SERIA n.—ANUL II, No. 199. Ediţia a treia MARŢI, 9 IULIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI iBOU'AMKWTELE încep la 1 ;i 15 ale fle-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţara 30 lei; In streinfitate 50 lei ?ase luni ... 15 » » » 25 » rel luni . . . 8 » > > 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 EPOCA NUMaRUL10 BANI ANTOCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia » » » III........2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul! Un număr vechiă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 —STRADA CLEMENŢEI —km». 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI ADEVERATA BUBA Un fapt necontestat e ca toată lumea aşteaptă ca soarta guvernului colectivist să se decidă la toamnă. O credinţă generală domneşte în ţară, aceea că guvernul actual nu poate trăi mal mult de cît pînă la toamnă, în cazul cel mai bun pentru el, că la toamnă va trece prin o criză teribilă. A Această credinţă ni să pare întemeiată. Ea porneşte din scandalurile ne mai auzite provocate de guvern, din incapacitatea şi neştiinţa de a guverna a partidului liberal. Un guvern puţin priceput, puţin ştiutor de ale treburilor ţerei,nu se compromite în cîte-va luni. Un guvern cliiar scandalos, chiar autoritar şi tiranic, nu perde încrederea opiniei publice, nu se face de rîs în cîte-va luni, cînd pe lîngă apucăturile lui arbitrare, el posedă oameni capabili, cunoscători şi pricepuţi în treburile ţârei. Arbitrarul unit cu meritul şi capacitatea s'a văzut de multe ori domnind asupra popoarelor celor mai culte. Prin urmare se înşeală acel ce cred că actele arbitrare şi legile personale, ele şi numai ele au dezgustat opinia publică de liberali. Dacă numai faptele nebuneşti ar fi adus pe colectivişti în halul în care se află, încă s'ar putea găsi oameni cari să aibă speranţe în viitorul acestui partid. In adevăr, greşelile unui partid să pot arunca asupra unor anume persoane din guvern, aşa ca partidul să nu fie făcut responsabil pentru faptele unor anume persoane cari întîmplător s’au aflat la guvern în un moment dat. Aşa, ar fi foarte uşor pentru colectivişti ca să arunce vina tuturor greşelilor şi păcătoşiilor pe Sturdza sau pe Stătescu, adăugind cum că mai la urmă nu poate fi făcut întregul partid responsabil de nebuniile a doui trei oameni, chiar cînd acei oameni sunt şefii, sunt fruntaşii. Acest lucru este aşa de ade-vărat, în cît colectiviştii se încearcă să se apere in acest fel; dinşii recunosc greşelile şi păcâto-şiile, însă se grăbesc a adăoga că vina nu este a partidului, ci a celor doui trei conducători actuali. Din nefericire pentru el acest fel de a explica lucrurile nu satisface pe niminea. Din experienţa făcută de liberali la guvern de la Octombre din anul trecut, reese un învâţâmînt mult mai fundamental şi cu o cuprindere mult mal mare, reese următorul lucru: cum că întreg partidul este incapabil, este ignorant în ale trebilor Statului; reese că in acest partid totul este putred, că nimic nu să poate aştepta nici în general, nici în special ; nici în tot, nici în parte. Experienţa de nouă luni de guver-nămînt a partidului liberal a dovedit că acest partid nu are nici un om de valoare, nici o autoritate morală şi culturală. Experienţa a dovedit ceva mai grav, că chiar de ar exista un asemenea om, partidul, aşa cum e format, este incapabil de a-1 pricepe, de a-1 urma şi de a-1 susţine. Fruntaşii partidului liberal sunt oameni cari în alt partid ar fi de a treia mină, sau poate simpli agenţi electorali; în tot cazul, în partidul conservator un Stătescu ar fi pur şi simplu a-vocat, Pallade avocăţel, Stolojan ar fi cu totul desconsiderat, iar Gogu Cantacuzino o simplă nulitate. Cit despre grosul armatei colectiviste, ea în alt partid nu ar juca nici un rol, pentru următorul cuvint : ori acei aventurări s’ar hotărî să asculte de şefi şi să pună botul pe labe, ori dacă dînşii ar îndrăzni a avea veleităţi de dominare, ar fi alungaţi din direcţia afacerilor Statului ca periculoşi intereselor mari ale ţărei. Nu riscăm a ne înşela cînd vom zice : că resturile şi rămăşiţele rele ale ţărei formează atît grosul armatei colectiviste cit şi fala şi puterea partidului. ----------mira an —----------- llelaţiimile între Sloiului» şi Grecia au lost reluate ; dacă lucrul s'a făcut cu cinstea cuvenită peutru ambele părţi, suntem foarte bucuroşi de aceasta. Guvernul nu ne a spus Insă nici piuă acum ciue a făcut primul pas şi cari aii fost condiţiile împăcării. Nn cerem guvernului să divulge secrete de Stat: sunt lucruri însă cari pot şi trebuiesc spuse pentru luminarea opiniunei pu-bilc., neliniştită de fel de fel de bănuială. Intre sfatul nostru şi eel grecesc sunt o sumă de Interese, cari daeă uc pot apropia, pot să ne şi despartă ; şi ie necesar să se ştie ee s'a făcut eu aceste interese. înainte d*a releva zvonurile ee circulă, cerem guvernului să ne spue tot ee se poate aduce la cunoştinţa publică tară prejudicii pentru interesul Statului. Cînd s'aii întrerupt relaţiunile diplomatice dintre Komiiila şi Greciu; guvernul conservator a publicat o «Carte verde» asupra cliesf lunii ; acum la reluarea re-laţiuuilor, facă guvernul liberal macar puţină lumină. Aşteptăm. UN AN ABUNDENT Recoltă splendidă —Preţurile cerealelor.— Căuşele soăderei preţurilor. Recolta splendidă Secerişul griului a început deja în toată ţara. Rezultatele recoltei nu sepot preciza încă, dar promit a fi foarte satisfăcătoare atît în calitate, cît şi în cantitate. In judeţele Teleorman, Olt, Ilfov, Dîmboviţa, Via şea, Bacău, Prahova, Tu-tova, Ialomiţa, Covurlui şi Brăila, griul este splendid. Proprietarii şi arendaşii vorbesc cu entusiasm şi spun că de 20 de ani n'au văzut o ctşa recoltă frumoasă şi bogată. In cele Vaite judeţe, afară de cîte-va muntoase, grînele promit o recoltă abundentă sub raportul cantităţii, dar sub raportul calităţii sunt mediocre, căci grindina şi ploile dese au stricat mult, aşa că prin multe părţi griul este mă-luros. In Dobrogea, mat ales prin părţile Tulcei şi ale Sulinel, lăcustele au pricinuit pagube însemnate. In tesă generală, anul acesta vom avea o recoltă frumoasă şi abundentă. Preţurile cerealelor Din nuvelele venite din străinătate şi în special din Anvers, putem deduce că situaţia pieţei e foarte slabă, cu toată amelioraţiunea ivită într’un timp în America şi cu toate că depositul e res-trîns relativ cu consumaţia. Germania şi Franţa nu fac mal nici o cumpărare, cu toate că li-s'a epuisal marfa indigenă; aceste două ţări se reţin, căci cumpărările nu le-ar conveni de loc, mai ales acum cînd şi preţul făinurilor a scăzut mult. In general nu e nici o dispoziţiune de afaceri şi propunerile pentru încărcări mai îndepărtate fiind relativ foarte scăzute, se oferă cu preţuri minime- Exportatorii sunt rezervaţi în tran-sacţiuni, aşteptînd rezultatele definitive ale recoltei. Chiar şi rapiţa se vinde cu preţ foarte scăzut, deşi se simte nevoie de ea, vagonul se vinde cu 1600—1700 de lei. Porumbul stă jos de tot ; exportatorii îl oferă cu 30—31 lei la chilă; de anul trecut şi pînă azi preţul porumbului a scăzut cu 50—60 la sută. E o scădere colosală aceasta ! Cauzele scăderei preţnrilor In anii din urmă s’a vorbit atît de mult de căuşele scăderei preţurilor cerealelor, în cît este de prisos a mai reveni asupra lor. Singură numai cauza principală şi determinantă a acestei si-tu iţiî, merită o specială atenţiune, mai ales că este în legătură cu lupta violentă ce s’a angajai în Statele-Unite între bimelalişti şi monometalişti, luptă care are un ecou viu şi în Europa. Minele bogate de argint din Statele-Unite sunt proprietatea mai multor ar-himilionari americani. In urma intro-ducerei etalonului d° aur în Statele-Unite şi în mai multe State europene, valoarea argintului a scăzut foarte mult, aşa că proprietarii minelor de argint s’au văzut de odată compromişi în i-mensa lor avere. Şi ca să nu-şt închidă minele, el s’au format într’un sindicat, au încheiat o convenţiune cu republica Argentină din America de Sud, conform căreia Statul se obligă a nu schimba sistemul monetar bimetalist, şi el in schimb au arendat terenuri imense în acest Stat pentru a le exploata. De cîţi-va ani pieţele europene sunt inundate de produsele agricole ale Argentinei, cari se vînd foarte eftin. De cîţi-va ani durează deja această dictatură a sindicatului din Argentina asupra burselor de cereale din Statele-Unite şi din Europa. Şi dictatura va urma înainte pînă cînd Statele- Unite nu vor ceda pentru a restabili valoarea argintului, sau pînă cînd statele din A-merica de Sud uu vor fi constrînse a Aceasta este cauza principală a per-zistenţel preţnrilor scăzute ale cerealelor şi de aici decurge lupta academică ce s’a deschis de cîţi-va ani între bi-metalişli şi monometalişti. Guvernul n’a lucrat nimic în sesiunea trecută; aproape toată activitatea sa legislativă a fost dominată de nevoile bugetare, pe cari miniştrii le-au înţeles şi le-au rezolvat cît se poate de prost. Stîrpiciunea aceasta şi neîndepli-nirea nici unuia din angajamentele luate în opoziţiune, au acoperit guvernul de un discredit care, orl-ce s’ar zice, a emoţionat pe conducătorii partidului liberal. La fie-eare critica ce se făcea guvernului în această privinţa, în parlament saQ în presă, se răspundea numai de cît: «aveţi puţină răbdare ; chestiunile sunt grele şi cer timp şi studii spre a fi rezolvate; la toamnă vom veni cu proiecte de legi». Sesiunea s’a închis de mult; ia-tâ-ne în miezul verel. Cum stă guvernul subt acest raport ? De la închiderea sesiune! şi pînă mal zilele trecute, forţele guvernului şi ale partidului său s’au uzat în fel de fel de scandaluri. Dacă guvernul nu era pregătit în cursul sesiunii să realizeze diferitele puncte ale programului săQ, de la închidere şi pînă acum de sigur că n’a avut vreme să se pregătească. Rămînea ca, în restul vacanţei, cel opt miniştri să facă ce n’a făcut întreg partidul în aproape opt ani de opoziţiune. Dar, încă din Iunie, eincl miniştri fug în congediu şi nu se vor întoarce de cît foarte tîrziu; n’afi rămas la Bucureşti de cît trei membri al guvernului ca să espedieze toate afacerile—sarcină pe care nu o îndeplinesc de cît într’un chip insuficient. Ce va fi la toamnă ? Cu ce se va presenta guvernul în faţa Parlamentului ? Cu mina goală, neapărat. Şi va fi un imens scandal, cînd miniştrii vor îndrăzni să spună iar că n’aQ studiat chestiunile şi că le trebuie vreme... pînă la cea-l-altă toamnă. Şi totuşi nu-I pasă guvernului, membrii săi petrec pe la băile străine? Nu e greQ de dezlegat enigma. Miniştrii ştiu că regimul se duce şi de aceea nu se îngrijesc de nimic: vie chiar potopul după el. Iar partizanii mal răsăriţi, ştiind şi el cum stă treaba, daO jaf în averea publică. Vremea de putere e scurtă şi profită lie-care cum poate. HOŢIE ORGANIZATĂ Tot colectiviştii aii făcut zgomot cu hoţiile din diferite oraşe ale ţărei, şi tot el au făcut lucrurile maşama. Ar fi aci o contradicţie, dacă n’ar fi o manoperă tipic colectivistă. Aă tăcut zgomot cu hoţiile, mal întîl pentru a face diversiune in chestiunea Mitropolitului Primat; al 2-lea, pentru a permite partizanilor din oraşele despre cari nu s’a vorbit nimic, să opereze la adăpost de orl-ce privighere a opiniunil publice; al 3-lea, pentru a a-coperi chiar pe acel partizani cari au fost jertfiţi pentru a atrage asupra lor toată atenţiunea, căcî vor veni alte scandaluri cart să dr îs tragă opiniunea publică. Păţania de la 1888 nu i-a făcut pe colectivişti mal detreabă, şi mal şmecheri. Atîta ie noroc, că toată socoteala se va încurca in curînd. OrI-cit de bine ie organizată hoţia subt regimul actual, ea se va da de gol ; şi pedeapsa va fi cu atît mal aspră. HlTIfEILi CIZMELE MiNTUffOARE Şi dacă astă-zl, Coviltirul naţional, este cel d’Intliă hotel de la staţiunea balneară Slănic în Moldova, toată gloria se daloreşte doar unei brunete, cu ochi de llacără, şi cu păr destul de negru peutru ca pe lîngă el mierlele cele mal frumoase să pleznească de necaz. Aceasta este Irina Zmicea. Orăşenii vin la cafeneaua hotelului pentru ca să admire pe stăpîua Iul; călătorii negustori Işl uită, acolo, de muşterii; şi unii şi alţii daft asalturi spirituale frumoasei otelieriţe. — Descentralizarea începe, zic oamenii de pe acolo; (fără aluzie la legea d-lul Fleva, bine înţeles); nu [o să mal fie căutată numai Sinaia!.. Cu adevărat, fetele, femeile şi «domnişoarele» cari s’or fi plimbîud prin preajma Caraimanulul, n’au avut nici o dată o mal variată turmă de admiratori Înflăcăraţi, de cum are Irina. Nu ’ţl vine să mănlncl ? Vezi dinţii albi şi mărunţel ai Irinel, obrazul plin, rumen şi moale al el, pieptul tare şi puternic, şi ’ţl lasă gura apă, îţi vine să muşcl, ţi se face poftă de mîncare. Nu ’ţl e sete ? Rîsul cuconiţei, care seamănă cu un gîlgîit de sticlă, le invită să oferi şampanie. Nu ’ţl place jocul? Dar cum să te poţi împotrivi giugiuleleî momitoare a celor două mtnuşiţe albe cari te tîrăsc de nasturii hainei pînă la masa verde? Se mănîncă, se bea, se fumează, se cîntă, se iubeşte, se ride !... Şi aceste trei de pe urmă consumaţiunl, asupra cărora regia îşi perde drepturile ori cît le-ar mări ea, nu sunt de acelea cari să n’aducă nici un folos hotelului, la Coviltirul naţional. Bărbatul Irinel, d. Tănăsică Zmicea, un om înalt, slab, cu truntea bombată, mal mult de cît miop, estejla comptabilitate; el nu ese din biuroul său, în care piesele de argint se îngrămădesc mereO, mereu. * * * Printre adoratorii otelieriţel se deosibeşte un comandant de jandarmi, un ofiţer retras, un om frumos care, din cînd în cînd, mal îşi îmbracă vechiul săli costum pentru minunarea străinilor. Comandantul Pintea este văduv şi căută mîngăerl lingă neveste, cari caută să împodobească fruntea bărbaţilor lor cu încoronate podoabe. Şi, deci, Pintea ’şl-a aruncat ochii pe stăptna hotelului. îndată ce se apropie de contuar, cercul adoratorilor se îngustează şi pe ici, pe colo se văd zlmbete ironice, ori se aud serlşni-turl furioase. — E cucoana IriuaL. Se continua cu rîsul. — E comandantul!... Nu se mal rlde. Duminica din urmă, comandantul se îndreptă către Coviltirul naţional. Era în mare ţinută, coiful strălucitor, pantalon alb, cizme mol şi înalte de un cot şi strălucitoare ca ochii Irinel Zmicea ! Cinci ceasuri bătură. In Iunie, cinci ceasuri — lumină în ţoală puterea cuvîntulul—este momentul bine-cu* vîntat de amorezaţil cu noroc. Nici un zgomot; lume de loc. Bărbaţii nu mal sunt prepeuelnicl, şi cu-getă cu plăcere că soarele e paznicul vir-tuţel femeilor lor. Comandantul mergea, mîndru de el, fericit de a o fi. D-im Zmicea, care făcea socoteala Ministrului, nu băgă de seamă cizmele cari intraâ în casă. Şi, Pintea urcă fără sfială scara care ducea la apartamentele etajului întîl şi pătrunse în camera de culcare a frumoasei sale. In ziua aceea, M*me Zmicea eratare zglobie, avea o veselie grozav de mare, nebunească ; şi zise, deci: — Oh! Ce mal cizme drăguţe... ce drăguţe... îmi dai voe ? — Dar, dragă ?... — El aşa o nebunie, ’ml a trăznit prin cap... îmi dai niţel cizmele tale? — In sfîrşit, fiiiul-că ţii atît !... Şi otelieriţa ’şl asvlrli in colo capotul, şi dincolo papucii, apoi fără nici o greutate îşi băgă picioarele el micuţe, şi ce micuţe!., în cizme, şi ce cizme!... cum ar zice oarecine. * * * Oh ! puicuţa, era superbă !... Ea se înţepenea semeţ înaintea oglindel, bătea din călcîie, venea apoi să se aşeze pe canapea juclnd în imensele cizme, sărind din ele u-fară pentru ca iar să intre, şi iar să iasă, şi iar să intre... El, nemişcat, cu ochii înfioraţi, o privea. Atunci, ea venea la el, în atitudini patinase, întindea liraţele, îl strîngea la sin, apoi iar se ridica dreaptă, imitînd strigătele călăreţilor din circ gata să sară prin cercuri... liop!... hop !... Şi muduma aia care a venit astă iarnă, 2 EPOCA Judic mi se pare că-1 zicea, n’ar fi fost aşa de ispititoare. Vedeai numai un vtrtej de mătase—cămaşa, ciorapi roz, şi apoi cizmele negre... Pintea era ameţit, căci nimic nu ameţeşte peun om mal mult ca vederea unei cămăşi albe a unei femei iubite. Si M-me Ztnicea se topea de bucurie. De geaba comandantul 11 zicea: — T - nrea marl...0săte murdăreşti de rax..Par,că au it un prost în cioraplî.Cizmele sinii ii, upuiai trebuincioase ţinutei unul jandarm... dâ-ml înapoi legiunile !.. Irino, dă-ml cizmele !... — Nu, nu, nu. Şi Irina, beată de plăcere, reluă jocul prin Odaie. Dar să vedem pe altul acum. îndată ce a sflrşit ce avea de scris, d-1 Tănâsieă Zmicea, Întrebă de femeia sa. Un băiat 11 zise : — Cucoana, e sus. Bărbatul se opri Înaintea uşel de la o-daia sa, odaia albastră, drăguţa Iul odaie de nuntă. Vrea să deschidă. Uşa era încuiată. — Nevasta, e la toaletă, se ghidi el. Strigă. Nici un răspuns. Atunci alb ca varul, se uită prin gaura broaştei. — ...E cine-va înăuntru... dar slavă domnului, nu este femeia mea... Of! e grozav, e spăimlntător!... Comandantul Patru cizme.. Douljandarmi Împreună! Dezmierdări... se sărută... Of! îmi vine dambla! o să ’ml es din minţi!... Şi Zmicea fugi cit îl ţineaiî picioarele de iute. * * * Otelieriţa fragedă, rumenă, şi plină de dră-gălăşie, venea prin curte cu un enorm buchet de trandafiri. — M’am căznit mult, pînă am rupt florile astea, zise ea... Dumnezeii ar fi putut să facă trandafirii fără ghimpi... dar de ! nu se glndeşte omul la toate... chiar şi Dumnezeii... Seara, cîud comandantul Pintea se reîntoarse ia otelul Coviltirul naţional, d-nu Tănâsieă Zmicea, aşa de potolit de obi-cei ii, apucă cu brutalitate braţul femeel sale şi tirî pe femeia păcătoasă pînă în umbra unul colţ de odae. Sârmănica, se credea pierdută. — Iţi jur... — Irino, murmură Zmicea cu un glas surd, să nu mal vorbeşti cu Pintea. Comandantul de jandarmi e un nemernic, o fiinţă ticăloasă, un om fără de lege care ar trebui dus Ia curteafcu juraţi !.. Trebuie să ’I alungăm căci ne face băile de rîs !.. A doua zi, comandantul Pintea primea un bilet parfumat şi colorat, scris de mina Irinel, şi In care zicea : «Dragul meii, dacă nu erafl cizmele tale, dam de bucluc. Cizmele m’afl mlntuit. Te sărut, Irina.» Şi iac’aşa. IVFOK^AŢII D. Lascar Catargiu, venerabilul şef al partidului conservator, împreună cu sofia d-sale d-na Eu-frosina Catargiu, au sosit cu trenul de Sîmbătă dimineaţă din Bucureşti în Galaţi. D-lor au descins la otelul Pa-vlu, unde au primit visitele multor cetăţeni cu vază din localitate. Apoi la orele 4 p. m. aii plecat la moşia Golăşeî, proprietatea d-lor unde vor sta pînă la 15 August, cînd se vor duce pentru 20 zile la băile de la Constanţa. Seria hoţiilor săvîrşite de colectivişti în administraţiunile publice este nesfîrşită. Astăzi «Evenimentul» din Iaşi a-nunţă că d. Constantinescu, inspectorul financiar, va pleca săptămina viitoare la Bivolari, spre a inspecta casa comunală de acolo, şi aceasta în urma unei denunţări primite la minister. Grupul romîn al congresului interparlamentar va trimite in curînd cîte o circulara tuturor grupurilor congresului, prin care va răspunde la invitarea deputaţilor unguri, — invitare trimisă tutulor deputaţilor şi senatorilor din Europa şi pe care am reprodus’o acum cîte-va zile,— de a asista la congresul din Budapesta. Grupul romîn va face un apel deputaţilor şi senatorilor străini să respingă pretenţia ungurilor, ca congresul să facă apoteosa serbărilor milenare ungureşti. Vizita împăratului Frantz Iosef la Sinaia e fixată pe ziua de 10 Septembre. împăratul Frantz Iosef împreună cu M. S. Regele vor pleca de la Orşova cu un tren special de lux la 10 Septembre dimineaţa, la orele 5, şi vor sosi la Sinaia după amiazî la orele 4. împăratul va sta trei zile la Sinaia, în care timp va vizita şi forturile de la Chitila, Afumaţi şi Stefăneşti, asistînd şi la cîte-va exerciţii de tir. împăratul va fi însoţit de d-nii comite Goluchowsky, generalul contele Paar, generalul Bolfrass, etc. D. G. Cantacuzino, fost preşedinte al Senatului, a fost primit în audienţa de M. S. Regele şi oprit ieri la dejun la Castelul Peleş. Voinţa Naţională publică tabloul descendenţilor familiei Brâncoveanu. In acest tablou nu figurează numele d-lul Dim. Sturdza, care astă iarnă a luat parte activă la adunarea generală a aşezămintelor BrîncoveneştI, pretin-zînd cu mult zgomot, că este scoboritor din această ilustră familie istorică. întrebăm pe d. director al C. F. R. de clnd şi pe ce bază a acordat d-lul Stolojan dreptul de a lua în vagonul ministerial trei şi patru servitori, fără să plătească nici o taxă pentru el? D. Em. Ghica, ministru plenipotenţiar al ţârii la Viena, s’a stabilit cu familia la Sinaia, în virtutea unul concediu de două luni. Mal mulţi ingineri aă fost trimeşl la las! pentru a alege locul cel mal favorabil pentru construcţiele necesare atelierelor de construcţie ale căilor ferate ce urmează a se muta acolo de la PăşcanI. întreaga eomisiune, compusă din d-nil ingineri Dragu, Cotescu şi Rosetos, aă căzut de acord pentru ca aceste ateliere să fie construite de a lungul căel ferate IaşI-VasluI, In apropiere de gară, la Frumoasa, unde se va putea profila şi de vechile clădiri ale monastirel, pentru locuinţele lucrătorilor. Direcţiunea căilor ferate a făcut o comandă de vagoane şi locomotive, care se vor încălzi cu petrol, la diferite case din Franţa şi Germania. Această comandă se urcă la întreaga sumă de şease milioane de care putea dispune direcţiunea prin bugetul anului 1896, pentru Îmbunătăţirea şi sporirea materialului săO rulant. Brigăzile cari vor forma diviziile corpului al 2-lea de armata la ma- nevra de la Câlugărenl, la care va asista şi M. S. împăratul Austriei, vor fi toate comandate de către generali. Ast-fel divizia de cavalerie independenta va fi comandată de către d. general Băicoianu, iar cele două brigăzi ce o formează de către d-nil generali Salmen şi Candiano Po-pescu. Divizia 4-a de către d. general Argintoianu, iar brigăzile ce o formează de d-nil generali Comăneanu şi Vasiliu-Nasturel. Divizia a 5-a de d. general Cru-ţescu, iar brigăzile ce o formează de d-nil generali Brătianu şi Boră-nescu. Artileria corpului de armată de d. general Popescu şi cavaleria de d. colonel Beller. D. intendent Ciufiea va dirigia serviciele intendenţei. D. medic de corp de armată Dianu serviciul sanitar, D. locotenent-colonel Istrati, trupele de geniu. In «Monitorul Oficial» de erl aă a-părut decretele prin cari încă 2 comune urbane, Curtea-de-Argeş şi MihăilenI, sunt autorisate a percepe noul taxe pe bana legei maximului. D. A. Dinga fost şef de biurou la serviciul bunurilor în administraţiunea centrală a Eforiei spitalelor civile, a fost din nou numit în acel post. In timpul concediului de o lună a d-lul Dobrescu, afacerile prefecturel de Ilfov vor fi girate de d. Aurel Ursescu, directorul. D. Alexandru Crilian, ajutorul secretarului general al primăriei Capitalei, care ţinea locul de la moartea regretatului Constantin Zătreanu, a fost numit secretar general1; în locul d-sale a fost înaintat ajutor de secretar d. T. Vucu-lescu, care era şef de biurou la serviciul acciselor , ear şef de biurou la accise a fost numit d. D. Djuvara. Sîmbătă d. C. F. Robescu, primarul capitalei, a plecat cu trenul de 5.50 p. m. în străinătate. Cu această ocasiune s’a desfăşurat pe stradele capitalei un spectacol desgus-tător. Comandantul guarzilor comunali Lu-chidi şi vice-primarul Melisianu au fost văzuţi în cîte o «trăsură de serviciu a primăriei», lndreptîndu-se spre gară cu cîte un buchet în mînă. Cînd vă duceţi să săvîrşiţl acte de slugărnicie, cel “puţin nu întrebuinţaţi trăsurile plătite de contribuabili şi cari aă altă destinaţiune. Consiliul de resboiă al corpului al 4-lea de armătă va judeca în curînd pe locotenentul Bizante, fostul casier al regimentului Cantemir No. 12 din Bîrlad, care s’a făcut culpabil de lurt de bani de al Statului, în sumă de peste douăzeci mii lei, după cum am relatat în corespondenţele noastre locale. Focul din Calea Victoriei Erl dimineaţă, pe la orele 3, a isbuc-nit un incendiu îp calea Victoriei No. 238, proprietatea şi locuinţa d-lul inginer D. Matac. Flăcările aă consumat acoperişul grajdului şi şopronului de trăsuri, împreună cu tot finul ce era în pod. Prinzîndu-se de veste la timp şi aju- toarele sosind in grabă, focul a putut fi localisat şi astfel nu s’a întins la clădirea principală de la faţa stradel, care este legată prin nişte dependinţe de grajdurile şi şopronul cari aă ars. Toţi caii—şi se ştie că d. Matac avea cal de preţ—precum şi trăsurile şi hamurile aă putut fi scoase, aşa că pagubele nu sunt tocmai mari. Întreg imobilul era asigurat. D. Matac, care lipsea din capitală şi a sosit erl în grabă în urma unei telegrame care-I anunţa faptul, văzînd primejdia de care era ameninţat, se declara mulţumit că a scăpat numai cu atit. Causa incendiului nu este încă bine constatată, dar se crede că el ar fi provenit din negligenţa unul servitor ce s’ar fi urcat în pod cu ţigarea aprinsă. S’a deschis o anchetă, ear vizitiul Lazar Roşianu a fost arestat. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphoruluî de Brăila) Brăila, 6|18 Iulie 1896. Ştirile din America afl fost astăzi mal favorabile, asemenea şi continentul a fost mal bine, ca consecinţă şi animaţia în port a devenit mal mare. Preţurile pentru grîne mal cu seamă aă fost mal susţinute. Depositele In general fiind Insă mici şi operaţiunile la acest articol sunt neînsemnate. Porumb, continuă a fi ferm, plătindu-se preţuri ceva mal bune. EDIŢIA a 3-a ^ ' (Serviciul Agenţiei Romîne) Berlin 6 Iulie. Negocierile pentru împrumutul rusesc de 4 sute de milioane în aur cu 3 la sută s’ail terminat. Emisiunea împrumutului se va face la finele lui Iulie. Viena, 6 Iulie. «Corespondenţa Politică» publică un avis al direcţiunel sale ’dind o desminţire ziarului bu-cureştean «Dreptatea», care în numărul sătî de la 4(16) Iulie a atribuit Corespondenţei Politice nişte pretinse informaţiunl după cari afacerea Mitropolitului Primat ar avea ca motive ascunse nişte intrige catolice. Corespondenţa Politică n'a publicat nici o dată asemenea informaţiunl. Versailles, 7 Iulie. D. F61ix Faure a vizitat concursul naţional de tir la lagărul Satory. Londra, 7 Iulie. O ciocnire s’a produs intre cuirasatele «R^-solution» si -Repulse» in cursul unor manevre lîngă Bearliaven, pe ci'ista Irlandei. «Râsolution» a suferit nişte avarii de-asupra liniei sale de flotare. Roma, 7 Iulie. «Opinione» zice că are motive să se îndoiască de exactitatea informaţiunel de aseară a «Tribunei» asupra prorogării convenţiunel comerciale italo-tunisiană. Regele se întoarce la Roma miine. Se confirmă în mod categoric că d. Visconti Venosta va primi portofoliul afacerilor străine. Madrid, 7 Iulie. Senat —D-nu Canovas va pune cestiunea de Încredere asupra proiectelor financiare. Un cutremur de pămint s’a produs Ia Yecla in provincia Murcia.—O panică mare domneşte printre locuitorii cari staO In împrejurimile o-rasului—Nu e nici o victimă. b depeşă din Cuba anunţă că frigurile galbene cresc. Sofia, 7 Iulie. Mir anunţă că judecătorul de instrucţie însărcinat cu afacerea asasinării lui Stambuloff a remis dosarul parchetului, care îl va transmite tribunalului de prima instanţă. TURBURÂRIU DIN CRETA Roma, 7 Iulie. Se anunţă din Canea Agenţiei Reuter că ieri s’a produs o panică generală în această localitate printre musulmani şi creştini.— Un musulman a fost rănit şi a murit după câte-va ceasuri. — Autorităţile afl restabilit ordinea. Atena, 7 Iulie. Vineri afl fost turburărl la Retimo. — Turcii proiectaseră să facă să sară în aer, prin dinamită cuartierul creştin, dar proiectul n’aisbutit, mulţumită consulului englez. La Heraclion domneşte o agitaţie mare In urma omorîril a trei creştini. Mal mulţi deputaţi creştini aă părăsit Canea, cu toate silinţele consulilor. înlocuirea Iul Abdulah-paşa se confirmă. Constantinopol, 7 Iulie. înainte ca Poarta să fi răspuns ultimelor reclamaţiunl ale puterilor, trupele turceşti aă Încercat să ocupe cîte-va puncte strategice ; aă avut două eşecuri dar aă obţinui şi cîte-va avantaje. Revolta din Armenia Constantinopol, 7 Iulie însemnătatea victoriei Turcilor In Hau-ran a fost exagerată. Forţa de resistenţă a Druşilor înăuntru şi mal cu deosebire în munţi este foarte mare. In ultimele zile s’aă dat lupte numeroase. Pacificarea desă-vîrşită va cere încă mult timp. Crime—Delicte.—Accidente.—IntîmplSri. DIN CAPITALĂ Negustor de fete. — Poliţia de siguranţă a arestat erl pe un individ Haralambie Gheorghiu, care angajase de la biuroul de pjasare Panaitescu 6 fete, cu destinaţiune, zicea el, de a le face să cînte lntr’o orchestră de dame In Bulgaria. Ceea ce este mal curios insă, e faptul că nici una din fetele angajate nu ştia să cînte cu nici un instrument, şi prin urmare nu acesta era scopul iinpresariulul nostru. Din cercetările făcute, s’a constatat că Gheorghiu angajase acele fete In adevăr pentru a le trece în Bulgaria, dar nu pentru o orchestră, ci pentru a le specula In-tr’alt-fel. Glonţul misterios. — Erl după amiazî d. Matias Simeon, domiciliat în strada Cam-poducelul No. 32, s’a prezintat la secţia 28 pentru a reclama că afltndu-se în casă, un glonţ de revolver, după ce a găurit a-coperişul casei, a străbătut podul şi tavanul unei camere şi s’a oprit Intr’un pat, fără însă ca să ’1 lovească. După cum istoriseşte reclamantul, lovitura a trebuit să fie trasă de sus în jos de la o înălţime oare-care ; nici o detunătură însă nu a fost auzită. Poliţia cercetează cazul. încercare de sinucidere. — Constantin sin Constantin, domiciliat în cătunul Flo-reasca, vroind să se sinucidă, şi-a tras două puternice lovituri în pîntece, cu un cuţit pe care îl cumpărase înadins pentru acest lucru. Sunt două luni de cînd Constantin fusese condamnat la închisoare. Se crede că el a voit să ’şl pună capăt zilelor pentru a scăpa de pedeapsă. Starea sinucisului este foarte gravă ; el a fost transportat în grabă In căutarea spitalului Colentiua. DIN ŢARĂ Incendii. — Erl, pe la orele trei după a-miazî, aprinztndu-se o şiră cu pae din curtea cazărmel gendarmilor din comuna Ghimpaţi judeţul Vlaşca, flăcările s’afl comunicat grajdului, la un pătul şi o magazie unde FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 28) IiOUIS JACCOLIiIOT MÂNCĂTORII DE FOC PAKTEAjI Dar val de aceia Cari servindu-se de a-ceste izvoare bine-făeătoare. nu ia mal întâi toate precauţiunile posibile. Sălbateci cari îl urmăresc şi cari cu răbdarea lor uimitoare, perzistă in a le duce ţestele ca trofee In tribul lor, le es înainte şi pun o-trâvurl culese din diferitele erburl eu cari Australia e plină, în toate fintinile din drumul lor. Acel care bea din fînttna ast-fel otrăvită este de o dată cuprins de o sete teribilă şi bînd intr’una ca să se sature el bea în a-celaş timp paharul morţii. Slăbiciunea îl cuprinde de o dată şi cade în nesimţire. Nu este de cit un singur mijloc de a scăpa de moartea produsa prin acest fel; acesta este de a nu bea nici o dată din a-semenea fîntlnl mal înainte de a le curaţi bine şi a scoate toată apa dinăuntru lăsînd alta proaspătă ca să isvorească. Operaţiunea este toarte uşoară, prin faptul că toate aceste recipiente sunt foarte mici şi curăţirea se poate face foarte uşor. In faţa atîtor pericole, dintre cari cele mal teribile şi cele mal de temut vin de la sălbatici, nu este de cit un singur mijloc de a putea călători, dacă nu In deplină siguranţă, cel puţin cu posibilitatea de a dejuca planurile duşmanilor, este de a avea tot-d’auna cu sine unul£safl doul clini învăţaţi a sj însoţi pas cu pas, pentru ca nu sălbatici să’l omoare şi de a căuta să fii însoţit de cîţl-va indigeni credincioşi; clinii te înseiinţează tot-dhiuna prin mărăitul lor de presenţa tllharilor, iar indigenii singuri sunt în stare ca să ghicească şiretlicul şi cursele pe cari sălbatici le proiectează. Dar pentru ca să fii convins de devotamentul Australianilor, nu este de ajuns ca să ’l plăteşti bine, să ’l îngrijeşti şi să ’I promiţl recompense mal mari în urmă dacă te va servi cU credinţă. Austrulianul îşi calcă cuvlntul, te lasă singur in tufiş după ce te fură şi poate chiar să ajute pe inamic să te masacreze. Nu este de cît un singur mijloc de a ’l face ca să ’ţl fie devotat pînă Ia moarte ; este de a face cu dlnsul schimbul sin-gelul. Acest obiceiil, foarte vechili în Australia, a contribuit foarte mult ca să scape de la moarte pe călătorii cari s’aă expus cel d’lntu în vastele cîmpil ale noului continent. Iată In ce consistă : Clnd un european şi un indigen se în-voesc de a face schimbul sîngelul intre el, indigenul conduce, dacă este posibil pe noul sâfl amic în tribul lui şi ceremonia are loc între european şi tatăl Australianului. Ambii, înarmaţi cu cîte un ghimpe de salcîm, îşi fac cîte o mică sglrieturâ la braţ, apoi pun braţele unul peste cel l’alt, ast-fel ca cele două răni să fie una peste alta şi ca slngele să se amestece ; după aceasta fie-care din el suge puţin sîuge din rana celui l’alt. Prin această ceremo nie. Europeanul intră In familia indigenului * tatăl familiei devine tatăl lui, muma devine mama Iul, iar copiii indigenului devin fraţii şi surorile Iul, ceva mal mult încă, el devine aliat al tribului întreg. Această solemnitate, este cu alte cuvinte, o adevărată adopţiune şi nu s’a văzut nici o dată un australian care să nu*ŞI ţie angajamentele faţă de fraţii lor adoptivi. Acest sol de alianţă care se făcuse Intre tatăl lui Wiligo şi Canadianul, constituia în momentul de faţă forţa principală a micei trupe asediata în tufişuri de Dundarupl. Wiligo şi cu cel doul luptători al săi afl dat probe de cel mal mare devotament. De la el singuri, în adevăr, graţie cunoştinţelor lor în toate obiceiurile şi şireteniile indigenilor, depindea salvarea intregel trupe. Obiceiul ce aveafl indigenii, pe care l’am expus mal sus, de a nu ataca nici odată o trupă, or cât de slabă ar fi fost ea, când sacrificiile ce trebuiai! să facă erafl mal mari de cât avantagiile ce puteai! obţine, obiceitt care avea puterea unei legi la Australieni, era încă o scăpare a Canadianului şi u amicilor Iul de a nu fi imediat măcelăriţi. După o deliberaţiune lungă şi zgomotoasă, opiniunea batrhiilor a prevalat, şi şefii Dun-darupilor a decis în unanimitate ca să continue a înconjura pe inamici în aşa tel ca să nu le poată scăpa şi afl amlnat atacul pînă la sosirea nopţel când întunerecul va nimici puterea carabinelor. Cercul înconjurător era foarte compact, din toate părţile printre erburl se zăreaţi capetele negre şi vopsite ale Dundarupilor; se părea chiar foarte greii ca Wiligo cu toată experienţa lui să poată scăpa din a-ceastă încurcătură pe tovarăşii lui. Olivier, făcînd o observaţiune în acest sens, primi de la Canadian următorul răspuns, care de şi foarte optimist era puţin asigurător. — Am absoluta convingere că şeful Na- arnook, ne va scoate din această cursă. um va face ? Nu o pot sci; pentru un moment n’avem alt-ceva de făcut de cit să ne încredem în el şi să aşteptăm. Ast-fel însuşi Dick, găuritorul de capete, temut de Dundarupl, vechifl bătător de tufişuri, care de douâ-zecl de ori îşi expusese viaţa lu asemenea aventuri, nu vedea cum s’ar putea rupe lanţul de oameni cari II înconjura. — Un lucru mal cu seamă face ca toate supoziţiunile mele să se lnfrîngă, adăugă el după cîte-va minute de gîndire amicului săfl. — Şi care anume? — Este învederat că aceşti îndrăciţi de negri, afl fost azmuţiţl în contra noastră de către bătătorii de tufişuri. — Aşa cred şi efl. — El bine. tu nu bagi de seamă că de azi dimineaţă Dundarupil caută să ne u-cidă ? — Safl să ne prindă. — Iţi foarte mulţumesc, clnd vor pune mina pe noi, ue şi leagă de stllpul de supliciu; oamenii aceştia nu păstrează nici o dată prizonierii, din cauză că el ducînd o viaţă de nomazi, prizonierii ar putea scăpa in orl-ce moment... în fine nu este în obiceiurile lor. Or, nu pot să-mi explic, dacă bandiţii sunt pe urmele voastre pentru a ne descoperi secretul, cum a trimes în contra noastră pe aceşti sălbateci, înainte de a fi aflat de la noi locul bogăţiei, care de sigur este singurul scop al urmărire! lor. El mă cunosc foarte bine, pentru a şti că In cazul chiar cînd, fiind prizonieri al sălbaticilor, vom fi predaţi pe mina lor de aceştia, nu voi destăinui secretul nostru nici chiar în faţa morţel. —• Poate că Dundarupil ne au atacat fără ştirea lor ? — Nu te gîndi la lucrul ăsta, dragul meu. —- Vezi cu toate acestea că bătătorii de tufişuri stafl ascunşi, cînd ar putea foarte bine să se unească eu sălbateci şi să echilibreze puterile cu ajutorul carabinelor, după raportul lui Wiligo el sunt vre-o zece pe clnd noi suntem numai patru armaţi cu ca--rabine. — Nu uita că noi avem carabina’, cu repetiţie care face ca fie care din noi să socotească cit 12 carabine de a lor. — Fie! dar cel două sau trei sute de sălbateci, cred că stabileşte foarte uşor proporţia. Nu aşa de uşor cum crezi: Indigenii au perdut deja prea mulţi oameni, şi nu vor consimţi să avanseze acum ziua după ce am omorit vre o 15 dintre el; pentru el ar fi o dezonoare dacă ar mal sacrifica mulţi oameni pentru ca să ne poată prinde vil safl morţi el nu vor merge aşa dar de ctt noaptea. (Va urma). Doctoru ION NANU Fost medic secundar al Spitalelor din BucurescI Stabilit în Flmpulniig dă consultaţiuul pe timpul verel. Câmpulung. Strada Mircea-vodă 15 117 30—16 www.dacoromanica.ro EPOCA 3 eraţi depozitate grăunţele, cari toate aii fost consumate. Caii aii putut fi scoşi la timp. *% Tot erl, pe la orele 12 din zi. un incendiu violent a izbucnit In Galaţi, arzînd o prăvălie din strada Traian. Focul a putut fi localizat peste o oră. Atentatul în contra preşedintelui Republice! franceze In privinţa atentatului săvlrşit în contra d-lul F£lix Faure, preşedintele Republicel Franeese, cu ocaziunea serbărel naţionale de la 14 Iulie, găsim Iu jurnalele franceze, următoarele amănunte: Preşedintele republicel a plecat de la E-liseu la orele 2 şi jumătate după atniazl, pentru a merge la Longchamps unde se făcea defilarea trupelor. Şeful Statului era Însoţit In landoul săli de d-nil Mălinei preşedintele consiliului de miniştri; generalul Boisdeffre, şeful marelui stat major şi generalul Tournier, secretarul general al prezidenţiei. Intr’un alt landou eraţi d-nil Le Gali, directorul de cabinet al prezidentului republicel; căpitanul de fregată Simon şi majorul Humbert, ofiţer din casa militară a prezidenţiei. Escorta era făcută de către un escadron de cuirasierl. In tot parcursul curioşii adunaţi în masă salutaO pe şeful Statului. La orele 2 şi 45 minute ‘cortegiul prezi. denţial a sosit In răsptntia de la Longchamps. In acest loc numărul curioşilor era colosal-Ateritatorul, un nebun numit Eugene Mărie Franţois, staţiona pe trotuarul şoselei, la o distanţă de 100 de metri de la locul pe unde trebuia să treacă cortegiul. Ghid landoul In care se afla Prezidentul Republicel a trecut In dreptul lui, Franţois scoase un revolver din buzunar şi trase două focuri, unii spun în sus, alţii în direcţiunea landoulul. Zgomotul detunăturilor a fost acoperit de aclamaţiunile mulţimel. Şeful Statului l-a auzit aşa de puţin, că abia şi-a Întors capul ca să vadă ce este. Cortegiul şi-a urmat drumul în linişte. Incidentul ar fi putut trece nebăgat în seamă, dacă mulţimea care era în apropierea lui Franşois n’ar fi năvălit asupra lui. Abia trăsese a doua lovitură că cel din pre-jur s’ail repezit asupra lui şi cu lovituri de picioare, pumni şi bastoane l’aă trlntit la pămînt şi l’aîi pisat. Agenţii poliţiei venind la acest scandal, cu multă greutate au putut scăpa pe Franţois din mlinele mulţimel. El a fost condus într’o stare oribilă la secţiunea cea mal apropiată unde, i s’a luat interogatoriul de către d. Lcpine. El a deda rat că nu a voit să omoare pe prezidentul republicel, de oare-ce cartuşele cu cari era încărcat revolverul erafl fără gloanţe, lucru care s’a şi probat. Franţois a servit în armată 11 ani, de unde s’a liberat cu gradul de adjutant. După liberare a fost angajat ca picher la direcţiunea lucrărilor Parisului, de unde a fost congediat însă după puţin timp, din cauză că se constatase că era nebun. Socotind că prin această congediare i se făcuse o mare nedreptate şi voind ca să atragă atenţiunea asupra lui, Eugene Franţois a găsit cu cale să tragă două focuri de revolver, cu cartuşe oarbe în prezidentul Republicel Franceze In urma acestui interogatorii!, pe la orele 5, Franţois a fost transportat Intr’o trăsură celulară la arestul poliţei. O dată cu el a mal fost arestai un individ numit Bellan, care aproba atentatul -săvîrşit de Franţois. Din cercetăriie făcute la otel Loiret, din strada Clery 40, unde domiciliază nebunul, nu s’a putut constata nimic In contra lui; la perchiziţiunea făcută in camera lui s’au găsit liîrtil in neiegulă, începuturi de romane, de piese de teatru, bucăţi de manuscrise de memorii, etc., toate arătînd că sînt operile unul nebun. Judecătorul de instrucţiune însărcinat cu această afacere, a ordonat internarea lui Eugene Franţois într’o casă de nebuni. Franţois este acelaş care a aruncat mal deună-zi din una din tribunele de sus ale Camerei franceze, In incintă, o grămadă de bucăţele mici de hîrtie pe cari era scris numele lui şi data nascerel— tot în scopul de a atrage atenţiunea asupra sa. ULTIME INFORMATIUNI La 1 Iulie trebuiai! s Iulie a plecat imediat la CataloI, reşedinţa plăşel Tulcea, spre a face o anchetă asupra administraţiunel sub prefectului Al. Baboianu, a cărui destituire s’a cerut de prefectul Toneanu în urma certei ce a isbucnit între el şi fratele sub-pre-fectulul, faimosul avocat al Statului Nicolae Babo,anu. Semnificativ este că o dată cu plecarea inspectorului de la Tulcea, prefecful Toneanua fost chiemat în Bucureşti. Persecuţii colectiviste Primim din Olteniţa urmetoarea telegrama: Rog bine-voiţl a da publicaţiei următoarea telegramă, ce atu adresat-o astă-zi d-lul Stolojan Ministru de Interne. Mulţumiri anticipate. Filip Corlâtescu. «D-lui Stolojan Ministru de Interne Bucureşti. «Sfârşind întreg şirul de nedemni-tăţi, mizerii şi persecuţiunl în contră-mi, azi s’a începtd punerea «Ie foc la averea iuea, pentru astă dată scăpând eftin graţie împrejurării află-rei în curtea moşiei a 150 secerătorl cu claca ce veniseră la socoteală. Înţelegeţi că singura răsplată ce merită vestita dumitate administraţie din localitate este cel mult decorarea cu serviciul credincios, rămăind a-l avansa la alte mai mari onoruri când îşi vor executa mai cu succes opera de desâ-vîrşita mea distrugere cu care'i aţi însărcinat. Vă conjur a nu trimite altă anchetă de constatare, fiind ştiut că la anchetele d-voastre nu va eşi vinovat de cit tot hoţul de păgubaş, cînd nu e de «ai noştri» mulţumiţi-vă dar cu constatările făcute de mine pârlitul pentru răsplătirea a lor d-voastră şi\care snpuindu-vă cazul îmi permit a vă întreba pentru ultima oară : Pînă cînd ? şi pînă unde credeţi că poale merge răbdarea noastră ?! Dacă aţi pierdut conştiinţa? Pînă unde şi pînă cînd pot fi permise infamiile a lor d-tale !!? Supusul d-tale Filip Corlăteseu Licitaţiunea pentru desecarea bălţilor din jurul oraşului Craiova, s’a a-probat asupra d-lor Gostea si Nedelcu cu 41 lei şi 90 bani °/0 sub deviz. Valoarea tolală a lucrărilor se ridică la suma de 200.000 de lei. Faimoasa comisiune parlamentară instituita de d. Gogu Cantacuzino pentru a studia modificarea iinpo-sitelor, a obosit atit de mult după o muncă de trei luni, al cărui re-sultat de alt-fel este nul, în cit a hotărît să-şi ia vacanţă piuă la 15 Septembrie. Pînă atunci comisiunea, care încasase diurne mari, nu se va mal întruni. Tuche Aiiastasiu şi Malaxa In afară de generalul Budişteanu şi Manolache Culoglu, escrocul primar al Galaţilor şi-a mai găsit un protector în persoana lui Tache. Anastasiu. In adevăr, de cîte-va zile se remarcă foarte mult că Tache Anastasiu îşi pune toată influenţa în cumpănă nu numai pentru a scăpa pe Malaxa, dar chiar şi pentru a-i salva situaţia, menţinîn-duî în postul de primar. Tache Anastasiu a cerut Ocidtel să nu permită disolvarea consiliului comunal din Galaţi şi cu atit mai puţin revocarea lui Malaxa. In acelaşi timp dînsul stă la Galaţi pentru a împăca pe toţi colectiviştii şi a-i deprinde cu ideia că mimat Malaxa poate fi primar al acestui oraş oropsit. Lumea se întreabă de ce pune Tache Anastasiu atita interes pentru a salva pe Malaxa ? Explicaţia este lesne de dat : Tache Anastasiu exportează prin Galaţi cereale, vin şi cherestele din Tar-căii şi, pentru înlesnirea comerţului său, Malaxa i-a concedat în mod ilegal un teren al comunei pe malul Dunării, unde şî-a făcut o magazie. Afară de aceasta, Tache Anastasiu are o sumă de gheşeftari la primărie, gheşeftari cari fiind ocrotite de Malaxa, este firesc ca acesta să se bucure de protecţia lui. Asupra acestor afaceri veroase ni se promit din Galaţi o sumă de desvă-luiri foarte grave. Romînil din Abrud şi din împrejurime a ti trimes d-lul I. C. Gră-dişteanu, preşedinte al Ligei Culturale, o adresă acoperita de un mare număr de semnături. Adresa, redactata în termeni en-tusiaştl, încheie ast-fel: Manifestul în care se desfăşură programul d-voastre, domnule preşedinte, ne este o garanţie că Liga Culturală ridicată la înălţimea chemării, în viitor va servi in adevăr cauza comună a tutulor romînilor şi conform scopului său cultural, va sta departe de orl-ce politică de partid. Cu ocasiunea scoaterel paşaportului pentru a merge în străinătate, d. Gr. C. Ghika a avut din noii să sufere din partea d-lul N. Sau Marin, directorul poliţie! Capitalei. D. Ghika i-a pus în vedere că faptul său e cu atit mal condamnabil cu cît nu are curajul de a da satisfacţie celor pe cari ’I ofensează. La aceste vorbe d. San Marin declarat d-lul Ghika că imediat ce va trece frontiera e la disposiţia d-sale. Incîntat de această declaraţie, d. Ghika aşteaptă la Viena pe antagonistul său, căruia ’i-a adresat erl o telegrama în care T reaminteşte angajamentul luat; d. San Marin a răspuns că Marţi seara va fi la Viena. Cu începere de la 15 Iulie va începe a funcţiona in judeţul Suceava serviciul telefonic, organizat de către consiliul judeţean, prin care toate reşedinţele sub-prefecturilor şi alte localităţi mal importante aQ fost puse în legătură cu staţiunea centrală de la oficiul telegrafo-poştal din Fălticeni şi cu cabinetul prelectorial. Direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor a dispus a se întocmi de urgenţă de către personalul technic devi-sul trebuincios pentru instalarea de fire telefonice speciale directe cu localităţile cele mal depărtate de Bucureşti, precum: Iaşi, Botoşani, Turnu-Severin, Vîrcioro-va, etc. cu cari actualmente Capitala nu poate fi in comunicaţiune directă din cauza mare! distanţe pe care sîrmele actuale, cari sunt acele ale telegrafului, nu pot transmite sunetul la aceste distanţe. S’a dispus asemenea a se construi un cablu sub-marin, care va servi la stabilirea serviciului telefonic cu Bulgaria, şi cele-l'alte ţări de peste Dunăre. D. inginer electrician Ogrezeanu, a fost însărcinat în special a se ocupa de aces-te lucrări._____________________________ INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „POMPILIAN" 64 — 06, — CALEA RAHOVEI, — 64 - 66 —BUCUREŞTI— Sub direcţiunea d-rel Consist «iţa Pompilian licenţiată în ştiinţele matematice din Bucureşti şi din Paris (Sorbona) Se primesc eleve interne, şi semi-interne. Cursurile vor începe la 1 Septembre a. c. Invăţămintul coprinde cursul primar şi secundar, divizate precum urmează. 1) Secţiunea de învSţăment clasic (Bacalaureat) examenele se vor trece la şcoalele statului. 2) Secţiunea de cultură generală ; examenele se vor trece în institut. 3) Secţiunea de pictură sub conducerea d-lul Pompilian, artist-pictor, se va pune la disposiţia elevelor o vâslă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru. 4) Secţiunea de muzică, sub conducerea d-nel Emilia Saegiu, profesoară la conservator. 5) Pentru ednealiunea, studiul limbelor stră ine şi lucrul de mână. am reuşit în tratativele ce am avut cu uuul din cele mal bune institute de educaţie din Paris, a'ml procura institutoare şi guvernante, personal format din a cest institut. Localul in care este instalat, noul institut, a fost, construit expres pentru şcoală, conform cu toate condiţiile hygienice; coprinde săli de studio, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc. O grădină spaţioasă înconjoară tot localul, care e prevăzut cu instalaţiune de apă şi gaz. Pentra elevele externe se va organiza un ser viciu de omnibus. Personalul didactic se compune «lin: Matemat. şi Cosmografie iV. Coculescu, dr. în matern, prof. la Universitate Morala şi Filosofij . . D-nu RădtUeşcu .Voim, dr. în filosofie Fizica şi Chimia ... V. Popovid, doctor in chimie Ştiinţele naturale . . . N. Demetrescu, licen ţiat in ştiinţe Matematica.............A. Ioachimescu, ingi- ner, licenţiat în matematici Limba Romînă . ... G. Adamescu, tic. în lit., prof. Ia giirn. Şincai Limba şi Liter. Franceză Fernand Brut in, prof. la ColUge Rolin (Paris) Istoria şi Geografia . . D-ra Olga Marinescu, lic. în litere, prof. la exiernat Religie ..... D-nu Aurelii Velescu, absolvent al lăcuit, de lit Hygiena .... D-na L. Moscuna-Sion, dr. in medtcină. Desemn şi pictură D-nu G. I. Pompilian. art pictor, prof. la lic. Lazăr Institutrice .... D-ra Victoria Davidescu diplomată a 6 cl. din Asisul Elena Doamna. Deosebit de această listă, care urmează a se mal complecta, toţi profesorii vor fi secondaţi de repetitoare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universităţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interoga zilnic pe eleve. înscrierile se pot face începînd de la 1 August. Pentru orl-ce informaţiunl mal detailate a se adresa la direcţiune de la 9—2 a. m. şi de la 2-6 d. a.____________________________ Casa de Sânăitate Institut din noii reorganisat 51, — Strada Toilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gyuecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Diacreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic safi specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsuttaţiunI în fie-care zi, pentra boalele interne şi syphilitice de la 10—i2 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100 -50 NOUL PENSIONAT DE BĂEŢI Al ComunităţtM Germane Evsiu-gcllee din Itucnrescî STRADA LUTERANĂ No. 14 Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va fi administrat de o comisiune specială aleasă din sinul comitetului general al comuni-tăţel. Cu direcţiunea institutului e însărcinat d. Pastor dr. Eugen Filtsch. Personalul conducător intern e compus: 1.. Dintr’un inspector, căruia, in prima linie, i s'a Încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori cu titluri academice şi un institutor cari supraveghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va ii cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor încredinţa. Acest pensionat stă in nemijlocită legătură cu şcoala noastră evangelico-gennană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are : o clasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale. Iu această şcoală reală se Învaţă li.nbele : germană, roinînă şi franceză, iar cea engleză şi latină in mod facultativ. In această şcoală vor învăţa elevii pensionatului nostru. Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat Intr’o posiţie cît se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de min-care şi de băl, corespunzând pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentra recreutul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, nelipsind nici aparatele de gimnastică. După vîrsla elevilor, taxa anuală a pensionatului varieazâ între 600 pînă la 1000 lei, pentru interni, şi 230 pînă la 400 lei, pentru semi-internl. Taxa se va solvi in rate trimestriale. Prospecte se pot primi în mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şî de la diferitele oficii parochiale evangelice din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 15 August a. c. (stil vechia). Pentra comisiunea administrativă pensionatului de băeţl al comunităţii, evangelice germane din localitate Păstorul dr. EUGEN FIETSCH Strada Luterană No. 12 131 20—5 Schimb iţi vfnfudin«l prin tonfii raia o caltliiru uruIu ţi temperaţii. Sală de băl eu un mare basln de 20 metri patraţl, cu duşi fi aparate de încălzit, precum nu există nici intr’o altă şcoală a ţărel. Studiile «lupa Programa Statului. Examenele In ţcoaiele publice. Iiivjkţniufntul limbelor franceză ţi germană-Munien vocala ţi iiiMtrumeutalâ. IVnonai didactic alea. îngrijire păriuţeaseă. Medicul şeoaleî d. Doctor Kremnltz locueşte iu proprietatea Stabilimentului. ■ institutul -Schevitz Therrin* n'a avut nici o dată nevoie de reclamă. Succesele dobindite de la fudaţiuuea lui, numărul cel mare de oameni însemnaţi în ţară cari au primit instrucţiunea lor primară ţi secundară m acest institut, resultatele satisfăcătoare obţinute la examenele publice, numărul elevilor din oe iu oe mal maro sunt pentru Tuni Untul Sclievitx-Tliicrriii’ laudele ţi reclamele cele mai bune. Înscrierile se vor primi de la 1'Ji‘iă August. Cursurile vor începe la 1 Septembrie. 144 27-3 www.dacoromaiiica.ro EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & 8AMUEL BUCUR ESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face ort-ce schimb de monezi. _____Cursul pe rin» de 7 ful ie, 1896_ Memoroide Hemoroidele se vindecă cu pilulele e cu pomada (alifia) doctorului L8bel An dre dela Paris: 4, str. de l'Echquier, 4 Patru-zecI de ani de succes. Broşură explicativă se trimite franco in schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent. Deposit In Romînia, la to?te farmaciile si droghnriile principale. 20 15—13 I AŞI-COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Aceasta apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, saă constatat pinâ arum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoina-cliulul şi intestinelor, conge.:*iele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Bacovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandeie en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri 1 D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit In capitaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 4-3. 50___________________________________(100-301 ATELIER DE LACATUŞRIE şi pentru ( « Y.N T#l l € TM l V*; WPK FIKSl I. HAUG PIANINE I>c Iu renumita fabrica Strada Isvor, \o. 111) Bucuresei efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchi' ze, Scări, Lămpi, etc. specialitate florărie, sere, gradine ne earuă, pavilioane în fler etc. etc, Primesc comande neutru Provincie: — Preţuri Pionierate — nn * '1AA _Z1 BARMEN FONDATĂ IN AN li 4. 1794 De vlnzare pe preţurile fabricel la A. FELDMANN BUCURESCI, Strada Decebal No. 20. Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cil, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Plinsch din Frank-furt AţM PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI II,F CIIARD BRAAIDT STAADECKER întrebuinţate de jiesle 15 ani de Profesori, medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal eflin, plăcut?*«igur şi nevătămător MEDICAMENT DE CASĂ MAŞINE AGRICOLE: ŞI INDVSTRIALI! SUCURSALE: Brăila, Oraiova, Var na. < Reclam; Lipsea (f) « de Nusbaum Miinich (f) * Hertz Amsterdam « de Korczynski, Oraiova « Braudt, Klaiisenburg « Frericks, Berlin (f) « de Scauzoni, Wureburg « C. Witt, Copenhaga « Zdekauer St. Petersburg « Soederslădl Kasan Lambl, Varşovia Forsler. Birmingam, La derangearea organelor Abdominale BUCURESCI Strada Smîrdan, o. 121 La maladii ale tionlHliu. Iioeiiiorhoizî (trînjl), constipatie, «liircre de cap, ameţeală, respiraţie grea sad dificilii, palpitaţie (bătaie de inimă), coustric'iimi de piept, lipsă de poftă de mlncare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Ricliard Brandt, din eausa efectului lor agreabil sunt in genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunl şi ceretî Ia toate farmaciile numai a-de vă ratele PII.IÎI.F, ELVEŢIENE ale farmacistului ItU IIARl) Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe fund roşiii şi numele Iiicli. Drauilt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi Împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc nici odală efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt. CASA FONDATA IN ANUL 1865 Furnisor al 91. H. Regelui, al domeniilor coroanei, al şcoalelor de agricultură, al fermelor-model ale stolului romln şi bulgar, ete, OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI ^ ____, JPiugurl unirertuale originale Altul. Saofe -yi Ţiu m mi niii'i'itiwni Ejg. ' •C'pi —-7 a se feri de contra-facerl I SIMPLE, ca 2 şi 3 BRAZDARE—Construcţie Nouă de Oţel. ţfcjqjA tyA — Singurele pluguri adoptate la fermele-model ale Statului. I IM ■ T W. r Locomobile şi Treerătore DIN FABBICA jgjpgŞ^ M t y RUST0N PROCI OR & Comp. LTO. LINCOLN / Construcţiune nouă 1896. :T" Cele mal căutate şi răspîndite în ţară l'BEŢH. CUTIEI Lei 1.50 Depoul general pentru toata Rominia Ta farmacia Victor TOringer Bucureşti calea Victoriei Se găseste asemenea în Bucureşti, la farmacii'© : F. Brus, M. Brus, Fr. W. Ziirner, A Czeides, E. t. Risdtlrfer, A. Frank, I. A. Ciura, etc., şi la drogueriile: F. Bruss, Economu A- Co. Th. M. Stoenescu, Uie Zamfirescu.—Botoşani I,: Haynal, V. D. Vasiliu. — Brăila la: Filloli, G. Kautfmesc, A. Drunier.—Buzău, la : Seim Ier. Weber.—Oraiova, la farmaciile ’ Moss. Pohl. Oswald.—Focşani, la: Remer, Stenner. — Califi, la: Stichler. — Giurgiu, la Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Kouya.—Piteşti, la: Sehirlcanyer.— Ploeşti, la: Schttller Ziegler.—Tirgovişte, la: E. Seymann.—T.-Măgurele, la: A. Hebberling. Grippe, Influenţa, Astmă Guturaie, Tuse Bronşită NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPI din fabrica MAX C0RMIC K - Chicago - America. Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cit si pe cîmp a dobîndit un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea mai practică. 150 BUGaŢI VINDUTE IN 1895.—Singurele secer|,toare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. «SECERÂTOARE «fl/PLE OlfSJ. COSATOARE RE Mo. a. — GREREE aae Eltx. VAGONETE Şl ŞINE. Tot felul de maşini agricole şi industriale, Grape vîntur&toare, batoze de porumb, CASE DE BA NT l/IIDDM vînturătoare, Trioare, pietre de moară, etc. n u ia r rm LIQUEUR * CAPSULE A se cere adresa OjţUE jacob, Buboie Bole de Piele liuturuiuaroi jltiucixo, jjivimj uu mutu uj ««v* CATALOAGE AAtAAlO SA GRATIS In tote farmaciile Lu Tipografia EPOCA se viiule lurtie maculatură cu 45 liant kilogramul, în pachete de 10 kilograme. ANALISA SPECIALA LA DEF0S1TUL DE §OBE americane veritabile HELIOS Bucuresei. — Strada Doamnei No. 21 JOHN PITTS Executată în mod conştiincios, după metodele cele mai nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din cornerciu, precum băuturilor alcoolice in general, lapte, unt, oleiuri Iminerale şi vegetale etc., se primesc spi'e efectuare BUCURESCI, Strada Smârdan o. 7 Mare depou de maşini agricole şi industriale Maşini de Secerat, Legat şi de cosit „Adriance“ Sfoară de legat snopi OM  N I L L A garantată pură:) Maşini de treerai şi Locomobile din renumita fabrică BADENSA din Weinheim (.-Germania:) Maşinii «Vulcan» Cea mul nouă invenţi-une Americană indispensabil pentru orl-ce familie. Această maşină găteşte In 2 minute ori şi ce fel de Bucate, Cafea, Ceai, etc. şi arde cu petrol fără fitil, transfor-mlnd Petroliu în gaz aerian, neconsumind mal mult de cit o centime pe oră. Mare Deposit de Lămpi, niaşine pentru lumina în-eadeseentâ cu spirt şi gaz aerian, precum şi maşine «Helios» pentru Pelroliu. A. Keclienberg VICTOR THURINGER FARM \CIST BVCVRESCI 154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mal bogtft depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebninţate la căutarea, bolnavilor. CU PRETURI FOARTE REDUSE Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc. ....... in.nHSR, . MAŞINE 61, Strada Ştirbe'-Vodă, 61 IN FABRICA LUI Mnşiui do treerat americane cu Ioeoino!»iia rutieră şi eu elevator de Mtiopi şi «le paie. Maşini de semănat în lat (:sistem «Aberdeen»:) şi în rîndurl (:sistem american «HAVANA»:) MORI ŞI PIETRE DE MOARA DIN LA FERTI: SOUS J0UARRE. Greble de fiu «HoUiifjHrorffi», Tocători de nutreţ% mântui de huruit, Tocite pentru cuţite de seceră lori ete. Vînturătorî, TriorT, Batoze de porumb MUŞAMALE IMPERMIABILE DE 0RI-CE MĂRIME. AH ^ ««in nucă tărie 81'Cî! s*8tom american | Gole mal practice şi ii j co*e maI aolide- jJ jlilijţ! ] BUT do zinc, Duşe, a Water-Closete, J I Tont-â-l’egontetc.etc S ftseşte In tot timpul un Mare Asorlimenl ARTICOLE DE VOIAGIU SACI CU NECESAIRE DE T0ILETA tle la 40 piuă la 330 Ivi Articole de PLUŞ gata §i de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbei- Vodă, 61 Bucureşti str. Doamnei 8, vis-ă-visde Poştă şi Telegraf. Ltlliip. Vînd 4"io Renlă Amortizabila. . . -*6 — 87 v* 5°/« » Amortisabilă. . . 100 V. 100 ’. 6 «/O Obligaţ. de Stal (Cov. R.) . toi — 101 5°/o » Municipale din 1883 94 8' •* 95 V* 5°/, » » » 1890 95 V. 96 — 5* « Scrisuri Funciar Rurale . 91 91 % 5°/» » » Urbane . 88 — 88 */« 5°/o » » » Iaşi . 81 S ^2 — Acţiuni Banca Naţionala. 1625 1630 - » » Agricola . 200 205 > Dacia Rominia asig. 435 — 440 » S-tea Naţionala asig. 440 450 — S-tatea de Co jstrucţiunl . 170 — 1s0 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hirtie . . 2 68 2 70 Huc.umsn. ^ww:dacbromafliieaţrG iu i &°-