SERIA IL—ANUL H, No. 196.
Ediţia a treia
VINERI, 5 IULIE 1896.
numarul^o bani
ABONiJHEITFXE încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plâtese iot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streindtate prin mandata poştale Un an tn ţarfi 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 »	»	»	25 »
Trei luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr în streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
NUMaRUL10 BANI
AJnJNCIlJBILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV.0.30	b.	linia
»	»	»	III .... . 2.— lei »
»	»	»	n.........3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul]
Un nnmăr vechlă 30 bani
aduinintraţia
No.8 - STRADA CLEMENŢEI No. 3
RĂZBUNĂRILE GUVERNULUI
CIOMAGUL
LU! BUDISTEANU
Zvînturaţî şi inconştienţi în o-poziţiune, colectiviştii trebuiau să fie tot aşa şi la guvern, căci nu se schimbă oamenii dintr’o si în alta.
Şi fiind-că nu putuseră să-şi ţie nici unul din neghioabele angajamente din opoziţiune, fiind-că au rămas de ruşine cu legea maximului, cu legea minelor, cujan-dărmeria rurală şi cu atîtea altele—lucruri văzute de toată lumea—au crezut sâ-şî facă faţă păstrînd şi la guvern scandaloasa lor atitudine cu privire la armamentul oştirii. Publicul neputînd judeca lucrurile direct, iar armata fiind silită să tacă, ziarele guvernamentale şi însuşi ministrul de războia au spus într’una că puşca Mannlicher e un ciomag, că <mişeii> de conservatori au dezarmat ţara pentru a o vinde mai cu înlesnire duşmanului.
Cum să controleze opinia publică spusele lor ? Cum să judece între monstruoasa lor calomnie şi legitimele noastre protestări ?
Colectiviştii erau siguri că nu li se va înfunda curmă; şi ci-ceasta era destul pentru a-î face să treacă peste ori-ce altă consi-deraţiune, precum discreditarea ţârei în afară, compromiterea prestigiului armatei, slăbirea Încrederii pe care trebuie s’o aibă ţara în puterile ei de apărare. Pentru nişte oameni inconscienţi şi zvîn-turaţl, pentru nişte vagabonzi politici, asemeni consideraţiuni sunt nimicuri.
Ei, dar n'au noroc colectiviştii în nici una din mişeliile lor ; toate se demască iute-iute şi în mare parte singuri ei se dan de gît.
Li s’a înfundat şi cu puşca Mannlicher; toată păcătoasa socoteală, întemeiată pe neputinţa publicului de a controla direct spusele lor, a căzut în baltă; şi înşişi colectiviştii se pedepsesc pentru infamia lor.
După ce chiar ministrul de război—din nenorocire militar—a a-vut cutezanţa fără păreche de a bîlbîi în Cameră şi în Senat că puşca oştirii noastre e un ciomag; după ce foile autorizate ale regimului au urlat luni de zile spunînd aceeaşi infamie, acum aceleaşi foi spun că nu e vorba de cit de mici, lesnicioase şi puţin costisitoare schimbări de a-dus armei; şi încă poate că nici de acele nu va fi nevoie.
Tată ce spune oficioasa «Gazeta», în numărul de Miercuri 3 Iulie:
La Arsenal ca si pe platou la Cotroceni continuă experienţele pentru transformarea armei Jlannliclier
Calibrul armei probabil va fi menţinut, se vor schimba Insă poate ţevile, cari se vor face mai lungi, ceea ce va mări precizia. In acelaşi timp se caută ase «la nonei ţevi o mai mare patere «le rezistenţă.
Nu este însă nimic hotârîtpiuă acum şi se aşteaptă rezultatul cercetărilor.
Dacă se va a«lmite transformarea In sensul «le mai sus, costul acestei transformări se ridică pînă la două milioane lei.
Pentru lămurirea cititorilor, vom spune că cercetările nu se fac de acum, ci s’au urmat în toată vremea de cînd s'a adoptat puşca cea nouă; şi vom adăoga că, fiind noi la guvern, ziarele noastre au spus şi era în deobşte cunoscut că orice modificări se vor dovedi necesare pentru a face arma cit mai perfectă, se vor efectua.
Şi acum, să revenim la chestiune.
Cu toată grija ziarului oficios de a nu-şî compromite patronii, mi-şelia purtării de până acum a colectiviştilor n privinţa armamentului izbucneşte la fie-care linie din notiţa reprodusă mai sus.
«Calibru! armei probabil va fi menţinui». Apoi? Cum rămîne cu urletele ele pînă acum? Era vorba că calibrul armei model romîn, fiind mai mic decît al celei austriace, o face improprie pentru serviciu, căci nu se poate găsi praful corespunzător şi ast- fel puşca e un ciont n//.
Aşa spuneaţi gazetele regimului, aşa pretindea incomparabilul ministru de războia generalul Bu-dişteanu. Şi acum, nu mai e aşa ? Dar atunci, ori colectiviştii s’aă amestecat ca nişte gogomani în treburi pe cari nu le pricep, ori au calomniat armata şi ţara, cu bună ştiinţă de ceea ce fac.— Să-şi aleagă.
<Ji u este insă nimic ho-tărit piuă acum si se aşteaptă rezultatul cercetărilor — Se fac cercetări de ani de zile, lucru foarte firesc cu un nou instrument de războiţi, ori-cîte calităţi ar avea. De opt luni de zile, cercetările acestea se fac subt direcţiunea colectiviştilor, cari ţin cu ori-ce preţ să găsească că arma ie rea. Şi cu toate acestea, chiar după atîta vreme şi caznă, <nu e încă nimic hotărit>.
D’apoî. dacă e aşa, cum au putut colectiviştii să se rostească cu atîta grabă într’o chestie aşa de grea şi importantă pentru ţară ? A spune că puşca oştirei noastre e un ciomag, cum a făcut ministrul nostru de rdsboiu în amîndouâ Corpurile legiuitoare, e ceva hotă-rit, foarte hotârît, infjrozitor de hotă rit. Şi cînd colo, <nu e încă nimic hotărî!; şi nu mai e vorba de ciomag, ci de oare-cari modificări, şi tot «nu ie încă nimic ho tării. Să spuie singuri colectiviştii ce nume trebue să se dea purtării lor şi mai ales purtării ministrului de război.
«Dacă se va admite transformarea icrei în sensul de mtn sus9 costul acestei transformări se ridică pînă la două milioane». Iată şi socoteala făcută. Ciomagul cu care am înzestrat noi armata, poate să se prefacă în puşcă perfectă cu minima cheltuială de cel mult două milioane! Mai vreţi ceva ? E cu putinţă o dovadă mai sdrobitoare, dată de înşişi colectiviştii, că aceşti mizerabili au minţit, că au calomniat ţara, armata şi pe Suveran?
S’au purtat în oposiţiune ca nişte oameni fără căpătll; intîm-pirea şi răutatea lor, au urmat a se purta tot ast-fel şi la guvern, A venit însă ceasul osîndei şi, ca supremă pedeapsă, ei singuri se ţintuesc la stîlpul ruşinei.
Vor rămîne acolo pe vecie.
RĂZBUNĂRILE GUVERNULUI
Scandalul zilei. — Corespondenţa «Dreptăţii».— Scrupulele d-luî Inncovescu. — Scrisoarea «1-lui Culoglu.— Concluzia.
Scandalul zilei
Toată lumea este agitată de scandalul pe care l’a provocat d. Culoglu, fost prefect de Covurlul. Şi nu se găseşte uu om cinst't, — colectiviştii puri nu contează,—care să aprobe purtarea fostului redactor al Voinţei Naţionale, care ca gazetar s’a distins tot-d’-auna prin un limbagiă foarte criticabil.
Convingerea intimă a tuturor este, că acest scandal nu este de cit o înscenare a d-lul Gogu Cantacuzino, care vrea să scape de d. N. Fie va asmuţind în potriva lui pe spadasinii săi, cari la nevoie se transformă şi în bătăuşi.
Corespondenţii «Dreptăţii»
Iată acum şi istoricul complect al a-cestul scandal.
In numărul de Simbătă 29 Iunie, a apărut în Dreptatea, la pagina Il-a, o corespondenţă din Galaţi, în care, intre altele, se relata următorul incident :
Deună-si mai mulţi cetăţeni aii făcut o partidă de plăcere cu vaporul «Principele Carol» la Măcin. Pe vapor era şi prefectul nostru, d. Manolache Culoglu.
La Măcin, în entusiasmul petrecerel, d. prefect a uitat ora fixată pentru plecare. De aceea călătorii veniţi la timp, aii trebuit să aştepte pe şapor, nemîn-caţi, pînă la 2 şi jum. noaptea, cînd abia prefectul a putut fi «condus» pe bord.
Am auzit următoarele reflecţii făcute de dotii din cei cari aii 'fost nevoiţi să aştepte pe prefect.
Unul zicea :
Mai curînd se poate spune că prefectul a debordat de cît că a abordat.
Iar altul:
— Ce să-î faci ? Dacă i-a cintat tot timpul cu cu în faţă !
In formă aceste cite-va rîndurl nu cuprind nimic insultător; d. Culoglu a înghiţit altele şi mal grave cu ocazia descoperire! hoţiilor din Galaţi, fără să se formaliseze de loc. Aşa de pildă, s’a spus că e patronul lui Malaxa, că vrea să acopere pe acesta făcîndu-se solidar cu el.
Numai riudurile din urmă: «i-a cîn-tat emu în faţă», pot să fie supărătoare puţin, căci se face aluzie la oare-cari daraverl de inimă ale d-lul Culoglu.
Scrupulele d-lul Inncovescu
D. Culoglu crezindu-se ofensat, a însărcinat telegrafic pe d. I. N. Ianeo-vescu şi pe inginerul Bunescu să provoace pe d. Fleva.
D. I. N. Iancovescu a răspuns însă telegrafic, că declină sarcina de martor, de oare-ce în afacerea «Gazetei», cînd direcţiunea acestui ziar a fost provocată pentru o insultă adusă doamnelor din societatea bucureşteanâ, d-sa a susţinut cu succes ideia că directorul unul ziar nu poate fi răspunzător pentru tot ce se publică în ziarul său. De altfel, precedentul a fost creat mal dinainte de colectiviştii de la răposata «Gazeta Poporului», cînd directorul acestui ziar a desemnat pe d. loc. Niculescu ca autor al insultei aduse d-lul general Lahovari.
D. Culoglu vroia să se bată cu ori ce preţ numai cu d. Fleva, de şi răspunderea pentru corespondenţa cu pricina a luat’o asupra sa d. Anton Bacalbaşa.
Şi d. Bacalbaşa a aşteptat până Marţi seara pe martorii d-lui Culoglu.
.Scrisoarea d-lul Culoglu
D. Km. Culoglu însă, fără a aştepta procesul-verbal încheiat de martori, fără a trimite martori d-lul A. Bacalbaşa, a publicat în Voinţa Naţională de Marţi,— prin urmare cu câte-va ore înainte de plecarea d-lul Bacalbaşa în străinătate,— următoarea scrisoare:
Domnule Fleva,
Pentru conştiinţa mea, eşti un escroc. Dacă ţi-am făcut onoarea a’ţi trimite martori, cama este că justiţia nu te a înfierat încă în afacerea contrabandei Popomci-Axente, al cărei principal autor eşti, şi pentru că nu eşti încă condamnat pentru faptul de a fi luat mită pe când erai ministru de interne.
La această provocaţiune ai răspuns, după multe tergiversări, Irimiţendu-md în străinătate după d. Anton Bacalbaşa, care nu este autorul insanităţilor
publicate contra mea în Dreptatea, lucru cunoscut foarte bine aUU de d-ta cât şi de mine.
Ai ref usat de a-ml da o reparaţiune pe o cale cavalerească. Vrei să mă tî-răşli pe terennl declasaţilor din cari faci parte? Prea bine: 'ţl remîn dator o pereche de palme sau o lovitură de picior.
Em. Culoglu.
Bucureşti, 2 Iulie, 1896.
Concluzia
Faţă cu această scrisoare, a cărei a-preciare o lăsăm pe seama cititorilor, d. Fleva împreună cu amicii sCI a lio-tărît să rămînă impasibil şi să privească cu dispreţ la toate svîrcolirile duşmanilor săi.
D. Culoglu însă, e hotărit a ’şl executa ameninţarea şi aleargă ore întregi pe stradele Capitalei, — se zice că e înarmat cu un revolver, — ca să intîl-nească pe d. Fleva.
Fină în momentul cînd scrim aceste rîndurl, d. Culoglu lot aleargă fără nici un rezultat.
UN HAP AMAR
Cititorii ştiQ că, în Septembre, M. S. Frânta-Iosef, împăratul-Rege al Austro-Ungariel, va vizita pe augustul nostru Monarch Ia Sinaia ; iei mal ştifi, din estradele publicate di noi, că «Fremdenblatt», organul ministerului de externe din Viena, a publicat un articol foarte măgulitor pentru Romîuia şi pentru Suveranul nostru.
Nu se putea — mal ales după reprimanda de cînd cu discursul contelui Goluchowsky In de-legaţiunl—ca «Voinţa Naţională» să uu releve articolul din «Fremdenblatt»; şi organul guvernului s’a ezecutat.
Dar ce hap amar pentru guvern şi Intreagu colectivitate!
Să fii silit să parafrazezi un articol din «Fremdenblatt» aşa de elogios pentru Romlnia fără să poţi revendica pentru partidul liberal şi fruntaşii săi tot meritul, «sta e de sigur cea mal mare pedeapsă pentru un colectivist.
Şi «Voinţa Naţională» s’a supus Ia tortura asta, cu o resemnare vrednică de toată lauda. In lungul el articol, se relevează elogiile făcute de «Fremdenblatt» VI. S. Regelui nostru şi fruntaşilor politici al Romîniel, fără ca a-ceste elogii să fie exploatate in folosul partidului liberal şi al conducătorilor lui.
A venit vremea, se vede, ca colectiviştii să fie ruşinoşi, el, cel mal neruşinaţi oameni de pe faţa pămintulul.
De altminteri, dacă «Voinţa» ar fi încercat să tragă cenuşă pe turta stăpinilor el, un rîs omerie ar fi isbucnit în lumea politică.
In adevăr, cînd «Fremdenblatt» vorbeşte^de calităţile oamenilor politici al Romîniel, pe cari contele Goluchowsky i-a cunoscut In timpul cit a stat la Bucureşti, înţeleg toţi că numai de calităţile d-lul Sturdza nu poate să fie vorba, de calităţile omului aceluia care a putut să tipărească în «Voinţa», pe vremea opo-ziţiunel, că partidul liberal rupe relaţiile cu Legaţiunea Austro-Ungarieî.
Rele zile a ajuns partidul literal, dacă pînă şi gazetele sale trebue să’.şl pue cîte odată frlfi.
POTIRUL INTERNATIONAL
D-l Pavel Stătescu, prefectul poliţiei Capitalei, a primit un present din Tulcea, pre-sent care trebue să’i umple de mândrie i-nima sa românească.
Galeta ne istoriseşte într’adevăr că pe ziua de Sâmbătă 29 Iunie, zi onomastică a lui Pavel Stătescu, o delegaţie din Tulcea a venit se’l felicite tocmai în Bucureşti şi să’I aducă chiar cadofi o cupă de argint şi aur.
Galeta adaogă următoarea lămurire : «delegaţia din Tulcea era compusă din muftiul turcesc, procuratorul bulgăresc fi mandatarul grecesc».
Frumos de tot! Dar pare-se că Stătescu a fost în Tulcea amicul tuturor naţiunilor şi duşmanul Românilor, de oare-ce grecii, bulgarii, turcii, toţi s’au gândit la el... afară «le români!
Eată dar un fost prefect român felicitat de toate naţionalităţile judeţului, afară de neamul lui.
De acum înainte Pavlache va putea să bea la masă din potirul său internaţional în sănătatea streinilor.
Dacă’şl ar fi adus aminte Românii din Tulcea că e ziua lui Pavel Stătescu, de sigur că’I ar fi trimis şi denşil un cadou; dacă nu un potir... cel puţin un sictiri
EXCURSIUNEA STUDENŢILOR IN LITERE
Zilele de 28 şi 29 Iunie.
Ain spus cum am rămas la Galaţi Vineri ptnă la 12, clnd ni s’a servit masa. N’ar mal trebui să vorbesc despre această masă unde a domnit o necurmată bucurie, şi lu care fireşte că s’aft ridicat sumedenii de toasturi după priceperea fie-căruia, dar vo-esc să stârnesc asupra toastului pe care l’a ridicat d. Tocilescu, şi am mal spus odată că termenul toast este cu totul impropria pentru cuvlulârile pe cari le a ţinut ilustrul profesor. In aceste cuvîntărl d-sa nu face numai o simplă enumerare de persoane In sănătatea cărora tuohină, ci sunt un fel de prelegeri intime, sunt cuvtntâri In cari Îşi revarsă adlncul inimel, cugetările cele mal tăinuite, dragostea şi bucuria ce-I cuprinde inima clnd se vede In mijlocul studenţilor.
E drept, zicea domnia sa, că orl-ce es-cursiune ’şl are partea el de veselie, de serbare, dar nu numai aceasta este ţinta el. Negreşit că nu poţi învinge veselia ce te cuprinde clnd te simţi primit bine şi a-clamat de o lume întreagă care salută In studenţime «o domnie nouă» cum ar fi zis doctorul Urechiă.
In asemenea Împrejurări trebue să te bucuri, trebue să petreci, trebue să guşti toată dulceaţa vieţel: jovialitatea să însufleţească tinerimea.
Da, tinerimea trebua să petreacă, nu să se jelească, trebue să se bucure de viaţă, şi o tinerime care nu ştie ce este jovialitatea nu merită să trăiască.
*
* •
Dar nu este numai aceasta ţinta escur-siunilor noastre. Pe de asupra acestor fructe şi mlnc&rî cari ni se oferă ţintimla un scop cu totul deosebit, cu totul înalt, care pluteşte clar pe de asupra tuturor acestor lucruri materiale, şi către care ne îndrumăm pe nesimţite, încet, dar tot ne Îndrumăm.
Escursiunile noastre afi un scop sflnt şi acesta este: iubirea de neam.
Nici o dată nu vom iubi această ţară a noastră mal mult, de cit atunci cînd vom vedea clar ridielndu-se înaintea noastră, figurile măreţe ; datinile curate ale celor cari supuntnd mal Întreaga lume veche, afl format poporul cel mal ilustru din istoria o-menirel, poporul strămoşilor noştri.
Nici intr’un alt mod nu vom putea mal bine să vedem, să cunoaştem adinca iubire de patrie a lor, de cit clnd la faţa locului vom vedea scrisul lor bătrln lăsat viitorului ca etern povestitor al vitejiilor fără de seamăn, şi amintire nepieritoare a gloriei romane.
Acestea vor deştepta In suflet dragostea pentru glorioşii noştri străbuni, vor Încolţi în inimile tuturor mtndria naţională izvorîtă din desâvtrşita cunoaştere de ceea-ce am fost şi suntem.
*
* *
Cam acesta a fost fondul cuvlntăril d-lul Tocilescu. La 2 după prlnz, ne-am îmbarcat pe Şiret şi am pornit spre Isaccea. A-colo am sosit pe la trei şi jumătate şi am a-costat lîngă rămăşiţele anticei cetăţi galice Noviodunum. Acolo ni s’afi arătat urmele unul castru roman, pe care turcii inul tlr-zifi ’l afi retntârit şi organizat ca fortăreaţă. Tot ureînd pe dealul de deasupra acestui lagăr şi tot căuttnd pietre, cărămizi cu pe-cetie şi spărturi de vase, ne fntflnim cu delegaţii din Isaccea cari ue spun că ne aşteaptă de dimineaţă, cu «mari pregătiri» şi ne rugafi să mergem în oraş; dar ne era cu neputinţă: oraşul era departe, şi dacă mergeam In el, întlrziam mult şi făceam pe Tulceni să ne aştepte prea mult. Cu toată părerea de rău a Isăccenilor, a trebuit deci să nu primim ospitalitatea lor. Cu această ocazie Muzeul nostru a făcut o aquisiţie Însemnată. La colţul unei mori diu apropiere, d-l Tocilescu aflase despre existenţa unei pietre scrise; şi o dată a avut prilej să o vadă. Este o inscripţie spre onoarea zeiţei Fortuna. Cu toate stăruinţele şi dibăciile diplomatice ale magistrului, proprietarul refuzase in deosebite rin-duri scoaterea el, căci era pusă în temelia morii.
Şi pe clnd d. Tocilescu ne vorbea despre aceasta, un domn profesor local ne arată pe proprietarul moşiei, care tot de odată era şi primarul comunei. Se înţelege că primarul copleşit de mulţumirile noastre anticipate, n’a mal avut Încotro şi ne-a promis-o.
...Şi, să fi văzut ce mulţumire simţea d. Tocilescu!.. Tot În apropiere, intre ruinele vechiului Noviodunum şi Isaccea spre stingă pe o colină mal Înaltă, se află o movilă ca de vr’o zece metri Înălţime, avlud forma unul trunebiti de con ; aceasta se crede că este monumentul ridicat de Darius clnd u trecut Danubiul In ţara Scoloţilor, spre a întreprinde nenorocita expediţie.
*
* *
După ce d. Duschek ne-a fotografiat pe toţi lntr'o spărtură de mal, ne-am urcat pe vapor şi ain luat drumul Tulcel.
Pe drum ploaie, ploaie şi iar ploaie. Ne-am cobortt In cabine, şi acolo d. Tocilescu ne-a vorbit mult despre studenţii francezi şi germani, arăttndu-ne tot de odată rolul important pe care 11 aii escursiunile tn Germania.
www.dacoromanica.ro
2
E P O L A
Domnia-sa şi-a exprimai dorinţa ca sA se
formeze şi societăţi pentru escursiunl; şi cum bunăoară tu Germania există Societatea Alpină, să avem şi noi Societatea Carpatină.
Am sosit pe ploaie la Tulcea. Acolo, cu muzica în frunte, cetăţenii Tulceni ne aşteptau dimpreună cu prefectul, primarul şi cel-l’alţi capi al comunei, adunaţi pe debarcaderul Împodobit cu frunze.
Am pornit la o şcoală, unde ni s’a oferit masa, care a fost Îmbelşugată.
AU ridicat toaste d. Tociieseu; prefectul; primarul; d. Cramoussel şi alţi studenţi.
Am fost găsduiţl pe la oteluri.
Am plecat din Tulcea la 8 ceasuri dimineaţa, şi după o legănare de patru ceasuri, pe talazurile bătrlnulnl DanubiQ am sosit la Sulina, unde am rămas p.nă a doua zi.
Seara am luat masa pe marginea mării. In eternul pllnset al valurilor. Acolod-lTo-cilescu ne a ţinut o cuvlntare In care ne a arătat dorinţa sa de a vedea hotaiele mării Intinzludu-se piuă dincolo de marea Neagră; apoi uri Îndemn puternic la luptă pentru un ideal, la sfidarea acelui clntec etern al nemerniciei omeneşti, pe care ni’l ciulă şi acum talazurile mării, cari aU fost brăzdate de atlta mulţime de neamuri stinse de a pururea In noaptea trecutului.
Din Sulina am plecat Duminică la orele 4 şi juni. dimineaţa.
Nimicul
OFOKMAŢII
A venit acum şi rîndul Sinaiel.
Maiorul Handoca, însărcinat de ministerul de interne, a plecat la Sinaia ca sa facă o ancheta asupra administraţiei comunale.
Ministerul de interne a primit mal multe denunţări ca la primăria de la Sinaia se comit mari abuzuri şi gheşefturl.
D. locotenent de artilerie Mircea Ma-gheru, care face serviciul la arsenalul armatei, a făcut o importantă descoperire. El a inventat un aparat care adap-tîndu-se la o armă de foc, şi în special la puşca Mannlicher, permite a se trage cu ea 5 focuri consecutive fără a se lua arma de la oihi.
Prin aceasta se cîştigă foarte mult timp, căci toate armele existente pînâ acum trebuesc luate de la ochi după arderea fia-cărul cartuş, pentru a se deschide camera ca să sară tubul.
înzestrată cu acest aparat, puşca Mannlicher ar realiza perfect şi neîntrecut tipul armei cu tir repede.
Ministerul de resbel a comandat deja la arsenal fabricarea aparatului şi adaptarea lui la cîte-va puşci Mannlicher, cu cari se vor face în eurind experienţe de tir.
Călduroasele noastre felicitări tînăru-lul ofiţer inventator.
S’au făcut următoarele numiri de medici :
D-nil d-rl: Radu Chernbach, medic la spitalul şi oraşul Mihăilenl, din jud. DorohoiQ, însărcinat pro-visoriQ şi cu serviciul de medic la plasa Berhometele, din acelaş jud.; N. Schmeltz, medie comunal al o-raşulul Botoşani; I. P. Epureanu, medic al plasei Coşula (DorohoiQ); V. Cameniţa, medic al plăşel Ocolul (Mehedinţi); Dim. I). Niculescu, medic al plăşel Zabrâuţl (Putna) ; D. Motaş, medic primar definitiv al jud. Roman ; C. Constantinescu, i-dem al jud. R.-Vîlcea, şi G. Morar, idem al jud. Gorj.
Constantin Comărniceanu, care a fost cu doua birji la pelerinajul de
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
20)
LOUIS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA I
Şeful Nagarnookilor era unul din rarii sălbatici care aveai) arme europeneşti. Iu adevăr Dieh, în urma adopţiune! lui de către tatăl lui Wiligo, dăruise acestui din urmă o superbă carabină, iar Olivier, In momentul clnd şeful se gătea să plece cu Canadianul In recunoaşterea inamicilor, i-a dat un revolver care a complectat ast-fel armamentul.
Pentru a mal omor! timpul atlt de plicticos ul aşteptare), Olivier şi Laurent. cum se făcu ziuă, eşiră la o margine a tufişului care t) adăpostea, pentru ca să facă 0 revizie prin câmpie ; dar el fură pe dată rechemaţi de către sălbatici cari le recomandară că este mal prudent ca să stea eu toţii la un loc şi gata de plecare la primul semnal.
Iii acest timp John Gilping psalmodia Încet un psalm din David.
Aşa trecură două ceasuri lungi de aş-
la Caldaruşanl, de alunei nu mal are linişte, fiind într’una şicanat de agenţii poliţieneşti al raionului secţiei din care face parte.
Ast-fel fara nici un motiv Marţi i-aQ fost reţinute la secţie o zi întreaga ambele birji ce are în circulaţie, piua ce a aflat de aceasta noua vexaţiune—fiind dus din Bucureşti după alte afaceri — pe cari a trebuit sâ le lase în părăsire, păgubind ast-fel şi de acolo şi produsul de o zi a acelor 2 birji.
Semnalăm direcţiunel vecliel societăţi a tramvaiului o măsură bună de luat, şi anume să facă ca In tot timpul cînd circulă vagoanele pe diferitele linii, să circule şi acele de pe linia Matache mă-celaru-gara-bariera Griviţel.
Acum, seara, ia ci ne-va bilet de la sf. Gheorghe sat) piaţa teatrului pentru gară sau ceva mal departe pe calea Griviţel, şi cind ajunge la Matache măce-laru i se face cunoscut că vagonul de corespondenţa nu mal circulă.
Pe Ungă că se percepe taxa pentru un parcurs care se face numai in parte, apoi cită străgăneală pentru călătorii cari au treabă la gară sau locuesc în un punct mal îndepărtat al câel Griviţa.
Art. 59 din regulamentul de construcţii pentru comuna Bucureşti sună astfel:
Umbrelele de pînză Ia prăvălii sunt «tolerate Intr'o forinâ plăcută», a căror margine inferioară sad suport vor fi In înălţime de «doui metri şi două-zecl centimetri» minimum de la suprafaţa trotuarului; ear lăţimea lor «nu va trece peste a trotuarului.»
Cu toate acestea nu poţi să treci ziua pe stradele din centrul capitalei, nici chiar pe calea Victoriei, fără să te loveşti încontinuu de asemenea umbrele baroce, aşezate la înălţimi departe de a fi regulamentare şi unele chiar trecînd peste lărgimea trotuarului.
Ce face poliţia comunală ?
AFACEREA FLEVA-CUL06LU
Ca răspuns la injuriile ce-i a adresat Marţi d-1 Em. Culoglu prin Voinţa Naţională, d-1 Nicolae Fleva publică erl subt iscălitura sa, în capul ziarului Dreptatea, următorul apel :
Iubiţi Concetăţeni,
Oculta rănită de moarte, In urma manifestaţiilor voastre, şi a triumfului de la Galaţi, s’a hotărît sâ’şl răzbune ataelndu* se mişeleşte la persoana mea.
Pentru aceasta guvernul el a ales pe cel mai vil dintre sbiril săi, pe acela pe care t u ca ministru am fost nevoit să’l depărtez pentru incapacitate din funcţiunea ce’l Încredinţasem.
Un prefect în funcţiune pus să’ml caute pricină cu orl-ce preţ, iscăleşte o scrisoare abjectă publicată în organul Ocultei de erl.
Nu pentru a mă apăra de nişte atacuri mişeleştl, mă adresez la voi, cari mă cunoaşteţi, iubiţi concetăţeni, ci pentru a vă denunţa această manoperă mizerabilă.
Fiind că ameninţările de tot felul ce mi s’aâ făcut nu au avut nici un efect, mişeii vor acuma să recurgă la căi de fapt; şi i)ă-tăuşil Ocultei din funcţiunile înalte îu care sunt puşi, ameninţă persoana şi viaţa mea.
Fac apel la voi iubiţi concetăţeni şi mă pul sub apărarea voastră, convins fiind că pentru orl-ce atac mi s’ar aduce, nu atlt instrumentele cît autorii intelectuali al a-cestel infame înscenări vor fi chemaţi de voi la răspundere.
Cit pentru mine, afle nemernicii că nimic nu mă va opri de Ia împlinirea datorielmele cetăţeneşti; aceea de a lupta pentru voi, pentru drepturile şi libertăţile voastre călcate în picioare.
teptare.
In acest timp Laurent şi Olivier păreafl că aud în depărtare strigăte şi bubuitul carabinelor ; dar la toate întrebările pe cari le făceau indigenilor, aceştia respundeail prin semne că nu înţeleg cea-ce le spune, şi se cazneaft prinlr’o mimică de circumstanţe să-l asigure că n’aU de ce să se teamă în paza lor.
Cu toate aceste asigurări, sunetele în depărtate şi neînţelese ce se auzeai! din depărtare, Începuse să le mărească grijurile lor.
Olivier şi Laurent eraâ oameni foarte decişi şi dotaţi cu un curagiU raţional chiar în faţa celei mal mari primejdii surprinzătoare, chiar în faţa necunoscutului; dar nu puteai! să stăpînească ace i sensaţiune nervoasă care predomină caracterele cele mal încercate, cînd sunt obligate a sta In neac-ţiune în faţa unei primejdii pe care o presimt, dar pe care nu o pot defini.
Ar fi dorit el mal bine să aibă a susţine un atac deschis, şi dacă ar fi trebuit sâ se conducă numai după pornirea sufletului lor, de mult încă ar fi călcat poruncile Iul Wiligo, şi s’ar fi aruncat în lungul tufişurilor pentru a da piept cu inamicii lor.
Din cînd In cînd indigenii se culcai! pe iarbă, şi puneai) urechea pe p&mtnt ca sâ audă mal bine sgomotul din depărtare ; dar clnd se ridicau, el nu râspundeaiî decltsu-rlzînd la semnele interogative ale celor doi tovarăşi.
S’ar fi zis că el ÎI socoteafl drept copil şi că întrebuinţai! toate mijloacele pentru ca să nu-I sperie.
Acel surls eşit din figurile lor oribil mâzgălite cu diferite vopsele, păreai! adevărate strimhâturl drăceşti, cari ar fi fost departe de a-1 linişti dacă Olivier nu avea toată Încrederea în aliaţii tovarăşului lor Dick.
In cîte-va minute, Nagarnooki, răuşise sâ
MEETIN6UL_DIN PARIS
Discnranl d-liiî Flourens.— Acţiunea poporului francez.— Intervenţie diplomatică.
Am anunţat alaltăeri, că Dumineca trecută s’a ţinut la Paris un meeting de protestare in contra Mileniului şi în contra brutalităţilor pe cari le săvîrşeşte administraţia ungurească.
Meetingul a fost convocat de tinerimea romînă, sîrbă, slovacă şi boemă şi prezidat de d. Flou-rens, fost ministru de externe şi mare amic al romînilor.
Ziarele ungureşti ce ne-au sosit azi publică raporturi largi şi desperate despre acest meeting, cău-tînd a-i reduce importanţa şi a-tacind cu violenţă nu numai pe d. Flourens, ci şi pe bărbaţii politici şi ziariştii frawezi, cari aii
asistat la această întrunire.
*
♦	ak
Meetingul a fost impozant; au luat parte aproape 10.000 de oameni, studenţi de toate naţionalităţile, deputaţi, senatori, oameni de litere şi publicişti.
Sala era splendid decorată cu drapele franceze, romîne, sîrbe şi boeme.
D. Flourens a luat cel întîi cu-vîntul, stăruind asupra situaţiei generale din Austro- Ungaria şi arătînd cum 27 milioane de slavi şi romîni sunt supuşi celor mai barbare persecuţii din partea stă-pînitorilor. D-sa a încheiat savantul săii discurs, în mijlocul a planşelor mulţimei, conchizînd la necesitatea transformării Austro-Ungariel intr’o Elveţie mare, adică
intr’un Stat federal.
*
*	*
D. Zivadinovici a vorbit în numele sîrbilor şi a croaţilor din Ungaria, arătînd mizeriile ce le face necontenint guvernul Unguresc.
D. Ocăşianu a arătat starea tristă a romînilor din Transilvania şi Ungaria.
D. Schrnidt-Plancher a vorbit in numele boemilor.
Toate discursurile au fost a-
plaudate cu mult entusiasm.
*
* *
D. Flourens a dat apoi citire unei moţiuni prin care se anunţa inaugurarea unei acţiuni a poporului francez pentru desrobirea naţionalităţilor prigonite de unguri.
Moţiunea a fost primită cu mari ovaţiuni şi d. Flourens a fost aclamat cu căldură de mulţimea enormă din sală.
Libre Parole, Soleil şi alte ziare dau raporturi largi şi simpatice despre acest meeting.
3#C	*
Cu privire la meeting, «Wiener Cor-respondenz» din Viena publică următoarea telegramă de mare importanţă :
Budapesta, 14 Iulie.
niniNtrul de interne a cerut prin intermediul ministerului de
se transforme aşa de mult, că erau de necunoscut. Văzîudu-I cu ochii lor împrejuraţi de trei cercuri colorate în roşu, aii) şi negru, cu figura brăzdată de linii verticale, şi cu tot felul de desenurl bizare pictate pe tot corpul, cu culorile cele mal variate, bietul John Gilping nu se putea stăptni de a manifesta un sentiment de nelinişte vădită, şi comparlndu-Iîn imaginaţiunea sa cuNisbolh, Belphegor, Astaroth şi alţi reprezentanţi al culcuşurilor infernului, tngina cu o ai-doare exemplară psalmi lui bine-făcătorl.
«Nu vă aliaţi cu cel necredincioşi, căci ce legătură este între el şi a tot puternicul?».
Pronunţtnd aceste cuvinte, el aruncă priviri fulgerătoare asupra Nagarnookilor, ca şi cum se aştepta să-I vadă intrtnd in pă-mlnt In urma iugăciunilor sale.
In ceea ce priveşte pe cel doi indigeni, el erai) convinşi că aâ a face cu un fermecător european.
La un moment dat. scena a devenit foarte caraghioasă. Iohn Gilping, amintindu-ş! că In acea zi era Duminică, se puse imediat să-şl facă rugăciunile cu o patimă cum nu mal văzuse nici odată tufişurile Australiei.
El avea cu dînsul psaltirea oficială Anglicană tu care toţi psalmi) Iul David, sunt notaţi cu clntecele lor, scoţtnd din bagajele lui volumii oasa carte, o aşeză deschisă pe spinarea lui Pacific, apoi din geanta pe care i-o restituise Wiligo scoase o superba clarinetâ şi aşezat In faţa pupitrulul ce improvizase Începu să ciute muzica psalmului al şaptelea :
«Etern D-zeul meii mă îndrept către tine; apărămâ de acel cari mă urmăresc şi sca-pâmă din mîinile lor.»
Auzind sunetele monotone şi grave pecari Iohu Gilping le scotea din acel instrument
externe din Yiena de la amba-sudorul austro-ungnr din Paris, lista studenţilor supuşi unguri earl au luat parte la meetingul din Paris, sub prezidenţia d-1 ut Flourens.
„EP0CA“JA IAŞI
3VII, 96.
„Malaxlta“ Uoinunalft.— Mobilierul Teatrului.—Licit «ţiu.— Modificările cerule.—Adjudecarea lucrărel.—Încheiere.
„Malaxita“ Comunală
Cuvlntul e al d-lul Volanschi, consilier comunal, care, Într’una din şedinţele ultime ale sfatului obştii, şl-a manifestat temerea ca o maiaxitâ să nu ilustreze şi laşul, după cum a ilustrat Galaţul.
Dl. Gane, primarul oraşului, căruia nu i se poate tăgădui cinstea, a răspuns că temerile d-lul Volanschi sunt neîntemeiate.
Am sâ arăt acum că dl. Volanschi avea dreptate, clnd a vorbit de o malaxită, la comună.
Mobilierul Teatrului
Prin publicaţia cu Nr. 8630 din 18 Aprilie anul curent, comuna Iaşi face cunoscut fabricanţilor de mobile de a prezenta ofertele lor primăriei, cel mal tîrziu ptnă la 15 Iunie trecut. Li se cerea sâ trimită modele şi fotografii de obiectele indicate, precum şi depunerea unei garanţii de 5®/o asupra valorel întregului mobilier al Teatrului, —de 20.000 lei.
O singură casă serioasă răspunde la a-ceastâ publicaţie, casa Jaray din Viena, care din Mait) trecut a trimes comune) mostre de stofe şi 52 planşe, schiţe făcute anume pentru acest scop.
O comisiune examinează oferta casei Jaray, alege stofele şi piesele schiţate, determină felul mobilierului după stil şi epoci şi Întocmeşte caetul de sarcini.
Consiliul comunal, In şedinţa de la 1 Iunie, votează lista mobilelor pentru scenă şi caetul de sarcini. In urma votului acestuia, se trimite câte un exemplar de listă şi caiet de sarcini pe la diferite case din străinătate.
Licitaţia
In «jiua de 15 Iunie, comisiunea de licitaţie, compusă din d-1 Gane, ca preşedinte, şi d-nii G. Tăcu, E. Ghica, colonel Botez şi C. Lepâdatu ca membri, se Întruneşte pentru primirea ofertelor.
Fadndu-se strigările, nu se presintă de cit representautui casei Jaray, care în plic închis, conform publicaţiei, depune oferta sa.
La ultima strigare nu răspunde niminea şi atunci, primarul deschide plicul cu o-ferta casei vieneze. El cuprindea recipisa casieriei comunale, prin care se constata depunerea garanţiei de 5Ş, asupra valorel lucrării, şi oare-cari modificări la caietul de sarcini.
Modificările cerute
Intre altele, casa Jaray cerea : 1) ca mobilele de scenă să fie făcute din lemn de teii), fag şi palisandru, nu numai de teiu, cum se prevedea în caietul de sarcini.
Pentru aceasta nu se cerea nici un adaos de preţ.
2) Ca mobilele de scenă să nu fie lucrate cu resorturi de slrmâ, cum prevăzuse corni) iunea.
Adjudecare» lucrării
După ce primarul citeşte In public peti-ţiunea, comisiunea intră In consultare.
In acest interval Insă, doui negustori de mobile din Iaşi, d-nil N. Ostapovicl şi H. Finke, cari se aflat) în sală, după ce ai! auzit tot ce cuprindea oferta Jaray, scrib repede o declaraţie, prin care fac cunoscut primăriei că primesc antrepriza mobilelor de scenă şi oferă un scăzâmtnt de 5 «j0 din orl-ce ofertă se va primi.
Comisiunea, fără a ţine seamă că propunerea Ostapovicl şi Finke a fost făcută după ce licitaţia se închisese— fără a lua în consideraţie că avea o simplă declaraţie, nu ofertă în regulă şi că numiţii domni nu sunt de cit negustori de mobile obicinuite, nu fabricanţi de mobile pentru scenă,—vio-lînd legea comptabilităţil Statului, care prevede că *pentru a fi admişi ca antreprenori de lucrări publice, concurenţii trebue
necunoscut, cel doi luptători cuprinşi de spaimă, se aruncară cu feţele la pămînt murmurlnd cu adevărată teroare, cuvintele :
— Coradjis ! Coradjis 1
Bieţii sălbatici erai) convinşi că fermecătorul european, voia să-l farmece, şi această idee supra naturală 11 înspăimîntase atlt de mult că aceşti oameni cari nu s’ar fi dat înapoi din faţa celui mal mare pericol, tremurau ca nişte copil la auzul sunetelorcla-rinetel.
Olivier, caro se retrăsese după un tufiş ca sâ poată rtde In libertate, fără ca să supere pe naivul predicator, Înţelese că era de datoria sa. In interesul chiar al siguranţei lor, de a face sâ înceteze spaima celor doi Nagarnooki, care devenise atlt de mare că se putea să nu îşi mal dea seama de nici unul din semnalele pe cari Wiligo putea sâ le facă, şi apropiindu-se de Iohn Gilping, ll făcu să înţeleagă că sunetul instrumentului, ar putea sâ orienteze pe inamici de direcţiunea ascunzătorii lor şi că tu tot cazul, devotamentul lui către Dumnezeire, foarte meritoriu în or ce altă circumstanţă, era cu totul contrariu pres-cripţiunilor Canadianului, care la plecare ordonase ca să nu se facă nici un sgomot care ar fi putut atrage pe Dundarupi sad pe bătătorii de tufişuri in direcţiunea lor.
Membrul societâţel Evanghelice se supuse cu bună-voinţă ; dar numai după ce el Îşi puse cartea în legăturile lui şi î.şl aşeză instrumentul la locul lui in geantă, cel doi luptători se ridicară In sus din po-ziţiunile lor şi Îşi luară posturile de ob-servaţiune.
De şi se mal liniştiseră din emoţiunea lor. cel doi luptători se uituft urlt la bietul Gilping, care nici nu se gândea la efectul pe care ll produsese. In adevăr, el văzînd
să dovedească că au mai efectuat asemenea lucrări», comisiunea, zic, încheie un proces-verbal prin care, după ce comite un falş, de oare-ce arfîmă că s’au presentat două oferte, adjudecă asupra d-lor Ostapovicl şi Finke mobilierul scenei teatrului.
Detaliu particular: d. Finke este chirigiul d-lul Lepâdatu. membru în comisiunea de licitaţie.
încheiere
Nu vreatt să pun la îndoială cinstea d-lu Gane, sub a căruia preşidenţie s’a făcut a-ceastă nedreptate strigătoare în favorul chirigiului d-lul Lepâdatu, aşi dori să ştiă cum se poate califica faptul acesta ?
Dacă nu pun la bănuiala cinstea d-lul Gane, pot vorbi Insă de lipsa de prevederi a primarului nostru şi trebue să recunosc aici că socotelile gestiunel averel Alcaz, ori acele ale sucursalei societâţel Naţionala , sunt mal puţin complicate de cil socotelile şi afacerile comunei Iaşi.
«Une âme pavee de bonnes intentions, lipsit Insă de cele mal elementare prevederi, sub paravanul căruia, alţii Îşi face foarte bine trebuşoare iată primarul nostru.
Geaba ne tot ciută d-lul, că sub administraţia d-sale n’are să se poată vorbi de panamite. D. Volanschi avea dreptate: are să se rostească şi încă cu dovezi, ca In chestia mobilierului teatrului.
Hlşu.
„EPOCA” LA FOCŞANI
Torturi
Fiind informat din zvon public, că la Poliţia din Focşani se fac cele mal sălbatice bătăi, şi că regulat, în fie-care noapte, Poliţaiul Arghiropol şi cu agenţii săi, schin-giueşte pe toţi cel ce sunt aduşi la arestul Poliţiei pentru felurite pricini, am căutat ca mal întîi să mă conving de adevăr.
Din nenorocire, aceste barbarii se practică pe o scară Întinsă, fără nici o sfială; atlt parchetul cit şi Prefectul judeţului nu sâ mişcă şi lasă pe agenţii Poliţiei să schilodească lumea.
In una din serile trecute, venind spre casă, am auzit din stradă nişte ţipete Îngrozitoare, vaete şi lamentări, de te mişca de milă; m’am apropiat de locul de unde se auzeai) aceste sălbăticii, şi ajungtnd in dreptul poliţiei, prefiflnd că uşa arestului este spre stradă şi nimeni nu trecea pe acolo, am ascultat aproape de uşă, şi am putut să disting vocea poliţaiului Arghiropol, care dădea ordinile următoare :
«Aduceţi frînghii şi legaţi pe toţi cei 5 cu tălpile în sms». După 10 minute a Început tortura ; i-a bătut cu vină de boii la tălpi; In urmă ’l a tras de urechi ptnă ce a dat stngele.
Bătaia a ţinut aproape o oră. Nenorociţii arestaţi pllngeail şi se rugai! ca să-I lase, că nu sunt vinovaţi. însuşi un sbir al poliţiei, care aplica loviturile după ordinul poliţaiului, s’a îngrozit şi a început să strige : dăsaţi-i d-le poliţai, că o să moară, li s’au *făcut tălpile ca pîinile de umflate, şi te <curge sînge şi pe urechi...
M’am retras, pentru a nu fi observat de vr'un sbir, sai! trecător, şi fiind întuneric, am scăpat nevăzut de el.
Eată ce se petrece la Focşani; iată fapte cari ar face ruşine şi guvernelor din Hoten-toţia. Numai sub regimul colectivist, aceste barbarii servă drept titluri de merit agenţilor de poliţie.
Ce face d. Prefect ?
D-sa, In loc să observe sălbăticiile ce se fac la poliţie, şi scandalurile ce se petrec pe la berării provocate de poliţaiul săii, caută cu Ghiţă Neculati membri aderenţi pentru partidul colectivist.
Tacite.
pe indigeni că se aruncă cu feţele la pă-mtnt, la auzul clarinetului, a crezut că a-ceasta este un act de devoţiune, cea-ce ll făcuse sâ-şl schimbe idea lui asupra sălbatecilor şi ll decisese chiar să le dăruiască câte un exemplar din biblie, clnd de odată strigătele de Aga! Aga ! (Pericol! Pericol !) se auziră din depărtare.
In acelaş timp, Canadianul apăru în mijlocul lor.
— Suntem urmăriţi de vre-o trel-zecl de Dundarupi! zise el cu iuţeală.
Olivier şi Laurent zăriră atunci In depărtare, pe cimpie, o trupă de indigeni cari săread prin erburile înalte, urmărind pe Wiligo care fugea Înaintea lor.
Cel doi Europeni şi Dick, eşiră înainte ; câte şi trei luară la ochi carabinele lor cu repetiţie, încărcate fie care cu ctte 12 cartuşe, şi Începură a trage cu iuţeală asupra Dundarupilor, cari se opriră pe loc ; Intr’o secundă cincl-spre-zece dintre el eraâ culcaţi la pămînt, pe când focurile carabinelor continua a decima restul.
Dundurupil repezindu-se asupra morţilor şi răniţilor II ridicară In spinarea celor mal viguroşl dintre el şi se retraseră cu iuţeală In huiduelile şi strigătele de resbol ale Nagarnookilor.
(Va urma)
A se citi tn pagina IV urmarea romanului »Taina Mortului».
Doctor M1RON
Azistent de clinică la spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 7* Couaultaţinul de la 1 — 4 p. m.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
HnnyadlJânos
Cea mal aigară, cea mai eficace Hi era mai plăcutei ala APELE PUICA TI VE. - REPETA ŢIE NE EXE VERS AL A
Aprobată de Academia de Medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen şi Frenesius. Autorizată de Stat.
Unica după aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicina din Franeia şi străinătate. A se feri de contrafaceri.
Rugam a ne aere ea toate etichetele şl (topurile nă poarte numele
<u Andreas Saxlehner
52—9
AFACEREA FLEVA-CUIOGIU
TEATRE. CONCERTE. PETRECERI.
Teatru Ilujţo.— Ci.iematographul Lumtere In toate zilele de la 10—12 a. in. şi 4 —11 seara.
(«radina Jigniţa. — JouT 4 e. se va da
pentru a 4-a oara opereta Blimale, care a obţinut un succes strălucit. — Costume noul. — DecoratiunI superbe.
Grădina Başca.—In ziua de 7 Iulie societatea «Inocenta» va da o serbare populară, pentru sporirea fondului el, care’I dostinatpentru InzesLrarea fetelor sărace.
EDIŢIA a 3-a
(Serviciul Agenţiei JRomîne)
Sofia, 3 Iulie.
«Mir* anunţă că consiliul de minişti a anu lat interpi e ta rea admisă de mulţi ani după care cărbunii şi materialele necesare companiei drumurilor de fer orientale intrau în Bulgaria scutite de vamă.
Consiliul a decis să perceapă taxe de vamă asupra acestor materii nu numai pe viitor, dar şi pe trecut, şi să pue un imposit asupra numeroaselor imobile ale companiei.
Reims, 3 Iulie.
Inaugurarea statuel Jeanel d’Arc s'a făcut azi în mijlocul unei mulţimi mari. După un discurs al gmeralulul Billot, preşedintele Republice! a remis marea cruce a legiunel de onoare d-lul Duhois. care a făcut statua.
La banchetul oferit de municipalitate, d. Felix Faure a pronunţat un discurs făcînd lauda Jeanel d'Arc şi a oraşului Reims, vechea metro-polă.
Roma, 3 Iulie.
«Opinione» nu se Indoeşte că d. Visconti Ve-nosta o să primească portofoliul afacerilor străine.
Budapesta, 3 Iulie.
«Corespondenta din Budapesta» anunţă logodna arcbiducesel Maria-Dorothea cu Filip d’Orleans.
Mexiro, 3 Iulie.
Generalul Porfirio Diaz a fost reales preşedinte al republicel Mexicului.
Madrid, 3 Iulie.
Se anunt_ă din Havana ziarului «Imparcial» că Maximo Gomez înaintează spre Vest în capul a 12.000 de insurgenţi.—Miseria domneşte în insula.—Soldaţii nu şi-au primit solda încă din luna Martie.
La Cameră d-nu Canovas declară că guvernul este hotărît să introducă la Cuba reforme politice şi economice tinzind la descentralisare.
turburArilejhn creta
Atena, 3 Iulie.
Cu tot armistiţiul, trupele turceşti caută să-şi întindă zona militară; mal mulţi creştini aă fost omorîţl In această Zonă lingă Vukolis.
«Asty» zice că dacă Poarta nu permite întrunirea specială a deputaţilor creştini, aceştia vor supune în scris protestarea lor guvernatorului.
-    ■ ——'	- ■ ■
Crime—Delicte.—Accidente.—IntîmplSrî.
DIX CAPITALĂ
Focul de la Obor. — Pompierii au lucrat toata noaptea fără ca să fi putut stinge cu desăvîrşire incendiul. Astă-zl dimineaţă încă, un detaşament de pompieri a tost lăsat acolo pentru ca să stingă resturile de cherestea cari ardeati într’una.
Nici marfa şi nici unul din imobilele distruse de flăcări nu erau asigurate.
Pagubele cari pînâ acum nu s’ail putut evalua cu preciziune, sunt foarte mari.
Călcată do tramway.—ErI după amiazl, vagonul cu No. 16 al uouel societăţi de tramway a călcat pe copila Floarea Constantin, In vîrstă de 10 ani, rănind-o grav la cap şi la plntece.
Copila a fost de urgenţă transportată la spitalul de copil. Starea el inspiră serioase îngrijiri.
Vizitiul vagonului a fost arestat.
Mort diutr’un simburede zarzăre.—ErI, pe la orele 8 şi jumătate dimineaţa, căpitanul Teodor Corlâteseu din regimentul 32 Ploieşti, care de mal mult timp suferea de boale nervoase şi era în căutare la casa de sănătate din strada Teilor, eşind în curtea stabilimentului a căzut de o dată şi a încetat din viaţă.
Din cercetările făcute s’a constatat că cu clte-va minute înainte căpitanul mînease cîte-va zarzăre, din cari pe trei le-a înghiţit cu slmbure cu tot, din care cauză îne-clndu se a încetat din viaţă.
DIX ŢARA
Dramă din gelozie. — O dramă mişcătoare emoţionează de clte-va zile pe toţi locuitorii oraşului Tlrgu-Ocna.
lacob Solner, un comerciant cu vază din localitate, avea bânuell, că soţia sa, o fe-mee tiuărâ şi frumoasă, îl lnşală cu un oa-re-care Isidor Volfer, agent de comerţ.
Turmentat de această idee, el se găndea zi şi noapte cum ar putea să prindă pe soţia sa trădătoare.
iMai zilele trecute Solner îşi face bagajele şi, plecând de acasă, spune nevestei că are oare-cari afaceri comerciale prin ţară şi că va lipsi pentru vre-o două săptămâni.
In realitate însă el s’a dus la un prieten al săă, unde a stat ascuns dou£ ţlile. In seara zilei de a treia, pe la orele 11 noaptea, Solner se duce încet acasă, unde surprinde pe soţia sa cu amantul el.
Cuprins de o furie nebună, bărbatul înşelat scoate revolverul şi trage două focuri asupra soţiei sale. Un glonte loveşte pe femee drept în inimă şi ea cade moartă la
fiămînt: cel-l’alt glonţ a lovit pe un copi-aş al lor, care a încetat peste puţin timp din viaţă, în cele mal teribile dureri.
Solner a tras un toc de revolver şi asupra amantului, Insă nu Ta lovit şi acesta a putut scăpa cu fuga.
Ucigaşul a dispărut din oraş. Cu toate cercetările ce se fac, plnă acum nu s’a putut da de urma lui.
Incendiă. — ErI, pe Ia orele trei după amiazl, un incendiu violent a consumat cu desăvîrşire casele d-lul Daniulul din Iaşi. Focul a fost stins peste cîte-va ore.
ULTIME INFORMATIUNI
D. Trandafir Djuvara, pe care d. Sturdza l'a impas cu sila ca ministru plenipotenţiar în Con-stantinopol, n’a fost primit nici pînâ azi de M. S. Sultanul.
Deci d. Djuvara nu poate să-şi îndeplinească funcţiunile, de oare ce hîrtiile-î de acreditare nu aii fost încă primite de Sultan.
Aceasta se priveşte ca o neîncredere a Sublimei Porţi faţă de trimisul d-luî Sturdsa, ceea-ce are cu atît mai multă importanţă, cu cit se ştie afecţiunea deosebită a Sultanului faţă de d. Mitilineu, fost ministru la Constantinopol.
Asupra abuzurilor de la primăria din Sinaia, aflăm că ele aQ fost denunţate într’un memoriu adresat d-lul Stolojan de 08 de cetăţeni din localitate.
Memoriul de denunţare, după ce precizează o serie de fapte, accen-tuiază, că prefectul judeţului Prahova, d. maior Handoca, are cunoştinţa de cele ce se petrec, dar le tolerează.
Totuşi d. Stolojan a însărcinat tot pe d. maior Handoca să facă ancheta, adică o anchetă muşama.
Aflăm că d. Em. Culoglu, contrar aserţiune! Voinţei Naţionale, iin şi-a dat piuă azi demisiuuea. Cel puţin la ministerul de interne nu există nici o urmă a acestei pretiu.se demisiuu!.
Itămînc deci bine eoustatat, eă un prefect al regimului de azi cutreieră stradele Capitalei cu revoelvrul in mină, pentru a ataca pe un membru al opoziţiei.
In urma unul noQ interogatoriu ce a luat d-lul Ulacol, ajutor de casier la ministrul de finanţe, d. ju-de-instructor Săvescu a ordonat a-
restarea acestui funcţionar.
»
Gropul conţinînd cele 71.000 de lei, fiind dat în primirea d-lul Ulacol, dînsul are răspunderea şi tre-bue să probeze că a fost furat de cine-va.
In urina cercetărilor făcute erl, a fost de asemenea arestat odăiaşul Miha-lache Nieolae, care făcea serviciul la acel biuroQ.
Instrucţiunea continuă. Pînă a-cum însă nu s’a descoperit nici un indiciu care să ajute pe magistraţi în găsirea vinovatului.
D. Zorilă, deputat din Galaţi, a avut erl o consfătuire de mal bine de două ore cu d. Stolojan, în chestia abuzurilor lui Malaxa.
S’a cerut avisul d-lul Sturdza la Gastein în privinţa revocărel lui Malaxa.
Inovaţii In contra canoanelor
Duminica trecută, arhiereul Me-letie, cel... care a fost la Paris, a hirotonisit preot pe fostul diacon al Mitropoliei lesechiel Ionescu, după terminarea crezului, iar nu după terminarea heruviculul, după cum prescriu canoanele.—Martori au fost preoţii Theodosie, Sofro-nie şi Melhisedec, un diacon al cărui nume ne scapă şi arhidia-conul Humulescu.
Ce zice nelegiuita locotenenţă mitropolitanei şi în special roşul episcop Parthenie P
Iată cine a osîndit pe I. P. S. Mitropolit Ghenadie pentru ino-vaţiunî în serviciul sfintei letur-ghii !
D-nu Stoicescu umblă după laurii d-luî Palladi.
D. ministru al lucrărilor publice a comunicat mai multor intimi trăsăturile generale ale unui proiect de lege, pe care ’l prepară d-sa, cu privire la regimul apelor.
Atît a fost de ajuns pentru ca spiritul strimt şi neghiob al d-luî Stoicescu să provoace ilaritate in cercurile mai competinte, de unde va porni de sigur la toamnă o campanie mai înverşunată ca a-ceea împotriva legei pescuitului.
Din arghirofilia fariseilor
Ar putea oare spiţerul de la culte să ne spună ce se face cu venitul gradinei de la Curtea de Argeş şi a suhatulul de peste Argeş ?
Pin’atuncl se spunem noi.
Atât locul de grădinărie, care este arendat la trei sârbi, cât şi sulia-tul, produc peste 1200 lei pe an, cari intra în buzunarele neprihănitului episcop Timuş.
*
* *
Dar cu personalul prevedut în ştatele Bisericel de la Curtea de Argeş şi ale cancelariei Episcopiei, este un adevărat scandal.
Aşa protopopul Lascu, protopopul judeţului şi care-şl are sediul în Piteşti, este trecut ca preot al bisericel;
Diaconul Predeanu, care este şi revisor în Piteşti, este trecut ca diacon la Argeş — pe când în realitate el stă mal mult în Bucureşti ;
Iar un oare-care Mitică, care este servitorul episcopului Timuş, e tre-eut în ştate ca funcţionar la Episcopie.
Iată cine a condamuat pe I. P.
S.	Mitropolit Ghenadie pentru arghirofilie.
Direcţiunea Tramwayulul Vechiu anunţă pe onor. Public că cu începere de Joi, 4 (16) Iulie cor., vagoanele pe linia Mogoşoaia-Moşilor vor circula pînă la ora 12 noaptea.
Răsbunările d-lul Sturdza în contra familiei Mitilined continuă.
Monitorul de azi publică decretul de punere în disponibilitate a d-lul Carol M. MitilineQ, secretar al delegaţiunel romîne din Belgrad.
Monitorul Oficial de azi publică decretul prin care d. G. Bengescu, ministru plenipotenţiar al ţării la Bruxelles, este trasnferat în aceeaşi calitate la Athena.
Sunt 4 zile de cînd d. Bastaki, procurorul general din Galaţi, a pre-zintat ministrului de justiţie raportul sGQ în afacerea pungăşiilor de la primăria de acolo.
Acest raport, foarte defavorabil primarului Malaxa, a fost citit şi discutat în consiliul de alaltă-searâ a celor trei miniştri.
Pînă acum însă nici o măsură nu s’a luat, şi raportul în cestiune stă ascuns în buzunarul d-lul Stoicescu.
Se dă ca sigură revocarea lui Malaxa şi disolvarea consiliului comunal.
Guvernul, care nu îndrăzneşte să o facă, va fi nevoit la urma urmelor, să ia această măsură prin faptul că consiliul începe a se des-complecta prin numeroasele demi-siunl ale consilierilor.
Pînă acum patru dintr’înşil şi-aQ prezintat demisiunile ministerului de Interne.
Iată numele elevilor cari aă reuşit la examenele generale de la finele anului şcolar curent din şcoala comercială superioară anul I:
Abrain M., Angelescu P., Constanti-nescu N., Creţoiu B., Crivăţ I., Drumea
T.	, Eskenasy L., Finkelstein I.. Gentoiu
1.,	Goldenberg I., Herdan M., Heltingher
1.,	Ioaniţiu N., Kasper I., Kestler G., Leon M., MarcovicI H., Marineanu M., Marcus
5.,	Mendel A., Mmăilescu N., Panaiolide T., Pap I., Pauker E., Penciu C., Rabega C., Rădulescu D., Rădulescu S., Rosen-zveig I., Samuel O., SanielevicI I., Si-borovski K., Stefânescu C., Stăiculescu
1.,	Tilman I.
In comuna Măicăneştf, districtul Iiîm-nicul Sărat, s’a deschis erl un oficiu telegrafic, telefonic şi de poştă uşoară, manipulind şi mandatele poştale interne.
D. Culoglu, prefectul judeţului Co-vurlul, aleargă,.. în birjă cu coşul ridicat, prin stradele Capitalei pentru a putea întîlni pe d. N. Fleva.
Pe de altă parte, N. Fleva, contrar obiceiului său, merge de cîte patru ori pe zi pe jos neîntovărăşit de nimeni, la redacţia Dreptăţii şi n are de loc norocul să vie în calea d-lul Culoglu, de şi parcurge o distanţă destul de mare din Calea Dorobanţilor şi pînă în strada Smirdan.
*
Din Galaţi ni se vesteşte, că în ziua plecării sale la Bucureşti, d. Culoglu a spus mal multor amici al săi următoarele :
— Merg la Bucureşti să trag o bă- \ taie zdravănă Iul Fleva, dacă va refuza să se dueleze.
Conduita d-lul Culoglu a produs o penibilă impresie în Galaţi şi întreaga societate din localitate, precum şi corpul consular ilt condamnă.
Deja mal mulţi deputaţigălăţenl, ca: d-nil Aslan, Zorilă, Nicorescu şi Bo-nachi au sosit în Capitală cm gîndul de a solicita succesiunea d-lul Culoglu.
BULETIN EtONOBIC
(Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 3/15 Iulie 1896.
Ştirile din străinătate, principal America, aft adus astă-zl o urcare în general de 12 bani la hect. In piaţă însă această urcare a fost de mic efect, influenţînd foarte puţin asupra preţurilor d’aicî. S’a observat o activitate şi o cerere mal însemnată pentru grîne bune şi frumoase, plătindu-se ceva mal bine chiar In raport cu erl.
Se aşteaptă în curînd marfă din recolta anului curent.
Porumbul a fost astă-zl mal susţinut, preţurile plătite astă-zl diferă puţin decele plătite erl, fiind ceva mal bune.
Cunoscutul magasin Special
de
încălţăminte pentru dame şi copii
LUSTGARTEN
Ungă Pasagiul Romîn
Aduce la cunoştinţa onor. public şi onor. sale clientele că în ultimul săfl voiaj in strei-nătate a găsit o excelentă în produeţiune de
încălţăminte pentru bărbaţi şi băeţ!
Şi cum ştia că asemenea încălţăminte specială lipseşte in Capitală, care să scutească pe orl-cine de greutăţile comenzilor, a încheiat, convenţiunea necesară spre a'I procura exlu-siv această inarlâ pe care a şi primit-o şi a pus-o în vînzare cu preţul marcat pe talpă la eşirea eî din fabrică.
Tot de o dată, recomandă un mare asortiment de PANTOFI de PIELE GALBENA pentru 'lame.
Roagă dar pe onorabila sa clienteiă şi pe onor. public a’I visita şi a’I acorda aceeaşi încredere cu care a fost onorat pînă acum.
117	10-10
Băile Sărate Slănic (Prahova)
(lodurate, Bromurate fi Cloruro-sodice)
Stabilimentul balnear pentru băl cadle şi reci cu şi fără nomol.
Sesonul durează de la 1 Iunie—1 Septembre 1896. Aceste ape îndestul de cunoscute publicului care a avut ocasiunea a se folosi de ele, se recomandă cu mare succes pentru maladiile . femenine. reumatismele-acute şi cronice, scro-fule, anemii, erupţiunî ale pielei etc.
La disposiţiunea publicului sunt două trenuri pe zi, deosebit trenul de plăcere. Gara in centrul oraşului, Poştă, Telegraf, Telefon, Farmacie, Medic, Hotel, Restaurante, Muzică, Tîrg săp-tămînal unde se poate procura foarte eftin lele trebuincioase menagiulul. Case ţărăneşţt curate şt eftine. Aer dulce. PosiţiunI pitorescl, locuri ineîntătoare pentru escursiunl, etc.
Preţul băilor ca şi In trecut. Serviciul nu lasă nimic de dorit.	Direcţiunea Bătlor.
122 10-10
^TVITT^OITJ
Banca Agricolă
A înfiinţat în diferite oraşe Sucursalele sale proprii ţ nul cu deosebire în toate porturile adică : Brăila, Constanţa, Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnioea, T.-Măgurole, Roşiori, Corabia şl Calafat
Care sunt însărcinate cu deosebire a da o dosvoltare cît de mare
Avansurilor pe prodacte
Fie în m«!îazll particulare fle în magaziile Bilneel. Cornii-tiunlle de împrumut aunt de 8 la suta Dobînda pe an ;l 1 la sută (la mie) comialon pentru fle-earo 45 zile saiî frac-ţiune.
Dobînda se ia in urmă şl numai pentru zilele cît a ţinut banii, avînd de plătit insă un minimum de l&ţzile.
Comptul dobîuzllor se va regala şi plăti la fle-eare 46 zile.
Gheltuellle de Magazinagifi h| întreţinere, descărcare, şi expediere Tor fi exact aumele ce se cheltuesc.
Banca ne voind a beneficia absolut nimic de cit de Do-bin/.l şi comisioane stipulate.
He însărcinează asemenea ei cu vinzarea sad reexpediarea productelor iu alte porturi după dorinţa clienţilor.
Pentru vînzare se va percepe 1 la sută Comision asemenea şl pentru reexpediere cînd se face de către Huoursalele B&ncel.
Pentru orI*ee alte explicaţii d-uil Agrlcultorî să pot adresa direct la fle*carc Sucursală fle in persoană fle prin scrisoare şi vor fi satisfăcuţi Imediat,
S’a mal înfiinţat Sucursale proprii şi la Craiova, Roman şi Botoşani.
Direcţiunea Băncei Agricole
INSTITUTUL SCHEVITZ-THIERRIN
ol Strada Scaunelor 51 Fondat in anul 1847 Invăţămîntul primar şi secundar
Local foarte sănătos, în oentrul Capitalei, transformat c« totul după cerinţele hygienice moderne. Dormitoare, sufragerii şi clase spaţioase şl bine aerisite. Sală mare de gim. mistică cu toate aparatele trebuincioase, l’nlorifer raa-ptudlnd prin toată cumm o căldurii egală şl temperată.-Sală de băl cu un mare basin de 20 metri patraţl, ou duşi şi aparate de încălzit, precum nu există nici într’o altă şcoală a ţărel.
Studiile după **rogrrunm Statului.
Ilxainenele la şeoalele publice.
In văţuiiitiitul Ulubelor franceză şi germană-
Jlnttica vocala şl IiihIriinientală.
Pcnonal didactic ale*.
îngrijiră părinţeasoă. Medicul şcoaleî d. Doctor Kremnltz locueşte iu proprietatea Stabilimentului.
In*111utul «Scbevitz Therrim n’a avut nici o dată nevoie de reclamă. Succesele dobîndite de la fudaţiunea lui, numărul cel mare de oameni însemnaţi in ţară cari au primit instrucţiunea lor primară şi secundară in acest institut, resultatelc satisfăcătoare obţinute la examenele publice, numărul elevilor din ce in oe mal mare sunt peutru «Institutul Nclieviti-Tliierrin» laudele şi reclamele role mai bune.
înscrierile se vor primi de la 12(24 August.
Cursurile vor începe la 1 Septembrie.
144	27- 2
CURA DE LAPTE
Preparate de lapte conform regulelor higienice şi terapeutice moderne
INSTITUTUL DE EA TOREAPATIE
sub direcţiunea D-rnlnl PAVLOV
Asistent la institutul de Badereologie al d-ridulprof. dr. Babeş şi a «1-rulni I. STEI XII A RT Medic de copil Strada Radu-Vodâ, No. 9
LAPTE STERIUSAS PUR
Lapte .Materna
Are composiţia exactă a laptelui de tîţâ, in-locuesce doicile. E introdus In toate ţările civi-lisate ca cel mal ideal nutriment pentru copil pînă la vîrsta de un an.
Keflr
Lapte peptonisat prin fernientaţiune.
Cel mai recomandat în boalele’ de plămînl, bronchite cronice, pleuresil şi mal cu seamă tuberculosa. In toate boalele de stomac, de intestine (maţe) în boalele de ficat, de rinichi şi de inimă, în toate stările de convalescenţă in urma maladiilor grave ca tipbosul, peumo-nia, scarlatina, pojarul, dysenteria, precum şi în boalele constituţionale ca siphilis, serufulosa anemia. E suportat de stomacurile cele mal delicate şi bolnave.
Institutul posedă o fermă model cu vaci elveţiene şi tiroliene şi expediază toate preparatele sale în flacoane hermetic închise, la domicilia. întrebuinţarea preparatelor Institutul luind un avînt mal mare şi pentru a le răs-pîndi în toate clasele societăţii preţurile lor s’ad redus.
Depoait la Farmacia IV. lVefnliold
Str. Colţel No. 24.
92	24-13
PA MINERUA PURGATIVA DE LA
BREAZU, lîngă laşi. şi-a făcut drumul^ de
la sine fără multă reclamă şi cil toată, concurenţa apelor similare streine, dovedindu-se «u mari avantaje prin proprietăţile sale particulare şi anume :
Apa tie lireaxu este mal plăcută la băut şl cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 oră; în cele mal multe cazuri ajunge 1 pahar.
Apa de Breazu are efect durabil, fără a produce a doua-zi constipaţie.
Apa de Breaza nu produce absolut nici o durere de stomah sau în intestine.
Apt» de Breaza se întrebuinţează spccialmente cu succes pentru a combate . congestionile obicinuite cum şi oons-tlpaţiunile, di.sposiţiunile Inflamatoare ale organelor principale, indisposiţiunile cronice ale organelor de respiraţiune şl circulaţiune, deteriorarea grăsimel prea abondente, boalele urinare şl formarea pietrei, iiaentoroidete, boalele organelor genitale la femei.
Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce au încercat această apă de la Breaza, au părăsit pe cele străine.
A Pa de Breazu a obţinut la expoziţia do Bucureşti jn auul trecut Medalia de aar prin superioritatea sa în comparaţe cu alte ape similare.
Apa de Breazu se găseşte astfizî în toate oraşele, atît dincoace eît şi peste Mllcov. şi merită toată încurajarea din partea publicului.
139	12-2
Succesul Apelor minerale naturale pe totu Continentu, şi cu osebire la noi, îndemnă pe uni din Negustori de a substitui sursele cerute de consomatori, aşa se Intîmplă că Iu locu adevăratei Ape de Vichy ; Vichy-Celestins, Vichy-Grande-Grille, Vichy-Hopital, se vinde Ape care porta pe etiquelă numele Vichy Insă care provin din localităţi mai mulţii sau mai puţin depărtate de Vichy. Resultatu unei cute nedepindlnd decltu de qiialitatea apei, adecădeautencitateaei este indispensabil de a recundsce veritabila Apa de Vichy şi ne facem o plăcere de a lămuri In acesta privinţă pe lectori noştri Sursele adevăratei Ape de Vichy suntd : Vichy-Celestins, Vichy-Grande-Grille, Vichy-Iîâpiţal şi suntil proprietatea Statului francez sulHu al cărui controlu suntu exportate, trebuesce prin urmare bineindicatu una din aceste trei surse, şi refusat categoric ori şi ce butelie ce nu va purta pe etiquelă, dopii şi capsulă numele de : Vichy-C61estina, Vichy-Grande-Grille, Vichy-Hdpital şi osebit spre a nu se servi de cita apă prds-pătă se află imprimat pe capsulă leatu anului corent.
91	86-15
DoctoruION NANU
Fost medic secundar al Spitalelor din Rucurese!
Stabilit în Uluiiniliiiig dă eonsultaţiunl pe timpul verel.
Câmpulung.	Strada Mirceu-vodft 15
127	30—13
Dr. Ion Calinciuc
Marienbad, Vila Columbus #5	30-20
0
www.dacoromatiica.ro
4
K P n r \
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA.
ULMII UIRfcVILLE
+')
TAINA MORTULUI
XXXV
Sosind la Paris, a doua zi de dimineaţă, Benoist se asigură Iutii să ajungă cu bine a-casa, apoi la zece ore el se duse la An-dre Bolvin.
Tlnărul substitut ascultă fără a zice un cuvlnt secretul Încredinţat onoare! sale. Clnd totul tu explicat, el privi pe mosafi-rul sâii.
—	Ţi-am spus eă atunci că secretul era privitor la d-na de Beaurand ; numai aventura este rară şi curioasă. Nenorocirea este că nu văd pentru d-na de Beaurand nici un mijloc pentru a se restabili faţa cu o-piniunea publică...
—	Ea nici nu se gtndeşte la aceasta, zise cu răceală Benoist : ea este mal presus de cit opiniunea publică. V’am promis să vă spun adevărul clnd l’aşl cunoaşte. Am venit. Mal mult, aveam pe inimă de a spune inocenţa d-nel de Beaurand persoanei care o bănuise.
—	Eşti supărat pe mine, zise Bolvin, cu o nuanţă de regret, şi mi-e teamă că d-na
de Beaurand nu mă va ierta nici o dată. Cu toate acestea...
—	D-na de Beaurand iartă tot-d’a-una, răspunse Benoist scullndu-se.
După o scurtă tăcere, Bolrin privi cu sinceritate pe Benoist.
—	VoeştI să ’l prezinţi scuzele mele cele mal umile, zise el, şi dacă Îmi va da voie să le prezint efl lnsu-ml, m’aşl considera mal fericit de cit merit.
- Ii voi spune, replică Beneist.
El se despărţiră, şi Bolvin revenind la biuroul sâfl, mlhnit că lucrase cu atlta u-şurinţă lntr’o afacere aşa de gravă şi nu se putu totuşi opri de a şi afirma, cu o satisfacţiune profesională, că el ghicise bine tnchipuindu-şl că cauza reală a sinu-ciderel era In Estella.
Benoist luă imediat trenul şi sosi la Pressoirs după amiază. Mama lui, pe care o prevenise prin depeşă, II aştepta cu o nerăbdare ascunsă, cu toată Înfăţişarea el plină de seninătate. Clnd putură să fie singuri, In marea sală de mlncare, Tlieo-dore ’şl apropie scaunul de al d-nel Benoist şi-I povesti încet, In cele mal mici detalii, istoria dureroasă a acestei tragice familii.
Ea ’l ascultă fără a ’l Întrerupe, cu buzele strtns lipite, lucrul II căzuse din mină şi nici o mişcare nu trăda In ea cea mal mică emoţiune.
Clnd toată povestirea fu sftrşită, ea Îndreptă spre fiul săă frumoşii şi vioil săi ochi negri, umbriţi de o uşoară ceaţă de lacrăml.
—	Tu spui că a ertat pe acea nenorocită femeie ? zise ea cu bllndeţe.
—	Da, mamă, şi cu o bunătate... Vezi. mamă, nu puteai să ştii cit este ea de bună! Ea este bună... ca şi tine.
Fără a se lăsa să fie mişcată de aceste
cuvinte, mama lui Benoist Işl reluă lucrul.
—	Ea vrea să Înfiinţeze un azil cu averea de la Beaurand, zise ea, aceasta este bine, are dreptate. Dar banii tatălui săfl ... al bărbatului mamei sale, vreafl să spun ce va face ea cu dlnşil ?
—	Nu ştifl, ea mi-a spus că această avere 11 este odioasă.
—	Trebue să o lnapoeze familiei acelui domn. Se găsesc tot-dea-una rude apropiate sau îndepărtate. Acel bani nu-1 aparţin.
—	Vezi, mamă, că ea a avut aceiaşi ideie ca şi tine. Doamna Benoist se opri din lucru.
Fiul meu, zise ea, Înţeleg bine ce-mi spui tu.
D-na de Beaurand a făcut foarte bine şi o stimez Îndestul. Dar In fine mama el şi-a călcat datoriile. Aş fi acceptat-o cu bucurie ca noră dacă asemenea fapte nu s’ar fi petrecut In familia el. De generalul de Beaurand orl-ce aş fi auzit nu m’ar fi neliniştit! Dar de dlnsa este alt-ceva! Nu mă aşteptam la aşa ceva, fiul meu !
—	Mamă, zise Benoist cu o bllndeţe es-tremă, ea este nevinovată.
—	Nu zic şi eu alt-fel. dar totuşi aceasta mă nelinişteşte mult, mult de tot, fiul meO!
—	Mamă, reluă el cu o inflexiune mtn-glietoare care gonea din vorbele sale cea mal mică aparenţă de reproş, tu m’al învăţat să-mi Îndeplinesc datoria faţă cu ea clnd eu eram nedrept şi cuprins de prejudecăţi !
—	Taci! zise ea Încet, ştiu.
Vlntul uşor, legăna crengile arborilor cari dau In spre fereastra odăel, o păsărică se lovi cu aripile de geamuri şi apoi se aşeză pe o cracă chitind.
—	Mamă, reluă Benoist. ea este singură singură In lume, cu morţii el Intr’o casă
plină de amintiri penibile... şi cu toată a-verea ce-i rămlne, ea este fără azil!
Bătrlna, cu o Înclinare din cap, arată că înţelege.
—	Ea nu mă are de cit pe mine pe pă-mlnt mamă, pe mine care o iubesc şi care o mlngtiă. Credeam că ne va avea pe noi amlndoul... cit te ar iubi... este plină de respect şi de iubire. Dacă nu vel consimţi să o iad de soţie, efl cred că va muri de ruşine şi de Întristare, Insă nu va avea pentru tine nici un cuvlnt de supărare, a-tlt este ea de bună !
—	Tu, mal blamat, zise d-na Benoist privindu-1 plnă In adlncul sufletului.
—	Voi suferi mamă, mal mult de cit aşi putea să-ţi spun, căci o iubesc cura tata te iubea pe tine. Dar nu te voi blama, căci ce vel face va fi pentru onoarea familiei.
—	Cum, tu nu găseşti nimic In această pală? Întrebă bătrăna cu severitate.
—	Nimic pentru că Estella n’are nimic de la tatăl săă, Din cap pănă In picioare cu sufletul Împreună, este o Beaurand şi familia Beaurand era onoarea însăşi.
('Sftrşitul pe mtine.)
Axracit
CONSTANTIN SIMIONESCU
Doctorant îo medicină
152 Boulevard Montparnasse, Paris.
Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind In relaţiune cu toate celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin să se consulte cu doctorii specialişti din Paris.
Asemenea se pot face consultaţiunl şi prin corespondenţe.
42	100-14
Casa de Sănătate
Institut din noă reorganisat 51, — Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gtt, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşa cu diplomă locueşte in institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic safi specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
Consuttaţiunl In fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. in.
Direcţiunea triinete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
ţO	100 -48
IMa	Muntele HOIA
\ IBlAcIH " distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la rîul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avîud Marmoră granid albă şi albastră cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiinent marmoră.
Doritorii se vor adresa la’d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18.
112___________________________30-24
0 tînără văduvă
damă de menaj la o doamnă, ori la un domn băl rin.
Adresa: C. Dimitriades, Pofl-Restant, Bucureşti.
142	________________3-3
cl. VII liceul sf. Sava,
_	___prepară corigenţi, elevi
pentru bursă şî şcoala comercială.
Adresa: V. D. Str. Plantelor 58.
UN BURSIER
7	CASA UE SCHIMB
HESK1A & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 3 Iulie, 1896
Cump.				Vînd	
4°/o	Rentă Amortisabilă. . .	*6	—	87	7»
5°/o	» Amortisabilă. . .	100	—	100	7»
6»/0	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	—	101	7«
5°/0	» Municipale din 1883	94	».	95	‘/*
5o/o	» » » 1890	95	V»	96	
6*/o	Scrisuri Funciar Rurale .	91	V.	91	7 4
6»/o	* » Urbane .	as	—	88	7.
5o/o	» » » Iaşi .	81	0,	*2.	
	Acţiuni Banca Naţională.	1625	—	1630	—
	» > Agricolă .	200	—	205	—
	» Dacia Rominia asig.	430	—	440	—
	» S-tea Naţionala asig.	440	—	450	—
	S-tatea de CoastrucţiunI .	170	—	180	—
	Florini valoare Austriacă.	2	11	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101		
	» Italiene. . . .	89	-	98	—
	» ruble bîrtie . .	2	«8	2	75
Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice. din fabrica Albert A C*®, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinseh din Frank-furt A M
MARELE BAZAR CENTRAL
Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriei
Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie că pentru sezonul de primăvară şi vară ’l-a sosit^-^^ în MARE şi BOGAT ASORTIMENT de ■ iÂINE pentru BĂRBAŢI şi BĂEŢI^^J^-^ cu preţuri foarte efline.	j)E
gg	REMAR AT
Stă Ia disposiţia i ientelel un foarte fiunos şi bogat a'-crli-de slofe fine pentru haina de coman-efectuabile prompt şi cu preţuri reduse.
Rog pe onor. public d’a visita magasinul meO pentru se convinge de eftinătatea şi qualilatea bună a mărfurilor.
Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard)
70	Calea Victoriei	25—17

ALBERT ENGEL S™
CASA DE C0NFIENŢĂ Fondată în BucurescI în anul 1853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul săti asortiment de Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide.
Maşine cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cris-taluri franţuzeşti şi de Bohemia. Reeitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut Îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine
pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte ne cesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier In tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spăla! şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşa male şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate deealitru lei 3,50 franco la domicilia. Uleia de rapiţă dublu rafinat.
Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metsl.
Serviciu prompt ti preturi moderate se garantează
00	1	25-20
Higiena dinţilor şi a gurel
Medalie de aur, Viena 1883 ; Medalie de argint, BucurescI 1893 ; Medalie de brona, Paris 1893.
Autoriaat de consiliul de higienă salubritate publică.
DENTALINA
Esenţă pentru gnră şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale doctorului S. K0NTA
Sunt două dentifrise recunoscute în ţară şi In străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul : un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposite : la laşi la Farmncia Fraţii Kenya ; la BucurescI la Farmaciile F. W. Zflrner, şi P. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella*.
92	(25-3)
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 3.
ROMANIA PITORE
ALBUM ILUSTRAT I > 35 DE FASCICULE Apar două fascicole pe lună în teri ediţiuni diferite, : una în romîneşte, una în franţuzeşte şi una în nemţeşte.
Sub fie-care vedere este o notiţă, scurtă dar complectă, redactată de Domnul Gr. Tocilescu, membru al Academiei Romîne, ceea ce garantea-
Romînia Pitorescă va forma un superb album cu 200 de vederi: monumente, peisaje, lucrări de artă1 Aceste vederi, imprimate printr’un procedetl special, sunt adevărate fotografii, saG mal bine zis adevărate tablouri. Acest album va constitui o lucrare artistică unică în felul el In Romînia.
ză exactitatea descripţiunel şi contribue a da a-cestel lucrări artistice un caracter literar şi chiar istoric.
PREŢUL UNEI FASCICULE
In capitală..............................1.25
In provincie................................
In streiu&tate...........................1.50
Nu se va da urmare nici unei cereri, dacă nu e însoţită de cost. Cererile să se adreseze editorului, d, Franz Du-sohek, Bucureşti, str. Franklin No. 6, saO la administraţia ziarului Indipendance Roumaine.
ABONAMENT LA 25 DE FASCICULE
In capitală.........................25 lei
In provincie........................ 27 1.50	b.
In Mtreinătate......................30 lei
ABONAMENTELE SE FAC LA EDITOR, D-NTJL FRANZ DCSCHES Bucureşti, str. Franklin no. ti
La Administraţia ziarului «Iii«ll|>eudaiicc Koiiiiiaiuu* principalele librării din (ara*
Costul abonamentului se plăteşte înainte
A se specifica bine, în cererile prin corespondenţă, ediţiunea ce se cere : romlneascâ, franţuzească saQ nemţească.


Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut
Conţine c«rne de boO digerată şi fâc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stoinach, digestiunile grele sad ne-suficiente. E o hrană admira ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftieid şi Bătrtnl, precum .< • pentru toţi acel cari n’afl poftă de mîncare sad nu pot suferi miucările.	25-21
Puritatea Pepsi ne! lui Chapeauteaut
a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR.
30 Farmacia «Yial>, 1, rne Bonrdalone. Paris.
BMT Se găseşte de vlrizare la toate farmaciile bune -«a
La Tipografia EPOCA se viude hirtie maculatură cu 45 hani kilogramul, )n pachete de 10 kilograme.
ANALISA SPECIALA
— URINEI —
Executată în mod conştiincios, după metodele cele mat nouă de către un specialist!
Analisa tuturor substanţelor
comestibile din comerciu, precum
băuturilor alcoolice în general, lapte, unt, olelurl minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare
la
VICTOR THURINGER
FARM VCIST II U <1 RENCI
154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mal bogut depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebninţate la căutarea, bolnavilor.
(79)____________ (25-13)
tm
JOHN l'ITTS
BUCURESCI, Strada Smârdan o. 7
Mare depoa de maşini agricole şi industriale Maşini de Secerat, Legat şi de cosit „Adriance"
Sfoară de legat snopi OM A N I L L A garantată pură:)|
Maşini de treerat şi Locomobile
din {renumita fabrică
BADENIA din Weinheim (:Germania:)
TI asini de treerat americane cu locoiuokila rutieră şi eu elevator de snopi şi de puie.
Maşini de semănat în lat (:sistem «Aberdeen»:) şi în rîndurî (:sistem american «HAVANA»:)
MORI ŞI PIETRE DE MOARA DIN LA FERTâ SOUS JOUARRE. Greble de fin <Mollna*rorrh>, Tocători de nulreti. ma-şinl de huruit, Tocile pentru eti(lle de seeerălorl ele.
Vînturători, TriorT, Batoze de porumb
MUŞAMALE IMPERMIABILE DE ORI-CE MĂRIME.
16-13
Typografia„ Epoca “ execută ori ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase.
R
EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3.
La Tipografia EPOCA se vinde htrtie maculatură cu 45 bau! kilogramul, in pachete de 10 kilograme.

:Jk,
. Oitt'U
-jf-;...
i
or IDEE GREŞITĂ
Toată lumea credea că Alessandriu e cel mal hotărît liberal—faptele dovedesc contrariul.
Ce însemnează celle 20,000 două zeci miî butelii
15,000 einci spre zece mii litrnrî
COGNAC
Pe care Alessandriu l’a conservat In timp de trei ani In pivniţele fabricel sale, şi azi ii pune In consumaţie, pen tru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate in ţara Romineasca, otrăvesc slo-macburile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hirdăO; de aceea
ţjţ; Obicinuiţi Conservatorul
Cogiiac ÂleNsniHlriu
Cereţi flacoane originale in forma buteliei şi a etichetei înserată aci.
La toate Magasinurile
iht Feriţi-vă de Contrafaceri ***
Cererile se fac Alessandriii-nu-cureacl.
93
36-3
BucurescI. Tipogralia «Epura».—Strada «.iHn.^uţei, No. 3.
www.dacoromamca.ro