NUMĂRUL 10 BANI NUMaRUL10 BANI ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătaie prin mandate poştale Un an In ţarft 30 lei; In strein&tate 50 lei ?ase luni ... 15 > » > 25 » rel luni . . . 8 » > » 13 > Un număr In strein&tate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. J» ANTUWCIIJRII.E In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In strein&tate, direct la administraţie şi la toate o&ciile de publicitate Anunciurl la pag. IV......0.80 b. linia » » » III.....2.— lei » » » » II......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul] Un număr Tsehift S0 bani ADMIMINTRAŢIA Mo.» - STRADA CLEMENŢEI — Vo. 3. CONFISCAREA ZIARELOR Comitetul central esecutiv al Li-geî, în urma măcelurilor de la Mehadica, apelează la toţi cei iubitori de neam să dea o mină de ajutor pentru îndulcirea suferinţelor văduvelor şi orfanilor lăsaţi în mizerie şi fără sprijin de milenara barbarie a maghiarilor. Alăturatul apel al romînilor de dincolo nu trebue şi nici nu va putea rămtne fără răsunet. APEL La Mehadica mai bine de trel-zecl de romînl aâ fost împuşcaţi de gendarml. Parte din el ah murii, parte sunt pe patul de moarte, parte zac în suferinţe crude,schilodiţi şi nenorociţi pe toatăviaţa. Alţi cinci-spre-zece capi de familie ah fost prinşi, puşi în lanţuri grele şi răpiţi din sînul familiilor pentru a fi osîndiţi la temniţă. 0 jale şi o mizerie cu neputinţă de descris s’a abătut peste întreaga comună. Cei morţi lasă după ei văduve şi orfani. Cei răniţi au nevoe de îngrijiri. Toţi sunt în prada celei mai sfîşie-toare mizerii şi celei mal negre desperări. mal rău ca după un foc distrugător, mal râu ca după o inundare. Ori-care ar fi fost greşala lor, stăpî-nirea avea destule mijloace umanitare spre a înlătura vărsarea de sînge ; dar n’a făcut-o, şi n’a făcut-o pentru că nefericiţii erah Roiului ! Pe lîngă sîngeroasă cruzime, revoltătoare nedreptate ! Facem deci călduros apel la inimile caritabile, să vină în ajutorul familiilor celor ucişi la Mehadica şi răniţilor cari nu mal pot munci şi nu-şi mal pot agonisi zilnica hrană. „Tribuna“ deschide o listă de subscripţie şi va publica numele generoşilor donatori, cu sumele ce vor subscrie. Să ne facem cu toţii, după puteri, în această împrejurare, datoria de Romînl, de creştini, de oameni. Ori-ce sumă va fi bine venită, va a-lina durerile, va alunga foamea şi va cruţa poate chiar viaţa unor fraţi al noştri atît de greh încercaţi. Liste de subscripţie sunt deschise la Ligă şi la redacţia acestui ziar. AGENŢI PROVOCATORI Unii confraţi sa plîng de sterilitatea polemicilor politice din presa. O fi avînd dreptate. Dar a cui e vina ? Este vina noastră a conservatorilor şi în general a oposiţiel ? Cîte-va cuvinte vor lamuri ca nu. Presa oposiţionista prin natura lucrurilor este silită sa’sî modeleze purtarea şi munca după actele şi faptele guvernului. După cum sunt actele şi faptele unul guvern, aşa este şi trebue să fie lupta oposiţiel contra acelui guvern. Noi oposiţia rar avem ocasie de a lua iniţiativa în o chestie. In genere iniţiativa o are guvernul. El lucrează, el agitează, noi criticam şi controlăm. Aceasta este în ordinea lucrurilor. Terenul luptei, calitatea polemicilor, materialul asupra căruia se face discuţia guvernul îl alege, el ni’l designează. Noi suntem obligaţi a urma pe guvern pe ori-ce teren, să admitem cu toată repul-ziunea noastră ori ce fel de material politic şi sa tratăm ori-ce chestii. Contrariul ar fi o anomalie, ceva grotesc. — In adevSr, nu ar fi ri-dicul ca noi să planăm în regiuni aeriane, să discutam dogmatieeşte principii, sa respiram proecte de reforma, pe când guvernul colectivist zilnic nu face de cât sa se preocupe de cele mal ordinare şi meschine chestii, pe când el continua cu seninătate seria de infamii şi de abuzuri ? Este un proverb : «spune*ml cu cine te întâlneşti ca sa’ţl spun cine eşti». Noi modificând puţin proverbul, vom zice : «spune’ml cine e la guvern ca sa’ţl spun ce fel de oposiţie este». Cu oameni fără idei, fără cultură, cu apucaturi de aventurieri, nu să discuta principii. Acestora li sa trage la cap pur şi simplu ca oricărui animal periculos. Toata lumea a trebuit sâ observe ca nivelul discuţiilor precum şi acela al presei cade de câte ori colectiviştii vin la putere. Sub colectivişti sarcina de opo-ziţionist este ingrata de tot, de vreme ce pentru a ’I combate cum merita pe aceşti oameni, eşti nevoit să scrii, să lupţi cu batista la nas şi desgustat în suflet de teribila sarcina pe care o adunătura de oameni fără scrupule ţi’o impune. De altminteri această scădere în presă nu este unica. îndată ce colectiviştii vin la putere o depresiune generala sa resimte. Nivelul întregel munci şi activităţi a ţârei cade. Magistratura, administraţia, armata, instrucţia, totul sa scoboara, totul este mînjit la contactul acestor oameni. O singura dovadă: In cel din urma ani al guvernului conservator, care a fost preocupaţia presei şi aceea a publicului ? Fie-ca re îs! a-duce aminte că chestiunile de principii şi de interesele mari ale ţGrel aQ fost alimentul zilnic pe care guvernul de atuucl îl dădea ţerel. Ceea ce se discuta atunci, nu era chestia birjelor sechestrate de poliţie sau a cuferelor sparte la Mitropolie, ci chestia minelor, aceea a creditului agricol, aceea a băncel agricole, a-ceea a legilor administrative, etc., etc. Campania pe care colectiviştii au dus’o mal cu furie contra guvernului conservator, era campania în contra legel maximului, în contra legel minelor, etc. Asta-zl ? Asta-Zl ţara este continuo enervata şi indignata de mici imfamil, de nenumărate escrocherii publice, de abuzuri de putere şi de chestii de persoane. Deosebirea este vădită. ÎNCHIDEREA 3IBLI0TECEL0R Profesori, avocaţi, publicişti, .şcolari, toţi acel cari pentru nevoile meseriei, scrierilor saă învăţăturelloraQ trebuinţă să consulte numeroase cărţi şi documente cari nu se găsesc de cit prin bibliotecele publice, adăstaft negreşit cu nerăbdare sosirea vacanţelor. In aceste două luni, fie-care din noi este mal liber .şi are timpul să culeagă materialul necesar studiilor sale. Tribunalele, şcoalele sunt incluse, toate afacerile publice se găsesc forţamente îu-tr’o stare de stagnaţiune, ast-fel în cit în Iulie şi August găsim cu înlesnire vreme să răsfoim cărţile, să studiăm scrierile cari constiluesc bogăţia bib-liotecelor publice, şi fără de cari nu putem culege unele ştiinţe indispensabile. Dar tocmai acum... toate bibliotecele publice sunt închise. Închisă a fost in tot timpul anului faimoasa bibliotecă a Statului şi cărţile ah stat la rîpdul lor închise in lăzi; singurul care a profilat de această vacanţă de 12 luni a fost d-1 bibliotecar. D-sa ’şl-a primit leafa ca guardian poate al unei instituţiunl in care nimeni n’a fost admis să intre. Închisă este acum Biblioteca Academiei si Biblioteca fondaţiunel Carol 1! Ca la noi la nimeni! Duceţi-vă domnule ministru al in-strucţiunel publice prin bibliotecele din Paris, Viena, Berlin, ori unde veţi pofti, afară de Bucureşti, şi veţi vedea dacă ele sunt închise pentru casă poală pleca în concedii! d-1 bibliotecar! CRIZA COMUNALA Melisianu Primar.—Un consilier caterisit.—Oposiţia In Consiliu.— Consilier cu sila. ftfclisiunu Primar Criza latentă din sînul guvernului, care pînă la toamnă va atrage o remaniere ministerială mai importantă de cit se crede, a isbucnit şi în sînul Consiliului comunal al Capitalei, şi dacă pînă în present nu s’a prea vorbit despre dînsa, cauza tăcerei se explică prin preocuparea spiritelor de alte cestiunî mai importante şi mai arzătoare, precum a fost j udecata inică a Mitropolitului Primat. Âjtroape majoritatea consiliului comunal e nemulţumită de mersul admi-nistraţiumi municipale. Primarul C. F. Robescu este de o incapacitate patentă, şi Melisianu, graţie îndrăsnelei sale fără seamăn, a isbutit să fie vicele-primar, omul a tot puternic care taeşi spînzură. Băeţoiu cu desăvârşire incult, fără cea mai mică pricepere în Gestiunile de e-dilitate, Primăria în mîinile sale e o institufiune menită să servească spre a nutri pe toţi derbedeii colectivişti şi nimic mai mult. De aceea toate serviciile Comunei sunt lăsate în părăsire şi lucrurile începute sunt pe cale de a fi părăsite. In treacăt ne v» fi suficient să arătăm că de două luni de cînd s’a dărâmat casa generalului Băicoianu din strada Romană, rondul Bulevardului Colţea nu s'a făcut încă, pavajul pînă acolo nu s’a terminat şi cel făcut cu o lună înainte este deja stricat. Bursan, ajutorul Primarului, vede a-ceastă stare de lucruri, dar se mulţumeşte să’şl ia diurna şi are o adevărată frică de Melisianu, pe care nu îndrăzneşte să i supere prin cea mat mică opunere. Un consilier caterisit Unul din consilierii comunali, care a avut curajid în mal multe rânduri se’şl arate nemulţumirea contra acestei stări de lucruri, este D-l Miclescu. Drept pedeapsă a fost imediat caterisit din clubul liberal şi înregistrat în Voinţa Naţională printre cel cari au luat parte la pelerinajul de la Căldăruşanl, cu toate că d-sa în acea zi n’a lipsit din Bucureşti, fiind ocupat cu distribuirea premiilor la şcoala pentru învăţătura Poporului romîn. D-l Miclescu, in afară de desaproba-rea administraţiei comunale, mal comisese şi greşeala de a critica proce-deurile guvernului în chestia Mitropolitului. Oposiţia tu Consiliu De altminteri oposiţia în sînul Consiliului comunal nu numera numai pe D-l Miclescu. Trebue să mai trecem la numer pe D-l Procopie Dumitrescu, care mal mult de cât ori când măreşte speranţa să dea în cap pe G. F. Robescu şi să fie ales primar la toamnă. Apoi pe lîngă D-sa, s’au grupat D-l Bibicescu, care în mod sistematic nu mai pune piciorul la Primărie, nu a-sistă la nici un Consiliu şi nu se sfi-eşte să critice modul cum sunt administrate interesele Comutiei de către Robescu-Melisianu. Temperament foarte viu, D-l Bibicescu a fixat o singură concesiune: ca să nu dea loc la desbateri furtunoase, a consimţit să nu ia parte la desbate-rile Cosiliului. Consilier eu sila Un caz foarte ciudat s’a întîmplat cu d-nu Petrescu consilierul, comerciant de pînzărie. Desgustat de cele ce se petrec, d-sa şi’a dat de mult timp demi-siunea din sinul Consiliului comunal şi resistînd tuturor propunerilor, tuturor rugăminţilor, a refuzat categoric să mal re vie asupra decisiunel sale. Cu toate acestea Primarul nu dă nici un curs demisiunel sale ; îl consideră tot ca făcînd parte din Consiliu, şi nici că a comunicat pînă acum celor l’cdţi ■membri al Municipalităţel demisiunea colegului lor. Astă-zl, de şi demisionat, d-nu Petrescu este consilier cu sila. ESCELENţELE RESUFLĂ ŢARA IDEM Spre a întrebuinţa o locuţiune scumpă co-lectivităţel, vom zice şi noi : «In sfirşit ţara răsuflă !» Cinci din opt miniştri au plecat în concediu, şi trei au rămas la posturile lor ! In stîrşit putem să eşim pe strade fără a mal ne lovi de burta lui Palladi, fără a mal întîlni mutra lui d. Sturdza şi gălbenarea ambulantă de la Justiţie. Şi facem o prinsoare, că acum, remînînd în ţară trei miniştri în loc de opt, aceşti trei avînd aşa multe ocupaţiuni în cît nu pot îndeplini absolut nici una, lucrurile vor merge perfect de bine. D-nu Cantacuzino, nevoit să alerge de la Externe la Finanţe şi înapoi, d-nu Stoi-cescu obligat să administreze mersul lucrărilor publice, să vegheze la distribuirea justiţiei şi în acelaş timp la manevrele viitoare, nu se vor amesteca absolut în nimic şi se vor mulţumi să iscălească bona fide cîte o hirtie. Mal facem o prinsoare, şi anume: că graţie lipsei a cinci miniştri liberali din opt, se va face de cinci ori pe zi cîte o prostie mai puţin de cît în timpul cînd aceste Escelenţe erau la posturile lor. Dacă ar avea ceiTalţl trei miniştri rămaşi in ţară înţeleaptă idee să treacă graniţa, dacă admiuistraţia generală a ţărei ar fi lipsită măcar în timpul aşa ziselor vacanţe de presenţa celor opt complecte nulităţi din capul fie-cărui departament, atunci ar merge treburile strună. Dacă nu ne credeţi, întrebaţi pe funcţionarii de la Domenii spre exemplu, de nu au început să se descurce treburile o dată cu plecarea lui Palladi şi de nu e mulţumită toată breasla slujbaşilor de la acel departament. Despre Externe, ce să mai vorbim : cel puţin în lipsa titularului d. Sturdza aîi încetat cererile de scuze cari veneau năvală, cînd de la apus cînd de la răsărit. Acum onor. Preşedinte de Consiliu operează verbal în streinătate şi sărută mîinile direct, în loc de a îndeplini această misiune telegrafic sau prin note diplomatice. ANTECEDENTELE LUI STOLOJAN III I)rngoMtea pentru familie — înşelarea ţăranilor. D. A. Stolojau avea o sora—nu ştiu daeă mai ta-iieşte aslă-zi—călătorită Cil <1. C. OtUCNCIl. Sora d-lui Stolojau dă naştere unei copile şi din tăcere îşi perde facultăţile mintale, nenoroeire care loveşte aşa de erud pe soţul ei d. f. Otncscu, în cît moralul său rău sdruueinat îi priqiniieştc o boală din earc moare. Sora nebună şi copila fără tată rămîn pe drumuri, căci Stolojau găseşte momentul biue ales pentru ca prin diferite manopere să pne îuîna pe moşia Turceni din judeţul tiorjiii, dată d-nei Of-nescu, şi să o facă să reintre în patrimoniul său. Aceste fapte s'au petrecut la 1S711, luna Martie, înaintea trib. tioa-jiii. Să schiţăm acum in cîte-va rînduri o îndrăsneaţă pungăşie a d-lui An. Stolojau ea avocat in dauna ţăranilor. locuitorii comunei Seaca angajează ca avocat pe d. A. Sto-lojan in procesul ce aveaţi en d. t'onst* NT. Miiiail şi 'î depins o sumă de 20,000 Iei spre a'î da ca acompt creditorului lor. I>. Stolojau, primind acei bani se şl face proprietarul lor. D. Miiiail urmăreşte din nou pe locuitori, se ivescc proces şi d. Stolojau, îucolţit, sfîrşeşte prin a mărturisi înaintea Curţei de Apel S. I. t'raiova, eă banii ’i-a primit de la locuitori şi că aceştia pot fi descărcaţi de plată. Iar d Miiiail să ‘şi caute dreptatea personal eu dinsul. Avuserăm dar pîuă acum pe Stolojau hoţ de bijuterii, mandatar infidel şi amant pungaş. Rată’I acum rudă de rea credinţă, avocat abusîud de încrederea clienţilor şi hoţ de bani. Dar vom mai urma. CONCERT LA ATHENEO D-soara Mărculeacu 0 nouă stea licăreşte Jpe cerul Ro-mîuiel. Duminică a avut loc în sala Alhe-neulul producţiunea generală de finele anului a Conservatorului de musică şi declamaţi une. Această serbare rausi-cală şi literară a început la ora 2 p. m. Lume multă şi aleasă. Programa era din cele mal bogate ; opt-spre-zece bucăţi musicale culese din repertoriul nemuritorilor maeştri: Schubert, Chopin, Auber, Alard, Donizetti, Saint-Sadns, Meyerbeer, Delaborde, Vieuxlemps, Ci-marosa, Liszt, Franchome, şi Kreu-tzer, şi două monologurl, unul de Victor Hugo şi altul de Molicre, ah pus in lumină talentele valoroşilor elevi al Conservatorului. Dintre bucăţile musicale cari au fost mal bine executate, să cităm : Variaţiunl, de Franchome, executat pe violoncel de d-1 Rădulescu Angliei, elev al d-lul Dinicu; Poloneză şi Baladă de Vieuxtemps, executată pe Vio-lină de d-ra Berger Teophilia, elevă a d-lul M. Lewinger; Poloneză in mi bem. major de Chopin, executată la piano de d-ra Olteanu Maria, elevă a d-rel Z. Miclescu; Rapsodia Xll-a de Liszt, executată la piano de d-1 Ilutter Wilhelm, elev al d-nel Em. Saegiu; Taranlela, Venezia e Neapoli de Liszt, executată la piano de d-ra Stăncescu Cecilia, e-levă a d-rel Z. Miclescu. D-nil Murgea nu Constantin şi Soreanu Nicolae, elevi al d-lui St. Vellescu, ah dis în perfecţiune, cel-d’întâl un monolog diu Ruy-Blas şi cel-d’al-douilea un monolog din Avarul. Dar, le clou d’or, cum dice Claymoor, a acestei frumoase serbări, incontestabil a fost d-ra Mărculescu Olympia, un contralto primo cartello şi o artistă desăvârşită, căreia ’I surâde de pe a-cum un viitor strălucit.— In duetul din opera Prophetul de Meyerbeer, pe care t’â căntat împreună cu d-na Sally-Wein-traub (un mezzo-soprano de un timbru foarte agreabil, şi care ’l-a dat replica cu mult talent) s’a revelat cântăreaţă de prima ordine, captivând şi transportând auditorul, care nu ’l-a menajat a-plausele. Dar când, la fine, a cântat aria din Prophetul, a electrisat sala. Publicul ’l-a făcut o adevărată ovaţiune, aclamând’o şi rechemând’o de mal multe ori cu aplause frenetice. — In finalul acestei splendide bucăţi, când muma plânge pe copilul săO condamnat, tânăra artistă a avut accente sublime ; vocea sa caldă şi duioasă părea in adevăr că plânge. De notat că membrii comitetului ’i-aii făcut cele mal călduroase ovaţiunl. A-ceasta este cel mal frumos omagiu ce se poate aduce unei artiste posedind vocea d-şoarel Mărculescu, şi ne dă măsura talentului săfl. D-şoara Mărculescu este născută în Brăila, şi este elevă a d-nel Garlota Zosima-Leria. De statură mijlocie, cu ochii negri sclnteitorl şi cu părul negru ca abanosul, des şi ondulat natural, ea are înfăţişarea unei Andaluze; vocea’I este puternică în notele de sus ca şi în notele de jos. Este o rara avis. Terrninind, adâogăm că ar fi o adevărată crimă dacă nu s’ar in curaj a o artistă aşa de bine înzestrată de natură şi s’ar sfârlma o carieră strălucită pentru o meschină chestiune de budget. Avem credinţa Insă, că d-nul Ministru al instrucţiune! publice, in mîndria sa de Romîn, va face toate sacrificiile posibile pentru a da d-şoarel Mărculescu mijloacele cu cari să’şl poată complecta studiile. llinoclii. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA „EP0CA“J.A BUZEU Arestarea doftorului Nicolaidi Buzăul, de şi înaintea altor oraşe cu pungăşiile de la accize, asupra cărora intervine ocrotitoarea muşama, rămăsese Insă In urmă cu scandalurile judiciare; săptâ-mina asta Insă canibalii noştri, aă lăsat pe jos tot ce se poate imagina mal pervers. D-rul Nicolaidi, fost medic primar al judeţului timp de 30 de ani, astă zi la pensie, a scomptat In Bucureşti o poliţă de 3000 lei, a d nel Lepădătescu, fosta soţia a zbirului Sărăteanu. Era în tratări de căsătorie cu această doamnă. Durează aceste tratări mal mult timp şi pentru diferite împrejurări căsătoria nu se mal face. Soseşte şi scadenţa poliţei. La neplată creditorul o protestează şi acţionează pe ambii subscriitorl In judecată ia Bucureşti. D-na Lepădătescu văzlud că această căsătorie nu se mal face, sub protectiunea fostului el soţ face pllngere parchetului de Buzăfl că prin manopere de căsătorie, d-rul Nicolaidi a facut’o să semneze o poliţă şi că a excrocat’o. Nici mal mult nici mal puţin, acei cari umplu scaunele parchetului de Buzăă, ’l închid pe d-rul Nicolaidi, sub presiunea faimosului escroc Sărâţeanu. Acest fapt civil, în ţoală accepţiunea lui, acest fapt pentru care o acţiune In anularea poliţei —cea mal simplă acţiune—pentru viţii de ale consimţimiutulul, era suficientă, exercitată imediat, să declare fără valoare poliţa. Nu este trebuinţă să fie cine-ve gr and clerc Intr’ale dreptului, ca să vadă imediat că acest fapt care derivă din violarea unei tocmeli de căsătorie, nu este şi nu poate fi penal. Unde sunt manoperile dolozive cari daă caracterul penal acestui fapt? După teoria îmbrăţişată ad hoc de oamenii parchetului, toate violările de contracte civile trebue să constitue excrocheril. Dacă bună oară dai 10 franci arvună u-nul croitor să-ţl facă o pereche pantaloni, şi nu ţi-’I face, trebue să-l Închizi, că te a escrocat. Aşa e juris-prudenţa admisă de juris-con-sulţil din Buzăfl. Ruşine ! D-rul Nicolaidi pe lingă că e victima u-nul ignobil şantaj, este un om foarte stimat In întregul judeţ, foarte corect, şi In tot timpul de ctnd profesează medicina In oraşul nostru, n’a avut nimeni să se plîngă contra lui. Arestarea lui, a indignat pe toată lumea, căci e suficient, ca un zbir al regimului să aibă cel mal mic interes ca să nu mal fie nimeni sigur pe onoarea şi averea lui. Este aşa de stupid şi infam ce s’a făcut, In cit te dezarmează doza de tllhărie care Însufleţeşte acest regim ruşinos. IHTFOIIMAŢlt Confiscarea ziarelor independente Ieri s’aii petrecut în Capitală fapte ne mai pomenit de scandaloase. Agenţii direcţi ai prefectului de poliţie aă brutalizat pe vin-zătorii de ziare, le-au confiscat şi distrus marfa. Exemplu* cu prădarea averel Mitropolitului a dat roade: funcţionarii superiori ai poliţiei şi cu Sărăţenii au operat la mitropolie, comisarii operează la chioşcurile de ziare. Şi băgaţi de seamă cîte drepturi sunt lezate prin acest act brutal şi inie: se atentează la libertatea presei, la libertatea cugetă-rei şi la proprietatea individuală. ! Se interzice depozitarilor se vîn- dâ ziarele independente, ziarele cu tiraj mare, li se interzice să a-nunţe ziarele ce au de vinzare... dar cu Q: voiţi să plătească Primăriei chiria chioşcurilor, cu ce să-şi plătească dăjdiile şi să trăiască, căci Voinţa şi Gazeta se vind în cite două exemplare la un chioşc? Dar să precizăm cu exemple: comisarul Mihail Dirzeanu s’a dus la chioşcul din strada Isvor No. 1, pe la 12 din zi, a rupt afişele ziarelor Epoca, Dreptatea şi Adevărul, a ameninţat pe chioşcar cu toate urgiile poliţieneşti colectiviste dacă va mai afişa conţinutul a-cestor ziare, i-a intimat ordinul să vîndă Gâzi ta şi Voinţa şi apoi a < ăutat să vadă dacă mai are ziare cari dau seamă despre pelerinajul de Duminică. Nu le place zbirilor guvernului să se răspândească în ţară darea de seamă a impozantei manifesta-ţiuni pioase făcută acelui care a fost hoţeşte deposedat de scaunul săli, şi cu care ocasiune guvernul a lăsat mină, liberă tutulor escrocilor şi ocnaşilor—şi nu-î place poliţiei să ştie lumea că cortegiul pelerinilor a fost urmăirct de poliţie cu hoţi de biciclete şi umbrele! Să poate—dar lumea trebue să ştie cine ne guvernează. In urmă, comisarul Dirzeanu găsind 17 numere ale Adevărului Ilustrat, le-a confiscat. Acest demn agent al fostului paşă de la Tulcea a mai fost şi pe la alte chioşcuri, precum în piaţa sf. Anton, rupînd afişe şi exemplare de ale ziarelor oposi-ţiei. De asemenea comisarul Eu geniu Stefânescu de la secţia 6 a rupt afişe de la chioşcuri şi a a-meninţat pe depositari cu urgia dacă vor îndrăzni să mai facă reclamă sau cel p uţin să vîndă ziare de oposiţiune. Ni se afirmă că chiar inspectori de poliţie nu s’au ruşinat a se deda la asemenea acte. In urma unor telegrame ale d-lul Luca Ionescu, inspectorul administrativ însărcinat cu anchetarea pungăşiilor de la Huşi, Rîmnieu-Sarat şi Buzaţi, consiliul de miniştri — trei la număr, d-nil Stolojan, Stoicescu şi Cantaeuzino—a fost convocat pentru aseară la orele 9 la ministerul de interne. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei este bolnav. Fiind date vîrsta înaintată şi slăbiciunea înaltului Prelat, starea sa inspira temeri. In timpul absenţei din ţară a contelui d’Aubigny, care a plecat alaltă-erl In concediu, afacerile legaţiunel franceze vor fi girate de d. Sohier de Verman-dois, secretarul legaţiunel. In dealul Mitropoliei s’a sfirşit ultima parte a infamiei condusă de locotenenţa mitropolitană. Lada de fier a mitropolitului Ghena- die a fost, în fine, spartă, dar nici aici nu s’a găsit nimic compromiţător. Groaza sf. Partenie, zice «Timpul» e din ce in ce mal mare, căci grija aces-u! sfînt obraz bisericesc era nu să găsească acte în contra mitropolitului, ci să distrugă pe cele cari-1 compromileatl pe el — şi actele există. Gazeta publică cu caractere deosebite următoarea informaţiune: Prefectura poliţiei Capitalei a primit reclamaţii de la diverse persoane cărora li s’a furat revolvere şi velocipede In timpul mascaradei de Duminică. Aceasta nu ne miră de loc, căci cortegiul a fost urmărit de o droaie de poliţişti şi agenţi secreţi. Ceea-ce însă trebuia să facă Gazeta era să spună păgubaşilor la ce anume servicii! să se prezinte pentru a reclama lucrurile furate—adică la poliţia de siguranţă. In adevăr, comisarul Popescu de la siguranţă a fost prins la CăldăruşanI în flagrant delict de furt de bicicletă—şi dacă mai lipsesc ceva lucruri, precum umbrela unul reporter şi nu mal ştim ce, d. Puiu Alexandrescu, cu activitatea, inteligenţa şi flerul sătt de poliţist vechia, le va găsi poate la subalternii săi, sad oamenii angajaţi de prefect ca să urmărească De pelerini şi să perchiziţioneze în bagajele lor. Manifetaţiunile în contra nelegiuitei osînde a Mitropolitului Primai continuă şi vor continua mereu. Pe lingă adresa celor mai de frunte comercianţi ai Capitalei care s’a găsit între Mrtiile Mitropolitului, cu ocasiu-nea perchisiţiuml baş-buzuceştl făcută în palatul mitropolitan, adresă semnată de 350 nume cu vază în piaţa Bucureştilor—mal avem de înregistrat următorul fapt: Toţi negustorii cari dădeau pină a-cum de la ei, fără plată, mai multe din cele necesare pentru sfinta slujbă în biserica catedrală, precum mit-de-lemn, luminări şi altele, au încetat ori-ce o-frandă de cînd capul Bisericel a fost furat din scaunul său de asociaţiunea Sturdza-Pony-Stâlescu-Sărăţea nu- Măr-găritescu. Deosebit de aceasta, mal multe doamne cari dădeau pînâ acum mii şi mii de lei pentru milostenii, au refuzat ori-ce ajutor. A-seară pe la orele 9, gardistul cu No. 398, postat în Calea Victoriei colţ cu strada Umbrei, a provocat un scandal colosal, care a făcut să se adune multă lume, crezînd că cine ştie ce e. Faptele s’ad petrecut ast-fel : un vizitiu care consumase într’o circiumă de acolo, adresase se vede ceva cuvinte mal obraznice cîrciumarulul şi acesta re-clamînd gardistului, agentul forţei publice a luat pe vizitiu la bătaeîn mijlocul călel Victoriei. Că toată poliţia este tovarăşă cu cîr-ciumaril, o ştiam; dar credeam că gardiştii ad tocmai misiunea de a evita sad eventual a înăbuşi scandalurile, dar nu de a le provoca el înşişi. Se vede însă că sub oblăduirea colectivistă, şi în special sub administra-ţiunea d-lul Paul Stătescu cel care pune pe comisari să rupă afişele şi exemplarele ziarelor independente, sad să fure bicicletele pelerinilor, lucrurile merg alt-tel. D. Taclie Ionescu, care a plecat pentru două zile la R.-Sârat şi Brăila, se întoarce astă-zl dimineaţă în Capitală. Doctorul Miron, eminentul asistent de pe lingă facultatea de medicină, a reuşit cu succes strălucit la concursul de medici primari de oraşe şi spitale, care s’a ţinut zilele acestea. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 15) L0UIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORI DE FOC PARTEA I Alegtnd acest loc pentru repaos, Canadianul avea un alt motiv, pe care lncănu’l Împărtăşise tovarăşilor. In acel moment, el eraţi la o mică depărtare de teritoriul Na-goruacks, unde eraft aliaţii lui prin adopţiune, şi intenţiunea lui era ca a douazi de dimineaţă să meargă singur pină In satul cel mare al tribului, pentru a cere şefului vre-o 6 luptători dintre cel mal bravi de acolo, cari să le servească de escortă şi să le dea ajutor In caz de atac; căci cunoscător cum era In obii eiurile cele mal mici ale tufişurilor nu-şl putea închipui el ca să sfirşeascâ călătoria fără nici un accident, considertnd mal cu seamă şi faptul furtului bucăţel de aur, fapt care nu putea să lase pe bandiţii din localitate In ueacţiune. Ciosvîrta de Cangurou era bine friptă. După ce lşl comunicară lie-care rezultatul observaţiunilor şi discutară proectul Canadianului, cel trei tovarăşi începură să se gftndească la mlncarea lor. Ziua era pe sfirşi şi nu Ie rămînea de cit timpul de masă, care era o operaţiune mal importantă In aceste locuri de cât aiurea, de oare-ce pofta e cu mult mal mare după atâta muncă. Masa lor fu repede terminată, iar Black o isprăvi luîndu-şl partea lui din oase şi resturile prlnzulul ca o recompensă a su-pravegherel lui la bucătăria improvizată. Dupfl aceasta el orlnduiră paza de noapte ca pe puntea vapoarelor; s’a hotărlt ca fie care să facă pe rlnd cîte 2 ceasuri de sentinelă, pentru mal multă uşurinţă. Laurent şi Olivier, trebuiau să Înceapă iar Canadianul lşl opri pentru el ceasurile cele mal periculoase din puterea nopţel. Catlrul, care se odihnise toată ziua, a lbst din noCi încărcat cu aproviziomunentele, armele, instrumentele, etc... pentru ca să fie gata la trebuinţă, iar credinciosul Laurent, cu carabina in mină, se rezemase de un copac şi făcea paza. Cel l’alţi doul tovarăşi se înfăşurară în păturile lor şi adormiră imediat Intr’un somn greii. Cititorul a îuţeles de mult neapărat, că acel dintre cel trei tovarăşi care se numeşte Olivier, nu este altul de cit contele Lauraguuis d’Entraygues, care după ce-I se furase Întreaga avere şi condiţiunile pentru restituire nu erau de primit, se decisese să meargă în Australia ca să-şi tncerce norocul. Ziarele din Europa făcuse zgomot mare de aurul ce se descoperise acolo, şi el raţionase că mergtnd printre cel d’intll, cu puţin noroc, ar putea să reuşească a găsi poale ucest metal preţios fără care nimic nu se poate Întreprinde în omenire. Bâtrtnul marchiz, tatăl lui, de şi era stă-plnit de egoizm, care mal cu seamă la bă-trlneţe ia proporţiunl mal mari, totuşi fiind că adora pe copilul sââ, nu ezitase un moment pentru a’l propune să împartă averea Iul cu el, propunere însă pe care Olivier a refuzat’o cu nobleţă. De altminteri, pentru a lupta cu Întunecata asocia-ţiune care 11 urmărea, averea marchizului nu ar fi fost de ajuns. Lui 11 trebuia să opună forţă forţei; să adune In jurul lui un număr considerabil de oameni deştepţi, Îndrăzneţi şi gata la ori-ce. Pentru aceusta trebuia Insă să aibă la Indemlnă multe milioane pe cari să le Invlrtească, şi numai descoperirea unei mine de aur putea să’I dea aceasta. De altminteri, nu ar fi putut să Întrebuinţeze mal bine cel doul ani de reacţiune pe care Însăşi principesa Va-silewska ÎI ordonase. El făcuse jurâmlntul de a nu încerca nimic înaintea trecerel acestui timp, şi îşi ţinea In tot d’auna cu-vtntul. Plecase deci cu servitorul lui credincios, care nu şi-ar fi părăsit stâptnul pentru nimic In lume. Intilnirea canadianului prevestea deja că norocul este cu el. Luna nu apărea de cit foarte tirzifl, era o noapte tăcută şi liniştită, cum numai în Australia se pot vedea. Ţările intertropi-eale din emisfera Nordului, sunt foarte bogate In păsări cînlătoare, cari Întocmai ca privighetoarea nu încep melodioasele lor cîntărl de cit cîte-va ore după culcarea soarelui. Bulbului, bengaliul, pitulicea Gangelui, fac să răsune pădurile Bengalului de sunetele armonioase a notelor lor duioase, pe clnd glasul metalic al mierlei face măsura cadenţată a pauzelor, străbflttnd văzduhul la distanţe egale cu flueratul el melancolic şi visător, după cum trilurile flautistului marchează contra timpurile în mijlocul concertului. Pădurile Afncel şi ale Braziliei afl şi ele muzicanţii lor de noapte, cari leagănă Iu cîntârile lor tăcerea nopţilor, pe clnd florile stafi Încovoiate pe www.dacoromamca.ro Tînărul Stei ian Popescu şl a trecut cu un deosebit succes teza de licenţă in drept. Subiectul acestei teze era: Despre ro-ul procurorului în expertizele medico-egale. Noul licenţiat a fost felicitat de juriul examinator. Direcţia Noului Tramway a pus In circu-laţiune cu Începere de astă-zl, noua linie Poşta Centrală— Calea Dudeşti, prin care parcursul Intre aceste două extremităţi s’a micşorat cu aproape 400 metri. Aceasta fiind In interesul publicului, direcţia speră că acesta va şti să aprecieze avantajul oferit. In scurt timp se va deschide circulaţia directă între extremităţile Oppler—Bariera Moşilor cu 10 vagoane şi cu aeeaocaziune va intra In vigoare următoarea reducţiune de taxe, atlt pentru ducere cit şi pentru Întoarcere : Episcopia (Calea Victoriei)—Bariera Moşilor 20 bani-, Str. Colţei—Bariera Moşilor 20 bani. La şcoala normală a Societăţel pentru învăţătura poporului romln, fiind pentru anul şcolar 1896—97, 17 burse vacante şi 18 locuri de solvenţi, se aduce la cunoştinţa generală că se va ţine concurs pentru ocuparea lor, In ziua de 1 Septembrie viitor, înscrierile la concurs se vor face Intre 1—27 August. Condiţiunile de admisibilitate sunt aceleaşi cari se cer şi la şcolile normale simile ale statului, şi anume: 1) Să aibă etatea de 14—17 ani, dovedită printr’un extract safl bilet de naştere. 2) Să aibă certificat de absolvirea a 4 clase primare urbane, sad 5 clase rurale. 3) Să fie vaccinat. 4) Să fie fiă de sătean romln, calitate care se va proba printr’un certificat din partea primăriei respective. 5) Act de paupertate. Constantinopol, 26 Iunie. Contrariul ştire! răspîndite de ziare, sănătatea sultanului este minunată. Nu se observa nici o simptomă neliniştitoare pe graniţa elenică. Yokokama, 26 Iunie. Inundări mari afi fost în districtele Toyama şi Shiga pe coasta vestică a Japoniei. La Toyama inundaţia a distrus 3000 de case. Nu se cunoaşte încă numărul victimelor. Cicago, 26 Iunie. Programul democratic cere restabilirea ime diată a monetagiulul liber şi nelimitat al argintului In proporţie de 16 la I, fără a aştepta coo perarea saO consimţimîntul vre unei naţiuni oare-care. Programul so pronunţă In contra emiterii de bilete de către bănci şi declară că ori-ce monedă de hirtie trebue să fle emisă direct de guvern. Programul condamnă ameninţările de a res labili legeaMackinleg. Paragrafele relative la doctrina lui MouroC şi la chestiunea din Cuba nu s’aO redigiat încă. Roma, 26 Iunie. O depeşă din Pistoie anunţă că azi djmi neaţă s’a simţit în acest oraş uu cutremur de pămînt. Madrid, 26 Iunie. Senatul a adoptat tratatul de comerţ cu Ger mania şi reforma lege! asupra recrutârel in armată. Răspunzlnd la o critică a d-lu! Silvela asu pra politicei guvernului, d-nu Canovas zice că dacă Cuba s'ar separa de metropola, ar deveni prada altor alianţe. In cursul discuţiune! in privinţa discursului tronului, camera deputaţilor a respins un a-mendament carlist cerlnd aderarea Spaniei la alianţa franco-rusoască. Regele a căzut cobo-rlnd o scară a palatului; s’a rănit uşor la pi-cior. Cair, 26 Iunie. In Egipt afi fost ieri 377 caşuri de holeră şi 278 decese. La Alexandria afi fost 7 caşuri şi 3 decese; la Cair 8 caşuri şi 5 decese şi in armata egipţiană la Wadilialfa, 32 caşuri şi_ 17 decese. Armata englezească stabilită în aceiaşi localitate a avut pină acum 5 decese produse de holeră. turburIrile DIN CRETA Atena, 26 Iunie. Guvernul grecesc, In răspunsul săii demersului colectiv al puterilor, declară că pacificarea insulei Creta depinde şi de dis-poziţiunile Turciei. — Relevează rezultatul adnnărel libere a delegaţilor, ca o dovadă a dispoziţiunilor împăciuitoare ale Crete-nilor. O bandă de albanezi armaţi aă trecut erl graniţa, pătrunzînd pe teritorul grecesc, în-tr’un scop necunoscut. Un detaşament de soldaţi greci a urmărit şi a pus mina pe Albanezi, cari aă fost conduşi la Larissa. Membrii comitetului de reforme aă participat le adunarea liberă a delegaţilor. Constantinopol, 26 Iunie. Corpul consular din Creta a făcut cunoscut epitropiel prin oameni de încredere, concesiunile turceşti. Epilropia a convocat o a-dunare, al cărui răspuns nu se cunoaşte.— Mulţi deputaţi lucrează In favoarea primire! concesiunilor sub condiţia garanţiei puterilor. Se asigură că trupele de la graniţa grecească aă fost Întărite. 500 de oameni de trupe revoltate la Dje-dah se află încă In moschea din acea-stă localitate. Lipsa de trupe Impedică de a ce putea procede la supunerea lor. Nişte trupe aă plecat din Hedjas pentru a-I de sarma. Londra, 26 Iunie. «Times» află din Constantinopol că răspunzlnd unei note a ministrului Ţârilor de Jos In privinţa lipsei de siguranţe pentru străinii la Djeddah, In urma răscoalei gar-nisonel, Poarta a declarat că trupele revoltate vor fi Înlocuite prin altele. Berlin, 26 Iunie. Se anunţă din Atena Agenţiei Wolff că partidul luptei cu ori-ce preţ care predomina In Creta încă acum câte-va diîe, este acum cu totul descurajat in urma decisiu-nil tutulor puterilor de a interveni cu energie de ambele părţi spre a ajunge la restabilirea unei situaţiunl pacinice In Creta.— Perspectiva unul resultat favorabil al negocierilor deschise s’ar schimba dacă rea-' fişarea asigurărilor date de ambasadori In numele Porţii, ar fi Indoioasă. Guvernul grecesc lşl dă toate silinţele pentru a întări Încrederea populaţiunel cre-tene lu Europa. Constantinopol, 26 Iunie. Se desminte din sorginte oficioasă ştirea In privinţa unei victorii a Cretenilor la 20 Iunie. — Operaţiunile militare eraă suspendat In acel moment. sriEj qjve^se Crime.—Delicte.—Accidente.—IntîmplirL DIN CAPITALĂ Hoţ prins. Ilie Stănescu, un vestit spărgător de meserie, care In urma mai multor spargeri şi furturi comise în comuna Cos-teştl diu judeţul Argeş, fiind prins de autorităţile locale, a fost închis în arestul preventiv din Piteşti, In timpul iustrucţiunel reuşeşte să evadeze şi a fugit in Capitală. In urma circularilor date de către poliţia din Piteşti, agenţii de la siguranţă aă reuşit a’l prinde erl seară plimblndu-se pe stradă. DIN ŢARĂ Tîlhărie. — Toader Galbază din comuna Tansa, judeţul Vaslui, se afla In cârciuma Iul I. Chişcă, clnd văzu pe Sazef Ispas, venind acolo şi puntndu-se la petrecut, zice «Evenimentul» din Iaşi. trupul lor de suflarea zefirului, şi totul doarme în natură, ctnd ea Însăşi se odihneşte. Nopţile în tufişurile Australiei sunt întunecoase şi triste: nici un sgomot, nici un strigăt, nici suflarea vlntulul nu vine să turbure liniştea siguranţei; e lugubru ca şi nopţile diu marele deşerte ale Sudanului ca nisipurile diu stepele asiatice. Nu se aude nici strigătul înăbuşit al fiarelor sălbatice, căutîndu-şl hraua. Fricosul cangurou, care afară de păsări singur reprezintă fauna marelui continent al Oceaniei, amuţeşte odată cu apusul soarelui şi odată cu el se ascunde In cele mal dese tufişuri de liliac safl de alte plante exotice. Singură bufniţa anunţă răsăritul lunel cu strigătul el lugubru prelungit. Efectul pe care 11 produce asupra unei persoane nervoasă, această obscuritate singulară e foarte curios. Nimic nu-ţl atinge vederea, urechea nu e impresionată de nici un sgomot, spiritul cade lritr’un soiă de alucinaţiune visătoare, care lţl dă iluziunea unei separaţiunl absolute,unei izolărilntr’un cosciug funerar. Noaptea chiar, făptura o-menească simte necesitatea de a simţi In jurul lui viaţa, mişcarea. Cu toate că natura domoală şi puţin poetică a lui Laurent nu era supusa la ase-rneul impresiunl singulare, el se simţi cuprins cu Încetul de un sentiment de tris-teţă grefl de descris. Tăcerea monotonă a pâdurel făcuse reacţiune In sufletul Iul, şi, pentru ca să scape din această sensaţiune u singurâtăţcl, simţi ca o trebuinţa de a merge sa asculte respiraţiunea liniştită şi regulată a tovarăşilor lui, cari dormeaă. TUFIŞURILE AUSTRALIEI CAPITOLUL I O alarnifi. — Ctutccul bufniţei. — In rectiuon-— Vulturul negru. — Dătătorii cl« tufişuri. ~ Joliu tlllplng. — Pacificul. Laurent făcea de sentinelă abia de o oră şi ar fi dat mult cu rnultu să vadă revărsatul zorilor mal curlnd. In picioare, reze-mat de un truncliiu de eucaliptus, nu făcuse nici un pas, nici o mişcare, şi de şi era aproape sigur că timpul Iul de facţiune era de mult trecut, el continua a păzi, nelndrăznind ca să deştepte pe stăpinul sâă, care trebuia sâ-1 ia locul. Curagiosul ttnăr se gtndea la varietatea peripeţiilor cari îl aruncase la o aşa colosală depărtare de ţara sa, clnd de o dată strigătul sinistru al bufniţei se auzi încet venind din depărtare. După cum el mal auzise deja clnlecul plîngâtor al păsărilor nopţel, sgomotul nu-făcu nici o impresie şi lăsă cursul libergîn-durilor sale. După cîte va minute, acelaş eîntec lugubru veni să turbure liniştea nopţel. Canadianul dormea somnul uşor al aventurierilor de pădure, pe cari cel mal mic sunet ÎI deşteaptă. La al doilea strigăt al păsărel el fu deştept. — Al auzit, Laurent?zise el ridieîndu-se încet pe patul lui de frunze, pentru u nu deştepta pe Olivier, care dormea liniştit ca şi cum ar fi fost sub alcovul din castelul lui din strada Saint-Douiinique. (Va urma) EPOCA ca 3 TEATRE, CONCERTE, PETRECERI. ('nslno Paritien, str. Academiei. Aslă-zl Joi 27 Iunie trupa germanii de operete de sub direcţiunea d-lul Georg Eger va juca opereta «Voovodul Ţiganilor». Au pied do mur si I.e Baiser. Grădina Kragadiru. — Simbăta, 29 Iunie, Societatea «Moria» va da o serbare clin-peneascit in folosul şcoalel «Moria» pentru Învăţătură gratuita a copiilor săraci. Grădina Tiimise Clinii, slrada Filantropiei 39. In ziua de 30 Iunio Societatea «Sbo-rul şi Credinţa» a conductorilor poştali, va da o serbare clmpenească in folosul fondului de ajutoare a membrilor săi în cazuri de nenorociri, şi procura cărţi de şcoală copiilor săraci. Iad mu&m pe cititorii noştri să participe la a-ceastă serbare ştiind că ajută o societate de funcţionari mici şi săraci. Vttzînd el aceasta, tşl tnchipue că Ispas trebue să aibă bani la el şi concepe planul de a-1 jefui. In acest scop el aşteaptă pînă Urzic, ptnă dnd Ispas a sflrşit de băut şi a plecat din cârciumă cam beat; atunci se ia după el şi In mijlocul şlcahulitl Îaşî-Vaslul, tl apucă de gât şi Începe a-1 bale şi chinui, lulndu-I tot ce avea asupra lui şi In urmă dispare. După elte-va zile Insă a fost prins şi a-restat. Pruncucidere.— Maria G. daraban, tn vlrstă de 40 ani, după trei ani de văduvie a născut un copil şi, pentru a face să dispară această dovadă a necinstei el, a hotă-rlt să ucidă copilul, spune tot «Evenimentul». In adevăr, la sfîrşitul Iunel Martie 1896 ea ucide copilul şi ’l îngroapă In malul pă-răulul Fzeuza din judeţul Bacău. Planul nu i-a reuşit, căci după clte-va zile cadavrul copilului a fost găsit de un băetan ce trecea pe acolo. La instrucţie Maria Caraban a negat faptul, dar el stabilindu-se pe deplin atlt prin depunerile martorilor, cit şi prin alte Împrejurări, ea va fi dată In judecată curţel cu juri din Bacău pentru crima de pruncucidere. Kl AitELE I>E AZI — Adevărul constată o mare deosebire între procedarea magistraţilor cari anchetează acuma şi procedavea aceloraşi magistraţi cari aii anchetat în procesul Brenning-Ressu-Robescu. Acum un an, magistraţii instructori eraft cu totul mal energici, instrucţia se fileea mal cu seriozitate, oameni eu poziţiunf iualte In localitate, precum fostul prefect Robeseu, aă fost depuşi preventiv. Asta-zl, din potrivă, par’că e vorba de muşama. Este de constatat c& o atmosferă co mult maî morală înconjura guvernul conservator, după şapte anî de domnie, faţă cn spiritul gheşeftar ce animă ministerul liberal în a opta lună de a-tot-puternicie. Guvernul care urmăreşte pe Ghenadie pînă la infamie, piuă la deboşarea ocnaşilor, guvernul care face concurenţa lui Zdrelea şi-şl transformă magistraţii în spărgători, de uşi şi de rufe re, acest guvern nu Îndrăzneşte sase atingă de partizanii săî devotaţi, cari a fi sfeterisit a-verea comunelor. I itrebarea e numai dacă, in urma corectitudine! cabinetnluî conservator, ţara va putea înghiţi şovăielile dacă nn păsuielile cabinetului liberal. Trebuie sft se hotărască Ia un fel; Ori D. Sechiari. care a făcut denunţările, este un invidios nedemn şi un vulgar calomniator, ori Malaxa este in adevăr vinovat. In cazul din urma, el trebuie urmărit şi tralat cu toată severitatea. Căci efi nu înţeleg ca oameni de altă valoare şi de allă factură, precum era Ressu şi precum este Robeseu. să fie întemniţaţi şi osîndiţl, iar persoane ca d. Malaxa să fie protejate şi scoase basma curată. ŞTIRI IUN ZIARE Din Dreptatea: După Îndemnul Iul Partenie, stariţul mo- năstirel Căldăruşanl, Procopie, a dat ert In judecata tribunalului pe mitropolit, sub pretext că acesta ’l-ar ii luat o mie de lei pe etnd era mitropolit, pentru a-1 ţine pe el— Procopie—In postul de stariţ al mo-năstirel Căldăruşanl. Procopie pretinde că mitropolitul ’l-a luat şi mia de lei şi l’a dat şi afară de la sta-reţie. Cu alte cuvinte, dezmăţatul Partenie crede că va reuşi el să facă prin staietul Pioco-pie aceea ce n’a reuşit Sărâţeanu să facă prin asasinul Mărgăritescu. *** Poliţia de siguranţă a primit ordin să caute şi să aresteze pe arhimandritul Săbâreanu, cel care a prezidat Întrunirea noastră de Duminica trecută.Motivul ? Răs-vrătire în contra superiorilor !! „** Stariţul mlnăslirel Căldăruşanl, Procopie, a sosit erl In Capitală chemat fiind de locotenenţii mitropolitană, care i-a dat ordin verbal să execute cu cea mal aspră rigoare ordinul emis cri de locotenenţii relativ la modul de tratament al mitropolitului Ghenadie. Cu această ocazie stariţul Procopie şi-a luat angajamentul faţă de Partenie de a trata pe mitropolit In aşa mod In cil să-l silească să se lepede de haina călugărească, căci numai uluacl cred mizerabilii că mitropolitul Ghenad ie nu va mal putea fi reinstalat In scaunul săli mitropolitan. CUTIA CU SCRISORI D-lui Dimitrie Sturdza, Prim-Ministru, Bucureşti. Domnule Sturdza, Sunt 4 zile de dnd tot mi se spune de către unul şi altul, că d. Take Anastasiu, directorul din judeţul nostru şi unul «lin prietenii D-voastră, ar fi adus 2 indivizi străini, de origină greacă, de loc din Galaţi, să mă urmărească, să mă prindă la vr'uu colţ de stradă, ziua saă noaptea, să mă stllceasră In bătae şi la nevoe, chiar să mă omoare. Par’că nu-mi vine a crede, că amicul du-mitale să fie capabil de a ajunge cu inîşe-lia pin’ la asemenea fapte; cu ţoale astea, aşa e! D. Take Anastasiu vrea cu orl-ce preţ, să nu mă mal vază în Tecuci, să nu mal auză de numele meii. Oare astă iarnă nu domnia sa a dat ordin fratelui săfl Ian cu Anastasiu, să pue gardişti, să mă atace şi să mă lovească pe stradă ? Oare nu tot domnia sa a stăruit din răsputeri, să mă vlre In armată, după ce am fost dispensat anul trecut cu certificat şi acte In regulă ? Oare nu lot domnia sa vrea acuma să mă ucidă, cum a voit să facă Înainte de 1888 cu Ştefan Vasiliu care-I făcea opoziţie, punlnd gardiştii să-l Împuşte şi-apol 2 greci cari l’ah bătut In faţa casei d-lul Take A-nastasiu de l’afi lăsat lat? Lăsind la o parte procedeurile mal mult de cit sălbatice ale d-lui Take Anastasiu, mă întreb: ce are acest om cu mine? Fă-cutu-i-am eă vre-un răii ? Nu. Oare pentru că am avut Îndrăzneala să denunţ la gazetă fără-de legile poliţaiului laucu Anastasiu, toate isprăvile d-lul Take Anastasiu, incapacitatea prefectului judeţului nostru Alex. Păllrlăgeanu, pentru că am spus să d. Take Anastasiu este un simplu şarlatan politic, că pe de o parte, făgăduia prin Întruniri votul universal, iar pe de alta fratele săli bătea la poliţie pe cetăţenii cari Îndrăzneaţi să ia parte la vre-o întrunire,—sunt acum ameninţat cu moartea ? Domnule Sturdza ; etnd am spus că d-nu Take Anastasiu este un şarlatan politic, m’am bazat pe fapte. Clnd am spus că prefectul Pătftrlăgeanu este un pungaş, m’am sprijinit pe acte. In această privinţă sunt dosare In arhiva tribunalului local. Cind am susţinut că poliţaiul Anastasiu este un stricat, un murdar, un bolnav In ultimul grad, credeţi domnule Sturdza că m’am bazat pe ceva ! Toată lumea din Tecuci ştie în ce ape se scaldă lăncii Anastasiu şi cum trăeşte acest individ In societate. Vă mărturisesc, că mi-e scirbă să vă povestesc relaţiile Iul cu toate pezevenghele, cu toate femeile perduţe, cu toţi derbedeii. Prin urmare eă n’ani spus de cit adevărul. Admiţlnd, că ett n’aşl fi spus adevărul, d. Take Anastasiu numai de cit trebuia să procedeze cum a procedat şi cum vrea a-cuma ? Altă cale nu găsea ? Legi nu sunt in ţara asta ? Nu mă putea trage la răspundere ? Asa înţelege d-sa politica ? Una din două : Or) că d-lui Take Auas-tasiu II era şi îl este teamă să mă tragă la răspundere, ştiind că răspunderea tot în capul d-sale se va sparge, ori că d-sa nu vrea să mal Jţie socoteală de Constituţie, de legi, de nimic. Domnule Sturdza ; Încă de Simbătă am denunţat parchetului local intenţia d-lul Take Anastasiu şi crezînd că fapta ce vrea să săvtrşească domnia sa nu consti-tue unul din punctele programului de la Iaşi, mă adresez domniei voastre prin a-ceste clte-va rlnduri, rugîndu-vă, să bine voiţi a lua măsuri să mi se asigure viaţa, că doar libertatea individuală e garantată de Constituţie şi de toate legile ţărel, cel puţin aşa cred eil. Ca să sflrşesc, ţifl să vă declar următorul lucru : Slut armat şi nu es din casă de cit Însoţit de doul sau mal mulţi prieteni. In cazul clnd voi fi atacat, voi trage fără milă; toată răspunderea cade asupra celor cari mă vor sili să fac acest pas. Să nil se zică deci, că n’am prevenit pe nimeni. Primiţi etc. V. (,'onstiiiitiueMCii. Tecuci, 25 Iunie, 1896 OLTIIEINFORMAŢII»!! D-l Arapu a depus astă-zl jură-mîntul pentru funcţiunea de prefect al judeţului Botoşani. Demisiunea d-lul M. Petrescu din funcţiunea de ajutor de primar al oraşului DorohoiQ a fost primita astă-zl de d-l Ministru de interne. Aceasta demisiune a fost provocata din cauza unor neînţelegeri între Primarul oraşului şi d-sa în cestiunea unul proces al comunei. D-nil G. Ivaşcu şi Gh. Alexandrescu aii fost numiţi, pe basa concursurilor depuse, referendarl clasa III la înalta curte de compturl, în posturile vacante. La 1 Iunie se aflau în circulaţie 96,678 librete ale casei de economii reprezentînd suma de $3, 431, 817 lei. Bistriţa, — societate romani a-nonitnă pentru esploatarea lubricei de hîrtie de la Letea,—a avut în anul 95—96 un cîştig net în sumă 100,510 lei 28 bani. ]>in CJalaţi [ Opinia oficioşilor din localitate este; Afacerea Malaxatelor se va face muşama, in sch imb ca să poată potoli curentul, se va disolva consiliul comunal. Candidaţii pentru preşedenţia comisiei interimare sunt — cum am anunţat erl — d-nil Gh. Fulger, senator, M. Gr. Bonachi senator şi Zorită deputat. * * * Din ordinul d-lul ministru Stolojan, procurorul general Bastachi, merge cu instrucţia informatoare (?) încet, parchetul de CovurluiQ şi cabinetul de instrucţie aă suspendat orl-ce lucrare. Primarul C. Malaxa nu-I pasă de nimic, ca şi când n’a mâncat usturoii). * 4c 4c Se pun mari stăruinţe pe lângă consilierul comunal C. Vârlan să-şl retragă demisia. I). Vârlan publică într’un ziar din Galaţi o lungă lămurire din care extragem următoarele juvaeruri: M’am revoltat şi ’ml am dat telegrafic demisiunea din demnitatea de consP lier comunal erl dimineaţă, nu pentru incorectitudini din partea Iui Malaxa, ci pentru faptul, că fără nici' o denunţare şi fără nici o regulă, am fost chemaţi la parchetul Curţel toţi consilierii comunali, să dăm informaţii... etc., etc. lată deci un om care declară că nu incorectitudinile cui-va îl revoltă, ci faptul că e chemat să dea informaţiuni asupra acelor incorectitudini /... Dar sfîrşitul lămurirel este şi mal nostim. întâi: Pentru a fi cit se poate de explicit şi a vedea orî-cin9, că dacă sunt de acord a lucra de-o-cam-dată cu Malaxa, nu o fac aceasta din făţărnicie, ci basat pe cinste şi buna credinţă, o fac pe cît timp amicul meu va fi corect, onest şi demn in acţiunile sale. îndată însă ce voi constata că se va abate de la aceste principii, ca toată amiciţia ce-iport, voiu fi eă cel întîiu, care îl voifi lovi şi pe baza drepturilor câştigate ce le am î n partid, îmi voiu menţinea din nou candidatura de Primar în localitatea mea, unde din tată în fiu, am adus servicii o-neste, inteligente şi patriotice concetăţenilor mei. Costin Vârlan Ce ziceţi de acel de-o-eam-dală ? Ce ziceţi mai ales de brevetul fufa II-geuţă pe care onorabilii Vârlanl şi-l dă el însuşi ? Liberalii disidenţi din Galaţi vor face să se reprezinte în curînd în localitate piesa Malaxita. D. Stolojan, care ţine în acelaş timp interimatul prezidenţiei consiliului şi a departamentului instrucţiune!, va avea să se pronunţe asupra autorizării acelei piese. Erl seară Consiliul Comunal al Capitalei a ţinut a doua şedinţă in sesiune extraordinară. Afară de câte-va alinieri de strade şi expropierl, consiliul a aniî-nat. pentru încă 2 luni licitaţiunea pentru iluminatul părţilor mărginaşe ale oraşului, numind o (-omisiune pentru studierea diferitelor sisteme asupra cărora se vor face ofertele. Consiliul a mai decis ca o coinisiune compusă din mal toţi consilierii comunali să meargă Marţi dimineaţa la Bra-gadiru, pentru a vedea lucrările puţurilor pentru alimentarea oraşului cu apă. S’a aprobat cererea d-lui arhitect Mandrea pentru a deschide strade pe un loc al d-sale din Calea Griviţei, situat între stradele Polizu, Fundătura dreptului şi Şoseaua Grozăveşti, cu o-bligaţiunea de a face lucrările de pava-giu, iluminat şi canalizare. Aceste lucrări se urcă aproape la suma de 70,000 de lei. Cererea d-lul Mala, pentru a face re-paraţiunl la imobilul d-sale situat în strada Luterană colţ cu strada Fîutînel, a fost respinsă. Imobilul in cestiune fiind supus retragere!, proprietarul cere des. păgubiră primăriei numai 65,000 de leit Primarul cu toată galantornia a acorda-d-lul Mala 34.000, ('ar d-sa a refuzat. Cestiunea a rămas în suspensie. S’a aprobat scoaterea In vînzare a locurilor comunei după bulevardul Maria şi facere de trotuare de bazalt pentru suma de... 13.000 lei. î)il I A'ş i Piaţa Păcurar Alarma pe care a daf’o Epoca cu privire la piaţa familiei Xenopol, a avut darul de a nu lăsa indiferenţi pe acel de la ministerul de interne. Alaltăerl s’a primit o adresă la primărie, prin care administraţia comunală de la ministerul de interne, cere a-I se trimite expertiza făcută de comisia pentru studiarea locului. Ori, actuala administraţie a cumpărat locul doamnei Maria Xenopol, fără de nici o expertiză prealabilă. La comună există o expertiză laeuiii cu 12 aui in unusi şi care evaluase piaţa la suma de 40.000 lei. De atunci şi pînă azi o porţiune de loc a fost determinată pentru suma de 8.000 lei. Există, însă, şi raportul adresat de dd. D. Greceanu, D. Grigorovicl şi popa maşine asaicole ■■Hi E i t v -Îpg Bucureşti, Str. Lipscani, 91.—Casa Banca Romîniel Sf. Ghcorghe btoua HAşnri i>e Secerat şi legat „COLUMBIA ” din fabrica I>. OSKOitXE «V C-ie Au’mi n (IVcn-VorK) Cu tăişul lu 22ISEAPTA construita toată în oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—21 L&COMOMIIuE NM TMEEMAaFOAME Din atelierele de construcţiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI- Ţin Ia dÎ3posiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea aeeslorinaşine Vasiliu, membrii în ultimul sfat comunal, cure raport se pronunţă categoric contra pieţei Xenopol. Voim să credem că interesele orăşenilor vor fi puse ceva mal presus de interesele familiei Xenopol, şi că scandaloasa transacţie nu va găsi şi aprobarea ministrului. Căci scandalul ar fi prea bătător Ia ochi! * * * Aleşii «celor 18» Azi s’a făcui alegerea membrilor pentru camera de comerţ. Biuroul era prezidat de d. I. Chica, membru de tribunal. Diu peste 500 alegători înscrişi u'aii luat parte la vot Studiul llnibei francese va il obiectul unor îngrijiri speciale, ăst-fel ca toţi elevii s£ poată vorbi această limbă bine şi uşor si ca în clasele liceale superioare, toate materiile a-f&râ dc limba romtnâ şi istoria naţională a Romîniel, să pontă ff predate în limba francesă. Institutorii însărcinaţi cu ceasurile de limba francesă în clasele primare vor avea diplome si vor ti desemnaţi de Ministerul Instrucţiunel Publice din Francia. Tot aşa şi profesorii însărcinaţi ou- cursurile de litere şl ştiinţe în clasele liceale superioare. In clasele glmnasfnle, cursurile de limba francesă se vor încredinţa Domnilor Profesori A. Leautey si H. Eolliot. Studiul liuibel germane va li, de o potrivă, obligator pentru toţî elevii, chiar de la eftisa ântăia primară. Elevii claselor primare isl vor depune examenul lor de finele anului şcolar la şcoalele primare ale Statului. Elevii claselor gimnasiale şi acel ai claselor liceale îşî vor depune examenul lor de finele amilul şcolar, după dorinţa părinţilor, la Gimnasille şi Liceele Statului, *au la Liceul Francez înaintea unei «omisiuni constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şi Instrucţiune! Publice din Ro-rnîuia. Elevii claselor liceale vor fi de o data preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat romîn cît şi pentru cel france», în prevederea caşului că posesiunea acestei din urmă diplome ar fi necesară tinerilor car! vor voi să urmeze studiile lor în unele şcoli speciale din Francia. Direcţiunea va avea grije’ de ă transmite părinţilor la sfîrşitul fie-cârel luni, notele asupra gradului de instrucţiune şi de educaţiuue a copiilor lor. Liceul va fi instalat într’o stradă din centrul Capitalei şi cu o.posiţiune foarte sănătoasă, --strada Scaunele, 45 (Casa Fievaj. luternatul va dispune de dormitoare vaste şl btne-aerisite, de sofr&gerif spaţioase, de săli de bale şi duşe, si o grădină frumoasă. La îuceput, liceul nu va coprinde de cît cele patru clase primare şi cele patra yimuasiale. Clasa 5-a liceală se va crea la auu, a C-a peste doi ani şi a 7-a peste trei ani. Pentru informa «uni, a se adresa la: I.egaliuncu Fraudei, strada Biserica Amzi saâ la D-nu A. antei/ strada Plantelor, 19 safi la D-:m )!. Lolliot, strada Fîutînel, No. 18. 134 25-6 I PA MINERALA PURGATIVA DE LA 8REAZU, Kngă laşi. şi-a făcut drumul’ de la sine fără multă reclamă şi cu toată oonoureDţa apelor similare streine, dovedindu-se cu mari avantaje prin proprietăţile sale particulare şi anume : Apa de JBreaxu esto mal plăcută la băut şi cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 Oră; în cele mal multe cazuri ajunge 1 pahar. Apa «fc* Ureaxu ai*o efect durabil, fără a produce al doua-zi constipaţie. Apa de Hrraxu nu produce absolut nici o durere de stomah sa fi îu intest ine. Apa tiv Jflrcaxu se întrebuinţează specialmonti^cu succes pentru a combate. oongestiunile obicinuite cum şl coiik* tipaţiunile, disposiţiuuile inflamatoare ale organelor principale, indisposlţiunîle cronice alo organelor de respiraţiune şl circulaţiune, deteriorarea grăsimel prea abondente, boalele urinare şl formarea pietrei, harmovnt/lete, boalele organelor genitale la fernet Consumatorii lunatici pentru apele purgative străine, după ce ati încercat această apă de la lireazu, a A părăsit pe cele străine. --ilVr de 2frvftx.it a obţinut la expoziţia de Bucureşti îu anul trecut Medalia de aur prin superioritatea sa n comparate cu alto ape similare. Apa du Krettxu se găseşte astăzi in toate oraşelei atît dirtooace eît şi peste Milofcv. şi îaerltă toată încurajarea din din partea publicului. 139 i’2-1 FUBLICApil S K Se face cunoscut d-lor agricultori din vecinătatea Capitalei că cu începere din anul acesta Comandamentul Gclăţel BucurescI se însărcinează cu transporturi de cereale pe linia ferată a forturilor, care este in legătură cu liniile Statului. Predarea se poate face la orl-ce post. Conditiunile se pot vedea în fie-care zi, de lucru de la ora 7—12 a. ui. La Comandament, îu Palatul Comandamentului Corpului 3 Armată Strada Stirbey-Vodă 81. 122 ’ 10-0 www.dacoromanica.ro 7 CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 25 Iunie. 1396 I Cump. Vlnd 4°/o Rentă Ainortisabilă. . . 87 V. 88 5»/o » Amortisabilă. . . 96 96 V. 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 100 '/« 101 '/« 5»/o » Municipale din 18183 97 — 97 '/« 5»/. > » » 1890 95 s 96 — 5*/« Scrisuri Funciar Rurale . 93 V, 93 */« 6°/o » » Urbane . 90 */. 9o */. 5o/,, » » * Iaşi . 84 */* 85 Acţiuni Banca Naţională. 161 & — 1625 — » » Agricola . 198 — 200 — > Dacia Romtnia asig. 4i2 — 416 — » S-tea Naţionala asig. 428 — 432 — S-tatea de CoastrucţiunI . 180 — 183 — Fiorini valoare Austriacă. 2 tl 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 > Italiene. . . . 89 - 95 » ruble hirtie . , 2 65 2 70 Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice. din fabrica Albert k Cil, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AlM' I ALBERT ENGEL S™ CASA DE CONFIENŢĂ Fondată Tn BucurescT în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 şi p. Recomandă onor. sale clientele cit publicului bogatul sâO asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzlnd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de PelroL Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. TactraurI de Alpaca pentru masă. Vaae smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte ne cesare penlru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fler. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşa male şi Linoleum. Petroliu indigen I-n calitate decalitru lei 3,50 franco la domiciliu. UleiO de rapiţă dublu rafinat. Atelier pontru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metf>l. Serviciu prompt si preturi moderate se garantează 00 25-19 MARE DEPOU DB Burlane de Basalt, ŢETE DE PLUMB FER ŞI TUCIU Fort uni «Ie cînepă. şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl, tout â l’dgout, gaz, etc. la HAAS IIAICT BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI INSTALATOR fi PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Şi pentru încălziri centrale (100-33) Les Viritables Eaux minirales de mGMY aont les Sourcea VICHY-ETAT CELESTiNS GRANDE-GRBLLE HOPITAL F.xlger le nora sur la Capsule et l’Etiquotte. Les Seu Ies Vâritables Pastillestfe Vichy sont les PASTILLES VICHY-ETAT fabrlquees avec les sels naturels extraits des Eaux de Vichy-Etat. CONIPRIMES DE VOCHY au* sels naturels VICHY-fiTAT IKtnr pr6parer l'ean artlflcielle de Vichy gazeuse. t{ent Qiniralpour la ROUMANIE, BUL6ARIE,SERBIE: A. G. CAKISS7, Bucarest. > I 45 60-25 W. HTAADECKER MUŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCI Strada Smîrdan, o. 121 FuraUorul CurţaT Regala CASA FONDATA IN ANUL i86j SUCURSALE: Brăila, Graiova, Var na. FurirUor al M. S. Regelui, al domeniilor coroanei, al şeoalelor de agricultură, al leriuelor-uiodel ale statului romtu ţi bulgar, etc, OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI Muguri univermate originale Atutl. Saeh 2)C a se feri de contra-facerl SIMPLE, ca S şi 3 BRA2D ARE—Construcţie Nouă de Oţel. , Singurele pluguri adoptate la fermele-model i . .. ale Statului. Wite MrM wm Locomobile şi Treerătore McCo m, DIN FABBICA RUST0N PROCTOR & Comp. LTD. LINC0.N Construcfiune nouă 1896. Cele mai căutate şi râspîndite în ţară. ISBÂNDA cu tăişul la dreapta NOUA MAŞINI DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPÎ din fabrica MAX C0RMICK - Chicago - America. Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cit si pe cîmp a dobîndit un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţi ca cea mai practică. 150 BUCaŢI YINDUTE IN 1895.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. » SECEAtĂ TO AAtE SAAAFAjE BA IST» cosatoahe be fAx mo. *. — ghebee be fAn. VAGONETE ŞI ŞINE. Tot felul de maşini agricole şi industriale, Grape vînturătoare, batoae de porumb, CASE DE BANI 51 f ..KUPP vînturătoare, Trioare, pietre de moară, eto. — CATAMjOAO E MBA MO SA O ti ATAŞ — „CHUBB” 40- ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL JPA Mt IS-GALA TI f Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de I pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate I distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiO, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare, j Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce j spirturl. Acest aparat este cu mult superior eazanelor şi. Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sad din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după j voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lur GEORGES I A. CAR ANOFEL, Galaţi, sad la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. Depoul general Bucurosci str. Doamnei 27 casa Bilet Bilcescu. Intîiul institut de plasare autorisat de guvern Încă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este în corespondenţa cu streinătate. M-nie Bandau Aleea Carmen Sylva alăturea ou Ciemegiu 25-20 74 La Typografia «Epoca» se vinde Itir tie maculatură cu 45 bani Kilogramul In pachete de 10 kilograme. F. im BUCURESCI No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 Recomandă : TREERĂTQRl L-OCOMOBILE _________ Sistem şi oonstrueţiunea nott do tot pen-CU aparat de ar8 pate gi orl-ce combustibil tru 1898 atit Locomobile eît şi Treeră- torî sunt cele mal bune şi cele mal renumite d.n fabrica D-lor Ransomes, Sims & Jefferi es. ă ■i'îp&i. WPwaMHB,— In şfîrşit recomandă ri fabrica sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sis- 9 tematice, Batoaso de porumb, Morişce, Grape de fler şi toate reservele pentru Locomo- 9 bile si Treerătorî. 65 25—22 H Numai la magazinul CENTRALA este de găsit adevărata Lumină, incadescentă. sist. Atier Perfecţionată cu preţurile foarte reduse Acest magasin şi atelier antorlsat de Onor. Primărie este cel rrwil recomandabil pentru instalări de I gaz, apă, telegraf, cauulisare băl, precum şi tot felul de closete şi tout ă l’fyoul. I Magasin de exposiţie CENTRALA Strada Biserica Ieni, No. 9 lingă Hotel Union (64) (25-251 BAI HYGIENICE I BÂl HYGIENICE I BAI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de LĂMPI, NOBE, MAŞINi de BUCATE şi orl-ce instalaţiunl MARCUS LITMANN S" I, WAPPNER No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat __e Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai In Zink, cu diferite solie de aramă penlru încălzit apa. BAI de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine tn casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete ■‘tout a V eyout* higieniee şi sistematice. Sticle de Conserve hermeti-«eşte Închise de toa te mărimile. Unicul depofi In ţară cu Sobe (Belgiane), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRbDER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru attrnat şi masă, cu muşinele Americane «WoN-DER», toate cu aer. 56 JOHN PITO BUCURESCI, Strada Smârdan o. 7 Mare depoti de maşini agricole şi industriale Maşini de Secerat, Legat şi de cosit „Adriance“ | Sfoară de legat snopi OM A N I L L A garantată pură:)| Maşini de treerat şi Locomobile din renumita fabrică BADENIA din Weinheim (:Germania:) |.lfaşiui de treerat americane eu loeomobila rutieră şi eu elevator de snopi şi de paie. Maşini de semănat în lat (:sistem «Aberdeen»:) şi în rîndurl (:sistem american «HAVANA»:) MORI ŞI PIETRE DE MOARA DIN LA FERT£ S0US J0UARRE. Vin de Peptonâ aiulChapeauteaut Conţine carne de botl digerată şi făc tâ solubilă prin Pepsină. Este recomandat In boalele de stoinach, digestiunile grele safl ne- suficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrîni, precum s> pentru toţi acel cari u'uii pollă de mlncare sad nu pot suferi mtucările. Puritatea Pepslnel Iui Chapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Vial», 1, rue Koiir.laloue, I'ariH. jsbt Se găseşte de vlnzare la ţoale farmaciile bune -as! Greble ăe fin < MMolinffHvorth , Tocători de nulretl, ma- * “ ■ • - ~ du - - - “ - tplnl de huruit, Tocite pentru cuţite de secerătorl etc. j Vînturătorî, Triorî, Batoze de porumb MUŞAMALE IMPERMIABILE DE OEI-CE MĂRIME. 68 16-11 0 IDEE GREŞITĂ Toată lumea credea că Alessnndriu e cel mal hotărlt liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce Însemnează alb ? 20,000 două aeol miî butein 15,000 cinci spre aece mii litrurl COGNAC Pe care AlesHandrlii l’n conservat în timp de trei ani în pivniţele fabncel sale, şi azi îl pune în consumaţie, pentru toţi aceiu ce doresc n ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate Sn ţara Romineasca, otrăvesc st O-machurile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la birdan; de aceea Obicinuiţi Conservatorul foguac AlrsMaudrlu Cereţi flacoane originale in forma buteliei şi a etichetei Inserată aci. La toate Magasinurile mr Feriţi-vă de Contrafaceri *** Cererile se fac Alexuudriii-liu- curescl. 93 36—1 Bucuresd, Tipografiaj« Lpuca».—Stnda Omaoaţel, Nu. 3. iipograna Luuta».—aunOA www.dacoromamca.ro