SERTA n.—ANUL n, No. 198.
Ediţia a treia
DUMINICĂ, 7 IULIE 1890.
NUMARULJO bani
ABOUÎAMEWTELE
încep la 1 §115 ale fle-cărel luni şi ae plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţara 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 >	»	»	25 »
Trei luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
NUMaRUJL 10 BANI
ANCNCICRILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anundurl la pag. IV...0.30	b.	linia
»	»	»	III ..... 2.— lei »
»	»	»	II........3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindui|
Un număr vechiă 80 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 8-STRADA CLEMENŢEI — No. 3
0 MIŞELIE
SFIRŞITULSE APROPIE
Partidul liberal a mers cu paşi uriaşi spre căderea de la putere şi ruina sa desăvîrşită. In opt luni de zile, el şi-a compromis nu numai situaţia sa actuală, ci şi viitorul, fădndu-se imposibil pentru multă vreme.
A arătat că nu ştie să fie demn în afară, nici pentru sine nici pentru ţară, şi că e gata la orl-ce umilinţă.
A pricinuit Romînilor de peste munţi nu numai cea mal amară decepţiune, dar i-a încurcat în acţiunea lor făcîndu-I să piardă un timp din cele mal preţioase.
A dat Romînilor din Macedonia loviturile cele mal dureroase şi i-a lăsat în părăsire tocmai într’ unul din momentele cele mal grele ale desvoltăriî lor.
A paralizat pentru cită-va vreme acţiunea Ligel Culturale, pe care a voit cu tot dinadinsul s'o nimicească.
A coborît foarte jos prestigiul Guvernului şi al Parlamentului prin alegerea de unanimităţi în ambele Corpuri Legiuitoare, prin scandalul cu ocaziunea înlăturării d-lul Eleva, prin nesfirşitul lanţ de scandaluri pe cari le-a provocat în Parlament, prin incapacitatea şi imoralitatea politică a membrilor Cabinetului.
A lovit în oştire prin infama calomniare, de pe chiar banca ministerială, a armamentului el, prin legile nechibzuite şi prigonitoare ce-a alcătuit.
A lovit în justiţie şi a zdruncinat încrederea ţârei în magistratură prin legile personale ale lui Stâtescu.
A umilit Biserica prin depărtarea violentă a Mitropolitului Primat şi prin mjfeeliile ce-a comis în această afacere.
S’a atins chiar de prerogativele Coroanei şi a înpins pe Suveran într o poziţie delicată.
întocmai ca o urdie de năvălitori sălbatici, partidul liberal a cotropit şi a ruinat tot ce-a în-tîlnit în cale.
Şi în vremea aceasta, hoţiile cele mal neruşinate s’au săvîrşit şi se săvîrşesc de la un capăt la altul al ţărel, pustiirea a fost complectată prin jaf.
Mal rămînea vandalilor un singur lucru de făptuit: siluirea trupească; şi s’au pornit şi pe asta.
E cunoscut scandalul înscenat de guvern cu ajutorul unuia din înalţii săi funcţionari, prefectul de Covurlul. Printr’o scrisoare de cea din urmă violenţă, acest funcţionar a ameninţat cu bătaie pe d. Eleva, şeful disidenţei liberale şi fost ministru de interne al guvernului actual.
Un asemenea scandal nu s’a mal pomenit.
S’afi văzut şi se vor vedea fel de fel de violenţe pe lumea aceasta; dar nu s’a văzut nicăirl — nici chiar la noi pînă acum—ca uu
înalt funcţionar, reprezentant al ordine! şi al legalităţii, să comită ast-fel de violenţe ziua ’n amiaza mare, fără ca mal înainte să-şî fi desbrâcat caracterul oficial prin demisiune dată şi primită în toată regula; nu sa mal pomenit ca, după săvîrşirea unei asemenea violenţe, funcţionarul să nu fi fost înlăturat de la postul său.
Nici una nici alta nu s’a făcut în cazul de faţă; au trecut atitea zile de la publicarea scrisorii şi guvernul încă n’a făcut pe prefectul de Covurlul să înţeleagă că trebuie să-şi părăsească funcţiunea; ceea ce dovedeşte că guvernul e organizatorul scandalului.
Regimul a făcut ast-fel şi cel din urmă pas, de la care mal jos nu se poate coborî; bătaia trupească, iată ultima armă de luptă politică a guvernului.
Măsura e plină. Nu mal e-xistă mişelie nouă pe care guvernul s’o mal poată face.
Daci nainte, în puţinele zile cîte i-au mal rămas, regimul nu poate decît să se repete, provo-cînd aceleaşi scandaluri, patronînd aceleaşi hoţii, sâvîrşind aceleaşi violenţe, mal multe dar nu mal mari.
Şi cînd regimul nu va mal fi în stare să comită nici o mişelie nouă, atunci se va surpa.
Sfîrşitul se apropie.
UN NOU GHEŞEFT
Venit-a se vede şi rîndul Iaşilor.
A doua Capita ă a ţăreî, de altminteri ca şi întîia, e lipsită de apă.
Primăria de acolo a contractat acum cît-va timp cu d. Pâianu să facă studiile pentru aducerea apei, cu condiţiunea ca, dacă lucrările nu v*r rămînea asupra d-sale, să-I plătească 80,000 de lei.
Acum, iată ce citim în «Voinţa Naţională» de aseară :
dHniesft'rete tir tfontruii, ou tiv şsi t-iiisboiii nuni |)f trale a inrhoia un contract ni ti. W*aianu iifttint ti tiu-cercti cantitâţcî tir (tjui ncccnard pNsnriiK’for, ncoatci tectonice, uni-rcrnifţiţei şi /ierului internat t/in tuşim
tjucrdrilc vot* treime nă fie terminate vet mutt in & luni.
Ce vrea să zică asta ?
Comuna o să aducă apă pentru oraş şi ministerele aă să aducă deosebit pentru stabilimentele din acelaşi oraş ?
Somăm p9 «Voinţa» să ne explice a-ceastă enigmă, care seamănă grozav cn un mare gheşeft.
COLECTMŞTÎTfEROCI
Şl-att gă it In sftişit mtntnirea!
Dacă, după 8 luni de încercări anume făcute pentru a descoperi beteşuguri puştei Mannlieher n’afi izbutit decît să se facă şi mal mult de rts, în schimb colectiviştii afl găsit o mînglere.
Un ziar parizian, «Figaro». publică nişte articole Îndreptate contra armelor cu calibru mic; numai decît «Voinţa» traduce primul articol şi-l şi publică tn nmnăru-1 apărut a-seară, în pagina I-a.
Pentru ca să se vadă tn ce strîmtoare afl ajuns colectiviştii cu păcătoasa lor purtare tu chestiunea puştei noastre, iată cele două argumente pe cari le pune înainte «Figaro» In contra armelor cu calibru mic:
I.	— Cu aceste arme nu se pot ucide e-lefanţl.
II.	— Gloanţele lor nu ucid, ci numai rănesc.
Aşa-I că sunt feroci colectiviştii ? Dar nu le ajunge ca soldaţii duşmani să lie răniţi şi scoşi ast-fel din luptă, ci vor numai de-cit să-I omoare...
De cit să ne plictisească cu ast-fel de prostii, mal bine ar pleca la vlnătoare de elefanţi; nu cu puşti Mannlieher, bine înţeles.
A D-lui STURDZA
0 MIŞELIE
A D-LUI STURDZA
Congresele internaţionale In Bucureşti.—Congresul preistoric şi de antropologie. — Orieulaliştii. Limbile romanice. — Slugărnicia d-luî Stnrdza.
Congresele internaţionale in Bucureşti
In vara aceasta urmau să se fină în Capitală trei congrese internaţionale de mare importanţă, anume: Congresul preistoric şi de antropologie, Congresul limbilor romanice şi Congresul orienlaliştilor.
Sub toate raporturile aceste trei congrese,—cu toate cheltuielile pe cari le-ar fi făcut Statul cu primirea congresiştilor, — ar fi adus un mare cîştig moral Statului ro-mîn. A vedea întruniţi în Capitala ţării, în Capitala culturală a tutulor romînilor, pe învăţaţii lumeî întregi, atunci cînd ungurii serbează în mod zgomotos existenţa lor de Stat de o mie de ani şi cînd adună în Capitala lor 100 de congrese internaţionale de a doua mină, — ar fi înălţător de inimi de-opotrivă pentru toţi ro-mîniî. Am avea o ocazie admirabilă ca în faţa învăţaţilor să ne desvăluim aspiraţiumle şi să a-rătăni mizeriile pe cari le îndură fraţii noştri.
Nu vom putea face însă nimic, căci la întrebarea noastră, că ce anume pregătiri face guvernul pentru ţinerea acestor trei congrese, gazetele guvernamentale nu ne-au răspuns nimic. Şi nu ne puteau răspunde, căci iată în adevăr cum stă cestiunea acestor trei congrese şi cum d. Dim. Sturdza le-a respins, spre marea bucurie a ungurilor şi spre ruşinea ţării.
Congresul preistorie şl de antropologie
Congresul internaţional preistoric şi de antropologie a ţinut ultima sa sesiune acum doui ani la Moscova, sub preşedinţia marelui duce Sergiu. Graţie stăruinţelor membrilor romîni ai Congresului, s’a votat ţinerea sesiunei viitoare la Bucureşti. Guvernul rusesc a avizat atunci prin d. Bonton pe d. Al. Lahovari, pe a-tunci ministru de externe, despre acest vot al congresului, rugîn-du-l să ia măsuri în consecinţă.
D. Tube Ionescu. ministru al instrucţiei, a numit o comisiune compusă din d-nii B. P. llăjdeu, V. A. Urechiă, decedatul Odobescu şi Gr. Tocilescu, ca să pregătească lucrările pentru ţinerea acestui Congres. Timpul fiind scurt, comi-siunea a opinat ca Congresul să se amine pentru vara anului 1896. Guvernul romm a făcut o identică propunere guvernelor străine şi s’a stabilit sesiunea Congresului internaţional pentru anid acesta.
Venind colectiviştii la putere, comisiunea n a mai fost convocată, şi aflăm că d. Sturdza a încu-noştiinţat pe toate guvernele străine, — că nu este dispus a prind pe congresiştiî străini.
Ast-fel am rămas de ruşine în faţa lumeî întregi.
Orieulaliştii
Acum douî ani şi jumătate Al. Sa Regele se afla la Londra, unde a fost primit cu multă strălucire. Pe atunci era întrunit in Capitala Engliterel Congresul internaţional
al orientaliştilor. Al. Sa Regele, care urmăreşte de aproape des-voltarea Statelor şi a popoarelor din Orient şi din extremul Orient, s’a interesat mult de lucrările savanţilor orientalişti şi într’o zi a onorat cu înalta Sa prezenţă şedinţa Congresului.
Congresiştiî au făcut o primire călduroasă M. Sale Regelui Carol şi au rămas surprinşi de cunoştinţele Al. Sale în specialitatea lor.
Drept recunoştinţă, congresul a cerut voie M. Sale ca sesiunea următoare să se ţină în Bucureşti. M. Sa a primit cu bucurie această propunere, fixîndu-se viitoarea sesiune pentru vara anului 1896.
D. Dim. Sturdza trebuia să execute votul dat de congres şi să facă pregătirile necesare.
D-sa însă acum, in ultimul moment, a încunoştiinţat că refuză a primi pe congresiştî.
Limbile romanice
Acum un an, cu ocazia inaugurării expoziţiei universale din Bordeaux, s’au ţinut o serie de congrese în acel oraş, întocmai ca acum la Budapesta. Intre acele congrese a fost şi congresul limbilor romanice. La acest congres, foarte important pentru naţiunea romînă, au luat parte doui distinşi profesori de la liceul din Craiova şi d. V. A. Urechiă ca delegat oficial al ministerului instrucţiei publice şi al Academiei.
In momentul cînd budgetul unguresc plăteşte pe Beksics, Pdz-mdndy, Ovdry, etc. ca prin scrieri şi conferinţe să propage prin ţările apusene o sumă de eyori privitoare la origina şi luptele romînilor şi pentru a-le contesta latinitatea,—era de sigur un mire cîştig pentru noi ca să întrunim în Bucureşti un areopag de filologi europeni ca să ne afirme origina şi latinitatea noastră.
Nu numai că Congresul limbilor romanice din Bordeaux,—cu mari elogii pentru romîni,—a recunoscut latinitatea noastră, dar încă în aplausele unanime ale presei franceze, italiane, spaniole şi portugheze, congresiştiî au luat deci-ziunea să se întrunească în sesiunea viitoare din 1896 la Bucureşti. întreaga presă romînă, atît cea din Romînia cit şi cea din Transilvania, a primit cu bucurie această hotărîre a învăţaţilor filologi de ginta latină.
D. Sturdza refuză însă categoric a primi acest Congres.
Slugărnicia d-lui Sturdza
Cari sunt cauzele ce aă determinat pe d. Sturdza să refuze cu atîta bruscheţă pe învăţaţii lumeî?
O singură cauză serioasă poate fi la m ijloc:
D. Sturdza s’a temut ca nu cumva ţinerea acestor trei mari Congrese la Bucureşti, în momentul cînd la Pesta se serbează Alille-niul, să nu supere pe unguri.
Pentru a complace deci guvernului unguresc, prirnul-ministru a mers cu slugărnicia pină a prefera să compromită prestigiul ţării înaintea învăţaţilor străini, res-pingîndu-î mojiceşte, de cit să mîh-neascâ pe bunii săi prieteni din Budapesta.
EXCURSIUNEA STUDENŢILOR IR LITERE
30 Iunie, 1 şi 2 Iulie.
Plecaţi din Sulina, pe Bricul Mircea, la 5 ore şi 20 de minute, ne am Îndreptat spre Ostrovul Şerpilor şi după o călătorie de patru ceasuri am ancorat pe coasta apusa-nă. Insula Şerpilor e uu bloc de piatră care se ridică la’ vr’o trel-zecl de metri din sinul mării; în mijloc este farul, încolo nimic. O mare mulţime de Pescari, păsări de mare, îl acoperă marginile şi turbură liniştea singurătăţii cu ţipetele lor.
Ne am urcat iu far, după care adunlndu-ne Intr’una din odăile de jos ale lui, d-1 Tocilescu ne-a ţinut o euvtntare In care ne-a arătat legenda şi trecutul acestei insule.
Nu In tot-de-a-una ostrovul acesta a fost atît de pustiu, locuit numai de păsările mării; şi el a avut vremuri fericite şi faima Iul a mers odinioară In tot largul Iu-mel civilizate.
Deja prin secolul al V-lea a. Chr. grecii cunoştea!! această insulă, pe care o numeai! Leuci (albicioasă) iar mal ttrzifl afl numit-o Achileia, numire de la care probabil se trage şi aceea a Chiliei. Aelinos din Miliet pe la 111 ne spune că Leuci este locuinţa Iul Aeliile, şi mal ttrzifl Erodotne vorbeşte despre ea, povestindu-I tot de o dată şi legenda.
In această insulă se afla un templu prea vestit, Templul Iul Achile\ ea era locuită numai de bărbaţi. Din toată lumea greacă veneai! Închinători aducînd daruri bogate, ban) şi numeroase exvoturl, căci la templu se afla un oracol şi preoţi iseusiţ.
Legenda spune că Tetis, muma lui Achile, a destinat acel ostrov pentru sufletul fiului săfl. Tot aici, după cum mal spune legenda, s’a săvîrşit cununia lui Achile cu Elena cea frumoasă. Amazoanele afl vrut sâ-1 ucidă; cincl-zecl de corăbii de barbari afl venit cu ele; afl înconjurat templul şi afl doborlt cu topoarele ulmii şi plopii cari se aflafl Împrejurul lui, dar Achile a gonit şi Dimicit pe vrăjmaşii săi, într’un inod foarte miraculos.
Acest ostrov era un loc cu desăvirşire sacru; după cum mal spusei, femeile erafl oprite de a călca pe acest ţărm. Legenda spune cum Achile a cerut să-i se aducă o feinee, şi după plecarea aducătorilor a u-ciso.
Săpăturile cari s’au făcut datează de pe la 1827, cînd Kritzki, un ofiţer de marină, a atacat templul, iar pe la 1841 Muzake-vici a atacat o altă parte şi anume: zidul înconjurător.
Muzeul nostru a căpătat o inscripţie, care a fost pe vremuri la baza unei statui, dar la care inscripţie lipseşte partea de sus. D. Tocilescu ne a spus că peste vr’o lună de zile va Întreprinde săparea unei părţi cam izbitoare, prin numeroasele ruine.
După cuvîntare, ne-am scobortt pe partea de sud a insulei, uude se afla un u-riaş vapor de comerţ, sfărîmat mal astă-iarnă, pe o ceaţă atît de groasă In cît inu se vedea nici farul, nici insula.
In urmă d-nu Duschek ne-a fotografiat la picioarele farului, iar peste cinci spre-zece minute, părăsisem insula Şerpilor, o numire dreaptă, căci numai d. Duschek a ucis vre-o cinci făpturi din neamul străvechiului ispititor al Evel.
Am luat masa pe bord, şi tn urmă am pornit spre Constanta, dar după o chibzu-ire a d-luî Tocilescu cu maiorul comandant, al vasului, s’a Îndreptat eînua spre Mangalia.
Toată ziua şi toată noaptea am plutit pe valurile bătrînulul Pontus Euxin.
La şase ore dimineaţa am ajuns )a Mangalia. Aci un pilot ne ese înainte şi ne spune că eram aşteptaţi din ajun cu masă şi alte pregătiri
Ne-am dus la Hotel Ahlea unde s’a comandat masa.
Pină la gâtirea el, şi după ce ploaia care începuse a stat, am pornit să vedem ruinele din jurul Mangaliei.
De alt-fel toată Mangalia e o ruină ; accentuată şi mal mult prin curţile dărlmate, clădite odată din piatră : toate lmprejmui rile sunt de piatră ; casele sunt safl de piatră safl de scfndurl.
Locuitorii sunt In cea mal mare parte turci; vr’o cinci moschee, şi numai o biserică grecească.
Spre sudul oraşului, la vr’o clte-va sute de paşi, se văd rămăşiţele, valul Înconjurător mal ales, al vechiului oraş Calatis, colonie a Eracliel din Pontos, şi care a fost întemeiată pe la 700 a. Chr.
Calatis era o cetate mare şi puternică pe vremile el; se încumeta să poarte războit! cu Istriopolis; bâtea şi monedă. Făcea parte din Pentapola, asociaţia celor cinci oraşe mari, şi era cu mult mal înfloritoare de cit Tomis. Se vorbea dialectul dorian tntr’tnsa.
Zidurile el afl tost utilizate de turci, iar la 1828 dărlmate. Mal spre sud se află un şir de movile, cari nu’s de ctt morminte, căci d. Tocilescu săpîud una din acestea, a găsit într’tnsa un sarcofag. S’aft mal găsit monede şi diferite obiecte.
In mijlocul clnipulul, mal spre sud de zidurile vechiului lagăr, s’a găsit un sarcofag de piatră cu o inscripţie grecească, In care se spune numele răposatului. Acest sarcofag a fost găsit de către nişte plugari cari i-afl spart pleoapa, crezlnd că tn năun-
www.dacoromanica.ro
2
E P U L A
tru este o comoară. D. Kondrea, Învăţătorul, care este agentul-arheolog al d-lul Tociles-cu In localitate, ne-a spus câ a găsit In acel sarcofag un glob de sticlă spart, In care se crede că se afla o coroană de aur, luată de cel cari au descoperit lucrul.
Mal spre sud-vest, pe marginea rtulul Ghiolul, care curge în apropiere, se află un loc Înconjurat cu pietre, şi unde odihneşte, după credinţa locală, un sflnt turcesc ; iar mal la vale, o peşteră, adlncă. uriaşă, şi cu coridoare lungi şi numeroase, care se crede că a servil pe vremuri drept loc de refugiu locuitorilor.
După ce am vizitat aceste locuri, şi după ce d. Tocilescu şi Căpitan Orleanu, unul din iei mal activi tovarăşi deescursiune, aO cumpărat clte-va monede antice aduse de nişte tătari din localitate; am plecat la mincare.
După masă am pornit spre Constanta, pe la două ceasuri după amiază.
Sosind la vechiul Tomis, pe la şease, am fost primiţi de un număr de orăşeni cari ne-aşteptad la debarcader.
D. Banescu, directorul şcoalel normale, ne-a oferit trel-zecl de paturi ; cel cari n’afl avut loc au fost Incartirati pe la oteluri.
Seara, a avut loc, la Cazino Naţional, o serată literară dată de noi. Dl. Tocilescu a vorbit despre Mausoleul de la Adam-Klissi. In urmă s’a clntat: d-ra O. Steriadi, d. Mircea Constautineanu, Nestincanu, din gură; Bucurescu, Zoltu, din flaut şi vioară, Moise Teodorescu a declamat. La urmă s’a dansat.
A doua zi, d l Tocilescu a oferit o masă ofiţerilor superiori şi magistraţilor locali. D-l General Poenaru, care a avut bunâ-vo-inţâ să ne dea muzica, şi ne-a Întovărăşit piuă la gară, a ridicat un toast In onoarea d-lul Tocilescu. AU mal vorbit colonelul în retragere Moescu, care ne-a Însoţit diu Bucureşti, apoi simpaticul căpitan Orleanu, dd. Stefăuescu-Goangâ, Gherghef doctor In litere şi studentul Teodorescu.
Am plecat din Constanţa la 4 şi 20 şi am ajuns pe la fi la Medgidia, unul din micile oraşe foarte ospitaliere ale Dobrogel. Primiţi de orhestra locală, dd. Zadic, subprefectul, şi Kenal, primarul, însoţiţi de o mulţime de cetăţeni, am fost conduşi in grădina ospelulul comunal, unde ni s’a oferit o masă abundentă şi veselă.
Am lost găzduiţi pe la deosebite case particulare şi oteluri Înştiinţaţi de d-l Tocilescu să ne sculăm pe la trei, ca să putem pleca pe la patru de dimineaţă la Adam-Klissi.
Am trecut cam repede asupra amănuntelor spre a putea miiue să vorbesc numai despre ultima zi a escursiunel, în care am atins ţinta pe care ne-o propusesem: vederea monumentelor de la Adam-Klissi.
Al. Anleinireanu. student.
„EPOCA" JA TECUCI
Procesul amicului nostru Coustau-tinescu.—Istoricul afacere!. —Şedinţa de la 8 Iulie.—Ascultarea martorilor. — Un incident.- Pledoariile d-lor Nes-tor C'incii şi Şt. IMilos.— Respingerea incideu-tulul.—llot&rlrea.
Cititorii tecucenl cunosc deja afacerea. In ziua de 26 Februar a. c. V. Constanti-nescu este atacat şi lovit In mijlocul oraşului, de un individ anume Iţic Leibovicl, de meserie scandalagiu, în unire cu câţl-va gardişti, toţi puşi de Iancu Anastasiu poliţaiul oraşului, spre a-şl răzbuna pe Con-stantinescu că acesta i-a dat pe faţă potlogăriile şi toate matrapazltcurile.
Constant)nescu a reclamat parchetului, care cercetînd găseşte că individul Leibovicl e vinovat şi ast-fel Îl trimete In judecata dinaintea judecătorului de pace.
In urma mal multor termene, afacerea vine înaintea judecâţel In ziua de 29 Maiiî trecut.
| Trebue să adăugam, că individul Leibovicl sfătuit de poliţaiul Iancu Anastasiu, face şi el acţiune la judecătorie contra lui Constantinescu, de şi mal reclamase o dată In această privinţă poliţiei, care a dresai un proces verbal, dar căruia parchetul nu i-a dat nici un curs.
In ziua de 29 MaiU judecătoria nu ţine seamă de martor), de cercetarea procurorului, de certificatul medical şi condamnă
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
22)
LOUISIJACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DK FOC
PARTEA I
Wiligo abia se mal putea stăplni; era furios de ciudă ce nu poate răspundă acestor sfidări Îndrăzneţe. Ah! dacă ar fi avut cu el măcar cincl-zecl de războinici, cum ar fi pus pe fugă pe toţi aceşti mişel cari nu îndrăzneală sâ-1 atace nici aşa cum eraft 20 In contra unuia 1 Dacă nu ar fi avut In grija lui pe cel doul tovarăşi al Iul Dirk. era In stare să se arunce asliprainamicilor liumal cu Nlrrooba şi Koanook, pentru ca să le arate cum ştie să moară luptătorii Uagarnooki. Mal înainte de a peri, desigur Că ar fi făcut un măcel îngrozitor şi câzlnd ar fi clntat vesel clutecul morţel la stîlpul supliciului.
Iar din mijlocul zbieretelor şi cîntecelor de război, se auzea vocea monotonă a lui lohn Gilping care intona pe nas psalmul al şapte-spre-zecelea.
«Nu te depărta de mine o Atot Puternice 1
se Constantinescu la 15 zile Închisoare cu drept de opoziţie pentru pretinsul inculpat, considerînd câ Constantinescu dimpreună cu avocatul săfl d. Nestor Cincu s’afl retras din şedinţa imediat ce s’a dat cuvlntul pârilor In fond.
Constantinescu a făcut opoziţie contra sentinţei şi la 3 Iulie a fost termenul judecam acestei opoziţii.
Şedinţa se deschide la ora zece dimineaţa şi e prezidata de d. ajutor Chircit-lescu.
La apelul nominal răspund: V. Constan-linescn, Iţic Leibovicl şi martorii Zamfir Vizanti, Traian Ştefânescu şi Vasile P. Po-criş. Martorii: Taehe Athanasiu, loan Stăn-culescu, M. Tomescu lipsesc. Constantinescu renunţă la ascultarea lor, de oare ce 2 aii depus deja la parchet.
Iţic Leibovicl Iasă o petiţie pe biuroul judecătorului şi pleacă.
Se procede la ascultarea martorilor prezenţi.
Zamfir Vizanti arată că In ziua de 26 Februarie a. c. a văzut cum Constantiuescu era ţinut de 2 gardişti şi un individ II lovea. Mal spune că poliţaiul era prin apropiere In timpul clnd s’a lntlmplat faptul, dar n’a intervenit.
T. Ştefânescu de asemenea spune, că individul Leibovicl a atacat şi lovit pe Constantinescu In timp ce 2 gardişti îl ţineaQ pe acesta. Zice că n’a auzit nici un semnal dat de gardişti. Mal arată că cu o zi mal tn urmă a auzit cum poliţaiul spunea unuia din gardiştii cari aQ ţinut pe Constantinescu, să spue, dacă va fi chemat la parchet, că Constantinescu a dat In Leibovicl, iar nu acesta în cel d’intll.
Vasile P. Pocriş arată ca şi cel doul d’in-tîl cu adăugire, câ cu cîte-va minute mal înainte de întlmplarea faptului a văzut cum poliţaiul a vorbit cu ambii gardişti, comu-nicîndu-le ordinul.
Constantinescu e asistat de d-nil avocaţi Nestor Cincu şi Şt. Plitos.
In urma ascultărel martorilor, d. Cincu ridică un incident spunlnd ca această afacere nu-i de competenţa judecătoriei de pace, ci de aceea a curtel de apel, poliţaiul oraşului Iancu Anastasiu fiind autorul moral, iar gardiştii complicii lui Leibovicl, şi probează cele zise prin însăşi declaraţiile martorilor atlt la parchet cit şi la judecătorie. D. Cincu termină cerînd judecătoriei să-şi decline competenţa, iar afacerea să fie judecată de către instanţa în drept conform art. 493 pr. penală.
D. Plitos vorbeşte In acelaş sens.
Judecata respinge incidentul ridicat şi dă cuvîntul In fond.
D. Plitos face istoricul faptului, arată cum toţi martorii aproape, depun în favoarea clientului săli. Dă citire mal multor depuneri ale martorilor. Spune că judecata să ţie seamă că pentru Leibovicl nu depun de cît cîţl-va oameni de-aî administraţiei, pe ctnd in favoarea lui Constantinescu sunt a-tîtea persoane notabile şi cere achitarea Iul Constantinescu de orl-ce pedeapsă şi cere condamnarea lui Leibovicl la penalitatea prescrisă de lege, plus 500 lei despăgubiri civile.
Judecata admite în parte opoziţia făcută şi condamnă pe Constantinescu la 50 lei amendă.
Cu drept de apel.
T. Cucinnu.
„EPOCA" LA IAŞI
5 5/VII
„!HaIaxita“ Comunală
Chestia furniturel mobilelor de scenă a venit Înaintea consiliului comunal in şedinţa din 3 Iulie.
Dl. Volanschi a relevat condiţiile în cari s’a făcut adjudecarea asupra d-lor OstapovicI şi H. Finke.
i.Aceşti domni nu sunt fabricanţi, a spus consilierul comunal, iar propunerea lor a fost primită numai după ce licitaţia fusese închisă».
In mirarea tuturor cari ad auzit pe orimar spunlnd că sub administraţia Iul nu se vor petrece neregularităţî, d. Gane a luat apărarea chirigiului d Iul C. Le-pădatu şi a tovarăşului său, spunlnd că el prezintă mal multe garanţii pentru comună, de cit renumita casă vieneză, Jaray!
Mamelucil guvernamentali ad Închis apoi discuţia.
*
* *
In această privinţă, afin că Ja-ray a reclamat minlsternlul de Interne, tn eontra modului arbitrar tn care a fost Înlăturat de de la lieitaţie.
El reclamă plata celor 52 de planşe făcute special pentru comuna Iaşi.
Vom vedea ce va face conul Năstase. *
* *
D. Petru Misir, profesor universitar, pleacă miine la Ems, unde va sta tot limpul verel.
Toto.
OFORMAŢlt
Cu toate că legea posiţiel ofiţerilor făcuta de generalul Ciomag prevede incompatibilitate, guvernul a reuşit să facă pe d. general doctor Fotino, inspectorul serviciului sanitar al armatei, sâ-şl retragă de-misiunea din postul de efor la spitalele civile.
Domnia legilor !
D. general G. Mânu, fostul preşedinte al Adunărel deputaţilor, a plecat erl d. am., cu trenul de 5,30 la Kissingen, unde va urma o cură de mal multe săptămînL
D. Ernest Vîrnav, prefectul jud. Roman, voind a se retrage pentru a-şl pune candidatura de deputat la un colegiu vacant, se vorbeşte de numirea d-lul Leonida Panopol In locul sau.
D. Panopol a fost prefect de poliţie la Iaşi în timpul primei domnii a coleetivitaţel.
Guvernul susţine la preşidenţia camerei de comerciu din Bucureşti candidatura d-luî Niţă Ste-rie, cîrciuniar din Dealul Spirei şi samsarul de sl ujbe la primărie.
Colectivitatea n’a găsit intre toţi fruntaşii comercialul capitalei un om care să-o reprezinte mai bine.
D. S.Perieţeanu-BuzaU a chemat în judecata pe d-nil I. C. Gradiş-teanu, M. Vladescu şi D. Neniţescu, ca sâ-I lase folosinţa apartamentului în care este instalata Liga şi sa-I predea toata averea acestei in-stituţiunl ca fiind a sa proprie, mal cerînd încă daune, cheltuell şi nu mal ştim ce despăgubiri.
Afacerea va veni în ziua de 8 Iulie înaintea judecătorului de pace a ocolului I diu Bucureşti. Procesul promite să fie interesant.
D. E. Kreţulescu, primul secretar al legaţiunel noastre la Bruxeles e-ste însărcinat cu girarea afacerilor legaţiunel, pîna la numirea unul titular în locul d-lul Bengescu, care a trecut în calitate de ministru plenipotenţiar la Atena.
«Voinţa» afirmă că d. Djuvara (Trandafir) a fost primit în audienţă de M. S. Sultanul, şi încă în mod extraordinar.
In ce zi ? Cum se face că < A-genţia rominâ> nu ne-a adus nici o ştire ? De ce gazetele oficioase n’au spus nici un cuvînt ?
«Voinţa> minte cu neruşinare. D. Djuvara stă şi azi la...poartă.
Colectiviştii turbează.
Cercetările cu puşca Mannlichtr nu vor Bă dea cu nici un chip rezultatele dorite de dînşii; se caută pe capete mijlocul de a eşi din încurcătură, dar pînă acum în zadar.
Legalminte n’avem guvern, aceasta aQ dovedit-o instanţele judecătoreşti ; de fapt însă avem 3 miniştri în ţara, însărcinaţi cu conducerea afacerilor tuturor departamentelor.
El bine, nici pe aceştia nu-I poţi găsi în Capitala, căci, cînd unul pleacă la Sinaia ca să supună decrete semnaturel M. S. Regelui, altul se întoarce de acolo — ear cel de al 3-lea, mal cu seamă cînd e d. Nastase Stolojan, este ocupat sau cu întinderea protectoarei muşamale colectiviste asupra «afacerilor» unul administrator borfaş din provincie, sau cu preumblări caraghioase ca acea de la Roman.
Instrucţiunea afacerel din str. Academiei—dărîmarea casei d-lul Djaburov, care a acoperit sub ruine mal mulţi lucrători—fiind terminată, d-nil Sehindl şi BOnacker, constructorii nouel clădiri, vor fi daţi în judecată pentru neglijenţă care a causat moartea femeel Ţinea Dumitru şi rănirea grav a altor 2 lucrători.
Precupeţul de la interne a numit pe d. Cioranu, fostul comisar de poliţie depărtat de d. N. Fleva pe cînd era ministru de interne, pe ba-sa unei anchete, în urma unul a-bus şi mare scandal săvîrşit de a-cest funcţionar, în postul de comisar cl. II în Capitală.
Aceasta ca o continuare a scandalului Fleva-Culoglu înscenat de colectivitate.
O telegramă din Viena anunţă că d. general Paşti a, inspectorul artileriei, a sosit acolo Joi, venind din Bucureşti.
D. Pană PencovicI, fost deputat, a fost numit censor la Banca Naţională a Romlniel, in postul vacant.
Erl peste zi un incendia a izbucnit în apropiere de fabrica de sticlărie din calea 13 Septembre. O ş:ră de pac a luat foc şi a fost consumată foarte repede de flăcări.
Panica era foarte mare, şi erafl temeri serioase ca incendiul să nu se comunice fabrice!. Sjria incendiurilor din zilele acestea a îngrozit intreaga po-pulaţiune a oraşului.
Din norocire şi cu ajutorul vecinilor, s’afl putut lua toate măsurile ca focul să nu se întindă ; el a luat sfîrşit după ce întreaga şiră de pae a fost consumată.
Serviciul sanitar superior a tăcut o adresă medicului şef al Capitalei prin care îl însărcinează a vizita în persoană toate basmele unde se fac băl reci,
întinde mina ta protectoare şi fă ca duşmanii mei să piară ca spicele aurii în ascuţişul secerei».
De o dată, cu iuţeala fulgerului, se zări corpul herculan al lui Dick apârînd pe de asupra erburilor, şi tn acelaş timp sunetul puternic al carabinei lui despică aerul, iar şeful Dundanupilor care înainta mal mult pentru ca să plictisească pe Wiligo, căzu cu faţa In jos în iarbă. Un sunet lung de teroare înlocui pe dată cînteeele vesele de război de pînă acuma şi numele de Tidana! Tidana! Găuritor de capete 1 se auzi de mal multe ori eşind din toate pepturile.
Canadianul nu Îşi perduse de loc reputa-ţiuima sa, căci glonţul Iul lovise tocmai In frunte pe şeful Dundarupilor.
Dar după primele strigate de teroare, urmară imediat zbierete de turbare; indigenii, după ce ridicară pe şeful lor, transportară cadavrul pe o mică colină, se adunară cu toţii In jurul lui şi se putea vedea după gesturile şi după ahimaţiunea discursurilor că el se consult afi dacă nu ar fi bine să se repeadă în masă asupra micei trupe pentru a răzbuna pe şeful lor şi a isprăvi odată cu dlnşil.
Era uşor de văzut după mişcările unora şi a altora că cel tineri eraţi părtaşi al unei acţiuni imediate, pe cînd bătrlnil propuneau prudenţa.
E lucru sigur câ cu sacrificiul a vre-o treizeci dintre el, Dundarupils’ar fi putut scăpa uşor de adversarii lor; dar această măsură pe care ar fi luat’o fără nici o glndire o trupă europeană, nu era în trudiţiunile nici unul trib de sălbatici din Australia, cu toate că mal toţi erad curagioşl: căci nu s’a văzut nici o data, cu toate chinurile oribile cari ll aşteaplă, vre un războinic făcut prizonier, câutlnd sâ-şl scape viaţa printr’un act de laşitate fad prin trădarea tovarăşi-
lor săi. Războiul este pentru indigeni o luptă de şiretlic şi de curse In care fie*care caută să-şi apere viaţa, uciglnd cit se poate mal mulţi inamici. Iu ast-fel de Împrejurări, el socotesc cu atenţiune, avantagiile ce le poate aduce izbtnda, şi dacă din socotelile lor ar eşi că vor perde mal mulţi oameni de cit ad el posibilitatea să ucidă din tabăra inamică, Ju tot-d’auna el renunţă la asalt.
CAPITOLUL III
Australieni! la rSzboiă. —Stîlpul supliciului. — Şiretlicuri indigene. — Fintina otrivitS. — Schimbul sîngeluî.
Indigenii australieni ca şi Pieile Roşii din America, tae ţestele inamicilor şi le duc în satele lor ca trofee ale războiului; dar In acelaşi timp el sunt datori să aducă cu el şi pe cel morţi pentru ca familiile lor să ’l poată tnmormlnta. Dacă din Intimplare numărul cadavrelor celor căzuţi este mal mare de cit trofeele slngerînde luate de la inamici, trupa care a susţinut lupta, este considerată chiar de către a-micii lor, ca o armată învinsă, de şi ar fi nimicit pe inamicii lor; toţi acel cari ad luat parte tu luptă sunt huiduiţi şi batjocoriţi la întoarcere de toate femeile şi copiii din sat. Rudele celor morţi mal cu deosebire îl urmăresc blestemtndu-I şi !n-jurlndu-I, II acuză de a fi fugit ca nişie laşi fără să fi putut şti a răzbuna pe col căzuţi pe ctmpul de luptă.
După cum se vede, sălbaticii nu se bat In trupe dezordonate şi fără nici o regulă; războiul este supus In Australia unor pres-cripţiunl şi legi pe cari nici un şef de trupă nn le poate desconsidera fără ca să sufere dezaprobarea tribului întreg, şi clnd infracţiunea este prea mare şi cauzează
dezastre tribului, acel cari comandă şi cărora prin urmare se poate imputa greşeala, sunt daţi In primirea familiilor acelor cari ad murit pe clmpul de luptă, cari 11 leagă la stîlpul de supliciu şi II omoară In torturile cele mal oribile.
înainte de a li se da lovitura de graţie acestor HenorociţI, femeile şi copil vin pe rlnd şi rup bucăţi de carne din trupul lor, cu instrumente de piatră sad ii pîrleşte cu torţe de reşinâ. In sfîrşit sunt trataţi In tocmai ca prizonierii făcuţi la război.
Este asemenea o mare dezonoare pentru şefii unei trupe cari Intorcîndu-se dintr’o expediţiune nu aduc cu dlnşil pe toţi morţii ; victoria cea mal strălucită nu poate compensa acest dezavantagiu ; s’ar putea chiar zice că el nu socoteai! izbtndă fără acest lucru, căci In el constă principalul semn de convincţiune.
In aceste circumstanţe, şefii asupra cărora trebuia să cadă răspunderea unei greşeli comise, lucrad In tot-d’a-una cu cea mal mare prudenţă.
Aceste obiceiuri ale triburilor indigene, explică uşor cum trupe mici de Europeni bine armaţi ad putut străbate din lung In larg Australia, şi ad suportat lupte sînge-roase cu indigenii fără ca să fie măcelăriţi de el.
Pe dată ce sălbaticii vedeai! că ad aface cu carabine cu repetiţie şi revolvere sistematice şi că ast-fel fie-care din mica trupă a europenilor putea cu uşurinţă să ucidă de la 25 piuă la 30 dintre el, el renunţase la luptă fiind-că nu putead să sacrifice a-lăţi oameni pentru ca să poată ajunge ptnă la el şi să-I măcelărească. Cu toate acestea, prin acest singur considerent, el nu erad, scăpaţi de or-ce primejdie ; războiului pej faţă se substituia lupta de şiretlic şi aci surprindere; val de aceia cari voind să se|
www.dacoromamca.ro
a constata dacă apa se primeneşte refulat, dacă cabinele şi rufăria sunt curate şi dacă stabilimentele au luat măsuri pentru a se putea da imediate a-utoare medicale în cazuri de accidente.
A apărut No. 13 al «Bibliotecel Şaraga», a 25 bani numărul, cuprinzând Strigoii, frumoasa dramă In trei acte a luiJH. Absen, tradusă de d. Al. Antemireanu, student tn litere.
REGIMENTUL 4 ROŞIORI LA CÎMPINA
Bivuacul regimentului. — .Serviciul xilule.—Exerciţiul.—In bivuac. —Raportul şi tlicoriile.—A-dăpoHlul şi Repnoaul,—
Mesul ollţerior.
Acest regiment îşi ia de mal bine de doul ani cuartierele de vară la Glmpina.
EI este comandat de A. S. R. Principele Ferdinand al Romlniel, care pune un interes cu totul deosebit pentru administraţia, instrucţia şi bunul traiu al ofiţerilor şi al trupei.
Bivuacul regimentului
Regimentul format, conform regulamentului serviciului In companie, In coloană de escadroane, este bivuacat pe malul sting al Prahovei, In dosul parcului d-lul Hernia, care a bine voit a ceda gratis locul necesar. Caii sunt adăpostiţi în barace volante, iar trupa In roituri.
Locul e din cele mal avantagioase pentru un bivuac de cavalerie, căci pe lingă răcoarea produsă de rlfl, e şi aceea venind de la parc, al căruia arbori îşi întind ramurile peste o parte a bivuacului.
Servieiul zilnic
Serviciul zilnic se execută cu cea mal mare stricteţă după serviciul interior al trupelor de cavalerie.
A. S. Regală, pune o deosebită atenţiune In Îndeplinirea exactă a celor prescrise In tabloul acestui serviciu, asigurludu-se adesea personal prin visitele ce face de la Sinaia la Ctmpina la ore cu totul deosebite.
Deşteptarea se sună la ora 4 şi jum. şi pînă la 6, caii sunt curăţaţi, hrăniţi, adăpaţi şi înşeuaţl, gata pentru a eşi la exerciţii!.
Mal In tot d’auna A. S. Regală la ora 7 se află pe cîmpul de exerciţiu, unde soseşte călare, căci un sub-ofiţer ’l aşteaptă la gara Cimpina cu calul la mină.
Exerciţiul
Pentru moment regimentul lucrează separat pe escadroane ; ora l-a este întrebuinţată pentru şcoala de grup, iar a doua pentru exereiţiele de escadron. Exerciţiul se termină zilnic prin defilarea pe front de escadron tn trap şi galop.
In bivuac
întoarse la bivuac, escadroanele intră la locurile lor, ast-fel că la ora 9 şi jum. caii sunt pansaţi şi oamenii gata a mînca supa de dimineaţă, pe care A. S. Regală o gustă zilnic, ordonă Ibnunătăţirile ce sunt a se aduce In hrana oamenilor, pentru care a dispus a nu se face nici o economie din alocaţia prevăzută de budget. Seara trupa mănîncă două feluri de bucate şi are vin de două ori pe săptămlnă.
Raportul şi theorillc
La ora 10 şi un sfert, Întreg personalul de serviciil şi corpul ofiţeresc este Întrunit în cortul de raport, unde A. S. Regală primeşte cererile şi reclamaţiunele comandanţilor de escadroane.
In acest timp trupa face theorie sub direcţiunea ofiţerilor Însărcinaţi cu aceasta şi după terminarea raportului A. S. Regală trece prin escadroane, unde asistă la predare şi adresează chestiuni trupei.
Mesul ofiţerilor
In timpul repausului trupei şi al patisa-julul A. S. Regală dejunează cu toţi ofi-ceril In o casă din oraş pe care a închi-riat’o anume, unde se ţin tbeoriile şi conferinţele cu oficeril şi unde Principele moştenitor se odihneşte în o cameră ce Şi-a rezervat’o In acest scop.
Armonia cea mal complectă In corpul ofiţeresc şi o disciplină de fer condusă de sentimentul de dreptate al şefului sâă domină tn acest corp de elită.
Hnssar
repauseze nu îngrija să puie santinele vigilente cari s6 păzească! Erai! făcuţi bucăţi lulr’o clipă, fără ca să mal aibă vreme de a pune mina pe armele lor.
Trebuia să meargă, să mănînce, să se odihnească şi să facă de gardă cu carabina şi revolverul In mină; cea mal mică gre-şalâ, cea mal mică imprudenţă şi totul era perdnt.
După o primă Încercare In care clţi-va europeni ucisese peste trel-ijecl de indigeni, pionierii ah călătorit luni Întregi prin tufişuri fără ca să lntfilnească un singur sălbatec.
Luînd încrederea singurătăţel şi avînd aproape siguranţa că sălbatecii nu-i mal urmăreşte, el începuse să neglizeze mijloacele de supraveghere şi uneori odihnindu-se în tufişuri fără ca să mal pue din tovarăşii: lor ca să facă de pază In toate direcţiunile, sălbateci veneaQ pe furişj şi surprinzîndu l 11 măcelăreau pe toţi.
De şi Australia este străbătută de fluvii mari şi de multe rlurl, plraele Insă sunt foarte rari.
Pâmtnturile Australiei conţine mal prin toate părţile bogate straturi de ape sute-rane, cari sunt atlt de aproape de suprafaţă că este de ajuns săpături de un metru adlncime pentru ca apa să isvorască ; astfel că mal în toate părţile printre colinele tufişurilor se găsesc mici fântlne cu apă limpede şi curată.
Aceşte flntlnl cari se găsesc la fie-care pas, sunt o providenţă pentru indigeni şi pentru călători; căci apa lor este rece, curată şi foarte buuâ de băut.
(Va urma).
EPOCA
3
TEATRE, CONCERTE, PETRECERI.
Teatru Hngo.—Ci lematographul Lumiere In toate zilele de la 10—12 a. in. şi 4—11 seara.
Grădina Raşca.—In ziua de 7 Iulie societatea «Inocenţa* va da o serbare populară, pentru sporirea fondului el, care’I destinat pentru înzestrarea fetelor sărace.
EDIŢIA A 3»
(Serviciul Agenţiei Ruin ine)
. Sofia, 5 Iulie.
După ziare d-nu Nadjarow, ministru al lucrărilor publice, studiază terminarea reţelei drumurilor de fier bulgare prin construirea de ramificaţiunt şi linii secondare, legiud centrele de construcţiune cu reţeaua centrală.
Paris, 5 Iulie.
Scriitorul Edmond de Goncourt a murit.
Marsilia, 5 Iulie.
Corpul marchizului de Mores a sosit.
Viena, 5 Iulie.
După informaţiunile «Nouel Prese Libere», vizita Majestăţilor lor ruseşti la curtea din Viena s’a anunţat în mod oficial pentru 15 August.
Viena, 5 Iulie.
Ştirea dată de «Noua Presă Liberă» în privinţa notificării oficiale a visitel perechel im periale ruseşti la Viena pentru 15 August, cere confirmare.
Roma, 5 Iulie.
Dornnu di Rudini a avut azi o nouă conferinţă cu d. Visconti Venosta. Decisiunea acestui din urmă s’a amînat plnă la întoarcerea Regelui la Roma.
Madrid, 5 Iulie.
«Camera deputaţilor». Răspunzînd unor critice, d. Sinares declară că unii soldaţi nil primit solda lor cu întîrziere din cauza dificultăţilor comunicaţiunilor.
Paris, 5 Iulie.
chiar primul ministru ungar Bânfly împăratului, în ultima sa audienţa.
q sc -*n
Nimic nod nu s’a putut descoperi în cestiunea furtului de la Ministerul de Finanţe.
Dl. -lude instructor,asistat de şeful siguranţei, aft făcut eil mal multe perchiziţiunl la domiciliul persoanelor bănuite, fără nici un rezultat.
Cercetările continuă. Se crede că astăzi se vor face noul arestări.
Aprozii I. Andronaclie şi M. Ni-colae asupra cărora sunt oare cari bănuell, sunt deţinuţi în arestul Poliţiei
1 n cursul săptâmînel viitoare se va întruni la Borszech, în Transilvania, comisiunea mixtă compusă, din partea Romîniel, din d-nil prefect şi procuror de Suceava, pentru a statua asupra modulul cum s’a petrecut faptul comis de un jandarm de frontieră austriac (fi-nanz) care a tras cu arma în un locuitor din ţara romînească, care de şi ne fiind pe teritoriu strein, nu a voit a se supune ordinelor sale de a ’l ajuta să transporte cîte-va piese mari de lemn dinRo-mînia în Austro-Ungaria.
Ministerul de finanţe, In urma anchetei făcute de d. Miciora, inspector asupra serviciului băuturilor spirtoase, a ordonat eliberarea unei mari cantităţi de spirt ce se confiscase, ca contrabandă, la velniţele de la DrăguşanI şi Baia din judeţul Suceava.
întrebăm pe d. ministru de finanţe cum rămîne cu destituirea casierului general de atunci şi a mal multor altor Impiegaţi din acel serviciu cari, au găsit de cuviinţă a nu supune acea cantitate de spirt la taxele ce se pretindeau?
Guvernul va publica un decret urclnd taxele de vamă asupra zaharurilor străine cu începere de la 1 »\ugust, ziua intrărel in vigoare a nouil lege germane asupra primelor de eşire.
Taxa s'a urcat de Ia 7,4- la ÎO'I* pentru zahă-rurile brute şi de la 8 la 12 '|j pentru zahăru-rile rafinate. Taxele s'aft urcat in mod de a im pedica zahărurile germane de a năvăli pe piaţa franceză.
«
Puris, 5 Iulie.
La Bursă s'a răspindit ştirea că împrumutul rusesc se va urca la 1,000,000,000. Emisiunea se va face la 26 Iulie ca cursu de 92‘|» pînă la 93. Berlin şi Londra vor emite (500,000.000 şi Paris 400,000,000.
Budapesta, 5 Iulie.
«Corespondenţa» din Budapesta este autorizata să declare că combinaţiunile ziarelor în privinţa învoelilor privitoare la desfiinţarea in-terzicerel de trecere a graniţei a animalelor de rasă porcină venind din Serbia, sunt arbitrare. Numai cite-va amănunte de combinaţiunl sunt adevărate.
TURBURARIIE DIN CRETA
Atena, 5 Iulie.
Guvernul a adresat o notă nouă puterilor, atrăgtndu-le atenţia asupra ultimelor evenimente din Creta.
Consulii din Canea recomandă ambasadorilor la Constautinopol înlocuirea lui Abdu-lah paşa.
Atena, 5 Iulie.
La Calyoes lupta ţine de luni. Guvernul a decis să întărească garda de la graniţă.
Paris, 5 iulie.
Amiralul Besnard a anunţat consiliululde miniştri, că din causa persistenţei turbu-rărilor, lncrucişătorul «Lewais» va merge să lntîlnească pe Cosmand în apele Cretei.
Paris, 5 Iulie.
Un ziar anunţă că d-nu Ilanotaux ar avea de gînd să pună pe tapet convocarea unui congres european pentru regularea cestiunei din Creta.
Londra, 5 Iulie.
Camera Comunelor. — D-l Curzon declară că până acuma n’a aflat că represen-tanţil puterilor mart la Constantinopol şi-ar fi retras observaţiunile lor contra distri-buirel de ajutoare In bani de consulul englez în Creta.
Guvernul n’a făcut representaţiunl pe lingă puterile mart în această privinţă, de oare-ce le-a considerat ca nefolositoare.
ULTIME INFORMATIUNI
Guvernul, printr’un comunicat în Monitorul de astă-zi, afirmă că d. Djuvara (Trandafir) a fost primit, şi încă în modul cel mai graţios, de M. S. Sultanul.
De ce nu spune guvernul în ce zi anume a fost primit P
Pînă ne va da răspuns, menţinem afinnaţiuuea noastră că d. Djuvara stă... la poartă.
Ziarele ungureşti afirmă că guvernul unguresc ar fi autorisat de-putaţiunea ungară să ridice cota-parte pentru cheltuelile comune ale Austro-Ungariel pînă la 35 la sută. Aceasta hotârîre ar fi coinunicat-o
Un nou glieşeft Mala\Ut
Subt acest titlu, ziarul Galaţii publică urmC-t oarele:
Intre cele-l’alte neregularităţi cercetate în sarcina primarului C. P. Malaxa, s’a mal descoperit una boacănă de tot. Georgi a cerut primăriei de Galaţi ca să modifice contractul tramvaiului privitor la şine şi traverse. Malaxa, trimiţând cererea la serviciul technic, acesta a opinat a le admite cererea ca să nu se mai facă traverse de stejar, iar şinele să se aşeţle la o distanţă mal mică, cu condiţiune ca diferinţă de preţ ce va resulta din această schimbare, să fie în beneficiul Comunei. D-l primar Malaxa, pune raportul inginerului în sartar şi determină pe consilieri a vota schimbarea şinelor şi a traverselor, cu condiţiune ca diferenţa de preţ, căci în modul acesta lucrarea costă mai puţin, să rămână «în beneficiul lui Georgi». D-nil Consilieri ne-avend absolut nici o cunoştinţă de raportul d-lui inginer, sau luut după vorbele d-lui primar, care le spunea: Să facem acest sacrificiu, ca să putem vedea odată îndeplinit contrachd cu tramvaiul. Votul consiliului a fost confirmat şi de Minister tot în necunoş-
iinţă de traficul ce se petrecea.
* *
*
In oraş se comentează mult faptul că d. C. P. Malaxa—acum că este convins de impunitate că ocuUa îl protegează— a început a deveni agresiv, contra d-lui procuror general Bastaki.
Atit in înterviewul publicat în ziarul «Adevărul» cît şi în organul Malaxist «Liberalul Gălăţean» d. Malaxa acuză pe faţă, pe d. Bastaki, că acesta s’ar fi purtat «necuvincios» faţă cu d-sa,ui-tindu-i demnitatea sa de primar şi deputat al Galaţilor.
— De ce d. Malaxa, vine acum, a treia zi după paşti, cum zice «Romi-nul» şi ’şi arată «colţii» d-lul procuror general ?
«Mister şi Muşama».
O telegramă din BuzfiQ anunţă că, erl după amiaţlf, d-l Al. Garo-flid, bancher din acel oraş, s’a sinucis trâgându-şl un foc de revolver în cap. Moartea a fost instantanee.
Se crede că motivul care a decis pe D-l Garoflid se ia această resoluţiune, ar ti perderea unei sume însemnate de bani ce ar ti suferit în zilele din urmă.
Parchetul fiind sesizat de această sinucidere, a început cercetă* tarile.
D. Locotenent-colonel Dragomi-rescu, comandantul pirotehcniel armatei, fiind silit, din causă de sănătate, a parâsi cît de curînd ţara, a fost înlocuit în serviciu prin d. maior Burghele din reg. 10 artilerie.
MISELII CONTRA LISEI
Colectiviştii încoronează seria de scandaluri şi trădări în chestia Ligel culturale, printr'o infamie fără seamăn.
Am anunţai că d. Perieţeanu-Buzău a chiemat în judecată pe comitetul ligel
Iată jalba acestui agent ordinar al colectivităţii, jalbă prin care cere şi e-zecuţie provizorie :
Presintat la 3 Iulie 1896.
Se va citu la 8 Iulie 96 de urgenţă.
Jude G. Călinescu.
Domnule Judecător,
Sint chiriaşul apartamentului din strada Nouă No. 6 in virtutea contractului cu data certă de la 20 Septembrie 1803 şi posesorul obiectelor mobile notate pe contra pagină. D-nil I. C. Grădişteanu, M. Vlădescu şi D. Neniţescu anul acesta in’ah deposedat cu forţa, iar eh, comu-niclnd proprietarului deposedarea, mi-a răspuns: că ea constituind o tulburare de posesiune ce nu se fondează pe nici un drept asupra imobilului, n’am de cit conform art. 1420 din cod. civil să mă caut cu turburătorii.
Acţionez dar In judecată pe sus zişii d-nl I. C. Grădişteanu, deputat, ce lo-cueşte în strada Romană No. l.M. Vlădescu, profesor, ce locueşte la Muzeul Botanic şi D. Neniţescu, ce locueşte în strada Regală No. 12, precum şi pe d. A. Kibrick. dentist, ce locueşte în strada Nouă No. 6 în acest oraş, spre a li condamnaţi cel trei de mal sus a-ml lăsa In a mea posesiune atlt apartamentul unde ’ml-am avut lucrurile mobile sus zise şi unde instalasem biurourile pentru Liga Culturală, cit şi zisele o-biecte mobile ce mi s’atl luat fără voia mea şi fără vre-o sentinţă judecătorească; pe domnul A. Kibrick, cel de la care deţin apartamentul, ii chem pentru a-inl susţine Împreună cu mine drepturile faţă cu turburătorii şi a sta în judecată ca să obţinem cuvenitele daune pentru stricăciunile ce d. Kibrick pretinde că se face apartamentului de către turburători, după cum printr’o comunicare mă previne. Cer reintegrarea mea în posesiunea a-partamentulul şi lucrurilor mobile cuprinse in lista de pe contra-pagină şi cincl-sute de lei despăgubire pentru stricăciunile urmate, plus 800 lei pentru lipsa de folosinţă şi cheltuell de judecată. A-lătur trei copil de pe aceasta şi rog pentru urgenţă şi esecuţia provizorie, fiind chestiune de locaţiune şi un timp în care nu pot găsi liber un asemenea local iar obiectele cerîndu-mi-se urgent de cel ce mi le-ah încredinţat. Cu această ocazie vă rog să bine voiţi a primi asigurarea prea distinsei mele consideratului.
S. Perieţeunu-Buzfiu
prin advocat Ştefan Şoimescu, autorizat cu procura legalizata de comisariatul secţ. 18 Bucureşti sub No. 158 96, locuind în strada Schitu-Mftgureanu No. 16 Bucureşti.
E destul să citească cine-va această jalbă, pentru a vedea pînă unde poate să meargă mişelia coledivităţei.
In ziua de 20 Iulie va avea loc la Fălticeni ceremonia aşezărel pietrei fundamentale a noului ospet comunal, pentru construirea căruia s’a contractat un împrumut de 150.000 fr. la casa de depuneri şi consemnaţiunl.
I). Ministru de Finanţe a dispus ca pe viitor toţi impiegaţii de la supravegherea culturel tutunurilor, să se adreseze jandarmeriei rurale pentru executarea mal cu siguranţă a măsurilor de distrugere a acestei plantei.
Mal mulţi cetăţeni ne roagă să publicăm următoarele :
«Rugăm cu insistenţă pe d. Robescu, primarul Capitalei, să bine-voiască a face o vizită stradel Atelierelor ca să se convingă de adevărata stare de mizerie în care se află această stradă ; se fac reparaţii, gherete de închiriat fără autorizaţie şi nu se ia nici o măsură de către onor. poliţie comunală.»
Primim zilnic reclamaţiunl de modul cum sunt trataţi la companiile respective sergenţii de oraş şi de sistemul de pungăşie întrebuinţat de comandanţii companiilor.
Posturile sergenţilor se împart după hatirurl şi în urma diferitelor sume ce sergenţii dah şefilor în alegerea posturilor.
Ni se spune că comandantul companiei III are obiceiul de a lua bani de la sergenţi sub pretext de împrumutare, şi cînd aceşti nenorociţi cari servesc pentru 00 de lei pe lună ah curagiul să reclame dreptul lor, el sunt persecutaţi, amendaţi şi daţi afară din ser-vicih.
Atragem atenţiunea d-Iul Prefect al poliţiei in această privinţă.
Inspectoratul culoarel de verde, a fost mutat din strada Polizu, în strada Bateriilor No. 34, la secţia 2tS.
Societatea sindicatului de bancheri din Paris, represenlată in România prin d. Lucien Aubanel, e aproape de a termina cumpărarea caselor Lahovary, situate în Calea Victoriei şi strada Academiei, şi a vechel grădin’e Stavri. Scopul acestei achisiţiunl este de a deschide un uoh Bulevard care să pună
Cu onoare ne atluee la eunoscinta Onor, publicului că tle la t Jlalu t S'A tlESCtIWS
w GRADINA RESTAURANTULUI -m T A C M E II 9 S E S C I
Avîn şi o trup» dă lăutari bine organizată, care va dilecta pe onor. public în tot timpul sezonului.
Cu deosebită stimă T A C II E RUS E SCU
108—25 — 15	.Slvtttln Ilfov A'o. 3.
în comunicaţie calea Victoriei cu noul Bulevard Colţea. pe care sindicatul îşi propune de a construi numeroase clădiri după un anumit plan ce se va întocmi de architecţit Societăţeî, şi cari vor face din această nouă stradă una din cele mal frumoase şi mal originale din Capitală.
BlLKTISi ECONOMIC
(Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 5/17 Iulie 1896.
Tendinţa pieţei a fost astă-zl calmă. Transacţiunile efectuate de mică însemnătate, şi aceasta din causa că vlnzătoril In mare parte nu cedează preţurilor oferite. Preţurile continuă dar a se menţine, în vederea resultatelor nefavorabile ale recoltelor din străinătate şi a stocurilor minime din portul nostru.
Porumb mult mal ferm, operaţiunile neînsemnate, din causa pretenţiunilor mal urcate ale vlnzătorilor.
Toate cele l’alte articole fără transac-ţiunl.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră la 15 Iulie corent, slut rugaţi ca plnă la acea dată să bine-voiască, în caz de re-înoirea abonamentului ce ah, să înainteze costul pentru a nu suferi vre o întîrziere sah Intrerupţie a ziarului nostru.
6
«Am văzut că după o urmare în continiude una sad două luni al Vinului Quinium de A. Laboraque. s’afl produs efecte miraculoase şi organisaţiunl deteriorate reînăll irulu-se ea regenerate. Deci să nu stăm la îndoială ca să spunem că Quinium Laborraque este cei mal cunoscut ca energic şi tonic».
(Amarul de medicinii şi chirurgie).
ANUINCIU
Ituiica Agricolă
A înfiinţat în diferite oraşe Sucursalele sale proprii şl mal cu deosebire în toate porturile adică : Brăila, Constanţa, Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, T.-Măgnrele, Roşiori, Corabia şl Calafat
Care sunt însărcinate cu deosebire a da o desvultare cît de mare
Avansurilor pe producte
Fie în magazii particulare fie în magaziile BănceY. Condi-ţiumle de împrumut sunt de 8 la sută Dobîndă pe an şl 1 la sută (la mie) comision pentru fle-care 45 zile safi fracţiune.
Dobînda se ia în urmă şi numat pentru zilele cît a ţinut banii, avînd de plătit însă un minimum de 15 zile.
Comptul dobînzilor se va regula şi plăti la fle-care 45 zile.
Obeltuellle de Magazinagifi şi întreţinere, descărcare, şi expediere vor fi exact sumele ce se cbeltuesc.
Banca ne voind a beneficia absolut nimic de cît de Do-bînzl şi comisioane stipulate.
Se însărcinează asemenea şi cu vînzarea saîi reexpediarea productelor in alte porturi după dorinţa clienţilor.
Pentru vînzare se va percepe 1 la sută Comision asemenea şl pentru reexpediere cînd se face de către Sucursalele Băncel.
Pentru orl-ce alte explicaţii d-nil Agricultori să pot adresa direct la fle-care Sucursală fie în persoană fie prin scrisoare şl vor fi satisfăcuţi imediat.
S’a mal înfiinţat Sucursale proprii şi la Craiova, Roman .şi Botoşani.
Direcţiunea Băncei Agricole
145	3-2
Adeveratele Ape de Vichy : Vichy-Câles-tina, Vichy-Grande-Grille, şi Vichy. Hdpital suntu la noi destulh de respândite, In unele localităţi îndepărtate unde Insă din causa cheltuelelori prea mari preţul vănzărei este ce-va mai urcat putem recommanda "Sarea comprimată de Vichy” fabricată de “Societatea de explotaţiune a produselor de Vichy" subth controlu direct al Statului francez. Aceasta sare permite a prepara imediat o apă minerală artificiala gazâsă, care bine înţeles nu are qualităţile apei minerale naturală insă este multh de preferat imitaţiilor Apei de Vichy, de <5re ce conţine şi conservă cea mai mare parte a qualităţei Apei de Vichy : Vichy-Celestins, Vichy-Grande-Grille şi Vicby-Hdpital 91	36--16
3EBNAB.D & Co.
02. CALE A GR IVITEI, 02.
— Mlut’ttrrfşfi —
Var alb de Câmpulung, calitatea superioară. Var hidraulic do Prahova.
Ciment Portland, Traian.
Ipsos fin de Pesta.
Ipsos indigen de Pruhova.
Deposit de basalt din fabricele Societăţeî de Basalt, etc.
Plăci isolatoare de asfalt pentru fundaţiunilo caselor noul.
Piatră-bolovanl, precum şi ort ce materiale a-tingătoare la branşa noastră.
IU#	lfl-9
Doctorii ION MIU
Fost medic secundar «I Spitalelor din IlueurescI
Stabilit în Ulmpiilung dâ consultaţiunl pe timpul verel.
Câmpulung.	Strada Mircea-vodă 15
127_________________________30—15
Br. Ion Galinciuc
Marienbad, Vila Columbus
95____________________________30-21
Ik/t uilI721I*âk Muntele ROIA
MWU w IHCiCl'l " jjs)r. Argeş lingă
Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la rlul vadului, drum do fier Bucureşti Curtea de Argeş, avind Marmoră grunid albă şi albastră cum şi alto minerale de mure valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră.
Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabela 18.
112	30- 26
CAILE FERATE ROMANE
Puhlicaţiune
Se aduce la cunoscinţa generală că cu începere de LUNI M|20 1UI.IE a. o. mersul trenurilor de persoane No. 145 şi 14<> între
Bucuresci-Cîmpulung
mersul trenurilor de persoane No. 173 şi 174 între
Bucuresci-Pueioasa
şi mersul trenurilor mixte No. 341 342 între
Titu-Pucioasa
se modifică «Iapă cum urmează
si
BucurescI	pl. 6	ore	15	d.	Cîmpulung pl.		5	ore	50 p.m	
Chltila	► 6		31	9	Skitu Gulegcl		C		05	►
Ciocănescl	► 6	>	50	9	Furniooşl	►	0	9	19	9
GherganI	>■ 7	►	08	9	Mihă. şc.	»	C	9	30	9
ConţeştI	► 7	►	16	9	Stilpeiu	9	0	9	46	9
Titu	> 7	9	31	9	Cluceereasa	9	7	9	11	9
Mătăsaru	► 7	9	46	9	CiumescI	9	7	9	29	9
GăescI	► 8	9	09	9	GropenI	9	7	9	41	9
LeordenI	> 8		24	9	Florlca	9	7	9	49	9
Goleşti	► 8	9	48	9	Goleşti	9	8	9	04	9
Florlca	> 8	9	59	9	LeordenI	9	8	9	24	9
GropenI	* 9	9	07	9	GăescI	9	8		48	9
CiumescI	r 9	►	19	9	Mătăsaru	9	9	9	03	9
Clueereasa	► 9	9	12	9	Titu	9	9	9	23	9
StDpenl	>• 10	9	00		ConţeştI	9	8	9	33	9
Mihăescî	► 10	9	16	9	Gherghaul	9	9	>	42	9
Furniooşl	»• 10		82	9	Ciocăneşti	9	9	9		9
skitu Golesc! ► 10		9	46	9	Chltila	>	10	9	ai	9
Cîmpulung	sos. 11	9	OOa.ra		BucurescI bos. 10			9	35 sera	
			LEGĂTURI							
In lluvurcHci		CU	tr.	12	In Titu	cu	tr.	173 şi 342		
de la Galaţl-Brăila etc.					spre şi de la		Tîrgovişte-Pu-			
In Titu	cu tr.	174	?i 341		cloasa.					
de la şi spro Tîrgovişte-Pu-cioasa.
'Trenul «Vo. 173
BucurescI pl. 7 ore 45 sera Chltila	>•	8	r	05	>
CiocfinescI	►	8	*	26	*
GherganI	*	8	>	45	r
ConţeştI	►	8	►	65	*
Titu	»•	9	►	20	»■
Canton 3	>	9	*	42	>
Nucet	>	9	►	62	►
Văcăreşti	r	10	>	c7	*•
TirgOVlşte	*	10	►	23	>■
Doiceşt!	>	10	*•	38	*■
Lăouleţe	►	10	►	47	»•
Pucioasa sos. 10 ► 65 sera
In CMtila cu tr. 17 «pre laşI-Paşcanl etc. şi c.u tr. 11 ■pre Brăila-Galaţl.
Trenul No» 174
Pucioasa pl. 5 ore 50 dlm.
03
► C >•	09 ►
Lăouleţe DoiceştI Tîrgovişto	►	0	►	29	>
Văcăreşti	*	C	►	41	►
Nucet	►	6	►	66	»
Canton 3	►	7	>	06	*
Titu	►	8	►	06	*
ConţeştI	>	8	►	17	*
GherganI	>	8	*	27	*
Ciocăneşti	»•	8	>	47	*
Chltila
BucurescI sos. 9 LEGAŢI UI
9 >	10 »
25 dim.
In Titu cu trenul 126 de la T.-Severin, T.-Jirt, Calafat, Craiova, Corabia, R.-Vîlcea, T.-Măgurele, etc. şi cu trenul 146 de la Cîmpu-Lung.
In Bucure&ci ou tr. 124 de la Galaţi.
Trenul No, 1141
Titu pl.	8	ore	O0	dim.
Canton 3 9	8	9	18	9
Nucet 9	8	9	33	9
Vâcăressl *	8	9	52	9
Tîrgovişte ►	9	9	15	9
DoiceştI »•	9	•	38	9
Lăouleţe 9	9	>	48	9
Pucioasa sos. 10		9	05	a. m.
In Titu cu tren. 145 spre Cîmpu-Lung, şi cu trenul 125 spre T.-Măgurele, R.-Vîlcea, Corabia, Craiova^Calafat, T.* Jiu, T.-8everin, etc.
In Chititu cu tr. 127 spre Predeal şi 123 spre Galaţi.
Trenul No. .142
Pucioasa	pl. 7	ore	00 sera
Lăculeţe	»■ 7	9	16 >
DoioeştI	*• 7	9	28 -
Tîrgovişte	> 8	9	00 ►
Văcăreşti	► 8	9	14 t
Nucet	> 8	9	35 »
Canton 3	»• 8	>	45 ►
Titu	SOS. 9	9	00 s^ra
LIGATIUI
In Titu cu tr. 145 dc la I In Titu cu tr. 146 spre BucurescI.	| BucurescI.
Diresţia Generală.
BucurescI în 17 Iulie 1896.
Vindecarea boalelor sifilitice
A apărut de sub tipar:
Soaiele secrete
NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ
CAUZA ŞI VINDECAREA LOR Această carte ilustrată se trimite suferinzilor
Dr. T M ii R
Strada Emigrntu No. 1, intrarea numai prin strada sf. VoevozI.
121	30-8
Liceul Francez
Strada Scaunele, 45 (Casele d-lul Fleva)
Institut de învăţătură primară şl secundară, întemeiat de un Comitet de Francezi stabiliţi iu Bucureşti şi autorisat de Mintsterul Cultelor şi Instrucţiune! Publice din Itomănia.
Direcţiunea : D-nil A. LKAUTEY şi li. LOLLIOT.
Pus sub înaltul p&trosftgiu al Lega*iunet France«e, acest institut nu ţinteşte la nimic bănesc. Inspirîndu'se de u-ceastă cugetare a unei regine că •‘Instrucţiunea este hrana Creerulul şl Edueaţiunea este acea a inlmel» {-Comitetul a voit să creeze alătur de un institut de învăţătură din cele mal serioase, o casă de educaţtune de prima ordine, căreia familiile romîneşt! să poată încredinţa copiii lor în tontă siguranţa.
Programa studiilor va fi acea a şcoalelor primare şi se* cundare din Romînia, combinată cu acea a institutelor similare din Franeia.
Studiul limbe! francese va fi obiectul unor îngrijiri spe* claie, ast-fel ca toţi elevii să poată vorbi această limbă bine şi uşor şi ca în clasele liceale superioare, toate materiile a-fară de limba romînă şl istoria naţională a Romîniel, să poată fi predate în limba francesă.
Institutorii însărcinaţi cu ceasurile de limba francesă în clasele primare vor avea diplome şl vor fi desemnaţi de Mi* nisterul Instrucţiune! Public*} din Franeia. Tot aşa şi profesorii însărcinaţi cu cursurile de litere şi ştiinţe în clasele liceale superioare.
lj£ln clasele gimnasialc, cursurile de limba francesă se vor
încredinţa Domnilor Profesori A. Leautey şi H. Lolliot.
Studiul limbel germane va li, de o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiar de la clasa ăntăia primară.
Elevii claselor primare îşi vor depune examenul lor do finele anului şcolar la şcoalele primare ale Statului.
Elevii claselor gimnasi&le şi acel al claselor liceale îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar, după dorinţa părinţilor, la Gimnasiile şi Liceele Statului, sad la Liceul Francez înaintea unei comisiunl constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şi Instrucţiune! Publice din Ro* mînia.
Elevii claselor liceale vor fi de o dată preparaţi atît pen* tru examenul de bacalaureat romîn cît şi pentru cel ft-an* ces, ui prevederea caşului că posesiunea acestei din urmă diplome ar fi necesară tinerilor cari vor voi să urmeze studiile lor în unele şcoli speciale din Franeia.
Direcţiunea va avea grije de a transmite părinţilor la sfîr* şitul lle*cărel luni, notele asupra gradului de instrucţiune şi de educaţiunc a copiilor lor.
Liceul va ii instalat într’o stradă din centrul Capitalei şl cu o posiţlune foarte sănătoasă, - strada 8caunele, 45 (Casa Fleva). Internatul va dispune de dormitoare vaste şi bine* aerisite, de sofragerll spaţioase, de săli de baie şi duşe, si o gradină frumoasă.
La biceput, liceul nu va coprinde de cît cele patru clase primare şi cele patru gimnaziale. Clasa 5-a liceală se va crea la anu, a 6-a peste doi ani şi a 7-a peste trei ani.
1’entru informa îkmî, a se adresa la: Lega ţi unea Frondei, strada Biserica Amzl safi Ia D-nu A. Liauteg strada Plantelor, 19 safi la D-nu 11, Lolliot, strada Fiutuiel, No. 18.
134	25-7
CONSTANTIN CEBNESCU
Fost procuror pe lingă tribunalul Ilfov
Licenţiat în Drept ADVOCAŢI
Lulea Plevuel, col(ul bulevurilulul Llisubela
www.dacoromanica.ro
4
E FOCA
7	CASA DE SCHIMB
HESK1A & SAMUEL
BUCURESCl
No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 5 Iulie, 1 Kîtfi
1	1	Cump.		Vind	
w«	Rentă Amortis&bilă. . .	80	—	87	
	» Amortisabilă. . .	100«/«		100	
6° io	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	—	101	' 4
6®/,-	» Municipale din 1883	94	3/ 4	95	V 4
5«>	» . . 189U	95		96	—
5»	Scrisuri Funciar Rurale .	91		91	8 4
fio/o	» » Urbane .	88	—	88	‘i*
fio/n	* » » laşi .	*<1		*2		
	Acţiuni Banca Naţională.	>625	—	1630	-
	» » Agricolă .	200	—	205	
	» Dacia Romînia asig.	435	—	4+0	
	» S-tea Naţionala asig.	440	-	450	—
	S-tatea de Construcţiunl .	170	—	180	—
	Florini valoare Austriaca.	2	11	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . ,	too	...	101	
	* Italiene. . . .	89		93	
	» ruble hirtie . .	2	68	2	70
Imprimarea eu marinele dublu-cilindrice. din fabrica Albert & Cfl, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Plinsch din Frank-furt A M
MIROSI IE LESCU
Maşine agricole şi industriale
Bucurescl. — Strada Smîrdan, 35. — BucurescT
Locomobile şi TreerătorT
TREERÂTOARK cu MMCII IU
pentru 2 şi 4- cal, treerind 6—10 chile pe zi.
Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb
Pluguri premiate la Concursul din 1895
Motoare pentru petrol
Căi ferate înguste şi Ferestrae mecanice
Case de banT engleze şi germane
Curele «le traiiHiniaiuni
Bumbac pentru şters maşini
Uleiuri minerale ruseşti şi americane Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta Sfoară de manilla engleză
«O bani Kilogramul
(18)___________(50-41)
KATUfER
SIM.UItKLE CASSE CONSTRUITE DE
OŢEL CAUT compus patnte CONGREAVE

2
O
t
H
§
fifi
e
s
o
•«»
53
w
o
S
>53
O)
NKUllTRIBUL ŞI NESPAKUIBIL
- -dliirx-jsD7
ÎT» • :	Vii Ax Ăîi
'e
o
J


$
*2.
§
*
M
X
9
S
Şi a mai multor autorităţi (lin ţară
Acest otel a fost încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Englitera, a căror certificate le posedăm*
Detaliuri, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco.
I şi depozit general (100—87)
7 I € I «V C-ie
I. UIMO
Bucureşti, str. Doamnei, 24
Brăila, calea Begală, 6
Les Viritables Eaux minirales de
VIGHY
aont les Sourcea
VICHY-ETAT
CELESTINS
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
Eilger le nom sur la Capsule * t l’Etlquette.
Lee Seule» Veri table» Pastilles de Vichy sont les
PAŞTILLES VICHY-ETAT
fabriquees avcc les sels naturels eitraits des Eaux do Vicliy-E»al.
CONIPRINIES DE VlCHY
aux sels naturels VICHY-&TAT
pour prâparer l’ean artifldellc de Vichy gareute.
Atent BinirtlpaurU tOUUAHIt, SULiAMl,SERBIE : A. O. CAXISSY, Bucarest.
45
60-27
W. $ T A A » E C li EII
MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
BIJCURESCI
Strada Smîrdan, o. 121
Furnizorul CurţsT Regale
CASA FONDATA IN ANUL 1863
SUCURSALE: Brăila, Craiova, Var na.
Furuisor al M. S. Regelui, al domeniilor coroanei, al şcoalelor de agricultură, al iermelor-inodel ale statului r o rafii şl bulgar, ete,
OFEBA domnilor agricultor!
MMuguri universale originale Aud. Saelk
a se feri de contra-faceri
SIMPLE, cn 2 şi 3 BBAZDARE—Construcţie NouS de Oţel.
Singurele pluguri adoptate la fermele-model ale Statului.
Locomobile şi Treerăto're
DIN FABBICA
RUSTON PROCI OR & Comp. LTD. LINCOLN
Construcţiune nouă 1896.
Cele mal căutate şi râspîndite în ţară,
ISBÂNDA cu tăişul la dreapta
NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SN0PÎ
din fabrica MAX C0RMIC K - Chicago - America.
Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cît si pe cîmp a dobîndit un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea mai practică. 150 BUCaŢI VINDUTE IN 1895.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului.
» SECEMtĂ TO 4 Ml E SMMBEE IM r.
COSMTfUttE DE f^.V Mo. 4. — GMtEnEE MAE f£x.
VAGONETE ŞI ŞINE. Tot felul de maşini agricole şi industriale, Grape vînturătoare, batoze de porumb, CASE DE BANI |/|inn))	vînturătoare, Trioare, pietre de moară, etc.	O II II Q DM
■ 18\UI I	— CATAMjDAUE EHAXVn Şt GI6ATMS —	Ijţj n U D D
1«»
II k bi şim;
i
m
ir
fiind-că obrazu-I de altminteri este drăgălaş, este desfigurat prin nişte necurăţenii a le pieliţei şi sărmana n’a putut afla de cit abia acum, cit de repede s'ar fi putut debarasa de el cu
Poma«la «le obrax «le Lugoş a rarmaeiHtiiluI V^rtes
I care pomadâ se bucură de un renume şi de o favoare universală, ca cel mal bun şi mal sigur remedio pentru Înlăturarea grabnică şi radicală a pistruelor, petelor, bureţilor şi cojilor şi In genere a tutulor impu-| rităţiîor de pe pielea obranului'
1 Borcănaş a 3 lei şi O lei.
ca In anii mal Înaintaţi, capul lui să serve pentru reclamă, să întrebuinţeze pentru Îngrijirea părului
Esenţa de păr a D-ruluf Heuffel
Acest remedia infailibil întăreşte rădăcina părului, împiedică formarea mătreţel şi căderea părului şi are ast-fel de efect desvoltarea In scurt timp a unul păr foarte abondent şi sănătos.
1 Flacon 5 lei.

87
Depou general Drogueria BRL’SS, Bucureşti, Bulevardul Elisabeta
12-2
ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL
FARIS-GAEAŢi
Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de I pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate) distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soia. precum j şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. ] Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce I spirturl. Acest aparat este cu mult superior eazanelor şi I Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce saO I din o singură dată gradul cerut saU prin rectificare dupj | voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil.
A se adresa d-lul GEOBGES A. CARAKFIL. Galaţi, sad la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. Depoul general Bucurescl str. Doamnei 27 casa Bilcescu.
18
1
100—511
59
PATRIA
66
40-18
Cel mal bun nutriment pentru Copil
41
representant general pentru toată romînia
I. LOUIS KLITVaEIt
MUICI II EŞTI şi A ASM
Vindecă
toate
afecţiunile le stomach
(50—36
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE
CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION
Sediul Societâţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15
Societatea «Patria* se recomandă pentru
AKIGUBĂRi ASUPRA VIEŢEI
pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu Încetarea plăţel premieler la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, indemnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară 1 5
MARE DEPOU

Burlane de Basalt,
ŢEVE DE PLUMB,
FEE ŞI TUCIU
Fortuni de cînepâ s$*i cauciuc
Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl,
tout â l’egout, gaz, etc. la
UANSMART
BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCl
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L’EGOUT
Şi pentru inodlziri centrale
*	(100-39)
46
I*. FEEUMB	S
BUCURESCI	I
No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280
Recomandă :
LOCOMOBILE
cu aparat de ars paie fi orl-ce combustibil
TREERĂTORI
Sistem şi eonstrucţiunea nofi de tot pentru 1896 atît Locomobile eît şi Treerl-torî sunt cele mal bune şi cele maî renumite din fabrica D-lor
Ransomes, Sims & Jefferies.


, „ „.	zui »»•!
In sfîrşit reeomandă "i fabriea sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sistematice, Batoane de pornmb, Morişce, Grape de fler şi toate reservele pentru Locomobile si Trwr&torî.	66	■ *"
' 25-24
bucurescl.—Tipografia <Epoca».—Strada Clemenţei, No. 8.
www.dacoromanica.ro