SERIA IL—ANUL II, No. 197. Kdiţia_a treia SÂMBĂTĂ, 6 IULIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE încep la 1 şl 15 ale fle-cărollunl şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la C&sa Administraţiei In judeţ* î* străinătate prin mandate poştale Un an In ţar* 30 lei; In streiu&tate 50 lei Sase luni ... 15 > » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 18 » Un uuin&r In strein&tate 80 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No S-STRADA CLEMENŢEI—No. S NUMaRUL 10 BANI ANENtTFRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » » II........8.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul) Un număr vechii 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 -STK AD4 CLEMENŢEI — No. g APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI VACANŢII Vacanţiile sunt deja începute. Vacanţiile Insă încep pentru lumea care munceşte pentru interesele el personale. Este repausul meritat a mii de familii. Uin contra, pentru cel ce au răspunderea marelor servicii ale ţârei, vacanţiile sunt o ocazie de a lucra rodnic şi liniştit. De vreme ce aşa numitele vacanţii coincideazâ cu închiderea parlamentului, este lămurit lucru că pentru miniştri acest timp este cel mal potrivit de a lucra. In va-canţie studiază chestiile şi să pregătesc proiectele de legi. In va-canţie miniştrii iad cunoştinţă aprofundată de marile interese administrative de resortul lor. La colectivişti lucrul estealtmin-terea. Aceşti democraţi îndîrjiţl, a-ceştl oameni eşiţl din sinul poporului şi chiar din rărunchii na-ţiunei, să compoartă ca adevăraţi parveniţi ce sunt. Nu au aşteptat indicatorii de ciocoi finitul lunel lui Iunie, pentru ca cu o grabă copilărească şi cu pretenţii curat de high-liffe, dînşil să sboare în străinătate, afectînd şi maimuţărind pe oamenii cari în oare care presă sunt numiţi din lumea mare! Să se observe o particularitate în adevăr ridiculă. Nici un ministru care a căpătat concediu nu s’a dus la vre-una din staţiile noastre balneare. Toţi cu o afectaţie ridiculă şi foarte democratică, s’ao îndreptat peste frontieră, şi aQ dreptate. Miniştrii colectivişti nu aQ pentru dînşil de cît aparenţa. Cel mal bun proverb care li se poate aplica, este: < Dâ-ml doamne ce n’am avut «să mă mir ce mi s’a întîmplat». Aceşti oameni pe cari nu meritul i-a ridicat acolo unde sunt, ci pur şi simplu hazardul politicei schim-bădoase, natural că pentru a face o figura oare-cum prezentabilă, tre-buesc măcar să ia aparenţa obiceiurilor miniştrilor, în lipsă de realitate. Dar ni se va zice: Cum ? Miniştrii nu aQ şi el dreptul a-şl căuta de sănătate ? Este antidemocratic oare ca miniştrii liberali să plece şi el în străinătate? Să ne ferească D-zeO a pretinde ca miniştrii colectivişti să nu-şl caute de sănătate. A perde asemenea oameni, este a perde o comoară de ridieul şi de incapacitate, lucru care pentru noi conservatorii este foarte preţios. Dacă am şti că un Pallade, sati un Sturdza, sau un Stătescu, saQ un Budişteanu sunt bolnavi periculos, nu vom sta Ia îndoială un moment de a însărcina pe socoteala noastră pe cel rnal vestiţi specialişti pentru a-I scăpa de pericol. Pentru ce ? Pentru că cel mal bun serviciu pe cari îl fac opoziţiei, sunt aceşti oameni, unii prin incapacitatea lor, alţii prin răutatea lor proastă, alţii prin izvorul nesecat de ridieul. Din fericire scumpa lor sănătate nu risca nimic, absolut nimic. Sturdza este sănătos ca un munte după moşiile princesel Gortceacof; Pallade poate servi în calitate de cantor la orl-ce biserica cel puţin încă 40 de ani; Budişteanu poartă cu mare profit personal glontele rătăcit pe care Ta căpătat în paralelele de la Plevna; iar Stătescu a devenit bolnavul imaginar şi legendar de 30 de ani, bolnav care probabil va îngropa pe toţi colegii săi, începînd poate chiar cu frumosul şi veselul Stoicescu. Ceea ce este caracteristic în chestia vilegiaturii miniştrilor colectivişti, nu este concediul, ci lungimea concediului. In adevăr, Stătescu şi-a luat un concedia de trei luni, Budişteanu de dou$ luni-, cel-lalţl cel puţin de patru-seci de zile. Acum o mică întrebare: D-nil bolnavi cari şi-afl luat concedii între două şi trei luni, concedii cari se pot prelungi, cînd vor avea timpul ca să studieze chestiile privitoare la ministerul lor ? Cind vor studia multele şi importantele chestii de resortul lor?... Oamenii cari îşi iad concedii de aproape două luni, cînd vor pregăti proiectele lor de legi ? O simplă şi foarte indiscretă întrebare ! Colectivistul este tot colectivist ! Regimul acesta este menit a fi ridieul, atît în timpul sesiunel cît şi în acela al vacanţelor. REVOCAREA LUI MALAXA Cînd s’au formulat primele învinuiri împotriva actualului primar al Galaţuluî, noi le-am înregistrat, am arătat că ele nu ne surprind, căci fuseseră de mult denunţate prin ziarul nostru, şi ne-am mărginit a ne declara mulţumiţi, că cel puţin acum justiţia e sesisată. Dar ne-am ferit de a cere revocarea imediată a primarului, ne-am ferit mai cu seamă de a cere depunerea lui, căci am înfierat odinioară abuzul cu arestul preventiv şi nu avem obiceiul a ne desniinţi chiar faţă de vrăjmaşii noştri. Nu e permis, credem noi, ca sub cuvînt de cercetări judiciare să desonorezi de mai înainte un om, o familie, deschizind porţile temniţei unui simplu bănuit! Astă-zi însă, afacerea lui Malaxa are o altă înfăţişare. Cercetările judiciare s’au terminat, procurorul general ni-a depus raportul, şi acest raport e defavorabil lui Malaxa. E drept, raportul (nu discutăm aici şi acum pentru ce) nu conchide la darea în judecată, deci depunerea lui Malaxa este exclusă. Dar raportul spune că toate adele lui fta la ura transpiră a rea credinţă? revocarea lui din demnitatea de primar se impune deci. Cerem, prin urmare, imediata revocare a primarului din Galaţi. SE ŢIN DE CUViNT D. dr. Fotiuo, inspector general în serviciul sanitar al armatei, a fost numit efor al spitalelor civile. D-sa găseşte că e incompatibilitate Intre aceste două funcţiuni, conform cu legea asupra pnziţiunil ofiţerilor, modificată în sesiunea trecută de generalul Budişteanu, şi-şi dă demisiunea din postul de efor. Ministrul de interne supune această demisiune ministrului de război, care opinează că nu există incompatibilitate şi că demisia trebue respinsă. Treaba a rămas aci; cel puţin ziarele guvernamentale nu ne spun de cît alîta. Ştim şi ştie toată lumea că ministrul de război a declarat în Cameră, cu prilejul votării legel asupra poziţiei ofiţerilor, că nu va aplica legea, bine înţeles în privinţa partizanilor. In faţa acestei neruşinate declaraţiunl, se vor fi găsit poate naivi cari să creadă că ministrul de războia nu va avea curajul să-şi împlinească făgăduiala. Astă-zl poate vedea orl-cine că guvernul colectivist îşi ţine cuvlnlul... cînd e vorba de vr’o păcătoşie. RĂSBUNĂRl UN6UREŞTI Supărarea preweî ungureşti. — Telegrama unul «leputat ungur.—Interceptarea telegramelor.— Concluzia. Supărarea presei ungureşti Meetingul clin Paris al tinerimel ro-mîne, sîrbe şi boeme, a produs o impresie profundă la Budapesta. Ţoale ziarele ungureşti se ocupă în articole violerde cu acest meeting, injurînd în mod trivial pe d. Flourens şi insullînd in special pe romîni, cari,— după unguri,—ţin să se recomande acum Ţarului pentru a-le înlesni reconstituirea Daco-Romîniei. Ciudat e, că violenţele şi ameninţările gazetelor ungureşti, precum şi faptul că guvernul ungar a cerut ministrului Goluchotvsky ca să inter vie pe cale diplomatică pentru a afia numele studenţilor romîni şi sîrbl, supuşi ungari,—nu se potrivesc de loc cu alegaţiu-nea presei ungare, cum că meetingul ar fi dat un fiasco teribil. De sigur acum guvernul unguresc va căuta să-şi răzbune în potriva acelor studenţi, cari au hiat parte la meeting, de cum-va d. Goluchoivsky nu va respinge pretenţiunea baronului Bdnfify, Telegrama uuuî (leputat uugur. Dar chiar înainte de a se ţine acest meeting, cînd s’a vestit numai că el va fi prezidat de un fost ministru de externe al republicel franceze, de d. Flourens, guvernul şi presa ungurească au fost foarte îngrijaţt. Aşa că d. baron Bănffy a pus pe deputatul Hollo să întrebe telegrafic pe d. Flourens dacă e a-devărat că va prezida meetingul. Şi d. deputat Hollo, — după ziarul Magyarorsztig, — a trimis d-lul Flourens următoarea telegramă: Cerem autorizarea d-tale ca să des-minţim ştirea primită, că d-ta vel prezida în Paris întrunirea studenţilor ro-mînl, sîrbl şi boemi, cari vor să protesteze în contra Mileniului. — Hollo, deputat. D. Flourens, surprins de această îndrăzneală, a răspuns imediat in următorii termeni categorici: JFatt erai. JEntendonu do-leanccs. adică; faptul e adevărat; să ascultăm plîngerile. Acest răspuns a usturat atît de mult pe unguri, încit imediat toate ziarele din Buda-pesta au deschis o campanie de injurii, insinuînd că d. Flourens caută prin romîni şi sîrbl grafia Ţarului. Iuterceptarea telegramelor Alte fapte şi mat caracteristice, cari învederează supărarea excesivă a ungurilor pe fruntaşii mişcării din Paris în favoarea naţionalităţilor din Ungaria : Toate telegramele de felicitare trimise d-lul Flourens din partea Ligel din Bucureşti, din partea mat multor cetăţeni din Capitală, din partea rotnîni-lor fruyitaşl din Braşov, Sibiu, Arad, Cluj, Lugoş, Temişoara, Deva, Abrud, etc. precum şi telegramele din partea sîrbească, au fost interceptate de guvernul unguresc. Au mai fost interceptate in Ungaria şi dările de seamă telegrafice ce s’au trimis despre meetingul din Paris ziarelor romi ne şi sîrbe. Concluzia Este incontestabil, că mişcarea pornită în Paris în favoarea naţionalităţilor prigonite din Ungaria şi Transil-vania, are o importanţă deosebită, cu atU mal vîrtos că ea e provocată de bărbaţi politici ca Clemenceau, Flourens, Traricux, etc., de ziarişti ca Ilochefort, Drumontd şi alţii. Cu cit «tai mult îngrijeşte pe guvernul unguresc această pornire generoasă a francezilor, cu atît mal mult ea va da curaj şi va entusiasma pe romînil din Transilvania şi Ungaria. GOSPODĂRIE COLECTIVISTA Miercuri a fost In Capitală un mare incendiu, care a pricinuit pagube foarte mari' *j www.dacoromanica.ro Pompierii şi-afl făcut datoria şi mal mult de cit datoria ; asta o pot mărturisi toţi clţl aii privit Ia foc. Dar ce folos ? Nu era apă, şi din pricina asta munca Încordată a pompierilor a fost In cea mal mare parte zădărnicită. Administraţia comunală s'a dovedit cu a-ceastâ ocaziune absolut incapabilă şi lipsită de orl-ce interes pentru cetăţeni. Dacă, precum e secetă, s’ar fi Intlmplat să fie şi vlnt, incendiul ar fi luat proporţii lnspăimlnlăloare. Inttmplarea aceasta complectează foarte bine icoana regimului actual. Suntem administraţi de nişte oameni cari se ţin numai de mişelil şi nu fac cel puţin, In schimb, cel mal mic serviciu cetăţenilor. După ce aii dat. ptrjol prin banii publici şi prin toate instituţiunile, acum lasă pradă focului casele oamenilor. Frumoasă gospodărie. PROTECTORUL HOŢIILOR In partidul colectivist c tradiţie sfîntu că lioţiile partizanilor trebuesc acoperite cu orl-ce preţ; aceasta c cunoscut nu uuiuai la noi fu ţjră, dar şi departe iu străinătate, uude partidul liberal e socotit drept un partid de pungaşi. Bar nimeni nu urmează mai bine această tradiţie de cit actualul ministru de interne şi prim-niiuistru de vacanţă, cunoscutul Stolojan. Hoţ de prima forţă, omul a-eesta e protectorul cei mai energic al hoţiilor colectiviste. lată un fapt proaspăt, pe lingă cele multq din trecut. Nouă-zecî şi opt de locuitori ai Sinael reclamă la ministerul de interne contra administraţiei comunale locale. Ei precizează fapte şi seplittg că prefectul judeţului Pra/iova, d. maior Handoca, are cunoştinţă de ele şi le lolereaz.it. Ei, pe cine credeţi că trimete Stolojan In anchetă la Sinaia? Pe d. MMandora, prefectul judeţului. Urmarea o Înţelege ori-clne. Hoţiile de Ia Sinaia se vor ascunde subt nesfârşita muşama colectivistă, întinsă de Stolojan de la munte piuă la mare. Ministeriatul Iui Stolojan şi anchetele colectiviste vor răuiîne de pomină. ■--------- m ii —----------------- GHEŞEFT MĂRTURISIT Am denunţat la vreme gheşeftul aranjat de administraţiunea din Turnu-Severin cu cumpărarea otelului Orient. Pentru cine o fi avut îndoială în această privinţă, iată o dovadă oficioasă. «Voinţa Naţională» de aseară serie: Contrar ştirilor răspîndite de gazetele oposiţielFnu s’a încuviinţat cumpărarea de către comuna din T.-Severin a hotelului Grecescu din acel oraş şi suntem în măsură de a afirma cu siguranţă eă această cumpărare nu se va face. Iera prea cu ochi şi cu sprîncene gheşeftul, de s’a ruşinat pînă şi escrocul Stolojan. Prietenii noştri din Severin să fie însă cu băgare de seamă,’ ca nu cumva pe lingă gheşeftul arătat să nu se strecoare de colectivişti vr’un alt gheşeft mai grav. NUVELA ALPHONSE DAUDET VĂDUVIA UNEI TURTURELE Tot Parisul lşl mal aminteşte durerea d-nel de Sora, cînd tşl pierdu bărbatul. îndărătul porţii aceleia, îmbrăcată Iu negru, dincolo de acel doliu parizian, cifrat, bla-zonat, era o deznădejde grozavă de Spaniolă, cu toate exagerările arătoase ale acestor ţări, pftgtne fiind-câ sunt catolice, în cari se adoră Crist stngertnd şi fecioarele cu inima străpunsă de săbii. Prinţesa Îşi tăie părul, se închise în case, nu mal văzu pe nimeni. Cu veştmintele sale negre, cu ttuărul său cap trandafiriu, avea aerul unei novice, şi palatul s’a prefăcut In mlnăstire. IşT petrecea zilele lu faţa portretului bărbatului său, şi prlnzea singuratică In marea sală unde se punea Iu fiecare seară două tacâmuri. Bastonul, pălăria prinţului erail puse tn auti-cameră la locul ior obişnuit, ca şi când stăpînul, plecat pe veşnicie, se reîntorsese de curind. Şi amin, tirea asta, legată de lucrurjle din afară, hrănea deznădejdea bietei femei şi II făceail mal grozave golurile lipsei. Din tot acei vtrtej de vizite, de baluri de recepţiunl, de concerte la cari el se In-tîlniseră şi se iubise, cari lmprejmuiad fericirea Ior lntr’un cadru frumos şi elegant, ea lşl păstrase doar o singură prietenă, Contesa Ancelin, o cintăreaţâ de saloane, care mulţumită numai vocel sale, rămăsese intima prinţesei. Această mare durere nemîngîiată se Înfuria pe or-ce taifas, dar iu-bea să asculte elnd se cînta lingă ea. Asta o ajuta la pllns. * * * Doul ani se scurseră astfel. Văduvia era tot aşa de dureroasă, tot aşa de austeră. Numai părul creştea des şi fin, cu rezvră-tirl de viaţă, cu fiori şi ondulări. Doliul, din pricina asta era luminat, Înveselit, şi mal părea un capriţio de eleganţă. Şi tocmai atunci, nepotul d-nel Ancelin, întllnind pe prinţesa la mătuşa sa, se îndrăgosti nebun de ea. Şi se glndi s’o ia de soţie. La cel dinţii cuviut pe care se încercă să-l spună, văduva se indignă. Pentru ea, prinţul tot mal trăia, şi această oferire, i se părea o injurie, o propunere de uecre-dinţă. Cltă-va vreme nu’şl mal văzu prietena. Tlnârul se duse, încercă să o uite, se Inapoe şi arătă atlta iubire şi atlta desnă-dejde, că d-na Ancelin prinse milă de el şi hotărî să Învingă chiţibuşurile prinţesil... Dar cum să convingă natura asta ciudată, care nu judecă nici odată şi trăia numai din pornire şi din entuziasm ? Se glndi că o pasiune aşa de esclusivă trebuia fără doar şi poate să fie geloasă, şi căută să’şi procure scrisori vechi d’ale prinţului. Asta nu era tocmai aşa greii. D. de Sora scrisese mult înainte de Însurătoare, şi lşl risipise ispitirile lntr’o mulţime de cufăraşe, de cutiuţe Închise cu cheia, şi fie care din ele se putead făli că singură posedă blazonul parfumat al marelui senior. Spre a aduce clte-va foiţedintr’un roman banal şi fără dată, d-na Ancelin avu curajul să redeschidă acel palat care era ca un mormlnt, un mormlnt mut, Înflorit, In care pllngea zilnic o statue vie, şi să arate acele scrisori văduvei. Şi n’a fost o durere, ci o zdrobire. Sărmana prinţesă ! Anii săi de fericire, vremea văduviei, totul se rostogoli, dispăru In aceeaşi prăpastie de dispreţ, de mluie. Il mal răintuea doar o neţărmurită dorinţă de răzbunare. Portretul fu surgliiunit in altă cameră. Porunci să ridice al doilea tacîm, locul acela păstrat şi gol care o lmpedica ca de a fi singură; şi tn anticamera încărcată, de acum înainte deschisă vizitelor, nu se mal văzu nici bastonul, nici pălăria, cari rămăseseră acolo atlt amar de vreme. Şi se dădură serbări la palatul de Sora, şi’ baluri şi banchete. Întocmai ca un cer schim-băcios, care se scăpa de o noapte prea lungă, prinţesa, în liliac, In trandafiriu, în albastru reveni la strălucirea el d’tntliu. Apoi tntr’o seară, plimblndu-se In grădiniţa el, zise nepotului d-nel Ancelin, care o urma ca o umbră tristă de cînd ea se ivise din nou la soare: «Acum, voia fi femeia d-tale cînd vel voi.» Ea ar fi vrut ca asta să fie numai de cit, acolo, In acea seară. Piea puţină vreme după aceasta, el se căsătoriseră, fericiţi, ea cu un fel de turbare. el turburat şi uimit de această pasiune fără veste, şi bueurindu-se de fericirea sa fără să caute prea mult s’o analizeze. In lume, se vorbi mult de căsătoria asta. Baroana Ancelin, deprinsă cu frazele romanţelor sale, avu chiar un cuvînt încântător cu privire la aceasta : «Uitaţi-vă la prinţesa asta !.. se credea că pilule, ea gungu-nea... Era o văduvie de turturică». Şase luni trecură. NouiI căsătoriţi erail la ţară, lntr’un castel din împrejurimile Parisului. Şi, acolo veni să-I găsească prietena. Uitîndu-se Ia el cum lşl plimbau fericirea a.şa de liniştit prin câmpurile largi şi prin pa-jiştele tăcute, drăguţa asta de baroană, cu ochii mereu descinşi asupra minutel prezente, le zise de odată: — Si cu toate acestea eO v'ani făcut fericiţi... Ei.' nu-ml pare răă de minciuna mea. Prinţesa făcu o mişcare bruscă. — Cum !., Ce minciună ? — El ! da, drăguţă, acum pot bine să v’o I spui... Sărmanul nu era aşa de negru pe cit 2 E P •» c v tl făcusem ett. Acele scrisori frumoase erati datate cu cinci uni Iu urmă... Nu eraţi căsătoriţi, p’aluncl. — D-ta al făcut asta ? zise prinţesa, şi ea ’i privea pe amtudoul cu ochi nebuni. Prinţul mort, uitat, căruia ea nu ) luai purta numele, tşi relua locul sâO Întreg. Bărbatul o văzu bine in mişcarea pe care ea 11 făcu spre a se depărta de el. Fără de lămurire, se sftrşise pentru el. Ea se Închise tu camera sa, Intr’o agonie care ţinu opt zile, ge dădu la lot felul de remuşcârl cari o chinuiau. Nefericita f'enree se căsătorise din nod. fără dragoste, din răzbunare, şi greşeala prinţului nu existase; se simţea nelegiuită faţă cu el, ruşinoasă de siue-lns&şt. Ce milă pentru amintirea asta gonită aşa de brutal şi care se retntorcea cu aceeaşi silnicie! Bietul îndrăgostit sta departe, ştiind bine că el nu era nimic pentru ea, şi vechia patimă, revenită aşa de vie, ucisese pe cea-l'altă dintr’o lovitură. Ea ’l vorbea rece, ca unul strein, Îl asigură de ertarea el, convinsă că e! nu era complice. In clipa de pe urmă, cum d-ua Ancelin pllngea lingă ea apucată de remuşcârl, fără să-şl Înţeleagă bine greşeala, prinţesa se aplecă puţin către sufletul uşor, care venise să sboare In calea sa aşa de aspră şi aşa de dreaptă, apoi II zise cu un glas prea slab pentru ca tlnguirea să semene cu o dojană , — Uite, ed nu gungunesc,,. mor. Şi aşa şi era, Trad. de A. „EPOCA" LA TECUCI Istoria unul canal. — Şedinţa de la 311 Haiti a. o. — 20 de mii lei şterpeliţi de Take Anastasia. După cum se ştie, In ziua de 26 Maiu trecut, consiliul judeţian a fost convocat In şedinţă extra-ordinară, spre a hotărî asupra mal multor cestiunl urgente, cari nu îngăduind tntlrziere, după cum zicea prefectul judeţului Alex. Pâtlrlăgeanu. Două aâ fost cestinnile mal principale. Despre una am vorbit într’o corespondenţă trecută şi am arătat pe larg cum d. Pâtlrlăgeanu a căutat să facă afacerile d-lul Take Anastasiu şi cum d. Nestor Cincu a executat admirabil pe cel d’întlifl. Despre a doua cestiune voiţi vorbi In corespondenţa de faţă. Prin anul 1881, pe când Take Anastasiu era prefect al judeţului comitetul permanent hotărăşte canalizarea rtulul Berbeci, care inunda şoseaua, Gara Berheel-Negri-leştl şi proprietăţile străbătute de acest rl£i, în acest scop obţine consimţimînul proprietarilor moşiilor pe cari trecea rtul Berbeci şi Însărcinează inginerul judeţului să facă studiile necesare. In 1883 inginerul prezintă un plan şi un devis al lucrârel, însă nu-i se dă nici un curs, din causâ că judeţul nu dispunea de fonduri. Peste 7 ani, comitetul însărcinează din nod inginerul judeţului să facă studiile necesare pentru canalizare. Inginerul Întocmeşte un nou proiect, prin care păslreazâ direcţiunea canalului proeetatâ la 1883 cu puţine deosebiri, In ce priveşte adlncimea şi lăţimea canalului. In urma acestui plan comitetul dispune a se face lucrarea. D. T. Anastasiu Insă, unul din proprietarii peale căror moşii trece pîrîul Berhecl, acţionează In judecată judeţul, de şi In 1881 Îşi dase consimţimlntul cum că n’are nici o preten ţie şi consimte fără a pretinde vre-o despăgubire la lucrarea proectată de judeţ. La tribunalul local Take perde procesul, dar face apel. Curtea, în urma mal multor termine şi cercetări, hotărăşte : Condamnă pe judeţul Tecuci să delase In deplină proprietate şi posesiune Iul Take Anastasiu terenul ocupat de canalul construit de judeţ In 1892. Obliga pe judeţ ca In termen de şease luni de la data hotârîrel, să desfiinţeze canalul. In caz de neexecutare a acestei lucrări din partea judeţului, autoriză pe T. Anastasiu a o efectua, pentru care sfirşit, condamnă pe judeţul Tecuci să plătească lui T. Anastasiu două-zeci mii lei. Condamnă pe numitul judeţ să plătească Iul Tache Anastasiu cinci mii lei daune şi 1500 lel clieltuell. Aceasta e hetărîrea Curţel de Apel din Galaţi. Judeţul n’a putut, ca In termen de şase luni de la data hotărlrel să desfiinţeze canalul şi ca atare această lucrare trebue să o execute T. Anastasiu, penlru care fapt judeţul e condamnat să plătească Iul Take suma de 20.000 lei. Conform holârlrel, judeţul ar trebui să plătească această sumă numai In urma eg-zeculărei lucrârel, iar nu Înainte, căci pe lingă că-i se mal plăteşte d-lul Tache A-naslasiu suma de 5000 lei daune şi 1500 lel clieltuell, dar d-uu Tache Anastasiu doreşte să Încaseze şi eel 20 de mii de lel şi nici canalul să nu-I astupe, de oare-ce a-cest canal nu numai că nu-I face nici un râtt, dar 11 fereşte fineţurile de inundaţiile periodice ale Berheeiulul şi afară de asta, lucrările asiuparel l’ar costa pe d. Anastasiu peste 100 de mii lel. Prefectul Pâlirlâgeunu, In şedinţa de la 26 Maitt trecut, a căutat prin diferite tertipuri să inducă In eroare pe consilieri. Aşa d-sa a pus chestiunea la ordinea zilei iu chipul următor: «din ce fond să se plătească d-lul T, Anastasiu suma cu care este condamnat judeţul prin sentinţa Curţel de Apel N. 74 95». S’a ferit Insă ca de foc d. prefect, să discute hotârirea Curţel. D. Nestor Cincu a a-dus la cunoştinţa consilierilor faptul şi a susţinut cu energie că numai după ce d. T. Anastasiu va astupa canalul, să i se plătească cel 20 inii lei, iar nu acuma. Dar cu părerea d-lul Cincu s’atl unit numai 2 membri ; cel-l’alţl tâeead ca peştii. Afară de asta, d. Pâtlrlăgeanu a avut grija ca imediat discuţia să alunece pe altă pantă, adică; cine este vinovatul, cine să fie dat judecăţel pentru că s’a făcut canalul şi prin mijlocul acesta a reuşit să facă pe consilierii judeţeni să voteze ca suma la care a fost condamnat judeţul de către Curtea de Apel, să fie plătită imediat lui Take Anastasiu dintr’un fond oare-care. Şi iată aşa Take Anastasiu a şterpelit 20,000 lei de pomana dracului din punga judeţului ! Credeţi că o să astupe canalul ? Aşi! la paştele calului! T. Cncinnn. INFORMAŢII După 15 zile de chef cu d. Ciş-man, celebrul primar din Huşi, inspectorul administrativ d. Luca lonescu s’a întors erî de la Huşi, unde fusese trimis în anchetă. Un primar, deputat guvernamental, întrebindu-’l ce a descoperit la Huşi, inspectorul a răspuns : — Nu e nimic, — Aşa slnteţî voi inspectorii,— răspunde deputatul —ori unde vă\ duceţi, muşama se fac toate hoţiile. Ministerul de interne, în urma campaniei energice a presei din o-poziţie, a fost constrîns sa nu a-probe sâvîrşirea gheşeftulul făcut de primarul Uzescu din Turnu-Se-verin, în privinţa cumpărării lio-telululul Orient. Voinicosul prefect al jud. Covur-lul, d. Etn. Culoglu, a şters-o a-seara la Galaţi. Colectiviştii spun: — Laşa, la toamnă o să-I arate el Iul Fleva! Decedatul Iorgu Ghica, fost prefect de poliţie sub liberali şi fost ministru plenipotenţiar sub Ion Bra-tianu, a fost înmormlntat cu mare solemnitate la cimitirul Şerban Vodă. Ceremonia înmormîntaril a fost celebrata numai de preoţi. Episcopii şi arhiereii farisei ati fost ignoraţi de familia defunctului. Voinţa Naţională desminte ştirea noastră, câ d-na Zoe Dim. Stur-dza, soţia primului ministru, a închinat un pahar <în sănătatea I. P. S. Sale Mitropolitului Ghena-die>, cu ocazia căsătoriei d-lul dr. Cantacuzino cu d-şoara Balş. La rîndul nostru, ne credem au-torisaţt a da o desminţire categorică monitorului colectivist. Nu una, sad două, ci zeci de persoane distin e aQ fost martore ciad d-na Sturdza a închinat pentru I. P. S. Sa. D. Al. Petrescu, fost consilier la Curtea de Casaţie, a încetat alalta-erî din viaţă. Ceuaiirn ungurească asupra telegramelor din ţară Comitetul Ligel din Ploeştl a a-dresat Sîmbata, 29 Iunie, ora 9 jum. a. m. d-lul Flourens, preşedintele raeetingulul de protestare contra Milleniulul, următoarea telegrama de felicitare şi aderenţa : «Liga culturală din Ploeştl, adine impresionată de marele interes ce tot-d’a-una ni-a purtat nobila noastră soră Franţa, salată cu respect şi entusiasm pe iniţiatorii şi sprijinitorii meetingulul de protestare contra barbariei millenare, şi-şi exprimă profunda sa recunoştinţă şi admiraţie către marele bărbat de stat şi filo-romîn, generosul Flourens. Trăiască scumpa noastră soră Franţa ! trăiască ginta latină ! Duminică 30 Iunie, ora 7 seara, deci după 33 de ceasuri, d. Raica, preşedintele Ligel culturale din Ploeştl, a primit «de la Budapesta» următoarea telegrama, prin care i-se anunţa confiscarea telegramei trimisă la Paris : «Conformement l’article 7 dr 5 la convention votre Nre 893 du 11\7 adresse M-r Flourens ancien ministres des affaires etrangeres Paris arrete.» D. C. Stoicescu a plecat azi dimineaţă la Sinaia. Studenţii escursioniştl împreună cu ci. profesor Tocilescu, s’aO Întors erî în Capitală. soare din partea d-lul V. D. Păun, către d-lor, prin care d-sa caută mal mult să lămurească de cit să regrete ori să ceară scuze de inci-deutul petrecut In ziua de 2 Iulie in cancelaria liceului Lazăr. In ace.jiiă scrisoare, pe care ţi-o alăturăm In copie, d- V. D. Păun, zice In esenţa 1) că d-sa ca «Director al liceului, dator de a ţine sus demnitatea aşezămiutuiul cultural,»a crezut de cuviinţă să-ţi atragă atenţiunea asupra ati-tudinel tale şi anume «in modul cel mal urban» ; şi 2-a că d-sa n’avut de loc «intenţiunea de a-ţl aduce o ofensă, de oare-ce nu te cunoştea şi nu avea motive personale». D-nil Anghel Demetriescu şi Ştefan 0. Mihai-lescu lulnd de adevărată lămurirea clientului d-lor, ain fost de părere că Sn urma scrisorel amintite, noi u'am mal avea dreptul de a persista in cererea noastră de satisfacţie. Noi insă. considerind, după cele ce ne-al spus şi tu şi după cele ce se ştie şi de alţii, că lămurirea, pe care ne-o prezintă d-nil Anghel Demetriescu şi Ştefan C. Mihăilescu diu partea d-lul V. D. Păun nu corespunde adevărului, că, prin această lămurire, se neagă tocmai faptul insultei şi că. ast-fel, printr’aceasta s’agravează tocmai situaţiuuea ta, de oare-ce al putea fi considerat ca provocator fără cauză, ne-atn declarat In deplin acord cu părerea martorilor d-lul V. D. Păun şi am considerat modatitatea de satisfacţie propusă de domnia lor ca un refuz din partea d-lul V. D. Păun de a ’ţl da satisfacţiune prin arme. Ast-fel fiind, noi ne credem misiunea noastră ca terminata, rămînind să-ţi dobindeştl satis-facţiunea prin alte mijloace, pe cari le vel crede de cuviinţă. Primeşte, iubitul nostru prieten, asigurarea iubirel şi devotamentului nostru. (ss) M. Stroescu. M. Dragomirescu. 189G Iulie 3. La această scrisoare d. Basilescu a răspuns: Iubiţii mei amici, «Din scrisoarea voastră şi din copia de pe scrisoarea d-lul V. D. Păun se vede că acesta caută să scape de răspunderea faptelor sale, tăgăduindu-le. Fireşte, un om, care insultă şi pe urmă uită ce a făcut, ori ÎI e frică să’şl aducă aminte, nu merită să fie clasat între oamenii mici ca mişel, ci pur şi simplu iresponsabil. Vă mulţumesc pentru serviciul vostru si vă rog să pr.miţl o prietenească striugere de mină din partea amicului vostru. Uf. Basilescu. 4 Iulie, 1896. EDIŢIA A 3 a (Serviciul Agenţiei Romîne) S'afl produs numeroase ciocniri pe diferite puncte ale insulei. In prevederea unor turburărl serioase la Canea, presa cere să se ia măsuri energice penlru protegerea femeilor şi a copiilor eretenl. Londra, 4 Iulie. Camera comunelor.— D-l Curzon declară că consulul englez din Creta. D-l Biliotli, i-a comunicat câ dorinţa manifestată la Londra, penlru constituirea unul comitet internaţional de ajutoare In favoarea Cretenilor, este nerealisabilâ. D-l Biliotti anunţă că s’ad produs ciocniri dese Intre creştini şi mahometanl In Împrejurimile Iul Retimo. Guvernul englez nu ştie dacă Abdulah-puşa are cunoştinţă de reelamaţiunile ce representauţil puterilor mari ad adresat Porţii, recomandând acesteia In mod călduros ca soldaţii turci să se ţie In defensivă, după promisiunea ce le-a făcut. Revolta din Armenia Constantinopole, 4 Iulie. Turcii ad executat un marş In contra druşilor In Hauran. 7000 de drnşl ad fost bătuţi şi Împrăştiaţi lingă Tebel Duedid, Intre Telek şi Suweidah de către Takir paşa şi Memduf paşa. Operaţiunile militare In această regiune se consideră ca terminate. Crime—Delicte. — Accidente.—IntîmplSrî. DIX CAPITALA Incendiu. — Erî, pe la orele 3 după a-miazi, un incendid violent a izbucnit In strada Sborulul, distruglnd cu desăvlrşire casele cu No. 11, In cari era instalat un atelier de ttmplărie al d-lul Otto Classeck. Casele fiind foarte vechi şi pline cu depozite de scîndurl şi lemnărie, flăcările s’ad Întins cu cea mal mare repeziciune. La sosirea pompierilor, fiind cu neputinţă de a mal Încerca stingerea tlmplă-riel, lucrarea lor s’a înărgiuit In localisa-rea incendiului. Se bânueşte că focul a fost pus cu in* tenţiune de un fost lucrător în tlrnplărie, un anume C. Petrescu, care voind să se răzbune pe Classeck, din cauză că cu clte-va zile mal Înainte fusese bătut şi trimis de acesta la secţie penlru că îl furase un ceasornic, s’a furişat erl In atelierul tim-plăriel şi a pus foc unul mare depozit de talaşl. Focul s’a stins pe la 5 ore, arzlnd plnă In temelie întreaga tlrnplărie, parte din depozitul de sctudurl şi mobilele lui Classeck. Pe ziua de azi s’ad mal făcut următoarele mutări şi numiri de medici la spitalele rurale: D-nil doctori Em. Florescu la spitalul rural UrlaţI-Prahova, G. Ra-dulescu la spitalul rural Iveştl-Te-cucl, Al. Carnabel la spit. rural Vidru-Putna, Valerian Roşculeţ la spit. rural Cincu din Nicoreştl-Te-cucl, I. Niţulescu la spit. judeţean din T.-Jiu şi G. Sigale medic al o-raşulul Fălticeni pe baza concursului ce aO depus. 0 AFACERE DE ONOARE Următoarele scrisori ni se trimit spre publicare: D-lul N. Basilescu. Iubite prietine, Intrunidu-ne cu d-nil Angliei Demetriescu şi Ştefan C. Mihăilescu, în afacerea pe care ne-al Incredinţat’o doinnia-lor la cererea noastră de a ţi se da satisfacţiune, ne-a presentat o scri- Roma, 4 Iulie. Doamnele comitetului de ajutoare in favoarea prizonierilor aă primit o depeşă anunţind că Menelik a liberat primii 50 prizonieri italieni. Paris, 4 Iulie. S’a desemnat 4 doctori pentru a stabili starea mintala a lui Francois, autorul atentatului din Longchamps. Viena, 4 Iulie. Comisiunea tratatului de comerţ austro bulgară va termina miine 'ucrările sale. — D-nu Stancioff se va intoace apoi la Sofia penlru a lua ultimele sale instrucţiuni.—Nu mâl după Întoarcerea sa se va procede la încheierea definitiva a tratatului. turburArile din creta Canea, 4 Iulie. Deputaţii creştini aii remis adunării un memorandum conţintnd propunerile cretenilor privitoare la modificările convenţiuuel de la Haleppa. Atena, 4 Iulie. întrunirea adunării cretene a devenit cu neputinţă. Deputaţii ad supus prinţului Be-rovicl expunerea reclamaţiunilor lor. O co-pi.; a acestui proiect s’a remis consulilor, cari aă primit-o In mod oficios. Hoţie îndrăzneaţă. —Individul Andrei M. Tănâsescu, bănuiud că femeea Ţinea Văduva, domiciliată In strada Baiculul, are parale strlnse, lndeamă pe concubina Iul, Mariţa Toina, ca să meargă noaptea să strlngâ de gît sad să-I tae gltul Văduvei pentru ca în urmă să o fure. De două ori Mariţa armată, cu un briciâ ascuţit şi cu o fringhie, s’a încercat să pue în eseeuţiune planul amantului, Insă nici o dată nu a îndrăznit. Alaltăerl, duelndu-se pentru a treia oară, şi negâsind pe bătrîna acasă, Mariţa intră In cameră, sparge dulapurile şi toate mobilele văduvei furlndtot ce a găsit Înăuntru. In acest timp, un vecin al casei văztnd uşa intrărel deschisă, crede că bătrtua ple-etnd a uitat’o ast-fel şi voind să o servească o închue el cu cheia ce era în broască şi ia cbeia la dlnsul. închisă Înăuntru şi neavlnd pe unde să iasă, Mariţa reuşeşte să spargă coşul de la sobă şi prin podul casei ese pe cope-rişul de trestie. Fiind văzută de trecători, s’a dat alarma, hoaţa a fost prinsă şi condusă la secţia respectiva. Aci ea a declarat amănunţit, cum proec-tase să omoare pe veduva şi cum negă-sindu-o acasă a intrat prin ajutorul unei chel falşe. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 21) L0UIS JACC0LLI0T MÂNCĂTORI! DE FOC PARTEA I Această scenă s’a petrecut cu atlta iuţeală, In cit după ce covorul de verdeaţă s’a întins din nod In urma fugarilor, nimeni nu’şl putea Închipui, în mijlocul tă-eerel şi liniştel din pădure, că o dramă atlt de teribila a avut loc acolo. Wiligo şi Dick, prin şiretlicurile lor, atrăsese în acea parte pe toţi; inamicii cari eraţi răsplndiţl prin tufişuri s’ad prefăcut cu o mare dibăcie că le este frică şi ad luat’o la fugă ; In definitiv reuşise sâ-1 atragă spre lagărul lor, unde eraţi siguri că carabinele Iul Oii-vier şi Laurent lşl vor face datoria. In toată această manevră, o ploaie de săgeţi a sburat pe lângă Canadian, dar din nenorocire, nici una nu-1 atinsese. — Lecţiuuea asta Ie va fi de folos pentru ctte-va ceasuri, zise Dick ; dai cred că ar fi bine ca să profităm şi noi de primele or momente de zăpăceală, şi In timpul ând el vor pllnge morţii or va lega pe cel răniţi, să ne grăbim să o ştergem de aci ; ce zice şeful ? — E cel mal hun lucru ce avem de făcut, răspunse Wiligo ; dar mi e teamă ca uu cumva dobitocii aceia de Dundarupl să caute să se răzbune. — Or cum, putem încerca trecerea, insista Canadianul. Şeful făcu un semn de aprobare. De la plecarea lui Wiligo şi a lui Dick, şi In tot timpul luptei, bătătorii de tufişuri nu se arătaseră. Care să fi fost planurile lor, lăsind pe indigenii, aliaţi cu el singuri In luptă? Mica trupă, se puse In mişcare, părăsind boschetul sub conducerea Iul Wiligo, cu cutîrul şi Pacific In cap şi ajunseră cu mare iuţeală pe ţărmul Red-Riveruluf. El trecură cu uşurinţă fluviul, prinlr’un punct cunoscut de şeful lor şi se găsiră apoi tntr’o vastă câmpie presărată de boschete şi de coline, printre cari se zărea în depărtare satul Nagarnookilor, care făcea o notă mal Întunecoasă pe albastrul spălăcit al cerului. Nu făcuseră Încă cinci sute de metri In această imensă câmpie, unde iarba ajungea plnă la burta catârului şi tovarăşului lui Pacific, câ el fură înconjuraţi de sute de indigeni, cari la distanţă respectabilă de opt sute de metri, Începură se joace lovind a; mele lor de război una contra alteia. Canadianul dete carabina sa, pe care o avea de la Olivier, unuia dintre Nagarnooki, şi luă carabina sa americană, armă de precizie, pe care o puse încet la ochi; de-tonaţiunea abia se auzi, când unul din indigeni se văzu căzlnd pentru a nu se mal ridica. Dundarupil se retraseră la vre o două sute de metri mal departe, crezlnd că focul carabinelor nu merge plnă acolo, şi în- cepură din nod să joace, scoţlud strigăte de războiţi. Din fie care parte, din faţă şi de la spate, indigenii Înconjură mica trupă cu un cerc compact, mergând in acelaş sens cu el, o-prinduse clnd el se opreati, meuţinînd astfel o distanţa de care loviturile -arabinelor să nu-1 atingă. — Nu cum-va vor fi avlnd de gtnd să ne facă să pierim de foame, zise Olivier care privea cu curiozitate acest spectacol ; văd că ne ad asediat ca pe o fortăreaţa. — Nu vor perde atlta vreme ca să ne joace o farsă după obiceiurile lor, răspunse Dick, în noaptea asta chiar dacă nu vom reuşi să scăpăm, el vor înainta pe furiş şi ne va ataca ia Întuneric, şi trebue să constat, fără să credeţi câ voesc ca să vă sperii, că nu văd de loc cum vom putea să scăpăm din mâinile lor. In tot cazul le voin vinde scump, viaţa voastră, răspunse cu linişte Olivier. — Dundarupil sunt mal laşi de cât cel din urmă şoricel cari se ascund prin scorburile copacilor, se ţin la distanţă de frica carabinelor noastre, adăogă Australianul surlzlnd cu saiislacţiune. — Da, dar în acelaş timp el ne Înconjoară lntr’un cerc de săgeţi şi de suliţe prin cari e cu neputinţă să treci. — De clnd bufniţa tristă, care nu ştie de cit să se bocească cu căntecile el lugubre In timpul nopţel, poate să nădăjdu-iască că va prinde în cursă pe luptători de talia noastră ? înainte de apusul soarelui, noi vom fi pe drumul care duce la tribul meii, şi atunci când mă voia Întoarce In fruntea războinicilor mei, veţi vedea cum frunzile pădurilor şi erburile câmpurilor vor li inundate de sîngele Dundarupilor. De şi Înconjurată, mica trupă mergea tu- www.dacoromamca.ro rt’una, şi Dundarupil o urmărea, păstrlndîn mod regulat o distanţă de la şease plnă la şeapte sute de metri, pentru a fi la adăpostul focurilor de carabine. De odată Wiligo, care-I conducea, după ce a inspectat împrejurimile cu o deosebită atenţiune, ordonă să se oprească în dreptul unul tufiş de mialis, de liliac australian şi de pomişorl de baltă, atlt de des, că ar fi fost cu neputinţă culjva ca să-l poată străbate fără c.asă-şl formeze malîntliO undrum tăind cu toporul arbuşti. Dundarupil răspunseră şi el, aşa că în timp de clte-va minute, nu se auzeai! de cit un teribil concert de urlete fioroase, cari făceafi să se zblrlească părul pe cap chiar şi celor mal viteji oameni; In urmă Începură diu nou să joace şi să facă tot felul de strlmbâturl provocatoare, fără însă să Îndrăznească a Înainta de teama carabinelor. — Nu voi lăsa, zise Canadianul nerăbdător, ca aceşti dobitoci să rtdă de noi, plnă ce nu le voi mai da o lecţiune. Ziclnd aceste cuvinte, el se furişă după tovarăşii Iul şi inaintă pe brlncl prin fî-neaţa Înaltă, cu scop de a mal micşora distanţa plnă la inamic. Acest fel de boschete eră foarte răspîn-dite pe eimpiile Australiei, dar toate erail foarte mici; abia cinci sau şease oameni puteai să se adăpostească; şi nimănui nu i-ar fi trecut prin minte Wiligo ar fi avut vre un interes de a poposi In acei loc cu mica lui trupă. Trebuea cu toate acestea să se decidă la un fel ; nu se putea ca să înainteze mereu la noroc In mijlocul unul roia de duşmani, cari dintr’un moment într’altul putea să năvălească asupra lor şi să-i măcelărească. Acest rezultat final, era atlt de evident, In cit Olivier, tn gtndul Iul îşi luase nădejdea de a mal scăpa cu viaţă. — Sărmane Laurent! zise el credinciosului săli servitor, mi se pare că nu vom mal revedea În ochi patria noastră. — Ce o vrea d-zeti, domnule conte răspunse curagiosul tlnăr; dar mal Înainte vom ucide şi noi clţl-va din aceşti draci negri. Dlnd ordin de a se opri în acel loc, Wiligo ca şi cum ar fi voit să braveze pe inamicii săi repetă de trei ori in şir, teribilul lui strigăt de război: «Wagh ! Wagh! Wagh ! care fu imediat repetat cu mare entusiasm de către cel doi luptători al lui. La Incepnt urma lui se putea distinge uşor după mişcările ce făcea erburile In calea lui; mal tîrziti Insă adiatul vini ului făcea să se confunde mişcările erburilor şi arbuştilor din clmpie, aşa că după cit va timp tovarăşii Iul Dick credeau câ el s’a oprit In drum pe clnd el înainta mered spre inamic. Cite-va minute trecură ast-fel şi mica trupă era foarte atentă la orl-ce mişcare ; dujmanil jucatt lntr’una turbaţi de mtnie, scoţind răcnete sălbatice, şi din clnd în clnd plnă la urechile Iul Wiligo ajungeai! Înjurăturile lor cele mal teribile care biciuia cinstea australienilor. (Va urma) A se citi in pagina IV sfir.şitul romanului >Taina Mortului». EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, PETRECERI. Teatru Hngo.—Ci lematographul Lumiere In toate zilele de la 10—12 a. m. şi 4 —11 seara. Grădina Jigniţi» — Vineri 5 c. se va da pentru a t-a oară opereta Blimale, rare a obţinut un succes strălucit. — Costume noul. — DecoraţiunI superbe. Grădina Raşca.—In ziua de 7 Iulie societatea «Inocenţa» va da o serbare populară, pentru sporirea fondului el, care'I destinat pentru Înzestrarea fetelor sărace. Tflnăsescu a fost imediat arestat şi a-înlndol vinovaţii afi fost Înaintaţi la poliţie unde s’afi Început cercetările. I n furt de 800 de le!.—Astă-ţtl dimineaţă D-l Luis Schneider domiciliat In strada Dorobanţilor 5, s'a prezintat la serviciul de siguranţă pentru a reclama că astă noapte uitând uşa deschisă la camera sa de culcare, cine-va s’a introdus peste noapte şi i-a furat din portofoliu suma de 800 de lei. Astă-fjl de dimineaţă sculîndu-se, a găsit uşa camerei deschisă şi toate hainele Iul trtntite In mijlocul odăel. Poliţia cercetează cazul. DIX ŢARA O crimă.—Acum clte-va zile, s’a găsit pe drum cadavrul femeel Sanda Petre Preda, din comuna Grindu, judeţul Ialomiţa, strangulată cu marama cu care era îmbrobodită. Din cercetările făcute s’a constatat că ea a fost strangulată de către individul Stancu Uăducan, In complicitate cu femeea Uţa Dumitru Ioniţă, cari s’aă şi arestat. Caşul s’a comunicat parchetului. DIX STREIXĂTATE Un copil care promite. — Tribunalul co- recţional din Altemburg a condamnat zi lele trecute la o lună Închisoare pe un elev din şcoalele primare, anume I. Wil-liain, In vlrstă de 12 ani, pentru mal multe atentate la pudoare. Precocele monstru mal fusese deja condamnat In două rlndurl pentru furt şi lovire. ZiAltFXE DE AZI ------ Sub titlul «Anarchiştil noştri», Dreptatea scrie : II avem, asta-I sigur, dar din nenorocire ii avem In capul guvernului, cum am mal constatat-o şi In alte rlndurl. Din călcări de legi, anarchiştil de la guveru ad ajuns la spargeri, şi de la spargeri, la ameninţarea persoanelor. Dar ceea ce e şi mal grav, e faptul că acea«tă ameninţare se face Intrebuinţîndu-se funcţionarii ca instrumente, şi Încă ce funcţionari ! acel presupuşi că apără ordinea, averea şi persoana cetăţenilor! Iar ca o ultimă circomstanţă agravantă, e că să asmuţă de guvern oamenii cari au fost îndepărtaţi din slujbe pentru incapacitate, şi In contra acelora cari i-att îndepărtat. Acest nenorocit fapt va deveni un precedent extrem de primejdios. Dacă guvernul secondează şi chiar aţltă instinctele de răzbunare ale funcţionarilor Îndepărtaţi, fiecare se va găsi In drept să spargă capul sau chiar să asasineze pe ministru care l’a îndepărtat din slujbă. Ne vom găsi atunci In plină revoltă, In plină anarchie, şi miniştrii vor trăi sub ve-ciuica ameninţare a îndepărtaţilor din slujbe. ŞTIRI IHA ZIARE Din Dreptatea: D. Stoicescu, ministru ad-interim la justiţie, a avut erl o nouă Întrevedere cu d. Stolojan, In privinţa afacerel Malaxa. Mai mulţi deputaţi guvernamentali au comunicat formal ministrului de interne, că dacă Malaxa nu va fi revocat, consiliul comunal se va dizolva silit, de oare-ce ma-oritatea consilierilor comunali Îşi vor da demisia, nevoind a mal suferi In capul comunei pe Malaxa. După cit aflăm, d. Stolojan, pentru a pune capăt acestei stări de lucruri, şi In urma energicei intervenţii a d-lul Bonaki, a făgăduit că Malaxa va fi revocat. Toţi gălâţenil doresc ca Malaxa să fie nu numai revocat, dar chiar dat judecăţel. Din Constituţionalul: In fine ancheta hoţiilor de Ia Galaţi s’a terminat. Procurorul general Bastachi, a terminat raportul său In această afacere ; raportul sătl este de 30 de pagini, şi d. Bastachi a venit Stmbâtă cu el In Capitală pentru a-1 depune In persoană ministrului de justiţie ad-interim. Raportul este dezastros, el conţine peste 14 capete de acuzaţie contra lui Malaxa. D. Stoicescu, nu se aştepla la un ast-fel de raport din partea procurorului general. Ministrul justiţiei ad-interim a fost surprins de conţinutul acestui raport. Raportul acesta de şi nu constată deplina culpabilitate a Iul Malaxa, totuşi lasă să se vadă neregularităţile constatate In administraţia comunală. El tinde mal mult ia o disolvare de cit la o dare In judecată. Raportul arată concesiunile tăcute de d. Malaxa casei Georgi şi antreprenorilor pentru furnitura pietrei de pavaj, precum şi avantajele pe care casa Somzăe le obţinuse de la Malaxa pentru tramvaiul electric. Se zice, că d. Gavaliotti, senator, este angajat de casa Somz6e cu un onorar de 12 mii lei anual ca representant al el In această afacere. Raportul d-lul Bastaki dă o mulţime de detalii In această privinţă. Procurorul general, cu toată stăruinţa depusă de ministrul de interne, n’a putut face lucrurile muşama şi a fost nevoit să dea pe faţă multe din faptele actualei administraţiunl. Noi, ţinlnd socoteală de declaraţiunea ‘Voinţei» cum că vinovaţii vor fi urmăriţi, cerem d-lul Stoicescu să publice raportul d-lul procuror general Bastaki. Acest raport, pe cit aflăm, descrie destul de bine pe actuala administraţiune a comunei Galaţi. »%D. Gr. Giani, inspector administrativ şi loc ţiitor de secretar general la interne, a declarat unei persoane că edilii de la Clin-pina att făcut gheşeftari. Am dori să ştim dacă raportul său In a-ceastă privinţă coprinde adevăratele cons tatărl făcute. ULTIME INFORMATUL Hoţiile «liu Galaţi Guvernul nehotărînd încă nimic asupra soarteî lui Malaxa, acesta profită de faptul că e stăpin încă la primăria de Galaţi, pentru a-şi râsbuna în potriva tutulor acelor funcţionari, cari au ajutat pe parchet în descoperirea hoţiilor. In mai puţin de xece jr.ite escrocul JMatajra a înlocuit vr’o 20 adică do-uă-xecl de funcţionari recit i de toate prudele. Pentru a justifica această goană, escrocid spune că cei înlocuiţi au azistat la întrunirea d-lut N.Fleva. * * * întreg oraşul e revoltat de cinismul acestui pungaş ordinar, care in cîte-va zile a lăsat pe drumuri 20 de familii. înşişi liberalii sunt scandalizaţi de aceasta şi acuză direct pe guvern, care prin muşamaua sa a încurajat pe Malaxa să taie şi să spinzure la primărie fără nici o milă şi fără nici o răspundere. Şi e foarte semnificativ, că însuşi d. Tahe Anastasia, care se află la Galaţi pentru a împăca pe liberali, a fost atitde surprins de îndrăzneala provocătoare a escrocului, în cit alaltă-seară la cofetărie, în faţa unui mare număr de persoane, i-a întors spatele xicind : — Eşti ruşinea partidului ! * * * D. Stolojan, protectorul tutulor escrocilor oficiali cu sau fără firmă, vâzind că d. Tahe Anastasia a renunţat de a mai încerca o împăcare intre colectiviştii din Galaţi şi nevoind să taie de odată bi carne vie, a însărcinat pe d. Luca Ionescu, inspector administrativ, că mergînd la Iulcea în anchetă, în trecerea sa prin Galaţi să se oprească cît-va timp pentru a sonda situaţia şi a încerca o împăcare. AA. LL. Regale Principele Fer-dinand şi Prinţesa Maria expri-mînd dorinţa de a vizita domeniul regal BroştenI, situat In judeţul Suceava, de a lungul frontierei Bucovinei şi a Transilvaniei, d. Gh. Softa, prefectul acelui judeţ, care sosise erl în Capitala, a plecat as* ta-zl la Sinaia pentru a lua ordinele cu privire la aceasta călătorie. Dl. Al. Carp, adjutor de primar la Botoşani, care acum cite-va zile înaintase ministerului de interne demisiunea sa din această funcţiune, a revenit asupra acestei deciziunl. Flirtul de la ministerul de Finanţe — Punerea în libertate a d-lul Ulacol — In urma cercetărilor fâcute erl în cestiunea furtului celor 71.000 de lei de la Ministerul de Finanţe, nedescoperinduse nimic în sarcina d-lul Ulacol, adjutorul casierului primitor, d. Jude-instructor a ordonat aseară punerea sa în libertate. Au fost reţinuţi însă aprozii I. Andronache şi Mihalache Nicolae, asupra cărora sunt grave bănuell, mal cu seamă ca In timpul instruc-ţiunel s’aQ contrazis de mal multe ori în răspunsurile ce făceau la întrebările judecătorului de instrucţiune. Asta-Zl vor fi din noG interogaţi şi confruntaţi cu alţi oameni din serviciul ministerului şi funcţionari al casieriei. UuZVt. ; * »« bj • Atragem atenţiiiuea apeeiala a cititorilor noştri asupra artico-Inlul I NA CENTRALA ŞI KALA CB BERE FOSTA STAVHI-EIEDEKTAFEL Intrarea prin Strada Eneî şi Acadomieî Bere din Fabrica Luther MÂNCĂRI CALDE ŞI RECI In fie-eare seara o orchestră compusă din 12 persoane sub conducorea cunoscutului Profesor de violină G. A. DÎXICr Cu un program cn totnl noă Programul va fi schimbt în fie-eare seară. Orchestra se compune din Artişti marcanţi intre cari si cunoscutul oboist ÎOAX GEORGGSCU In fie-care MERCUR EA ŞI VINEREA MUZICĂ MILITARĂ Intrarea liberă. 128 12-9 Institutul francez de Domnişdre V. H. CIÎOIIY autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA XEGFSTOlt, IO BUCURESCI Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile Încep la 2 Septembre. înscrierile de la 20 August st. v. 137 25-3 Vindecarea boalelor sifilitice A apărut de sub tipar: llosilel© secrete XEPFTIXŢA BĂRBĂTEASCĂ CAUZA ŞI VINDECAREA LOR Această carte ilustrată se trimite suferinzilor ®r. TUdR Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. VoevozI. 121 30-7 ®e vînzare Himfele BOIA distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la rîul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid albă şi albastră cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18. 112 30-25 Casa, de Sănătate Institut din noă reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi clironice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologiee; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al sypliilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic satî specialist. - Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consultaţiunî în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. t0 100 -49 Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boalo venerice şi ale căilor urinare. Strada Băneei Xaţionale colţ cu strada Caragheergbevicî de asupra teatrului Hugo. Consultaţiunî dela 4l/> pînă la 7, p. ni.: pentru dame de la 3—4. ioo-so A V I S Compania de Gaz din Bucureşti are o-noarea a aduce la cunoştinţa onor. Public că cu Începere de la 1/13 Iunie a redus preţul cokulul de prima calitate fără praf la : Lcl 55 tona de 1000 klgr. transportaţi In saci la domiciliul cumpărătorilor, Lei 50 tona de 1000 kgr. loco şi la Usina de Gaz. Direcţiunea Doctor Schneyer cSîicaŢrŞNoSgri din Viena. Specialist pentru boale interne. Str. Caragheorghevieî No. 5 (Etagiul I). 11 Consult, de la 2—4 p. m. Săracilor grnlui) 101 25—14 DIN CAUSA SES0NULUÎ AVANSAT şi conform principiului meu constant de a mm tuintra marfa (te fa un Hexan ta altul» am onoarea de a informa pe distinsa mea clientelă şi pe toţi cumpărătorii In genere, că îşi pot procura in magasinul metî tot felul de iVonreauleuri pentru Hexanul fie rară fşi tle bai, atît cu metrul cit şi confecţionate, i*e preţuri retluete ajtroa-t»e gte cantul fabricat. Recomand în mod cu totul special prea bogatul meii asortiment de Itindrii, ntatel-Htîrii şi fol felul tle (garnituri, ultimele ereaţiuni. fSIG. O. BTK. Calea Victoriei No. 100, vis-â-vis de Palat. 133 GURA BE LAPTE Preparate de lapte conform regulelor higienice şi terapeutice moderne la INSTITUTUL DE EA TOREAPATIE sub direcţiunea D-ruliii FAYXOV Asistent la institutul de Baclereologie al d-rtdulprof. dr. Babeş Şi a d-ruliii I. STEIXHART Medic de copil Strada Radu-Vodâ, No. 9 LAPTE STERILISAS PUR Lapte Materna Are composiţia exactă a laptelui de ttţă, in-locuesce doicile. E introdus în toate ţările civi-lisate ca cel mal ideal nutriment pentru copil până la vîrsta de un an. Ketir Lapte peplonisat prin fermenfaţiune. Cel mal recomandat in boalele de plămlul, bronchite cronice, pleuresil şi mal cu seamă tuberculosa. In toate boalele de stomac, de intestine (maţe) in boalele de ficat, de rinichi şi de inimă, in toate stările de convalescenţă in urma maladiilor grave ca tiphosul, peurno-nia, searlatina, pojarul, dysenteria. precum şi In boalele constituţionale ca siphilis, scrufulosa anemia. E suportat de stomaeurile cele mal delicate şi bolnave. Institutul posedă o fermă model cu vaci elveţiene şi tiroliene şi expediază toate preparatele sale lu flacoane hermetic tnchise, la domicilia. întrebuinţarea preparatelor Institulul lutnd un avint mal mare şi pentru a le răs-plndi in toate clasele societăţii preţurile lor s'afi redus. Dcposit la Farmacia IV. YVeiuhold Str. Colţel No. 24. 92 21—14 „T BIBVN A„ DIN SIBIU Preţul abonamentului este: Pe un an...............40 lei Pe şase luni...........................2o » Pe trei luni...........................10» BIUKOIJL TEC’HSIC — pentru eonstriicţiuui de orî-ee stabilimente industriale — J1I H S LOE1XER Inginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general al fabricelnr : Gnnz «V C'omp.. Budapesta. R. YVoltf, Magdeburg, Walther A Goiup-. Kolonia. A. Kiioevcnagel. Uauovra. Kroiupach-llornarcl. UIC1IAKD GABETTE A SOXS I.EISTOX Englitera etc., etc. Itueureştî.—SI rada Pensionatului 2,1—25 SPECIALITĂŢI: Construcţiunî de mori de făină, mălai, ciment, var, etc., ferestrae mecanice, instalaţiuni de lumină electrică, motoare etc. Depozit de articole tochnice, piotre, mătase etc. DGF" Venzarea Maşinelor Agricole Englozeştl 21___________________________________________-_____76-8 www.dacoromanica.ro 4 K P O »' \ La Typografia «Epoca» se vinde hir tie maculatură eu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. ■■ ■■■ : FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 42) HENRI GBtmiE TAINA MTULUI I)-na Benoist nu răspunse şi rămase gin-ditoare. Păsărică Încetase de a mal ciuta ; din noii veni la fereastră, lovi geamul cu ciocul şi aripile ; dinaintea obstacolului ea sbură speriată. I) na Benoist se ridică, deschise fereastra de tot, aşteplâ un moment sperlud că ea va reveni, şi văztud că nu se mal Întoarce privi afară. Valea Întreagă 11 apărea inundată de razele soarelui. Trandafirii Înflorii), finul mare aproape de cosit, arătat! o abundentă de sevă şi deviată care 11 umplea de bucurie bătrtna sa inimă. Ea se glndi la tinereţea Sa, la iubirea ce avea pentru soţul sad, la bucuriile ce ’i dăduse liul săă, devotat piuă la sacrificiu. Fără sgomot, ea părăsise sala de mln* care, pe ctnd Theodore cugeta cu o iubire plină de o profundă pietate la Estella, singură In hotelul săă, singură pretutindeni, singură tot-d’a-una, piuă cînd mama Iul va consimţi să o aibă de fiică. Uşa se redeschise după puţin timp şi d-na Bcnoist intră. Ea-şl pusese o pălărie 7 CASA UE SCHIMB HESKIA & SAMUEL RUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. _____Cursul |>e ziua de 4 ful ie, 1896_ 1 Cunip. Vlnd 4°/o Rentă Amoniisabilă. . . '6 — 87 5»/, » Amortisabila. . . 100 ■/« 100 «»;, Obligat, de Stat (Cov. R.) . 101 101 *4 5°/o » Municipale din 1883 94 8. 95 V. 5»/o » » » 1890 95 96 — 5«n> Scrisuri Funciar Rurale . 91 V. 91 5°/o » » Urbane . 88 — 88 74 5% » » » Iaşi . si N *2 — Acţiuni Banca Naţionala. iG2r. — '630 — > » Agricolă . 200 205 — » Dacia Rominia asig. 435 — 440 — » S-tea Naţionala asig. 440 — 4i0 — S-tatea de Coastrueţiunl . 170 — 1N0 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — toi > italiene. . . , 89 98 » ruble Uirtie . . 9 (VS 2|70 anMSBaausnBBnaBaBanHBaBMM^ Imprimarea cu maşinale itublu-cilindrice. din fabrica Albert & CU, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinseh din Frank-furt .AiM l»r. I. T. Mera MEDIC ROMÂN Karlsbad. Marktplate Tempel 24—18 D, R. RGSETTI AVOCAT STR. BISERICA AMZEl No. 15 D»' STERIE N. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Triumf! Triumf! Triumf! Nu mal trimeteţl nici un clişeu în streinătate iX m Fotograful Corpurilor Legiuitoare i Bucureşti. Calea Griviţeî No. 43 (casă proprie) Are onoare a aduce la cunoştinţa I Onor. Public că şi-a mărit in-stalaţiunea şi că a adăo gat pe lingă vechea sa branşă de fotogra fie şi ramura pentru care şi-a asigurat concursul celor mal buni lucrători aduşi anume din streinătate, ast-fel că, în acest atelier de foto-litografie şi zingo-grafie se efectuiază cu cea mal mare fmeţa, exactitudine şi eftinătate to> felul de graiuri, planşe, ilustraţiuul,rcproducţiuni după documente şi manuscript» vechi etc., spre rea mal deplină satisfacţiune a onor. clientele, şi pot asigura pe orl-cine eă toate comenzile vor fi executate cu cele mal avantagioase condiţiunl posibile, atll din punctul de edere lechnic cit şi din acela al preţurilor. — Comandele se primesc şi In atelierul meO de fotografie din Strada Ctţnpineanu 40. Cu deosebită stimă. MAX SCHWARTZ Vechiul fotoni Corpurilor Legiuitoare. 8i> 8—8 Cea mat renumiţii FABRICĂ DE PARCHETE MASIVE IN ROMANIA SPECIALITATE Parchete americane şi de lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPI, ARI A MECAXICA Pentru mobile şi binale ; edificiurl publice şi autorităţi Tânzare tle lemnărie Cel mal asortat depozit de lemnărie uscată DUŞUMELE ŞI PERVAZURI LEMNE DE FOC tăiate şi despicate Exploataţii de Păduri BECHER şi BERBER 27 SOSEAUA BASARAB 29 RCCIIRESCT 25-5 Intliul institut de plasare autorisat de guvern Încă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este in corespondenţa cu streinătate. M-uie Bandan Aleea Carmen Sylva «Uitarea ou Ctsmeglu 74 25-2 8 W. STAADECKER 5IAŞIME AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE RUCTJRESCT Strada Smîrdan, o. 121 ?urniiora! Gnrţel Regal* CASA FONDATA IN ANUL 1865 SUCURSALE: Brăila, Craiova, Varna. Fur 11 lator al N. S. Regelui, al douienillor coroanei, al şcoalelor de agrlculfnră, al teriuelor*model ale «tuiului romln şi bulgar, etc, ...v OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI .sr*ţ., -,.ţy Pluguri universale originale Mlutl. Sfnc* gSf a se feri de contra-facerl SIMPLE, ca 2 şi 3 BRAZD ARE—Construcţie Noul do Oţel. Singurele pluguri adoptate la fermele-model ale Statului. Locomobile şi Treerătore DIN FABBICA RUSTON PROCI OR & Comp. LTD. LINCOLN Construcţiune nouă i8<)6. Cele maî căutate şi răspîndite în ţară. ISBÂNDA cu tăişul la dreapta NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPÎ din fabrica MAX CORMIC K - Chicago - America. Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cit si pe cîmp a dobîndit un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea maî practică. 150 BUCaŢI VINDUTE IN 1895.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. «SECEHĂTOAHE SIMPLE O AMSI» COSITOARE UE FIÎHV Mo. 4. — G HEIILE UE EÂN. VAGONETE ST ŞINE. Tot felul de maşini agricole şi industriale, Grape vînturătoare, batoie de porumb, CASE DE BANI l/IIDDH vînturătoare, Trioare, pietre de moarl, etc. IlIVUr I — CATALOAGE CHt.XCO Şl GltATIS — „CH U B B” 64 -80 cu dantele şi se Îmbrăcase cu o rochie de mătase neagră. — Aide la dtnsa, zise ea fiului săă care tl Întindea braţele. După o vizită la mormtntul familiei de Beaurand, pe care ea ’1 acoperise cu flori, Estella reintrase a-easă. Ea o privea cu un fel de curiozitate, ca o locuinţă stranie, unde fusese chemată să trâească clle-va momente şi in care nu va mal reveni. întrebuinţa restul zilei alegtnd obiectele cari 11 aparţineai! pentru ca să le ia cu dlnsa. şi după un prlnz scurt, ea trimise slugile să se odihnească şi pareură singură, la lumina zilei care trecea, diferitele odăi ale elogiului de jos. Multe amintiri 11 trecură pe dinainte; văzu cele tret-spre-zece luni trăite In acea casă. Toată existenţa el morală era închisă a-colo ; ea se despărţea fără regrete, de oare-ce suferise prea mult pentru a nu dori uitarea ; viitorul va face partea orelor bune şi a orelor rele. Clnd voi să intre In camera lui Ray-mond. ezită. Trebuia oare să redeştepte impreshmite adormite, cu riscul de a redeschide rănile inimel sale ? Datoria II impunea, cu toate acestea, de a distruge toate htrtiile Iul Raymond rămase In biuroui săfl şi pe cari nici o mină nu mal trebuia să le atingă ; ea intră. Din prag, un sentiment foarte misterios, fără amărăciune, făcu să T vie lacrâmile In ochi, dar ea ştiu să fie stăplnă pe dlnsa. Marea odae era tu lunecoasă ; pe sobă candelabrele avea* luminări. încet, ca şi cu respect, dar cu o mină sigură, Estella le aprinse pe toate, azvlrli o htrtie aprinsă In sobă şi Începu pioasa sa lucrare. Unele după altele, ea deschise toate ser- tarele şi aruncă In foc tot ce ele conţineau, afară de crucea de ofiţer a generalului şi medalia militară a Iul Raymond, pe cari le pusese la o parte. Scrisori şi diplome arseră cu vioiciune... tot ce fusese scump nenorocitului, tot ce un ochiă profan nu mal trebuia să vadă. Ctnd ultimele sclntel încetară de a mal eşi din grămada de htrtif arse, Estella se ridică, făcu clţl-va paşi Înapoi şi privi portretul generalului. O emoţiune dureroasă şi duioasă o cuprinse, mtiniie sale se uniră şi ochii săi cău-tară In adtncul ochilor portretului un răspuns la o Întrebare mută. Ea nu cunoscuse pe tatăl săii : cuvîntul «tată» era pentru ea fără nici un sens, pe cînd Raymond 11 atribuia o mare imnor-tanţă. El se sforţase de a o face să Înţeleagă culiul ce avea el pentru tatăl sau mort; ca respect pentru memoria generalului, ca afecţiune pentru fiul său, ea ascultase cu atenţiune ce el 11 comunicase In timpul logodnei lor. Şi aceasta era totul ce ştia ea despre tatăl salt... — Tatăl meu, Întrebă ea, m’al fi iubit tu? El ’I se păru că la această Întrebare ochii mtudri şi duioşl al portretului li făceau un reproş de Îndoiala el. Asupra lor Raymond Işl aţintise ultima sa privire, se glndi ea de o dată. Ce le a spus el ? La amintirea acelei zile tragice, ea se lnfioră. Locul unde stngele cursese, pătln du-I rocnia, era încă vizibil pe parchet prin bucăţile de parchet noul şi mal curate. Es tella căută acel loc şi Ingenuchiă de asu pra. cu ochii spre portretul generalului. — Tatâl meu, II zise ea, scumpul meu tată, cit te-aş fi iubit de mult. — Isbucni In laerăml şi-şl perdu simţi rea cu inima zbrobită. Multe dureri, multe glndurl zbuciumaţi tinereţea el nevinovată, sarcina care apăsa aşa de mult pe umerii săi nu va fi oare ridicată de o mină miloasă? Anim ea realiză greutatea ruşinii şi a slugoiul! Un sgomot de voce o deşteptă. Cine-va bătu la uşă; şterglndu-şl faţa plină de lacrimi, ea zise să intre... D-na Benoist apăru pe prag, urmată de aproape de fiul săfi, a cărui figură nobilă Estella o zărise În umbră. La vederea a-Cestel femei bătrtne, Îmbrăcată În negru, Estella simţi greutatea ridiclndu-i-se ca şi cum ar fi avut aripi. Apariţiunea unul Înger lnveşmtntat cu glorie nu i-ar fi părut mal luminoasă. — Fiica mea, zise d-na Benoist, vrei să vil cu noi ? Ea căzu In braţele ce-i se deschisese. (SFÎRŞIT) PrBLICAŢIlJ X E Se face cunoscut d-lor agricultori din vecinătatea Capitalei că cu începere diu anul acesta Comandamentul Cetăţel Bucurescl se Însărcinează cu transporturi de cereale pe linia ferată a forturilor, care este In legătură cu liniile Statului. Predarea se poate face la orl-ce post. Condiţiuuile se pot vedea îu fie-care zi, de lucru de la ora 7—12 a. m. La Comandament, In Palatul Comandamentului Corpului 3 Armată Strad.. Ştirbey-Vodă 81. 122 10-9 m BURSIER pentru bursă şi şcoala cl. VII liceul sf. Sava, ____ prepară corigenţi, elevi pentru bursă şi şcoala comercială. Adresa: V. D. Slr. Plantelor 58. Nchiiub ţi vtnd eflin CUMPĂR i'IJMPĂR CUMPĂR |ot felul de obiecte uzaLe de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamaule, perle, ruhiner safire, smarande, etc. Asemeneu monezi vechie jecoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-amă. pietre sculptate, obiecte de artă, plătind reţurl mal bune de cit orT-unde. -lor cerere mă voii! prezenta la domiciliul La cumpărători şi vlnzfltorl. BIJOUTERIE & HQROLOGERIE LEON WEISSBIstÎTII Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul mefl In tot-deauna bine asortat cu toi felul do obiecte frumoase, lucrate In aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur. argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, ganiutind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate In aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi In monezi de aur argint şi aramă. Atelier speeial pentru comenzi şi reparaturi de bijutiorie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. 89 Mr. î*. Ciorami FRANZENSBAD Stefansstmsse, Yilla Konîgshof N. 24-18 ATELIER DE LACATUŞRIE şi pentru — COWSTMTCTMUiVJE D£ FEMUR — I. HAIG — Strada Isvor, No. 119 Bucurescl — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. specialitate florărie, «ere, gradine ue cărnii, pavilioane tu fler etc. etc, Primesc comande nentru Provincie: — t*r citiri Sfoiferate — IVI l/U „MIRCEA” -coîou de Interne, serviciul sanitar su* 1208 din 24 Ianuarie 1895. Aceaslâ apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nt doctori, sad constatat pînă a um că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congecMele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi me’nstruaţiele neregulate la femei precara şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovitâ (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi llu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit In cupitaiâ la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100—38) Cea mal bună Apă Minerală purgativă ESTE ACEA DE LA BffiEAZU-Iaşî premiată eu Medalia de aur i la axpoaiţiunoa coo-Iţei-utorilor din ţară Bucurescl 1894 şi recomandată de d-nil medici EFECTE PROMPT ŞI SIGUR D0SA MICĂ GUST PLĂCUT Cereţi dar numai AJPA DE SiREAXV care se găsesc la toţi vînzătorn de Ape minerale din ţară 47 13-14 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clemenţei No. 3.