SERIA II.—ANUL n, No. 200.
Kdiţia a treia
MERCURÎ, 10 IULIE 1896.
NUMaRULJO bani
iBowAinEirTFXi'; încep la 1 şi 15 ale fle-căre! luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; tn streinătate 50 lei
?ase luni ... 15 >	»	»	25 »
rel luni . . . 8 »	>	>	13 »
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
CA
NUMaRULJO bani
ANUNUIIBILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag.	IV..0.30	b.	linia
»	»	»	III......2.—	lei »
*	»	»	II	. . . . .	3.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndu)|
Un număr vechili 80 ban!
ADMINISTRAŢIA
No. 8 - 8TBAPA CLEMENŢE! -Hfo. 3
RUŞINE DIPLOMATICA
Guvernul liberal numai ruşinl îngrămădeşte pe spinarea {orei.
Răutatea şi păcătoşia d-lul Sturdza au silit după cum se ştie, pe d. Mitilineu, linul din cei mai eminenţi diplomaţi ai noştri, să demisioneze din postul de m inistru al ţărei la Constantinopol.
Ca urmaş, d. Sturdza i-a dezignat pe cunoscutul d. Tr. Djuvara, cel cu caseta; alegere cu atît mai nenemerită, cu cît d. Mitilineu se bucura de simpatia personală a Sultanului.
Multă vreme numirea d-lui Djuvara a stat în suspens, din causă că Sultanul nu-l agrea. Dar în sfîrşit numirea s'a făcut, în ciuda tuturor serioaselor consi-deraţiuni ce i se opuneau. D. Djuvara a plecat la Constantinopol şi urma să fie primit la 1 Iulie în audienţă solemnă, pentru a prezintă M. S. Sultanului scrisorile de acreditare.
Au trecut însă mai multe zile, fără ca Agenţia romlnă să ne aducă vre-o ştire. La 5 Iulie, am întrebat pe guvern ce se face cu d. Djuvara, care pînă la acea dată n'a fost primit de Sultan.
In aceeaşi zi de 5 Iulie Voinţa Naţională, ne răspunde că după informaţiile sale pozitive d. Djuvara a fost primit în audienţă, ba încă «mult mai repede de cît se ohicinneşte în asemenea ocasiuni. Dar Voinţa nu spune data audienţei.
A doua zi dimineaţă, 6‘ Iulie, apare în Monitor un comunicat în care se spune că d. Djuvara a fost primit «în modul cel mai graţios»; dar nici guvernul nu spune în comunicatul său cînd a fost primit noul ministru.
Infor moţiunile noastre particulare şi forma vagă a dezminţirilor oficiale şi oficioase ne îndreptăţeau să dezminţim la rîn-dul nostru atît Monitorul cît şi Voinţa. Şi am făcut-o.
La aceasta Voinţa răspunde publicînd o telegramă fabricată la Bucureşti, în cuprinsul că d. Djuvara a fost primit în ziua de G Iulie în audienţă privată şi că Sultanul i-a exprimat «din nouţ simţămintele sale de adîncă amicie pentru Regele Car ol şi familia regală. Acest «din noii» lăsa să se înţeleagă că ministr ul fusese primit cu cîte-va zile mai înainte în audienţă solemnă şi că prin urmare noi n'am avut dreptate.
De astă dată, guvernul însăşi s’a însăr-■ cinat să ’şi dea dezminţire. In adevăr, A-genţia romînă ale căreia depeşi sunt controlate zilnic de ministerul de externe şi ■în capul căreia se găseşte un om numit de guvern şi intim al d-lui Dumitru Sturdza, ne comunică Duminică, la 7119 Iulie o depeşă cu data de 6 18 cu cuprinsul următor:
Constantinopol, 6 Iulie.
Primind ieri Iii audienţă solemnă pe d-nu Tr. Djuvara, noul ministru al Romfuiei la Constau-tinopol, pentru prexentarea scrisorilor sale de creanţă, NIajestatea Na Sultanul i-a acordat marele cordon al Medjidieî.
Vra să zică guvernul a minţit prin Monitor şi prin Voinţa cînd, la 5 Iidie, vorbea ca şi cum d. Djuvara ar fi fost primit înainte de 5 Itdie. Abia la această dată a fost primit ministrul nostru pentru prima oară în audienţă solemnă, iar nu «din nou» în audienţă privată, cum spuneaXo-inţa.
Minciunile de cari s'a servit guvernul în această afacere dovedesc că noul ministru la Constantinopol, d. Tr. Djuvara, a suferit o ruşine care se răsfrînge asupra guvernului care l’a trimes acolo.
Şi puţin ne-ar păsa, dacă ruşinea nu s’ar întinde si asupra ţărei şi dacă Statul nostru n’ar pierde fiind servit la Constantinopol de un om neagreat şi primit cu atîta greutate.
D. Sturdza şi partidul liberal se pot minări că au mai dat o lovitură prestigiului şi intereselor ţărei.
DOVADA S’A FĂCUT
Faptele pe cari colectiviştii le au făcut venind la guvern, precum şi incapacitatea fenomenală care afi dovedit'o, a surprins pe mulţi. Oameni cari trăiau încă cu ca pul în regiunea legendelor şi aceea a frazelor, au rămas înmărmuriţi de atîta neghiobie şi incapacitate.
Vădit e că o mare decepţie a lovit pe mulţi. Alt-ceva aşteptat! naivii do la partidul liberal, alt ceva s'a întîmplat. Vina nu este a colectiviştilor, a naivilor şi a uşorilor la minte.
Căci a cui e vina dacă un naiv se lasă înşelat de un politician incapabil, ignorant însă cu gura mare şi cu frasa proastă dar prolixă? In corecţional vina este a celui ce înşală; in politică vinovatul este cel înşelat, care a a-vut naivitatea să se lase amăgit.
Acest lucru s’a întîmplat cu mulţi naivi anul trecut. DînşiI şi-au închipuit că liberalii au tot atît talent, cunoştinţe, ştiinţă de afacerile ţărei, cită gură largă şi mare. Inocenţi cari cred încă în formule, dînşiî ’şl-au închipuit că formula liberală este ca acele medicamente cu cari şarlatanii pretind că remediază toate boa-lele.
Amăgirea a fost din fericire de scurtă durată. Decepţia a fost sguduitoare. Nu trecuse patru luni de la venirea la guvern a colecti-vităţel şi toată lumea era edificată asupra regimului.
Această constatare repede şi luminoasă, este o notă bună pentru opinia publică. Ea dovedeşte că deşi cu greu şi încet, totuşi opinia ţărei dă semne de o mal matură apreciare în politică.
In adevăr, liberalii de cînd s’au afirmat ca partid în această ţară, nici o dată nu aii fost mare lucru ; aproape tot-de-a-una au fost ceea ce sunt şi astă-zl.
Afară de cîte-va personalităţi marcante printre cari au strălucit un Brătianu şi un Kogălni-ceanu, în colo stocul liberal a fost tot-d'a-una compus din material prost, în cazul cel mal bun, mediocru.
Să înşeală cine crede că partidul liberal este în decadenţă.
Acest partid o repetăm, nu e de loc în decadenţă, el este ceea ce a fost şi înainte şi ceea ce probabil va fi şi de acum înainte.
Ce s'a schimbat oare in a-ceastă din urmă venire a liberalilor la guvern? Pentru ce decepţia a urmat imediat ajungere! la putere?
Pentru ce lumea rîde de incapacitatea pe care guvernul o arată la fie-care pas ?
Ce s'a schimbat ? De sigur că nu colectiviştii, de vreme ce este de esenţa acestora ca să nu se schimbe, ca să nu se cultiveze, nici să se civilizeze, ci să remînă pe vecie din tată în fiu ignoranţi şi incapabili. Aceasta ca o nevoe a existenţei partidului lor. S'a schimbat opinia publică; s'a schimbat şi s'a îmbunătăţit cultura şi felul de apreciare in ţa.-ă. Vorbe şi fapte cari acum 15 ani treceau drept de valoare, în tot cazul de serioase, astă-zl sunt judecate ca ridicule şi proaste. Stocul colectivist remînînd acelaşi, iar opinia publică îmbunătăţindu-şl capitalul de idei şi de critică, era fatal ca să se întîmple ceea ce s'a întîmplat, adecă că o mare decepţie să cuprindă pe toată lumea cu
ocazia venire! liberalilor, iar incapacitatea şi lipsa de pricepere a acestora să fie pusă în o mal mare, în mult mal mare evidenţă.
Cum că liberalii erau o adunătură din resturile politicianismului ignorant al ţârei, acest lucru îl ştiau do mult toţi oamenii culţi şi aşezaţi.
Astă-zl această credinţă s’a scoborît de la pătura superioară şi a început a intra în masa generală a ţerel. Colectivitatea a putut ani întregi să înfrunte dispreţul intelectual a unei pături relativ restrînsă cultă şi iuţeli-gentâ ; de acum înainte însă ea nu va putea resista dispreţului general, în tot cazul indiferenţei sceptice cu care lumea începe a considera această adunătură, pe care însuşi unul din fruntaşii el a numit’o colectivitate.
ADMINISTRAJiUNE-MODEL
Clădirile şcolare.—Liierul Manual.— Domeniul regal Rrotjteni.— Iles* voi tarea industrială.—Înavuţirea ţăranilor.—Alte Îmbunătăţiri
Administraţia domeniului Coroanei, dirijată de d. I. Calenderu, nu încetează un singur moment de apune cea mai mare grijă pentru propăşirea po-pulaţiunei de pe moşiile ce constituesc acest domen.
Clădirile şcolare
D. Calenderu, convins că instrucţiunea este temelia progresului, după ce s’a îngrijit mai întiiu a obţine de la ministerul Instrucţiunei publice un număr de institutori din cei mai dibaci în modul de a forma elevi buni, s’a o-cupat apoi de localurile necesare copiilor.
Ast fel, astă-<jl moşiile Mălini, Găi-neştî, Sabasa, Borca, Farcaşa şi Mă-deiu, posedă fie-care câte o şcoală mixtă care funcţionează într’un mod admirabil. Rapoartele revizorilor şcolari o dovedesc necontenit.
Localurile, clădite pe socoteala Admi-nistraţiunet Domeniului Coroanei, în stil elveţian, şi pe locurile cele mai frumoase, pot servi de model atît sub punctul de vedere al comodităţel cît şi al hygienei.
Fie-care clasă este destul de spaţioasă pentru a putea lesne conţine peste 40 elevi; deosebit de aceasta s’a clădit în urmă cîte o sală mare care serveşte pentru predarea cursurilor de lucru manual şi alte pavilioane în cari lo-cuesc învăţătorii cu familiile lor.
Lucrul Manual
In fie-care şcolă învăţătorii şi soţiile lor, cari sunt salariate şi ele de administraţie, au obligaţiunea de a arăta elevilor tot felul de lucrări manuale.
Ast-fel la * Farcaşa» se arată copiilor strungăria, croitoria, împletirea paiului şi a lemnului şi se dă o deosebită atenţiune culturei vermilor de mătase. La «Mălini» învăţătorii Lovinescu, Papa-dopolu şi soţia sa, arată, pe lingă cele menţionate deja, preparaţiunea şi lucrul lemnului pentru fabricarea instrumentelor de muzică cu coarde şi de vini.
La «Borca» la «Sabasa» şi la «Mă-deiu» institutorii ţin elevilor şi mici cursuri de horticultură şi se ocupă cu formarea unui chor vocal, care a şi început a funcţiona Duminicile şi sărbătorile la bisericile din localitate.
Domeniul Itcgul Rrostem
Acest superb domen, situat la frontiera Bucovinei şi a Transilvaniei, are o întindere de mai multe mii hectare.
Toate satele cari se află pe acest teren aii cîte una sau două şcoli, după importanţa populaţiunel, clădite şi întreţinute pe coruptul M. S. Regelui.
Deosebit de frumosul spital rural, pentru a cărui clădire M. S. Regele a dăruit locul, lemnul, piatra şi varul necesar, să clădesc actualmente tot prin
generositatea augustului Suveran, localuri pentru sub-prefedura plasei Muntelui, pentru primăria Comunei, pentru Judecătoria de ocol şi cazarma companiei de infanterie.
Desvoltarea industrială
Pe întreg domeniul Coroanei şi pe domeniul regal Broştenl, administraţiunile se ocupă neîncetat de a desvolta între ţărani gustul micelor industrii.
Ast-fel institutorii din Broşteni, Mă-deiu, Borsa şi cătunul Crucile, au primit războaie modele no ui, la cari ţinerile copile sunt învăţate ţesătoria pînzei şi mai cu seamă a abalei şi mohairulul.
La Mălini şi Găineşti, unde se găseşte şi lemn de stejar, nuc şi fag, s au adus din Bucovina mai mulţi maiştri, ce se plătesc de administraţia domeniului Coroanei, cari învaţă pe ţărani dogăria, tîmplăria şi strungăria.
Inavnţirea ţăranilor
Pe domeniul regal Broştenl şi pe comunele Mădeiu, Borsa şi Farcaşa, unde transporturile mari de lemne să fac vara în plute pe Bistriţa, s’a dat la o mulţime de ţărani cîte un car şi cîte o pereche de boi, pentru transporturile de iarnă, pe cari ’i achită prin munca ce o fac iarna la tăerea lemnului din pădure.
In cele-Tatte comune ca Sabusa, Mălini, Stănişoara, Iesle, Găineşti, etc., unde transporturile se pot face anume numai cu boi şi cu cai, d. Calenderu a dat la mai bine de 200 locuitori care, căruţe, boi şi cai cu hamuri, cu cari transportă la gara din Fălticeni, productele fabricai de cherestea Tzenov din Găineşti, asigurîndu-le ast-fel mai multe sute de lei cîştig, din cari se achită lesne de a-vansurile ce li s au făcut\
Alte imbnuătuţirî
D. Candali, administratorul moşiei Mălini, însărcinat a se ocupa cu conservarea vînatulut şi înmulţirea lui, a format pe o întindere de 00 hectare, pe malid rîului Moldova, canalizate în acel loc, o ierbărie în care maibine de 50 perechi de cerbi şi capre de diferite rase trăesc îmulţindu-se în fie-care an.
Fiind-că acea regiune este cu totul lipsită de arbori fructiferi, s’a format la Bapşa o pepinieră, care a distribuit, în toamna trecută, gratis, arbuşti la peste 1000 de ţărani.
„DEPUTAŢII NOŞTRI”
Sunt cîte-va săptămlnî de cînd sub titlul «Deputaţii noştri» editorul Carol Milller a scos de sub tipar un volum de peste 300 pagini, cu portretele şi biografiile celor cari fac legi in dealul Mitropoliei.
Suntem mal mult de cit convinşi că nici autorii nici editorul acestui volum nu-şl aii dat bine seamă de Însemnătatea politică a lucrărel domniilor lor.
Lâsind la o parte cestiunea negustorească a
publicărel unul volum menit să fie cumpărat de tot neamul onorabililor represintanţl al naţiune!, ale căror portrete se găsesc în galeria ce poartă titlul «Deputaţii noştril*, editorul şi autorii au mal urmărit negreşit precum o spun în prefaţa lor, şi ideea de a face ca volumul să se poată găsi In mina fie-cărul alegător.
Dar, cum zice proverbul romînesc: «unde dai şi unde crapă!» publicaţia în cestiune este fără Indoeală cea mal aspră critică, cel mal violent pamflet în contra parlamentului eşit din alegerile de la 1895, şi autorii n’ati avut nevoe să se arate nici sarcastici, nici răi voitori, pentru a a-junge la acest resultat.
Autorii pamfletului în contra colectivităţcl cu titlul «Deputaţii noştri» nu sunt in realitate d-nil G. Nicolescu şi Al. Hermely, precum stă scris pe coperta cărţel; pamfletul acesta este opera colectivă a tuturor colectiviştilor cari au bine voit să’şl scrie biografiile spre a fi trecute la nemurire.
Cînd vezi pe deputaţii noştri din 1895 ureînd cu birjele dealul Mitropoliei salutaţi de toţi sergenţii de oraş, cînd îl vezi mal pe urmă aşezaţi pe băncile lor de unde atl să pornească spre a pune o bilă albă şi la nevoe chiar mal multe bile albe în urna cea discretă, poate să te impresioneze în mod displăcut mutrele lor, si nimic maî mult, căci nuT cunoşti bine.
El sunt pentru ţară nişte iluştri necunoscuţi.
Cînd Insă în kc de a ’I vedea cu toptanul, s’apucă fie-care dintrtnşil să ’ţl descrie activitatea lui politică şi intelectuală, rămil uimit, şi ori cit al fi de mare duşman al guvernului li. beral nu poţi crede ca acest guvern să fi fost el personal si mal mare duşman al sâO, tncon. jurlndu-se cu o asa colosală candtate de nulităţi 1
Luaţi ’I tn rînd pe toţi colectiviştii din acea
galerie şi o să vă cruciţi negreşit cînd veţi co n stata in biografiile lor următoarele menţiun puse în evidenţă la activul lor: «Intrat în politică la 1877 sa ii la 1890. Fost consilier jude-ian, sau a votat contra leget minelor, sad a propus un amendament la o lege, sad a fost colonel în garda civică !
Atlt, In colo nimic ! Iată titlurile, iată la ce să resumă cunoştinţele şi activitatea politică a celor cari onorează cu votul lor guvernul d-nuluî D. Sturdza.
bi această bogată colecţiune de nulităţi, a a-juns să fie celebru un Malla, care a localizat <Afuris.t de Epure*, sau un Ciocazan, domiciliat Englisch hotel 1 înainte nu mal întîlneştl de cît pe toţi Gorgoşiî, Julichil şi FilipoiT din Vîlcea cari ad început medicina cum o spune el şi a terminat cu vinul de DrăgăşanI!
Fie dar bine-cuvîntaţl editorul şi autorii volumului Deputaţii noştri. El au dat opoziţiei conservatoare cel mal puternic spiijin spre a dovedi ţărei gradul de incapacitate al legiuitorilor din 1895 1 Ceea ce ne chinuim noi să a* râtăm publicului de opt luni în mii de exemplare ale ziarelor noastre zilnice, această lucrare ad făcut-o autorii volumului în cestiune.
Şi printr’o amară derişiune pamfletul in contra eolectivităţel scris de colectivişti, s’a tipărit... la Epoca !
EXCURSIUNEA STUDENŢILOR IN LITERE
Zilele de 3 şi 4- Iulie
Sculaţi la trei şi jumătate în sunetul unei trompete, ne am adunat cu toţii In fata primăriei din Medgidie, unde ne aşteptau vr’o trel-zecl de harabane, spre a porni la Adant Klissi.
Pe la cinci şi jumătate am plecat, şi după cinci ceasuri de mers prin nişte nori groşi de praf, am ajuns la monumentul cel mal măreţ al Dobrogel şi al intregel Romlnil: la Tropaeum Trajani.
La o depărtare ca vr’o jumătate de ceas de la satul Adam Klissi, pe o colină mal înaltă, se ridică o movilă de pietre, circulară, înaltă de vr’o dol-spre-zeee metri; de jur Î11 prejur, la bază, sunt patru şiruri de trepte, formate din lespezi de piatră roasa de vreme, iar d’asupra monumentului, în vîrf, sunt clte-va pietre cu inscripţii. Acesta este monumentul de la Adam-Klissi, numit Tropaeum Trajani.
In preajma lui, pe locul înconjurat cu şanţuri zac o mulţime de blocuri de piatră scluptate, cari afi format podoaba monumentului, şi cari s’ab năruit de vreme.
Mal Înainte ca d. Tocilescu să’şl Înceapă cuvlntarea sa, s’a întîmplat un accident, care puţin a lipsit să nu fie o groaznică nenorocire.
Pe cînd ne aflam la poalele monumentului, şi ne pregăteam să ascultăm cuvinta-rea magistrului, o piatră s’a prăvălit de sus, ricoşînd a izbit In cap pe studentul Protopopescu; sîngele a început să curgă imediat spre generala consternatie. Primele ajutoare s’afl dat de studentul medicinist Steinbacb, apoi a fost dus în sat unde a fost pansat de medic.
După acest accident, ne-am luat locul pe treptele monumentului, şi d. Tocilescu a început să ue facă istoricul acestui monument.
Prima menţiune care s’a făcut asupra Tro-paeumulul, se datoreşte răposatului mareşal Moltke, menţiune tăcută In scrisorile sale, cari datează de la 1837, clnd guvernul Otoman voind să organizeze armata, a angajat trei ofiţeri germani în acest scop.
Mal tirziă vorbeşte despre acest monument germanii Von Finke şi Fanlhach; el credeaţi că aci trebue să fie mormlnlul vr’unnl general roman din timpul împăratul Valenţe.
Juies Michel, a opinat pentru un turn de observaţie, ridicat de romani. La 1860 se întrerup cele scrise asupra acestui monument şi tocmai la 1880, d. Remus Opran în jurnalul Farul are un articol In care il atribue persanilor. D. Şuţu, apoi, îl socoteşte ca datorindu-se Odrizilor.
D. Tocilescu a făcut cunoştinţa acestui monument, care avea să’l dea d-sale imorta-litatea, iar nouă o glorie naţională la 1881.
Monumentul se afla pe jumătate îngropat, iar locul era înconjurat de păduri.
Săpăturile începute, în mijlocul miel neîncrederi generale, au dat la urmă d-lul Tocilescu adeverirea bipotezelor sale, şi tuturor Încrederea că ţara romînească posedă cel mal falnic monument triumfal care s’a înălţat vr’o dată In lumea romană. El a fost ridicat de împăratul Traian spre glorioasa pomenire a unei bătălii din apropiere, şi a fost ridicat de renumitul arcbitect damas-chin, Apolodor.
O descriere amănunţită a monumentului se găseşte In monumentala operă a d-lul Tocilescu, apărută astă-iarnă. Domnia-sa ne-a comunicat tot de odată că un profesor din Monaco i-a cerut permisiunea de a reproduce unele ilustraţiunl, spre a se servi de ele la dezgroparea unul aproape analog monument de la Turbiutn, de şi nu speră să fie tot atlt de norocos.
Mal spre nord de Tropaeum, la vr’o sută de paşi, se află ruinele unul turn de observare, iar mal spre apus, se desgroapă Mausoleul Iul Traian, monument ridicat de ilustrul împărat spre «pomenirea bărbaţilor
www.dacoromanica.ro
2
E P O L A
viteji căzuţi pentru patrie». Şi numele a-cestor soldaţi, morţi Intr’o bătălie din apropiere, se află scrise pe plăci de piatră cari lmprejmuiatt o dală mausoleul.
1)1 lacobi, inginerul Însărcinat cu săpăturile, a arătat d-lul Tocilescu două pietre cu inscripţii dezgropate de curtnd şi cari complcctează o inscripţie mare fragmentată, prin hipoteză complectată de d-1 Tocilescu.
După ce am vizitat aceste trei mari monumente, apropiindu-se ora mesei, ne-am scoborlt la vale, la Cetate, unde subt un umbrar ocazional, s’a întins două mese lungi.
D-1 Tocilescu a ridicat un toast In cinstea d-lor ingineri însărcinaţi cu săpăturile, precum şi a celor cincl-zecl de soldaţi, cu
ale căror braţe se dezgroapă aceste glorioase monumente.
Tot de o dată, ne recomandă să nu uităm nici o dată ţărănimea, temelia neamului, şi veşnic gîndul să ne fie la propăşirea el.
A vorbit şi un căprar în numele soldaţilor, spunlnd că vor fi in ajutorul d-lul Tocilescu piuă la cea din urmă clipă.
După masă s’a cîntat, declamat şi apoi s’a întins o horă.
Pe la două ceasuri ne-am dus să vizităm Cetatea.
Poartă acest nume un loc în care se dezgroapă ruinele Cetăţel Tropaeum, la care se lucrează de zece ani şi după spusa d-lul Tocilescu vor mal trebui încă vr’o cinel-spre-zece pentru desăvîrşita dezgropare a el.
Din săpăturile făcute se văd porţile ce tăţil, temeliile palatului magistraturel, apeducte, forul şi numeroase sarcofage.
Pe la patru am plecat spre a sosi la Medgidie tocmai pe la zece. alţii şi mal tir-ziu, după iuţeala cailor. Masa ni s’a oferit tot la primărie şi tot de d-1 Kemal, care a citit şi un toast în sănătatea studeuţimel şi spre propăşirea şcoalel.
D-1 Tocilescu ne arată satisfacţia sa, că această escursiune a fost sfîrşitâ într’un mod aşa de fericit, şi ne promite ca pe viitor, să stărue ca escursiile să devie reglementate de minister căpătînd o importanţă mult mal mare.
D-1 colonel Moescu propune să batem o medalie comemorativă, ceea ce se primeşte cu aplauze; apoi un alt student propune să se facă un album, în care toţi cel cari aă luat parte la escursiune, fixîndu-şl impresiile, să î’l ofere d-lul Tocilescu.
A mal vorbit studentul Bâlănescu, arătînd că entuziasmul nu s'a stins în tinerime,apoi d-1 Gorciu şi alţii.
A doua zi am pornit la 7 şi 40 cu trenul spre a sosi în Bucureşti la 12 şi un sfert.
Al. Anteinireami.
student.
„EPOCA" LA TECUCI
CIte-va întrebări Ini Take Anastasii! ori «Voinţei Naţionale».
Cearşaful lui Delavrancea, cearşaf numit în glumă şi «Voinţa Naţională» în număru-I de Joi 4 Iulie c., publică o «corespondenţă din Tecuci pentru •‘Epoca şi Timpul» iscălită «Sirius». Domnul Sirius pus la cale de onorabilul paşă cu nădragi Take Anas-stasifl, se încearcă să dezmintă cele scrise de noi pi in ziarul de faţă şi prin «Timpul» pe socoteala colectiviştilor bandiţi şi pungaşi din localitate.
Nu numai atît, dar numitul domn are şi obrăznicia de a afirma neexactităţl.
Pînă cînd vom da un răspuns mal pe larg gîlbaşuluî Take Anastasiu care spre ruşinea Iul Alex. Pătlrlăgeanu, încearcă să ajungă şi ziarist, ţinem să-I facem următoarele întrebări relative la cele ce s’aă scris în Voinţa de Joi 4 Iulie c.
Este sad nu adevărat, că înainte de 1888 d. Take Anastasiu a pus 2 greci de a stîl-cit în bătae pe un anume Vasiliu pentru cauze politice ?
Este sai! nu adevărat, că tot acelaşi şal-varagiu ce răspunde la numele de Take A-nastasiu, tot înainte de 1888, a Însărcinat un gardist să împuşte pe acelaşi Vasiliu?
Este safi nu adevărat, că prefectul Pătîr-lăgeanu este un incapabil, un hoţ, un pungaş ordinar?
Poale Take Anastasiu prin pana d-lul Sirius, să ne dea vre-o desluşire în privinţa poliţaiului Iancu Anastasiu? Ştie banditul cel mal de temut din judeţul nostru, că poliţaiul este un stricat, un murdar, un pun-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
24)
LOUIS JACCOLLIOT
i>i: foc
PARTEA I
Acum fiind-că vrăjmăşia e mare între Dun-darupi şi noi, mal cu seamă după moartea şefului lor, el nu vor îndrăzni nici odată ca să se întoarcă la grosul armatei lor, care este destinată a se bate cu Nagarnooki, pînă ce nu vor fi răzbunat pe cel morţi; este deci evident că el vor încerca toate mijloacele pentru a-şl ajunge la scop; dar ceea ce nu înţeleg este faptul că acest detaşament de luptători cari de sigur formează o avant-gardă şi cari treime să aibă o altă misiune, să vie să ne atace, fără ca noi să le fi făcut ceva.
— Prezenţa Iul Wiligo între noi, nu este o esplicaţiune destul de lămurită ? Prinderea unuia din principalii şefi al Nagarno-okilor cred că trebue să fie pentru el destul de însemnat lucru pentru ca să le putem justifica demersurile.
—Reflecţiunile tale ar fi bune, dacă Wiligo ar fi cu noi de mal multe zile; dar a-
gaş ? Ştie că numitul trăeşte în societate ca într’o mocirlă şi că dă zilnic aşa probe de garanţii morale că nici birjarii nu-1 mal respectă?
Ne mal poate spune onorabilul Take A-nastasiu, cum şi in ce fel fratele săă Iancu a pus stăpînire pe un loc al comunei situat în mahalaua poştei lingă proprietatea d-nel Cincu?
Tot Tecuciul ştie. că acest loc a fost a-rat şi semănat cu oamenii poliţiei sub pa-tronagiul lui Iancu Anastasiu.
De asemenea ce explicaţie ne poate da satrapul de la Ţigăneşti, în privinţa faptului că prietenul nostru Constantinescu a fost atacat şi lovit astă iarnă în mijlocul oraşului de cumnatul poliţaiului, Iţic Leibo-vicl, ajutat de doul gardişti după porunca Iul Iancu Anastasiu ? Cari aă fost motivele acestui atac ?
Este safl nu adevărat că individul din fruntea poliţiei, botezat cu drept cuvînt de un zeflemist «lancălâ Peritz Anastaburăh», a furat mal multe sute de lei cu ocazia unei licitaţii de tesace şi revolvere necesare gardiştilor poliţiei locale ? S'ar putea să ştim şi noi cum s’a făcut şi cine a fost la licitaţie?
De asemenea ni s’ar putea desluşi, ce s’a făcut cu cele cîte-va sute de abonamente încasate prin silă şi teroare de Iancu Anastasiu de pe la diferiţi funcţionari, comercianţi etc. pentru un pretins ziar local «Dorinţa» a cărui dispariţie de pe orizontul Tecuciului e hotărîtă deja?
Este saă nu adevărat că pe timpul iarmarocului, poliţaiul avea o ruletă încredinţată cumnatului săă Iţic care pungăşea fără teamă lumea prin bîlciă ?
Paşa de la Ţigăneşti ne poate da vre-o lămurire în privinţa bătăiel ce poliţaiul a administrat acum cîte-va zile, unul bâtrîn pălărier venit în orarul nostru cu ocazia iarmarocului,—pentru că bătrînul n’a voit să dea mită poliţaiului ?
Cam ce explicaţii d. Tache Anastasiu dă asupra faptului că la moşi Iancu Anastasiu a pus cîţl-va gardişti îmbrăcaţi civil să vîndă străchini şi oale în piaţă dinpreună cu Sura LeibovicI?
Ni se poate spune cam cîte parale a luat prefectul Alex. Pătărlăgeanu de la tinerii loan Ştefăniu, Gheorghe Crăciun şi Ioan Ghiorghiu din NicoreştI pentru ca să fie scutiţi de serviciul militar ?
Un lucru dorim să mal ştim: cîţl bani anume a luat Pătîrlăgeanu de la individul Gli. Ovanes pentru ca acesta să fie însărcinat să furnizeze mal multe sumane şi alte obiecte necesare penitenciarului din localitate ?
Dacă s’a făcut licitaţie să ni se spue a-nume cînd şi ce concurenţi s’aă prezentat? Nu ne putem închipui că numai singur Gh. Ovanes s’a prezentat la licitaţie, că doar nu e numai el singur depositar în Tecuci de asemenea lucruri ?
Să ni se dea desluşiri pe larg, căci gurile rele bată-le pîrdalnicu, vorbesc multe, avînd în vedere că Gh. Ovanes este omul de afaceri al deputatului Albu Iacob. încă cea-va :
Se zice că deputatul Mărculescu trafi-chează cu mandatul săă de deputat. Aşa ci-că mijloceşte pe de o parte ca funcţionarii să fie daţi afară din slujbe, fără nici un motiv, iar pe de alta, stărue, în schimbul unor sume grase, ca tot acel funcţionari să fie reintegraţi în posturile lor. Lucrul acesta e adevărat safl nu ?
Şi încă ce-va :
Senatorul Costache Rahmil, supra-numit şi Raeoviţă, ci-că ar fi un potlogar, un escroc ordinar, un plastograf. Unii susţin că sunt chiar dosare în arhiva tribunalului în această privinţă.
Tare dorim un răspuns iubite domnule Take Anastasiu!
Acestea sunt deocamdată, întrebările ce le punem domnilor cari aă comis proza din Voinţa Naţională de Joi 4 Iulie c.
Aşteptăm răspunsuri categorice şi nu în doul perl.
In tot cazul, in c.urînd noi vom răspunde cum se cuvine, corespondentului Voinţei ; vom analiza punct cu punct tot articolul confratelui Sirius şi credem că-I vom tăia pofta de a mal da dezminţiri altă dată şi de a mal spune că politica locală conservatoare se face de 3—4 indivizi fără că-pătlifl.
O să-ţi sară turn Coane Tăcliiţă Gîlbaşu ! Crezi că te trezeşti pe vremea Iul Papură Vodă ? 1
T. l ucianii.
„EPOCA” JA GIURGIU
Pe vrute pe nevrule, enciclica lui Pârtii enie, s’a transformat în Giurgiu în sfeştanie de ploaie; iată cum s’a înttmplat faptul:
Conform ordinului zisei locotenenţel mitropolitane, s’a citit enciclica. Duminică 30 Iunie în toate bisericile din Giurgiu şi urma a se cili şi Duminica aceasta. La prima citire surprinderea a fost atît de mare In cit puţina lume ce era prin biserici s’a mulţumit a pleca, comentînd faptul. In interval de o săptămînă după aceasta, s’a manifestat atît de limpede indignarea credincioşilor faţă cu acest act, in cit preoţii în genere aii renunţat a o .mal citi la vreo biserică.
Se svonise, totuşi, ca la Biserica «Adormirea» şi «Smarda» se va citi; ceva mal mult: Parohul bisericel Adormirea, ameninţase cu darea In judecată a acelora ce vor îndrăsni dă protesteze cînd va citi Sf. Sa insipida proză a Ministrului de Culte. Lucrul a fost lesne de spus, căci părintelui nu’l lipsea curajul, mal ales că pînă Duminică mal erafl vre-o 2 zile şi lucrurile se puteai! uita.
Cînd însă, la serviciul divin de Duminică, văzu o mulţime dintre aceia ce voiafl numai şi numai slujbă religioasă în casa lui D-zeil, Pr. Sf. Sa ’şl pierdu cumpătul, renunţă la apărarea stăpînilor şi pentru a împăca şi Locotenenţa şi pentru a nu fi batjocorit de credincioşi, găsi un modus vivendi... după serviciul divin făcu o sfeştanie de ploaie, de şi nici o săptămînă nu trecuse de la ultima ploaie, de şi nu simţea alt cine-va nevoe de răcoare de cît cel vîriţl cu capul în fierbinţeala greşelilor şi prostiilor lor.
La biserica «Smărda» lume fiind puţină, din cauza îndepărtărel, preoţii aă autorizat a citi enciclica.
După o prealabilă ceartă între el, preotul Nicolae Burilescu,a cărui moralitate ar smulge laurii de pe fruntea Iul Timuş pentru a’l încununa pe el, îşi făcu o datorie de colegialitate morală şi de moravuri, pentru a citi preţioasa enciclică ce avu darul a goli într’o clipă biserica de puţinii credincioşi.
Personalul serviciului sanitar al judeţului Vlaşca şi în special personalul spitalului judeţean de aci, nici pînă azi n’aă primit leafa pe luna Iunie.
Crede oare Directorul Vişinescu, prefectul de fapt al judeţului, că dacă cel cu lefuri grase pornesc la băl cu salariile încasate pe Iulie şi August, cel mici trebuesc a fi lăsaţi nemîncaţl ?
Atît pentru azi.
Talmi.
•EPOCA" LA BOTOŞANI
Noul Prefect.—De la Primărie.— Caterisirile.
Noul Prefect
In fine Botoşanii afl prefect. După multă discuţiune între liberalii tineri şi bătrlnî, d. Ion Arapu a primit a veni în capul judeţului nostru, numai de nu s’ar plictisi şi d-sa ca predecesorul săfl.
De alt-fel cu venirea d-lul Arapu la prefectură, se zice că judeţul şi oraşul Botoşani va cîştiga, căci d-sa n’a primit a fi prefect fără anumite condiţiunl. Să aducă îndărăt regimentele ce aveaă garnizoana la noi,—lucru ce e un avantaj pentru comuna Botoşani—şi să se coustruiască linia de drum de fier care să lege Botoşani cu Iaşi prin TruşeştI, fapt iarăşi de mare importanţă pentru comerciul nostru, căci de cînd cu deschiderea liniei Dorohol-IaşI pe Jijiea, unde era cel mal comercial oraş al Moldovei de sus, cade din zi în zi.
De la Primărie
încă de la venirea liberalilor la putere, d-nil de la primărie nu puteaă mistui pe Poliţaiul oraşului d. Caniolo, ast-fel că începuse o campanie înverşunată contra lui făcîndu-I fel de fel de mizerii.
Cită vreme cumnatul săă, d. Ciolac, era prefect, poliţaiul era la adăpost o dată cu venirea d-lul Arapu a venit şi caterisirea d-lul Caniolo şi ast-fel d. Ulle a scăpat de omul care—după cum spunea d-lul,—lăsa paza oraşului, în seama lui Dumnezeu şi a clinilor,
Caterisirile
Tot odată cu demisiunea poliţaiului s’a cerut şi a d-lul A. Gheorghiade, directorul Prefeeturel, în locul d-sale aii şi recomandat pe d. Gh. Cerchez, sub-prefectul plăşel Mihăilenljdin Jud. Dorohol.
Şe inal vorbeşte şi de alte schimbări în corpul poliţiei. Iţi fac impresiunea unei po-tăl de lupi flămînzl aruneîndu-se asupra prăzii, toţi acel candidaţi pentru posturile ce vor rămîne vacante în urma celor caterisiţi.
Nenorocita plasă ŞtefăneştI, care de 8 luni n’are sub-prefect, va scăpa poate şi ea la lumină. Se zice că l’aă recomandat pe d.
N.	Ivaşcu.
I.	I. C.
INFORMAŢII
In vederea vizitei împăratului Frantz Iosef, mai mulţi membri ai corpului diplomatic cari se a-flă acum în Sinaia, proiectează o serie de serbări în unire cu mai mulţi tineri din societatea buşu-reşteanâ.
Intre altele e vorba să se dea şi o reprezintaţie de diletanţi, să se organiseze o escursiune la cascada Urlătoarea şi o vînătoare.
Abuzurile de la Primăria comunei Sinaia s’aQ făcut muşama de prefectul judeţului Prahova, d. maior Handoca, care deşi patron al abuzivilor, totuşi a primit sarcina de a ancheta abuzurile săvîrşite. Şi a anchetat ast-fel, îneît cel cu musca pe căciulă aQ fost spălaţi.
Mal mulţi membri al Corpului diplomatic din Capitala şl-aCi dat cu-vîntul a se afla în seara zilei de 5 August la satul Răpciunl, din jud. Neamţ, situat la poalele Ciahlăulul pentru a face a doua zi ascensiunea acestui munte, pe vîrful căruia se serbează în toţi anii, de către ciobanii şi ţăranii de prin împrejurimi, sărbătoarea Schimbărel la faţă.
In acea zi, de obiceiQ, toţi tinerii cari-şl juraseră dragoste în vale, iaQ în vârful muntelui angajamente solemne de căsătorie, cari sunt consfinţite de către bâtrînil anume
aleşi pentru această ceremonie.
c->-
D-nil C. Miile şi V. Pella, redactori ai ziarului Adevărul, fiind citaţi la Bacăă pentru un proces de calomnie ce le intentase un oare-care Rey, fost colaborator la Adevărul, aă fost atacaţi mişeleşte de cîţl-va indivizi angajaţi de poliţie.
In fruntea bătăuşilor se aflai! faimosul fost poliţaii! Talianu, Rey şi Coziner, cari ţineai să se răsbune în contra d-lor Mile şi Pella pentru atitudinea Adevărului în afacerea torturilor de astă primăvară din Bacăă.
Cum că întregul atentat a fost o o-peră a administraţiei locale, reiese şi din faptul, că poliţaiul deşi se afla în mijlocul agenţilor săi, cari priveai la a-cest iitac, totuşi n’a luat nici o măsură pentru a împiedica pe agresori.
Protestăm cu tărie în contra acestui atac brutal împotriva libertăţii presei şi în contra ziariştilor şi înfierăm purtarea administraţiunei băcâoene.
Din micele daraveri ale d-lui Dumitru Sturdza.
Se ştie că primul-ministru, ca secretar al Academiei, face ce vrea cu banii acestei instituţiunl; lucrul s’a văzut cu scandaloasa premiare a cărţii d-lul Brote şi cu
felurite pensiuni şi ajutoare ce acordă a-
genţilor săi.
Iată un nou mic scandal:
Pentru premii. Academia—adică d. Sturdza — a cumpărat de la librăria Şaraga din Iaşi 2000 abecedare de ale d-lul Popp (a 60 bani bucata) şi 500 cărţi de citire de d. Mătăsaru (a 1.40 bucata).
Treacă meargă cu cărţile de citire. Dar ce rost au abecedarile ca premiu P Ce pot folosi abecedarele unor copii cari au învăţat deja a citi şi scrie P
Se vede de o poştă că Şaraga nu-şl putea trece abecedarele şi d. Sturdza l-a scăpat de ele.
Felicitările noastre.
Clongrua
Dotaţiunea preoţilor de toate confesiunile este azi la ordinea zilei în Transilvania şi Ungaria, dotaţiune, care, în termen oficial se numeşte congrua.
Mitropolitul Miron Romanu din Sibiu a încunoştiinţat prin o circulară adresată clerului romin ortodox, că ministrul cultelor l’a invitat ca să dea toate datele statistice necesare pentru întocmirea unul tabloă al dotaţiunel actuale a preoţilor. Aceasta cu scop ca guvernul să poală studia un proiect de lege privitor la fixarea dotaţiunel preoţilor la suma de 800 florini anual.
Luind cunoştinţă de intenţia guvernului, gazetele ungureşti de toate partidele s’afi grăbit a-’l felicita, spunlnd că prin o asemenea reformă, ideia de stat maghiar cîştigă foarte mult, căci preoţii romînl, slovaci şi sirbl atîrnind în viitor de administraţia centrală, el nu vor mai Îndrăzni să agite în contra donii-naţiunil maghiare.
Cestiunea este atît de importantă şi de gravă, în cit merită o deosebită a-tenţiune; promitem deci a reveni pe larg asupra el.
Consiliul comunei rurale Dridu din jud. Ilfov fiind disolvat, s’a instituit o comisiune interimară compusă din trei săteni, dintre cari doul nu ştii! carte, iar cel de al treilea, care a fost numit preşedinte, nu este nici cel puţin alegător în comună.
Mal mulţi locuitori aii reclamat prefectului ; acesta a însărcinat pe sub-prefect să cerceteze cazul ; dar... dar ca sub colectivişti: nu s’a făcut nimic.
Duminică fiind ziua hotărîtă pentru a-legerea consiliului comunal, administra-ţiunea susţinea o listă in frunte cu Tu-dnr Neacşu, actualul preşedinte al comi-siunel interimare ; văzind însă că acea listă nu era de loc agreată de marea majoritate a locuitordor—după ce s’aiî făcut toate şicanele posibile alegătorilor pentru a se tărăgăna lucrurile, cînd să se înceapă în fine votarea, preşedintele spune că nu se poate efectua alegerea, pentru că lipseşte un membru din biu-rofl, cărui in realitate el însuşi ii făcuse vînt.
Nici urna nu se afla Ia primărie, căci fusese trimeasă la sub-prefecturâ cu vişine pentru dulceaţă.
Domnia legilor !_______________________
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Roma, 8 Iulie.
«Agenţia Ştefani» zice că Regele a semnat azi decretul numind pe d. Visconti Venosta ministru al afacerilor străine.

r-^
P





duţl aminte că şeful nu a venit să ne găsească, de cît furişlndu-se noaptea trecută prin lagărul inamic, a aflat că aceştia uniţi cu bandiţii veneai! în contra noastră. El nici nu ştia mal înainte dacă noi suntem In tufişuri, de oare-ce el plecase înainte numai pentru a face o recunoaştere asupra mersului Dundarupilor, cari declaraseră războiă tribului lor. Vezi dar, dragă Olivier că ob-servaţiunile mele rămîneau în picioare şi că pînă miine voia perzista în a susţine că nu pricep eîtuşl de puţin purtarea bandiţilor. Rolul lor, era indicat de mal înainte: să ne urmărească cît vor putea mal tiptil pînă la locul important, apoi într’o luptă deschisă satt prin alte mijloace să ne ucidă pentru ca să rămînă singuri stăpînl pe situaţiune. In loc să facă acest lucru, el se conduc ca nişte oameni cari ar voi să se răzbune în contra noastră şi cari ar voi fă fim măcelăriţi fără ca el să apară şi să pună în evidenţă personalitatea lor...
Judecă tu cum crezi, ett unul nu mal recunosc pe bătătorii de tufişuri. Cum ! vreai! el ca să fim ucişi, atunci cînd ştii! bine că mergem ca să descoperim preţiosul metal, pentru care el ’şl-ar expune de două-zecl de ori viaţa, şi, că noi murind vom păstra în noi secretul locului nostru?
Lucrul ăsta nu e cu putinţă ! Şi clălinind din cap cu neîncredere el adăogă:
—	Este de sigur la mijloc un mister, un mare mister, pe care îl vom afla o dată, dacă vom scăpa cu viaţă.
Apoi terminînd adăogă silabisind cuvintele :
—	Dacă aşi şti că am vre-un duşman care îmi vrea răul, îţi daă cuvîntul med de cinste, că aşi fi mal sigur să-l găsesc printre rîndurile bătătorilor de tufişuri cari ne urmăresc de cît pe vre-una din străzile Melburnuiul sui! la Syduey.
Aceste cuvinte făcu pe tînărul conte să tresară. El închise o clipă ochii şi pe dinaintea lui trecură toate evenimeutele cari ati decis plecarea Iul din Franţa.
—	Dacă ar fi... murmură el cu vocea pe jumătate. Apoi adăogă imediat: Nu! este o nebunie ! E cu nepuTinţă!
—	Nimic, dar absolut nimic, înţelegi Olivier, nu este cu putinţă în tufişurile Australiei, cînd este vorba de o răzbunare, răspunse Canadianul. Nu uita că suntem în localităţi unde nu există nici credinţă, nici legalitate, nici justiţie; singură forţa brutală este stăpîna domnitoare a acestor i-mense pustiuri.
CAPITOLUL IV
O	insultă indigenă.— Cintec de
război. — lohn («ilping tu rugăciune.— Teroarea Nagarnoo-kilor.—Nn perşi iţi unea Australienilor.— l’ăniiutu-rile crăpate.— E-vazimiea.
In acest moment, Canadianul şi tovarăşii lui eraţi edificaţi asupra realităţii situaţiu-nel lor prin strigătele şi urletele Dundarupilor cari începuseră sădevie şi mal întinse.
Aceşti sălbateci, văzînd că toate strigătele lor nu fac nici un efect asupra micei trupe care şedea liniştită, au înfipt suliţele în pămînt şi cîte doul, doul aii început să joace, excitîndu-se unii pe alţii şi întoreînd spatele către inamicii lor.
Această poziţiune a lor, în ori ce altă ocaziune ar fi provocat rîsul Euiopenilor, a avutîlnsă putereade a aduce la maximum fu-rialulWiligo.In obiceiurile Australiei în adevăr, acest fapt era cea mal mare insultă ce se putea aduce unul indigen.
Dundarupil ştiai! efectul ce va produce acest fapt al lor. El sperat! că şeful oa-
garnaokilor, scos din răbdări, se va repezi asupra lor cu cel doul tovarăşi al lui.
Şi în adevăr nu a lipsit mult ca la a-ceastă injurioasă provocaţiune Wiligo să nu se năpustească cu cel doul luptători cari l’ar fi urmat tără ezitaţiune, asupra insultătorilor ; dar a avut destulă tărie de caracter de a nu se prinde singur în cursa ce era întinsă. Cu toate acestea în culmea necazului, el jură că pe dată ce va putea preveni armata sa, se va întoarce pentru a pîrjoli pe Dundarupil, măcelărind tot ce-I va eşi în cale, femei, copil, bătrînl, răzbu-nîndu-se de această gravă insultă adusă tribului săd, în aşa mod ca să rămînă fapt memorabil în analele tufişurilor.
Şi agitînd armele în aer, cu ochiul seîn-teetor, cu figura contractată de furie, el începu să cînte din nofl cîtecul de războiu, însoţit de cel doul luptători al săi cari îl dădeai! replica.
«Wagh ! Wagli! Dundarupil sunt laşi, el se ascund ca şi şoarecii la auzul glasurilor de războinici ; el tremură şi fug în eîr-durl, ca şi frunzele pădurilor spulberate de vînt, cînd Nagarnooki se reped cu suliţa şi buzduganul în mîinl.
«Wagh ! Wagh ! repeta cel doul luptători al lui. Dundarupil sunt laşi.
«Wugh! Wagh! Dundarupil sunt mal fricoşi ca muerile.
Aceste cftntece ţinură ast-fel mal mult de un ceas.
Cel trei Nagarnooki, nehuni de furie, e-raă teribili de v&jut, el amestecai! în cântecul lor, urlete sălbatece cari ar fi înspâi-mlntat pe cel mal curagioşl luptători. Exal-taţiunea lor sălbatecă se comunică şi tovarăşilor lor europeni, cari începură să ameninţe cu pumnul pe sălbatecii inamici; însuşi John Gilping, care pentru ca să poată vedea mal bine lucălecase pe Pacific,
înjura pe Dundarupl, tratîndu-1 de draci din iad, de fii al lui Belzebutli, citând versuri; de ocasiune la adresa lor.
La un moment dat, el avu o inspiraţiune-sublimă: scoţind clarineta din tocul el, începu să cânte cu notele cele mal de sus o arie religioasă. Notele ascuţite ce scotea din instrument, ajunseră cu multă uşurinţă pînă la urechile inamicilor. Această scenă caraghioasă în drama care se juca în acest timp, a avut un rezultat uimitor: la auzul acestor sunete bizare, şi vădind şi persoana fantastică care le producea şi animalul necunoscut lor pe care era călare, un freamăt singular se produse prin rîndurile sălbatecilor, şi din toate gurile se auzeau rostindu-se cuvinte de spaimă, pe eari le spuseseră de dimineaţă Kaonook şi Nirooba.
— Coradjis! Coradjis ! Un fermecător! un fermecător !
Si în acelas timp toţi Dundarupi se as-vîrliră cu feţele la pămînt.
Cu iuţeala unul fulger, Canadianul şi tovarăşii lui, îşi dădură seamă de ayanlagele ce puteai! trage din această situaţiune. Nu s’ar putea profita de aceste momente de spaimă pentru a încerca fuga?..
Dar cînd comunicară impresiunea lor lui Wiligo, el fură cuprinşi de o mirare, în cit Canadianul, mal obicinuit de citcel-lalţl cu moravurile tufişurilor, nu împărtăşa cu atît entusiasm ca şi dînşil.
(Va urma).
Doctorii ION NANU
Fost medic secundar al Spitulelor din ItucurescI
Stabilit în (Impuliing dă consultaţiunl pe timpul verel.
Câmpulung.	Strada Mircea-vodă 15
127	30-17
www.dacoromanica.ro
TEATRE, CONCERT, PETRECERI.
Opereta «Mikado» de «Sullivan», tradusa din englezeşte, a fost cintată aseara pentru prima oara la gradina Casino. Public ales şi numeros.
Artişti! s'art întrecut In a face din această representaţie, una din cele mal bune. Mal ales d-ni! «llurger» ca Nanki-Poo, şi «Kernreiiter ca Ko-ko, aO fost splendizi; de asemenea şi d-rele «Neuman, Krahl. Berg şi Milile».
Orhestra şi corurile, precum şi bogăţia costumelor şl a decorurilor nu lăsaţi nimic de dorit.
Marele merit revine d-lul Brvk, şef de orchestră şi dirigent a l operetei, care printr’o muncă neobosita a reuşit a aduce in concordanţa toate elementele trupei.
Toulouse, 8 Iulie.
Curtea de Apel a condamnat pe d. Jaurds, ziarul «la D^peche» din Toulouse» şi <la Petite Ră-
publique» din Paris la 15,000 franci daune-inte-rese către d, Răssăgnier, care i-a urmărit pentru defăimări şi injurii in timpul grevei sticlarilor din Carmaux.
Londra, 8 Iulie.
Procesul lui Janieson şl celor 5 coacusaţl al sai a Început azi in faţa curţii supreme.
Viena, 8 Iulie.
După ştirile ce «Corespondenţa Politică» primeşte din Salonic, trei iniei bande de aproape 110 oameni s’aă arătat pe muntele Rodoppe şi s'ail fortificat acolo. Ele sunt înconjurate de 2 batalioane şi jumătate de infanterie şi de o baterie de munte.
Cair, 8 Iulie.
Holera scade. — Ieri aii fost la Cair 150 caşuri şi 110 decese. — La Alexandria n’a fost nici un deces. — A fost un deces in armata e-gipţiană.
Petersburg, 8 Iulie.
Regina Greciei şi principesa Maria, logodnica marelui duce George, vor sosi în curind. — Nunta se va face în cursul verii.
Buda-pesta, 8 Iulie.
Marele duce Vladimir al Rusiei a sosit ieri incognito.
Ischl, 8 Iulie.
Contele Goluchowsky a sosit; va rămăne aci trei zile. — Va ti primit de împăratul Frantz Ioseph.
Londra, 8 Iulie.
Times află din IIong-Kong că misionarii a-nunţă din Formosa că japonezii aO comis cruzimi mari în centra chinezilor. — Mii de oameni ah fost oinoriţl; 60 de oraşe aii fost arse.
Londra, 8 Iulie.
Ştiri de la Lloydul din Raugoon asigură că corabia englezească Ster a Carima mergînd de la insula Maurciu la Raugoon s’a cufundat lingă insulele Maladlves. — Toate persoanele de pe bord ar li perit-
Sofia, 8 Iulie.*
După, ziare, asupra împrumutului com unal ile 4.000.000, al cărui termen de subscripţie expirat alaltă-eri, era de 5 luni, nu s’a subscris nici măcar un milion întreg.
Totuşi consiliul comunal a decis să primească resultatul subscripţiunei şi să plă-tască creditorilor comunei cu obligaţiunile neemise.
TURBURARILE DIN CRETA
Atena, 8 Iulie.
La Heraklion aO fost măcelăriţi 10 creştini ; mal mulţi alţi aii fost răniţi. Două corăbii aă părăsit Canea mergînd la Heraklion.
Londra, 8 Iulie.
«Camera Lorzilor».-j- Lord Salisbury declară că nu ştie dacă In momentul cînd vorbeşte, s’o fi primit informaţiuul la ministerul afacerilor străine In privinţa re centului omor a 400 de creştini In împrejurimile lui Karput şi asupra ultimelor e-venimente din Van. — Ministrul condamnă publicarea unor asemenea măceluri cari Inspăimîntă populaţiunile şi seamănă discordie intre creştini şi mahometanl.
«Camera Comunelor». — D-nu Curzon a-nunţă că Poarta a declarat că acusaţiunile In contra guvernatorului din Diarbekir sunt neîntemeiate; acesta nu va fi revocat.
Representanţil puterilor afl propus pentru trupele din Creta un alt comandant, care să păzească cu stricteţă defensiva promisă.
Jafurile şi măcelurile de la Eguine şi din Armenia nu sunt confirmate în mod o-ficial. La Aintab, purtarea autorităţilor turceşti pare că produce nesiguranţă şi nelinişte.
Constanlinopol, 8 Iulie.
Ştirile de sorginte turcească zic că svo-nurile anunţtnd că guvernul vrea să aducă o ruptură a negocierilor în privinţa Grelei prin mijloace violente, sunt desmin-ţite în mod oficial.
■T^l sriKj ujve^se
C rime—Deli cte.—Accidente.—IntîmplSrî.
DIN CAPITALĂ
întreprindere nereuşită.— Toina Rădu-lescu conductor la noua societate de tramway, după ce încasase din taxarea pasagerilor suma de 180 de lei, s’a făcut nevăzut, luînd cu sine afară de suma mal sus, şi restul biletelor vagonului ce avea în seamă.
In urma reclamaţiunel ce s'a făcut la poliţie, fugarul a fost prins erl seară pe şoseaua Cotrocenl şi condus la arestul Poliţiei.
DIN ŢARĂ
Incendiu. — In diua de 8 curent, pe la orele 8 dimineaţa, un incendia violent a izbucnit în Craiova la casele d-lul Melenescu situate în faţa Prefecturel. Flăcările s’atî întins alit de repede, că în scurt timp focul s’a comunicat şi la proprietăţile vecine ale d-lor Lungescu şi Anastasiu, cari aă fost distruse.
Focul a putut fi localizat abia pe la orele
7 dimineaţa..
Pagubele sunt mari.
In aceeaşi noapte un incendii! a distrus în Galaţi grajdurile şi o prăvălie a d-lul Enache Dăniilă.
Se crede că focul a fost pus de un evreă, chiriaş în prăvălia unde s’a declarat incendiul.
Pagubele se urcă la suma de 30.000 de lei. Imobilul era asigurat.
Lovit de trăznet.—Alaltăerl, pe la orele 6 şi jumătate după amiazl, pe cînd trenul de peisoane trecea prin dreptul staţiunel CiumeştI de lîngă Clmpu-Lung, şeful sta-ţiunel care tranzmitea o telegramă în biu-roul săă telegrafic, a fost lovit de trăznet şi paralizat la ambele picioare.
Accident de bicicletă.—Tînărul profesor Vrinceanu, călătorind cu bicicleta spre băile BăltăteştI, pe cînd scobora o vale a cărei pantă era prea înclinată, cade după maşină şi în cădere îşi frînge cu desăvîrşire un picior.
Din norocire in acel moment a trecut prin acel loc dl. Vitner, comptabil din comuna Crăcoani, care văzînd pe biciclist rănit, plin de sînge şi trîntit în mijlocul şoselei, l’a luat In cabrioleta sa şi la transportat la spitalul din apropiere.
Starea d-lul Vrînceanu este destul de gravă.
DIN STKEINĂTATE
Incendiu violent. — Se telegrafiază din Londra că vestita fabrică de velocipede Humber din Coventry, a fost complecta-mente distrusă de flăcări, Vinerea.trecută.
Mal multe clădiri învecinate cu fabrica aO fost de asemenea arse.
Pagubelo sunt enorme.
Mal toţi lucrătorii fabricel nu rămas pe drumuri şi fără lucru.
XIA KIILE WE AZI
-------- Revenind asupra svîrcolirilor
colectiviştilor de a pune din nod mina pe casa cu bani şi pe mobilierul Ligeî, cu privire la procesul de ieri «Lumea Nouă» zice ;
Ială-I dar pe monopolizatorii, de nu mal departe acum un an, al sentimentelor naţionale, cerind judecătoriilor de ocoale sentinţe cari să le asigure monopolul ameninţat!
Vom avea deci ceea ce de sigur n’a reuşit să aibă încă nici un stat european ; patrioţi cu sentinţă judecătorească !
O,	să nu Ie mal contestaţi pe viitor iubirea pentru fraţii de dincolo şi întreg neamul ro-mînesc, căci vă vor reduce la tăcere cu acte ăficiale:
— In virtutea sentinţei judecătoriei Ocol. I din Bucureşti, cu No. atita din atîta Iulie, sunt decretat veritabil patriot!
....Iată unde aiî ajuns!
ŞTIIII DO ZI ARE
Din Lumea Nouă ;
In momentul de a pune ziarul sub presă, ni se telegrafiază din Tulcea că stariţa mo-năstirel Cilic s’a plîns inspectorului administrativ Luca lonescu, că escroci BaboenI afi venit la monăstire, cerînd bani şi ame-ninţînd pe stariţă şi pe călugăriţe cu izgonirea în Rusia de nu le vor da bani.
Stariţa s’a mal plîns că atlt sub-prefectul Baboianu cît şi escrocul avocat al Statului, aă insultat’o în modul cel mal trivial, pentru a le da bani.
lată dar că sub guvernul liberal agenţii administraţiei au luat rolul banditului Li-cinschi.
D-le Stolojan, dă-le cel puţin şi cîte o carabină, revolvere, cuţite, ete., bandiţilor colectivişti din Tulcea !
Din Constituţionalul:
Am spus alaltă-eri că d. Cavallioti, din Galaţi, desminte ştirea dată de noi, după care d-sa ar fi angajat ca representant al casei Georgi pentru suma de 12,000 lei.
Am însărcinat în acelaşi timp pe reporterul nostru să se ducă la Galaţi şi să ne dea amănunte în această privinţă.
După cercetările făcute resultă că d. Cavallioti a fost angajat ca censor al societă-ţel romîne de tramwal, — societate înjghebată de Georgi,—cu onorariul de 12,000 lei anual, împreună cu dd. Varlam care primeşte 600 de lei lunar şi colonelul Meri-şescu 300.
După cum se vede informaţiunea noastră se confirmă pe deplin şi d. Cavallioti a rămas de minciună cu desminţirea sa.
ULTIME INFORMATEI
Guvernul a liotarit să convoace colegiul I de Senat din Iaşi — devenit vacant prin moartea generalului Racoviţă — pentru finele lui Iulie.
Candidatul colectivist, care se grăbeşte să ocupe acest loc, este d. Gheorghe Tăcu.
Cite-va surprize pe cari presa independentă le rezervă acestui colectivist, îi vor dovedi insă că prea
— prea se grăbeşte.
*
* *
Partidul conservator va lua parte şi la această alegere.
*%
La Botoşani, unde s’a declarat vacant colegiul pe e.are-1 reprezintă d. Arapu, numit acum prefect, co-
lectiviştii vor susţine candidatura d-lul general Pilat.
Propaganda care se face de către administraţie pentru această a-legere este foarte caracteristică.
—	Trebue să alegem negreşit pe ministrul de războiu, şoptesc agenţii.
—	Cum ? generalul Budişteanu nu e ales?
—	El, nu e vorba de cel care se duce, ci de acel care vine!
J). C. Stoicescu, ministru de justiţie ad-interim, o prezintat alaltă-eri M. Sale Regelui decretele de graţiare a lui Şabeclii şi a Olgel Lăţescu, eroii dramei din strada Alexandri.
M. Sa Regele a semnat decretul de graţiare a Iul Şabeclii, refuzînd să semneze şi pe cel al Olgei Lăţescu.
D. Dr. C. Răutzoiu, medic special pentru boli de copil, s’a stabilit pentru tot timpul verel la Sinaia, hotel Caraiman.
Studiile pentru construirea liniei ferate R.-Vflcea-Călîmăneştl au început.
D. Doctor N. Thomescu, medic primar la spitalul de copil şi profesor suplinitor la Facultatea de Medicină, s’a stabilit, cu începere de azi, pentru o lună, la Lacul-Să-rat.
Iî EV ISTA NOUĂ a palriar-chiei ortodoxe din C’onstaiitino-pol, a ’de.selii* o ea in pante energiei! în eontra Sinodului roinîn in aiaeerca Mitropolitului Primat.
REVISTA NOI A discută din punctul de vedere al canoanelor ilegala caterisire a Mitropolitului si conchide eă osînda este revoltătoare.
Se vede deci, eă <1. Tr. Dju-vara, care Fusese însărcinai de «1. Sturdza să intcrvic pe lingă patriarchia din Constautinopol pentru a aproba sentinţa Sinodului, n'u izbutit de loc, de ţi
i-s’a dat In acest scop 50,000 de lei din Fondurile ministerelor de culte şi de externe.
In cursul celor două septămînl din urmă aQ avut onoare a fi invitaţi la masă la Castelul Peleş următoarele persoane :
D. general Mânu, d. G. Gr. Can-tacuzino, d. şi d-na Taclie lonescu, prinţul G. Bibescu, d. colonel Ros-novanu, d. şi d-na Emil Ghica, d. şi d-na Al. Sc. Ghica, d. şi d-na general Horbatsky, d. şi d-na D. Cesianu, d. şi d-na general Penco-vicl, Sir Donald Mackenzie de Wal-lace, etc.
D l Inspector administrativ Luca lo-nescu, care a fost însărcinat cu o anchetă în oraşul Tulcea, va sosi astă-seară în Capitală, aducînd cu sine rezultatul anchetei făcute.
D-l Dianu, directorul general al penitenciarelor. însoţit de d-l arcbitect Să-vulescu, pleacă astă-seară la Doftana, in inspecţiunea lucrărilor acelui penitenciar.
Colonia austro-ungară din Capitală a decis ca să meargă pvnă la T.-Severin înaintea împăratului Frantz Iosef.
In numele coloniei va vorbi d. Hans Krauss, corespondentul ziarelor Nene Freie Presse şi Pester Lloyd.
Un confrate anunţă că d. dr. Ioan RaţiQ, preşedintele comitet u-lul naţional din SibiQ, ar fi sosit în Capitală.
Confratele nostru a făcut o confuzie de nume, căci în adevăr se află în Capitală un domn Ioan Ra-ţiu venit din provincie, dar nu e preşedintele comitetului naţional, care se allă la băl la Borsec.
Hnnjradl Jânos 'Sf
Cea mai bună. din apele purgative
A se cere eticheta purtind numele ,,A.ndX6«liS S.îiXlelmeT” 52—10 Această apă naturală so vinde în ţoale drogneriele, farmaciile şi m igasinele de Coloniale
SS&K*’
disolvarea consiliului comunal din Galaţi.
Demnul protector al lui Malaxa, o-norabilul Stolojan, neavînd însă sentimentul relativităţii In materie de pungăşie şi escrocherie, nu ştie să ia nici o măsură în această odioasă afacere, de şi vede că nu numai opinia publică întreagă, dar pînă chiar şi deputaţii şi senatorii liberali sunt revoltaţi de pungăşiile ce s’au săvîrşit, şi ameninţă a trece în opoziţie dacă nu li se dă satisfacţie.
D. Stolojan aşteaptă acum întoarcerea în ţară a d-lul Sturdza ca să decidă în această scandaloasă afacere.
Ne aşteptăm ca Malaxa în loc să fie trimis la puşcărie, să fie numit în o funcţie înaltă, de pildă director general al puşcăriilor.
Eri s’au făcut din nou perchi-ziţiuni în boitele ministerului de finanţe, pentru descoperirea furtului celor 71,000 de lei.
Nici de astă dată însă nu s’a putut descoperi absolut nimic.
Aprozii I. Anclronache şi Miha-Iciche Nicolau cari fuseseră arestaţi fiind bănuiţi ca făptuitori aî acestui furt, au fost puşi în libertate eri seară din ordinul d-lui Jude instructor, ncputîndu-se găsi nimic în contra lor, care s% poată întemeia primele bănuelî.
Atragem atenţiunea d-lul Saligny, director general al C. F. R., asupra celor două poduri ce se află între cantonul No. 52 şi gara Sinaia.
Aceste două poduri construite peste Prahova se află intr’o stare atit de deplorabilă, în cît viaţa sutelor de trecători, cari în timpul verel trec pe linie pentru a merge la pădure, este mereiî ameninţată.
Oamenii cunoscători spun, că in cazul dacă nu se repară de urgenţă podurile, într’o bună dimineaţă se poate întîm-pla o mare nenorocire.
Par tenie îu Iaşi
Citim în «Evenimentul» :
Shnbătă cu acceleratul de 8 şi 5 m. dimineaţa, a sosit în Iaşi fariseul Partenie.—Din vagon s'a scoborît abia după 15 minute spre a nu fi fiuerat de curioşi.
PlULIEAŢir» E
Se face cunoscut d-lor agricultori din vecinătatea Capitalei că cu începere din anul acesta Comandamentul Cetăţel BucurescI se însărcinează cu transporturi de cereale pe linia ferată a forturilor, care este în legătură cu liniile Statului.
Predarea se poate face la orl-ce post.
Condiţiunile se pot vedea In fie-enre zi, de lucru de la ora 7—12 a. m. La Comandament, în Palatul Comandamentului Corpului 3 Armată Strad i Ştirbey-Vodă 81.
122 10-10
ANUNCIXJ
Banca Agricolă
A înfiinţat în diferite Oraşe Sucursalele sale proprii şi ma-cu deosebire în toate porturile adică : Brăila, Constanţa, Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, T.-Măgurele, Koşiorl, Corabia şl Calafat
Care sunt însărcinate cu deosebire a da o desvoltare cît de mare
Avansurilor pe producte
Fie în magazii particulare fie în magaziile Băncef. Condi* lunile de împrumut sunt de 8 la sută Dobîndă pe an şl 1 a sută (la mie) comision pentru fie-care 45 zile sad fracţiune.
Dobînda se la în urmă şl numai pentru zilele cît a ţinut banii, avînd de plătit însă un minimum de 15 zile.
Comptul dobînzllor se va regula şl plăti la fie-care 45 zile.
Oheltuclile de Magazlnagld şi întreţinere, descărcare, şi expediere vor fi exact sumele ce se eheltuesc.
Banca ne voind a beneficia absolut nimic de cît de Do-bînzl şi comisioane stipulate.
8c însărcinează asemenea si cu vînzarea sad reexpedlarea productelor in alte porturi după dorinţa clienţilor.
Pentru vînzare se va percepe 1 la sută Comision asemenea şl pentru reexpediere cînd se face de către Sucursalele Băncel.
Pentru orl-ce alte explicaţii d-nil Agricultori să pot adresa direct la fie-care Sucursală fie în persoană fie prin scrisoare şi vor fi satisfăcuţi imediat.
S'a mal înfiinţat Sucursale proprii şi'la Craiova, Roman şi Botoşani.
Direcţiunea Băncel Agricole
145	3-3
PA MINERALA PUR6ATIVA DE LA
BREAZU, lîngă laşi.
la sine lără multă reclamă şi cu toată concurenţa apelor similare streine, dovedlndu-se cu mari avantaje prin proprietăţile sale particulare şl anume :
Apa de Breaza este mal plăcută la băut şl cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 oră; îu cele mal multe cazuri ajunge 1 pahar.
Apa de Breazu are efect durabil, fără a produce a doua-zl oonstipaţie.
Apa de Breaza nu produce absolut nici o durere de
stomah sad în intestine.
Apa de Breitzu se întrebuinţează specialmente cu succes pentru a combate . congestiunile obicinuite cum şi cons-tlpaţiunile, disposiţiunile infiamatoare ale organelor principale, lndisposiţiunile cronice ale organelor do resplraţlune şi circulaţlune, deteriorarea grăslmel prea abondente, boalele urinare şi formarea pietrei, haemoroideie, boalele organelor genitale la femei.
Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce ad încercat această apă de la Breaza, au părăsit pe cele străine.
A Pa de Breazu a obţinut la expoziţia de Bucureşti în anul trecut Medalia de ttar prin superioritatea sa în comparaţe cu alte ape similare.
Apa de Breaza se găseşte astăzi în toate oraşele, atît dincoace cit şi peste Mllcov, şi merită toată încurajarea din partea publicului.
139	12-8
In dosul gărel îl aştepta o trăsură cu poclitul tras, care imediat se Partenie s'a urcat în ea a parcurs strada Arcu, str. Motoc şi apoi prin strada dosnică din dosul Mitropoliei se dete jos din trăsură ducindu-se la Mitropolit.
Duminică, Partenie a asistat la serviciul divin, însă nu în strana arhierească cum se cuvine unul prelat cinstit, ci în altar fără să fie văzut de cine-va.
Erl după prins, Partenie în unire cu răspopilul Dragomir Dimitrescu aplecat la via sf. Mintie din Buciumi, unde a
petrecut ..................pînă noaptea
tîrziu.
Partenie a venit în Iaşi, pentru a lua pe bătrînul Mitropolit la BucurescI spre a iscăli mal multe ordine pentru clerul din acea eparhie, însă Mitropolitul lo-sif a răspuns: nu merg! am făcut prea mult, vroesc să nu mai aud nimic, lăsa-ţi-me să-mi trec bătrîneţele în pace şi în linişte. Aceste cuvinte dureroase, bătrînul Mitropolit le-a rostit cu lacrimi în ochi în asistenţa mal multor călugări cari erau de faţă.
7
«Quiniutn Labarraque» este unul din cele mal bnne tonice care se poate întrebuinţa pentru a combate slăbiciunea de constituţie, or acea care urmăreşte diversele boale. «(Anuarul de medicină şi chirurgie).»
Nota. — Dinduşl bogăţimea Iul in principe active şi mărimea flacoanelor, acest vin este de un preţ moderat şi mal eftiu de cît toate cele l'alte producte similare. Se găseşte în toate farmaciile.
Doctorul Gr. A. Ţaranu
Institutul francez de Domnişdre V. II. €HOI§Y
autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA NEGUSTOR, IO BUCURESCI
Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe.
Cursurile încep la 2 Septenibre.
înscrierile de la 20 August st. v.
137	25-4
Tinzar
Muntele BOIA
distr. Argeş lîngă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la rîul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid albă şi albastră cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră.
Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabela 18.
112	30—27
CONSTANTIN CERNESC!!
Fost procuror pe lîngă tribunalul Ilfov
GR LG OR IE CERNESCU
Licenţiat în Drept
ADVOCAŢI
Calea Plevnel, colţul bulevardului Elisabela
Dr. ΀>bi Calinei tic
Marienbad, Vila Columbus
05	30—22
Doctor Schneyer
din Viena. Specialist pentru boale interne.
Str. Caraglieorghovicî No. 5 (Etagiul I). 11 Consult, de la 2—4 p. m. Săracilor gratuil 101	25-15
Afacerea Malaxa
Cu tot raportul defavorabil al d-lul Baslachi, cu toate că abia a scăpat prin urechile acului de puşcărie, escrocul Malaxa continuă să fie încă primar al celui mal mare şi mal bogat oraş al ţării după Capitală.
Ştim pozitiv că raportul procurorului general formulează 32 capete de a-cuzaţie în contra Iul Malaxa şi conchide la vinovăţia şi reaua lut credinţă.
Faţă de acest raport, guvernului nu-1 era îngăduit să rămtnă nepăsător. Şi cea mal mică şi mal uşoară pedeapsă ce i-se putea da, era revocarea lut şi
Specialist in boale venerice şi ale căilor urinare.
Strada Băncel Naţionale
colţ cu strada CaragheerghevicI de asupra teatrului Ilugo.
Consultaţiunî (lela 4'/« pînă la 7, p. m.: pentru dame de la 3—4.	îoo-si
])r. I®. Ooniitiii
FRANZENSBAD
Stefausstrasse, Yilla Ivouigshof N. _____________________24—16
Dr. I. T. Mera
MEDIC ROMÂN Karlsbad. Marktplats Tempel
24—16
Vindecarea boaielor sifilitice
A apărut de sub tipar;
Dositele secrete
NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ
CAUZA ŞI VINDECAREA LOR Aceasta carte ilustrată se trimite suferinzilor
]»r. T II O »
Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. VoevozI.
121	30-9
Hy R8IQQICQ c1’ VH )iceul sf’ Sava’
Uil DUnulLn prepară corigenţi, elevi pentru bursă şi şcoala comerciala.
Adresa: V. b. Str. Plantelor 58.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 8 Iulie, 1896
1		Cnmp.		Vind	
i°/o	Renta Amortisabilă. . .		—	87	T*
50/0	» Amortisabilă. . .	100	1 ■	100	'/»
8”/o	Obligat, de Stat (Cov. R.) .	toi		iot	lu
5o/o	» Municipale din 1883	94	%	95	V*
5o/o	» » » 1890	05	V»	96	—
S°/o	Scrisuri Funciar Rurale .	91	7»	91	7*
5«/o	» » Urbane .	88	—	88	*li
5<>/o	» » » Iaşi .	81	V,	82	—
	Acţiuni Banca Naţională.	1625	—	1630	—
	» » Agricolă .	200	—	205	—
	» Dacia Romlnia asig.	435	—	440	—
	» S-tea Naţionala asig.	440	—	450	—
	S-tal ea de CoustrucţiunI .	170	—	180	—
	Florini valoare Austriacă.	2	11	2	12
	Mărci Germane ....	1	2:1	1	25
	Baenote Franceze . . .	100	—	101	—
	> Italiene. . . .	80	—	93		
	» ruble hirtie . ,	2	68	2	70
Imprimarea cu mafinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C[*, Frankenthal şt cit caractere din fonderia de litere Flinuch din Frank-furt AIM'
MARE DEPOU

Burlane de Basalt,
ŢEVE DE PLIMB,
FER ŞI TUCHJ Fortuni de cînepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băî, tont â, l’egoat, gaz, etc. la
IHVS IIART
BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L’EGOUT
w
Si pentru încălziri centrale
46	*	(100-40)

ALBERT EN6EL S™
CASA DE CONFIENŢÂ
Fondată Tn BucurescT în anul 1853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul sătl asortiment de :
Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide.
Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la ori-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut Îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine
pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masă. Vas e smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Ori-ce objecte ne cesare penlru casă şi bucătărie. Paturi de fier In tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari, Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domiciliQ. Uleiă de rapiţă dublu rafinat.
Atelier pentru reparaţie ţi comenzi pentru ori-ce articole de metel.
Serviciu prompt şi preturi moderate se garantează
09	25—21
A V I S
Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma
£i. Vaisman
Cunoscuta Fotografie
aranjată sistem d la PARIS care s’a mutat din curtea cea mare, peste drum In casele cele noul, Calea Rahovel No. 3, unde a fost Hanul Golescu în rina biserica Doamna Bâlaşa.
_____* (30-17)
cu
Intîiul institut de plasare aulorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut eate in corespondenţă cu streinătate.
M-nie Banda»
74
Aleea Carmen Sylva
alăturea cu Cismegiu
25-24
VI NT U R A TO ARE
„nonpluTultra"
cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site
Ia
VATSOM YOUELL
14 — Strada Academiei —-14 (Grădina Raşca)
— Bucureşci —
(83)
(16-9)
MARELE BAZAR CENTRAL
Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriei
Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie eă pentru sezonul de primăvară şi vară ’l-a sosit in MARE şi BOGAT ASORTIMENT ’	-
ilIlNE pentru BĂRBAŢI şi BĂEŢI «u preţuri foarte efline.	— j, j)
REMAR , AT
Slă la disposiţia tîienlelej un foarte faimos şi bogat asortiment de stofe fine pentru haina de coman-efectuabile prompt şi cu preţuri reduse.
Rog pe onor. public d’a visita magasinul meii pentru ae convinge de eftinătatea şi qualitatea bună a mărfurilor.
Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard)
70	Calea Victoriei	26—18
Cel mal bun nutriment pentru Copil
Vindecă
toate
afecţiunile de stomach
REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA
I. LOUIS KL1NGER MiUCmJESTI şi IAŞI
u
(50-37

PATRIA
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL TĂBSAT LEI UW MILION
Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada SmSrdan No, 15
Societatea *Patria> se recomandă pentru
ANIOURÂRÎ ASUPRA VIEŢEI
pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu Încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:)
ASIGURĂBÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, tndemnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară 15
f
Higiena dinţilor ţi a gurci
Medalie de aur, Viena 1883 ; Medalie de argint, Bucureacl 1893 ; Medalie de bronz, Paris 1893.
Autarieat de consiliul de higiena ni salubritate publieS.
DENTALINA
Esenţît pentru gară şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale doctorului 8. K0NYA
Sunt două dentifrise recunoscute In ţară şi in străinătate ca cei mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul: un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi. fr. 3.
Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya; la Bucureşci la Farmaciile F. W. Zftrner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella4.
92	(25-4)
I. DIAMAN 3
Atelier de Legătorie de Cărţi
Instalat pe lingă
Tipografia «Epoca»
Bucureşti, Str. Clemenţei, 3
Lucrlnd mal mulţi ani In fostul atelier «LINDNER», sunt în măsură a executa cu cea mal mare acurateţă, eleganţă şi promptitudine, ori-ce lucrare atiugătoare de n-ceastă branşă, cu preţuri mal reduse de cit orl-unde.
Este suficient a mi se adresa o carlă poştală pentru ORl-CE COMANDĂ, penlru a mă presenta la domiciliu.
~ 0 IDEE GREŞITĂ
Toată lumea credea că Alessandriu e cel mal hotărlt liberal—faptele dovedesc, contrariul.
Ce însemnează celle 20,000 donă seci mii butelii 15,000 cinci spre zece miî litrurî
COGNAC
Pe care Alexandrin l’a conservat tn timp de trei ani in pivniţele fabncel sale, şi azi 11 pune In consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a 'şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate tn ţara Romtneasca, otrăvesc sto-machurile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hirdăO; de aceea
Obicinuiţi Conservatorul Cognac Alexandrin
Cereţi flacoane originale in forma buteliei şi a etichetei înserată aci.
La toate Magasinurile
a*' Feriţi-vă de Contrafaceri
fac Alcxandriu-Bu*
Cererile se diresei.
89
Cea mat renumit îi
FABRICĂ DE PARCHETE MASIVE
IN ROMANIA
SPECIAL STATE
Parchete americane şi de lux
Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial
TAR PL ARI A MECANICA
Pentru mobile şi binale ; edifieiurî publice şi autorităţi
Vânzare de lemnărie
Cel mal asortat depozit de lemnărie uscată
DUŞUMELE ŞI PERVAZURI
LEME 1IE FOC
tăiate şi despicate Exploataţii de Păduri
mşi DURREIl
27 SOSEAUA BASARAB 29
BUCURESCI
25-6
36—4
3
3
e
e
rX
Ml
*s
ft
i
I
Conducte de apă din Liege
SUCURSALA ROMÂNIEI
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRÂDA BREZOIANU, 37
Au fost transferate Calea Grivlţei 33, Bucureşci
Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucureşci
Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru B.-SaRAT §i SINAIA
ExecntS tot folnl de lucrări de distribairî de apă pentru administraţii şi particulari
FÂNTĂNl, LAVABODRI, WATER-CL0SETE, TOUT-A-L’tiGOUT, BĂI, APOIWETRE Marc depou de tuburi ţi aparate peutru acest geu de lucritrl
Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin in termediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobăreî Directorului.
Inginerul, Director al Lucrărilor
L. BONNET.
27	50—20
BAI HYGIENICE^ BAI HYGIENICE | BAI HYGIENICE
VECHIUL MÂGASIN
de
LĂMPI, NO B E. MAŞINI de BUCATE
si ori-ce instalnţiunl
MARCUS LITMANN I. WAPPNER
No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie)
Recomandat Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai In Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băî de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-eine In casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete «tont a l’ egoât» higienice şi sistematice. Sticle de Conserve hermeti-eeşte Incluse do toa te mărimile. Unicul depoQ In ţară cu Sobe (Belgiane), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRcDER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru attmat şi masă, 'cu maşinele Americane «WoN-56	36-33 DER», toate cu aer.
mwmm
Bucureşci.—Tipogralia «Epoca».—Strada Cl«in*>uţel, No. 3.
www.dacoromanica.ro