SERIA II.—ANUL n, No. 203. Ediţia a treia SÂMBĂTĂ, 13 IULIE 1896. NUMARUMO bani iBOIMEHTELE Încep la 1 şi 15 ale fle-cărel Ioni şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucuraţi la Casa Administraţiei In jiuUf* şi streinătatt prin mandate poştale Un an In ţarA 30 lei; In străinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > » » 25 » rel luni . . . 8 » » > 13 » Un num Ar In streinAtate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ KElUtţIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 EPOCA NUMaRUL 10 BANI AITUNCIIJRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinAtate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia * » » m..........2.— lei > » » » II........3.— » > Inserţiile şi reclamele 3 lei rindui| Un număr veohiă 30 bani ADJ1INIMTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENTE!-kt . 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMÂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI RECLANIA6II ORDINARI Colectivistul, ca ori co om fără valoare, este lăudăros din fire. Să te ferească D-zeti de omul lipsit de merite, care din întîmplare face şi dinsul ceva mal bunişor. In a-semenea caz, laudele curg din gura lui ca o ploae torenţială, lăudă rosul este în stare să deschidă ferestrele casei sale şi să strige trecătorilor uimiţi vitejia sa. Gazetele colectiviste sunt pline de laude privitoare la crearea a vre-o 400 de clase la şcoalele rurale, creare care nu va avea loc, notaţi, de cît în 1897! S'a întîmplat ca la ministeru instrucţiei să fie un om pe cît de versatil în ale politicei pe atîta de egoist şi de înfumurat. D. Poni este tipul omului deşert şi pretenţios, care pentru a’şî face oarecare reputaţie şi a’şl înălţa preţioasa sa persoană, este în stare cite odată să facă chiar şi ceva bunişor. Cu o falşă modestie, acest pe dant dublat de un perfect colectivist, d. Poni fără să aibă aerul, nu scapă o ocazie de a face reclamă nemeritată în jurul său. Felul cum gazetele colectiviste anunţă marele eveniment cultural, constitue o vădită şi de bîlciu reclamă. In adevăr, să se noteze că colectiviştii nu anunţă cîte şcoli rurale s'aă creat, aşa cum trebue să se anunţe, el cu mi nistrul lor cu tot anunţă numărul claselor create. Deosebirea se în ţelege de la sine. Dacă colectiviştii ar fi anunţat numărul şcoa lelor create de neprihănitul lor ministru, trebuiau să se mulţu mească a arăta că în curs de doul ani, 1896—97, iubitorul de popor d. Poni are a înfiinţa 120 — 140 de şcoli rurale. Or conservatorii, fără nici o reclamă şi fără nici un sunet de trîm biţă înfiinţau anual între 60—80 de şcoli rurale, adică atît cît ipocritul Poni înfiinţează în momentele solemne naţionale şi în un avint nemărginit de iubire pentru râspîndirea instrucţiei!... Trîmbiţarea înfiinţare! a 400 de clase este pur şi simplu o reclamă colectivistă, şi cînd zicem colectivistă, zicem ridiculă cu Poni cu tot! Acest mod de a anunţa îmbunătăţirile ce fie-care ministru prin forţa lucrurilor trebue să făcă în cursul anilor, dacă ar intra în moravurile administrative, ne'ar duce la vesele rezultate. Aşa, pînă acum cînd cine-va soseşte de la Bucureşti la Iaşi, să mulţumeşte a spune pur şi simplu că a sosit la Iaşi. Colectiviştii sunt pe cale a schimba acest fel prozaic de a constata un fapt. Ni să spune că de acum înainte ori ce colectivist fâcind acest voiagiu, să va exprima as-fel: „Plecînd de la Bucureşti am „făcut 460 de chilometri, trecînd „prin staţiile Clntila, Buftea, Pe-„riş, Crivina, etc. etc.“ Pînă acum mirii- ril de justiţie cari înfiinţaţi d-> . x o secţie nouă la un tribu al, anunţaţi... că ah înfiinţat o secţie ! Miniştrii colectivişti imitind exem piui jesuitulul Poni, vor schim ba acest limbagiu simplu. El vor insera in gazetele partidului următoarea reclamă : „a-„flăm cu bucurie că d. ministru „de justiţie a înfiinţat la tribunalul do Focşani încă un preşedinte, doul membri, un supleant, „un grefier, un ajutor de grefier, „mal mulţi copişti şi chiar un „archivar! Iar lumea înmărmurită, cred colectiviştii că va striga: „Mă! al naibi mal sunt liberalii! Pe cînd ciocoii înfiinţau „numai cîte o secţie de tribunal, „ia uitaţi-vă la liberali cite im „bunătăţirl fac la un tribunal"! Acest fel prost de reclamă pe care îl constatăm la d. Poni, este caracteristica colectivistului deşert şi incapabil de a face ceva serios şi real. In genere miniştrii conservatori făceau îmbunătăţiri în interesul lucrului. Colectiviştii chiar cînd fac pe ici pe colea cite ceva, fac în interesul reclamei! De altminteri, noi conservatorii suntem gata a ne pune în discuţie cu colectiviştii pe terenul instrucţiei. Cel din urmă cu-vînt de sigur că nu colectiviştii îl vor avea. DESVĂLUIRILE LUI MALAXA Colectiviştii Gălăţenl ne putîndu-se înţelege din preţ, aâ început acum să se certe în public ; şi cearta aceasta, deşi scîrboasă prin putreziciunile ce dă la iveală, e foarte instructivă. De o ram dată are cuvîntul Malaxa, care face preţioase dezvăluiri asupra «amicilor să! politici de ieri». Iată cîte-va: I. — «Ceea-ce însă politicianil localî afl compromis, este partidul din care fac parte, căutind să ponegrească pe acela care le-a fost mina dreaptă cînd l-a scos deputaţi şi senatori». Deputaţii şi senatorii de Covurlul sunt dar aleşii lui Malaxa. Frumoasă companie. Aceşti «prieteni de ieri» nu din vr’un es-ces de cinste afl dat de gol pe cel care i-a ales, ci din alte motive şi anume: II. — «Nu împinşi de un esces de conştiinţă, nu revoltaţi de vr’o faptă rea a lui Malaxa; ci conduşi de o ambiţie vilă, pentru că nu v’a pus in slujbe pe cutare neţeselat al vostru ; că prin urmare n’aveaţl mină liberă pentru a dicta». E ceartă pe ciolan, cu alte cuvinte. O a treia dezvăluire preţioasă e cum înţeleg colectiviştii a avea situaţia politică; cine are situaţia politică, poate să prade şi să omoare fără ca justiţia să îndrăznească a se atinge de el. Iată textual această mărturisire: III. «Aveaţi a face cu un primar al unul mare oraş, deputat şi, ceva mai mult, aveaţi a facs cu acela căruia i s’a încredinţat situaţia politică în localitate. Contra unei asemenea persoane nu se procedează cu uşurinţă». După părerea Iul Malaxa, nu trebuia să se facă auchetă judiciară, ci administrativă, aşa că muşamaua să se întindă fără zgo mol, fără scandal. S'a făcut alt-fel, deci s’a procedat cu uşurinţă. Acum, iată şi concluzia, pe care orl-ce om trebuia s’o iscălească: IV. Rămîne tristul efect produs asuma spiritului (!) opiniunil publice; rămîne că cel mal nepasionat cetăţean are dreptul să cugete că liberalii se eeartă pentru eltiveriiiaeală“* Da, da; aşa şi este. CRIZA COMUNALA Nemulţumirea consilierilor.— Consi lierii bănuiţi. — Greva consilierilor.— Scandalul cu diurnele. Nemulţumirea consilierilor Comuna Bucureşti, ca şi toate insti-tuţiunile mari în timpul domniei colectiviste, se află într'o stare latentă de criză ; pentru ca criza să devie acută, să isbucnească cu furie, nu-l va trebui de cît un incident, sau mat bine zis o afacere de interese personale cari să provoace lupta pe faţă. Şi se va intim-pla în curînd, căci la primărie nu se vînează de cit interesele personale. Lucrările mari sunt lăsate cu totul în părăsire ; iar serviciile de poliţie co munală şi de curăţirea şi stropirea oraşului, aproape pare-că n'ar exista. In schimb însă activitatea consiliului este consumată în intrigi pentru asigurare de gheliruri. D. Procopie Dumitrescu vrea să ia locul d-lul Bobescu — şi nu se sfieşte a face cele mal aspre observaţiunl primarului şi acoliţilor săi. A mers o-dată, cînd cu cestiunea scandaloasei concedărl a iluminatului cu petrol unul favorit, pînă a le spune în gura mare şi faţă de martori, că purtarea lor îl compromite pe dinsul, «care i-a ales». Afară de aceasta mal sunt încă o sumă de mici motive de nemulţumire pentru unii consilieri. Aşa unit se plîng că s'a dat prea mare putere şi importanţă d-lul Mellis sianu, pe care în deridere chiar Iau numit vice-primar. Să nu se uite că am asistat odată la o şedinţă în care d. dr. Petrini Galaţi a strigat : — Rămîneţl cu d. Melissianu al dv.; eu mă retrag ! Alţii şutit mîhniţt că primarul plecînd în străinătate s’a consultat numai cu d-nil Bursan şi Melissianu^ iar el n'aă fost băgaţi in seamă şi nici nu ştiii ce se face şi ce se plănueşle lapri mărie. In fine sunt unit cari strigă în contra şefului poliţiei comunale. Consilierii bănuiţi Mal mulţi dintre consilieri sunt bă nuiţt, priviţi cu neîncredere de primar şi acoliţii sel; d-l Procopie Dumitrescu, pentru că vrea să fie primar; d-l Bi-bicescu, pentru independenţa sa; d-l Bolinlineanu, pentru simpatiile sale pentru d-l Fleva; d-l Miclescu, care a şi fost caterisit de clubul de la Sărindar, pentru că s’a pronunţat în contra guvernului în cestiunea Mitropolitului Primat şi pentru că continuă a lucra în comitetul Societăţel pentru înveţătura poporului sub prezidenţia înaltului Prelat — cu toate că-i s'a cerut să facă intrigi pentru ca Mitropolitul Ghenadie să fie îndepărtat din capul acelei binefăcătoare instituţiunl. Acestea, şi multe altele pe cari le trecem cu vederea, fac ca armonia să fie illusorie în consiliul colectivist al comunei Bucureşti. Greva consilierilor Dar, fapt caracteristic, la Bucureşti ca şi în alte părţi, nemulţumirea consilierilor şi lipsa de armonie din sînul lor se manifestă printr’un fel de grevă. Aşa este şciut că d. Bibicescu n’a dat de două sesiuni pe la consiliu şi că se anunţase chiar demisiunea sa de consilier ; d. major Fănuţă de asemenea nu mal vine pe la primărie, de cînd a a-vut discuţiunl în consiliu cu consilierii din jurul primarului, în special cel cu diurne ; iar acum în urmă nu mal vine la şedinţe nici d. Hernia. Despre d. Dim. Petrescu, marele angrosist de manufacturi, este adevărat că a asistat la ultima şedinţă a sesiunel din urmă, dar aceasta numai după ce lipsise la mal multe şi-şi dăduse demisiunea. Această demisiune însă n’a fost comunicată consiliului şi d. Petrescu şi-a retras-o numai după ce s’au pus multe insistenţe pe lingă d-sa şi s’au exercitat chiar presiuni asupra Iul. Ş’apol să nu se uite că acest comerciant are multe interese prin cari e întru cît-va legat de stăpinire. Totuşi barasa trosneşte. Scundului cu diurnele Pentru a o mal eomolida însă, colectiviştii au recurs la vecinicul lor mijloc : diurnele ! Aşa, pe lingă 1 diurniştt prevăzuţi in lege : primând, 2 ajutoare şi ofiţerul de stare civilă el an găsit mijlocul să creeze încă postjirl cu diurne permanente pentru alţi I consilieri. Unul din acestea este hărăzit d-’nl Melissianu, ca inspector general * măriei ; www.dacoromamca.ro ear cele-l’alt 3 sunt date d-lor Stănes-cu, Bolinlineanu şi Miclescu, cel cu veleităţi de independenţă, ca membri în comisiunea bisericească. Şi cu aceste din urmă diurne este un adevărat scandal. In adevăr, în proectul de budget pe anul curent, votat de consiliu şi înain tat ministerului de interne spre aprobare, se prevăzuse un fond pentru diurne «membrilor din comisiunea biseri-sească .şi altele* — pe care însă ministerul l’a tăiat ca nelegal. El bine, cu toate acestea, d. C. F. Bobescu a acordat diurne de cîte 15 lei de şedinţă membrilor comisiunel bisericeşti, din alt fond. Şi acum, de dragul diurnei, el se întrunesc regulat Lunea, Mercurea şi Vinerea. Cu chipul acesta avem 8 consilieri cari au diurne permanente şi alţii cari primesc la unele ocasiunt. Aşa se înţelege că se paate avea majoritate în consiliu : dar cum rămîne cu controlul, cine-l exercită ? Să nu se uite că sub fosta adminis-traţiune comunală, membrii consiliului aii hiat parte în toate comisiunile, absolut fără nici o diurnă. DOUI MINIŞTRI PLENIPOTENŢIARI Relaţiunile cu Grecia sunt pe cale de a fi reluate în mod oficial; pentru acest sfîr-şit d. G. Bengescu a fost trimis în misiune specială la Athena, iar nu permutat, precum din eroare s’a scris de unele ziare. D. G. Bengescu pleacă avînd făgăduială formală din, partea guvernului că peste trei luni îşi va relua reşedinţa la Bruxelles. De se va ţine sau nu de cuvînt guvernul, aceasta e altă cestiune, precum e altă cestiune de a şti pentru ce şi în urma cărui anume eveniment necunoscut în mod lămurit, duşmănia dintre Grecia şi Romînia s’a schimbat ca prin farmec într’o dorinţă neastîm-părată ae prietenie. Poate că zilele acestea «Monitorul Oficial» sfîrşind era comunicatelor în privinţa bătăel unul sub-prefect, sau lipsei a jo de bani dintr’o casă comunală, va bine voi să ne spue în cari anume condiţiunî se face îm-păcăciunea! Causa rupere! relaţiunilor a fost în de obşte cunoscută, causa reluărel lor e pînă în present un mister diplomatic în Romînia şi ne vine anevoe ue crezut că singura «quasi» similitudine de nume între d. Di-rnitrie «Scuza» preşedintele consiliului de miniştri al Regatului nostru şi «Scuzis» Ministrul afacerilor streine de la Athena, a avut darul să împace ceea ce desfăcuse milioanele răoosatulu! Zappa. In definitiv, dacă pentru d. D. Scuza e indiferentă causa certei şi cauza împăciuire!, pentru noi e departe de a fi indiferentă şi avem nevoe să ştim cel puţin atît: dacăd. «Scuza» a cedat d-lul «Scuzis» sau vice-versa. In reluarea relaţiunilor diplomatice mai este o parte foarte ciudată şi care nu trebue perdută din vedere: la Athena avem doul miniştri plenipotenţiari. Avem pe d. George Bengescu, trimis acolo în misiune specială tknporală, spre a relua rela-ţiunile în mod definitiv. Mal avem însă pe d. Olănescu care, o putem spune cu siguranţă fără temere dea fi desminţiţî n’a încetat un singur moment de a lua leafa acestui post. E stranie cu desăvîrşire judecata guvernului liberal care lasă ministrului său onorariul şi ’î retrage onorul; care ’l judecă demn de a încasa leafa funcţiune!, dar funcţiunea o încredinţează altuia! Dacă am consulta bine analele diplomatice ale guvernelor liberale trecute, am mal găsi poate într’însele urmele unul fost consul general dintr’o oare care localitate —Salonic ni se pare—consul care primea de ani îndelungaţi salariul cu condiţiune expresă să nu pue piciorul acolo. Ne vine însă greu de crezut ca d. D. Ollănescu să fi primit o asemenea combinaţie. Precum e de încurcată cestiunea cu motivele împăciuire! noastre, tot aşa puţin de limpede se arată şi cestiunea cu cel doul miniştri la Athena. Singura noastră speranţă spre a fi lămuriţi în această privinţă este în Voinţa Naţională, care ae va sfirşi pînă la toamnă studiile lui Matak asupra aprovizionărei o-raşului cu apă, şi studiile vre unul alt Matak asupra învăţămîntulul primar, va binevoi să np divulge pentru ce ne am împăcat cu Grecia şi pentru ce avem doul miniştri la Athena? NUVELA DUPĂ PAUL BRULAT IN FAMILIE Culcat pe divan, fumâudu-şl pipa, Gaslo.i îşi contempla nevasta... Sunt zece ani de când s’ail luat şi nimic n’a venit să le turbure fericirea. Se iubesc ca şi In primele dile ale căsătoriei. Nici o-dată nu s’ati certat. Nu e gelos şi n’are de ce. Ea II inspiră destulă încredere. A ştiut să o aleagă şi, cu duhul blîn-deţel a putut obţine tot de la ea. Cum o fi puţin indispus, ea e lîngă dinsul şi nu’l părăseşte uu minut. A devenit o plăcere pentru el a fi clte-o dată bolnav, atll sunt de precioase îngrijirile el. Prin o succesiune de idei, foarte naturală, Îşi reaminti de primele dile ale căsnicii lor. Ctt de mult se iubeaţi! Ce ore de deliciâ pelreceafi Împreună! Negoţul ÎI mergea bine, amicii deveneafl din ce în ce mal numeroşi, ajunsese şi el ceva în orăşelul lui. Nu trecu mult şi Dumnezeii II ascultă şi ultima dorinţă : Blancha născu un copil. Un înger, blond, cu părul buclat, veni să mărească fericirea lor. Cite visuri pentru viitor; îl va lăsa averea şi numele lui, numele unul om cinstit... Blancha, aşezată la masa el de lucru, scria o scrisoare. — Cui scrii, o întrebă Gaston. — Lui George. A! Nu l’am inal văzut de mult pe George. Scrie-I complimente din partea mea şi spune-I că vreai! să’l văd. îmi place mult să stail de vorbă cu el. Ea se aplică din noO şi scrise: «Gaston îţi trinxete complimente; şi el se plînge de absenţa ta. «Vrea să te vadă. Pentru ce cauţi să fii atît de dorit ? «Sail, tu nu mă mal iubeşti ? Oh ! promisiunile bărbaţilor! «Aminteşte-ţl seara aceea sublimă, cînd singuri în fundul grădinel, ne îmbrăţişam, jurîndu-ne iubire eternă... — Bine, dar tu plîngl acum ? — Mă gîndeam la alt-ceva, îţi voiiî spune mal pe urmă. — De ce nu acum ? — Erau nişte copilării, ’ţl închipui tu... — Draga mea, spune lui George că comp-tăm pe el pentru petrecerea de la ţară. E atît de vesel şi cu el ne distrăm perfect. Ia spune-mi, de ce te uitai rău la el, rîn-dul trecut ? — Efl? — Da, tu.—Ştii că George e cel mal bun prieten al nostru şi ar trebui să’i menajezi, e foarte susceptibil. Se făcu iar tăcere. Nu se auzea de cît condeiul alergînd pe hlrtie. Blancha începu a zîmbi. Micuţul intră în odae şi se aşeză lîngă Gaston, care îl mln-gîiă buclele. — Spune puiule, aşa că şi tu iubeşti pe George ? — Da papa. Mama, spune-I că’l îmbrăţişez. — Bine drăguţă, chiar acum scriu. «Micuţul nostru te îmbrăţişează... Cu cît creşte, cu atît îţi seamănă mal mult! Ui-tlndu-mă la el te văd pe line. Ochii tăi, gura ta, tot al lăâ... Se sculă repede de pe scaun şi ’şl îmbrăţişa copilul. — Dar pe mine? zise Gaston. — Tu sărută-mă—şi ’I întinse obrajii, pe cari el II sărută cu pasiune. •— Al terminat scrisoarea? — Nu, mal am cîte-va rindurl. — Atunci, amintesce-I lui George de peştele promis. Ea continuă a seri: «Gaston te roagă să ne trimeţl peştele de care ne-al vorbit. Pune răspunsul în fundul coşului. Spune-mi ziua şi ora cînd vil. Mă plictisesc răO fără tine». A ta care te adoră, Jtluncba, — Gata, zise ea. Gaston se ridică In vlrful picioarelor, şi fără să facă sgomot se apropie de masă, căutind să citească pe d’asupra umerilor el. — Ce, vrei să citeşti ? II zise ea zărin-du-1. Iată scrisoarea. — A, nu, mulţumesc, cunosc stilul tăd. Vream să cerc dacă pot vedea de sus, dar ochii mei suut slabi de tot. Dă-mi-o după ce o vel fi lipit. Es puţin ţgi oraş. Ţi-o voiQ pune la poştă. — Iat-o, vezi să nu o uiţi. — Nu, la revedere. 2 EPOCA ► Eşi. Era o vreme splendidă, un soare cald de Maia 11 gldila nasul, făctndu-1 ra dios. Ajunse la poştă, scoase scrisoarea din buzunar şi Înainte de a o pune la cutie o apropie de nări, aspirlndu-l Încet parfumul. Apoi, Îşi luă drumul spre casă, cu paşii grăbiţi, căci i se făcuse dor de Blancha. Finul Kolund. „EPOCA11 LA TECUCI Asupra corespondenţei din Tecuci publicaţii in «Voinţa Naţională» din \ Iulie c. Prefectul Pătlrlăgeanu — Sirius, care încearcă prin Voinţa Naţională să devie stilist, dă a Înţelege printre rlndurl că onoratul întru fericire, mult stimatul sătt stă-pin Take Anastasiu, este un democrat Înaintat, o persoană foarte remarcabilă, şi debitează o sumă de neexactităţl pe socoteala fraţilor Cincu, oamenii cel mal populari din judeţul şi oraşul nostru. N’arn fi avut nimic de obiectat, dacă ilustrul Potlogâreanu s’ar fi mărginit şi ar fi bine-voit să ne spue pe larg, cum a furat 2 curcani In 1888 de la d. lancu Corban din Nieoreştl clţl bani a luat de la cel 3 tineri din Nieoreştl, scăpaţi de el de serviciul militar, clţl bani a luat de la Gh. 0-vanes, misitul deputatului Albu, pentru furnitura sumanelor, cam ce potlogării a făcut înainte de 1888 în timpul dud a fost primar, etc. Dar nu. Potlogăreanu nici nu aminteşte de pungăşiile sale, ci se mărgineşte a da desmin-ţirl sarbede In privinţa celor doi greci a-duşl de Take Anastasiu, din Galaţi, să stil-cească pe amicul nostru Constantinescu, şi In privinţa potlogăriei cu sumanele. Apoi bine, domnule Potlogărene, de ce nu ne spui amănunţit cum s’a făcut licitaţia sumanelor şi clţl concurenţi s’att prezentat la licitaţie ? Din cele ce scrii reese clar că nu s'a făcut nici o licitaţie şi că chiar dacă s’a făcut nu s’a Împărţit nici o publicaţie prin oraş. Oare nu-1 curios lucru că dintre atî-ţia depositarl de sumane din oraş, să se prezinte numai Gh. Ovanes ? Adică alţii nu se găseaO să ofere un preţ mal mic ca 11 lei 50 b. bucata, cum zici că a oferit Ovanes. Ni se spune că chiar fără licitaţie se pu-teaO găsi sumane şi cu 8 lei bucata şi mult mal bune ca cele furnizate de favoritul vostru. Vezi dar, că miroase al dracului a pungăşie. Susţii că nu-I adevărată istoria cu grecii. Este o neruşinare. Cine nu ştie In Tecuci că înainte de 1888 acelaşi Take Anastasiu a adus 2 greci cari att bătut pe Vasiliu ? Ce-1 Impedică dar pe stăplnul dumitale s’o facă asta şi acuma ? Dai a înţelege că Take e un mare democrat, un mare om de bine, un mare filantrop. Sâ-ţl fie ruşine! Take e un mare şarlatan, un mare despot, un teribil bandit. In adevăr, omul acesta tot-de-a-una călătoreşte singur, plănueşte singur, cu nimeni nu se asociază ; trăeşte ca o bufniţă. Toată ziua şade în casă cu ferestrele şi uşile închise ermetic, cu storurile lăsate şi nu primeşte de cit pe slugile cele mal plecate spre a le comunica ordine. Afară de Rnhmil, Mărculescu, Albu et comp. nu se găsesc în Tecuci nici cel puţin cinci cetăţeni cari să spue că Take Anastasiu a discutat vre-o dată cu dinşil despre nevoile judeţului safl ale oraşului. Dar întreabă pe orl-cine vrei despre fraţii Cincu şi o vezi ce o să-ţl spună. Chiar partizani de-al voştri laudă tactul, bunătatea şi toate purtările fraţilor Cincu. Pe el îl vezi peste tot locul şi convorbind cu toţi ; el se interesează de tot ce priveşte îmbunătăţirea stărel oraşului şi a judeţului; el cunosc nevoile de cari suferă judeţul şi oraşul şi doresc şi luptă din toate puterile pentru îndepărtarea acelor nevoi. Dar ori cit v'aşl spune şi ori cit v’ar spune şi alţii, voi rămtneţl surzi, pentru că aşa trebue să rămtneţl. Noub Insă puţin ne pasă. Fraţii Cincu nici nu vor să ştie de voi; el se întorc cu oroare de la asemenea fiinţe! Sunt destul de mulţumiţi că se bucură de stima tuturor cetăţenilor de treabă, de stima oamenilor cinstiţi. T. Cuclanu. INFORMAŢII Se ştie că Malaxa a cerut rin-duirea unei anchete administrative, care să-l apere de acuzaţiu-nile ce-i se aduc prin raportul d-luî procuror general Bastachi. D. Stolojan părea dispus a-î satisface cererea. Acum se adevereşte că un inspector administrativ va fi însărcinat cu facerea acestei contra anchete pregătită de însuşi Malaxa. Se denunţă hoţii, anchetează procurorul general, instrumentează un judecător de instrucţie şi... se însărcinează apoi un funcţionar adm inistrativ să scoată basma curată pe funcţionarul prevarica-tor, trăgind cu buretele peste actele judecătoreşti! Fariseii de la Sinod şi cu cărturării din minister fac cu rîndul; cînd se duc unii Lă se plimbe, cel l’alţl se întorc în ţar.1 ca să continue înscenările în contra I. P. S. Mitropolit Ghenadie, şi vice-versa. Acum cînd miniştrii încep a se întoarce din străinătate, «Voinţa» ne anunţă cererile de concediu ale mal multor membri din Sinod şi în special acea a roşului episcop Partlienie, sufletul nelegiuitei loco-tenenţe mitropolitane. Acest din urmă însă va avea grija să nu plece decît în momentul sosirel d-lul Dim. Sturdza, ca să aibă cine să-I ţină locul. Din Galaţi ni se comunică că Malaxa, în a fară de atacurile făcute în «Liberalul Gălăţean» contra procurorului general Bastachi, duce, în particular, o adevărată campanie în contra acestuia. Atit el cit şi oamenii săi răs-pîndesc tot soiul de şoapte pe socoteala d-lui Bastachi. A. S. R. Ducesa de Coburg şi princesa Beatrice vor sosi în Sinaia pe la 22 c. Alteţele Lor vor sta mal mult timp în ţară. Ministrul de resbel a invitat comandamentele corpurilor de armată ca să-I comunice cîte un tabloO de ofiţerii ce trebuesc puşi în retragere pe ziua de 1 Odombre din cauză de limită de vîrstă. Desperaţi că n’au putut pînă acum formula nici o acuzaţiune în contra 1. P. S. Mitropolit Ghenadie, care să stea cîtuşi de puţin în picioare, fariseii de la nelegiuita locotenenţă mitropolitană şi cu sbirii sărăţeneşti, nemulţumiţi de frămîntările ce le-aii făcut prin ocne şi penitenciare, con- tinuă a turbura liniştea credincioşilor pînă şi în fundul chiliilor monăstireşti. * * * Părintele Visarion, actual stareţ al monâstirei Cernica, pus acolo cu intenţiunî pătimaşe de locote-tenţa mitropolitană, a primit ordin să acuze pe fostul stareţ Ila-rion că n’ar fi cheltuit de cit 8000 lei pentru reparaţiunile făcute la monă ştire şi mobilierul cumpărat din nou. Aceasta cu gîndul de a implica şi pe Mitropolit in această afacere. In scopul acesta vicarul Mitropoliei, arhiereul Meletie de pari-siană amintire, împreună cu directorul şi sub-diredorul Mitropoliei, s’au transportat la Cernica şi acolo au cercetat pe mai mulţi călugări, precum şi pe fostul stareţ Ilarion, în privinţa reparaţiu- nilor făcute la monăstire. * * * Văzînd că nu pot înscena nimic, a doua zi părintele Ilarion a fost chemat la instrucţie şi intimidat ca să dedare că ar fi cheltuit mai puţin ca în realitate şi că ar fi dai bani Mitropolitului. Cuvioşia sa a declarat însă că a înaintat la timp ministerului ins-trucţiunei publice toate comptu-rile relative la cheltuelile făcute, cari au fost aprobate de atunci. Declaraţiuni identice au făcut e-conomul şi casierul mină ştir ei. Părintele Ilarion a respins cu indignare ori ce insinuaţiune i se făcea că din sumele cheltuite s’ar fi împărtăşit Mitropolitul Primat. * * * In realitate s’au cheltuit vre-o 30,000 lei, bani disponibili aflaţi în casa mînăstireî, dar sfîntului locaş i s’au făcut reparaţiuni şi îmbunătăţiri mari şi a fost înzestrat cu un bogat mobilier. Deosebirea între ceea ce era mî-năstirea Cernica înainte şi după facerea acestor cheltuieli, este is-bitoare. Se ştie că avem o lege a Teatrelor în baza căreia sunt constituite societăţile dramatice de la Bucureşti, Iaşi şi Craiova, societăţi cari poartă numele de Teatre Naţionale şi primesc subven-ţiunl de la Stat şi comunele respective. Cind s’ad înfiinţat aceste societăţi nu s’a avut în vedere numai procopsirea cîtor-va actori ci desvoltarea artei dramatice, crearea unei literaturi dramatice. De aceea în lege se prevăd şi drepturile autorilor dramatici. Se spune clar că Teatrele vor plăti 10 la sută din reţeta brută serală pentru lucrările originale, 7 şi juni. pentru traducerile în versuri şi 5 pentru traducerile în proză. Teatrele din Bucureşti şi Iaşi se conformă legel, pe cînd Teatrul din Craiova trage pe sfoară pe toţi autorii. Joacă toate piesele fără ca să dea autorilor sumele la care aă drept. Societatea dramatică din Craiova a jucat piesele d-lor Colonel Bengescu, I. Bacalbaşa, Ţine, Gusty, etc. şi cu toate cererile repetate, adresate de autori di- recţiei, aceasta nu plăteşte nici un ban. Faptul acesta e o adevărată hoţie şi e datoria ministrului şcoalelor de care depind Teatrele, să-I pue caDăt. D. Ministru al instrucţiei este dator să facă o adresă direcţiunel Teatrului din Craiova să înainteze imediat autorilor banii ce li se cuvine. Ar fi trist ca să asistăm la o serie de procese in cari o instituţie de Stat va fi tradusă înaintea tribunalelor pentru adevărate hoţii. La concursul pentru medicii primari de oraşe, ţinut nu de mult, din 28 de candidaţi afl reuşit doul-spre-zece cu d. dr. Ţine în cap şi cu d. dr. Cloajă in coadă. După lege, primul la concurs are dreptul să-şi aleagă locul. Dar ţi-al găsit să se respecte vr’o lege sub colectivişti. D. dr. Ţine alesese Ploeştil, dar a a-juns la Sinaia; pentru că locul de la Ploeştl s’a dat celui din urmă dintre concurenţii reuşiţi, d-lul dr. Cloajă. Prin ce minune ?—Foarte simplu. S’a spus d-luî Ţine că comuna Ploeştl n’are anul acesta prevăzute fonduri pentru salariul medicului; iar după ce a primit postul de la Sinaia, s’a numit numai de cit d. Cloajă la Ploeştl. Acesta e protejatul d-lul ministru Stoi-cescu ; şi e natural ca pentru dinsul să se găsească fonduri. Orele de lucru ale cancelariilor Eforiei Spitalelor Civile sunt dimineaţa de la 7 la 12. GRiMfi SI LUNCA Acesta e titlul unul elegant volum de versuri, ce va apare în curînd de sub teascurile tipografii F. Gobl fii. Celor cari au urmărit cu oare-care interes mişcarea noastră literară de cîţl-va ani încoace, credem că le vom face o deosebită plăcere spunîndu-le numele autorului: T. Duţescu-Duju. Şi suntem îndreptăţiţi să credem aceasta de oare-ce, noi socotim că arta numai atunci ne va produce adevărate emoţiunî estetice, cînd va fi resultanta unor sentimente sincere şi adevărate.—Şi această notă o are cu prisos volumul lui Duţu; fiind manifestarea unei tinere, dar puternice personalităţi artistice. Nu ne îndoim că în seceta literară care ne bîntue, volumul va fi bine primit de a-matoril de literatură frumoasă ; — iar în ce ne priveşte, nu putem în de ajuns recomanda versurile amicului nostru, fâcîndu-ne ast-fel datoria de cronicari conştiincioşi şi desin-teresaţî. CU ÎNCEPERE DE I>uminec& 14 Iulie 1893 „EPOC A“ publica Icoana •Judecătorilor Mitropolitului Primat cuprinzînd trecutul şi viaţa lor bisericească, în ordinea ierarhică a fie-căruia dintre aceşti Prelaţi. Icoana Judecătorilor Mitropolitului Primat E făcută pe temeiul unor documente absolut sigure. Aceste documente, pentru cari Lo-cotenenţa mitropolitană a confiscat averea mitropolitului şi a spart lăzile în scopul de a le găsi şi distruge, Au fost scăpate Ia vreme de nimicire. EDIŢIA a 3 » ■IM' (Serviciul Agenţie Romlne) Constantinopol, 11 Iulie. D-nu Berger, delegat al bondholderilor francezi şi şef al administraţiei datoriei publice o-tomane, a plecat la Petersburg şi în alte capitale. Această călătorie are de scop să determine Bulgaria să plătească tributul şi a face pe Serbia, Muntenegru şi Bulgaria să participe la plata datoriei publice otomane, pentru eota-parte ce incumbă teritoriilor ciştigate de curînd de aceste state. Aeeastă participare este prevăzută de articolele 9, 33 şi 4-2 ale tratatului din Berlin. Astfel s’ar veni din punctul de vedere financiar. în ajutorul Porţii, care ar fi pusă în posibilitate de a indeiuniza administraţia datoriei publice, pentru reducerea veniturilor ce s’a produs din causa ultimelor evenimente. Londra, 11 Iulie. Se anunţă din Salonic «Agenţiei Reuler» că o bandă de 150 oameni a trecut graniţa grecească lingă Mezoros şi Piatamona. S’aQ trimes trupe la faţa locului. Lille, 11 Iulie. D. Jourde, deputat, preşedinte al congresului socialist, a urat bună-venire delegaţilor străini, printre cari se află deputaţii Reichstagului german Liebknecht. Fischer şi Singer. Municipalitatea decizlnd să facă o recepţiune oficială la primărie, populaţia a preparat o conlra-manifestaţie. Atunci delegaţii germani afl decis de a merge incognitola primărie. Nişte afişe invita populaţia şi studenţii să manifesteze In contra d-lor Liebknecht şi Singer. Cînd cortegiul lucrătorilor s'a dus la primărie pentru a asista la o primire s’afl produs ciocniri cu mulţimea care striga : «Trăiască Franci» !> S’atl auzit şi clte-va strigăte de «trăiască sociala). Dijon, 11 Iulie. Fostul ministru Spuller a murit. Paris, 11 Iulie. Decretul ure.ind taxele de vamă asupra zaharurilor străine s’a trimes semnăturii d-lul Felix Faure la Havre, pentru ca să poată intia In vigoare la 1 August. Naede, 11 Iulie. Regele Suediei şi Norvegiei s’a dus Ia 9 ore dimineaţa pe bordul lui Hohenzollern, unde a fost primit de împăratul Wilhelm. — Cel d .ul Suverani afl dejunat împreună. — După ce s’a retras Regele, împăratul a continuat călâtori-sa la Maerak. Bruxelles, 11 Iulie. Regele Belgiei a plecat azi incognito in Nora vegia. Sofia 11 Iulie. Procesul în privinţa asasinării lui Stambuloff ia proporţiunl mari. — Se asigură că 130 de mari ori sunt citaţi pentru acusare. — Trei din acusaţl sunt în miinile justiţiei, doul sunt fugiţi- Se crede că procesul va începe In Septembrie. Berlin, 11 Iulie. Ministrul de resbel publică în Reichs Auezi-yer oprirea sub-ofiţerilor şi a soldaţilor de a face parte din asociaţiunl safl de a participa la adunări fără autonsaţie prealabilă. — Ii o-preşte de asemenea de a manifesta pe faţă o-piniunl revoluţionare safl democratice—socialiste de a le propaga safl de a introduce In casărml publicaţiunl făcind apologia acestor doctrine. Toţi membrii armatei vor trebui să denunţe presenţa unor asemenea publieaţiunl In casărml de îndată ce ar afla despre aceasta. Măcelurile Turceşti Londra, fl Iulie. Se anunţă din Atena lui «Daily News» că nişte turei, militari nedisciplinaţi, afl năvălit in Heraclion. unde att omorit 15 creştini, printre cari doul preoţi. Creştinii din Heraclion att omorit erl şease musulmani. Se anunţă din Constantinopol ziarului «Times» că la Ordon att fost măceluri. 25 de armeni au fost omorîţl. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 27) L0UIS JACC0LLI0T MÂNCĂTORII i >i : foc PARTEA I Wiligo cunoştea prea bine pe DundarupI, pentru a nu şti că In asemenea cazuri, el vor discuta mult timp mal înainte de a se expune în focurile carabinelor. Ast-tel, In-ţelegtnd primejdia situaţiunel, şi observîud timpul preţios pe care bietul Gilping îl făcea să piardă, se decise a merge în ajutorul lui. După ce porunci lui Koanook şi Nirrooba de a se ridica din cind in cînd, pentru a arăta ast-fel Dundarupilor că şi el veghează ca să nu fie surprinşi, el se tîrt lingă Gilping, unde culclndu-se pe spate, făcu semn englezului să se aşeze peste el. Canadianul, care Înţelesese manopera, explică pe dată bietului Gilping, mal mult mort de frică, ceea ce Nagarnookul cerea de la el şi ceea ce trebuia să facă; peste clt-va timp Wiligo, dind dovadă de o putere supraomenească, cu toută povara ce avea pe el, culcat pe spate, se lârî numai n coate şi lu câlcie pînă lu tufişul unde europenii eratt deja la adăpost. — Frate, tu scoboară repede şi mergeţi imediat Înainte, zise şeful Canadianului sosind lingă el; acum minutele preţuesc mal mult de ctt ceasurile; nu duceţi grija noastră, o să vă ajungem numai de cit. — Ce ! să nu te aşteptăm ? — De prisos, răspunse Wiligo, luaţi-o Înainte. — Ce trebue Insă să facem, dacă vom ajunge de cea l'altă parte Înaintea ta ? Şetul surise. — Pămluturile crăpate sunt foarte lungi, zise el, şi peste puţin timp ett vă sosesc; dar voesc să supraveghez cu cel doul oameni al mei, de oare-ce, dacă Dundarupil descoper aceste crăpături îndată după plecarea noastră, sunteţi siguramente pierduţi. — Cum asta ? Nu mi-al spus tu că de teama carabinelor noastre el nu vor Îndrăzni să ne urmărească de o dată? — Esto adevărat; dar el fiind mulţi, se vor răsptndi peste tot locul şi vor sonda cu suliţele crăpătura pămlntutul urmtnd linia, şi pe măsură ce el vor înainta vor da foc erburilor uscate şi crăcilor din pămlu-tul crăpat, aşa că tn scurt timp, vom călători sub un tavan de HacărI. — Şi vom peri cu toţii ca nişte şoareci cărora le dai foc lntr’o scorbură de copac ? — Al înţeles acum pericolul, grăbeşte. Iar Wiligo, arumându-se In ierburi se tlrî plnă ce ajunse din nott la cel doul luptători al săi. Canadianul aruncă din tufiş o ultimă privire asupra câmpiei şi asigurân-du-se că nimic nu ameninţă scoborlrea lor, îndoi încet un mănuchitt de de fugeră, pe care tragîndu-1 spre sine, descoperi spre marea mirar# a tovarăşilor un fel de deschizătură tapetată de a lungul cu muşchiu secular, care se prelungea cu o paută re- pede In fundul pămîntuluî. Olivier descinse fără nici o teamă urmat de Laurent şi de bietul Gilping, care In fie-care nouă situa-ţiune recita cîte un psalm religios; când şi el dispăru in îngusta deschizătură, susţinut de Laurent, lâră ajutorul căruia s’ar fi rostogolit ca o minge pînă In fund, Dick dete drumul mănuchiulul de fugeră care Işl luă poziţiunea lui naturală, şi In câte-va sărituri, ajunse pe tovarăşii lui. El ajunseră repede la nivelul pămlnturilor interioare, şi cu destulă mulţumire observară că nimic nu-I vor împiedica iu mersul lor. Baza es-cavaţiunel era dreaptă ca şi o sosea bine Întreţinută şi avea o lărgime de 7 pînă la 8 metri, spaţitt ce le era prea de ajuns ca să poată merge uşor cu animalele lor pe cari le găsi culcate unul lingă altul după vre-o cincl-ţlecl de metri de drum. Graţie razelor verticale ale soarelui, el nu vedeatt printre frunzişul des, ce aveaţi deasupra capului, destul de bine ca să se poată călăuzi. O particularitate a acestei crăpături cunoscută de Nagarnookl sub numele de pămlnturile crăpate ale Red-Riverulul, era, graţie de sigur unei convulsiuni geologice posterioară, că pămtntul pe o mare în-tindereera aproape unit la suprafaţă, ceea ce făcea că In timp a mal multe ore, fugarii trebuiatt să parcure, o adevărată subterană naturală, In care era indispensabil să se lumineze calea. Această situaţiune plicticoasă pe de o parte, avea pe de altă parte avantagiul de a-I feri de atacurile prin foc ale Dundarupilor. Cînd Wiligo a spus lui Dick acest lucru înainte de plecare, el i-a răspuns că 11 este foarte uşor de a lumina calea lor, de oarece, între instrumentele cu cari este aprovizionat, şi <*u cari este Iţicărcat catîrul lui, avea 6 lanterne, şi un unire număr de torţe cari îl eratt n e » escursiunea lui. Totul mergea deci bine, şi după plecarea lor fără ca să atragă atenţiunea inamicilor, nimic nu lăsa de bănuit ca traversarea subteranei să nu fie liniştită. Nu trecuseră zece minute de cind Canadianul şi tovarăşii lui scoborlseră In pămlnturile crăpate, că el auziră In urma lor un troznit uşor de frunze ; cu toţii se opriră instinctiv pentru a-şl da seamă de acel zgomot şi zăriră pe tlnărul Koanook In picioare la spatele lor. — Aşa repede! II zise Dick, ce s’a în-tîmplat ? — Şeful a uitat să dea o desluşire importantă fratelui sătt. — Care ? — Voitt repeta cuvintele lui: «Dute şi spune fratelui meu alb, că după ce vor ajunge la cele trei ftntinl, să ia drumul care se deschide In faţa celei de a treia». — Va să zică sunt mal multe drumuri ? — Nu ştitt, şeful mi-a spus: «Dute, fratele meu o să priceapă» şi am venit. — Bine, acum râmtî cu noi ? — Wiligo nu mi-a spus. — Atunci întoarcete şi spune că noi cu toţii aşteptăm cu nerăbdare să vie cit mal iufe lingă noi. Tlnărul luptător salută respectuos şi se întoarse Î11 fuga mare înapoi, Mica trupă Înainta cu mare iuţeală, şi pentru că Gilping care din cauza corpolenţei lui mergea mal Încet, să nu-i lntîrzieze, a fost autorisat să Încalece pe Pacific. Canadianul era In capul coloanei, conducîud catîrul sătt şi regultnd mersul. Sub impresia einoţiunel naturale de care eratt stăpî-niţl, fugarii măreatt pasul, fără ca să vorbească nimic unul cu altul. El se aşteptat! la fie-care moment să vadă de asupra printre frunzişurile uscate cari le formai! un fel de tavan, vre-o apariţie omenească. Şi cu mare satisfacţie văzură el că după o călătorie de o jumătate de oră, bolta de arbuşti şi de frunze uscate se Inlocueşte cu un tavan de porfir granitoid Î11 tocmai ca şi pereţii laterali. De aci înainte erau la adăpostul loviturilor Dundarupilor ; se puteatt chiar considera ca scăpaţi, căci ad-miţînd chiar că inamicii lor s’ar azarda să ’I urmărească in subterane, ar fi putut cu carabinele lor să|(ie piept unei trupe de zece ori mal mare ca a Dundarupilor. Se opriră puţin pentru ca să aprindă o o lanternă mare cu care să lumineze drumul ; apoi el intrară cu curagiu sub bolta stîncoasă. După cîţl-va paşi, spectacolul ce fugarii aveai! înaintea ochilor, fu cu totul schimbat. Aceste crăpături geologice, se produsese pe scoarţa solidă a pămîntuluî, într’un mod aproape regulat sub puterea expansivă a materiilor topite şi In fierbere de la centru ; dar se intlmplă une-orl că o nouă mişcare geologică, mal puţin puternică ca cea d’intll, produeîndu-se în acelaşi loc, să facă ca părţile superioare ale pămîntuluî, sttncilor şi cele Talie materii de la suprafaţă să se unească una cu alta şi să tran-sîorme ast-fel pe lungimi de kilometri întregi eseavaţiunea într’un fel de grotă naturală. Se Intlmplă adesea că adevărate lacuri-alimentate din izvoare profunde, sunt forl mate Iu mijlocul subteranei şi că exploatatorul văzîudu-se In imposibilitate de a-ş, urma calea, trebuie să se întoarcă pentru a dibui drumul care merge spre eşirea cră-păturel. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE. CONCERTE. PETRECERI. Grădina Bălcoiann. — Duminica 14 Iulie, societatea generală a funcţionarilor co-merciilt, va da o serbare pentru sporirea fondului. Revolta din Armenia Constantinopol, 11 Iulie. Ministrul de politie a comunicat membrilor consiliului mixt al patriarchatulul armenesc decisiunea consiliului de miniştri. — Acesta . JI. OS HO Ii XE «fc C-ie Anbnru (Se»*Y ork) Cu fetişuri tn IHIEAPTA construită toată în oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—23 EOCOiWOMMjE ŞI THEEItĂTOAItE Din atelierele de construcţiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI. Ţiu la disposiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea acestor maşin www.dacoromanica.ro 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCÎ No. fi Strada Lipscani No. fi Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 11 Iulie, 1896 1 l'.unip. Vind *°jo Rentă Amorţisabilă. . . v6 — 87 Ti 5°/o » Amortisabilă. . . 100 — 100 6°/i> Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 — 101 */« 5» io » Municipale din 1883 94 1 , 95 — 5°/„ > . > 18911 95 ‘n 96 — 8*i. Scrisuri Funciar Rurale . 92 92 •/« ► » Urbane 8S 1 * 88 V. 5»/, > » » laşi . si "2 Acţiuni Banca Naţională. 1630 — 1640 » » Agricola . 200 2D5 — » Dacia Romînia asig 440 445 ► S-tea Naţionala asig. 450 160 S-tatea de Co.istrueţiunl . !75 — IşO — Floriul valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacuote Franceze . . . 100 — toi » Italiene. . . . 89 «3 » ruble hlrtie . 2 68 2 70 imprimarea cu marinele duhlu-cilindnce. din fabrica Albort & CyL, Frankenthal tere din fonderia de litere Flinsch furi A M L cu carac-in Frank- ALBERT ENGEL S™ CASA DE CONFIENŢĂ Fondată în Bucurescî în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul săd asortiment de : Lămpi der sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Boheinia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Tacimurl de Alpaca pentru masa. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte ne cesare peniru casă şi bucătărie. Paturi de fier in tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagall’şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei a,50 franco la domicilia. Uleia de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metfl. Serviciu prompt gi preţuri moderate se garantează 69 25-22 X. MARE DEPOU DE Burlane de Basalt, ŢEVE DE PLUMB, FEE ŞI TDCIU jFortunî de cînepâ işti cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl, tont ă l’egont, gaz, etc. la 1IA\S IIART BUCURESCÎ, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCÎ INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Şt pentru încălziri centrale w (100-41) I. DI AMAN Atelier de Legătorie de Cărţi Instalat pe lingi Tipografia 'Epoca» Bucureşti, Str. Clemenţei, Lucrind mal mulţi ani in fostul atelier «LINDNER», sunt in măsură a executa cu cea mal mare acurateţa, eleganţă şi promptitudine, orl-ce lucrare atingătoare de si-ceastă branşă, cu preţuri mal reduse de cit orl-unde. Este suficient a mi se adresa o carlă poştală pentru ORÎ-CE COMANDĂ, peutru a mă presenta la domicilia. 75 emoroide Hemoroidele se vindecă cu pilulele e cu pomada (alifia) doctorului Lebel An dră dela Paris: 4, str. de l’Echquier, 4 Patru-zecI de ani de succes. Broşură explicativă se trimite franco sn schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent. Deposit In Romînia, la tocte farmaciile si droglmriile principale. 20 15-14 W. STAADECKER MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCÎ Strada Smîrdan, No. 12 FurniBoruI Curţeî Regale CASA FONDATA IN ANUL 1865 SUCURSALE: Brăila, Craiova, Vama. Furnisor al ML S. Regelui, al domeniilor coroanei, al şcoalelor de agricultura, al iermelor-model ale statului roiul 11 şi bulgar, etc, OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI M*fuffurf universale originale Mitul. Sac/t EST a se feri de contra-facerl SIMPLE, ca 2 şi 3 BRAZDARE—Construcţie Nouă de Oţel. t Singurele pluguri adoptate la fermele-model ale Statului. M-CoJmick Locomobile şi Treerătore DIN FABBICA RUST0N PR0CT0R & Comp. LTD. LINCOLN Construcţiune nouă 1806. Cele mai căutate şi râspîndite în ţară. ISBÂNDA cu tăişul la dreapta NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPÎ din fabrica MAX C0RMIC K - Chicago - America. Uica maşina adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cit si pe cîmp a dobîndit un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea maî practică. 150 BUCaŢI VINDUTE IN 1895.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. «SECEMtÂTOAMIE S/.MPXE U4/SI. COSITOAltE MIE FÂN Ho. A. — G MIERE E MIE FJ&X. VAGONETE ŞI ŞINE. Tot felnl de maşini agricole şi industriale, Grapa vînturătoare, batoze de porumb, CASE DE BANI 1/11DDl) ‘ vînturătoare, Trioaro, pietre de moară, etc. O II II Q DII 11 l\U r I — CATAMjOAGE FRANCO ŞI GRATIS — | ţ (j ff U □ D 40—89 P IN u o vs u V 3 O •9 O I 89 Cea mal renumită FABRICA DE PARCHETE MASIVE IN ROMANIA SPECIAL STATE Parchete americane şi de lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPLARII MECANICA Pentru mobile şi binale ; edificiurl publice şi autorităţi Tânzare de lemnărie Cel mal asortat depozit de lemnărie uscată DUŞUMELE ŞI PERVAZUKI LEMIVE DE FOC tăiate şi despicate Exploataţii de Păduri RITCHER şi 27 SOSEAUA BASARAB 29 BUCUBESUI 25-8 mi ■ • ■ .. k 1 I a - m t fi 5 t e* *» 9 9 — i Higiena dinţilor şi a gurel Medalie de aur, Viena 1883 ; Medalie de argint, Bucurescî 1893 ; Medalie de bronz, Paria 1893. Autorisat de consiliul de higienă şi salubritate publică. DENTALIIVA Esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU OINţI ale doctorului S, K01ÎTA Sunt două dentifriae recunoscute în ţară şi in străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dlndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 3. Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya; la Bucurescî la Farmaciile F. W. Zttrner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Oressa şi la Parfumeria „Stella1. 92 (25-5) A V I S Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma L. Vaisman Cunoscuta Fotografie aranjată sistem ă la PARIS care s’a mutat din curtea cea mare. peste drum In casele cele noul, Calea Rahovet No. 3, unde a fost Hanul Golescu in rina cu biserica Doamna Bălaşa. (77) * (30—18) REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 8. Intliul institut de plasare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă insti- ' tutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este in corespondenţă cu streinătate. M-rne Bandnu 74 Aleea Carmen Sylva Alăturea cu Ci&meglu 25-24 (aawwwMHBaiiaiBa i Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţine Corne de bott digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boaiele de stomach, digestinnile grele saa nesuficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrîni, precum f ’ pentru toţi acel cari n’aO poftă de mincare saa nu pot suferi mîucările. as-21 Puritatea Pepsinel lui Chapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farwaeia «Yial», 1, rue liourdaloue. Paris. Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL PA IIIS - a A K, A TM 0 IDEE GREŞITĂ Toată lumea credea că Alessandriu e cel iaial hotărit liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce însemnează celle 20,000 două zeci mii butelii 15,000 eincî spre zece miî litrurî COGNAC Pe care Alrssandriii l’a conservat în timp de trei ani în pivniţele fabricel sale, şi azi 11 pune Sn consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Romineasca, otrăvesc slo-machnrile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hirdăa; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Coguac Alessanclriu Cereţi flacoane originale In forma buteliei şi a etichetei înserată aci. La toate Magasinurile m- Feriţi-vă de Contrafaceri Cererile se fac Alessandriii-Bii- cnrettcl. 93 36-5 Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soitt, precum si florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazanelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sad din o singură dată gradul cerut saa prin rectificare după voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGE8 IA. CA RANFIL, Galaţi, sad la agenţii săi acredimţl din diferite | ţări şi localităţi. Depoul general Bucurescî str. Doamnoî 27 casa Bilcescu. 100—541 METEOR Fabricantul cel maî bun. — Resistenţa cea mai mare. cea maî mare eleganţă. Mers nşor. „METEOR" Fahrrail Werke Graz Representant general pentru Romîoia I Depozit la Iaşi la d-nnl M. Gottlieb B. Couruut, Bucurescî str. Academiei, 3 Str. Ştefan cel Mure No 38 69 ‘ ' 20-1 JE. WOJLJFr Studii şi întreprinderi BUCURESCÎ 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 ---f-#—;- Cel mai' mare deposit de toate articolele technice Tubni i de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cinepăpentru Vin şi Grădini ] Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură gf Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur Cauciuc şi Asbest toate articolele. — Armaturc de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balata. — Macarale, Vârtejuri şi TrollurI — Maşine şi unelte de tot felul. Table de fler, negre plumbate, galvanisate şi de zinc. — Oţel turnat englez şi Bessemer. — ATELIER de reparaţia de ori ce fel de maşine 81 FABRICA de objecte de fler şi alamă pentru | construcţiuni de case. 50-14 7k vjrt.? .. ,,y. :.,.U Bucurescî.- Tipografia »Epoca>.—&traya 3 www.dacoromamca.ro