SERIA IL—ANUL II, No. 193. Ediţia a, treia numaruljo bani ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărellonl şi se pl&tese tot-d’a-una Înainte In Bucuraţi la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţară 80 lei; In streinătate 50 lei / Şase luni ... 15 > > > 26 » / l'rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr ln streinătate 30 bani ? MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 EPO MARŢI, 2 IULIE 1896. NUMaRUL 10 BANI ANUNCTERILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţii} A . . In streinătate, dimii la administraţie şi la X .O toate oficiile de publicitate ' ^^^-^Anupciurl la pag. IV................0.30 b. lini linia in . ‘i . . . w * ţ t » II.....................3.— > ► Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul! Un număr vechili 30 baul ADMINISTB Afl A No.3 - STRADA CLEMENŢEI No. 3. Torturile Mitropolitului SUFLETULCALATOR Acel cari urmăresc cu un interes deosebit diferitele fenomene ce însoţesc mersul .si progresul unor anumite boale, au observat negreşit la ofticoşi ura ce au, ţ pizma ce poartă pentru toţi acel cari 'I înconjoară şi cari par că sunt sănătoşi. Părinte, soţie, copil, nimeni nu scapă de această ură şi vezi că ofticosul nu mal are de cît o ţintă înaintea sa, să atragă şi pe cel l’alţl în mormîntul care stă deja deschis pentru dînsul. Ofticosul care să ştie prăpădit, fără scăpare, te sărută tot-d'auna drept în gură, parcă ar dori să’ţl transmită microbii cari’I mănîncă plămînil; ofticosul impune soţiei sale să bea şi dînsa din acelaş pahar, să mănînce din aceeaşi bucată. La dînsul nu mal este de cît o pizmă pe viaţă celui care ar mal putea trăi, o dorinţă de a distruge pe toţi cel cari-1 înconjoară şi s'ar mal putea bucura în urma lui de plăcerile acestei o-menirl. Acelaş fenomen se poate observa de cît-va timp în politica partidului liberal, unde d. Euge-niu Stâtescu, bolnăviciosul ministru, lucrează de opt luni numai şi numai spre a ucide întreg partidul liberal. Prea şubred, prea nervos spre a putea juca un rol de frunte în colectivitate, nevoit mal mult să se plimbe de cit să lucreze, ştiind că ori cît far ajuta toţi spre a lua locul d-lul Dim. Sturdza, nu va avea puterea de a rezistă tuturor greutăţilor guvernului, ştiind toate acestea, d. Stătescu în pizma sa bolnăvicioasă nu urmăreşte de cît un ideal: nimicirea totală a partidului liberal. Ori cît 'i-ar fi de sănătoşi plă-mînil, natura sa de farmente, o-bicinuitâ să-şi încălzească iarna burta la dulcele soare al Italiei, şi să-şi răcorească vara mintea în mijlocul brazilor, natura sa nu poate înţelege o fire care să nu se potrivească cu a sa, nu poate îngădui o fiinţă plămădită alt-fel şi cu mal multă putere de re-sistenţă. Cu desăvîrşire convins că d-sa nu poate să fie în politică de cît un trecător care călătoreşte cu trenul accelerat, lucrează din răsputeri spre a sfărîma pe ori cine ar avea în partidul săQ posibilitatea de a lupta un timp mal • îndelungat. Relele cari decurg în mod fi resc, încet încet, din învechirea unul guvern la putere, d-nu Stătescu le grămădeşte, le accelerează spre a nu lăsa pe nimeni în picioare atunci cînd ol va fi căzut la pămînt. Toate păcătoşiile, mişeliîle, nelegiuirile comise do la Octombre şi pînă în present, pornesc din iniţiativa d-lul Stătescu. —In camera sa de lucru, de unde nu s’a mişcat o iarnă întreagă, te-mîndu-se de asprimea vîntulul din Decembre şi de schimbările tem-peraturel din Martie, a ticluit tot ce a fost ilegal, murdar, tot ce grăbeşte moartea partidului liberal. Acolo a pus la cale batjocorirea magistraturel şi înălţarea unul martor mincinos la demnitatea de procuror general; acolo a plănuit, judecata, osînda iniciă a Mitropolitului (fhenadie; de acolo au pornit toate acele miserabile fapte cari afi scurtat existenţa la putere a partidului liberal şi’l grăbesc sfîrşitul cu o iuţeală de neînchipuit. D-nu Stătescu, întocmai ca ofticosul, a ţinut cu ori ce preţ ca toţi acel cari’l înconjoară să guste îndată din pîinea şi să bea din apa bolnavului. Microbil'şl au îndeplinit misiunea, boala molipsitoare nu iartă, şi sufletul călător, menit să aibă la guvern o existenţă foarte scurtă, a lucrat ast-fel în cît să nu plece singur. Cînd va fi dus la Nizza de iarnă, d-nu Stătescu ţine ca toţi colegii săi să fie şi el duşi... pe copcă ! TORTURILE MITROPOLITULUI Consfătuirea Poni-Sloiojan.— Ticluirea adresei.— Expedierea a-drcscî.— Executarea Torturilor. — Chiiiai Mitropolitului.— Pedeapsa. Perciiisiţia. SCANDALURILE ŞCOLARE Am vorbit deja despre numeroasele scandaluri şcolare de sub administraţia d-lul Poni şi de adevărata batjocură care se petrece cu examenele. Iată un nou caz : Pentru 20 Iunie, se publicase concursuri la Iaşi pentru catedre de limba germană şi limba franceză. Numeroşii concurenţi şi concurente pleacă din Bucureşti spre a lua parte la concurs, dar ajunşi acolo, li se răspunde că : concursul s a aniînat pentru Octombrie, de oare-ce nici unul din profesorii numiţi pentru a face parte din juriu, nu primeşte a-ccastă misiune, fiind ocupaţi toţi cu examenele şi prea obosiţi! Nu voim să ştim pină la ce punct poate să fie justificată scuza profesorilor, dar ne întrebăm ce face d. Poni în capul departamentului instrucţiunel publice ? A-şl petrece viaţa sub anteriul lui Par-thenie şi papucul lui Timus o fi o plăcută ocupaţie, dar altă menire are d-sa ca ministru. E dator să ştie ce ocupaţiuni au profesorii şi dacă aceste ocupaţiuni sunt în realitate serioase, e dator să nu dea profesorilor misiuni pe cari nu le pot îndeplini. Tinerii şi tinerele cari au făcut drumul pînă la Iaşi şi s’au dus să ia parte la concurs, sunt lipsiţi de mijloace, n’au ca d. Poni nici bilete de liber parcurs, nici diurne la disposiţie. Aceşti sărmani tineri cari se luptă spre a-şi asigura viitorul, au cheltuit cu mare greutate 200 sau 300 de lei spre a merge la Iaşi. Acolo lise răspunde : Afi venit degeaba, concursul s’a aminat, nu avem juriu. Intoarcefi-vă înapoi! Asemenea scuze sunt bune de dat; dar cine despăgubeşte pe aceşti tineri de cliel-tuelile lor zadarnice şi cari ar trebui să cadă în sarcina ministrului imbecil şi neprevăzător ? Daci ne am găsi într’o tară locuită de oameni ceva mai puţin răbdători de cîtRo-mînil, justiţia ar osîndi pe d. Poni să plătească tuturor concurenţilor banii pe cari aceştia i-ah risipit de prisos din cauza unei administraţiuni păcătoase. Cînd nu e cap, vai de picioare, zice proverbul ! Temeinicia acestui proverb se constată zilnic la departamentul instrucţiunel publice. Consfătuirea Poni-Stolojnn Raportîndu-se guvernului de către prefectul Dobrescu şi procurorul Hamangin, cele petrecute cu ocasiunea pelerinajului de la Căldăruşani, jesuitul Poni şi Naf-talistul Stolojan, şef ad-interim al guvernului, s’au consfătuit Luni dimineaţa pentru a pedepsi cu asprime atitudinea ce a avut Mitropolitul Ghenadie. In acest scop aii hotărît ca la orele 2 p. m. dl. Poni să convoace în cabinetul său de la Ministerul Cultelor pe episcopii Timuş şi Parthenie. Ticluirea adresei După lungi deliberări, prelaţii invocînd dreptul ce le acordă canoanele ca locotenenţi mitropolitani, în ceea ce priveşte pedepsele ce se pot inflige călugărilor în interiorul monăstirilor, conving pe ambii miniştri că cea mai bună măsură de luat în privinţa recalcitrantului Ghenadie este de a’l supune la regimul ordinar al tu-tulor monahilor. Timuş ia condeiul în mină, şi redactează atunci faimoasa adresă prin care ordonă Stareţului Procopie să mute pe Mitropolitul Ghenadie în o chilie din interiorul mănăstirei, să ’l desbrace de hainele ce poartă, să’l oblige a purta rasa ordinară a tuturor călugărilor, şi a-l împedica chiar a mînca alt-ceva de cît hrana colegilor săi. D. Moldoveanu, vestitul şef de biurou, este apoi chemat spre a copia adresa pe curat şi în urmă trimes la Mitropolie pentru a’i da numărul curent al cancelariei. ln timpul absenţei d-luî Moldoveanu, Timuş adresează şi o scrisoare personală Stareţului Procopie, în care ’i dă detaliuri, asupra execuţiuneî celor prescrise în a-dresă şi a pedepselor ce va aplica I. P. S. Sale, în cas de cea mai mică nesupunere. Expedierea adresei La reîntoarcerea lui Moldoveanu de la Mitropolie, i se remite adresa dimpreună cu scrisoarea şi i se recomandă ca Marţi la amiazi, cel mai Urziţi, să fie la Căi-dăruşani, să asiste în persoană la executarea celor prescrise prin acel ordin şi la reîntoarcere să găsească pe d. Poni spre a’i comunica rezultatul. In adevăr Marţi la orele 12'!,, Moldoveanu se scoboară din trăsură dinaintea mănăstirei Căldăruşani, intră direct în apartamentul Stareţului Procopie, căruia îi remite adresa şi scrisoarea obligîndu-l să a-ducă la îndeplinire ordinele superioare. Aci începe sălbăticia şi jinfamia Stareţului Procopie. Executarea torurilor Acest hain călugăr, intră in apartamentul I. P. S. Sale, ’l găseşte la masă, şi fără tea mai mică condescendenţă ’lu so-nează să mănînce mai iute, sa şi strîngă pachetele şi să părăsească imediat apartamentul, spuindu-i că s'a săturat de a’l găzdui în casa sa, şi că să se mute fără întârziere în chilia de Ungă bucătăria mănăstirei. Mitropolitul zărind pe Moldoveanu, înţelege imediat căuşele atitudineî lui Procopie, şi sculîndu-se pentru a se supune, e din nou apostrofat de către Procopie, care ’i ordonă a lepăda hainele cu cari e îmbrăcat, ne mai fiind demn de a le purta, şi în acelaş timp ’i aruncă o rasă murdară şi un potcapiu găurit, cu care ’i impune a se îmbrăca imediat. I. P. S. Sa se supune, şi apoi însoţit de stareţ, de Moldoveanu şi de fostul stareţ Pafmdie, pleacă la noul său domi-ciliii Chilia Mitropolitului Chilia în care va locui capul bisericeî e situată în incinta monastireî în dosul bisericeî, ast-fel că nici o dată razele soa relui nu ajung pînă acolo. Mai mult de cît mică, joasa, umedă are ca mobilier un pat de setnduri pe care e întinsă o rogojină, o masă de lemn în trei picioare, un scaun şi un dulap. Geamurile sunt sparte şi uşa nu se poate închide de tot. Pedeapsa Ajuns aci, I. P. S. Sa nu se putu împiedica de a-şi arăta mîhnirea. Stareţul Procopie consideră aceasta ca o greşală in faţa dccisiunci superiorului său, şi se vede, pentru a se recomanda bine în faţa lui Moldoveanu, pronunţă înaltului Prelat cîte 50 mătănii pe oră, şi cinci zile de post cu pline şi apă şi ’i zise. Un singur lucru -vă rămîne de făcut, să vă retrageţi din schima monahală, căci alt-fel pedeapsa de astă-zi e încă blinda pe lîngă ce vă aşteaptă; nu. uitaţi că mai există şi başca în această mănăstire Başca e o chilie subterană, care are ca mobilier o rogojină întinsă pe pămînt chilie în care hrana este dată pedepsita lui prin o fereastră mică tăiată in uşa d« intrare. www.dacorornanica.ro Perehisiţia Instalat în această chilie, stareţul Procopie însoţit de Moldoveanu se reîntoarce la Stareţie, umblă prin dulapurile şi cu-ferile Mitropolitului, în scop, de sigur, de a găsi actele compromiţătoare ce nu aii parvenit să le găsească la Mitropolia din Capitală, cercetări zadarnice, căci nu au găsit nimic. In numărul de mîine vom da amănunte asupra vizitei d-lui Gh. Mîrzescu, pe care imediat după întoarcerea lui Moldoveanu de la Căldăruşani a fost să o facă Mitropolitului Ghenadie, adueîndu-i iar propuneri din partea guvernului. ANTECEDENTELE LUI STOLOJAN Un proces scandalos.—Furtul a 100.000 lei.—Jeluirea unui minor. MILIOANELEJiOTOŞANILOR Am criticat deja uşurinţa neertată cu care camerile liberale-naţionale aii Încuviinţat Împrumuturi comunale cari de cari mal fantastice, la o mulţime de oraşe şi mal mari şi mal mici din ţară. Fără nici o cercetare despre urgenţa nevoilor, fără nici o socoteală asupra mijloacelor comunelor cari se înfundau ln datorii, fără nici un control în privinţa sumelor cerute, într’un cuvînt tără nici o grijă, fără nici o milă pentru contribuabilii cari cu sudoarea lor şi din pîinea lor au s’astupe golul ce se va ivi după ce se va fi cheltuit ceea ce nu se putea, ceea ce nu trebuia, milioanele s’au votat. Am citat, Intre alte împrumuturi, acel de trei milioane Încuviinţat urbei Botoşani. Cu acest împrumut de trei milioane, batjocura e mult mal lată de căt o credeam. In adevăr, după propria oficială declaraţiu-ne a primarului Botoşanilor, s’a Înşelat buna credinţă a corpurilor legiuitoare, şi li s’a cerut,—cu seanţă, şi premeditat — un împrumut Îndoit de căt se cuvenea. Aducerea apel a fost un prilej pentru a aduce milioane pe cale de credit, spre a se juca de-a baba oarba cu ele părinţii liberall-naţionall al oraşului Botoşani. Mărturisirea se află consemnată ln lung şi larg în «Monitorul Comunal» de Sâmbătă 1 Iunie, organ oficial al primăriei Botoşani. Dar mal luttiu, iată textul legel pentru autorisarea Botoşanilor de a se împrumuta cu trei milioane, text care zice clar şi categoric destinaţiunea a-nume care o vor avea banii împrumutaţi: Articol unic. — Comuna urbană Botoşani este autorisată de a contracta un împrumut de 3,000.000 lei, plătibil in termen de 40 ani prin anuităţi, cari se vor Înscrie ini re cheltuelile o-bligatonl ale comunei spre a servi la plata chel-tueUlor de alimentare a oraşului cu apă. («Monitorul Oficial» No. 29 din 8 Maiu 1890). Cuvintele de la urmă ale acestei lege sunt de o precisiune ce nu mal sufere comentări : «spre a servi la plata chcltuel-Ior de alimentaro a oraşului cu apă». Acest text e mal limpede de cât apa ce o vor aduce în Botoşani. El bine! lată ce s’a mărturisit de primarul Botoşanilor, întrebat I11 şedinţa consiliului comunal de la fi Maiă 1896 asupra acestei cifre eolosale de trei milioane. Reproducem textul «Monitorului Comunal» No. fi din 1 Iunie 1896: CONSILIUL COMUNEI BOTOŞANI Şedinţa de la 9 Maiu 1896 Presidenţia d-lul Eduard Ulle, primarul comunei. D. Giurgea cere a se nota că fiind vorba de împrumutul de 3,000,000, d-sa a votat acest împrumut, însă cu scop de a se întrebuinţa nu numai pentru aducerea apel, ci şi Ia alte nevoi ale comunei, ca d. e. clădiri de’ localuri, stra-de, etc. D. Primar explică că dacă a zis cum-că suma de 3,000,000 ca fi numai pentru cheltuelile a-ducerei apei, aceasta s’a făcut pentru cuvîntul că alte studii afară de studiul aducereî apei nu sunt gata, şi deci nu se putea tnerge la Corpurile Legiuitoare casă voteze legea împrumutului de cît numai pentru lucrarea a căreia studiu se găseşte terminat. Adevărul este că aceste 3,000.000 au a servi mai la urmă şi la alte îmbunătăţiri. Aşi fi putut cere, continuă d. Primar, numai pe jumătate din această sumă. Cu alte cuvinte : pentru aducerea apel lu Botoşani, un milion şi jumătate era prea de ajuns; nu trebuiail trei milioane. Dar domnii de la comună ati vrut să aibă trei milioane lu lada primăriei, căci la ce să mal fii la putere dacă nu al ceva milioane pentru a te bucura de putere ? Şi atunci admiraţi meşteşugul. Fiind că alte lucrări nu erai! studiate spre a justifica un Împrumut mal mare, ce aii tăcut ? Au încărcat cu un milion şi jumătate,—nici mal mult nici mal puţin— socotelile pentru aducerea apel. Altminteri, zice d. primar, «tttt se putea merge la Corpurile Legiui-toarc». Şi adininistraţiunea superioară a tăcut pentru că adininistraţiunea superioară se interesează numai de ceşti uni de Înaltă politică nu de acele de meschină gospodărie. Şi camerele aii votat, pentru că aceste ca mere Închid ochii şi cască gura când trăesc, ca In sinul lui Avram, ln sinul nmjorităţi-ţilor necontrolate şi nesupărate. Şi iată cum Botoşanii se găsesc astă-zl Îndatoraţi cu trei milioane, când jumătate ar fi fost de ajuns. Şi ce e frumos e că liberalil-naţionall clnd eraU I11 opoziţie se opuneaU violent la proiectele admimstraţiunel conservatorilor pen tru aducerea apel. Este o zicătoare: că in ţara românească nimeni nu se compromite. Pe această credinţă probabil s’a basat d-1 Anastase Stolojan cînd a debutat In viaţa. politică si cînd şi-a pus In ghid să ajungă singurul scop al vieţel sale: a parveni. Pentru a parveni însă treimea să devie bogat şi, lipsit de ori-ce scrupule, d-sa azi a ajuns din nimica şi milionar şi consilier al Regelui, Ministru de Interne al Bomir.iel. Asupra originel averel d-lul An. Stolojan ar fi mult de scris. Azi însă ceea ce ne propunem este a dezvălui origi- na numai a o parte din acestei milioane şi, în special, scopul aceste scrieri este a arăta colegilor săi din Minister, şi marelui public, cum pe banca ministerială azi stă un om, care s’a făcut vinovat de capta-ţiunea socrului săU Iulian Vrăbiescu, de răpirea averel unul minor şi de sustragerea a 100,000 lei din averea defunctului. Toate cele ce vor urma sunt fapte scâse, fie din sentinţe judecătoreşti, fie din con-clusiunele părţilor în proces, fie din de-posiţiunile martorilor, ascultaţi la Tribunalul Ilfov, Secţia III, şi ele pot fi controlate de cititori. * * * In anul 1891, Iulie 7, încetează din viaţă bogătaşul Iulian Vrăbiescu, lăsînd ca moştenitori de slnge pe d-na Olga Stolojan, soţia actualului Ministru de Interne, şi pe minorul Romulus Vrăbiescu, născut din a doua căsătorie a defunctului cu d-na Alexandrina Vrăbiescu, născută Gh. Papadopol. Bătrînul Iulian Vrăbiescu, cit timp a putut fi departe de influenţa rea făcătoare a Iul Stolojan, ’şl iubea nevasta şi ’şî adora copilul. Ca o dovadă a afecţiune! sale, el donează In anul 1887 fiului său Romulus moşia Bădenl-Frăţileşti din judeţul Ialomiţa, dinpreună cu patru ochiuri de magazie pentru bucate din portul Brăila, re-nunţînd chiar şi la usufructul legal, pe care era în drept a‘l percepe ca părinte al copilului. Sub influenţa însă a lui Stolojan, cearta născu în căsnicia bătrînuluî şi încetul cu încetul el fu depărtat cil desăvîrşire de a fecţiunea care avea pentru tlnăra sa soţie şi pentru copilul său Romulus. Stolojan îşi vedea planurile realisate, de oare-ce bă-trluul, o dată îndepărtat de familia sa, să putea uşor a’l se capta voinţa, şi a-l decide prin mijloace indirecte să desmoştenească pe fiul săil, pe minorul Romulus. Din ce Î11 ce îl atrage mal mult în casa sa, îl ţine ca pe palme, Stolojan îl asociază la diferite întreprinderi, îl captivează toată încrederea, pînă cînd bătrînul să hotăreşte chiar să se mute în casele ginerulul sîlfi, unde moare tn ziua de 7 Iulie 1891. înainte de a închide ochii el este ast-fel de ademenit şi de circonvenit în cât din testamentul lui reese ură contra copilului său şi voinţa de a-l desmoşteni Î11 mod indirect. Ast-fel, el donează pe de o parte copiilor d-lul Stolojan o moşie din Rîmnieul-Sărat Htmguleşti, donaţiune care pentru ori şi cine cu bun simţ este o donaţiiine făcută in mod degliisat, ln paguba copilului Romulus Vrăbiescu. Pe de altă parte lasă prin testament tot d-uei Stolojan pe lingă reserva sa de moştenire (a treia parte), şi partea sa disponibilă (altă treime), nelăsînd pentru fiul săâ de cît ultima a treia parte. De remarcat insă este că bătrînul Vrăbiescu la moartea lui lasă ca avere imobilă nedonată numai o casă din Brăila în valoare aproximativă de 100.000 lei. In colo moşia Hân-guleştl era donată minorilor Stolojan, iar moşia FrăţileştI şi magaziile din Brăila minorului Romulus. Acest din urmă era pus Intr’o posiţiune dificilă : ori renunţa la moştenire şi păstra donaţiunea, şi In acest caz tutricea legală, avînd în vedere atot puternicia d-lul Stolojan, putea să se teamă ca la un moment dat actul de donaţiune să fie anulat, şi a-tunel perdea şi darul şi moştenirea, ori primea moştenire, şi âducînd darul la masa succesorală era în drept să se teamă că a-supra acestui dar va veni d-na Stolojan să ’şl ceară şi reserva d-sale şi quotitatea disponibilă, ln cât partea minorului să rămină aproape nulă, sfârşit la care de altminteri Anastase Stolojan, în lăcomia sa de bani, a şi ajuns cu prisosinţă. Tutricea a fost nevoită de frică să nu rişte totul să primească a doua soluţiune şi să accepte moştenirea sub beneficiu de inventar. Odată hotărlrea fiind luată asupra acestui punct, rămlnea ca să se vadă ce parte se cuvenea fie-cărul din cel dom moştenitori şi pentru aceasta trebuia de făcut masa succesorală pentru calculul rezervei şi al quo-tităţel disponibile, evaluând toate bunurile lăsate de defunct In momentul morţii şi In acelaş timp adăoglnd prin calcul valoarea bunurilor de cari defunctul dispusese prin donaţiunl Intre vil. Pentru a mări partea soţiei sale, d. Stolojan avea nevoe ca moşia FrăţileştI donată minorului, să fie evaluată cât mal ri- 1 s EPOCA dicat, şi din potrivă evaluarea moşiei Hân-guleştl, donată fiilor săi, să se facă cât mal scăzută. In acest scop, şi prin mijloace uşor de priceput, experţii aO evaluat moşia Frâţileştl la 716,600 lei, (adică 160 lei pogonul in Ialomiţa) pe clnd moşia Hân-guleşti a fost evaluată 292,000 lei, (adică 170 lei pogonul în judeţul Rîmnicu-Sărut). Asupra evaluărel acestei ultime moşii găsim In dosarul causel urme de incorectitudinea d-lui Stolojan. In adevăr partea adversă a putut pune mina pe o telegramei a avocatului d-lui Stolojan către Grefierul Tribunalului din Rîmnicu-Sărat, în care i se dădea instrucţiuni asupra expertizei. In această privinţă iată ce citim In conclusiunile d-lor avocaţi C. Boerescu şi M. Antonescu, apărătorii minorului Vrăbiescu. «Tribunalul credem că*şl va da seamă la «ce causâ trebue atribuită această experti-E FOC PARTEA I Vroind să afle ce anume urmăresc acel bătători de tufişuri, Wiligo a lăsat prizonierul ln paza tovarăşilor săi şi furişindu-se printre erburile Înalte din acele locuri el a putut să se apropie de bandiţi ca să audă una din conversaţiunile lor secrete. Cit de mare fu surprinderea lui auzind că aceşti pungaşi erafi ln urmărirea fratelui său Tidana, şi hotâriţi să ’l asasineze pe el şi pe tovarăşii Iul, după ce urmă-rindu-1 vor descoperi locul unde merge el, loc care după cit Înţelesese conţinea o mare comoară. In toată graba atunci el se Întoarse la cel doul luptători cari ţineafi prizonierul şi se puse cu tot dinadinsul de a căuta pe Tidana. După ce se consultară Intre el, se urcă In vlrful unul enorm eucaliptus, care avea o înălţime de peste 100 de metri şi de unde predomiua întreaga localitate. Cu toate precauţiunile ce luase, cari nu puteafi să Înşele instinctul Iul de sălba- tec, el văzu departe In direcţiunea fluviului un punct al orizontului mal Întunecos de cit restul cerului, şi conchise că acel punct era Întunecat de fumul vre unul conac, al lui Tidana de sigur; el aşteptă noaptea pentru a se pune pe lucru şi a-propiindu-se imită clntecul bufniţei pentru a atrage atenţiunea fratelui săfi. Această ştire nu miră de loc pe Canadian, el se aştepta chiar. După ce mulţumi fratelui săfi adoptiv de curajul şi devotamentul lui, Îl Întrebă ce luptători are el şi unde i-a lăsat. — Am pe tinerii Koanook şi Nirooba, răspunse Wiligo; el aştept mal la vale pe rlfi ca să le dafi semnalul să se a-propie. — Bine, cbiamă-I aci, sunt curios să văd şi să Întreb pe prizonierul vostru. Australianul tăie văzduhul cu douâ sunete stridente, ca şi sunetul de trîmbiţă, şi aşteptă. Acelaş sunet se auzi clte-va minute mal târzia ; indigenii auziseră şi trebuiai! să vie dintr’un moment lntr’altul. In clte-va cuvinte Canadianul puse pe tovarăşii săi In curent asupra situaţiunel: in-terveuţiunea Nagarnookilor II scăpare, căci cum era să poată lupta ln contra a două zeci de inşi armaţi şi decişi a face orl-ce ? După o scurtă deliberare el conveniră să meargă In marş forţat piuă la Nagarnooki, de unde să ia vre-o 12 luptători din cel mal voinici şi curagioşl, cu cari la trebuinţă să poată susţine lupta şi să caută prin toate mijloacele să deruteze pe bandiţi, de oare-ce era imperios necesar ca el să nu afle despre locul cu aur, schimbarea drumului pentru clte-va zile era necesară, pentru ca să rătăcească pe acel cari ti urmâreafl şi să se Întoarcă pe calea adevărată când vor fi siguri că s’afi desfăcut de bandiţi. In acest moment cel doul luptători al lui Wiligo sosiră cu prizonierul lor. El nu înaintaseră de cât cu cea mal mare prudenţă, temîndu-se de sentinelele ce bătătorii de tufişuri puteafi să aibă răsplndite In localitate. Şi ca dovadă că el erafi bine lncuno-sciinţaţl, e faptul că se opriseră la o depărtare de cinci kilometri, lucru pe care nu l’ar fi făcut dacă n’ar fi ştiut că Dick poposeşte pentru două zile pe malul Red-Ri-verulul. Ideea Canadianului pe care a Impărtăşit’o şi Wiligo a fost ca să aibă la lndămtnă doi safi trei din indigeni cari să fie însărcinaţi cu spionagiul trupei bandiţilor, căci nici unul dintre el n’ar fi Îndrăznit ca să se a-propie de conacul Canadianului şi de carabina lui. Luna, ln toată splendoarea el răs-plndea o lumină puternică asupra micei tabere a celor trei tovarăşi. E grefl să-şl tn-chipuiască un European, splendoarea razelor bogate ce astrul nepţei răsplndeşte ln aceste locuri; se puteafi distinge cele mal mici obiecte cu aceeaşi preeiziune ca şi In timpul zilei. Wiligo porunci lui Koanook şi lui Nirooba de a merge să facă de sentinelă la cinci sute de metri mal departe, spunlndu-le In acelaş timp de a veni să dea de veste la cel mal mic zgomot suspect; dupâ aceasta el se ocupară de prizonierul lor, căruia pentru mal multă siguranţă II legară ochii. Acest obiceifl de a lega la ochi pe prizonierii bănuiţi de spionagiu este foarte răsptndit In toate triburile australiene ; de multe ori chiar, când n’afl la lndămlnă ceva cu care să-l lege, le scoate ochii pe loc. O legendă spune că un trib a fost cu totul distrus din cauză că un spion care fusese eliberat dupe răsbol, a condus dupâ cît-va timp trupele sale plnă tn satul de reşedinţă al tribului inamic şi afi masacrat pe toţi locuitorii surprinşi astfel fără de veste şi fără să se poată apăra. Rigoarea cu cari sunt trataţi spionii nu va mal surprinde pe nimeni, dupâ ce vor afla că pentru acest servicii! nu se angajaţi de cit cel mal mari criminali, condamnaţi la moarte şi că nici unul din adevăraţii luptători nu ar fi primit această Însărcinare, cu mult mal despreţuită l:i Australia de cit In Europa. Din porunca Canadianului, Wiligo aduse atunci prizonierul şi’l aşeză In partea cea mal luminoasă a conacului. — Scoate-I banda de la ochi şi dezlea-gă-1, porunci Dick. — Nu crezi frate că ar fi oarecare pericol făclnd acest lucru, replică Wiligo ? — Nu Înţeleg ce vrei să spui. — Cînd l’am prins zbiera mal tare ca un tigru rănit, dacă ar reîncepe acum, nu crezi că ar putea să fie auzit de cel l’alţl bandiţi cari să năvălească asupra noastră ? — Al dreptate; dar am un mijloc de a evita acest lucru ; scoate-I mal Intll legătura de la ochi. Pretinsul spion, care nu putea nici să vadă nici să vorbească, se svlrcolea cu cea mal maro nelinişte de clnd auzise ln jurul Iul glasuri europeneşti. Fără ca să-l priveşti mult timp, puteai să-I recunoşti imediat naţionalitatea : era Îmbrăcat Intr’un costum complect de materie groasă gălbue, foarte solidă de fabricaţiune engleză, costum o-biclnuit eseursioniştilor şi agenţilor curi vlnd cărţi religioase prin toată lumea. In adevăr, buzunarele Iul erafi pliue cu diferite broşuri, pe cari Nagarnooki nu Îndrăznise să le ia, crezlnd că sunt lucruri destinate fermecătoriilor, pe cari le Întrebuinţează scamatorii europeni. Pe cap purta pălăria legendară garnisită cu un tulpan verde. Fi-gura-1 era Împodobită cu două imense favorite bălane, cari arătafi In deajuns ţaraln care văzuse lumina zilei; el n’avea nici o armă, şi clnd l’afi Inttlnit idigenil, el avea In mină un singr baston avlnd la un capăt un ciocan de mineralogist şi o mică tablă attrnată după gtt cu o curea complecta tot armamentul. — Trebue să fie vre un predicator al so-cietăţel evangelice din Londra zise Olivier rlzind. Mi se pare că Nagarnooki ne a Încurcat lntr’o afacere grea ; nenorocitul ăsta, tn circumstanţele In cari ne găsim nu este de cit un mare pericol pentru noi; In tot cazul trebue să-l facem să nu ţipe. Wiligo desfăcuse la ochi prizonierul, nenorocitul era roşiu de mtnie şi răsuria ochii ln cap cu necaz uitlndu-se la sălbatec. El se mal linişti Insă cînd văzu pe Canadian şi pe cel-l’alţl doi tovarăşi, arăllndu-le mlnile pe cari le răsucia cu uecaz ln legăturile puternice ale lui Wiligo. El fu dezlegat şi ia mliul; atunci el puse mina dreaptă pe gură, arătiud că vrea să vorbească. — Ah! pentru aceasta cavaleriile se schimbă chestia, 11 zise Dick, al bunătate şi mă ascultă puţin. In momentul de faţă suntem, cum zic indigenii, pe poteca războiului şi ,* Înconjuraţi de inamici foarte periculoşi; să ne promiţl că n’al să faci nici o gălăgie, că n’al să strigi ca să te audă cine va şi Îndată I te desleg şi la gură. Englezul făcu semn din cap că primeşte propunerea. — încă un cuvlnt zise Canadianul; dacă o secundă nu ţii cuvîntul ci ’ţl al dat, voi fi silit să-ţi sfărlin creerl. Wiligo desfăcu atunci şi artistica legătură de la gura prizonierului care li punea In imposibilitate de a scoate un sunet. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE. PETRECERI. Teatrn Hugo.—Ci .lematographul Lumiere în toate zilele de la 10—12 a. m. si 4—11 seara. Grădina Başca.—In ziua de 7 Iulie societatea «Inocenţa» va da o serbare populară, pentru sporirea fondului el, care'I destinat pentru Înzestrarea fetelor sărace. Caslno Parlsien (strada Academiei) Luni 1 c. se va representa Der Obersteiger (Greva minerilor). întrebăm pe guvern ce s’a făcut cu cele 3 congrese internaţionale, anume: congresul limbilor romanice, congresul orientaliştUor şi congresul preistoric, cari urmau să se întrunească în Capitală în cursul lunei viitoare ? Asupra acestei cestiunî aşteptăm un răspuns categoric, promi-ţînd a reveni cu amănunte foarte grave în sarcina guvernului. Deputaţii si senatorii colectivişti aQ primit invitări speciale pentru a lua parte la congresul interparlamentar din Budapesta. D. Dim. Sturdza a promis guvernului unguresc concursul săti în această cestiune. Alaltă-erl s’a ţinut la Paris un mare meeting «le protestare îu contra Mileniului. La acest meeting a luat parte întreaga tinerime ro-mînă, boemă şi slovacă, precum şi mal mulţi bărbaţi fruntaşi «lin Paris, ca «l-nii Clemenceau, Trarieux fost ministru, etc. Meetingul a fost prezidat «le «l.Flourens, fost ministru al afacerilor străine. Guvernul unguresc a deschis o nouă acţiune în contra romînilor din Transilvania şi Ungaria. Deocamdată s'afi intentat mal multe procese ziarelor «Tribuna»şi «Dreptatea» din Timişoara, precum şi unor învăţători şi preoţi. La toamna apoi guvernul va depune un proiect de lege privitor la salariul preeţilor romînl. După ziarele ungureşti, acest proiect va realiza o veche dorinţa a ungurilor, anume în a face pe preoţii romînl agenţii direcţi al administraţiei ungureşti. Episcopului Dionise al Buzăului, i s’au protestat în decurs de 7 zile, de la 17 la 23 Iunie, trei poliţe: una de 100 0 lei, alta de 322 şi alta 5000 lei ! Ce zice Sinodul ? Nu găseşte că prea a pîrlit multă lume P. S. Sa Episcopul Dionisie. Ministerul lucrărilor publice a reluat lucrările de exproprieri pentru gara centrala de la Zdrafcu şi as-ta-zl chiar se judecă de juriul din Tîrgovişte mal multe procese de exproprieri în valoare de 1 milion pentru această gara. In cursul lunei Septembre vor veni în Capitală toţi membrii italieni, francezi, elveţieni şi belgieni al congresului interparlamentar, care în anul acesta se va întruni la Budapesta. Printre aceştia vor fi: marchizul Pandolfi, Gobat, fost ministru în Elveţia, Trarieux şi Flourens foşti miniştri francezi, etc. D. general Arion a inspectat Sîmbătă regimentul 2 de artilerie. D. Comandant al corpului 2 de armată, după ce a controlat diferitele clase de instrucţie ale oamenilor din regiment, a întrunit întreg corpul ofiţeresc, pe care l’a examinat foarte în detaliu a-tît în teorie cit şi în practică ; apoi a adresat mulţumirile sale d-lul colonel Perticari, comandantul regimentului. In cursul acestei săptăminld. general Arion va inspecta regimentele 6 şi J0 artilerie. Ministrul domeniilor a respins cererea d-lor Langewald, Watson şi Youell privitoare la prelungirea termenului din contract pentru experienţele desecării bălţilor din insula sf. Gheorghe. O ŞTIRE OB4YA Orienlalische Correspondenz, care se inspiră de la ministerul de externe din Viena, publică următorul comunicat o-ficios de o extremă gravitate : „Afacerea Agliardi de la noi, precum şi criza Mitropolitului Romîniel pornesc din acelaş isvor, şi aă aceeaşi importanţă foarte mare, pentru poziţia de mare putere a Austro-Ungariel. „Ceea-ce a perdut in cele trei decenii din urmă diplomaţia rusească în Romî-nia, o va rocîştiga acum în cîte-va luni. Nici o dată propaganda rusească n’a avut ocasiuni mai favorabile ca acum ca să convingă pe poporul romîn că ramura catolică a Hohenzollernilor cari domnesc azi în Romînia, plânuesc un atentat în contra bisericel naţionale romîne, în contra acestui ideal sfînt al poporului romîn. Şi Rusia exploatează cu mult succes în favoarea sa penibila afacere a mitropolitului romîn. „In Mace onia unde Romînia în timp de 30 de ani a jertfit mai mult de 15 milioane de lei ca să stabileassă o cultură şi o biserică romînească, toată munca şi toate sacrificiile au rămas zad mice, de oare-ce populaţiunea din Macedonia s’a convins că agenţii actuali ai guvernului romîn lucrează pe sub mînă în contra întemeiârei bisericeî naţionale romîne şi împiedică mereă înfiinţarea 6-piscopatulul romîn. De aici se pot explica desele manifestaţii ce se fac de vr’o 8 luni în Macedonia în onoarea Ţarului, precum şi faptul că la serbările consulul rusesc din Bitolia iaă parte în mod ostentativ toţi fruntaşii romînî din localitate. „Aşa numiţii iconari ruşi aă început din noă să inunde părţile Dunărei de joşi aceştia sunt misionarii cari în 1888 cu ocazia revoltelor ţărăneşti, au desfăşurat o activitate atît dc febrilă, în cît miniştri de pe atunci, d-nil Carp şi Al. Lahovari aă fost nevoiţi să-i expulzeze ceea-ce a dat loc la un lung schimb de note diplomatice între guvernul romîn şi cel rusesc. „Nimic nu e mal uşor de cît a face pe masele inculte să creadă că numai Ţarul e drept credincios, el care a desrobit pe creştini de sub jugul turcesc, el care va desrobi pe romînl de sub jugul mult mai insuportabil al nepravoslavnicului, care domneşte azi în Romînia. Deja iconarii răspîndesc prin sate zvonul că nu miniştrii, ci singur regele Carol trebue făcut răspunzător de consecinţele crizei mitropolitane.“ EDIŢIA a 3 a ULTIME MFOUUTHH Reluarea relaţiunilor diplomatice dintre Romînia şi Grecia Din Viena se (lepe.^ează ziarelor (lin Budapesta, eă : «prin înmiitele cercuri politice viencze a produs o bună impresie ştirea eă relaţiunile diplomatice dintre Romînia şi «Grecia s’au reluat. Pentru acest rezultat se poate mulţumi numai intervenţiei A-ustro-lTngariei. Aceasta e victoria bărbaţilor politici cari caută sprijinul triplei alianţe în Balcani numai în bunele relaţiuni dintre Romînia şi («mda». Această ştire confirmă pe deplin informaţiile pe cari le-am dat în privinţa unei alianţe dintre Romînia şi Grecia. *** I*este cîte-va zile relaţi-unile «li pioni atice «lintre Romînia şi Grecia vor fi reluate îu mod oficial. Guvernul grecesc a acreditat pe ministrul său din Rerlin, <1. Rliengabe, şi pe lingă guvernul romîn. Ministrul nostru «le la Bruxelles, d. Rengesou, este permutat la Atena. Guvernul unguresc a izbutit prin fel de fel de ameninţări să determine pe 80 de învăţători romînl din comitatul Clujului şi 40 din comitatul Braşovului ca să meargă la exposiţia milenară din Budapesta, însoţiţi de elevii lor şi de părinţii acestora. Bieţii oameni au fost nevoiţi să-şl vînda vitele lor, ca să poată întîmpina cheltuelile atît de mari ale acestui voiaj impus de administraţie. Aseară s’aQ întrunit la un banchet vesel dat la hotel Bulevard toţi ofiţerii din promoţiuuea anului 1800 a şcoalel de ofiţeri. Banchetul a fost prezidat de un ofiţer de artilerie, comandantul bateriei II de artilerie. S’au ridicat mal multe toasturi în sănătatea MM. LL. Regele şi Regina, AA. LL. Regale Principele Principesa Romîniel şi a d-lul general Poenaru, fost profesor al şcoalel de ofiţeri, etc. Din ordinul guvernului, d. Manola-che Culoglu, prefectul judeţului Covur- lui, a însărcinat aseară telegrafic pe d-nil inginer Bunescu şi căpitan Aduni eseu, inspector la regie, să ceară socoteala d-lul N. I leva pentru o informaţie zeflemistă publicată în Dreptatea. Revocarea Iui Malaxa este deja definitiv liotârîtă, de oare ee nici guvernul, nici procurorul general Rastaki n*au izbutit să acopere eu desăvirşlre hoţiile din «jalaţi. In adevăr, diu raportul «1-lui Rastaki rezultă, eă Malaxa a fost de rea credinţă .şi de şi nit sunt probe de culpabilitate în potriva lui, dar sun t indicii destule eă a procedat incorect» «Jousiliul comunal va fi disol-vat în cursul chiar al acestei săptămîni. D. Lascar CatargiQ, veneratul şef al partidului conservator, pleacă mline seară cu acceleratul de Bu-cureşcI-Galaţl la moşia sa de la Golaşei, unde se va stabili pentru timpul verel. D. procuror HamangiQ şi un judecător de instrucţie au plecat azi dimineaţă la Cernica, pentru a face o anchetă asupra unor noul plăzmuiri înscenate în contra Mitropolitului Primat. Aflăm că Sărăţeanu a vroit septăniîna trecută să ceară o audienţă M. Sale Regelui, sub pretext de a mulţumi suveranului pentru înaintarea sa la Curtea de Casaţie. Unul din Miniştri l’a sfătuit însă, în interesul seu, să renunţe la această cerere de audienţă. Ştirea dată «le noi tlespre vizita pe care o va face în Septembrie împăratul Erantz Ioset" la Sinaia M. Sale Regelui, este confirmată şi «le oficioasele ungureşti, cărora li se «lepe-şează «lin Viena că această vizită este interpretată în cercurile diplomatice pe «le o parte ca un act «le cur-toasie, iar pe «le altă parte ca o dovadă a bunelor re-lăţimii dintre Aiistro-Un-garia şi Romînia. D-şoara Agatha Bîrsescu, distinsa tragediană din Viena, e angajată pentru stagiunea viitoare la teatrul cel mare din Berlin. D. Toneanu, prefectul judeţului Tulcea, ajuns la această funcţiune graţie sprijinului faimosului Pavel Statescu, a rupt prieteşugul cu protectorul său. Asta-zl sunt la cuţite. Causa certei: împotrivirea d-lul Toneanu d’a înlesni lui Pavel Statescu facerea unul gheşeft în Tulcea, gheşeft despre care vom vorbi în curînd. Consiliul general de Mehedinţi a votat în şedinţa ţinută septămâna trecută, un împrumut de 400.000 de lei necesari pentru clădirea cazărmel de infanterie din T.-Severin. ErI la ora 2 s’a celebrat la biserica Cretulescu cununia d-lul dr. * Ion Cantacuzino cu d-şoara Elena A. Balş sora consulului nostru general de Budapesta. Ceremonia religioasă a fost oficiată de parohul bisericel Cretzu-lescu înconjurat de clerul său. Se comenta foarte mult în mod favorabil de numeroşii asistenţi rude şi prieteni hotârirea 1'aptuPca n’a oficiat nici un archierefl. ÎNTRUNIREA DE LA GALAŢI Sâmbătă s’a ţinut In Galaţi, In sala Alcazar, întrunirea convocată de d-1 N. Fleva şi amicii sel; a luat parte lume foarte multă, întrunirea s’a început la orele 4 p. m. sub preşidenţia d-lul advocat Vulpe. S’a aprobat rezoluţiunea adoptată Iu Bu cureştl şi alte oraşe din ţară prin care se hotărăşte alungarea colectiviştilor de la putere şi caterisirea d-lul Dim. Sturdza din demnitatea de şef al partidului liberal. Discursurile D-l Vulpe arată cum partidul liberal a că. Benoist rămase nemişcat, cu scrisoarea în mănă, umbra şi soarele se jucaţi pe hârtie printre foile smochinului, mişcate de un vent uşor; doul şart trei copil, eşiţl de prin grădini, venise să-l privească cu curiozitate şi se retrăseseră puţin speriaţi de a-1 vedea în acea stare. Cu ochii perduţl spre orizont, el căduşe In o reverie adâncă. Eată deci secretul bizarei turburărl ce simţise când privise portretul generalului? Acel ochi negri pe cari îl vedea continue, acel ochi zugrăviţi pe pânză, cari îl dăduse iluziunea vieţii, erart al Estellel, mândri şi duioşl, dar vil... Rozalia avea dreptate ; orî-ce probă era zadarnică faţă cu o aşa de mare asemănare. Benoist înţelegea că amicul srttt nu se îndoise un moment, el care punea portretul lui de ţlece ori pe » > 1890 95 V» 96 — 5*/o Scrisuri Funciar Rurale . 93 1 Sf 93 8/« 6°/o » » Urbane . 90 V» 90 *li 5°/o » » » Iaşi . 84 *1* 85 — Acţiuni Banca Naţională. 1615 — 1625 — » » Agricolă . 198 — 200 — » Dacia Romînia asig. 4i2 — 416 — » S-tea Naţionala asig. 428 _ 432 — S-tatea de ConstrucţiunI . ISO — 188 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze , . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 95 _ » ruble hîrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cm maştnele dublu-cilindrice, din fabrica Albert k Cj*, Frantcenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt Al M APA MINERALA „MIRCEA” IAŞI — COFOTJ Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pină arum că, vindecă :* boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congecHele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi llu-tză la’ drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj ■ A se adresa pentru orî-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit In capltaiă la d. Zobcl bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100-37) VINTURATOARE — rso. 5 — „HON PLUS ULTRA“ cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site la VATSOUf & YOUEMi 14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca) — Bucureşci — (83) (16-8) A VIS Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma L. Vaisman Cunoscuta Fotografie aranjată sistem â la PARIS care s’a mutat din curtea cea mare, peMte drum în casele cele noul, Calea Rahovel No. 3. unde a fost Hanul Golescu în rinei cu biserica Doamna Bălaşa. [77) ’ (30—16) Intliul institut de plasare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este In corespondenţă cu streinătate. M-me Bandau Aleea Carmen Sylva al&turea cu Cismeglu 74 25-21 t u 9 •*« >9 U 9 S 9 TS © 1© k 89 Cea mat renumită FABRICĂ DE PARCHETE MASIVE IN ROMANIA SPECIALITATE Parchete americane şi de lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPI. ARI A MECANICA Pentru mobile şi binale ; edificiurl publice şi autorităţi Vânzare