . D-ra Olga Marin eseu, lic. în litere, prof. la externat Religia..............Archidiaconul G. Gibescu licenţiat în theologie Istoria.............D-ra Aurelia Velescu, ab- solvent al facult. de lit. Hygiena .... D-na L. Moscuna-Sion, dr. in medicină. Desemn şi pictură...............D-ra Ch. Leje Institnlrice .... D-ra Victoria Davidescu, diplomată a 6 el. din Asisul Elena Doamna. Deosebit de această istă, care urmează a se mal complecta, totl profesorii vor fi secondaţi de repetiloare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universităţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interoga-zilnic pe eleve. înscrierile se pot face începînd de la 1 August. Pentru orl-ce informaţiunl mal detailate a se adresa la direcţiune de la 9—2 a. m. şi de la 2—6 d. a. 146____________________________________20—3 PA MINERALA PURGATIVA DE LA BREAZU, lîngă laşr. la bine fără multă reclamă şi cu toată concurenţa apelor similare streine, dovodindu-se cu mari avantaje prin proprietăţile sale particulare şi anume; Apa tie Breaza este mai plăcută la băut şi cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 oră; în cele mal multe cazuri ajunge 1 pahar. Apa de Breazu are efect durabil, fără a produce a doua-zi constipaţie. Apa de Breaza nu produce absolut nici o durere de stomah sail în intestine. Apa de Breaza se întrebuinţează specialmente cu succes pentru a combate. congestiunile obicinuite cum şi cons-tipaţlunile, disposiţiunile inflamatoare ale organelor principale, indisposiţiunile cronice ale organelor de respiraţlune şi circulaţiune, deteriorarea grăsime! prea abondeute, boalele urinare şi formarea pietrei, haetnoroideie, boalele organelor genitale la ferneT. Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce au încercat această apă de ta Breaza, au părăsit pe cele străine. A Ba de. Breaza a obţinut la expoziţia de Bucureşti în anul trecut Medalia de aur prin s îperioritatea sa în oomparaţe cu alte ape similare. Apa de Breazu se găseşte astăzi în toate oraşele, atît dincoace cit şi peste Hilcov. şi merită toată încurajarea din partea publicului. 131) 12-4 Doctoru ION NANII Fost medic secundar &l Spitalelor din HncurescI Stabilit în CliupiiIuiiK dă consullaţiunl fie timpul verel. Câmpulung. Strada Mirceu-vodâ 15 127 30—23 Dr. I. T. Mera MEDIC ROMAN Kurlsbad. Marktplatz Tempel 24—21 lin inctitntnr a' Statului doreşte să pre-Ull IMS II IU IUI gătească copil de clasele primare safl corigenţi de gimnaziu. A se adresa la administraţia acestui ziar sub iniţialele P. I. 155 10-2 www.dacoromamca.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESK1A 5 — > Dacia Romînia asig. 435 440 — » S-tea Naţionala asig. 435 — 460 S-tatea de Construcţiunl . 175 — 180 — Florini valoare Austriacă. 2 u 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 101 > Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hirtie . . 2 (Vs 2 70 Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert 4 CŞl, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AiM- AEELITR DE LACATUŞRIE şi pentru — CON ST ti rCTIUXE njE PIJEH — I. HAUG — Strada Isvor, No. llt> Bucuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. specialitate florărie, aere, gradine ne earnă, pavilioane in fler ete. etc, Primesc comande nentru Provincie: — Preturi Moderate — ,___ 100—64 MARE DEPOU DE Burlane de Basalt, I'EVE DE PLUMB, FER ŞI TUCIH Portunl ci© cînepă $i cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl, tont ă l’egout, gaz, etc. la II A YS IIA IC T BUCURESCl, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCl 46 INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Ni pentru încălziri centrale w (100-42) IM^AIVITVE De la renumita ialiriea GUST. ADOLPH IBACH BARMEN FONDATĂ IN ANUL 1794 De vînzare pe preturile fabricel la A. FLDMANN BUCURESCl, Strada Decebal No. 20. 91 26—3 La Typografiu «Epoca» se vinde hir tie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 3. JOHN PITTS BUCURESCl, Strada Smârdan o. 7 Mare depou de maşini agricole şi industriale Maşini de Secerat, Legat şi de cosit „Adriance“ Sfoara «le legat snopi OM A N I L L A garantată pură:) Maşini de treerat şi Locomobile din renumita fabrica BADENIA din Weinheim (:Germania:) Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţine carne de boţi digerată şi fâc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele sati ne-sufleiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrini, precum i' pentru toţi acel cari n’aO portă ae mincare sad nu pot suferi mlucările. 25-21 Puritatea l*epsinei lui Chapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Yial», 1, rue Boiirdaloue, Paris. MT Se găseşte de vînzare la toate farmaciile bune -wi |Maşini «le treerat americane eu locomobila rutieră şi eu elevator «Ie snopi şi «le paie. Maşini de semănat în lat (:sistem «Aberdeen»:) şi în rîndurî (:sistem american «HAVANA»:) MORI ŞI PIETRE DE MOARĂ DIN LA FERTâ S0US JOUARRE. I Greblate fin «MMolinff&eorth», Tocători de nutreţt, nta-\ Işfni de huruit, Tocite pentru cuţite de seceră lori etc.j Vînturătorî, triorî, Batoze de porumb MUŞAMALE IMPERMIABILE DE ORI-CE MĂRIME. 16-16 lr. 1 ana» h mm: A. «fcr- r&lţŞrAîSkii, mmm- mm ' ' i : Jî&&; [■$.- • - V'* -t':' IDEE GREŞITĂ Toată lumea credea că Alessandriu e cel snal hotărît liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce Însemnează celle 20,000 două zeci mit bnteliî 16,000 einex spre zece mii litrurî C O GEN AC Pe care AleNHiindrlu l’a conservat Sn timp de trei ani în pivniţele fabricel sale, şi azi îl pune în consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Romlneasca, otrăvesc sto-maehurile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la birdăă; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Cognac Alessandriu Cereţi flacoane originale In forma buteliei şi a etichetei înserată aci. La toate Magasinurile mt Feriţi-vă de Contrafaceri Cererile se fac Aletoiaiidriu-Bu-euresci. 93 36—6 . Tamar Indian Grillon Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 2 ir. «IO cutia 29 Paris, 28 rue Grammont si in toate farmacîle. 8-8 R EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. La Tipografia EPOCA se vinde liîrtie maculatură cu 45 hani kilogramul, în pachete de 10 kilograme. COMPANIA GENERALĂ DE Conducte de apă din Liege SUCURSALA ROMÂNIEI BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Au fost transferate Calea Griviţeî 23, Bucuresci Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucuresci Antreprenor al distribufiunilor de apă pentru E.-SaRAT §i SINAIA Execută tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari FÂNTĂNÎ, LAVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂI, APO.METRE Atare depou de tuburi şi aparate pentru acest gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct in Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat L-nul LANDAU, sub reserva aprobărei Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor L. BOOET. 27 50—22 OŢEL 11 A T ^ E R SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE CĂLI I compus patnte CONGREAVE KEOAlTKIBII. NI VZSPiROlBIL şi a mai multor autorităţi «lin ţară Acest oţel a fost încercat în arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Enghtera, a căror certificate le posedăm. Detaliuri, preţuri corente şi certificate se trimit după cererii gratis şi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—90) I. D I M O V I (1 I dz C-le Bucureşti, str. Doamnei, 24 Brăila, calea Regală. 6 BAI HYGIENICEJ_ BAI HYGIENICE | BAI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de LĂMPI,SOBE, MAŞINI «le BUCATE si orl-ce instalatiunl MARCUS LITMANNS— I. WIPPNER No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandai ^e Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai in Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băi de a/ntri higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine in casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete •tout a V egoăt» [î higienice si sistematice. Sticle de Conserve hermeti-u eeşte închise de toa te mărimile. Unicul depou in ţară cu Sobe (Belgiano), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRlDER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-leganle pentru atîrnat şi masă. cu maşinele Americane *WUN-56 36—36 DER», toate cu aer. ALBERT ENGEL S™ CASA DE CONFIENŢĂ Fondată în Bucuresci în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul săti asortiment de: Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,*50 franco la domicilia. Uleia de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metel. Serviciu prompt §i preţuri moderate se garantează 69 25-23 METEOR Fabricantul cel mai bun. — Resistenţa cea mat mare. METEOR cea mui mare elg-an-ţS. Mers uşor. LA DEP0S1TUL DE §OBE americane veritabile HELI0S Bucuresci. — Strada Doamnei No. 21 A NOSIT^ Muşina «Vulcan» Cea mal nouă invenţi-une Americană indispensabil pentru orl-ce familie. Această maşină găteşte în 2 minute ori şi ce fel de Bucate, Cafea, Ceai, etc. şi arde cu petrol fără fitil, transfor-mînd Petroliu Su gaz aerian, neconsuinînd Jmal mult. de cît o centime pe oră. Mare Deposit de Lămpi, maşine pentru lumina in-cadescentâ cu spirt şi gaz aerian, precum şi maşine «Ilelios» pentru’Petroliu. A. Reclieuberg 82 16-15 „METEOR" Fahrrad Wei-lce Graz Represcntant general pentru Romînia I Depozit la Iaşi la d-nul M. Gottlieb B. « oiirnut, Bucuresci str. Academiei, 3 I Str, Ştefan cel Mare N’o. 38. 69 20-3 La Tipografia EPOCA se vinde htrtie maculaturii cu 45 baui kilogramul, in pachete de 10 kilograme. Cea mat renumită FABRICA DE PARCHETE MASIVE IN ROMÂNIA SPECIALITATE Parchete americane şi de lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPLARIA MECANICA Pentru mobile şi binale ; ediliciurl publice şi autorităţi Vânzare de lemnărie Cel mal asortat depozit de lemnărie uscată DUŞUMELE ŞI PERVAZURI LEMNE DE FOC tăiate şi despicate Exploataţii de Păduri B1JCIIER si Dl ItltUlt 27 SOSEAUA BASAItAB 29 BUCURESCI P in U O u 4» ’Z e N k 89 25-9 (r* ■> •M i Bucuresci.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3. www.dacoromanica.ro