SERIA IL—ANUL n, No. 189. Kditia a ti*eia MERCURI, 26 IUNIE 1896. numaruljo bani ABOSTAM ENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-c&rei luni şi se plătesc tot-d’ft-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judefe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţarii 30 lei; In străinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » > 25 > t'rel luni . . . 8 » » > 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. X EPOCA NUMaRITL 10 BANI ANUNCIFRIFE In Bueureştl şi judeţe se prinţese numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuneiurI la pag. IV...0.30 b. linia » » » III......2.— lei » » » » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlnduli Un număr rechiă 80 bani ADMINISTRAŢIA No.8-STRADA CLEMENŢEI — No. 3. rara Antecedentele Iul Stolojan MANEVRE COLECTIVISTE Cine nli ştie fabula cotoiului călugărit la bătrâneţe ? Călugăria cotoiului nu l’a împedecat ca la cea întîiQ ocasie să masacreze pe bieţii şoareci cari aQ avut prostia să creaţia in sinceritatea convertirel. Acest efect ne fac faimoasele anchete pe cari guvernul colectivist le-a ordonat la diferite primării din ţară. Vedem, e necontestat, inspectori financiari procurori şi judecători de instrucţiune făcând descinderi la primăria de Galaţi, de Huşi, etc, constatam la gazetele colectiviste un limbagiu sever şi eatonian în privinţa culpabilităţel eventuale a celor anchetaţi. Cil toate acestea, noi cari cunoaştem pe colectivişti şi cari ştim că tot ce fac el nu e de cât o înscenare, vom zice împreuna cu Lafontaine: «Ce bloc enfarine ne ineditrien qui vaille». Ar trebui să fim naivi pentru ca sa credem în sinceritatea acestor anchete! Ar trebui, ca colectivitatea să nu fie colectivitate pentru ca să ne închipuim că un adevărat sentiment de justiţie călăuzeşte guvernul eînd face timbalăul cu procurori şi judecători de instrucţie ! Dacă am sta un singur moment la îndoeată asupra sinceritaţel anchetelor de la Galaţi, Huşi, Fălticeni, etc., ar trebui ca colectiviştii se rîdâ de noi ca de nişte copil naivi ! Ce este cu aceasta pornire aparenta a guvernului de a stîrpi a-b uzuri le? Hotărîtu’sa colectivitatea a urma sfatul lui D. Brâtianu: «hoţii la puşcărie şi necinstiţii la carantină?» Dar, în acest caz, ar trebui ca a-proape întreaga colectivitate să fie, dacă nu la puşcărie cel, puţin la carantină ! Este alt ceva Ia mijloc. Tot aparatul judiciar şi justiciar pe care guvernul ne’l exibează de cîte-va zile, pleacă de la alte mobile şi tinde Ia alt rezultat de cît acela pe care o opinie publică naivă l-ar putea aştepta. Anchetele de la Galaţi sunt o simplă manopera colectivista pentru a se desface de oare-cari coterii locale, pe cari guvernul este hotărît să le înlocuiască cu altele tot liberale, tot naţionale. Sechiaris voeşte a lua la Galaţi locul lui Malaxa; Caligari acela al lui Cişmaii la Huşi, şi aşâ mal departe In toate oraşele... căci colectiviştii se măntncă între el ! Cine îşi închipue că Malaxa sad Cişman, sau cine ştie cine altul va fi dat în judecată şi mal cu seamă condamnat, acela nu cunoaşte colectivitatea. Din tot acest vălmăşag nu va eşi nimic serios. Malaxa va râminea curat ca hîrtia cea alba care nu se fabrică la Letea; Cişman va scăpa de încurcătura judiciara in care pare a fi implicat; nici un mort nu va râminea pe cimpul de bătălie O singura schimbare se va face. Guvernul va profita de aceste anchete pentru a înlocui pe cel bănuiţi şi anchetaţi cu adversarii lor cari au lucrat la darea acelora în judecată! Guvernul va avea tpt-d’a-una pe cel scoşi de pe la Primărie în mină. Malaxa şi alţii nu vor putea să se mişte de teamă ca acţiunea penală sa nu sa pună din nod în mişcare ! In lot cazul tactica este tot colectivistă, ea dovedeşte moralitatea partidului! In alte partide cind şefii voesc să se debaraseze de partizanii deveniţi imposibili, îl înlăturează pur şi simplu. La colectivişti pentru a înlătura pe un partizan prea jenant, nu e de cît un mijloc : eslea-1 face ca să treacă in al intîid pe la judecătorul de instrucţie. UN CANAL URIAŞ Flota rusească..— încercările «le !u-«Ircpture.—Familii! «Ilulre Marea Baltică şi Marea Neagră. — Planurile şl Începerea lucrărilor. Antecedentele Iul Stolojan INingătşia ca bijuteriile D-mi Anastase Stolojan, ministru «ic interne, este chemat— lucru «Ie altminteri tosirte firesc in partidul colectivist— să joace nu mare rol in politică, «Iacă nu pc mult timp, cel pai tiu pe o lună de zile. D-iiu l>im. Sturdza. pletâml in concediu, l’a desemnat ca înlocuitor şi ţara romînească va şuieri ruşinea să numere între preşedinţii de consiliă, fie chiar ad-interiiu, ai Regatului, pe Anus-tase Stolojan, pungaşul, escrocul, borfaşul fără seamăn. Am ) nunţiit «le mult timp deja că vom «la pe faţă antecedentele sale; astăzi ne adm'cm tăgă«lu-iala la îndeplinire şi începem să’I servim regulat cile un hap pe fie-care zi. Număru unu. Pungăşia cu bijuteriile : Sunt foarte mulţi ani «le atunci, d-na K. O. caro face parte «lin elita societăţei Craiovei, ufiindu-se la Paris, e nevoită să dcpuc ca gajift la Muntele «le Pietate, bijuteriile sale «le o mare valoare. D-na E. O. se reîutoar«*c în ţară şi însărcinează pe faimosul Anastase Stolojan, cunoscut al familiei, care pleca la Paris, să plătească datoria către Muntele de Pietate şi să’i aducă bijuteria. Pentru acest sfârşit ’i încredinţează o pro«*ură, o sută galbeni şi recipisa Muntelui de Pietate. Viitorul negustor de naftalină îu loc de a se conforma mandatului să îi, ’şi apropriază banii, lasă eu preiue«litare să treacă termenul defipt pentru retragerea obiectelor şi ast-fel bijute riile se vind la licitaţie. Dar nn se mulţumeşte cu atât. Pe baza procurei sale se presintă la Muntele de Pietate şi ridică de a«*olo banii ce au luaî prisosit din vânzarea precioaselor bijuterii ; aceşti bani *1 mănâncă de asemenea ! D-na E. O., victima escrocului Stolojan, încearcă îu toate chipurile să se despăgubească şi rab«lă mult timp, nătlăjduind că va sfârşi prin a plăti. Iu loc de plata Stolojan iîcade îu genunche, rugând’*» să iiu’l nenorocească, să‘î tic milă «lc divisul şi D-na E. O. bine voeşte a*l făgădui tngăduirc. Escrocul adăsta pur şi simplu să sc prescrie faptul, şi astă-zî Stolojan nici că mai salută pc D-na E. O, care s’a milostivit să nu’l bage In puşcăriei Flota Buşească Cu toată întinderea sa enormă, cai toate cele patru mări cari, îl spală hotarele, cu toată mulţimea vaselor de răsboin pe cari le ave, Rusia totuşi abia ocupă rangul al douilea ea putere maritimă, intre cele VaUe State. Această stare înapoiată, pe care Iiusia o simte mult şi bine, se poate atribui faptului, că vasele de răsboiu ruseşti repartizate prin patru mări, nn pot circula prin unele canaturi si golfuri din cauza numeroaselor şi feluritelor conveniHuni de pace şi astfel nu se pot uni nici odată. In consecinţă flota rusească nici odată nu poale intra în acţiune cu toate forţele sale navale ; in-tr’un eventual răsboin abia va putea pune in mişcare cile o parte a flotei sale şi aceasta n umai pentru a-.şî apăra porturile comerciale şi staţiunile-l navale. Cercurile diriguitoare ale Rusiei ştiu, aceasta prea bine şi numai din această cauză adeseori au fost nevoite să cedeze unor puteri navale şi în special En-gliterei. încercările «Ie îndreptare Rusia a încercat adeseori să. îndrep-teze această stare rea de lucruri, cheltuind în acest scop sute de milioane. Tn timpii din urmă a mers chiar pină a construi vase mici de răsboin, astfel ca să poată fi transportate pe linia ferată; dar in zadar, căci n’a putui să transporte decU remorchere mici, cart nici măcar la o demonstraţiune navală n'au aproape nici o importanţă. Canalul dintre Marea Baltică şi Marea Neagră In cele din urmă cercurile diriguitoare ruseşti s’au convins că singurul mijloc pentru remediarea răului este construirea unul mare canal între apele de Nord şi Marca Neagră. La început se credea că■ acest plan, această idee îndrăzneaţă s’ar potrivi de minune într’o poveste din o mie şi una de nopţi; dar hărnicia de fer a Rusiei, a învins toate piedicile, realizînd în cu-rînd acest plan din lumea poveştilor. Au fost angajaţi o sumă de ingineri francezi, cari după nişte studii făcute timp de dout ani aii făcut toate planu rile şi devisele necesare, înaintându-le cu un memoriu guvernului din Pater sburg. Planurile şl începerea lucrărilor Noul canal, după planurile elaborate de inginerii francezi, se va începe la Riga, de pe malul Mărel Baltice şi se va sfirşi la Cherson, pe nudul Mării Negre. Acest canal va fi construit întocmai după canalul de Suez, utilizîndu-se toate apele mal mari din interiorul Rusiei. Fundul canalului va avea 35 de metri lărgime, suprafaţa 65 de metri, iar a-dîncimea va fi de 85 metri. Pentru cheltuelile de construire s’aii prevăzut 500 milioane de franci. Lucrările de construire se vor începe chiar în anul acesta, de odată la patru puncte deosebite. Canalul va fi gata în primăvara anului 1900. pomenita judecată şi osludâ a Primatului. Îl este crtat Încă d-lul Sturdza să fie prost la D-sa acasă, nu’l este ertat să fie prost la guvern, şi prostia se plăteşte. Acum, 11 vine greu să mărturisească cum că a fost înşelat, indus In eroare şi odată pornit pe calea greşită, intrat In noroi, se Înfundă pînă la gît mal bine de cit sâ’şj mărturisească prostia. Ca Hăniludul care codru visează, guver-actual visează că are să i se îndeplinească odată visul şi că are să sftrşească prin a găsi acte compromiţătoare iu contra MiLropolitulul Ghenadie. Unde şi ce fel de acle? nu ştie nici el bine. dar trăeşte cu această ilusiune şi iată cum se ttlmăeesc zilnicele neaşteptate călcări de legi cari urmează seria vechilor călcări de legi. lată pentru ce se fac perquisiţiunl prin casele unor oameni, aşa din senin, iată pentru ce procurorii fac serviciul cu scliim bul la Căldăruşanl, lăzile de fer se sparg cu ajutorul lăcătuşilor, nu se mal respectă nici proprietatea, nici libertatea Mitropolitului. Ca omul care’şl zice: «Ce am avut şi ce am perdut ?» guvernul actual simte bine că este cu desăvîrşire dus, demonetisat, ridicul şi că zilele’I sunt numărate. Atunci cu intărîtarea ofticosului ce se acaţă de viaţă şi Încearcă toate medicamentele, doar va găsi elixirul salvator, guvernul umblă nebun pe toate potecile, încearcă toate chipurile, nădăjduind că va pune mîna pe acte. «In definitiv, S.şl zice d-nu Sturdza, tot ce voiii mal face de acum înainte In ces-tiunea Mitropolitului, nu va fi nimic pe lingă ceea ce am făcut.» L’am osîndit fără judecată, l’am executat tîlhăreşte, am înşelat pe Suveran, ml-am bătut joc de Biserică, de lege, de credinţa locuitorilor ţărel— o perquisiţie mal mult sau mal puţin, o ladă de fer sfărîmată, o procedură neîndepliuită conform codului ce sunt şi pot fi acestea toate adunate la un loc pe lingă cea ce am făcut la început? Nimicuri; floare la ureche! «Pe cită vreme dacă voia descoperi ceva acte, ah, dacă voia descoperi, păcatele trecute ’ml sunt ertate, situaţia’ml este salvată !» Iată cum raţionează Ministrul Preşedinte iată pentru ce micile murdării ale sale şl colegilor săi nu mal numără pentru guvern, căci d-sa trăeşte cu nădejdea că va ciştiga lotul cel mare la o loterie. Sărmanul d. Sturdza, nici atit n’a priceput că urmăreşte norocul la o loterie... fără losuri! NUVELĂ D 0 M i N I C IN NOMOL Ce’l pasă omului care se ’neacă, dacă apa e cu un deget mal mult saii mal puţin adtneă ! Ce’l pasă guvernului actual menit să rănite lnonmlit, dacă va comite o infamie mai mult sati mal puţin. In judecata şi ostnda Mitropolitului Ghe-nadie, guvernul a procedat aşa pripit, aşa cu nepricepere in cit nu ştie şi nici nu are cum eşi din Încurcătură. Dacă nu autor al unor plastografii, dacă nu complice al unul falşificator, guvernul a fost cel puţin In chip prostesc victima unul dibaciil ţesător de intrigi şi’l a dat mină de ajutor spre a îndeplini tot planul urzit contra Mitropolitului. Se zice—nu examinăm lucrul, şi nu ne priveşte—se zice că guvernul a tost în realitate victima Episcopului de Vllcea, care’l a remis toate actele falşe, denunţările min cinoase pe temeiul cărora s’a urmat ne mal www.dacoromanica.ro SERVILISM Ori din ce punct de privire ar examina un om cinstit, actele judecătoreşti ce se săvîrşesc cu cercetările şi aşa numita inventariere a avere! Mitropolitului Pri mat, ’I este cu neputinţă a nu mărturisi că se află în faţa celei mal veghiate ilegalităţi şi a celor mal monstruoase abuzuri de putere. Intr’adevăr, investigaţiunile violente ale magistraţilor tribunalului de Ilfov în cauza Mitropolitului Primat, sunt contrarii celor mal elementare principii de drept şi a celor mal pozitive texte de lege. Aşa numita inventariere a avere! personale a Mitropolitului Ghenadie, întreprinsă in asemenea condiţii de magistraţii Tribunalului, este o adevărată con fiscare a venitului unul cetăţean şi prin urmare cel mal monstruos exces de putere. Ca un guvern lipsit de scrupule şi certai cu toate simţimintele de cinste omenească, să fie capabil a se deda pe calea administrativă, la toate nelegiuirile şi infamiile, nu este din nenorocire lucru nou in această ţară: cine nu’şl aduce aminte de asasinatele, tilhăriile şi procesele scandaloase, consumate sub colectivişti înainte de 1888. Dar, ca unii magistraţi să joace rolul de instru. mente ale unul Sărăţeanu, faptul este foarte regretabil. Ceva demnitate mal multă, n ar strica. Omul nostru, sati nnl bine zis al familiei Scrumbie, era un negru care slujise multă vreme pe o corabie; acolo căpătase şi o boală rea care făcuse să-l cadă toţi dinţii, aşa că atunci cînd îl vedeai rfzlnd, ţi se părea un pantalon negru crăpat la genunchitt. Efectul hazliu era destul de frumos, dar arunca tot de o dată un fel de ridicul asupra stăptnilor lui Dominic. EI ştia că betejala lui 11 făcea de rîs şi pentru asta se băga pe puţin. Din acest motiv d-nul şi d-na Scrumbie tl luaseră tn slujbă şi, la urma urmei, unde mal pul la socoteală că aveaţi un negru, ceea ce linguşa vanitatea lor de bătrlnl negustori de coloniale şi delicatese, retraşi din afaceri. De trei luni de zile stăteai! la ţară, ne mal auzind de cit un papagal, glasul bucătăresei, şi pe al Iul Dominic care nu făcea nimic fără să nu spargă ceva. Acest accident, des repetat, era cit pe aci să facă pe M-rne Scrumbie să-l dea pe poartă afară. Dar, se făcu că-1 ţine numai de batirul soţului săă care ţinea mult la negru. - Ştiu eu de ce ţii tu atlta la el, II zicea într’o zi ea. - 11 ţiu pentru că e potolit, cumpătat şi harnic; măntncă ce i-ol da. Şi apoi te şi linguşeşte. Cum mă linguşeşte ? — Nu’ţl repetă rnerefi: In toate, fac cum face domnul. - El, ce e aici de linguşit? căci mi se pare că eil ca om... — Oh ! eşti fără păreclie... — Ca alegător... — Votezi bine. — Ca bărbat... — Oh ! votezi prost. — Votez prost... votez cum se votează după trel-zecl de ani de căznicie. — El ! zic şi eii !.. adause M-me Scrumbie ztmbind cu amărăciune, fără ca să-şi corn pledeze fraza. Ea zicea aşa pentru că era Într’o Duminică şi, al de Mateescu, succesorii lor, trebuiau să vie la el de masă, dacă va fi frumos, aşa că ea cumpărase proviziunl şi cînd colo vremea Îşi dăduse ’n petic pe la prînz. II Doamna furioasă; Domnul nu mai puţin. Se certaseră pentru Dominic, că a mal spart o farfurie, pentru Mateescu care le. datora vr’o cincl-zeel de mii de franci, şi nici eu nu ştii! pentru ce se mal certaseră. Doamna e nervoasă. Cheamă pe Dominic, şi cînd acesta intră: — Am sunat poate d’o sută de ori, se răsti ea... Scrumbie scoase această exclamaţie : Oh! de o sută de ori! Dar cucoana se răsti: Aşa ! fă-mă mincinoasă In faţa slugilor. — Să te strlmbl de ris, adause bărbatul. Şi negrul obişnuit să repete pe stăpln. zise aşişderea : — De o sută de ori ! să te strlmbl de ris ! — Vezi ! ţipa soţia furioasă ; ride de mine; nu ’l destul că Îmi Impute salonul de tutun. — Dar eii nu fumez de loc, cuconiţă... Dar cucoana 11 taie vorba : Deşchide fereastra să mal iasă duhoarea asta. Scrumbie o deşcliise, apoi luă «Epoca» şi Începu să o citească. Dominic, zise atunci : In toate, fac cum face donmul ; domnul nu fumează; eO nu fumez : domnul citeşte «Epoca», citesc şi eti «Epoca», doinim.... Vorba asta scoase din balamale pe M-me Scrumbie. — Eş) afară ! ţipă ea. Şi Dominic eşi. Eşirea negrului fu urmată de o tăcere lungă. Scrumbie l.şl citea jurnalul : doamna, Înfundată lntr’un fotoliu, cu braţele In jos, picior peste picior, şi-le freca pe linul de altul, muşctndu-şl unghiile, trădtnd ast-fel zbuciumul care o frămlnta. In sflrşit, se scula, făcu vr’o clţl-va paşi In colo şi iu colo, şi privirile II căzură pe un călugăr-ceusornic, atunci se opri Înaintea llll. Cuviosul călugăr era adăpostit Iu casa sa. Ea bătu cu degetul in chilie ; câlugă.ul nu se clinti. Scrumbie In sflrşit rupse tăcerea Irrţrc-bînd ce are de mlncare. — Las’că n’o să mori de foame, răspuu- 2 EPOCA se cucoana tot ciocnind tn chilia călugărului ; înţelegi că aşteptlud pe al de Matees-cu... cari n’or să mâl vie... — In sflrşit, ce avem de mtncare ? — Rasol, fripturi, fructe, peşte. — Şi ca supă? — supă cu tăiţel. — Ah! bravo. — Da, bravo pentru că Iţi place. — Bine. dar n’am cerut efl să faci, de ce al făcut-o ? — Pentru tine. — Bine, dar de ce le superi cînd zic bravo. — Nu mă supăr, dar dacă ar fi un lucru care sâ-ml placă mic şi care să nu-ţl placă ţie, n’al zice bravo. — Of! şi mi-e o foame. — Păi puturosul tăO de negru ce aşteaptă de nu pune masa, e şeapte. — Ba e şease, uită-te; şi-I băgă ceasornicul In ochi. — Oh! ceasornicul tăti nu umblă bine. In acel moment pendula bătu şeas^ ceasuri. — El, auzi? şease. — Oh! efl n’am numărat. Douiinic intră şi, din porunca doamnei; pregăti masa. Apoi eşi să aducă supa. Şi aşteptară cam multicel ptnă ce să vie negrul. Cucoana era nerăbdătoare; bărbatul mai domol. Altă ceartă. Se mal potoliră puţin, ctnd o pisica intră şi începu să se frece de picioarele bărbatului. — Ah! sosişi ? lir’al a dracului, şi-l trinti una cu piciorul. — Aşa, zise cucoana, varsâ-ţl focul pe bietul animal, fiind-câ nu îndrăzneşti să ţi-1 verşi pe mine. Domnul zimbi; doamna urmă : — Ce crezi ca de un ceas nu simţ efl unde vrei s’ajungl? — Ah, efl?... Scrumbie strinse pumnul : Iar tu! zise el pisicel care să freca din nofl de picioarele tul; aşteaptă. Atunci luă pisica de glt şi o zvlrli pe fei eastră- — Sâibaticule ! ţipă cucoana scoasă din ţtţtnl; las’ că ţi-o fac şi efl ! Şi azvîrli o farfurie pe fereastră ! — ’Ml ^este egal! zise Scrumbie , a-prins; na! şi azvîrli altă farfurie, care fu urmată de o sticlă azvlrlită de cucoană. Şi pahare, cuţite, şervete urmară pe a-celaş drum. Iar Dominic intrlnd cu castronul de supă în mlinl, privea uimit şeena asta, apoi zise: Na ! vrea să mănlnce în grădină, şi făcu gestul de a arunca pe fereastră castronul. M-me Scrumbie se repezi la el ca să scape castronul ameninţat: era prea tîrzifl. — Eşti nebun ? ţipă ea. Şi Dominic răspunse liniştit: — In toate, fac cum face domnul. Moralii. A trebuit numai o pară picată în capul Iul Newton pentru ca englezul să descopere legile greutăţel. Nu trebue de cit o ploae să cadă pe doul soţi îmbrăţişaţi spre a le descoperi greutatea izolârel. Şi acum pricepeţi, dacă aveţi ce. PENTRU SARAŢEANU Primim următoarea scrisoare Domnule Director, Văzînd cele publicate în ziarul «Voinţa Naţională» No. 3452, din 16 Iunie 1896, sub titlul «Pentru calomniatori» în cari urmează o scrisoare a d-lul P. Inotescu din 12 Iunie 1896, Buzăfl—bazat pe acte justificative şi faptele petrecute, mă văd obligat a lumina opiniunea publică în această afacere. In anul 1865 Iunie 17, comitetul permanent de Buzăfl prin procesul sâfl verbal, recunoaşte că locuitorii reclamanţi au fost şi sunt clăcaşl şi deci de a se împroprietări conform art 2 şi 3 din legea rurală din 1864. Proprietarii văzînd acestea fac contestaţie la consiliul de Stat din Bucureşti, cre-zînd că locuitorii nu vor avea mijloace spre a putea pune apărători pentru susţinerea drepturilor lor. Inir’adevăr. din toată comuna nu s’afl pre-sentat de cît trei mal cu vază, luînd bani de la cel-l’alţl spre al apăra, dar această afacere afl făcut-o în favoarea proprietarilor, conform promisiunilor date. Consiliul de Stat însă văzînd că ţăranii au drepturi, de si nu ştiu să le apere, hotăreşte prin decisia No. 162 din 10 Martie 1866, că le dă şi lor dreptul a fi împroprietăriţi conform art- 2 şi 3 din legea rurală, trimiţînd hotărîrea d-lul Ministru de Interne spre a o executa prin prefectura de Buzău, şi a-cea hotărîre nu s’a executat nici piuă astăzi, conform actelor ce le posed. Iar cel 3 ţărani le comunică consătenilor lor, că au clşligat la Bucureşti şi să aştepte liniştiţi că In curînd li se va da pămlntul ; aş-teptlnd 4—5 ani, el văd că nu li se dafl pămînturile; contribue cîte un galben de fie care nume şijtrimil la Bucureşti pe unul din acel trei ce a fost la proces. Dar. d. Sârăţeanu informlndu-se despre aceasta, povaţueşte pe acest trimis să-şl însuşească banii pentru dlusu şi să nu facă nici un demers, că nu-I bine de el şi fă-cînd cele povăţuite va fi fericit şi Inpro-prietărit el singur pe orl-ce număr de pogoane va putea munci, fără a plăti ceva. Şi acest trădător al consătenilor săi le comunică că a tocmit, inginer şi advocat la Bucureşti şi să aştepte liniştiţi că în curînd vor fi şi el împroprietăriţi ; aşteptînd încă clţl-va ani şi văzînd că nu afl făcut nimic, mal contribue earăşl cîte un galben de fiecare nume şi trimete pe al doilea din cel 3, dar şi acesta face ca şi cel d’inttl, fiind earăşl asemenea povăţuit. Şi earăşl după clţl-va ani de aşteptare, trimite şi pe al 3-lea şi acesta face tot aceeaşi ispravă ca şi cel doi. Şi împroprietărindu-se aceşti trei, el spun la cel-l’alţl săteni că plătesc arendă pînâ va veni să le dea pămînt la întreaga comună şi atunci nu vor mal plăti nici o a-rendă.—Şi aceştia sunt în proprietăriţiî cari publică d. dr. Inotescu; şi cînd întreaga comună s’a presentat cu bani la perceptorul comunal şi la casieria de Buzăfl ca să plătească şi el cum plăteşte şi alte comune ca să le dea şi lor pămînt, nimeni nu le primea banii, spunîndu-le că pentru comuna Gura Să ăţil nu s'afl făcut bonuri rurale de plată şi n’are ordin să primească bani, a-tuncl văzînd că el afl fost trădaţi de însuşi sătenii lor, ’şl-afl luat nădejdea, ne-inal a-vînd alţi bani de pierdut, căci dăduse cîte 3 galbeni de nume şi nu afl putut reuşi. In anul 1894 August 19 d. Sărăţeanu dă ca dotă fiecel sale Maria la trecerea în căsătorie cu doctorul P. Inotescu, cu actul dotai autentificat la No. 10435 din 1895 la grefa trib Buzău, tocmai acele pogoane ce urmafl a se împărţi la clăcaşl, şi spre a avea un bun prieten la tribunalul Buzăfl, d. Sărăţeanu a stăruit de preşedintele tribunalului Buzăfl de a cununat pe fiica sa cu d-tor Inotescu, şi atît d. Sărăţeanu cît şi noul proprietar pe pămlntul clâcaşilor ştiind că cel trei ţărani trădători au murit, apucă pe moştenitorii lor să plătească a-renda pentru pămînturile stăpînite de geaba pînâ atunci şi acel moştenitori se împotriviseră spunînd că părinţii lor nu afl plătit nimic şi le-afl lăsat şi lor vorbă să nu plătească nimic, că aceste păminturl le sunt dăruite lor în schimbul trădării ce afl făcut la întreaga comună—şi d. Sărăţeanu. neţinlnd socoteală de spusele lor, II dă a-fară după acel pămînt, zălogindu-I a plăti şi arenda pe cîţl-va ani în urmă. Aceştia se revoltă şi vin la Bucureşti şi ’ml povestesc mie tot ce am arătat mal sus. Şi aceasta este înproprietărirea pe care o publică d-rul P. Inotescu şi care publi-caţiune este cu desăvîrşire neexactă, căci conform actelor originale ce le posed, voifl arăta cititorilor pe cîte-va din ele: I) Prin certificatul cu No. 977 din 22 Maifl 1895, liberat de primăria Gura Sărăţil, se constată ci dosarul afacerel de înpro-prietârire a clăcaşilor lipseşte din arhiva primăriei, spre a nu se putea descoperi a-ceastă afacere.' şi acel pămînt şi că socrul săfl d. procuror general nu să mal amestecă în această a-facere. Si înşeală. Apoi ce căuta d-sa în ziua de 12 Aprilie 1896 tu primăria Gur-Sărăţil poruncindu-I d-lul judecător să ar mine executarea din causa unul mic noa de ploaie, ceea ce s'a şi făcut.—Apoi ce a căutat să forţeze pe preşedintele tribunalu Iul Buzăfl să-şl retragă autorizaţia dată de însuşi preşedintele, d-lul inginer hotarnic, spre a împiedica executarea. Nu înţelege toată lumea că socrul d-rulul Inotescu, d. procuror general în unire cu naşul, preşedintele tribunalului Buzăfl, afl făcut toate manoperile ne-mal pomenite pînâ astăzi de a lmpedeca o executare ce urma a se face în defavoarea ginerelui şi fiului acestor magistraţi? Apoi de ce nu s’a împiedicat şi executarea tot de această natură a decisiunel No. 257 a Curţel de Apel secţia III, care s’a executat tot de acest tribunal şi d. Inginer fiind autorizat tot de acest preşedinte ? Dacă aveaţi şi acel proprietari un naş preşedinte şi un socru procuror general poate nu se executa nici aceea. Mal publică d. Inotescu că eu am luat această afacere condus de interese speculative ori din pornirea veri unei pasiuni politice şi am indus în eroare opiniunea publică. Apoi d. Inotescu şi socrul său Să-lăţeanu, dacă nu urmăreaţi pe moştenitorii trădătorilor ţărani, eu nu ştiam nimic şi nici întreaga ţară nu ştia că ţăranii din Gura Sărăţil sunt neînproprietăriţl, şi efl dacă am făcut-o aceasta nu am făcut-o pentru interes de bani, nici din pasiune politică, căci am cheltuit din buzunarul mefl peste 4000 lei de am descoperit această scandaloasă afacere, care zăcea în dosarele vechi fără aşi închipui cineva de dîusa. Cred că mal trist este pentru d. Inotescu de a stăpîni nişte pămînt luat ca zestre de la socrul săfl d. procuror general, în h c d-sa ca cel mal înalt magistrat să facă dreptate ţăranilor iar nu să dea de zestre iicel sale nişte pămînt ce ţăranii l’att cîş-tigat prin multă sudoare şi prin hotărîrl judecătoreşti. Apoi ce mal rămîne cu cel-l’alţl d. funcţionari administrativi ? Pot el lua averile ţăranilor pe motiv că sunt la putere şi că autorităţile judecătoreşti refusă să execute asemenea hotărîrl faţă de cel de la putere? Se mal preface d. Inotescu, de ce ţăranii tocmai acum peste 30 ani reclamă păminturl.? Apoi el au reclamat în continuu, dar nu era A ascultaţi de nimeni. Nu era să scriu aceste rîndurl dacă d. Inotescu nu îndrăznea să publice în jurnal sub iscălitura sa nişte fapte neadevărate. P. \. Km a noii Str. Olari, 31. rariu, fost medic de plasa în judeţul BacâO. Corespondentul nostru din Pucioasa ne scrie efl de clt-va timp, Plaiurile unite din judeţul Dîmboviţa se allâ bîntuite de tilharl, comlţînd mal multe călcări, între cari, cea mal importantă la Preotul Vasiie din Vulcana, om cu dare de mină şi respectat în satul săfl. Cercetările să făceafl de sub-prefect numai de ochii Iumel, iar tilharil nesu-pârâţi de nimeni, operaO fără nici o teamă, bâgind groază in locuitori. Şeful jandarmeriei din Pucioasa însă, anume Ion Dumitru, a observat -n mal multe rîndurl că sub-Drefectul local G. Mitrescu, avea din cînd in cînd întrevederi cu oameni suspecţi. Iutrind în bănuell că aci nu e lucru curat, a început pe ascuns de Mitrescu cercetările şi în sflrşit reuşeşte a descoperi că autorii acestor tîl-hâril sunt rudele sub-prefectulul: cumnatul săfl şi nepoţii. Nu pierde vremea, ÎI înhaţă, şi-I face să mărturisească că el sunt autorii spargerilor şi că o parte din obiectele furate se găsesc în casa sub-prefectulul Mitrescu, cu îngăduirea căruia a săvirşit faptele. Inteligentul jandarm, nu pierde vremea şi depeşează procurorului, care soseşte în localitate împreună cu comandantul jandarmilor d. Lt. Limburg, face percheziţie şi care nu le fu surprinderea cînd găsiră toate obiectele Preotului Vasiie în casa sub-prefectulul Mitrescu. Mitrescu mărturiseşte faptul cînd s’a văzut cu miţa’n sac, şi credem că acum cînd scrim aceste rîndurl e depus. Iată dar de ce oameni se servă partidul liberal şi să explică acum faptul pentru care afl desorganizat jandarmeria rurală. Unii bănuesc că primarul fiind jucăria unor consilieri cari plânuesc să aducă In capul coniandel un sergent liberat din armata bulgară, spre a o asimila cu cele-l’alte servicii publice al căror capi au coada In off, caută motive şefului comandel spre a-1 depărta de oare-ce acel consilieri nu prea văd cu ochi buni ca uu funcţionar romîn conştiincios şi apt pentru servicii! să se prea învechească în slujbă. Oraşul tu pericol «le liicemliit Orl-cum ar fi cert este că oraşul se află In pdricol şi că la caşuri de incendiu nu vor fi cal pentru transportarea instrumentelor la locul sinistrului; că ciorbagiil noştri speculă mereu asupra averel publice vln-zind comunei cu preţuri exorbitante pînâ şi dobitoacele lor înărăvite şi că primăria ’I numeşte tot pe el ca preţuituri. Un alt pericol care ameninţă oraşul în caşuri de incendiu este stabilirea depozitelor de cherestea în interiorul oraşului, acordată de onorata g primărie în dispreţul regulamentelor existente şi spre procepsirea unul semen al majoritâţel consiliului comunal. Iar fostul decemvir, care de cînd e primar a devenit un oaspe ce arare-orl ne visitează oraşul se simte destul de mulţumit că consiliul ’l-a votat un onorar de 700 lei mensual în loc de 500 cit aveart predecesorii d-sale şi ast-fel se desintere-sează de rozătoarele cari dafl asalt la lada comunei. Aşa o fi tîrgui căci consilierii spun curat că, dacă ’l-am dat destul ca să aibă de cheltuială, apoi trebue şi pe dluşil sâ-i lase în pace. Diez EDIţlA a 3 -A Din Tulcea Copilăriile lui JSireea Petrewcu. O-rasul In pericol «le in<-«-n«liu. «cf şriflj îdV£>;$s MFOBMAŢII II) Certificatul No. 2010 din 17 Septembrie 1895, liberat tot de ace_a comună, se constată că clăcaşil din acea comună nu posedă de cît cele şeapte prăjini locuri de casă. III) Certificatul cu No. 12962 din 1895 al d-lul Ministru de Finanţe, se constată că pentru întreaga comună Gura Sărăţil nu s’afl făcut bonuri rurale de plată şi că ţăranii sunt neînproprietăriţl. IV) Decisiunea Curţel de Apel secţia a II Bucureşti cu No. 195 din 22 Septembrie 1895, se constată judecătoreşte că ţăranii nu afl fost înproprietăriţl şi de aceea a respins contestaţia făcută de dr. inotescu şi alţii şi susţinută de socrul săfl C. D. Sărăţeanu şi dînd dreptul clăcaşilor a executat hotărîrea consiliului de Stat. Apoi dr. Inotescu să Înşeală amarnic cînd publică cele mal mari iieexactităţl că socrul săfl a lnproprietărit pe ţărani şi că defrişînd o parte din pădure, ţăranii voesc Sîmbătă d. Sihleanu, secretarul general al ministerului instrucţiunel publice, a refuzat să primească pe toţi acel cari-I cereau audienţe in interes de serviciu, fiind ocupat în cabinetul săO să facă cu d. Nicolae Costin Rosetti planul întrunirel colectiviste de a doua zi la Hugo. După aceea d. N. C. Rosetti s’a dus la poliţie şi la primărie pentru a comunica inspectorilor adresele aşa zişilor membri al secţiunel Bu-curescl a Ligel, cari trebuiau aduşi a doua zi. A Început a se face un tîrg ruşinos şi în jurul afacerel cu secţia Bucurescl a Ligel; aşa cunoascetn cazuri în cari s’aU promis slujbe în schimbul a cîtor-va aderenţe^la secţia funcţionarilor. D. Stolojan a făgăduit chiar o subprefectură în Do-brogea în acest scop. Precupeţul de la interne a promis că va numi medic primar al judeţului Roman, post actualmente vacant, pe un domn doctor G. Mo- Copilăriile lui Mirceu Pctrc&cu 1 n noaptea de 22—23 Iunie eureut, tulcenii afl fost îngroziţi de stridentele semnale prin cari gardiştii dădeafl alarma pentru incendiu în oraş, la orizont nu era lumina care să indice sinistrul, dar la comanda pompierilor se transmisese vestea că ard clădirile de la bariera Babadag. Panica era cu atît mal mare, că populaţia ştia că din 16 cal al comandel, 8 cumpăraţi de curînd pe preţul de 4200 lelsunt inărâviţl şi improprii serviciului, iar 2 sunt în permanenţă la faetonul cu care se plim-blă primarul şi membri comunei, astfel că, n’ar fi fost cu ce se transporta instrumentele pentru stingerea incendiului; mulţumită însă vrednicului şef al comandel în curînd răsună semnalul plecărel pompierilor. Dar ce să vezi, instrumentele ersfl tîrlte de mîrţoagele din serviciul curâţirel stra-delor care abia înaintau la pas şi noroc că comandantul gardiştilor eşind înaintea e-quipel pe la jum. drumului a oprit’o înoţi-vînd că nu se ştia unde era focul; altfel, caii înhămaţi la instrumente istoviţi de munca zilnică şi de bătrlneţe, nici n’ar fi fost în stare să urce panta ce formează strada Babadag în spre bariera cu aeelaş nume. După clt-va timp soseşte primarul constată ruperea unei sacale şi dă ordin pentru înapoerea comandel la cazarmă; abia se deshămase caii şi se aranjase instrumentele, cînd iarăşi se primeşte ordinul de plecare la incendiu,—comanda face aeelaş parcurs, este iarăşi oprită şi înapoiată la ca-sarmă, unde după o jum. de oră se primeşte iarăşi erdinul de plecare; de astă-data caii fiiind cu totul istoviţi, şeful comandel refuză să plece. Ge se întîmplase? D. Mircea Petrescu tînărul primar al bă-trînulul nostru oraş, amintindu’şl de promisiunea dată redacţiei «Epocel» că va cerceta gheşeftul cu cumpărarea cailor improprii serviciului pompieriel, ’I venise să se joace d’a focul şi alarmase întreaga po-pulaţiune, pe cîrid In oraş uu ardea decît iampele din leliuare şi acestea abia cu a patra parte din puterea de lumină prevăzută în contract. Crime.—Delicte.—Accidente.—Iu tîmplSri. DIX CAPITALĂ Pungaş neuorocos. - Lui Vasiie Opres-cu 11 plăcea să se plimbe cu trăsura şi pace. El lua cîte un birjar şi după ce îl colinda cîte trel-patru ore în oraş, U 0. prea în dreptul unei case pe care o ştia el că are două intrări şi cerea birjarului restul la un bilet de 20 de lei, apoi după cum aţi înţeles se grăbea s’o şteargă cu restul birjarului pe cea l’altă parte, lă-sînd pe nenorocitul birjar, nu numai cu dreptul lui neplâtit, dar şi cu bănii furaţi. ErI Oprescu a încercat să ’şl facă obiceiul dar, nenorocul lui a fost să cadă pe un birjar care mal fusese păcălit de din-sul. In momentul cînd voia să fugă cu restul a 20 de lei, birjarul îl prinde şi îl duce la poliţie, unde a fost arestat. Peste noapte Oprescu a încercat să evadeze pe fereastra arestului, sărind pe fereastră de la o Înălţime de 5 metri. In cădere s'a lovit atît de răii că a rămas pe loc în nesimţire. S’a chemat un medic lu grabă, care găsind cazul grav, a încuviinţat transportarea Iul la spital. DIX TARĂ Omoriţl de trăznet.—Zilele din urmă, locuitorul Mihai Marin Antonie din comuna Dabuleni, judeţul Romanaţl, pe o ploaie torenţială, întoreînduse a-casâ cu căruţa încărcată după moşia Sadova, a fost lovit de trăznet, el şi copila sa Ioana In etate de 7 ani, care îl însoţea. Tatăl a rămas mort pe loc, iar fiica a mal trăit numai trei zile. DIX STREIXĂTATE 0 dram» intr’o menagerle. — Menage-ria Redenbach, instalată de curînd In piaţa Armelor din Carcassone, a fost săptâmîna trecută teatrul unei drame foarte mişcătoare. Un urs alb din Caucas, care făcea exerciţii cu o hienă, lu timpul reprezentaţii scapă din colivie. Dresorul şi cu un servitor al menageril se încearcă să îl facă să intre înapoi. Atunci animalul se repede a- ■t FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 18) L0UIS JACC0LLI0T MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA I DICK CANADIANUL CAPITOLUL III Proiectele Ini Di«*k. — Staţiunea Lebedelor. — Blocul de aur.—Pactul. —Spionul. Dick era, de cîte va zile, definitiv edificat în privinţa tovarăşilor lui; ast-fel că fără să mal întîrzie, el luă hotărîrea de a le comunica proiectele sale. — Pentru a găsi ceea ce cauţi d-ta, n’al trebuinţă de multă zăbavă, dragă Olivier, 11 răspunse el. — Ce vrei să-mi spui cu asta ? — Ascultă-mâ. Acum un an, un negustor din Melbourne, m’a chemat pentru a-ml propune ta să mă Însărcinez cu transportul unei sume Însemnate la un arendaş a-merican stabilit pe una din cele mal depărtate coaste ale Sudului. Era o călătorie foarte lungă; dar după cum mie îmi plac la nebunie escursiunile depărtate, am pri- mit cu plăcere. Şi după cum mi-a dat vor ca să-ml aleg efl companionii de drum, l’am Întrebat dacă are Încredere în mine şi după răspunsul lui afirmativ l’am rugat să mă lase ca să fac singur această lungă călătorie. «Ştiţi foarte bine, i-am r, din cauza mulţimel de acest fel de păsări ce se găseafl în acele localităţi, pă-mlnturl cari aparţineaţi destinatorulul fondurilor cu care eram însărcinat, domnul Tom Pawell. Călătoream de 60 de zile şi nimic Încă nu mi se întîmplase; doul safl trei bătători de tufişuri pe cari II întllnisem In drum s’afl mulţumit să ml ureze noroc la vtnă-toare şi nădăjduiam să Îmi sfîrşesc în pace escursiunea mea. Intr’o dimineaţă, cînd mă pregăteam să conţinuţi drumul înainte de răsăritul soarelui, trebuia să trec un mic pîrîiaş, pe care catlrul mefl l’ar fi sărit dintr’o dată; dar făcînd un pas greşit, el căzu în mijlocul gîrlel, făcînd să sară apa în stropi în toate părţile. In aeelaş timp o strălucire puternică, unjfel de foc metalic, ce venea din fundul pîrîulul, îmi luă ochii. Nu ştiu ce iui-a trecut prin cap, nici nu era vorbă de aur în Australia, că oprindu-ml catlrul de cea l’altă parte a apel, in’am aplecat pe mal şi m’am uitat cu atenţiune ca să văd ce era în fundul el care strălucise atît de tare. Apa, care se turburase puţin de urmele catîrulul meu, s’a limpezit numai de cît, şi în fundul gîrlel zării o enormă piatră de o culoare galbenă roşiatică ce era incrustată pe o parte. Luai un topor ce aveam pus între obiectele mele de călătorie şi cu o lovitură desfăcul piatra din locul el. Cîntărit din ochi acel bloc putea să attrue 60 de livre americane; era de o perfectă curăţenie, fără nici un amestec de materii străine. «Dacă ar fi aur?» îmi ziseifl efl de o dată; dar cum să cred în o asemenea comoară; de mal bine de un secol de cînd Europenii erafl stabiliţe In Australia, nu s’a găsit nici un grăunte de aur, pe cînd arama era descoperită în cantităţi fabuloase. Cu toate acestea, adese ori am vizitat minele In exploataţiune, şi nu ’ml aduceam aminte să fi văzut aramă brută, adică fără nici un amestec de corpuri străine, în stare naturală. Nu ştiam ce să cred ; la urma urmelor, să putea să fie. şi aur, m’am dus atunci în lungul pîrîulul, ţinlnd catlrul de dîrlogl. ca să văd dacă mal găsesc şi alte blocuri. Am mal găsit şi alte bucăţi, dar cu mult mal mici de cit cea d’Intll. Cu cît înaintam, cu atît gîrliţa Începea să se strîmteze şi după vr’o 500 de metrii de drum, numai era de cit o limbă mică de apă care se perdea ceva mal înăuntru departe sub o stinefi enormă. Cu toporul ce aveam în mină, dădui cîte-va lovituri uneia din stîncl care mi se păru că e mal puţin solidă. In adevăr după trei lovituri bune, stlnca începu să se mişte şi cu a patra se rostogoli în apă, lăsînd o deschizătură prinncnre se vedea uu fel de pivniţă naturală plină cu o apă limpede, din care prisosul se scurgea, dînd naştere acelui pîrlfl. Nu mă putui opri de a nu striga de mirare. Trei din patru părţi din stîncile ce erafl Înăuntru erafl pline de blocuri galbene ca acelea ce am găsit pe gîrlă, cari prin apa limpede dinăuntru strălucea într’un mod uimitor. Erafl de toate mărimele, de la grăuntele de nisip ptnă la stlnca de zecimi de kilograme. De rliidul ăsta, ludoelile nu le afl fost cu totul zdruncinate; auzisem deja vor-bindu-se de asemeneu descoperiri făcute în California şi mi se păru giefl de crezut, ca blocuri de aramă să poată sta atîta timp lu apă fără cu să se oxideze. Pînă la proba contrarie, căci nu eram competinte In ma- terie, am conchis, că ceea ce avea înaintea ochilor era adevărat aur. La această idee, simţii că sîngele mi se urcă în cap, şi că inima îmi bate cu putere. Dacă aceea ar fi fost aur, erafl acolo sume colosale, sutimi de milioane poate. Cîte-va minute fusel zăpăcit. Ce să fac ? Piuă ctnd să mă gîndesc la măsurile ce trebue să iafl, era neapărat ca să ascund această descoperire de la toate priviiile. Cea mal mică bănuială ar fi făcut ca toţi pungaşii să năvălească pe a-ceastă comoară. Locurile pe unde eram c-rau nisipoase şi aride, nici o ceată de indigeni nu venise să se stabilească pe acolo, căci el trăind numai din vlnătoare şi din pescuit, n’ar fi pescuit, n’ar fi putut găsi şi previziunile necesare pentru Întreţinere. Nimeni nu putea, de asemenea, ca să a-tragă pe tilharil şi pungaşii de tufişuri, ast-fel că nu aveam să mă tem de cit de o lntîmplare ca acea a mea. (Va urma) A se citi în pagina IV urmarea romanului >Taina Mortului». PUBLIUAŢIUS JE Se face cunoscut d-Ior agricultor) din vecinătatea Capitalei că cu începere din anul acesta Comandamentul Cefâţel Bucurescl se însărcinează cu transporturi de cereale pe linia ferată a forturilor, care este in legătură cu liniile Stalului. Predarea se poate face la orl-ce post. Coudiţiunile se pot vedea în fie-care zi. de lucru de la ora 7 — 12 a. m. La Comandament, lu Palatul Comandamentului Corpului 2 Armată Strada Ştirbey-Vodă 81. 132 10-5 www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, PETRECERI. Grădina Jigni ţa. — Slmbătă 29 c. ne va da opereta ltliinulc, jucata de peste 500 ori in America. Textul acestei operete a fost trimisă trupei Juvelier, de către artistul Mogulescu, prin intermediul cumnatului să(l d. Ch. I. Finkelştoin. supra Iul .şi o luptă teribilă Începe între el. Nenorocitul dresor nu avea nici o armă cu care să se poată apăra. Proprietarul menageriel, văzlud că viata omului său este In pericol, şi că era imposibil de a-1 sustrage din ghiarele ursului, scoase revolverul şi trase mal multe focuri în animal, omorlndu-1 pe loc. Nenorocitul dresor, a fost scos lntr’o stare oribil de descris, toată figura II era mutilată şi pe tot corpul avea răni adîncî produse de muşcaturile şi zgârieturile ursului. Proprietarul menageriel, a dăruit pielea ursului muzeului din Carcassoue, iar carnea a fost vlndută la birturile din oraş. (Serviciul Agenţiei Romine) Londra, 24- Iunie. Agenţia Reuter află că la Larnaka, Sn insula Cipru, s'a simţit un cutremur de pămint. Panica este generala. Biurourile băncii, guvernului şi telegrafului sunt instalate sub corturi. Paris, 24 Iunie. Camera deputaţilor continuă discuţia asupra reformei iinpositelor directe. D. Pelletan apără contra proiectul imposîtuful general asupra veniturilor presenlat la cameră sub cabinetul Bour» geois, zicend că u’are nimic revoluţionar şi e-xistă aproape in toată Europa. D. Meline va ţine miirie un discurs mare in contra contra-proiec-tulul d-lul Doumer. Paris, 24 Iunie. Contele Verszowitzky, care a plecat în Şoa ca să ducă ajutoare prizonierilor In numele dame-Ijr din Roma, a murit la Gibuti de insolaţiune. Lille, 24 Iunie. Toţi lucrătorii usinelor metalurgice diu Lille, in număr de 1800, s’au pus In grevă. Petersburg, 24 Iunie. Aparenţele recoltelor Sn provinciile din Sud şi iu nordul Caucasiel sunt minunate ; in provinciile din nord şi vest sunt bune. Recolta a început. Petersburg, 24 Iunie. Ţarul a aminat pentru la toamnă recepţiu-nea deputaţiuuilor oraşelor si a altor corpo-raţiunl. Budapesta, 24 Iunie. O adunare a partidului poporului (Volkspartei) la Eisenburg a fost risipită erl de adversarii acestui partid. Trei persoane ati fost rănite in învălmăşeală. TURBURARILE 01» CRETA Paris, 24 Iunie. «Agenţia Havas* află diu Atena că o depeşă din Iantorin anunţă că Turcii sunt blocat! Încă la Kandano. Representanţil a nouă districte au sosit la Kambri. Şeful Cretan Haajunichanis va ti preşedintele guvernului provisoriu. Cretenil sunt Înţeleşi cu toţii pentru a cere autonomia, dacă Poarta refusă, răscoala va deveni generală. Deputaţii creştini s’aU dus la consulul Greciei şi i-aii declarat că nu pot să ia parte la lucrările adunării. Prădarea satelor creştine continuă. Mii de femei şi copil aşteaptă bărci pentru a trece Iu Grecia. ULTIME IHFORMATIUi HOŢIILE DIN GALAŢI Vocea lui 91alaxa A t'osl de ajuns să afle cuvintul de ordine : cocoloşirea abuzurilor din Ga-taţi, pentru ca organul , Iul Malaxa să lase Înalta politică externă cu care se încumeta în zilele din urmă, şi punîn. du-şl mîinile în şolduri să înceapă a înjura pe conservatori ca la uşa cortul ull In interesul înaltei diplomaţii europene, am înclina să admitem şi noi muşamaua malaxistâ, pentru a da răgaz Liberalului Gălăţean să continue interesantele sale aprecieri asupra politice-orientale. Din nenorocire însă pentru d' Malaxa, un ziar liberal din Galaţi se Însărcinează a denunţa oare-cari amănunte intime asupra imprejurărilor iu care s’a săvîrşit Malaxista. Destăinuiri importante lată denunţările organului liberal din Galaţi : D. Malaxa, primise o propunere din partea casei Georgi, pentru a-l aproba cesiunea contractelor iluminatului şi a tramvaiului electric. D. Malaxa, ca om fără cunoştinţe de carte, in scop de a se convinge dacă această cesiune este de vre-un folos pentru comună, a convocat la clubul liberal pe «l-nil avocaţi Orleanu, NicoreNcu. Aatlan şi Korllă, toţi membri ai partidului naţional liberal $i oameni comţietenţl în materie şi I-naintea acestui consiliu de advocaţi, la care a luat parte şi d. prefect Culoglu, a supus chestiunea, ce-rlndu-le avisul dacă este bine sau nu de a se admite propunerea lui Georgi. Consiliul acesta de advocaţi, împreună cu prefectul, a opinat, în unanimi-te, că coinunu în ulei un cas uu poate să primească propunerea lui CJeorgi, fiindu I vătămătoare. I)upp câie-va dile însâ, d-l Malaxa aduce propunerea in consiliul comunal, yi o trece cu cinei voturi, contra patru, admiţând cesiunea. întrebări Indiscrete Ziarul liberal din Galaţi pune d-lul Malaxa următoarele intrebărl: 1) C'c interes l'a făcut să Ia a-părarea lui tâcorgi, îu sinul consiliului comunal, susţinând cesiune t prin exemple stupide, ca acelea puse în vederea consilierilor ? 2) Pentru ce n'o supus la aprobarea ministrului votul consiliului comunal, care admite cesiunea, ş-t pentru ce a luat consultaţii scrise de la advocaţi, ca să stabilească că votul consiliului este suveran şi nu mai are trebuinţă de aprobarea guvernului ? 3) In ce scop a presenlat d-sa această consultaţie lui Georgi prin advocaţii acestuia ? Dacă nu înaintea judecătorului de instrucţie, cel puţin în faţa publicului s’ar cuveni ca cinstitul Malaxa să dea oare cari lămuriri asupra acestor chestiuni. Curtea cu juraţi a judecat eti Luni procesul unul Primar rural din .Judeţul BuzPu, acuzat ca ar fi bătut crunt pe un italian, batae care’l ar fi pricinuit moartea. Primarul Beşliu era dat în judecata împreună cu alţi patru complici . — In urma unor desbateri cari s’au prelungit până la ora unu din noapte, primarul Beşliu a fost osăndit la patru ani închisoare şi şeful garnizoanei Ia 0 luni. Cel l’alţl trei acuzaţi afl fost achitaţi. Aflăm cu plăcere că tînărul N. Hagi-Pandele a trecut cu succes înaintea fa-cultăţel din Bruxelles, examenul de candidatură în drept. D-l Paladi a plecat in concediu pentru o luna la Carlsbad. In timpul absenţei sale D-l Sto-lojan, care ţine loc şi de prim-mi-nistru, va ţine interimatul domeniilor. Situaţia d-lul Sturdza Sub acest titlu Orientalische Corespondente din Budapesta, rela-ţiutiile căreia cu guvernul unguresc sunt cunoscute, scrie următoarele despre guvernul prezident de d. Dim. Sturdza: Opoziţia şi guvernamentalii suni unanimi a recunoaşte că situaţia este insuportabilă. Lovitura ce s’a dat biseri-cei naţionale prin îndepărtarea brutală a Mitropolitului a sdruncinat, atît de mult situaţia guvernului, în cit consecinţele arestul act nu sc pot înlătura. La ultima întrunire conservatoare au luat parte cei mal fruntaşi cetăţeni din Capitala Rominiet: ba şi din provincie au fost mulţi în Capitală pentru a lua parte la această întrunire. A fost interesant că şeful partidului, d. Lascar Catargiu, a relevai că în adunarea din laşi în 1861 sub Cuza- Vodă, guvernul moldovean de atunci a înlăturat cu forţa pe Mitropolitul din vremuri; el a fost atunci raportul acestei afaceri şi a ajuns raportxd d-sale către Cameră ca guvernul să cază imediat. D. Tache Ionescu a atacat cu multă violenţă pe guvern care a compromis cu clesăvîrşire prestigiul Statului. Au ţinut şi guvernamentalii o întrunire. A vorbit Sturdza, care de astă-dată a căutat să justifice conduita guvernului, fără însă « mal ataca pe fostul Mitropolit, pe care mai nainte atît el cU şi presa Va numit hoţ, şan-tagist şi asasin. Guvernul însuşi s'a convins de situaţia insuportabilă ce şi-a creat şi a însărcinat pe d. Mîrzescu, vioe-preşe-dintele Senatului, să înceapă tratări de împăcare cu Mitropolitul, dar acesta a respins categoric propunerile emisarului guvernului. După informaţiile primite de guvernul nostru de la ministerul de externe din Viena, se poate îutîmpla ea Corpurile legiuitoare romine să fie convocate in sesiune extraordinară in Septembrie, elud apoi guvernul va demisiona. El probabil formarea imul minisfor sub preşedinţia prinţului Uliira, preşedintele Senatului ; dar acest minister va avea uu caracter numai de tranziţie, căci n'ur putea să restabilească ordiuea compromisă tu Stat. El caracteristic eă cercurile politice din Itucu-reştl nu ştiu, sau nu vreau să ştie, ceea ee în Ticna şi aici se ştie eu preeiziune, că aceasta lovitură aplicată bisericei naţionale romine, a fost deja demult pregătită, încă de astă vară cind d. Sturdza se plimba prin străinătate recomandiudu-se ateuţi-unci bărbaţilor conducători din Europa şi nuncinlui papal A-gliardi din Yiena. Intrigile au fost urzite în Iu palatul Propaganda E'ldcdin Roma şi toate iţele intrige! sunt concentrate in ntii-nile cardinalului I.ic:lohovvsktv. Faimosul Saraţeami a depus ori juramîntul pentru noua sa funcţiune de procuror la înalta Curte de Casaţiune. S’a observat foarte mult surîsul de batjocura ce se vedea pe feţele tutulor persoanelor din sala Curţel, precum şi răceala cu care a fost primit noul procuror de către membrii înaltei Curţi. In contra obiceiului, nici unul din magistraţi nu a felicitat pe noul lor coleg, ci după îndeplinirea formalităţilor, toţi s'au grăbit să se retragă fara nici un cuvînt. Spargerile de la Mitropolie continuă. Ieri dimineaţa percheziţia botezată inventar s'a făcut în prcsciiţa episcopului Parllie-nie şi a d-lul A. E'leva. Intr'o ladă erau mal multe pilcuri cu acte personale alt Mitropolitului; ele a îi fost făcute dosare şi numerotate, sigilate şi iscălite de judecători şi de delegatul ministerului cultelor. După amiazî s'au spart ultimele lăzi şi cufere personale ale Mitropolitului. Uneltele guvernului sunt opărite, căeî n’au găsit nimic compromiţător pentru I. P. S. Mitropolit (shcnadle. Se vorbeşte din contră despre aflarea unui plic pe care era o cruce şl cuvintele «I*. S. S. Parthenii‘>, Astă-zi urma să se spargă casa dc fer personala a Mitropolitului. Te cuprinde oroarea ciud vezi eă acel cari sunt plutiţi pentru a apăra averea, viaţa şi onoarea cetăţenilor sunt transformaţi In spărgători. După ce au făcut şantaj în unire cu ocnaşii, acum uiînuiază dalta şi chelie falşe in unire cu lăcătuşii. i»oT iA$i Duminică seara, la orele 8, a încetat subit din*viaţă, în urma unei maladii de anevrism, generalul în retragere, d. Racoviţă, senator al col. I din laşi. * a a ln urma unor articole zeflemiste apărute în Voinţa Naţională, ministrul internelor a impus primarului să revoace pe d. G. A. Scorţescu din funcţia onorifică de preşedinte al comitetului teatral. * * * Consiliul profesoral al tuturor facultăţilor a respins rcgulamen-tarea facultăţilor iu sensul propus de d. Foni. * * * D. George Vasiliu şi-a susţinut cu osebit succes teza pentru licenţa în drept, înaintea facultaţel din Iaşi. Subiectul tezei: despre Solidaritatea activă între creditori. D-nil Boerescu, Zenceanu, Ale-seanu, Cantacuzino şi Mânu au trecut cu succes esamenele şi concursul pentru a obţine diploma şcoalel de Sciinţele Politice din Paris, de anul acesta. D-nil Boerescu, Mânu şi Cantacuzino au trecut esamenele pentru secţiunea generală şi diplomatică a materielor predate într’acea şcoală, iar d-nil Aleseanu şi Zenceanu pentru secţiunea administrativă, economică şi financiară. Primăria din Odobeşt) a ţinut— in ziua de 23 curent —licitaţie pentru ridicarea planului oraşului. Concurenţi au fost d-nii ingineri George T. Negrutzi şi Urlăţeanu. Oferta d-lul Negrutzi a fost cu preţul de 40 mii contra d-Iuî TTrlă-ţeanu, care a cerut 40 mii lei pentru această lucrare de 400 hectare. E probabilă o supralicitaţie. Monitorul Oficial de azt publică condiţiunile de admitere în Asilul Elena Doamna. Consiliul general al judeţului Vilcea a tost ifisolvat. Nouile alegeri se vor face în zilele de 31 Iulie, 2 şi 4 August 18%. In timpul absenţei d-lul D. Sturdză, interimul ministerului afacerilor străine va ti ţinut de d-l G. Cantacuzino. Duminica trecută a avut loc cu un deosebit succes, anuala producţiune muzicală la institutul «Despina Domna». Cit onoare ne aduce Ia eunoHctnfa Onor. publicului eă de la 1 JMalu t S 9 A MWSCMMMS 8RADINA RESTAURANTULUI ■** TA C St E R II S JE S C WJ Avîn şi o trupă «lai lăutari bine organizată, care va dileda pe onor. public în tot timpul sezonului. Cu deosebita stimă TACHE K F S E S C U 106—25—13 Strat!a Iffttr Vo. 3. Scirboasa unealtă a escrocului, a transformat Mitropolia în cabinet de instrucţie, lansind citaţii cu termenul de înfăţişare la Mitropolie !... Acelaşi judecător Vasiliu, împrăştia în public zvonul cum că în sfîrşit, a dovedit în sarcina Mitropolitului furtul unei icoane ! Cerem guvernului săpue o dată capăt acestor scandaluri şi să aibă curajul infamiilor sale, des-chizînd o dată o acţiune regulată în judecata ţârei ; ori să puie bot-niţă spionilor şi zbirilor săi dej tot soiul, că în cele din urmă, lumea va; fi silită să le dea cu parul în cap, ca la nişte clini turbaţi. Studenţii facultăţelde litere pleacă în ziua de 27 Iunie la Adam Klissi în escursiime sciipţificâ sub conducerea d-lul Gr. Tocilescu. Orele de lucru în biurourile diferitelor administraţiunl: Ministerul de finanţe. — Cu Începere de la 26 Iunie 1896, orele de lucru în biurourile direcţiunel contribuţiunilor directe ţi ordonanţărjlor, şi ln biurourile direcţiunel Tâmilor, timbrului şi Inregistrărel, vor fi de la 7 a. ni. piuă la 12 juni. p. in. ; iar tu biurourile direcţiunel comptabiiităţel generale de la 11 a. ni. plnă la 5 p. ni. Casieria centrală de la orele 11 a. m. plnă la 3 p. ni. D. ministru acordă audienţe Lunea, Miercurea şi Vinerea de la orele 9—12 a. ni.: iar d. secretar general în toate zilele de lucru de la orele 10—11 a. ni. Orele de primire pentru public în biurourile direcţiunel contribuţiunilor directe şi direcţiunel vămilor vor fi de la 10—12 a. m., iar în acelea ale direcţiune! comptabilităţel generale de la 12 plnă la 3 p. m. Regia monopolurilor. — Cu începere de la 25 Iunie pînă la 1 Septembrie, orele de lucru In biurourile adininistraţiunel centrale vor fi de la 7 dimineaţa piuă la 12 şi jumătate. Casieria regiei de la orele 9 — 12 a. m., şi de la 2—5 p. m. Directorul general ra primi In toate zilele de la orele 11 şi juni. Înainte; iar intrarea publicului pentru afaceri de serviciu ln biurourl este admisă numai de la orele 10-11. Ministerul Domeniilor. — Cu începere de la 26 Iunie 1896 orele de lucru sunt: de la 7 dini. plnă la 12 juni. p. m. Dl. dr. I. Tannenzapf, de la facultatea din Viena, a trecut examenul de liberă practică a medicinel In ţară. Liceul Francez Strada Scaunele, 45 (Casele d-lul Fleva) Institut de învăţătură primară ţi secundară, întemeiat de un Comitet de Francezi stabiliţi în Bucureşti şi autorisat de Mintsterul Cultelor şi Instrucţiunel Publice din România. Direcţiunea : D-ntI A. LEAUTEY şl H. LOLUOT. Pus sub înaltul patronaglu al Lega4iuneX Franceze, acest institut nu ţinteşte la nimic bănesc. lnspirîndu*se de a-ceastă cugetare u unei regine că ■‘Instrucţiunea este hrana Creerulul şl Educaţluuea este acea a inlmei* |Comitetul a voit să creeze alătur de un institut de învăţătură din oele mal serioase, o casă de o<1neuţ(une de prima ordine, căreiu familiile romîneştl să poată încredinţa copiii lor în toată siguranţa. Programa studiilor va fi acea a şco&leler primare şi secundare din Romînia, combinată cu acea a institutelor similare din Francia. Studiul limbel francese va â obiectul unor îngrijiri speciale, ast-fel ca toţi elevii să poată vorbi această limbă bine şi uşor şi ca în clasele liceale superioare, toate materiile a-iară dc limba romînă şl istoria naţională a Romralet, să poată fi predate în limba franoesâ. Imitltuioril însărcinaţi cu ceasurile de limba francesă in clasele primare vor avea diplome şi vor fi desemnaţi de Ministerul Instrucţiune! Publice din ‘l’rancia. Tot aşa şl profesorii însărcinaţi cu cursurile de litere şi ştiinţe în clasele licoale superioare. Di clasele gimnastul*, cursurile de limba francesă se vor încredinţa Domnilor Profesori A. Leautey şi H. Lolliot. Studiul limbel germane va fi, de o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiar de la clasa ântăia primară. Elevii claselor primare işl vor depune examenul lor de finele anului şcolar la şooalele primare ale Statului. Elevii claselor gimnaziale şi acel al Cliselor liceale îşi vor depune examenul Tor de finele anului şoolâr, după dorinţa părinţilor, la tiimnasiile şi JUoeele Stalului, sau ia Liceul Francez înaintea unei eomisiuiil constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şl InstrucţiuneT Publice din Romii i ia. BJEievlî claselor liceale vor fi de o dată preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat roraîn cît şi pentru cel france», in prevederea caşului că posesiunea acestei din urmă diplome ar fi necesară tinerilor cari vor voi să urmeze stu-diilo lor in unele şcoll-speciale din Francia. Direcţiunea va avea grlje de a transmite părinţilor la sfîr-şltul fie cărei luni, notele asupra gradului de instrucţiune şi do educaţiune a copiilonlor. ţilceul va fi instalat intr’o stradă din centrul Capitalei şi etl o poslţiune foarte sănătoasă, - strada Scaunele, *6 (Casa Fieva). Internatul vu dispune de dormitoare vaste şt bine-adrislte, de sofragerll spaţioase, de săli de baie şl duşc, si o grădină frumoasă. Da început, liceul nu va coprinde do cît cele patru clase primare şi cele pairi* gimnaziale. Clasa 6*a liceală so va crea la unu, a 6-a peste Bucureşti, Str. Clemenţei, 3 Lucrind mal mulţi ani In fostul atelier «LINDNER», sunt in măsură a executa cu cea mal mare acurateţa, eleganţă şi promptitudine, orl-ce lucrare atingătoare de e-ceastă branşă, cu preţuri mal reduse de eît orl-unde. Este suficient a mi se adresa o cartă poştală pentru ORl-CE COMANDĂ, pentru a mă presenta la domiciliu. 75 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Stradn Clemenţei No. 8. VÎ NT URĂTOARE — IVo. & — „HON PLUS ULTRA“ cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site la VATSOUT & YOUELL 14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca) — Iluciireşci — (83) (16-7) ATELIER DE LACATUŞRIE şi pentru COWS Tn UCTM LVI? DE EI EU I. HAIIG I — Strada Isvor, IVo. 114) Bucuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. specialitate florărie, sere, grădine ne earnă, pavilioane in fier ete. ete, Primesc comande pentru Provincie: — Preţuri erate — CU PREŢURI FOARTE REDUCE Lămpi, „Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc. M A Ş I N E DE Bucă tărie Sistem american Cele mal practice şi cele mal solide. Băi de zinc, Dnşe, Water-Closete, Tout-â-l’egout ete. etc- If. SI1VGER Bucureşti str. Doamnei 8, vis-â-vis de Poştă şi Telegraf. 76 ' ____ 25-13 F:. NOVAK Furnisor al Curţei Regale BucurescI, Calea 'Victoriei No. 59 Mănuşi şi cravate etc. PIANFRl (lin cele mal renumite fabrici SINGURUL REPRESENTANT al firmelor: STEINWAY (New-York), BECHSTEIN, SCHIEDMAYER, SCHIYEDMAYER &S0HN, R0N1SCH etc. NOU DE TOT Planuri automatice eu orl-ce fel de note: opere complecte ete. Penirn planuri se acordă plata şi In rate lunare. PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RT €11 ARD BRMDT urc BI ATK DE: Prof. dr. R. Virchow, Berlin « «de Gielt, Munich (f) « « Reclam ; Lipsea (f) « «de Nusbaum Miinich (f) « « Hertz Amsterdam « «de Korczynski, Craiova « « Brandt, Klausenburg « « Frericks, Berlin (f) « «de Scauzoni, Wxireburg « « C. Witt, Copenhaga « « Zdekauer St. Petersburg « « Soederstădt Kasan ♦ Lamhl, Varşovia « Forster, Birmingam, întrebuinţate de peste 15 ani peste 15 ani de Profesori, medici practici şi do public şi recomandat ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămâtor MEDICAMENT 1)E CASĂ La derangearea organelor Abdominale "La maladii ale dealului, lioeiuorlioizl (triujlJ, conMtipatic, durere de cap, ameţeală, respiraţie grea saO dificila, palpitaţie (bălaie de inimă), conHtric*iuni de piept, lipsă de poftă de mlueare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Rlcbard Brandl, din causa efectului lor agreabil sunt In genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca: săruri, ape amare, picături, ete. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-devăratele PILITE ELVEŢIENE ale farmacistului RIC1IARD Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe fund ro^iu şi numele Rick. Brandt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt. PBKŢCL Cl’TlEl Lei 1.30 Depoul general pentru toata Rominla La farmacia Victor TUringer Bucureşti calea Victoriei Se găseşte asemenea In Bucureşti, la farmaciile : F. Brus, M. Bras. Fr. W. Zilmer, A Czeides, E. I. RisdOrfer, A. Frank, I. A. Ciura, etc., şi la drogueriile: F. Bras», Economu Se Co. Th. M. Stoenescu, Die Zamfirescu.—Botoşani I»; Haynal, V. D. Vasiliu. — Brăilat la: Filloti, G. Kauffmesc, A. Druiner.—Busău, la: Schuler. Weber.—Craiova,la farmaciile ’ Moss. Pohl. Oswald.—Focşani, la: Remer, Stenner. — Goliţi, la: SUchler.— Giurgiu, la Binder, Fabini.—Joşi, la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Kouya.—Piteşti, la: Schirkanyer.— Floeştl, la: Schtiller Ziegler.—Ttrgovişte, la: E. Seymann.—T.-Măgurele, la: A. Hebberling. 6T 1«—18 Tainar indian trilion Fruct laxativ răcoritor, admirabil In contra constipaţiei. 2 fr. 50 cutia Paris. 28 rue Graminont şi In toate tarmacile. ®~* COMPANIA GENERALĂ DE Conducte de apă din Liege SUCURSALA ROMÂNIEI BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Aă fost transferate Calea Grirtţeî 28, BucurescI Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescT Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA Execută tot felul de luerărt de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari FÂNTÂNI, LAVABOURI, WATER-CLOSETE, TODT-A-L’fiGODT, BAI, APOMETRE Mare depou de tuburi şi aparate pentru acest gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct in Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor U. BONXET. 27 50 -17 Guturaie. Tuse, Bronşită Grippe, Influenţa, Astmă G§yo£M_Gyyg^ LIQUEUR * CAPSULE A se cere adresa Bubbie B6îe de Piele In t6te farmaciile. Catare basicei D"' STERIE N, CiURCU IX Polikaugasse—No. 10. Viena ConsultHţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. 129 D. R. ROSETTI AVOCAT STR. BISERICA AMZEl No. 15 TEIRICH&C2: BUCUREŞTI § 4).—Strada Berzel.-O. INSTALAŢI UNI DE TEKBRAFJAZ şi APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian î Aparate de gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXP0SIŢ1E Proecte. — Biuroti de Construcţie. (100-81) Export BAI HYGIENICE | BĂI HYGIENICE | BAI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de LAMPÎ, SOBE, MAŞINi de BUCATE şi orl-ce instalaţiun! MARCUS LITMANN S" I. WAPPNER No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat j^e Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai In Zink, cu diferite Bobe de aramă pentru încălzit apa. Băi de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine in casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete •toul a ! egoUl> higienice şi sistematice. Sticle de Conserve bermeti-ceşte închise de toate mărimile. Unicul depoă In ţară cu Sobe (Belgiano), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRlDER BOEDER» din «Darinstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru alienat şi masă, cu inaşinele Americane