Ediţia a treia SÂMBĂTĂ, 29 IUNIE 1896. seria n.—anul n, m. 192. NUMARULJO BANI ABOIUHEITELK încep Ia 1 ţi 15 ale fle-cirellanl ţi se plitwe tot-d’a-una înainte In BueurtşH la Casa Administraţiei In judeţ* ţi dr&indMe prin mandate poţtala Un an In ţar* 80 lei; In străinătate 50 lei Şase luni ... 15 > > > 25 > Trei luni . . . 8 » » > II > Un număr In streinătate 80 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLRMKNŢKf-No. S NUMaRUL^IO bani AiriJICICRILE In Bucureşti şi judeţe »e prim*»c numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţi» şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.80 b. linia » » » III........2.— lei » > > » II.........8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndull Un număr vechlfi 80 bani ADRIHINTRAŢIA No.3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8. ŢARA FARA GUVERN TARA FARA GUVERN De la venirea colectiviştilor la putere am intrat Intr’o eră de lucruri extra-ordinare, adevărate minuni de scamatori. Nu vom vorbi de afacerea Mitropolitului primat, care, dacă este un fapt neauzit, nu este însă o minune. E pur şi simplu un act de brutalitate sălbatica, şi din partea unor barbari cum sunt colectiviştii, nu ne puteam aştepta la lucruri mal omeneşti. Dar avem alte fapte, cari sunt adevărate inovaţiunl şi asupra cărora nu ne putem opri de a nu insista. E vorba de concediile miniştrilor. Aci totul e extra-ordinar şi ne mal pomenit. D. Stateseu îşi ia un concediQ de trei luni dintr’o data şi pleacă In străinătate. Aceasta nu s’a mal văzut. S’afl mal întîmplat cazuri cu miniştri bolnavi, cari luîndu-şl concedia pe o luna, pe şease sapta-mînl, aQ fost apoi siliţi sa-1 prelungească încă pe 10-15 zile. Darcînd d. Stateseu începe cu trei luni, a-vînd In vedere sănătatea sa morala şi fizica foarte delicata, ne putem aştepta la o prelungire de cel puţin încă pe atit. Şi totuşi colectiviştii vor spune, ca d. Stateseu guvernează, ba se vor făli chiar cu dînsul, pentru ca-1 cred cel inal de valoare dintre miniştrii actuali. Cazul acesta e fara precedent şi totuşi nu e cel mal extraordinar. Este altul, care are o gravitate cu mult mal mare. In momentul de faţă, cinci din opt miniştri sunt în concedia: D-nil Sturdza, Pallade, Stateseu, Poni şi Budişteanu. Ţara a râmas pe mîna triumviratului Stolojan, Stoioescu, Gogu Rîfoveanu. Se mal poate numi aceasta guvern ? Chiar daca am admite — lucru inadmisibil de alt-fel — că d. Stolojan se pricepe în ale instruc-ţiunel publice ca un şef de biuroO din ministerul cultelor; că d. Stoi-cescu e un strateg atît de priceput ca un tambur-major în ale muzi-cel; ca d. Cantacuzino-Rîfoveanu e un diplomat mal abitir ca uşierul ministrului de externe, încă n’am avea un guvern legal şi capabil de a lua deciziunl valabile. Chestiunea e tranşată de justiţie cu prilegiul unei afaceri, care s’a întîmplat tot pe timpul guvernului colectivist, înainte de 1888. In vara anului 1886 saO 1887 (u’avem Ia îndemlnă data exacta) se aflatt la posturile lor numai patru miniştri. Se ţine licitaţie pentru darea în întreprindere a construirel penitenciarului de la Ocnele-inarl. Lucrarea se adjudecă asupra unul oare care Littman. Consiliul de miniştri, compus din patru persoane, încuviinţează aceasta adjudecare şi antreprenorul începe lucrările. Complectîndu-se guvernul după întoarcerea miniştrilor absenţi, Ion Bratianu se sperie de condiţiile o-neroase pentru Stat în cari se făcuse adjudecarea construirel penitenciarului şi cere prin tribunal rezilierea contractului. Afacerea vine înaintea tribunalului Ilfov. Din partea Statului pleda D. Mihail Kornea. Domnia sa dezvolta teoria că un consilia de miniştri compus din mal puţin de cinci persoane, nu poate lua deciziunl valabile. In zadar obiectează avocatul antreprenorului, ca miniştrii prezenţi In timpul adjudecărel ţiueaO interimatul celor absenţi. Tribunalul se raliază la modul de a vedea al a-vocatulul Statului şi declară nul jurnalul consiliului de patru miniştri. Antreprenorul Littman nu mal stărue şi caută sa facă o transac-ţie, ceea ce-i se şi încuviinţează, reposatul Radu Mihai fiind ministru de lucrări publice. Statul res-cumpara materialul adus de antreprenor, îl plăteşte şi lucrările făcute şi afacerea se tranşează. Exista deci un precedent., care arată că nu are valoare o deciziune luata de patru miniştri. Azi Insa lucrurile sunt şi mal boacăne! Azi avem numai trei miniştri. Aceşti trei sunt şi mal puţin în drept a lua vr’o hotarîre, el nu pot ţinea macar consilia. Aşa fiind lucrurile, nu numai ca tot ce vor hotărî triumvirii Stolojan, Stoicescu, Cantacuzino, nu are nici o valoare legala; dar de fapt ţara nu are guvern în acest moment. Dacâ, Doamne fereşte, s’ar Intîin-pla un eveniment grav, care ar necesita o hotarîre grabnică din partea consiliului de miniştri, n’am a-vea consilia şi anarhia ar fi de-săvîrşita. Nu e destul, că chiar cînd toţi miniştrii colectivişti sunt la posturile lor, nu avem un guvern capabil, trebue ca pe timpul verel să nu avem guvern de loc? Dar de ce să privim chestiunea din partea-I serioasă? Mal puţini miniştri colectivişti, ar trebui să însemneze mal puţine prostii. Dar triumvirii, cari se pretind guvern, sunt în stare să faca el trei tot a-tîtea prostii cît opt la un loc. Atît numai ca afacerile, cari cer o soluţie din partea consiliului de miniştri, sunt ameninţate de amî-nare sau de nulitate. Aceasta sa n’o uite cel interesaţi. PRIGONIREA ŢĂRANILOR Prorocii mincinoşi al opincel, naţiona-lil-liberall cari In opoziţie se prăpădesc dlndu-se tutulor dracilor pentru dragostea sătenilor, o dată ajunşi la putere globesc preoţimea rurală, năpăstuiesc pe Învăţătorii satelor încătuştndu-1 In legiuiri draconice şi iscodesc cele mal ticăloase nelegiuiri pentru a stoarce şi cenuşa din vatra ţăranului. Iată o probă de oblăduire liberală pentru populaţia rurală: Circulara Prefecturel judeţului Ilfov către Primarii comunelor rurale : «Vă notez pe contra pagină suma pentru rămăşiţa din prestaţie pe timpul de la 1872, pînă la 1896 exclusiv, transformată in bani şi vă invit ca conform ord. d-luî Prefect No. 4177, să luaţi măsuri ca în timpul cel mal scurt posibil să se încaseze această sumă, cunoscîud că pentru aceasta voifi căuta a mă încredinţa personal dacă impiegaţii acelei comune îşi fac datoria conform lege! şi pe cel care îl voiu constata negligent voiu lua măsuri neplăcute contra sa». O mal monstruoasă prigonire nu s’a auzit nici din vremea oclrmuirilor fanarioti-ce ! Cum, se pun In urmărire sătenii pentru prestaţii la şosele transformate In bani d’acum două-zecl de ani ? Ctnd legile sunt positive şi prescriu asemenea datorii In favoarea contribuabililor. Apoi, sub conservatori, adunările legiuitoare afl iertat deja o mulţime de datorii de acest soiţi populaţiei rurale. Şi acum, colectiviştii îndrăznesc a le pune In urmărire pentru a avea bani de risipit şi de făcut gheşefturl naţionale-liberalel.. O mal crudă neomenie, nici că ’şl putea închipui cine-va. Şi să se mal zică că bietul nostru ţăran nu este In delung răbdător !... Dar val de colectivişti, clud va suna ceasul râfuirel. VIITOARELE MANEVRE Mobilisarp». —Aprovizionarea trupelor.— Hrana trupei.— Temele manevrelor. Manevrele din toamna viitoare se vor face la toate corpurile de armată pe Divisii, cu excepţiune de corpul al 2-a, ale cărui divisii vor lupta una contra alteia. Ele se vor efectua între 2 şi Iu Septembrie. .Mobili sarea Mobilisarea se va face şi cu calea ferată şi pe jos. Companiile de infanterie, bateriile şi escadroanele de cavalerie vor fi concentrate pe jos la reşedinţele regimentelor respective, iar de acolo vor porni cu calea ferată, direct la staţiunile cele mai apropiate de cîmpurile de manevră. • Aprovizionarea trupelor Intendenţele diviziilor respective vor fi însărcinate a aprovisiona la timp atît hrana oamenilor cît şi a cailor şi a o distribui zilnic la corpuri în ajunul fie-cărei zi de manevră. Hrana trupei Manutanţele divisiilor, în scop de a se experimenta nouile cuptoare de campanie, vor fabrică pîinea chiar pe cîmpurile de manevră, procurîndu-şi făina necesară de la depăşitele lor de subsis-tenţă. Supa se va prepara cu noua carne conservată, datorită ultimelor experienţe ale d-lui dr. de divizie Zori-leanu. Restul hranei se va cumpăra din cornerciu. Temele Manevrelor Corpul 1 de armată. Divizia I-a va fi concentrată în apropiere de Turnu-Se-verin şi manevrele^ se vor sfîrşi prin o luptă de Brigadă contră Brigadă, cărora se vor ataşa în cele din urmă zile cîte două escadroane de cavalerie. Divizia a 2-a, va fi concentrată la Craiova, ope-rînd în acelaş fel ca şi Divizia I-a. Corpul 2 de armată. Întreg corpul de armată va fi mobilizat la Călugă-reni. Diviziile sale, la cari se va adăo-ga şi Divizia de Cavalerie, care va o-pera independentă, vor lupta una contra alteia simulînd o mare bătălie de întîlnire în ultima zi a manevrelor. Se zice că această excepţiune făcută numai pentru Corpul al 2-a de Armată se datoreşte poate presenţei M. S. împăratului Austriei la manevre. Corpul 3 de armată. Divisia 5 va fi concentrată între Buzău şi Râmnicu-i<: foc PAHTEAI — Ce să aud, Domnule ? răspunse păzitorul Încet. — Ascultă 1 Clntecul bufniţei se auzi pentru a treia oară. — Asta nu este clntecul bufniţei de Australia ? — Da, dar cu toate că este perfect imitat, eQ pariez că nu este o pasăre Împodobită cu pene care tl cîntă. — De unde vine atunci acest zgomot ? — Nu pot şli încă, dar nu m’ar mira de loc să fie vre-unu! din blestemaţii de bandiţi care anunţă pe tovarăşii săi. — De cine vrei să vorbeşti ? — De bătătorii de tufişuri, dragul meu Laurent, zise Cunadiunul apropiiudu-se de tovarăşul săă ; cunosc destul de bine obiceiurile lor pentru a şti, că dacă o trupă dintre aceşti bandiţi este pe urmele noastre, grosul bandei, pentru a nu se arăta de o dată, stă la o distanţă destul de mare de noi, rnulţumindu-se a trimete In urmărirea noastră cîţl-va dintre el, cari prin semnalele lor convenite, să-I înştiinţeze despre mersul nostru. — Şi atunci acest clntec de bufniţă ?... — Poate să fie un avertisment pentru trupă de a se opri In cale, căci orl-care ar fi precauţiunile luate de noi, ecleroril bandiţilor aii putut să descopere că contrariu obiceiurilor noastre, ne am decis a ne o-dihni In noaptea asta. — Crezi dar că bandiţii ad descoperit urmele noastre ? — Nu sunt sigur, dar este foarte probabil. Plecarea noastră misterioasă din Mel-bourne a pus în mişcare pe toţi aceşti oameni şi de sigur că ati întrebuinţat toate mijloacele pentru a ne da de urmă. In orice caz, ar fi foarte necesar ca să ştim. Dacă am fi avut cu noi cîţl-va indigeni din tribul meu adoptiv, am şli imediat ce avem de făcut ; el s’ar ttrî prin iarbă, fără ca sâ facă mal multă gălăgie de cit un şarpe şi ar putea merge piua In mijlocul trupei lor fâră ca el să le observe prezenţa. Dar pentru asta trebue să ştii să te tîrăşll ca o şoplrlâ, să ţii respiraţia şi să te strecori printre tufişuri fără cel ma) mic zgomot şi să stal nemişcat ore întregi In faţa unul inamic care stă la plndă. Toate astea sunt deprinderi ale sălbatecilor pe cari un European nu le poate Învăţa, orl-care ar fi timpul ce a petrecut prin tufişuri. Iii acest moment Canadianul fu din nod întrerup! de clntecul bufniţei ; de astă dată Insă strigătul venea din partea rlulul şi celor doi tovarăşi li se păru că sunetul venea cu mult mal de aproape ca în cele l’alte două rlndurl. — Nu mal încape nici o Îndoială; nu e o bufniţă care strigă acolo, este de sigur un om. — După ce Îl cunoşti ? zise Laurent surprins de atlta siguranţă din partea Canadianului. — Lucrurile astea nu se pot explica; dacă al avea ca mine o practică atlt de Îndelungată a vieţel de pădure, al înţelege tot atît de uşor ; cu toate acestea este un lucru care poate să-ţi slujească: bufniţa nu cîntă de obiceid de cit cînd primele raze ale lunel vin să o turbure In culcuşul el Întunecos. Cu toate acestea vread să mă asigur . rămll Ia pîndă fâră să faci o mişcare, ed mă întorc îndată. — Nu ţi-e teamă să cazi In vre-o cursă? — Nu merg departe. — Dacă aş deştepta pe stăpînul med ? — E de prisos, lasă-1 să se odihnăscă, p6te că In scurt timp să aibă trebuinţă de puterile sale. Canadianul se furişă încet în tufişul din spre Red-River. Un minut după aceasta, strigătul bufni-niţel se auzi atlt de aproape, în cît Laurent înmărmurit, de şi era întuneric grozav, se uită In sus crezînd că va putea vedea animalul prin frunze. In acelaş timp, acelaş clntec II răspunse din depâitare şi Laurent înţelese că sunetul plingâtor care tl înspăimlntase era scos de Dick. Acesta In adevăr, continuă a scoate strigătele de chemare, cărora se răspundea cu aceiaşi regularitate, şi strigătul depărtat se auzea din ce In ce mal aproape. Nu mal era nici o îndoiaiă; o fiinţă omenească îl imita. Dar care era individul care nu se temea să-şl anunţe ast-fel prezenţa Iul In acele locuri singuratice, undo mergeai aproape la sigur de a întllni uu inamic? Misterul www.dacoromanica.ro nu ţinu însă multă vreme, căci duetul Intre Canadian şi vocea necunoscută continua cu o regularitate reciprocă: abia Dick scotea nota sa plîngătoare şi i se răspundea imediat ca un ecofi fidel. Peste puţin timp, judecind după puterea suuetulul, Dick putea să vadă că acel care II răspundea nu era mal departe de douăzeci de metri de el. In acest timp o lumină palidă se revărsa peste broschetul unde eratt instalaţi cel trei tovarăşi; luna care apăruse la orizont arunca primele sale raze luminoase pe ţărmurile Red-Riverulul. Canadianul, conlinuînd a imita clntecul bufniţei,; se apropiase din ce în ce de tovarăşii Iul, făcînd ast-fel spre a putea a-trage pe necunoscut chiar In mijlocul conacului lor, şi în focul a trei carabine în cazul cînd n’ar fi fost singur. — Scoală pe stăpînu-tătt, zise el repede lui Laurent. Olivier, care deschiseee deja ochii, fu In picioare într’o clipă. — Ce este ? zise el mirat, văzlnd pe canadian şi pe Laurent în picioare şi cu armele in mlinl. Nu avu Insă timpul să primească nici o explicaţiune, o umbră eşi repede din tufişurile vecine şi se năpusti în mijlocul celor trei tovarăşi. Lumina era destul de mare pentru ca să se poată distinge persoanele. Era un sălii atee Australian, vâpsit şi Înarmat de războia, care venise Iii tabăra lor fâră să se îngrijească de carabinele celor trei tovarăşi. Olivier şi cu Laurent îl şi luară la ochi. Dar sălbatecul venind, strigă de o dată: —- Jora, Tidanal (Bună ziua, găuritor de capete). Şi Dick care îl recunoscuse, cu o mişcare repede dede la o parte armele tova- răşilor săi. — Jora Wiligo, răspunse el de o dată noului venit, şi foarte obicinuit cu obiceiurile sălbaticilor, el 11 întinse mina, pe care sălbatecul o strlnse cu putere. — Vă prezint pe fratele meu adoptiv, zise el adresindu-se către tovarăşii lui, Wiligo, unul dintre cel d’întîl şefi al tribului Nogaruooks. Apoi vorbi câte-va cuvinte în limba indigenă cu noul venit. Acesta se întoarse către cel douî tovarăşi al lui Dick şi le întinse mina cu ma-jestate, apoi luind miinile lor într'a sa le puse pe inimă şi apoi pe frunte; presen-taţiunea era terminată după obiceiurile australiene, Olivier şi Laurent deveniseră prieteni al Nogaruookulul. Canadianul ardea de nerăbdare de a cunoaşte motivele sosirel lui Wiligo, dar obiceiurile sălbatece nu'l permitem! aceasta imediat; el trebui să întrebe mal întîi despre tatăl săi! adoptiv, despre fraţii lui şi despre întreg tribul şi apoi căută să-şl satisfacă curiozitatea. Wiligo istorisi atunci că fiind în obser-vaţiune prin acele locuri de cile va zile cu luptători de al lui, fiind că In acel timp tribul lui era In războia cu tribul Duu darups, Inlllnise un European care rătăcea singur prin tufişuri; luîndu-1 drept un spion al inamicilor lu), căci de multe ori bătătorii de tufişuri şi alţi aventurieri se pun la dis-poziţiunea indigenilor în ast-fel de ocaziunl, l’a legat cot la col şi l’a tăcut prizonier, cu toate strigătele lui de protestare. Pe clnd îl conducea în satul cel mare al Na-garuookulul, el zări o trupă de vre-o zece bandiţi, cari urmâreafl pe cine-va, fiind că umbltnd cu precauţiune, el căutud să fâcă să dispară ori ce urmă de trecerea lor prin tufişuri. (Va urma) ii? .wr, •ir. 3Î îd jb Ve si EPOCA 3 TEATRE. CONCERTE. PETRECERI. Teatrn llugo.—Ci lematographul Lumiere in toate zilele de In 10—12 a. m. şi 4 —11 seara. Teatru Jigni ţa. — Sîmbătă 29 ţi Duminică 30 c. sev a representa opereta Blluiale, jurată de peste 500 ori pe scenele din America. Costume noi şi foarte bogate. In Madagascar s’a proclamat starea de asediu, tn urma unul furt de arme la arsenalul din Tananariva şi a descoperirel unul complot la Manaujary. — S'ati făcut numeroase arestări printre şefii hovaşl. Danzig, 27 Iunie. In urma examenului făcut la institutul de boli infectoase din Berlin, s’a recunoscut că boala văduvei Dreschler din Danţig, u’u fost holera asiutică. TURBURARILE DIN CRETA Paris, 27 Iunie. Se anunţă din Alena «Agenţiei Havas» că musulmanii din insula Creta sunt foarte iritaţi de concesiunile făcute creştinilor. Mal mulţi deputaţi turci afi părăsit Canea. Londra, 27 Iunie. Camera Comunelor. D. Curzon declară că puterile afi recomandat guvernului grecesc de a Împiedica importul de arme şi de muniţiunl In Creta. — Guvernul elenic a informat puterile că a luat In mod sponta-nefi măsuri In acest sens. D. Curzon adaogă că aprobarea propunerilor ambasadorilor de către Sultan s’a comunicat mal lnttifi ambasadorilor, iar a-ceştia ati informat apoi pe insurgenţi. Nici o putere n’a făcut vr’o propunere în privinţa garanţiei de acordat reformelor. CĂRŢILE DIRACTiCE Ministerul Instrucţiuuel aduce la cunoştinţa d-lor autori, cari afi presentat manuscrise de a becedare, cărţi de citire şi gramatice la concursul deschis pentru 1 Aprilie a. c„ că potrivit hotărlrel comisiunel respective urmează să 'şl reia Înapoi manuscrisele cari le-au presentat fără povăţuitoare, spre a le face şi povăţuitoare, şi apoi să le presinte din noii ministerului. Manuscrisele fără povăţuitoare sunt: 1) «Traian». Carte de citire pentru clasa II (2 caiete); 2) «C.iue scie carte are patru ochi». Carte de citire pentru cursul medio (2 caete); 3) «Cheia lnvăţăturel este citirea». Carte de de citire pentru clas. III (1 caiet); 4-) «Cuvintele pentru gtudirl şi gtndirile pentru inimă şi pentru viaţă». Carte de citire pentru clasa II (2 caiete); 5) «Am făeut lucrarea albinelor, udunind sucul din fiori». Carte de citire pentrn clasa IV (1 caiet); 6) «Ex ore palvulorum veritas». Carte de citire pentru clasa III (1 caiet); 7) «Mă uit la tine cu drag copile, căci văd In tine ziua de mline». Carte dc citire pentru clasa IV (4 caiete), 8) «Mintea este aceia care aude, vede şi dispune totul». Carte de citire pentru clasa IV (3 caiete); 9) «Mica enciclopedie de dat In mina şcolarului». Carte de citire pentru clasa III (1 caiet); 10) «Cugetă la ce citescl, de vrei să te folo-sescl». Carte de citire pentru clasa IV (2 caiete ; 11) «Ora et labora». Carte de citire pentru clasa IV (1 caiet) ; 12) «In şcoala pentru viaţă». Carte de citire pentru clasa III (1 caiet); 13) «Tot învăţăm cit trăim si iieînvăţaţl murim». Carte de citire pentru clasa IV (1 caiet); 14) «înainte». Carte de citire pentru clasa II (2 caiete); U>) «Sunetele greu de pronunţat mal la urmă le am lăsat». Abecedar (2 caiete); F 16) «Cărţile sunt pentru suflet ceea-ce alimentele sunt pentru corp». Noul abecedar (2 caiete) ; 17) «Metodul cel mal bun e însuşi Învăţătorul». Noul abecedar ilustrat (“2 caiete) ; 18) «Rodul rauncel tale e cea mal dulce din plăceri». Cartea începătorilor (2 caiete); 19l «Voiesce şi vel putea». Abecedar (1 caiet). 20) Din toate cile puţin». Abecedar (1 caiet). 21) «încet, Încet departe ajungi». Abecedar (1 caiet); 22) Ioan I. Provianu». Caiet special pentru composiţiunl şi probleme (1 caiet); 23) «Gramatica din limbă şi nu limba din gramatică». Exerciţii de gramatică pentru clasa IV (1 caiet); 24) «Gramatica de idei, nu de cuvinte». Gramatica romînă, cursul superior (1 caiet). pierderea unul copil al săfi, pe care l’a In-mormtntat zilele trecute. Parchetul cercetează. Spînzurat. — Lucrătorul Ştefan Reis, de la fabrica de postav din Azuga, concepuse Încă de mal mult timp ideea de a se sinucide. Sunt patru ani de atunci, cănd Reis, tncercfind să se omoare, şi-a tăiat arterele de la braţul sting; din fericire însă un camarad al lui care l’a surprins, a dat alarma şi graţie ajutoarelor cari i s’ati dat In grabă, el a fost scăpat. Alaltăerl Reis a fost găsit mort în pădurea după domeniul Coroanei, lingă cimitirul din Azuga. In copacul sub care a fost găsit corpul lucrătorului, eraţi attrnate pălăria lui şi o curea legată de o cracă, de care se crede că nefericitul s’ar fi spînzurat. Autorităţile locale şi parchetul fiind avizate, s’a deschis o anchetă. DIN STREIXĂTATE O drama în inenagerie. La tîrgul din Neuillv, lingă Paris, este instalată marea menagerie a lui Pezon, unde zilnic se dau reprezentaţiunl interesante. Zilele trecute, tînărul Adrien Pezon, in-trlnd în colivia leului cel mare Brutus, după ce l’a făcut să se culce şi apoi să sară prin cercuri de foc, la urmă, apuclnd leul de coamă II deschide gura şi îşi Introduce capul Înăuntru. Leul cuprins de o furie spontanee, îl muşcă oribil de obraz. La vederea sîngelul care curgea în abundenţă din faţa dresorului, leul se înfurie mal tare şi repezindu-se asupra tînărulul Pezon îl rupe degetele de la mina stingă şi 11 răneşte rău cu ghiarele la pulpă. Cu toate că toţi servitorii menageriel loveai! cu furcile pe furiosul animal, erail în neputinţă să scape pe nenorocitul dresor, care era în primejdie de moarte. Pezon tatăl fiind Înştiinţat, intră In colivia leului furios şi reuşeşte să scape pe fiul său din gbiarele fiarei sălbatice. Cu această ocazie a plătit o datorie fiului său, care acum doul ani 11 scăpase din gura aceluiaşi leu, tn aceleaşi condiţiunl. Tînărul Pezon a fost scos din colivie foarte greu rănit. Tot corpul lui este numai zglrieturl şi muşcături adinei. Un medic chemat In grabă a declarat că el poate fi scăpat cu viaţă, dar că II trebue cel puţin 5 sau 6 luni plnă ce se va îndrepta. Curagiosul dresor a fost medaliat. DO «ALAŢi Malaxa a început să se apere' Ziarul său, Liberalul Galaţean, publică un articol avocăţesc prin care voeşte să dovedească, că : ,, Municipale din 1883 97 97 7» 6 •/• » » » 1890 95 V» 96 5*/o Scrisuri Funciar Rurale . 98 7. 98 */« b*/o » » Urbane . 90 */» 91) 7 4 5°/o » » » Iaşi . 84 lli 85 Acţiuni Banca Naţională. 1615 1625 — » » Agricolă . 198 — 200 — » Dacia Romînia asig. 4i! — 416 — » S-tea Naţionala asig. 428 — 432 — S-tatea de CoastrucţiunI . 180 — ls* — Florini valoare Austriacă. 2 ii 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . too toi » Italiene. . . . 89 95 » ruble hlrtie . . 2 66 2 70 Imprimarea cu maşincls dublu-cilindrtce. din fabrica Albert k C*«, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AiM ATELIER DE LACATUŞRIE ţi pentru — « TH tJCTM I VJK DE EIER — I. HAUG — Strada Iivor, No. llf> BucureacI — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balooane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, eto. specialitate florărie, sere, grădlne ne earnă, pavilioane tn fier etc. ete, Primesc comande nentru Provincie: — Preţuri Moderate — 100-48 JllltOX IE Maşine agricole şi industriale BucurescI. — Strada Smîrdan, 35. — BucurescI Locomobile şi Treerătorî Secerătorî simple şi cu aparat de legat snopi Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb Pluguri premiate la Concursul din 1895 Motoare pentru petrol Căi ferate înguste şi Ferestrae mecanice Case de bani engleze şi germane Curele de transmisiuni Bumbac pentru şters maşini Uleiuri minerale ruseşti şi americane Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta Sfoară de manilla engleză 90 baul Kilogramul (181 (50—r* Higiena dinţilor şl a gnrei Medalie do aur, Viena 1888 ; Medalie de argint, BucurescI 1898 ; Medalie de bronz, Paris 1898. Autorisat de consiliul de higienă ţi ealubritate publică. DENTALINA Esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale doctorului S, K 0 N Y A Sunt două dentifrise recunoscute In ţară şi In străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dlndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul : un flacon Dentalină fr. 8,50 Pulbere de dinţi, fr. 3. Deposite : la Iaşi la Farmucia Fraţii Kouya ; k BucurescI la Farmaciile F. W. Ztirner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella*. 92 (25-2) La Typografia «Epoca» se vinde liîr tie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. Cel mal bun nutriment pentru Copil __ ■ fH _ • Vindecă toate afecţiunile de stomach REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMlNIA I. LOUTS KL1NGER nVCWKSTM şi M.asr (50—36 Champagne DOYEN & Cl£ Reims Representanţ pentru Romînia A, E E LI) 91 A AX Bucureşti. PLĂCI DE STICLĂ CU INTREPUNERI DE METAL (sticlă de sârmă, patentată) de 548 de ori mal resistente de cit sticla de invelitorl ordinară (sticla tubulară) şi extraordinar de sigură contra focului, să întrebuinţează mal cu deosebire pentru Inveli-toare şi duşumele luminătoare pentru magazine, fabrice şi pivniţe unde a fost deja foarte mult întrebuinţate si a dat dovezi de succesul cel mal strălucit. E incomparabilă cu sticla de siguranţă la hydrostate (arătătoare de apă) ia maşine de aburi. Litere patentate din sticlă stănţuită poleite, argintate, smălţuită, cu alb safl negru, pentru firme şi galantare neîntrecute Ia frumuseţe şi lustru. Mostre şi preţuri de ambe antieole, se pot cere de la representantul: Societăţii pe acţiuni pentru industrie de sticlă fost Friedr. Siemeu» Neusattl: EUbagen; I. Viteaz, Strada Academiei No. 4 BucurescI. 94 3-1 MANIA PITORE ALBUM ILUSTRAT IN 25 L>E FASCICULE Apar două fascicole pe lună în teri ediţiuni diferite, : una în romîneşte, una în franţuzeşte şi una în nemţeşte. Romînia Pitorescă va forma un superb album cu 200 de vederi: monumente, peisaje, lucrări de artă’ Aceste vederi, imprimate printr’un procedeO special, sunt adevărate fotografii, saă mal bine zis adevărate tablouri. Acest album va constitui o lucrare artistică unică In felul el In Romînia. Sub fie-care vedere este o notiţă, scurtă dar complectă, redactată de Domnul Gr. Tocilescu, membru al Academiei Romîne, ceea ce garantează exactitatea descripţiunel şi contribue a da a-cestel lucrări artistice un caracter literar şi chiar istoric. PREŢUL UNEI FASCICULE In capitală........................J-*5 In provincie •••••••••••• 1*35 In strelnătate...................1.50 Nu se va da urmare nici unei cereri, dacă nu e înso- ţită de cost. Cererile să se adreseze editorului, d. Franz Du-schek, Bucureşti, str. Franklin No. 6, safi la administraţia ziarului Indâpendance Roumaine. ABONAMENT LA 25 DE FASCICULE In capitală.......................25 lei In provincie...................... 27 1.50 b. In strelnătate....................30 iei ABONAMENTELE SE FAC LA EDITOR, D-NUL FRANZ DD80HEK BucuroştI, str. Franklin no. 6 La administraţia ziarului «In E V I A L este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, Dispep-■ia, OaNtritele Vlrsta eritieă, F pulsa re nervoasă, Nl<ieiune resultînd din bălrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvint toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mlncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAC, rue de Bourbon, 14. in Bucureşti, la d. ILIE KAMFIREflCC, şi la .oft 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52-31 1 Triumf! Triumf! Triumf! Nu maî trimeteţl nicî un clişeâ în strelnătate iii ax stmv_________________ _______, '/r pentru care şi-a asigurat concursul ceior mal buni lucrători aduşi anume din streinâtate, ast-fei că, In acest Fotograful Corpurilor Legiuitoare I Bucureşti. Calea Griviţel No. 43 (casă proprie) Are onoare a aduce la cunoştinţa I rat in-^