SERIA II.—ANUL II, No. 205. Ediţia a treia MARŢI, 16 IULIE 1896, NUMaRULJO bani 4BOKAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cârelloni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; in streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 » * » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ REDACŢIA No 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL^IO bani ANCNCICBILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV..0.30 b. linia > » » III.......2.— lei » > » » II........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndulj Un număr rochii 30 bani ADMINISTRAţlA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI —N . 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMÂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZjILEI LIBERALII Şl INVAŢAMINTUL Este cunoscut că între multele şi multele şarlatanii ale colectiviştilor cu cari au căutat ca să inducă ţara în eroare, este şi aceea că dinşii şi numai dînşil sunt amicii răspîndireî instrucţiei în popor. Cite banalităţi nu au expectorat liberalii pe această temă! Realitatea este ca tot-de-a-una contra afirmărilor lor. Liberalii au făcut foarte puţin pentru instrucţie. Şi lucrul se explică de altminteri. Un partid compus în cea mal mare parte,—vorbim chiar de fruntaşi—din oamenii inculţi, nu a putut să înţeleagă însemnătatea răspîndireî instrucţiei. Poţi foarte bine să fii mare declamator pe o temă oare-care, fără ca de fapt să te pricepi sau să voeştl a face ceva în sensul goalelor tirade declamatoare. Se ştie halul în care liberalii au lăsat instrucţia publică la 1888, mal cu seamă pe cea primară, pe care în discursurile lor o considerau ca o specialitate, lată în cîte-va cuvinte acea păcătoasă stare: Pentru instrucţia rurală, nu exista nici o lege specială, nici o îngrijire, nici un plan. Această însemnată ramură a învăţămîntulul public era lăsată la bunul plac al ministrului. Nici o lege pentru clădirea de localuri şcolare, nici o dispos’ţie pentru crearea de şcoli conform trebuinţelor. De altă parte, învăţătorii erau consideraţi ca servitori al arendaşilor, proprietarilor şi ca instrumente vile ale administraţiei. Pe lingă aceasta el erau mizerabil plătiţi şi neegal plătiţi; unii primeau salarii derisoril de la comune, alţii derisoril de la Stat; alţii erau stipendiaţi în parte de Stat, în parte de comună. O adevărată stare de anarhie prejudiciabilă din toate punctele de vedere. D'apol şcoalole normale? Adevărate pepiniere de declasaţi şi de nepregătiţi pentru misiunea la care erau destinaţi! Şi această stare de lucruri a durat nu un an, nu cinci, nu zece, ci doul-spre-zece ani! 0 dovadă de solicitudinea pe care partidul liberal a avut'o pentru instrucţia publică, este că nici una din reformele propuse de diferiţi miniştri liberali nu numai că nu a putut trece, dar nici măcar nu a avut onoarea unei discuţii în parlament. Ce s’a făcut cu proectele de reformă ale lui Conta, Sturdza, Urechiă, etc.? Nimic. Colectivitatea era ocupată cu alt ceva, cu ceva mal profitabil şi mal atrăgător. Chiar omul el ilustru, I. Brătianu, nu a arătat nici odată solicitudine pentru instrucţie. Căci dacă I. Brătianu ar fi voit să se îmbunătăţească soarta şcoalelor rurale, de sigur că se îmbunătăţea, de vreme ce nu ar fi avut să zică de cît un cuvînt, omni- potent cum era, dar acel cuvînt nu l a zis nicl-odată. Ba din contra. Mal tot-deauna la discuţia budgetelor, I. Brătianu, în numele economiilor de făcut, să opunea la toate amendamentele cari tindeau a înmulţi şcoa-lele rurale. Este tot atît de sigur că dacă proiectele de lege ale lui Conta, Sturdza, Urecliiâ, etc. au fost zădărnicite, aceasta se datoreşte camarilei lui I. Brătianu, pi care acesta o încuraja dacă nu cu vorba, dar de sigur cu gestul şi cu privirea. In cursul a 12 ani de domnie colectivistă, un singur ministru, Chiţu, a izbutit a face oare cari îmbunătăţiri în soarta personalului înveţămîntulul secundai1, dar şi acelea după cum se ştie, au rămas cele mal multe pe liîr-tie şi a trebuit ca să vină conservatorii pentru a le da corp şi realitate. In adever, este cunoscut că legea gradaţiei a remas în mîi-nile colectiviştilor un simplu instrument de favoare şi de căpătuială, pînă la venirea conservatorilor, cînd aceştia au aplicat’o în litera şi spiritul el, în mod general pentru întregul corp didactic. VERMINA COLECTIVISTĂ Păcătoşi mal sunt. colectiviştii. Dînşil transformă şi degradează cele mal mari sentimente şi credinţe în chestii meschine, aproape în mişeii!! O dovadă între mii, este faptul că aceşti păcătoşi au dus chestia naţională înaintea judecătorului de pace ! Auziţi minune! chestia naţională e, mal repetăm, înaintea judecătorului de pace! Chestia pentru care d. Sturdza a declarat în trei rîndurî la Senat război Ungurilor şi a dojenit chiar pe însuşi împăratul Austriei, chestia la care aceşti şarlatani păreaţi că ţin mal mult, as-tă-zl, sub forma de proces de locaţiune şi de reziliare de contract, este trimisă înaintea justiţiei! Prin o fatalitate foarte explicabilă Îndată ce colectiviştii sunt amestecaţi, dentistul Kibrik ca proprietar al imobilului în care Liga locueşte, este arbitrul suprem al existenţei Ligel şi prin urmare a existenţei în mod recunoscut a chestiei naţionale! Eată ce pot face colectiviştii din ori şi ce de care se a-ting. Sunt o adevărată vermină pentru ţară. o vermină de care trebue să o curăţim cit mal curlnd. CLIŞEURI NOUI Vocabularul politic al colectiviştilor are a se Îmbogăţi cu noul tirade ridicule şi sforăitoare. Fină acum orl-ce orator care avea respectul colectivismului său nu omitea în discursurile de la Cameră sad din întruniri publice să zică: «Cine a făcut gloriosul «războia? Ciue a proclamat independenţa ? «Cine a făcut regalitatea? Cine a pus pe «fruntea lui Carii I coroana de oţel? Noi, «şi numai noi»! Aceşte clişeurl începuse a se demoda chiar în gura colectiviştilor. Venirea M. S.împăratului Austro-Ungariel In vizită la M. S. Regele Carol, va da ocazie, suntem siguri, la crearea de noul clişeurl şl de noul laude colectiviste! De acum înainte vom cili din penele colectiviste şi vom auzi pe oratori declamînd In modul următor: «Cine a ridicat Romînia «la rangul de putere civilizată ? Noi liberalii. Căci sub cine unul din cel mal puternici monarhi al Europei a venit In vizită «In ţară ? Sub noi liberalii»! S’ar părea că mulţi agenţi electorali de la clubul colectivist cred că dacă Frantz Iosef s’a decis a veni In ţară, această vizită monarhul Austro-Ungar nu o face atît Regelui nostru, eît mal cu seamă d-lor D. Sturdza, Stolojan, Malaxa, Cişrnan şi tuturor celor l’alţl «voinici» colectivişti! Să ne aşteptăm la lucruri nostime din partea colectivităţel. Ridiculul va concura cu prostia. GUVERNUL Şl MALAXA Colectiviştii denunţători. — Fanfaronada «Voinţei». — Intervenirea justiţiei.—Muşama — Diliania colectivistă. Colectiviştii denunţători Că Malaxa s’a pus pe jefuit comuna Galaţilor de îndată ce-a ajuns în capul ei, asta era cunoscut. Noi, încă de astă iarnă ani dat alarma şi am atras atenţiunea guvernului asupra favoritului şi sprijinitorului său de la Galaţi. Guvernul nu s’a mişcat însă, cu tote deşteptările ce i-am făcui. Pe la jumătatea lui Iunie au început să se facă denunţări contra lui Malaxa chiar de către colectiviştii Gălă-ţeni. Cum a. făcut, cum a dres, gheşeftarul primar s’a certat cu tovarăşii săi politici şi aceştia au hotărît să-l dea de gol. D. Sechiari, în numele comitetului liberal de la Galaţi, a venit la Bucureşti şi a denunţat guvernului potlogăriile lui Malaxa. Fanfaronada «Voinţei». Faţă cu emoţiunea pe care a produs-o denunţarea făcută chiar de colectivişti, Voinţa Naţională n’a mai îndrăznit să tăgăduiască lucrurile; ba a căutat chiar să arunce praf in ochii lurneî, publicînd în numărul ei de la 21 Iunie, la rubrica ultimelor in formaţiuni, următoarea declaraţie : «Ziarele opoziţiunil încep a face zgomot în jurul unei afaceri (?) petrecute la primăria oraşului Galaţi. Nu ştim insă nimic pozitiv în această privinţă, dar, îndată ce vom fi informaţi în mod sigur, vom expune lucrurile aşa cum sunt şi fără nici un înconjur. Ministerul de interne a fost sezisat de afacere şi putem asigura de pe acum pe adversarii noştri că guvernul nu va tolera un singur moment ca să se repete, fie chiar în mic, murdăriile subt cari s’au îngropat conservatorii (!?). Guvernul liberal nu va face muşama nici această afacere, nici altele dacă în-tîmplător s’ar ivi (ce prevedere!), ei va trimite j»e vinovaţi înaintea jus-tiţicî, ca să se disculpe saă să-şi primească pedeapsa. A trecut de atunci aproape o lună; procurorul general de Galaţi ’şî-a terminat ancheta şi a înaintat guvernului raportul său, care e zdrobitor pentru Malaxa şi administraţiunea actuală a Galaţilor. Cu toate acestea, Malaxa e şi azi primar al Galaţilor, sfulînd lumea cu o-brăznicia sa. «Guvernul nu va tolera nici un moment murdăriile», zicea Voinţa la 21 Iunie; «eî va trimite pe vinovaţi înaintea justiţiei». A trecut o lună şi guvernul tot tolerează; iar Malaxa judecă pe alţii în ziarul său, în loc să fie judecat. Intervenirea justiţiei-Muşaina Potlogăriile stîlpuluî colectivităţii din Galaţi erau aşa de grave, incit, în loc de o simplă anchetă administrativă, guvernul a fost silit să însărcineze cu ancheta pe d. Bastaki, procurorul general. Ancheta s’a făcut; s’au descoperit hoţii neruşinate-, faptele au fost consemnate, cu dovezi, într’un lung raport. Acest raport a fost remis guvernului în ziua de 29 Iunie. De atunci sunt azi cincl-spre-zece zile şi guvernul n’a luat nici o măsură. Raportul nu s’a publicat; în Monitorul Oficial, cu toate somaţiile noastre, n'a apărut nici cel mai mic comunicat. Malaxa stă neclintit la postul său, sfidînd lumea şi căutînd să nimicească dovezile potlogăriilor sale. D-lui procu-ror-general Bastaki i s’a dat un congediu de o lună. Voinţa Naţională tace ca peştele. Toate acestea sunt dovezi că muşamaua colectivistă s’a întins peste hoţiile potlogarului de la Galaţi. Dihonia colectivistă Pe cînd raportul procuroruluî-gene-ral face palru-spre-zece zile de la ministerul lui Stoicescu-Şabechi pînă la acela al lui Stolojan-Opran, guvernul încearcă toate mijloacele pentru a împăca pe Malaxa cu cel-l’alţl colectivişti din Galaţi. Sforţările au remas însă zadarnice şi dihonia a isbucnit cu furie între cei ce jefuesc şi cel ce vor să jefuiască. Comitetul liberal gălăţean a rupt pe faţă cu Malaxa. Acesta, la rtndid său, tratează pe ceilalţi colectivişti de derbedei, hoţi, etc. Lupta e la cuţite şi guvernul, adu www.dacoromanica.ro slîrpitura de guvern ce avem aslă-zi, e disperat. O vie corespondenţă a urmat între Stolojan şi d. Sturdza, care e aşteptat cu gura căscată de toţi colecti viştii. Soarta regimului colectivist stă în chestia hoţiilor de la Galaţi. JUDECĂTORII Mitropolituluî-Primat I - D. D. I0SIF NANIESCU Din faptele sale.—Fondul milelor.— Frincesa Smarauda Sturd/.a.—Vi* zit» canonică.—Crimele şi hoţiile de la Neamţu şi $ecu. Hoţiile lin Proto-popescu Ralm-Novak a făcut, în deplină cunoscinţa. portretul părintelui Iosif al Holdovei şi Sucevei: dar n'a voit să vorbească de «neomeniile săvîrşite în administraţia cparchiei sale», din consideraţie pentru vîrsta-i înaintată. Noi socotim însă eă părintele Iosit nu merită această cruţare. Yîrsta înaintată nu l-a împiedecat pe I. P. S. S. să prezideze o judecată nelegiuită, tăcută pe temeiul unor infame plăzmuiri ea scrisorile ocnaşului Ilărgări-teseu : nici pe noi nu 11c poate deci împiedeca să vorbim de a-eele «neomenii săvîrşite în epar-chia sa», cu atît mai mult eă noi aducem fapte, nu plăzmuiri. Fondul milelor I. P. S. S. Mitropolitul Iosif e de o zgîrcenie proverbială. Intru cît această zgîrcenie se exercită asupra bunurilor sale proprii, n’are nimeni nimic de zis, de şi nu se prea potriveşte cu învăţă-lurile Domnului şi Mintuitorulul nostru. Nu e însă tot aşa, cînd e vorba de fondul milelor, pus de Stat la dispoziţiunea I. P. S. S. pentru a uşura suferinţele păstoriţilor săi ajunşi în nevoie; zgirce-nia, cînd e vorba de acest fond, capătă cu totul alt nume. In două-zecl şi doul de ani, de cînd şade in scaunul Moldovei, părintele Io-sif a încasat ca fond al milelor peste 200,000 de lei. Ce-a făcut cu această însemnată sumă ? Mile n’a împărţit; sau şi dacă s’a îndurat, a dat numai nişte ajutoare ridicule; aceasta e cunoscut în toată Moldova. S’afi întîmplat foarte multe cazuri, cînd familii din eparchia Mitropoliei Moldovei, necăpătînd ajutor de la părintele Iosif, att fost silite să se adreseze Mitro-poIituluI-Primat, la care aîi găsit uşurare. Lucrul se poate dovedi orl-cînd. Ar fi de dorit ca şi I. P. S. S. Mitropolitul Io-sif să dovedească ce a făcut cu fondul milelor încasat vreme de 22 de ani şi care trece de 200,000 lei. Princesa Nnînrnnda Sturdza Dar nu e numai atît. La moartea fostului Voevod al Moldovei Mihail Sturdza, văduva acestuia, Princesa Smarauda Sturdza, încredinţează I. P. S. S. Mitropolitului Iosif o sumă de 10,000 lei, specificînd anume cum şi cui trebuie să se distribue această sumă. Aii trecut cîţl-va ani de atunci. Dar pînă astăzi nu se ştie nici cum, nici cui au fost împărţiţi acel 10,000 de lei. Vizitii canonicii La 1882 părintele Iosif se hotărăşte să facă o vizită canonică la Neamţu şi la monăstirile de prin acele locuri. Soseşte în tîrgul Neamţ. Clerul şi credincioşii adunaţi în biserică aşteaptă pe Mitropolit. Trec cîte-va ore şi prelatul nu mal soseşte. Mitropolitul crezuse de cuviinţă să răspundă mal intîl invitaţiunel d-lul Teo-hari, care dădu un copios banchet, cu lăutari, înaltului său oaspe. In acest timp credincioşii şi clerul îmbrăcaţi în vestminte îl aşteptaQ în biserică. In fine, Mitropolitul soseşte. înainte de a sluji, a rostit o filipică contra a-teiştilor, constatînd slăbirea credinţei în biserică şi nepăsarea creştinilor ! Din tirgul Neamţ, prelatul a plecai la monăstirea Neamţul, unde s’a instalat cu tot personalul său ca la metania lui şi a stat pe socoteala acelei monăstirl 2 săptămînl, primind mereu la daruri, fără a face cea mal mică bine-lacere. Toţi i s’au plîns de starea mizerabilă în care se află monăstirea, de traiul neomenesc ce’l îndură călugării, de nepăsarea autorităţilor. La toate acestea prelatul s’a mărginit a le recomanda preceptul evangelic : «Răbdare pentru Domnul !» S’a dus apoi la Văratec, unde a stat şi acolo 2 săptămînl. A plecat apoi la Ceahlău cu 2 care pline de daruri şi merinde. Ca mulţumită pentru primirea şi darurile ce i s’atî făcut, părintele Iosif, într’un moment de mărinimie, a făgăduit că în viitor, nu va mal lua de la monăstirl «parale pentru oficiarea hramurilor !» lată modul desinteresat şi păstoresc al părintelui Iosif de a face vizite canonice pe la monăstirile lăsate in părăsire şi mizerie. Crimele şi hoţiile de Ia Neamţu şi Seca N’aO trecut 10 ani de cînd ţara a fost îngrozită de crimele şi hoţiile ce s’aO făptuit la monăstirea Neamţului, lată, pe scurt, faptele: Archimandrilul Galaction Duca, fratele generalului Duca, fu omorît iu chilia sa împreună cu alţi 4 călugări. S’aO găsit cadavrele lor mutilate într’un chip înspăimintător. Alţi 5 călugări au fost prădaţi. Nu mult după săvîrşirea acestor crime s’ah vindut casele victimelor şi s’au deturnat averile lor. Prin mo-năstire călugării chiar specificau anume cîte mii de galbeni saQ napoleoni avea cutare, cîte cutare. Banii însă au dispărut. Bisericile încă n’au fost cruţate de jaf. Vestmintele bisericeşti se prefăceau «în rochii». La monăstirea Secu s’au furat, pe a-tuncl, peste «2000 galbeni» şi abia «peste 4 luni» s’a avizat justiţia ! In 20 de ani «s’a furat» de la această monăstire peste «jumătate milion de lei». Veniturile monăstirel au fost răpite de străini; vitele asemenea. Uu călugăr, rudă cu’n fost deputat, fost senator şi primar colectivist, a furat vr’o 28,000 lei. Au fost, în monăstire, bătăi pînă la sînge între călugări. Timp de 20 ani, guvernul a dat mereu bani pentru restaurări şi îmbunătăţiri, dar nu s’a exercitat nici un control. Sunt călugări acuzaţi de crime şi jafuri şi nimeni n’a cerut o cercetare. Iată, foarte pe scurt, un tablou îngrozitor de la două din cele mal mari şi cunoscute monăstirl. Faptele nu s’au denunţat numai odată, ci în nenumărate rîndurî, chiar in reviste bisericeşti. S’a trimis acum 10 ani o anchetă care să cerceteze jafurile şi crimele de pe la aceste monăstirl. Dar acela care s’a pus în calea anchetei şi s’a opus la descoperirea hoţiilor şi criminalilor, a fost însuşi Mitropolitul Iosif. Toată monăstirea era revoltată că capul bisericel acoperă pe hoţi şi asasini. Şi, nu s’a descoperit nimic, pentru că Mitropolitul Iosit a exercitat toată influenţa sa ca să se stingă orl-ce urmărire, orl-ce acţiune, de şi călugării cereau, prin petiţiunl, Mitropolitului, ca să se facă dreptate «căci faptele de la monăstirea Neamţu cer răsbunare de la D-zeu !» —aşa se plîngeail călugării. Opinia publică şi presa se alarmaseră atunci atît ne mult, în cît părintele Iosif s’a văzut silit să ’şl tocmească ud apărător, pe un domn Radu l’e-trescu, redactor al unul ziar «Independenţa Romînă». Acest Radu Petrescu a tras apoi în judecată pe Mitropolitul Iosif pentru ca sâ-I plătească 2000 franci, preţul apărării tocmite de părintele Iosif. îşi poate închipui ori cine furtuna ce s’a ridicat atunci în cler, in presă, în opinia publică. Nu s’a găsit in ţara întreagă un singur apărător autorizat şi nesuspectat care să apere pe acest Mitropolit, care cu mantia sa a acoperit crime, jafuri şi alte potlogării. A trebuit să tocmească un gazetar obscur şi nici de acesta n’a scăpat fără judecată. Hoţiile lui Frotopopescu In mica camarilă a părintelui Iosif, era un individ Protopopescu, inseparabilul său amic, pe care de la Argeş l’a adus la Iaşi şi l’a numit director al Mitropoliei. Acest Protopopescu a sfănţuit lumea de la opincă pînă la vlădică ; cu toate plingerile adresate Mitropolitului contra acestui pungaş, el a rămas neclintit la postul săfl, pînă ce credincioşii şi preoţii s’au resculat, cerînd justiţiei şi guvernului să pună capăt avidilâţel directorului Mitropoliei. In contra voinţei părintelui Iosif, Protopopescu a fost suspendat din funcţia sa şi justiţia a început anchetarea faptelor ce i se imputafl. Judecătorul de instrucţie descoperă un nămol de abuzuri şi lansează o ordonanţă de urmărire. Numai din miluiri omul acesta—mîna 2 EPOCA dreaptă a părintelui Iosif—încasase vr’o 80,000 Iei. Din momentul in care instrucţia s’a pronunţat în contra lui Protopopescu, intervine, făţiş, înalta protecţiune şi influenţă a Mitropolitului Iosif. întreg aparatul administrativ este pus în mişcare; se ameninţă, de către prefect, cu urgia persecuţiunel toţi denunţătorii ; rînd pe rînd el sunt siliţi să’şl retragă denunţările. Un diacon Colescu, de la biserica Dancu, fiind chemat de Mitropolit pentru a’şl retrage denunţarea că a dat 200 lei ca să fie făcut preot, a refuzat; numai în urma ameninţărilor prefectului şi-a retras denunţarea. S’aQ dat funcţiuni * şi s’afl reintegrat in posturile lor toţi acel cari ’şl ai! retras plingerile contra lui Protopopescu. Mal mult: sau făcut remanieri în magistratură, : judecătorul de instrucţie, care dăduse ordonanţa de urmărire contra lui Protopopescu a fost silit să se retragă, iar camera de punere sub acuzare, asupra căreia s’aă făcut toate presiunile posibile, s’a mărginit în cele din urmă a declara de prescrise faptele lui Protopopescu. Şi ast-fel, graţie numai protecţiunel, insistenţelor scandaloase şi influenţei Mitropolitului Iosif, amicul săO Protopopescu a scăpat de puşcărie. Interesul şi dorinţa de a scăpa cu ori ce preţ pe Protopopescu, a deşteptat legitime bănuell în cler şi în sufletul credincioşilor. Intr’adevăr, e greu de explicat în chip cinstit de ce părintele Iosif n’a lăsat curs liber justiţiei, de ce s’a scoborît din înălţimea sa pentru a se transforma în proteguitorul unul pungaş. „EPOCA" la tecuci TotuşiPâtărlăgeanu, cu un tupeu ne mal pomenit, continuă a funcţiona ca prefect. Groasă pieliţă trebue să mal aibă pe o-brajl şi de multă neruşinare trebue să fie capabil ! Altul In locul lui, de mult şi-ar fi înaintat demisia. T. Cuciann. Neruşinatul P&tărlăgeann In capul judeţului nostru, după cum se ştie, este Alexandru Pâtărlăgeanu, persoana despre ale cărei isprăvi am vorbit iu timpul din urmă. Omul acesta e attt de compromis, atîtde incapabil, In cit nimeni nu se aştepta, la venirea partidului colectivist la putere, să fie numit poliţai, dar încă prefect. Şi ştiţi cine l’a numit ? D. Fleva. Nimeni Insă nu va susţine căd. Fleva a fost vinovat de această numire. Nu, Take Anastasiu e marele vinovat! El a stăruit din răsputeri ca «omul de pae», slugoiul săd credincios, să fie cocoţat în capul judeţului, pentru a ’şl face interesele fără nici o teamă şi după plac. Că d. Fleva nu-I vinovat de numirea lui Pâtărlăgeanu, poate să se dovedească cu faptul, că in timpul cînd cel d’lntîl era ministru a dat 2 avertismente celui din urmă, iar a treia oară trimisese în Tecuci pe d. Luca Ionescu să tacă anchetă şi să dea răvaş de drum Iul Pâtărlăgeanu. Noroc că în acest timp d. Fleva este mazilit şi ca urmare, ancheta orinduită se face muşama. Totuşi dacă omul acesta ar avea puţintel simţ, dacă s’ar bucura măcar de o elementară picătură de caracter, nici douăzeci şi patru de ore n’ar mal sta în slujba de prefect. Dacă s’ar fi crezut om cinstit, în urma celor publicate de noi şi de alte ziare, şi ar fi dat imediat demisia şi ar fi cerut justiţiei să pedepsească calomniatorii. Dat numai cinstit nu-I Pâtărlăgeanu. In archiva tribunalului local se găsesc 2 dosare : 1) Pâtărlăgeanu Alex. inculpat pentru mită şi taxe ilegale şi 2) Pâtărlăgeanu Alex. inculpat pentru furt de curcani. Şi acestea numai calomnii nu pot fi, iar dacă «Voinţa» va avea curajul să ne des-mintă, vom fi în stare să aducem la cunoştinţa publicului toate anchetele, ordonanţele de culpabilitate ale judecătoruln-de instrucţie, etc., în această privinţă. Iar în timpul de cînd este prefect a făptuit atîtea prostii, alîtea fapte nostime, aţii tea pungăşii, că nici nu le mal ţinem minte. însuşi d. Fleva a spus cînd va prin «Dreptatea» că prefectul cel mal incapabil din ţară e Alex. Pâtărlăgeanu. INFORMAŢII In privinţa afacerei Stoicescu-Şabechi, suntem în măsură a da următoarele detalii precise: Apărătorii nenorocitei Olga Lă-ţescu, dintre cari unul este un tină r şi talentat advocat cu trecere multă la liberali, au stăruit pentr u graţiarea ei. Acum 3 săptămînî procurorid general îi asigura chiar că este gata raportul in favoarea osînditei. Mai mult încă, acum 2 săptă-mîni unul din apărători a fost primit în audienţă de M. S. Regele în acest scop. Să se noteze că era vorba de Olga Lăţescu, nu de Şabechi. Dintre toţi apărătorii acuzaţilor, atît la curtea cu juraţi cît şi înaintea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numai unul — al lui Şabechi—a pledat pe bani; acela este: d. deputat colectivist Barbu Ştefănescu Delavrancea. Iar în limba elenă clasa III—IV. 12. I>. Georgescu. (licenţiat în litere, prof. la liceul «Sf. Sava») limba latină cl. I—II. 13. II. M. Pope.Hcn, (licenţiat în lit.) 1. latină cl. III şi IV. 14. Al. Itfiint, (absolvent al facultăţel de litere) istoria şi geografia I—IV. 15. A loc n Demetre*eii, (licenţiat in litere, prof. la liceul «f. Sava») 1, franoesâ, cls. V—Vii. 16. XerVB II oi Io*, (absol. în lit.) 1 franeesă ciasa 1 —IV. 17. Ronct (Ic Ceresne», (licenţiat în litere) pentru conversaţia franceză clasa I—VII. 18. M. liriuza. (d-r. in ştiinţele naturale, prof. la şcoala normală de Institutori) va preda şc. naturale. 19. SI. Cerchez, (d-r. in chimie) sc. flslee. 20. St cil tui Pctrcdcu, (licenţiat in şedinţele fisice-chi-miee, prof la gimnaziul «Şincal») Scilnţeie tlsioe. 21. N. CONncescn, (licenţiat în matematici, prof. la şcoala normală de institutori^, matematica clasa V şi VI. 22. I. ii hi hal «la ii, (licenţiat în matematici, prof, la liceul «Matolu Basarab) matematica clasa VIL 23. <4. PopeMcii, (licenţiat în matematici, prof. la gimnastul Cantemir Vodă) matematica clasa I—IV. 24. O. A. Morţun, (licenţiat în drept) Dreptul şl Economia politică la clasa VII. 25. M. Coilrciwui, (d-r. în medicină) Higiena. 26. 1>. Ioiiohcu, (prof. la liceul «Lazăr» şl şcoala normală de institutori) gimnastica. 27. I>. <*oonro.*eu, (prof. la gim. «Cantemir» desemiml. 28.1. ntimilcMCii, (prof. Iu gim. «fineai») rnusica vocală. 29. ii. Molanii, (prof. laşe. nor. de iust. lucrul manual. Prof'CNori preparatori : A. Scrlban, I. Odor, absolvenţi al facultăţel de litere, pentru 1. elenă şi 1. latină A Alpern, licenţiat în matematici şi elev la şcoala de poduri, I. Ma-carie, elev la poduri pentru matematici. II. Curs primar 1. C. Sa viii<‘*cu. (absolvent al şcoalel normale Carol I) va preda cursurile în romînesoe la clasa I—II. 2. I. Maccilon. (absolvent al şc. norm. din Galaţi) cursurile în romînesce la cl. III. Ion C. Galcsni, (fost director de şcoală primară) cursurile în romînesce ale cL IV. 4. Et. Ocltl, (profesor brevetat din Franţa) pentru conversaţia fianceză. 6. St. («allin, (absolvent al gimnaziului din Cernovilz şi licenţiat în teologie) pentru conversaţia germană. 6. .1 narez Movila, (institutor, absolvent al conservatorului din Bucurescl) pentru vioară. 7. G. Molanii, pentru lucrul manual. 8. II. Ionescu. pentru gimnastică. 9. A. I*op. licenţiat în theologie, sub director— Medic al institutului (Ir. Tlioiucscu, medic primar la spitalul de copil şi profesor de clinică infantilă la Universitatea din Bucureşti. înscrierile se fac ou începere de la 20 August, în toate zilele, intre orele 9—12 şi 3 -6 la cancelaria direcţiune!, în localul ■•Liceului Modern», Calea Victoriei, 190, Bucureşti. INSTITUTUL SCHEVITZ-THICRRIN DoctoruION NANU Cerem din noii guvernului, a treia oară, să publice o Carte Verde asupra reluărel relaţiunilor diplomatice cu Grecia şi să declare prin gazetele ce-î stau la dispoziţie cine dintre cele două părţi a făcut întîiul pas pentru împăcare ? Aceasta o cerem cu atît mai vîrtos, că atitudinea grecilor a devenit foarte agresivă în Macedonia, unde avem şi noi interesele noastre. Iată, în adevăr, depeşile ce ni le transmite Agenţia Romînă cu privire la izbucnirea revoluţiei în Macedonia : Atena, 14 Iulie. Se anunţă eă o luptă nouă s’a dat la Kossani, în Maeedoula, între nişte trupe turceşti şi o bandă de 150 indivizii de naţionalitate necunoscută. Tesalia e foarte agitată. Atena, 14 Iulie. Cu toate măsurile luate de guvern, mai mulţi voluntari sunt gata de pleeare In Maeedonia.— piarele ţlic eă apariţia insurgenţilor greei In Macedoni i are uu caraetcr pur defensiv ; este vorba de a protege populaţia grecească In contra iuvasiunei bandelor bulgare. Atena, 14 Iulie. ltepresentanţii puterilor aîi a-dresat sfaturi eăldurouse guvernului grecesc Iu privinţa mişcării macedoiiiene care a isbucnit iu mod aşa dc neaşteptat. Ministrul de resbel a dat ordine severe pentru a tmpediea ori-ee bandă de a trece graniţa. Comitetul secret din Curissa pare eă dispune dc mijloace întinse, de oare-ce mai mulţi ma-cedonieni bogaţi i-au remis sume considerabile. Ştiri din Salonic anunţă că nişte trupe turceşti au fost bătute din nou de o bandă grecească. O mare ferbere domneşte printre populaţiuuile din prejurul N frust a veirei. * * * In faţa acestor ştiri de o extremă gravitate, e de datoria guvernului a face declaraţii sincere în privinţa atitudinei sale în Macedonia, unde pentru aproape un 51 Strada Scaunelor 51 Fondat in anul 1847 Invâţămîntul primar şi secundar Local foarte sănătos, în centrul Capitalei, transformat cu totul după oerinţele hygienice moderne. Dormitoare, sofra-geril şi clase spaţioase şi bine aerisite. Sală mare de gim. uastică cu toate aparatele trebuincioase. Calorifer ras-I>1 ikIiml prin toată casa o căldură egala ţl temperată.—Sală de băl cu un mare basln de 20 metri patraţl, cu duşi şi aparate de încălzit, precum nu există nJoV într’o altă şcoală a ţărel. Studiile după Frogriima Statului. Examenele la ţcoalele publice. învăţământul llmbclor franceză ţi ifermauă- >1 ii si ea vocală ţi instrumentală. Personal didactic ales. îngrijire părlnţească. Medicul şcoalel d. Dootor Kremnitz locueşte în proprietatea Stabilimentului. Institutul «Sehevitz Tlierrtn» n a avut nici o dată nevoie de reclamă. Succesele dobîndite de la fudaţiunea lui, numărul cel mare de oameni însemnaţi în ţară cari aii primit instrucţiunea lor primară şl secundară in acest institut, resultatele satisfăcătoare obţinute la examenele publice, numărul elevilor din ce în ce mal mare sunt pentru «Institutul Schcvitx-Tliierrin» laudele ţi reclamele cele mal bune. înscrierile se vor primi de la 12(24 August. Cursurile Yor începe la 1 Septembrie. 144 27- 5 Schimb şi vîiul efliu CIMPÂR CTTMPAB CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre line, de briliante diamante, perle, rubiner safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. d-lor cerere mă voiO prezenta la domiciliul La cumpărători şi vînzătorl. BIJ0UTER1E & HOROLOGERIE LEON WEISSBLITH Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul med în tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine. precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate Rogal aHortiinent cu lanţuri (numite Pauţer) de aur, argint, fasoau»le cele mal noul. Marc «Icpoii «le ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. 89 Fost medic secundar al Spitalelor din Bucurescl Stabilii in riniptilnng dă consultaţiunl pe timpul verel. Câmpulung. Strada Mircea-vodă 15 127 30—22 Uf. VIJVESSl! m Maladii de copil şi interne După o practică îndelungată în spitalele din Paris, [(clinicele profesorilor Granclier, I*o. tain şi Jules Sinion).intoreîndu-se s’a sta. bilit Calea Moşilor 53. Consultaţiunl de la 1-3 şi de la 6-7 p. m. 153 15-1 BICICLETE ORIGINALE QUINTON Ultima perfecţiune, Cap d’operă de primul ordin calitate neîntrecuta piuă aMtă-zi Garanţie 4 ani, Preţuri scăzute Cerolî catalogul gratis pe 1896 la LEONIDA IMORKOU'SliY BUCUREŞTI, Grund Hotel de France 150 vln/itre in rate mici 10—2 Doctor Schneyer Fost medic intern la Clinica prof. Nothangel din Viena. Specialist pentru boale interne. Str. CaragheorghevioT No. 5 (Etagiul I). 11 Consult, de la 2—4 p. m. Săracilor gratuij 101 25—17 Vindecarea boalelor sifilitice A apărut de sub tipar: Soaiele secrete NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ CAUZA ŞI VINDECAREA LOR Această carte ilustrată se trimite suferinzilor Dr. TH0r Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. VoevozI. 121 30-11 ŞCOALA AOIJA INSTITUT DE DOMNIŞOARE Bucurescî, Strada Armenească 1 Directoare: D-nu L. S, Negoescu Direcţiunea aduce la cunosclnţa onor. părinţi că : 1) De ia 1 Septembre viitor va funcţiona in acest Institut. conform noului ^regulament pentru *collle prl» rate (Mon. of. No. 74, din 4 Iulie a. c.)—pe lîngă cursul liceal, facultativ şi primar,—şl o secţie froebeliană cu jyrn-dinâ de copil, după cererea mal multor familii. 2) Elevele acestui institut, mulţumit! zelului deosebit al unul corp didactic încercat, aft reuşit cu distincţie la examenele de finele anului, atît in institut cit şi la şcolile statului ; din cursul primar, în sesiunea de Maifi, s’aîi prezentat 5 eleve la concursul soelctăţeî «Tinerimea Romînă» si toate 5 aii font premiate. ; din cursul secundar 2 eleve aii reuşit la concursul celor 5 burse vacante de la şcoala normală delnstitutoare ; iar absolventele cursului liceal prezentate la bacalaureat în număr de Î8 aU retnit toate la îns cris şi, pînă în prezent, şi la oral. Un anunţ special va comunica la timp lista corpului didactic pentu anul viitor şi ziua ineeperei cursurilor. Pentru înscrieri şi orf-ce alte informaţiuul a se adresa de acum la sediul şcoalel, strada Armenească No. 1 Bucureşti. 148 8-2 SUBLIMIOR0^™1® PLUS DE CHEVEUX GRIS en 4 appIlcatlons.Couleur de Jeunesse depui, blond ju.qu’eu piu. beau noir sieht Tlte, talii pas, poisst pas. ArrCte la chule des Cheveux et Pellicules. Ga. Flacon . 4r; 1>ochlk : 71-Chat le» Caiifeur» et Parfumeur». GROS tl DKTAIL pour 1» ROlJMANtK : orraCoiireur-Pai-f e bucarest/ DttrS 70. calea Victoriei aous lee Mugaslna de ii1"* Pacl. Galaţi Depou la d. Alex. Kreuter, coafor sub Hotel Regal. Buzău Depou la d. Ghiţă Tăuăseseu, coafor. Focşaul » » Ilie Soroeeauu, coafor, Strada Mare. 130_______________________________25-12 lin inc+îtlltnr al Statului doreşte să pre-Ull moli IU IUI gătească copil de clasele primare sad corigenţi de gimnaziă. A se adresa la administraţia acestui ziar sub iniţialele P. I. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face or!-ce schimb de monez.1. Cursul pe ziua de 14 Iulie, 1896 Cump. Vînd 4°/0 Rentă Amortisabilâ. . . 86 7» 87 7. 5 «/, » Amortisabilâ. . . 100 7» 101 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 101 7 • 5o/o » Municipale din 1883 94 >/. 95 74 5o/0 » » » 1890 95 7» 96 — &«/„ Scrisuri Funciar Rurale . 92 ‘,4 92 8'4 5°/o > » Urbane . 88 s 89 — P/o » » » Iaşi. 82 — 82 7» Acţiuni Banca Naţională. 1640 - 1650 » » Agricolă . 202 — 205 — > Dacia Rominia asig. 435 — 440 — > S-tea Naţionala asig. 435 — 460 — S-tatea de CoustrucţiunI . 175 — 180 — Florini valoare Austriacă . 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . . 2 68 2 70 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cjg, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM V t NT U R A TJD ARE „NON PLUS DLTRA“ cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site la VATSOUT YOUELL 14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca) — Bucureşci — (83) (16-11) €11 PREŢURI FOARTE REDUKE Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc. M A Ş I N E DE Bucătărie Sistem american Cele mal practice şi cele mal solide. I 76 Băl de zinc, Dnşe, Water-Closete, Tout-â-1’ egout etc. etc Vf. SIJWGEH Bucureşti slr. Doamnei 8, vis-a-visde Poştă şi Telegraf. 25-1 Tamar Indian Orillon Fruct laxa tiv răcoritor, admirabil în contra constipatiei. 2 fr. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grammont şi în toate tarmacîle. 8-8 Higiena dinţilor ţi a gureî Medalie de aur, Vlena 1883; Medalie de argint, BucurescI 1893 ; Medalie de bronz, Paria 1893. Autorieat de consiliul de higienă salubritate publică. DENTALINA Esenţă pentm gnră şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINţl ale doctorului S, KONYA Sunt două dentifrise recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel mul bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul : un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya ; la BucurescI la Farmaciile F. W. ZBrner, şi F. Brnss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria -Stella*. 92 ____ (25- REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 8. W. STAADECKER UIAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESUI Strada Smîrdan, No. 12 Fumisorul Curţel Regale CASA FONDATA IN ANUL 1865 SUCURSALE: Brăila, Craiova, Varna. Furnisor al M. S. Regelui, al domeniilor eoroanel, al şeoalelor de agricultura, al fermelor-model ale statului romin şi bulgar, etc, - OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI J ___ Pluguri universale originale Hutl. Sac/t a se feri de contra-faceii SIMPLE, cu 2 şi 3 BRAZDAEE—Constrncţie Nouă de Oţel. Singurele pluguri adoptate la fermele-model ale Statului. Locomobile şi Treerătore DIN FABBICA RUSTON PROCTOR & Comp. LTD. LINCOLN Construcţiune nouă 1896. Cele mal căutate şi râspîndite în ţară. ISBÂNDA cu tăişul la dreapta NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPI din fabrica MAX CORMIC K - Chicago - America. Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cit si pe cîmp a dobîndit un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea maî practică. 150 BUCaŢI VINDUTE IN 1895.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. «SECEHĂTOAItE SIMPLE HA MS I. COSITOAUE UE F&H Mo. I. — GIIEHLE UE f£n. VAGONETE Şl ŞINE. Tot felul de maşini agricole şi industriale, Grape vînturătoare, batoze de porumb, CASE DE BANI 1/11DD11 vînturătoare, Trioare, pietre de moară, etc. P U 11 D DU imUir — CATALOAGE IHA AVO Şl GUATMS — 111| li U D D 40-40 Cel mal bun nutriment pentru Copil Vindecă toate afecţiunile de stomach 41 REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOUIS KLUVGER urci Ml EŞTI fi IAŞI (50—39 La Tipografia EPOCĂ se vinde hîrtie maculatură eu 45 hani kilogramul, în pachete de 10 kilograme. La Tipogralia EPOCA se vinde iitrtie maculatură cu 45 bani kilogramul, in pachete de 10 kilograme. ÎI E lUŞI.VE fiind-că obrazu-I de altminteri este drăgălaş, este desfigurat prin nişte necurăţenii a le pieliţei şi sărmana n’a putut afla de cît abia acum. _ cit de repede s’ar „ fi putut debara-Of sa de el cu Pomaila de obraz de Fugos a Farmacistului V^rtes care pomadă se bucură de un renume şi de o favoare universală, ca cel mal bun şi mal sigur remeditl pentru înlăturarea grabnică şi radicală a pistruelor, petelor, bureţilor şi cojilor şi în genere a tutulor impurităţilor de pe pielea obrazului’ 1 Borcănaş a 3 lei şi O lei. nu cioresce 1 ca în anii mal înain- | taţi, capul lui să serve pentru reclamă, să I întrebuinţeze pentru | îngrijirea părului Esenţa de păr a D-rulul Heuffel Aeest remedia infailibil întăreşte rădăcina I părului, împiedică formarea mătreţel şi căderea părului şi are ast-fel de efect desvoltarea in scurt timp a unul păr foarte abondent şi sănătos. 1 Flacon 5 lei. 87 Depou general Drogueria 15HISS. Bucureşti, Bulevardul Elisabeta 12- Guturaie, Tuse, Bronşită Grippe, Influenta, Astmă LIQUEUR * CAPSULE Bub6ie A se cere adresa ^orjAcor^ Bole de Piele In tote farmaciile. Catare băsicei PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RF CHARD BRANDT întrebuinţate de jieste 15 ani de Profesor», medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămător ÎIEDICAMEÎKT »E CASĂ La derangearea organelor Abdominale La maladii ale ficatului, lioemorhoi/.î (trînjl), coustipatie, durere de cap, ameţeala, respiraţie grea sau dificila palpitaţie (bătaie de inimă), constric*iuuI de piept, lipsă de poftă, de mtncare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Kicliard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-devărătele PFLITLE ELVEŢIENE ale farmacistului RICHARD Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe fund roşiu şi numele IAicli. Brandt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt. IIÎC ROATE DE: Prof. dr. R. Virchow, Berlin * de Gielt, Miinich (f) « Reclam; Lipsea (f) < de Nusbaum Miinich (f) « Hertz Amsterdam « de Korczynski. Craiova * Brandt, Klaiisenburg * Frericks, Berlin (f) * de Scauzoni, Wurzburg « C. Witt, Copenhaga * Zdekauer St. Petersburg « Soederstădt Kasan Lambl, Varşovia Forster, Birmingam, PREŢUI. CUTIEI Eeî 1.50 Depoul general pentru toata Kominia La farmaeia Victor Titriuger Bucureşti calea Victoriei I Se găseste asemenea în Bucureşti, la farmaciile : F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zilrner, A Czeides, E. i. RisdOrfer, A. Frank, I. A. Ciura, etc., şi la drogueriile: F. Bruss, Economu & Co. Th. M. Stoenescu, Ilie Zamfirescu.—Botoşani la: Haynal, V. D. Vasiliu. — Brăila la: Filloti, G. Kauffmesc, A. Drumer.—Buzău, la: Schuler. Weber.—Craiova, la farmaciile ’ Moss. Pohl. Oswald.—Focşani, la; Remer, Stenner. — Goi iţi, la: Stichler. — Griurgiu, la Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Engel, Rosentlial, Fraţii Konya.—Piteşti, la: Schirkanyer.— Ploeştî, la: Schiiller Ziegler.—Tîrgovişte, la: E. Seymann.—T.-Măgurele, la: A. Hebberling. 87______________________________________________________________________16-15 ANALISA SPECIAL — URINEI — Executată în mod conştiincios, după metodele cele maî nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din comerciu, precum băuturilor alcoolice m general, lapte, unt, oleîuri minerale §i vegetale etc., se primesc spre efectuare la VICTOR THURINGER FARMACIST » 17 €F K E S O I 154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mal bogut depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebninţate la căutarea, bolnavilor. (79) ____________ ____________ (25-16) 99 PATRIA 66 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI IIN MILION Sediul Soeietăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea * Patria* se recomandă pentru A8IG1IRÂRÎ ASUPRA YIEŢEÎ pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, indemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară 15 Lira TEiRICH & C 0. | BUCUREŞTI I 9.—Strada Berze!.-9.| INSTALAŢI UNI DE TELEGRAW şi APA Lumină incandescenta pentru Gaz aerian ^Aparate de gaz] CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE