SERIA n.—AOTL n, No. 194. numaruljo bani ABONAMENTELE încep la 1 ţi 15 ale fle-cărei luni şl se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > > » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 Ediţia a treia MERCUR!, 3 IULIE 1896. EPOCA NUMaRUMO bani tmuiciniiis In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Ia Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anundurl la pag. IV...0.30 b. linia > » » III........2.— lei » » » » n..........3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndull Un număr yeehiă 80 bani ADMINISTRAŢIA No.8 - STRADA CLEMENŢE! No. 3 Furtul de la Ministerul de Finanţe TRADIŢIA JRADU NIIHAI Guvernul liberal este înainte de toate un guvern care respectă tradiţiile; el trăeşte şi va trăi aşa cum a apucat din vechime, şi ast-fel se explică necesitatea guvernelor din 1887 sau 189(> de a ne pomeni mereu despre 48. Guvernul liberal trăeşte chiar numai cu tradiţii şi ast-fel se mal explică lipsa sa totală de grijă pentru ziua de miine, desintere-sarea sa pentru tot ce este progres. A fost în obiceiul liberalilor să facă politică la tejghea, să spue vorbe late, să pupe pe a-legător, să'I vorbească de libertate, egalitate, fraternitate. Pentru ce oare s'ar schimba astăzi liberali! şi ar proceda alt-fel de cît cum stă scris la cartea lor, alt-fel de cît cum a fost tradiţia? Liberalii au auzit negreşit că la comedia franceză din Paris, sunt dascăl! cari cer mal ales artiştilor să respecte tradiţia ; aşa cum întorcea ochi! Tal mă la 1780, trebue să întoarcă ochi! debutantul de la 1896; aşa cum punea piciorul drept înainte tragediana Rachel la 1840, trebue să umble în aceeaşi tragedie artista de astă-zi. De aceea tradiţia de la comedia franceză s'a adimatat pa-re-se cu desăvârşire în politica liberală şi s’a respectat cu cea mal mare sfinţenie. Să luăm toate tradiţiile la rfsnd ar fi prea lung; să ne mulţumim pentru astă-ţl! cu tradiţia Radu Mihal. înainte de a începe cu dove zile, se explicăm în câte-va cuvinte ce însemnează această rubrică : dAnsa este relativă la ad ministrarea ţârei prin departamentul de interne şi la alegerea pentru acest departament a u-nul Ministru care să represinte toate apucăturile, defectele, caii tăţile, obiceiurile celui care a întemeiat şcoala. Radu Mihal a fost artistul Talma în materie de administraţie generală colectivistă; succesorii se! sunt datori se urmeze tradiţia lui Radu Mihal. Revenind la putere în 1895, colectiviştii aii ţinut cu ori-ce chip se se respecte tradiţia şi titularul departamentului de Interne se fie masca perfectă a titularului aceluiaş departament de la 1887. De aceea au cău tat până ce ah găsit pe Stolo-jan, singurul artist cu fizicul, antecedentele şi deprinderile tradiţionale. La fizic scurt, gros, desgustă-tor era Radu Mihal; scurt, gros, scârbos este Stolojan. Radu Mihal— Dumnezeu să'I erte cu aceeaşi bună-voinţă şi mărinimie cu care 1’au ertat con servatoril— Radu Mihal nu era un model de virtute şi adesea confunda punga Statului, bunurile vecinului, cu punga şi averea sa. Stolojan, din punctul acesta de vedere, este cert mult mal bine înzestrat de natură ca viciu de cit Radu Mihal. Acest din urmă avea pe conştiinţă pe ceasornicul d-lul Văcărescu şi punga cl-luî P. Grădişteanu, Stolojan are pe conştiinţă sculele d-nel Efimia Opran, napoleonii d-luî Mihail, arvuna d-lul Peşiacov, sute de mii de lei ai defunctului Yrăbi-escu, negustoria cu Xaftalina şi numeroase etceterale. Ca apucături şi ştiinţă administrativă, totul se reşuma la Radu Mihal în pigicherltc, în arta de a ticlui scandaluri, înscena manifestaţiunl, debita minciuni. Răposatul era curagios; elevul său e un poltron. Piuă acum nu l’am văzut ju-cînd rolul de pişicher de cît in Cameră, cînd a căutat să scuze sequestrarea bagajelor a douî macedoneni, şi închiderea odăilor îu cari locueau de către poliţie... zi-cînd că a fost o îngrijire din partea acestei aclmin ist raţiuni ca să nu li sd fure nimic! In resumat, trebue să mărturisim că cu toată osteneala co-lectivităţel spre a menţine tradiţia Radu Mihal la Inte rne, tradiţia e în decădere. Dacă pe de o parte din punctul de vedere al gheşeftulul, Stolojan poate da 90 la sută înainte lui Radu Miliai, în schimb pe de altă parte pişi' cherVicul Iu! Stolojan comparat cu al răposatului Ministru de Interne este l'enfance de Vart; are ne-voe să mal stea la doică. Stolojan dă in gropi! FONDURILE SECRETE Ce se fac fondurile secrete ? lata o întrebare pe care sub forma anonimatului ne cer mai mulţi agenţi poliţieneşti se o punem Prefectului Poliţiei Capitalei. Aceşti nenorociţi funcţionari însărcinaţi cu urmărirea şi prinderea criminalilor, se plâng eă de la venirea d-luî Stătescu îu capiii poliţiei ei n'aii mai primit cel mai mie ajutor din fon durile secrete pentru îndeplinirea misiunel lor, şi eă nu li s*au plătit nici cel puţin elieltiielile de birji. Cu toate acestea d-1 Stătescii umilă regulat de la Ministerul de Interne, pe tie-eare lună, 5000 Iei. Cum întrebuinţează d-sa aceşti bani, ne ar putea negreşit respunde numai antreprenorul otelului Rristol. Acolo pare-se eă d-1 Prefect are un deposit de Hekletntd care mănâncă toate paralele Foudurile secrete sunt întrebuinţate pentru cabinetul se erei / MAJORITĂŢILE GUVERNULUI LA MILX.ESNIU Congresul interparlamentar din Budapesta.— Invitările Ungurilor.— FâgAduelile d-liu Sturdza.— PAzmâudy Ia Bucureşti. Congresul interparlamentar din Budapesta. Pentru a ridica şi mai mult splendoarea serbărilor millenare, guvernul unguresc a isbutit anul trecut să determine pe membrii congresului interparlamentar ca în vara aceasta să se întrunească la Budapesta. Membrii romwljtu protestat la Bruxelles în contra acestei decisiuni, declarînd că deputaţii şi senatorii români nu pot participa la congresul din Budapesta, cită vreme romînii din ţările, Coroanei Sfîntului Ştefan sunt expuşi la cele mit îndrăzneţe prigoniri din partea administraţiei ungureşti. Astă iarnă mai mulţi deputaţi şi senatori s’aii întrunit la Ligă şi aii semnat o declaraţiune prin care se obligă a nu lua parte la congresul interparlamentar clin Budapesta. Invitările ungurilor Cu toate acestea ungurii nu s'aii formalizat de loc şi sub patronagiul guvernului unguresc s a format un comitet de deputaţi ca să pregătească programul, punUulu-l-se la dispoziţie un credit nelimitat din fondurile secrete, cu condiţia ca să caute prin toate chipurile să aducă la congres şi membrii parlamentului romîn. Acţiunea în acest senz s'a început de mult. Mamelucilor guvernului romîn li s'a trimes deja. din Budapesta cîte o invitare redactată ast-fel în limba franceză : Domnul meu, Expuşi mereu războaelor de a-părare m contra Orientului, stînd necontenit în serviciul creştinătăţii şi al progresului,—după atîtea victorii strălucite în trecut, azi a-vem dreapta, frumoasa şi bine meritata recompensă, că în faţa Europei, pe pămîntul nostru străbun putem să serbăm ideile libertăţii şi apoteoza păcii universale! Veniţi, prieteni şi tovarăşi, a-jutaţi-ne să realizăm frumoasele noastre idealuri, onoraţi cu prezenţa voastră congresul interparlamentar din Budapesta, care s’a pornit sub auspiciul sentimentelor celor mai nobile. Noi vă aşteptăm cu braţele deschise, cu o frăţie sinceră şi adevărată. Semnaţi: Izell Kalman, Păz-măndy Den.es, Dessewffg Arisztid. Făgăduelile d-lni Stnrdza Guvernul unguresc nu se mulţumeş te'”însă cu aceste invitări, ci este hotă-rît,—după cum spun ziarele ungureşti, —să facă tot posibilul spre a determi na pe d. Dim. Sturdza să trimită la Budapesta cel puţin o duzină din do cilii săi mameiuci. Şi «Budapesti Hir-lap> spune chiar, că d. Bunffy ar fi avînd deja promisiunea d-lul Sturdza, că la congresul interparlamentar vor participa şi cîţl-va deputaţi romtnl Pâzmâudy Ia Bucureşti Dar mai e ceva. Baronul Bdnffy se vede că n’are destulă încredere în pro misiunile d-tui Sturdza, căci a însărcinat pe deputatul Pdzmdndy să vie in Bucureşti şi să trateze direct cu guvernul pentru trimiterea unui ştok de Fiii-pol, Mărgăriteşti şi Cutcudacî la Budapesta. D. Pdzmdndy va veni în cursul «■ castei luni in Bucureşti. DINASTIA STĂTESCU Cine nu-.şl aminteşte sgomotnl asur zitor făcut de colectivişti in jurul numelui Lahovary. Ctte socoteli de tot felul in lung şi în larg, cîte combinaţii de cifre spre a dovedi publicului că ţari nu munceşte de cît pentru neamul La liovary! Cîte adunări şi calcule spre mal dovedi sumele ce familia Labovar încaseuzâ de la Stat pentru munca către ţară. www.dacoromanica.ro a sa Din toate aceste răutăcioase combinaţii un lucru a rămas cert, şi anume: că familia Lahovary are fericirea de a se ti distins şi că mal tot! membrii familiei au jucat şi joacă in Statul romîn un rol de frunte. Un Lahovary e diplomat şi jurisconsult, altul e avocat, altul militar, şi cind pronunţi numele unuia ştie toată lumea că vorbeşti despre un om de valoare. In sflrşit, graţie guvernului colectivist, dinastia Lahovary s’a dus, unul nu mal e ministru de externe, altul nu mal re-irezinlâ ţara la Paris, altul e pus in lisponibiiitate şi in locul acestei dinas-il, cum o numeau colectiviştii, d. Dim. Sturdza ne-a adus... dinastia Stătescu. 1) Eugenie Stătescu, omul verde, ne-mtincios, care e plătit de Stat spre a-şl petrece viaţa în concediu, care încasează efurl şi diurne, fără a munci în schimb, care se mulţumeşte să ia de la ţară, ărâ să-l dea in schimb nimic. 2) Pavel Stătescu, fost prefect de Tul-cea, actual prefect de poliţie, pungaş ordinar, care plătea pe potcovarul cailor săi cu diplome de potcovar al Prefec-turel, care astă-zi se afişează la şosea cu femeile publice şi mănîncă la otelul Bristol fondurile siguranţei publice. 3) Spiridon Stătescu, un mueratic, pe jumătate timpit, incapabil de a spune zece cuvinte în şir, de a înţelege un articol din cod, înălţat de colectivitate Consilier la Curtea de Apel din Galaţi. Iată dinastia colectiviştilor. Dinastia Lahovary şi-a făcut cu prisos datoria către Stat prin muncă şi sacrificii. Remunerarea pe care a putut’o primi nu represintă nici pe sfert sacrificiile pe cari le-aii făcut pentru ţară. Arătaţi-ne mă rog ce bine aă făcut sau fac javrele din dinastia Stătescu. UN RENGHIU ANTECEDENTELE LUI STOLOJAN VI Stolojan Miniştrii, negustor de gracieri. In afară de pungăşiile despre cari am vorbit pîuă aci şi cari privesc pe Stolojan avocat, cetăţean, acest om arc Ia activul său un dosar foarte interesant ca Ministru. El cu deosebire a făcut concurenţă ţlilar lui Di-mancea din Piteşti, negustorind şi vînzînd gradarea ocnaşilor. Eată nu cas între altele : Pe la 1877 un omor îngrozitor umple de spaimă tot districtul Gorjuini. Enache fartianuţ proprietar mare, este asasinat prin premeditare de nepotul său C'artiaiiu, Iu scop de a moşteni averea sa. Apărător al ucigaşului înaintea juraţilor, apare Stolojan ; pîuă aci nu avem nimic de zis, eăeî îndeplinea misiunea avocatului, şi aNt-iel se poate foarte bine înţelege plecarea iui Stolojan din Craiova tocmai la Severii! spre a’şî npăra clientul. Crima era însă aşa de îngrozitoare iu cît Cartianu In condamnat la munca silnică pe viaţă, fără a i se admite prin urmare nici circumstanţe usturătoare. Peste curînd Stolojan ajunge însă Ministru al Instrucţiei şi i-mediat Cartianu, osînditul la munca silnică pe viaţă, vede o-sanda sa schimbată în ... cinci ani de reclusiune ! La 1S7D, Curtea eu juraţi din Doljiu condamnă la cinei ani re-clusinne pe un notar pentru falş Iii acte publice. Notarul era bogat, Stolojanera Ministru, şi imediat osiuditul e gradat ! La 1SSO, aceeaşi comedie o mai joacă eu Ilie Diucoucscu, ostndit la £ ani închisoare de Trib. Dolj pentru falşilicarea unei chitanţe de 500 napoleoni ! Prietenii săi i’l-afl jucat. Ideia a fost dată de Cezar Scriboniă, un student înalt, fercheş, eu ochelari şi cu nişte mustăţi Incăr-lionţate. Planul s’a făcut la Ion Pălămidă, de la drept, saă mal bine ţlis de la toate, fiind-că era la toate facultăţile Înscris ; examenul Insă Iutii nimeni nu l’a vădut dlnd. Toţi erau trei şi pentru asta e nevoe să vă recomand şi pe Marin Soroc de la ştiinţe, personaj fără însemnătate. ĂştI trei formau crema observatorilor. Se numesc aşa o seamă de studenţi cari se îndeletnicesc cu spionarea tuturor gesturilor, zîmbetelor, conversaţiilor dintre colegii lor cari, mal activi, mal sensibili şi ma! guralivi «trag clopotele» vre-unel «bavareze» cu ochii albaştri şi cu vorbe dulci. N’al să schimbi o vorbă, să zlmbeştl cum-va mai semnificativ, căci numai de cît vorba ţi-a fost Înscrisă de un observator, ztmbetul furat de altul, toate mişcările tll-cuite cu mal multă grabă de cit Perşii Iul Escbil. Şi e curios s’auzi vorbele ce se schimbă Intre «observatori» la lntîlnire : Al văzut pe Şărpeanea ? 0 curtează Păstrări. — 0, ho ! asla-i vechie. Eu am veTaina Mortului». www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE. PETRECERI. Teatru IKugo.—Ci lemalographul Lumtere in toate zilele de la 10—12 a. m. şi 4- —11 seara. Grădina Raşca.-In ziua de 7 Iulie societatea ‘Inocenţa» va da o serbare populară, pentru sporirea fondului el, oare'I destinat pentru Înzestrarea fetelor sărace. EDIŢIA a 3-a (Serviciul Agenţiei Romîne) Roma, 1 Iulie. Criza ministerială continuă ; azi aO fost trei şedinţe ale consiliului de miniştri. D-nil Ricotti si Perazza n’atl asistat. Se crede că criza va lua o soluţiune mîine. Ştirea în privinţa intrării generalului Pelloux in cabinet persistă. Neapole, 1 Iulie. Generalul Baldissera a sosit. Arco. 1 Iulie. Generalul Baralieri a sosit. Atena, 1 Iulie. Prinţul şi principesa moştenitori şi prinţul Nicolae au plecat in Englitera. Londra, 1 Iulie. Se anunţă din Key West «Agenţiei Reuter» că nişte ştiri venite din Havana zic că printre trupele spaniole domneşte o panică mare din causa frigurilor galbene, cari causează o mortalitate de 40 pină la 60 °/o din persoanele a-tinse. Paris, 1 Iulie. Li-Hung-Tchang a sosit Laerdal Soeren, 1 Iulie. In momentul cînd «Hohenzollern» avînd pe bord pe împăratul Wilhelm, staţiona lingă Ma-rif Jaeren. a venit ştirea că vaporul francez «Gdneral Chauzy» avînd pe bord 48de persoane s’a nisipat lingă FaroG. împăratul a ordonat a-* tunel incrucişătorulul «Gefion» de a merge în ajutorul vaporului «Cliauzy» care din fericire a fost adus azi la remorcă. Toţi călătorii afl fost scăpaţi. Viena, 1 Iulie, După «Wiener Allgemeine Zeitung» azi dimineaţă deputatul ungur conte Ştefan Szataray a fost găsit asasinat în odaia sa, la Nagynihaly. Amănuntele crimei lipsesc. TURSURÂRILE DIN CRETA Londra, 1 Iulie. «Camera Comunelor». — D-nu Bryon întreabă dacă guvernul este favorabil ideii de a pune drepturile adunării cretene sub garanţia puterilor. D-nu Curzon declară că representariţil puterilor n’afl discutat această ideie In întrunirile lor. Constantinopol, 1 Iulie. Adunarea creteană s’a constituit. Crime—Delicte.—Accidente.—Intîmplărî. DIN CAPITALA Pungaş prins.— Agenţii poliţiei de siguranţă aii reuşit să prindă erl după amiazl pe peronul Gărel de Nord, pe un vestit pungaş de buzunare, Gheorghe Bibeseu, în momentul cînd fura portofoliul din buzunarul d-lul Niţă Solomon, domiciliat în strada Ca-ragheorgheviel 15. Hoţul a fost imediat arestat şi înaintat la poliţie, unde aii început cercetările. înecat.—Erl după amiazl a fost găsit In lacul Teiâ cadavrul lui Ion Gheorghe Dra-gu, în vîrstă de 35 de ani, domiciliat In calea Văcăreşti No. 211, care In ziua precedentă ducîndu-se să se scalde pe la orele 7 seara, se iiiecase. Parchetul fiind înştiinţat despre aceasta, a ordonat ridicarea cadavrului si transportarea lui la Morga oraşului,0 DIX Ţ A Si l 0 crimă,—In noaptea de 29 Iunie, femeea Trandafira Constantin Tănase din comuna Lucieni judeţul Dîmboviţa, a fost Împuşcată şi omorîtă pe Ioc In curtea proprietăţel sale. Cadavrul nenorocitei a fost găsit a doua zi dimineaţa Întins în mijlocul curţel. Aulorităţile fiind avizate, s’a deschis imediat o anchetă. Nimic pînă acum nu .s'a putut găsi pentru descoperirea misteriosului criminal, DIN 8TREINĂTATE Deraliare.— O telegramă din Londra ne spune că erl un tren express venind din Scoţia a deraiat puţin după miezul nopţii lingă Preston. S’ah răsturnat cinci vagoane de dormit. Cea mal mare parte a călătorilor afi fost răniţi uşor. Un neamţ a fost omorlt. 27 morţi şi 51 răniţi.— O telegrainădin Londra sosită a-seară zice că se anunţă din New-York Agenţiei Reuter că două trenuri s’aă ciocnit lingă staţia Logan, în stătu Jowa, peliniaN'orth Western. Sunt 27 morţi şi 51 răniţi. ULTIME INFORMATIUN! Pocăirea stareţului Proeopie Nelegiuita locotenenţâ mitropolitană a pus pe Părintele Proco-■pie, un vechiU duşman al Mitropolit tduiţ, stareţ al monăstireî Căi-dăruşani, cu gîndul ca acesta să profite de ocazie ca să-şi răsbune in contra I. P. S. Sale, care acum ir ei anî îl destituise din stăreţie. Toate aşteptările locotenenţei mitropolitane s’ail zădărnicit, căci stareţul după clte-va săpţămîni de ezitări, conving îndu-se că Parte-nie vrea să se servească de el ca de un instrument pentru a să-vîrşi toate infamiile posibile,— s’a dus la Mitropolitul şi sârutîndu-i mina şi cerindu-i ertare a declarat, că Partenie şi Timus Vaă silii sub fel de fel*de presiuni să dea o declaraţie, cum că ar // dat acum trei anî I, I*. 8. Sale o sumă de MOOO lei ca să 9l menţină in postul de stareţ Această scenă s’a petrecut săp-tămina trecută. Şi de atunci stareţul se duce regulat la I. P. S. Sa, îi sărută mâna şi ’i dă tot respectul cuvenit şefului bisericeî române. Tar locotenenţâ mitropolitană şi în special Partenie ameninţă acum pe stareţ cu fel de fel de persecuţii. D. Al. Catargiu, fost ministru la Petersburg, a fost însărcinat, de notabilităţile partidului conservator să meargă la Căldăruşanl, pentru a se încredinţa despre situaţia actuală a Mitropolitului Ghenadie şi dacă în urma ordonanţei locotenenţei mitropolitane i s’a schimbat regimul. Din Petersburg ni se depeşează că d-nu Ilitrowo, fost ministru plenipotenţiar al Rusiei în Bucureşti, a încetat din viaţă. Prin moartea lui diplomaţia rusească pierde pe cel mai abil in orientali-bus dintre membrii ei. Ar putea d. director general aţ Cailor Ferate să ne spună în virtutea cărui articol din care regulament prefectul judeţului Ilfov, dimpreună cu soţia d-sale şi cu o copilă de 12 ani călătoresc pe Căile noastre ferate cu bilete gratis. Oare cîte-şl trei erau în exerciţiul funcţiunel? DIN IAŞI 28, VI, 96 Numiri in magistratură O telegramă adresată azi, Vineri, primului preşedinte al tribunalului, anunţă aceste numiri : dl. Caracas, actual jude-instructor la Galaţi, prim-procuror, in locul d-lui Savel Mânu, d. S. Coslovanu, actual supleant Ia Rîmnicu-Sărat, al 2-a jude-sindic; d. Neagu, actual jude de ocol la Tg.-Frumos, in acelaş post la judecătoria I-a ; d. Lascar Rosetli ră-mine la postul de jude al 11-a; d. Cos-tinescu jude al IlI-a, post acum înfiinţat; d. L. Theodorescu judecător la plasa Bahluiu, d. HulubeiO la plasa Turia, d. Combatb la plasa Codru. D-nii Carp, Motăş şi Ed. Sion se numesc ajutoare pe lingă cele trei ocoale din Iaşi. Duel Un schimb de vorbe d’intre dd. Ab-gar Buicliu, avocat, şi M. Cozadini, consilier comunal, a provocat un duel cu revolverul, care a avut loc ieri, Ia 2 ore, la noul abatonu. Martori au fost: dd. D. Greceanu şi căpitan Sachelaridi, pentru d. BuicliO, dd. D. Bagonos şi Ed. Ginea, pentru d. Cozadini. S’au schimbat două gloanţe, fără rezultat. DIVERSE Trupă romină la Chi.şcuău Astă-zl la 12.30 a plecat îu Chişinău o trupă compusă din 24 actori şi actriţe, spre a da o serie de representa-ţiunî. Trupa e condusă şi dirijată de societarul P. Alexandrescu. Comuna urbană Tirgu-Jiu a fost autorizată să primească donaţiunea tăcută de d-nil I. şi S. Şomănescu, care constă dintr’un imobil, destinat a servi de azi pentru infirmi şi copiii găsiţi. Studenţii escursioniştl sub conducerea d-lul profesor Tocii eseu aă sosit erl seară la Constanţa, venind din Mangalia cu bricul Mircea.* Darea în judecată a «Gazetei» Aflăm că I. P. S. Sa Mitropolitul Primat va cere darea în judecată pentru calomnie a colectivistei „Gazeta14. Acest pamflet colectivist a publicat un articol cu ocazia spargerel săvîrşită la Mitropolie de Partenie. afirmînd că Mitropolitul Primat şi a însuşit o cîrjâ lastoralâ de mare valoare a Mitropolitului Neofit, trâgînd do aici concluzia că I. P. S. Sa e „un hoţ“. Cit de mizerabilă este această calomnie reiese din faptul că I. P. S. Sa nici nu se născuse pe oîndîtrăia Mitropolitul Neofit. Iar în ce priveşte cîrja ce s’a găsit, ea a fost a episcopului Neofit de Rîmnic, de la care Mitropolitul, pe cînd era episcop de Argeş, a cumpărat-o cu un act în regulă. altă calomnie a «Gazetei» e că Mitropolitul ar fi sustras de la o mănăstire un tabloă frumos reprezentînd pe Sf. Suzana. In adevăr acest tabloă se află în posesiunea I. P. S. Sale, dar el i-a fost dăruit de d. Dr. Nicolaă din Cîmpu-Lung. Pentru aceste două calomnii odioase, Gazeta» va fi trasă în judecata Curţii cu juraţi. Iată la ce infamii recurge guvernul pentru a putea justifica banditismul săă. D. Bengescu, ministrul plenipotenţiar al ţprei la Bruxelles, va sosi în Capitală peste două zile, fiind chemat în afaceri de serviciu. Aceasta în legătură cu reluarea relaţiunilor diplomatice din Grecia. Vineri d-na şi d. Stolojan aii fost in inspecţie administrativă la Roman. La gară aă fost primiţi de prefectul judeţului, ajutorul de primar, poliţaiul, şeful fanaragiilor şi sub-comisaril. Nici o damă. Aii fost găzduiţi in palatul episcopal, unde administraţia Ie-a dat o masă la care, în lipsă de alţi mosalirl, au luat parte funcţionarii inferiori din localitate. Drept răspuns la provocarea d-lul Manolache Culoglu, (1. N. Fleva a desemnat pe d. Anton Bacalbaşa ca autor şi răspunzător al notiţei zeflemiste din Dreptatea, prin care prefectul judeţului Covurlul s’a găsit ofensat din ordinul guvernului. D. general Budişteanu a plecat erl de la Viena la Bad-Hall. Din Galaţi ni se vesteşte, că a-devărata cauză a cocoloşirel hoţiilor din localitate este că d-nil Si-lileanu, Delavrancea şi Alecu Lu-paşcu sunt veri primari cu celebrul Malaxa. Aceşti trei colectivişti aQ pus totul în mişcare ca să salveze pe pe necinstitul lor văr. Consiliul comunal din T. Seve-rin a aprobat cumpărarea Hotelului Orient din localitate pe preţul de 80.000 de lei, cu sarcina de a servi în perpetuitate o rentă anuala de 200 de galbeni pentru biserica Greceasca din acel oraş. Această cumpărare fiind foarte dezavantagioasă intereselor comunei, mal mulţi consilieri s’au opus şi au făcut opiniune separată în procesul verbal al şedinţei. Dosarul cestiunel a fost înaintat spre aprobare ministerului de interne. Ni se scrie din Slatina: In ziua de 29 Iunie 1890, cu ocaziu-nea solemnităţel distribuire! premiilor la şcoalele din oraşul Slatina, îngimfa-tul nostru prefect doctor Al. Stăncescu, pe lingă c’a pretins ca atunci cînd va intra dînsul in sală muzica va ciuta imnul regal, apoi in mijlocul pavilionului, in faţa mesei oficiale, a dat la o parte portretul Regelui şi şi-a pus pe al d sale înconjurat de drapelul judeţului. punînd portretul Regelui într’un colţ şi al Reginil în alt colţ. Furtul de la Ministerul de Finanţe Desfacerea coletclor «Ie l>anl.—Furtul unul grop «le 71,000 lei.— Pereliiziţia <1«‘ Ia «I. The«»-«lor ConstanUneseu.— Cercetările parchetului. măseseră pentru eri vr’o opt cotele şi un grop de bani trimişi de casieria generală a judeţului Prahova, cari urmau să fie înregistrate. Gropul avea o lungime de vr'o 30 centimetri şi o lărgime de vr’o 20 de centimetri; el conţinea 43,000 de lei tn bilete de bancă şi 23,000 lei în cecuri-, adică în total 71,000 de lei. Furtul unul grop de 71,000 lei Erau orele 6 seara; in localul casie-eriei centrale nu se aflu nici un străin, eraii numai funcţionari ocupaţi cu înregistrarea şi numărarea conţinutului caietelor cu bani. Erau de faţă casierul central general D. Moteanu, ajutorul său Petroni, sub-casierul Theodor Constantinescu, d-nii Titeanu, Mihăi-lescu, Ulacol, etc. (Gropul de 71,000 lei a fost înregistrat de d. Titeanu. care apoi Ta predat d-lui Ulacol ca să-l verse la vistierie. D-sa însă ocupat, un moment cu cole-tele, a pus pe o masă gropul de bani. După 20 de minule, cînd d. Ulacol vroi să ia gropid pentru a-'l duce la vistierie, spre marea sa surprindere observă că gropul a fost sustras. S'a dat imediat alarma, aii fost vestiţi ministrul d. Gogu Cantacuzino şi secretarul general d. Tache Protopopescu, aii mai fost vestiţi parchetul şi poliţia şi imediat s’au pornit cercetările. Localul ministerului de finanţe a fost înconjurat de sergenţi şi de agenţi secreţi, iar funcţionarii obligaţi să stea pe loc pună la orele 12 din noapte. D-nil procuror Barbu Al. Catargiu şi judecătorul de instrucţie Săvescu, asistaţi de d. Puiu Alexandrescu, şeful siguranţei, aii început imediat cercetările. Funcţionarii erau, foarte abătuţi, cu atit mai vîrtos, că numai unul din el putea să comită furtul, aşa că până azi, neflind descoperii încă autond, fiecare se crede cu drept cuvînt că e bănuit. Parchehd ne descoperind nici un indiciu care să ’l pue pe urmele autorului acestui furt, s'au luat imediat măsuri ca locuinţele funcţionarilor să fie înconjurate de sergenţi. Percliiziţia de la «I. Theodor Con-stan! inescu La orele 9 seara d-nii Barbu Al. Catargiu, Săvescu, Puiu Alexandrescu, inspectorul Olnescu şi cîţi-va comisari, au început perchiziţiile la domiciliul funcţionarilor de la casierie. Perchiziţiile aii durat pînă la orele 12 din noapte fără nici un rezultat; funcţionarii ciu fost lăsaţi să plece a-casă, urmăriţi fie-care de cile un a-gent secret. La orele 2 din noapte, sergentul postat înaintea casei d-lul Th. Conslanti-nescu, vesteşte pe comisar că ar fi zărit o umbră de om prin curte. Puţin după asta au venit membrii parchetului şi poliţia şi aii procedat la o per-chiziţie amănunţită. Perchiziţia n’a dat însă nici un rezultat. Cercetările parchetului Parchetul, ajutat de poliţie, continuă şi azi cercetările; pînă acum însă n'a dat de nici un indiciu pentru a dovedi pe autor. E incontestabil, însă, că autorul nu poal° fi de cît numai un funcţionar. Şi dacă nu se va dovedi autorul şi nu se va găsi suma furată, atunci întreaga răspundere cade asupra d-lul Moteanu, casier central. BULETIN KCONOMIC (Ttaportul Semaphorului de Brăila) Desfacerea coletelor de bani A-seară, la orele 6, s'a comisia casieria centrală de la ministerul de finanţe, cu o îndrăzneală extraordinară, un furt de 71,000 lei. Casieria centrală primeşte regulat la finele fte-căreî săpţămîni colete şi gropurl de bani de la casieriile generale din ţară. Cum se primesc, coletele şi gro-purile se înregistrează, conţinutul lor se controlează şi se varsă la vistierie. Ast-fel s’a procedat şi Vineri seara pînă lîrzm, fără a se putea înregistra însă toate coletele şi gropurile; mai ră- Brăila, 1/13 Iulie 1896. In piaţa noastră s’a observat o mişcare mal înseninată, de şi ştirile din America, a-fară din cele din Chicago, sunt şi astă-zl ceva mal scăzute la grîne, totuşi a’aă făcut clte-va operaţiuni destul de însemnate la acest articol, plătindu-se grîne de 58 fibre, cit 2—3"'o corpuri streine, 7.70 80 hect. şlep. Calităţi mal bune de 60 libre, curate şi tară corpuri streine, tel 8.75/80 hect. şlep. Porumlurile cu mal puţine operaţiuni şi mal calme. Porumb roşiii s’a vîndut cu 6 frc. hect. magazie saft 7.S5 fr. vagon. Orz s’a tratat cu 6.60|70 frc. vagon. Maiorul Mthail G. Ghica şi doamna Elena Ghica, doamna Adina Gr. Olăneseu si d. Gr. P. Olăneseu, d. Vladimir M. Ghica şi d-na Elisa Ghica, d-şoarele Maria, Alexandra, Mi* liaila şi Zoe Ghica, d. Gheorghe Gr. Cantacuzino şl d-na E-caterina Cantacuzino, Principele D. Moruzi şi Principesa Bmaranda Moruzi, Principele Dimitrie Ghica şi Principesa Carlota Ghica, Principesa Alexandrina 1. Ghica, Principele Mihall C. Ghica, Principesa Alexandrina C. Ghica d-na Sma-randa Facca cu fiica, d-na Maria Moret de Blaremberg, d. Alex, M. Florescu, Principesa Alexandrina P. Ghica, d-nil Mihail, Nicolae, Serban, Grigore G. Cantacuzino, D-na Jrina Creţulescu, d-şoara Alexandra G. Cantacuzino, Marchlsul şi Marehisa Jean de Castilon de Bfc. Victor cu copil, Oonlelo Georges de Castilon de St. Victor, d-şoara Mărie de Castilon de st. Victor, D-nil Gheorghe şi Paul D. Moruzi, d-şorele Aglae, Adina şi Maria D. Moruzi, Principele Ion Ghica şl Principesa Alexandrina I. Ghica, d-na Maria P. Olăneseu, (l-ha Camille P. Ghica, d-na Maria D. Ghica, d. şi d-na Colonel Vlddoianu, D-nil Alexandru, Vladimir şi Dimitrie I. Ghica, d-na Maria I. Cantacuzino, d. Grigore C. Cantacuzino, d. Adolf C. Cantacuzino, d-na Alexandrina G. Mânu şi d. general G«.Mânu, d-na Adina P. Ghica, d na Zoe A. Mavro-cordato şi d. A. Mavrooordato, Contele şi Coâtesa Borna, Baronul şi Baroneasa San Koresty, d. ş» d-na Emil Ghica, d-na Eeaterinn Florescu, d-na Ana Odobescu şi d. Colonel Odobescu, d. ei d-na Teodor Văcăreeou, Familiile Ghica, Cantacuzino. văcărescu, Glogovcanu, Băleanu, Ghica-Comă-neştî, Ghica-Delonl, Mânu, Exarcu, Creţulescu, Mavrocordalo, Flllpescu, Florescu, au adînea durere a vă face cunoscut perderca prea iubitului lor tată, socru, cumnat, bun, unchiu si văr, Gheorghe Mihail Ghica Fost ministru Mare Cruce al Coroanei Rominiel, Mare Oficer al Stelei Rominiel ele. ele ele. încetat din viaţă la Cleşti în ziua de 30 Iunie, în etate do 65 ani. Vă roagă a asista la serviciul funebru care se va oficia la Cimitirul Şerban-Vodă (Belu) In ziua de MercurI 3 Iulie la ora 5 după amiazl. INSTITUTUL SCHEVITZ-THIERRIN 51 Strada Scaunelor 51 Fondat în anul 1847 Invâţămîntul primar şi secundar Local foarte sănătos, în centrul Capitalei, transformat cu totul după cerinţele hyglenlce moderne. Dormitoare, sofra-geril şi clase spaţioase şi bine aerisite. Bală mare de gim. nastică cu toate aparatele trebuincioase. Calorifer ras-plodind prin ţoală casa o căldură egală şi temperată.-Sală de băl cu un mare basin de 20 metri patraţt, cu duşi şi aparate de încălzit, precum uu există nici într’o altă şcoală a ţărel. Ntudiile dnpă Programa Statului. Examenele Ia şcoalele publice. Inv&ţAmlntnl limbelor franceză şl germană-JlnMiea vocală şi instrumentală. PerNOiml didactic ales. Îngrijire părinţe&scă. Medicul şcoalet d. Doctor Kremnitz locueşte in proprietatea Stabilimentului. InNtitutul «Sclievitz Tbcrrin» n’a avut nici o dată nevoie de reclamă. Succesele dobindite de la fudaţiunea Iul, numărul cel mare de oameni însemnaţi în ţară cari afi primit Instrucţiunea lor primară şi secundară fn acest institut, re8Ultatele satisfăcătoare obţinute la examenele publice, numărul elevilor din ce în ce mal mare sunt pentru «In-Mtitntnl KchevitB-Thlerrln» laudele şi reclamele cele mai bune. Înscrierile se vor primi de la 12(24 Augnst. Cursurile vor începe ia 1 Septembrie. 144___________________________27 t Cunoscutul magasin Special de încălţăminte pentru dame şi copii LUSTBARTEN lingă Pasagiul Romîn Aduce la cunoşlinta onor. public şi onor. sale clientele cil 1n ultimul săfl voiaj în strei-nâtate a găsit o excelentă i;i producţiune de Incălţ&minto pentru bărbaţi şi băeţi Şi cum ştia că asemenea încălţăminte specială lipseşte In Capitală, care să scutească pe orl-cina de greulăţib’ comenzilor, a încheiat convenţiunea necesară spre a'I procura exlu-siv această marfă pe caro a şi primit-o şi a pus-o în vînzare cu preţul marcat pe talpă la eşirea eî din fabrică. Tot de o dată. recomandă un mare asortiment de PANTOFI dt. PiFLE GALBENA pentru (tltnig da consultaţiunl pe timpul verei. Cftmpulung. Strada Mircea-vodă 15 127 ______________ 30—11 VlftaAaeJiM? dislr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de Iu Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid alba si albastră cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţimeut marmoră. Doritorii se vor adresa lu d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18. 112 30—22 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» HEJfBI ORtTILLE ») TAINA MORTULUI Benoist se sculă şi se îndreptă spre hotel. Estella l’aştepta cu răbdare, aşezată lingă tereastrâ, tu ochii perduţl spre orizont, nelncrezlndu-se de fuga orelor. Frigurile o părăsise, ea era decisă să asculte lucrurile cele mal oribile. Vâztnd intrlnd pe prietenul el, ea se sculă ; el, cu un gest amical, o rugă să şeadă, şi cu duioşie, fără o vorbă, II puse scrisoarea In mină. Speriată, Îl privi ; ochii lui Benoist exprimau o iubire, o milă fără margini. — Spune-ml ce este, murmură ea, prefer ca sâ-ml spui... — Nu pot, răspunse el ; citesce. Mă vel chema clnd vel voi. El se plecă spre ea, şi pentru Intlia dată sărută acea frunte curată, apoi eşi şi se aşeză pe o treaptă a scărel. Ea citi, cu ochii plini de lacrăml. Oh, sărmanul Raymond ! cit a trebuit să sufere In ultimele minute ale vieţel sale ! Ea alţelegea acum totul, portretul el rupt şi n runeat In foc ! Ce amărăciune ! ce renun- 7 CASA UE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscan! No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ee schimb de monezi. Cursul pe ziua de 1 Iulie, 1896 ţâre! Şi asemenea, In cutele cele mal intime ale sufletului săti, acum Înţelegea ea pentru ce nu ’l iubise cum ar fi dorit el... Şi ’l bine cuvlntă pentru că i-a dat prin moartea lui tăcută o ultimă probă de respect şi de iubire. Timpul trecea ; Benoist se speriă că nu mal aude nimic In cameră. Deschizlnd u-şor uşa, el o privi. Ea ridică capul şi făcu o mişcare. El alergă spre dlnsa şi o luă In braţe, pentru ca să pllngă pe inima u-nul prieten. După un moment de abandonare, ea-şl şterse lacrămile şi se aşeză pe un scaun ; el stătu lingă ea, pentru a-I vorbi Încet. — lată misterul pătruns, zise ea, şi regret aproape că II cunosc- Cu toate acestea cit de bine e să-l plingl... Ezită, apoi continuă roşindu-se... pe Raymond, In loc sâ-1 blamezi. Dar situaţiunea mea e nu se poate mal penibilă. Nu mal sunt nimic. Eram d-ra Brunaire... Dl. Brunaire nu este tatăl meO. Am tost d-na de Beaurand... Dl. de Beaurand nu putea să fie soţul med. N’am drept la nici un nume, nu mal sunt nimic. — Eşti o Beaurand, orl-ce s’ar lntlmpla! zise Benoist cu un surls dulce care reîncălzi inima Estellel, şi In curlnd vel fi soţia mea. — Amicul med, zise ea de odată, nu poţi să-ţi închipui cit de mult simt greutatea acestor nume cari nu sunt ale mele, a a-cestor bogăţii la cari nu am dreptul. — Fii ca Înainte, Estello, Capsule et l'Etlquette. Lei Seule* t'er/faWesPastillesdeVichyjont/e* PAST1LLES VICHY-ETAT fabrlquees avec les sels naturel* extraits des Eaux de Vicby-Etat. COMPRIMES DE VlCHY aux sels naturels VICHY-fjTAT pour prepam l’eau arUflcielle de Vicby gaseuse. A*tnt Qiniralpotir la tOUMAMIl, BULtAtlt,SERBIE : A. O. CABISST, Bucareal. 45 00-26 Ia Typogralia «Epoca» se vinde hir tie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. O»' STERIE N. CIURCU IX Polikangagse—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clemenţei No. 8. W. NTAADKCKKR UIAŞIXE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BKIREStl Strada Smîrdan, o. 121 CASA FONDATĂ IN ANUL 1865 Furnizorul Curţzî SUCURSALE: Brăila, Craiova, Var na. La Tipografia EPOCA se vinde hîrtie maculatură cu 45 hani kilogramul, In pachete de 10 kilograme. ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL PARIS-GAEATt • Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi | serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate | distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiO, precum J şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea' mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce I spirturl. Acest aparat este cu mult superior eaza’nelor şij Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce satij din o singură dată gradul cerut saă prin rectificare după | voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGE8 diferite A. CARAXFIL, Galaţi, safi Ia agenţii săi acreditaţi din ţări şi localităţi. Depoul general Bucurase! str. Doamnei 27 caia Bilcescu. 100-50 Furnlaor al B. fi. Regelui, al domeniilor coroanei, al şcoalelor de agricultură, al iermelor-model ale Agatului roinln şi bulgar, etc, . OFERĂ DOMNILOR AGRICULTOR! yr — m um. M Jm P WCo^mjcK Flnpurî amirormale originale Rud. Sa eh a se feri de contra-facerl SIMPLI, en 2 ţi S BRAZDARg— Construcţie Nouă da Oţel. Singurele pluguri adoptate la fermele-model ale Statului. Locomobile şi Treerătore DIN FABBICA RUST0N PR0CT0R & Comp. LTD. LINCOLN Construcfiune nouă 1896. Cele ma! căutate şi răspîndite în ţară. ISBĂNDA cu tăişul la dreapta NOUA MAŞINI DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPÎ din fabrica MAX C0RMICK- Chicago - America. Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate ezposiţie-le cît si pe cîmp a dobîndit un succes euonu fiind recunoscută de toţi oamenii competiuţi ca cea maî practică. 160 BUCaŢI YINDUTE IN 18&fj.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. •SECERĂTOAI IE SIMPLE Ui/SF. COSITOARE RE eAH 1 IU o. A. — GREBLE RE wAlt. VAGONETE Şl ŞINE. Tot falul do maţinl agricole ţi in duitriale, Grape vînturttoare, bătuse de porumb, CASE DE BANI „KUPP7, vînturltoare, T 'rioare, pietre de moară, ete. — CATALOAGJ E I'itAACO ŞI GRATIS — .,C HUB B” PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RFCIIARD BRAIDT INC BCATE DE: Prof. dr. R. Virchow, Berlin « «de Gielt, Miinich (f) « « Reclam; Lipsea (f) « «de Nuabaum Miinich (f) « « Hertz Amsterdam « «de Korczynski. Craiova « « Brandt, Klaiisenburg « « Frericks, Berlin (f) « « de Scauzoni, Wiirtburg « « C. Witt, Copenhaga « « Zdekauer St. Petersburg « « Soederstădt Kasan • Lambl, Varşovia « Forster, Birmingam, întrebuinţate de peste 15 ani de Profesori, medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămător HEDICAfiENT DE CASĂ La derangearea organelor Abdominale La maladii ale Uratului, lioemorlioizl (trinjn, constiputie, durere de cap, ameţeală, respiraţie grea s&Q dificilă, palpitaţie (bătaie de inimă), eoustrlc*iuul de piept, lipsă de poftă de uilncare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Iticliard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-devăralele PILULE ELVEŢIENE ale farmacistului Itli'll A Itl> Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe fund roşiii şi numele Ricla. Brandt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul In eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt. l-REŢUI, CUTIEI Cel 1.80 Depoul general pentTU toata Bominla Ea farmacia Victor Tttriuger Bucureşti calea Victoriei Se găseşte asemenea In Bttcureşti, la farmacii 1© : F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zflruer, A », E. 1. ~ “ 1 Hayr . Ia: Filloti, G. Kauffmesc, A. Druiner.—Bu*ău, la: Schuler. Weber.—Craiova, la farmaciile ' Czeides, RisdOrfer, A. Frank, L A. Ciura, etc., si la drogueriile: F. Bruss, Economu & Co. Th. M. Stoenescu, Ilie Zatnfirescu.—Botoşani 1»: Ilaynal, V. D. Vasiliu._—Brăila 40 — 84 ) Moss. Pohl. Oswaid.—Focşani, la: Reiner, Stenner. — CmI i(i, la: Stichler. — Giurgiu, la Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Kouya.— Piteşti, la: Schirkanyer.— Ploeşti, la: Schflller Ziegler.—TUrgovişte, la: E. Seymauu.—T.-Măgurele, la: A. IlebHerling. Bucuresci.— iipugraiia