SERIA II.—ANUL H, No. 187 SÂMBĂTĂ, 22 IUNIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABOXAMKJVT EIJ5 încep la 1 şl 15 ale fle-cărellunl şl se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţarii 30 Iei; In streinătate 50 lei Îase luni ... 15 > > > 25 » rel luni . . . 8 » > » 13 > Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 5—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRDL 10 BANI tnvimiiit; In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia » » » III.............2.- lei » » » » n.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndulj Un namir vechii 80 bani ADMINISTRAŢIA No.8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3. PROPUNERILE FĂCUTE RE GUVERN MITROPOLITULUI HfţlU K LA GALAŢI Şl KLWKipl UHU U MTMFfUE PROPUNERILE FlCUTE DE GUVERN MITROPOLITULUI Şanfnj cu Mitropolitul.— Condiţimiile guvernului.—Refuzul Mitropolitului.—Memoriul d'lui Mir-zckcu. — Convorbire ou d. DiNcecu. Şantaj eu Mitropolitul De opt zile deja am spus că yuver-md a intrat în tratări cu Mitropolitul. Desnădăjduit de a nu găsi nici o probă de culpabilitate, neavînd nici un element pentru a da in judecata Casai ţiel pe şeful Bisericii, guvernul caută un alt mijloc de a sfirşi această Gestiune. Am spus deja că cei douî emisari ai d-lui Sturdsa sunt d. Mărzescu şi d. Dobrescu prefect de Ilfov. Azi suntem în măsură a spune în mod amănunţit cari sunt condiţiunile tîrgului propus. Condiţiunile guvernului Guvernul cere de la Mitropolit ca să facă o adresă de iertare, şi în cazul a-cesta se va revisui procesul de Sinod în modul următor: Sentinţa Sinodului zice: «Mitropolitul să fie lipsit şi caterisit de orl-ce sertare şi vrednicie arhierească şi depărtat de la scaunul Mitropoliei JJngro-Vlahiei*. Sinodul fiind chemat n să pronunţa asnpra revisuirei procesului ar ierta pe Mitropolit de caterisire de la artilerie, dar ar menţine îndepărtarea de pe scaunul mitropolitan. Refuzul Mitropolitului A fiind de aceste propuneri, am trimes pe un amic la Căldâruşani spre a afla părerea Mitropolitului. Amicul nostru ne-a raportat că Mitropolitul i-a zis : «Nu primesc nici un tîrg. Nu sunt vinovat şi cer numai ca să mi să facă dreptate. Aştept, dar nu admit nici o condiţie şi nu mă învoesc cu un tîrg ruşinos». Memoriul d-lui Mirzeacu In ceea-ce priveşte propunerile făcute, mal putem adăoga că Mercurl d. Mîr-zescu, mergînd la Căldâruşani, a supus Mitropolitului un memoriu către Rege. Acest memoriu e scris de d. Mirzezcu, vice-preşedintele Senatului, şi e în păstrarea Mitropolitului. Prin acest memoriu Mitropolitul cere ertare şi desvinovăţire. In cas cînd ar fi iscălit memoriul, s’ar reda Mitropolitului darul şi demnitatea arhierească. Mitropolitul a refuzat categoric să iscălească memoriul d-lui Mîrsescu. Convorbire cu d. IMsescu Aflînd că d-nii Disescu şi Mîrsescu au fost la Căldâruşani pentru a se întreţine în afacerea alungărei Mitropolitului, unul din redactorii noştri a căutat să vadă pe d. Disescu, cu care a avut următoarea interesantă convorbire : — Vaş fi foarte recunoscător, d-le Disescu, dacă ne-aţi comunica ceva despre întreţinerea pe care aţi avut’o cu Mitropolitul la Căldâruşani. — Convorbirea pe care am avul'o cm înaltul Prelat nefiind faptul meii exclusiv personal, nu pot comunica nimic fără consimţimîntul d-lui Mirzezcu şi a părintelui Mitropolit. — V'aşl cere oare o indiscreţie dacă v'aşi ruga să-mi arătaţi părerea d-v. personală ? Cum credeţi că s'ar putea sfîrşi această chestiune ? — Nu-mi ascund părerile. Iată dar părerea mea. Cei mai sinceri amici ai ministerului recunosc că guvernul în toată această afacere a jucat un rol odios: fie că a cooperat la urzeala sinodală, fie că s’a făcut instrumentul de exemţiune al acestei urzeli pentru alungarea Mitropolitului. Acum că este pe deplin dovedii că scrisorile pe cari se sprijineau pretinsele legături dintre Mitropolit şi Mărgărites-cu sunt falşe ; că nici o urmărire penală nu poate isbuti din cele ce s’aii petrecut pînă acuma,—este de datoria guvernului ea să dea ocomplec-tă satlsfacţiuue sentimentului de justiţie, procedfndu-se la revisui-rea hotărîrei sinodale, din iniţiativa guvernului sau a membrilor sinodului. Mai este şi o altă soluţiune : Darea în judecată a Mitropolitului înaintea curţei de Casaţie, dacă guvernul are probe îndestulătoare in încărcare de-şi e re- voltător faptul de a executa pe un om şi în urmă a’l judeca. — Ce credeţi în privinţa afirmărilor făcute prin presă că guvernul ar vedea cu ochi buni o cerere de iertare din partea Mitropolitului Ghenadie către sinod, în schimbul\archieriei pe care Sinodul ar reda-o Mitropolitului P Adevărat că d. Mîrzescu ar fi făcut această propunere ? — Personal nu pot să vă afirm nimic în privinţa intervenţiunei d-lui Mîrsescu. Credinţa mea însă este eă guvernul ar primi şi doreşte cliiur o asemenea soluţiune. Am cuvinte puternice de a crede că Mitropolitul uu va tace o asemenea cerere. DUPĂ OPT LUNÎ Nu sunt încă nouă luni de cînd cel mal păcătos partid aşa zis politic din lume ,este la putere în cea mal îngăduitoare ţară, şi deja toate viţiiîe şi toate corupţiile cari îl constituesc caracteristica se arată cu splendoare la suprafaţă. Un om de Stat francez, ajuneînd la putere, a zis concetăţenilor lui : enrichissez-vous! bine înţeles în un sens cinstit şi cu muncă. Colectivitatea, punînd piciorul în scara puterel a repetat şi ea acoliţilor cuvîntul: îmbocfăţiţi-vă. De cît, fiind că nu s’a văzut colectivist care să se îmbogăţească prin muncă, acest cuvînt de ordine a fost luat în sensul colectivist, şi toată suflarea liberală s’a aruncat a-supra funcţiilor şi afacerilor ca a-supra unei prăzi. Colectivitatea avea două mari şi liberale sarcine de îndeplinit de la început: Intîia era ca să împace stomacurile şi apetiturile funcţionarilor şi celor de la centru. A căutat să o facă, fără a isbuti, de vreme ce apetiturile sunt mult mal mari de cît resursele acestei ţări sărace. A doua sarcină era aceea de a arunca oare-care sumă de bani In provincie sub pretextul de îmbunătăţiri, clădiri, construcţii comunale şi judeţene. De această importantă misiune guvernul s’a achitat cu multă lărgime financiară. In cîte-va luni el a acordat 17 milioane împrumuturi diferitelor comune şi judeţe şi după ce le-a dat o asemenea locma, el a strigat partizanilor din ţară: . Acest proverb fiind romînesc, probabil că Malaxa şi C-nia de la Galaţi nu au avut de unde să’l cunoască. De aceea Malaxa s’a grăbit, a voit să se îmbogăţească cu repeziciunea... electrici-tăţel, şi... a păţit’o ! Faptul că procurorul a făcut descindere la Primăria de la Galaţi, după opt luni de la stabilirea noului primar, este aşa de uimitor îneît ră-mil încremenit de atîta imoralitate şi corupţiune. Aceşti oameni să pare că nu aQ avut şeapte ani în opoziţie altă preocupare de cît cum să fure o dată veniţi la putere. Nu s’a văzut regim în care persoanele de încredere să fie trimese la parchet după cîte-va luni! A trebuit ca colectivitatea să vină la minister pentru ca să vedem şi aceasta mare ruşine. Şi să nu se peardă din vedere, Malaxa este tipul politicianului liberal de provincie, ignorant, impertinent şi lipsit de oil-ce scrupule. Malaxale nu se află numai la Galaţi, ele exista în toată ţara în lumea interlopa colectivista şi nu credem că ne hazardăm cînd formulăm următoarea prezicere : Nu va trece mult şi ţara va vedea că peste tot locul unde s’ati acordat împrumuturi comunelor şi judeţelor hoţiile cele mal scandaloese se vor demasca. In curînd [colectivitatea va trebui să cadă nu ca un partid politic pe o chestie oare-care, ci întocmai cum a căzut la 1888 adică pentru co-rupţiune şi necinste ! Malaxa este numai înainte mergătorul. Tovarăşii din alte localităţi cari îl vor urma pe calea deschisă de el ÎI vor fi atît de superiori în meserie, în cît bietul Malaxa va fi nevoit să zică ca Ioan Botezătorul: Cel ce vine după mine este atît de sus pus, în cît eu nu merit să ’I desleg nici curelele în-călţămintelor sale. HOŢIILE DE LA GALAŢI (Corespondenţă specială a «Epocei») Sesizarea parchetului.—Iu ce constă acuzarea.— Rănuelile lui Georgi.—Consultaţii juridice.— Altă serie de abuzuri. In chestia neregularităţilor comise de d. Constantin Malaxa, primarul oraşului Galaţi, şi pentru descoperirea cărora s’a început cercetare judecătorească, iată datele cele mai .sigure ce se cunosc pînă acuma: Sesizarea Parchetului Sîmbătă seara ministrul Stoicescu a cerut telegrafic procurorului general Bas-tuke să înainteze raportul, pe care a fost însărcinat să-l facă în chestia illumina-tului şi tranuvaiulul electric. Procurorul a răspuns imediat că, ocupat cu alte lucrări, n a avut vreme să se ocupe de chestie, dar că în curînd va presenta raportul cerut. Luni pe la orele 4 p. m., procurorul general s’a dus la Primărie, de unde a ridicat mai multe dosare. Toată lumea cită era în faţa cofetăriei Universelle l-a văzut cînd a trecut spre curte cu dosarele în trăsură. Ce anume dosare a luat, nu se ştie positiv; ajutorul de primar G. Teodorescu afirma însă cu siguranţă că printre ele se află dosarul relativ la iluminatul oraşului cu gaz aerifon şi electricitate şi cel al tramwaiului electric. Se vorbeşte că numărul dosarelor ridicate este de 17. In ce eoustă acuzarea In legătură cu această urmărire, înşişi deputaţii şi senatorii liberali pun în circulaţie următoarea faptă a d-lui C. Malaxa: Se ştie că, încă de pe vremea conservatorilor, Georgi intervenise pe lingă consiliul comunal de atunci să aprobe transferarea concesiunilor iluminatuluişi tramvaiului electric asupra unor societăţi, şi anume : iluminatul asupra unei societăţi belgiene, al cărei cel mai mare acţionar este Somsay, iar tramwaiui electric asupra altei societăţi, din care făceaţi parte şi cite-va persoane din Galaţi, între cari fraţii actualului primar. Consiliul comunal conservator a respins această cerere. încercarea s’a făcut şi sub liberali în două rînduri. Intîia oară cererea a fost respinsă, a doua oară însă, probabil după oare-cari Înţelegeri urmate Intre primarul Malaxa şi Georgi, ea a fost admisă. înainte de a supune a doua oară consiliului comunal cererea lui Georgi, d. C. Malaxa a convocat sinodul colectivist local, aşa e numit aici comitetul partidului liberal, pentru a-i cere avisul. Mare parte dintre deputaţi şi senatori mai ales, aii fost de părere că cererea lui Georgi nu trebue admisă, lotuşi d. Malaxa a supus chestia consiliului comunal şi a-cesta, numai cu 5 voturi contra 4, a admis transferarea cerută de Georgi. Intr’o corespondenţă publicată de «Epoca» la timp am arătat răul ce se face comunei cu admiterea acestor transferări şi scopul ce se urmăreşte cu cesiunea acestor lucrări la două societăţi deosebite. Dar să lăsăm aceasta şi să urmărim mai departe a arăta sorgintea urmăririlor începute as-tă-ei. Răuuelile lui Georgi.—Consultaţii juridice. Votul consiliului comunal pentru transferarea ambelor concesiuni vorbite mai sus, d. Malaxa nu l’a supus aprobărei ministeriale, cum ar fi trebuit, ci şi-a dat toată silinţa să convingă pe Georgi că transferarea e perfectă şi fără aprobarea autorităţilor superioare. Aşa, se zice că d. Malaxa ar fi scris lui Georgi la Paris ad aibă încredere într’insul şi să nu stărueascâ pentru o mai de- fila asigurare, d. Malaxa i-a trimes o consultaţie juridică scrisă în franţuzeşte de d. avocat Petre Botzan, prin care se demonstrează că votul consiliului comunal, după legile noastre, n are nevoie de altă aprobare. Georgi a trimes această consultaţie d lui G. Şerbescu. avocatul săii din Galaţi, cu rugămintea de a mai consulta şi alt avocat pe lingă d. P. Botzan, şi cîteşî trei să-şi dea părerea în această chestie. D. Botzan şi-a apărat de sigur modul săii de a vedea, iar d-nii Şerbescu şi Victor Macri — căci acesta a fost al treilea a-vocat consultat — au fost de opinie că votul consiliului comunal nu-i valabil fără o înaltă aprobare. Atît scrisoarea d-luî C. Malaxa către Georgi, cît şi consultaţia juridică a d-luî P. lîotzan. ar fl căzut în miinele d-luî ministru-preşedinte. De aci au pornit cercetările procurorului general. Pînă acum această afacere se cercetează numai de procurorul general; uicl un judecător de instrucţie n’a fost încă sezisat. Altă serie de abuzuri Judecătorul de instrucţie Caracaş însă cercetează altă serie de abuzuri comise la serviciul technic al comunei. Chiar în momentul cînd scrim ace sterlinii, atlt judecătorul de instrucţie Caracaş cît şi procurorul general se află la Primărie, unde examinează unele dosare, din cari s’ar constata multe abuzuri în sarcina inginerilor comunei şi a administraţiei comunale. Radu Ştefănescu, ajutorul inginerului comunei, om ul de încredere al primarului Malaxa, a fost suspendat din funcţie de însuşi primarul încă de acuma cite-va zile. Se vorbesc multe apoi pe socoteala chiar a inginerului Uzescu. Se zicea asearu că şi acesta a trebuit în cele din urmă să demisioneze. «Epoca» a publicat la timp o corespondenţă prin care relatam matrapazlâcurile comise în chestia lucrărilor de pavare ale celor 17 străzi, lucrări proiectate şi obţinute de la Camere de administraţia conservatoare, dar cari au fost pînă acum zădărnicite de administraţia colectivistă, care urmărea să se îmbogăţească din a-ceastă întreprindere. N’avem să mai repetăm ce am zis atunci, dar putme să adaugăm că această lucrare se dăduse unei asociaţii, care-şi declarase sediul la d. G. Malaxa, fratele primarului, care locueşte în aceeaşi casă cu primarul. Această asociaţie — alcătuită din oameni şi fără capitaluri şi fără pricepere în asemeni lucrări — n’a putut nici pînă acum începe executarea obligaţiilor ce şi-a luat şi a trecut întreprinderea— se afirmă—către societatea de bazalt din Bucureşti. Lucrurile au ajuns să se petreacă aşa numai din pricina alarmei date la timp şi a emoţiunei ce a cuprins oraşul. De alt-fel afacerea fusese bine ticluită : inginerul actual al comunei modificase caetul de sarcine şi adusese lucrurile aşa ca orî-ce concurenţă serioasă să devie imposibilă, şi aşa s a şi întîmplat. Toate societăţile şi casele serioase n’au putut concura şi întreprinderea s’a adjudecat asupra asociaţiei cu sediul în casa primarului C. Malaxa din str. Cuza-Vodă. Asociaţii pe de altă parte s'aiî luat la ceartă şi in curînd vom asista la o mulţime de procese pe cari şi le fac unii altora d-nii asociaţi. IMPERTINENTELE LUI STOLOJAN Vorbind de abusurile de la Galaţi, Voinţa Naţională scrie : Ziarele opoziţiei încep a face sgoinot în jurul unei afaceri petrecute la primăria o-raşulul Galaţi. Nu ştim încă nimic positiv în această privinţă, dar îndată ce vom ti informaţi In mod sigur, vom expune lucrurile aşa cum sunt şi fără nici un înconjur. Apoi «Voinţa» adaogă că guvernul nu va tolera ca să se repete ceea ce s’a petrecut sub conservatori. înţelegem prin aceasta că guvernul nu va tolera ca vinovaţii să (ie daţi judecăţii. Dar mai înţelegem că Voinţa vrea să fie răutăcioasă. Să nu uite «Voinţă» că singura dată cînd In 7 ani s’a adus Ia cunoştinţa guvernului conservator un abuz în* care să zicea că persoane politice sunt implicate, «Voinţa» nîcl nu denunţase lucrul, nici n’avea habar de el şi n’a aflat lucrul de cît prin ziarele noastre, cari aii făcut cunoscut că parchetul e sezisat. D. Stolojan cunoaşte de două luni, prin denunţările noastre, cele ce să petrec la Galaţi şi n’a făcut nici o anchetă, n’a luat nici o măsură, ci se mărgineşte a vroi să fie obraznic. Să ştie însă potlogarul de la interne că va plăti scump această obrăznicie. Ne însărcinăm a arăta publicului că Stolojan nu e de cît o Malaxa. ILEGALITATEA ZILEI Pe ziua de erî, guvernul, pentru a nu pierde obiceiul, asâvîr-şit o nouă ilegalitate. Avînd a să face inventarul a-verei Mitropoliei, d-niî Fleva şi Neniţescu, represiutanţiî Mitropolitului au oferit să dea toată averea Mitropoliei, conform cu inventarul făcut cînd I. P. S. S. Ghenadie s’a urcat pe scaunul arhiepiscopal. Represintanţiî guvernului vro-iaă alt-ceva. Ei nu s’au mulţumit să primească averea Mitropoliei, ci au vrut să facă inventarul a-vereî personale a Mitropolitului. Aceasta constitue o adevărată perchiziţie, făcută în afară de condiţiunile legale cari permit o perchiziţie pe care judecătorul de instrucţie o poate face cînd să urmăreşte un delict sau o crimă. Reprezentanţii Mitropolitului au protestat şi publicul a mers la Mitropolie hotărît a se opune la această ilegalitate. Prefectul poliţiei intervenind cu forţa a cerut publicului să se împrăştie, dîndu-şî cuvîntul de onoaro că nu se va face ceea-ce locotenenţa Mitropolitană în cap cu Partenie şi ajutată de represen-tanţiî guvernului declarase d-lor Fleva şi Neniţescu că va face. A se citi la «Ultime Informaţiunl amănunte foarte grave şi Interesante asupra hoţiilor descoperite la Primăria din Huşi. DATORIA LUI STOLOJAN Cum rămîne cu cel 670,000 lei datoriţi creditului funciar rural de către d-nu Anatase Stolojan ? Articolul 37 din lege spune categoric : „Ori ce semestru neplătit la scadenţă dă drept de a se cere cu stăruinţă plata întregei datorii după o lună de la punerea în întârziere!“ Aici n’a trecut un semestru ne plătit la scadenţă, aii trecut opt semestre. De ce nu urmăriţi pe d-nu Stolojan, domnilor de la credit ? De ce nu cereţi tribunalului se vă pue în posesiunea imobilului ipotecat ? Ceva mal mult, art. 60 din legea pentru creditul funciar vă dă dreptul să urmăriţi vînzarea imobilului, şi cu toate acestea societatea P. Stoicescu-Sturdza respectă datoria Ministrului Stolojan, nu îndrăsneşte să o reclame, dar în acelaşi timp urmăreşte, sechestrează, vinde pe capete averile altor datornici cu un singur semestru în întîrziere... pentru că datornicul nu e colectivist! Bine, nu e destul că d-nu Anaslase Stolojan e mare ministru, mare fost comerciant de Naftalină, că are dorobanţi şi sub-prefecţl la dispositie pentru munca pămlntuiui domeniilor sale. acum l’a luat şi creditul sub aripa sa ? Te pomeneşti că în loc să i se reclame datoria, Societatea P. Stoicescul Sturdza are să’I mai acorde un supliment de împrumut, pînă cînd banii primiţi să valoreze întreit cât proprietatea ipotecată. Şi atunci... şterge-te pe bol, Societate de Credit funciar romîn! RECOLTA LUI MALAXA Toată lumea îirmăreşle ou un interes deosebit fraudele comise «le Malaxiştil gălăţeni şi toţi a-dăstăm eu iierălxlare ştirile, ziarele din loeulitate spre a ti luminaţi asupra afutrcrilor comerciale de la primăria acelui oraş. In sftrşit, telegrame, corespondenţe* ziare sosesc şi no pun tu curent eu numeroasele potlogării ale simpath'ului Malaxa. Toate pungăşiile sale sunt date pe faţă. După ce ai <*itit acuzarea, cauţi eu «lrept euvtnt să vezi ee zice apărarea ? Deschizi lAberalul Imdltlfean, orgauul lui Malaxa şi citeşti acolo EPOCA drept rănpnn> la atttea acuzări e&. . . secara eă vinde cu 5 lei, orzul cu 4 şl 60, porumbul cu 8! Despre afacerile de la Primărie nici un cuvlnt! Suntem recunoscători Iul Malaxa că ne spune chiar tu revistă pe ce preţ să vinde orzul şi porumbul, dar n'ar strica să ne spue şl pe ce preţ ... a vtn-dut el interesele comnnel, şi cit l-a produs recolta tieorgi. „EPOCfl“_Lfl TECUCI Banditismul In Judeţul nostru De cttă-va vreme teroarea domneşte In judeţul nostru tn toate privinţele. Tllhăriile, crimele se săvlrşesc una după alta, iar autorii lor par’eă intră In pămlnt; nu li se mal dă de urmă. In noaptea de 2 Iunie curent o împătrită crimă se făptueşte In comuna NicoreştI: 2 bărbaţi şi o femee ucişi, o femee cu copilul el aproape ucişi. Totuşi, plnă clnd scrim aceste rîndurl, autorii acestei crime Îngrozitoare n'afl fost prinşi. Cum să Re prinşi clnd administraţia să ocupă să aducă la Îndeplinire poruncile lui Take Anastasiu? Cu toţii ne aducem aminte de tnfiorătoa rea crimă de astă iarnă, Intlmplată chiar In mijlocul oraşului. Se ştie cum 4 evrei afl fost măcelăriţi Îngrozitor de un singur individ, In casa lor, aproape de sinagogă. El bine ce a făcut poliţaiul Iancu Anastasiu ? Urmărit-a, descoperit-a el pe criminal? Aşi! Iancu Anastasiu are alt ceva mal bun de făcut! Ce-I pasă Iul de viaţa cetăţenilor? Leafa să-I meargă şi să trăiască el bine, restul puţin ll importă! Ne-om pomeni mline-poimine cu crime făptuite ziua ’n amează mare In mijlocul o-raşulnl şi totuşi autorii să nu fie descoperiţi nici atunci. Ne putem aştepta la ori ce clnd al în fruntea poliţiei pe Iancu Anastasiu, clnd In capul judeţului este un incapabil ca Alex. Pâttrlâgeanu, care In loc să Îngrijească de buna administraţie a judeţului Îndeplineşte poruncile lui Take Anastasiu, al cărui om de afaceri este. Tristă situaţie : Take Anastasiu pe de o parte, bandiţii de codru pe de altă parte. Stăm bine! T. C'uceanu. INFORMAŢII In faţa ilegalităţilor ce se comit ca inventarierea avere! Mitropolitului, inventariere care nu este alt-ceva de cît o perchiziţiune deghizată ce voeşte a se face Mitropolitului Primat, un mare număr de persoane s’aă dus la Mitropolie ca să se opuie contra acestui act ilegal Prefectul de poliţie înştiinţat despre aceasta a venit însoţit de directorul pre-fecturei, de inspectorii Durma şi Otnescu şi de comandantul sergenţilor de oraş, pentru a pune în vedere publicului să se retragă. In acest scop se aduseseră în curtea Mitropoliei 2 plutoane de sergenţi de o-raş comandate de 2 ofiţeri, şi 50 degen-darml pedeştri conduşi de un locotenent. Prefectul poliţiei adresîndu-se persoanelor de faţă, şl-a dat parola sa de o-noare, că nici una din ilegalităţile de cari s’a vorbit nu se va întîmpla. In urma acestei declaraţiunl, toată lumea s’a retras în linişte. Aşteptăm să vedem cum se va respecta această făgăduială. Faţă cu descoperirea hoţiilor îndrăzneţe din mal multe administraţii comunale, demnitatea de primar sub regimul colectivist ameninţa să devină compromiţătoare pentru ori ce om de onoare. Ni se afirmă că mal mulţi pri- mari şi-aQ trimis erl telegrafic de* misiunile. Guvernul e zăpăcit şi nu ştie ce-1 aşteaptă pe ziua de mîine. Din Alexandria se scrie Timpului că noul protopop numit de lo-cotenenţa mitropolitana, a concentrat la el acasă patru preoţi cunoscuţi ca avînd alte idei politice de cît cele împărtăşite de prea sfîntul Partenie şi, sub ameninţare că-I destitue, de vr’e zece zile îl pune la fel de fel de treburi cari nici pe departe n’aQ a face cu a-tribuţiunile preotului. Simeon Warschawski lua care de beilic, protopopul de Teleorman ia preoţi! Erl s’a înfăţişat înaintea tribunalului Ilfov secţia I, procesul de calomnie intentat d-nel Iulia V. Păun de d. Christu Negoescu şi sora Iul d-na Lucreţia Negoescu. După cererea d-lul Atanasiad, a-părătorul d*nel Păun, causa s’a a-mînat la 10 Septembrie, pentru a se asculta ca martoră d-na Fon-taine, la citarea căreia se opunea d. procuror. I. P. S. S. Mitropolitul Ghenadie a adresat parchetului de Ilfov o nouă petiţiune prin care cere ca procesul de calomnie ce l’a intentat Voinţei Naţionale să fie sorocit de urgenţa la Curtea cu juraţi. Tot odată Mitropolitul Ghenadie cere parchetului să cheme ca martor In proces şi pe episcopul Ghenadie de Rîmnic. Colectiviştii din Buzătl, neajun-gînd la înţelegere în privinţa re-cunoaşterel noului comitet central al Ligel culturale, atl hotărît mal bucuros, cu toată opoziţia făcută de d. dr. V. Bianu, desfiinţarea secţiei BuzăQ a Ligel. Comitetul central al Ligel a luat însă măsuri ca secţia Buzăb să se înfiinţeze din noQ. Preşedinţii şi supleanţii tribunalului Ilfov aQ căzut împreuna de a-cord pentru a forma ast-fel secţia vacanţelor: Preşedinţi: Dd. Oscar Niculescu 1 — 12 Iulie inclusiv; Mavrodin, de la 12 — 24 Iulie inclusiv; C. Para-schivescu, de la 25 Iulie la 31 August. Supleanţi: Dd. Victor Miclescu de la 1 — 16 Iulie; St. Lupaşcu, de la 17 Iulie plnă la 2 August; M. Durma, de la 3 — 18 August; C. Anghel, de la 19—31 August. Judecătorii de şedinţă neputînd cădea de acord, primul-preşedinte a procedat la desemnarea lor prin tragere la sorţi. Sorţii aQ desemnat pe d. Crăsnaru pentru întreaga sesiune a vacanţelor. Constituţionalului i-se comunica din isvor sigur că imediat după vacanţele parlamentare se va face o remaniare ministeriala. E vorba de sacrificarea d-lul Poni şi înlocuirea sa cu d. Mîrzescu. Pe de altâ-parte d. Stâtescu nu ar mal fi dispus să facă parte din cabinet, de oare-ce starea sănătăţel sale nu’I permite şi, întru cît priveşte rolul d-sale politic în actualul cabinet, el a fost îndeplinit. EQ am făcut ce trebuia să fac, ar fi zis d. Stâtescu, de acum pot să mă retrag. Se vede că şirul hoţiilor colecti-tiviste este nesfîrşit. Voinţa Naţională anunţa că d. inspector administrativ Luca Ionescu pe lingă ancheta de la primăria de Huşi, este însărcinat şi cu cercetarea unor pungăşii săvîrşite în judeţul Rîmnicu-Sărat. Secţia vacanţelor a Curţel de a-pel de Bucureşti s’a constituit prin bună inţelegere, în modul următor: D. Atanasie Chivu preşedinte şi D-nil Const. Dîmboviceanu şi Cor-neliu Rîmniceanu-Manolescu membri. Hoţiile de la Galaţi Un amic al nostru a avut ieri o convorbire cu un fruntaş liberal din Galaţi, acela care a dat de gît pe Malaxa. Iată amănuntele culese de a-micid nostru: Ancheta de la primărie are in vedere numai afacerea cu schimbarea concesiunei luminatului şi tramwaiului electric. Cestiunea cu pavarea celor 17 strade n a fost pusă pe tapet, din causă că lucrurile s’au putut cocoloşi la timp. Descinderea procurorului general la primărie a fost ordonată de guvern (in lipsa d-lui Stătes-cu, protectond lui Malaxa) după intervenţia d-lui Sechiari, care reprezenta în această misiune pe deputaţii şi senatorii gălăţeni. Guvernul, creztnd că-şi va putea uşura astfel situaţia, pare hotărît a tăia în carne vie. Dacă nu va fi dat în judecată, lucru puţin probabil, de sigur că Malaxa va fi revocat din funcţiunea de primar. Disolvarea consiliului comunal, consecinţă logică a acestei afaceri, prezintă pentru guvern o mare dificultate : D-nii Sechiari, Orleanu şi Papadopol declară că nu vor să ia succesiunea lui Malaxa şi avînd în vedere neînţelegerile dintre liberalii gălăţeni şi slăbiciunea lor în urma hoţiilor descoperite, guvernul se teme ca rezulta-tul alegerilor comunale să nu fie favorabil conservatorilor. De aceea nu s’a luat încă nici o hotărîre in această privinţă Astă-zi, cel mult mîine, va fi gata raportul procurorului general în afacerea Malaxa. Promitem a publica descoperirile făcute de justiţie în numărul viitor. ILEGALITATEA DE LA MITROPOLIE Inventarierea avere! Mitropolitului. Protestul avocaţilor. — Cauzele llegallt&ţel. Erl, pe la orele 3 d. am., pe clnd se făcea inventarierea averei Mitropoliei în presenţa supleantului tribunalului şi a primului Procuror, locotenenţa Mitropolitană reprezentată prin episcopii Ti-muş şi Partenie au cerut ca să se spargă şi lăzile în cari era depusă averea particulară a Mitropolitului, sub cuvînt că ei ne avînd un inventar după care să se o-rienteze asupra obiectelor cari a-parţin Mitropoliei şi acele cari sunt avere proprie a Mitropolitului, voesc ca să se inventarieze toate lucrurile cari se găsesc în palatul Mitropolitan. Protestul avocaţilor D-nii avocaţi N. Fleva, Sfetescu şi Neniţescu au protestat în contra acestei monstruoase ilegalităţi. S’ait opus mai întîiu la asistenţa d-lui supleant la această inventariere de oare-ce Mitropolitul Primat nu\este nici încetat din viaţă, nici în stare de faliment, singurele caşuri clnd o inventariere se face în asistenţa judecătorului. De a-semenea rolul d-lui Prim-Procuror a fost contestat m această inventariere curat administrativă. Acest protest a fost respins prin-tr’un proces-verbal dresat de judecătorul Durma. In urma acestei respingeri d-nii advocaţi Neniţescu şi Sfetescu au făcut o petiţiune reclamînd în acelaşi sens ministerului cultelor. La minister s’a răspuns că rezidtatul petiţiu-nei îl vor avea mîine dimineaţă. Vestea acestei nelegiuiri s’a răs-pîndit ca un fulger în Capitală. O mulţime de cetăţeni au venit la Mitropolie ca să se opună la a-ceastă fără de lege. In acelaş timp în oraş se distribuia şi se lipea pe ziduri următorul apel: Cetăţeni, Bandiţii de la guvern săvirşesc în momentul de faţă o nouă infamie. Mişeii cari nu se ating de lăzile lui MALAXA, sparg în momentul de faţă lăzile Mitropolitului, la Mitropolie. Ceea-ce să întîmplă Mitropolitului se poate întîmpla orl-căruia din voi. Este o datorie pentru toţi dar să protesteze In contra tîlhăriilor ce să săvlrşesc la Mitropolie. Cauzele llegalltăţel Cauza acestei ilegalităţi este următoarea : Iezuiţii din locotenenţa Mitropolitană în cap cu Partenie au convingerea că în una din lăzile Mitropolitului se găsesc dosarele în cari sunt actele atît de compromiţătoare pentru mai toţii dintre ei. De aceea cu toţi insistă ca să desfacă acele lăzi, ca găsind actele compromiţătoare să le poată distruge şi scăpa de grija lor. EDIŢIA a 3-' (Serviciul Agenţiei Romtne) Madrid, 20 Iunie. «Camera deputaţilor». Răspimzind la o in-terpelare asupra nianifestaţiunilor de simpatie in favoarea Franciel şi asupra oventualită-ţeT unei alianţe franco-spaniole, ministrul de interne declară că nu poate să tragă din aceste manifestaţiunl aceleaşi conclusiunl ca ziarele şi nu se poate pune pe acest teren. Politica străiuă a guvernului rămlne in tot-d'a-una aceeaşi.—Ministrul crede că nu este prudent să mal adaoge nici un euvint. Constantinopol, 20 Iunie. Kirkor, asasin armean, a fost spinzurat.— Toate sentinţele de moarte pronunţate in contra Armenilor vor fi executate cu mijloc de intimidare. Fiume, 20 Iunie. Prinţul de Muntenegru şi prinţul Mirko aQ placat la Cattaro. Viena, 20 Iunie. «Corespondenţa Politică» află că prinţul de Muntenegru va merge la Constantinopol la finele lui August. Se va Întoarce la Cetinge tre-cind prin Sofia, unde va sosi in acelaş timp şi regele Serbiei. Regele Serbiei va merge la Cetinge probabil la finele lui Iulie, Via Fiume-Antivari. Paris, 20 Iunie. «Camera deputaţilor». D-nu Krantz, raportor, apără pe lung proiectul de reforme al imposi-telor directe. D-nu Rouvier crede că este primejdios luciu de a se atinge de sistemul actual al imposite-lor directe, care a dat probele sale de un secol. Impositul asupra rentei este o măsură nelegală, nepolitică şi primejdioasă. Cabinetul se tnşală, dacă crede să desarmeze pe socialiştii lufndu-le o parte a programului lor. Roma, 20 Iunie. Camera Deputaţilor.—D. Imbriani declară că nu poate să mal aparţie extremei stânge care a părăsit idealul s6Q. D. Cavalotti răspunde că nici dlnsul, nici amicii săi cari aQ votat erl n’aO părăsit idealul lor. D. di Sermonetta declară că capitulaţiunile In privinţa juridicţiunel consulare In Tunis afi fost suspendate prin convenţiunea de la 1884. Intru ce priveşte tratatul de comerţ, ministrul n'a modificat de cât capitulaţiunile privitoare la regimul vamal. Constantinopol, 20 Iunie. Se desminte in mod categoric ştirile cari a-nunţă creşterea holerei la Meca şi in Arabia. Roma, 20 Iunie. Agenţia Ştefani publică o notă care zice că la şedinţa de erl a Camerei, d. di Rudini răspunzind d-lul Fortis (care zicea că trebue Îmbunătăţit tratatul cu tripla alianţă) a asigurat că nimic n’ar Impedica de a o face in înţelegere cu contractanţii, dacă s’ar recunoaşte o-portunitatea unei asemenea îmbunătăţiri.—Dar a asigurat de asemenea că tripla alianţă garantează acum pe deplin interesele Italiei şi că orl-ce interpretare care tinde a face să se creadă că cine-va vrea să aducă modificări tratatului, este lipsită de orl-ce temeifi. TURBURÂRILE DIN CRETA Londra, 20 Iunie. Se anunţă ziarului «Times» cu data de 18 Iunie că luptele continuă In districtele din vestul insulei Creta. Atena, 20 Iunie. Trupele turceşti afl reluat ieri ofensiva şi afl încercat să ocupe punctele strategice dintre Kissamo şi Selimo. — După o luptă sângeroasă insurgenţii afl respins trupele turceşti, cari afl suferit perderl serioase. Printre deputaţii creştini Întruniţi la Kry* sano predomină ideia unei demisiunl colective eu remiterea putere! unei delega-ţiunl de insurgenţi însărcinaţi să expue revendicările cretene şi de a trata In numele poporului cretan. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»_______ 11) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA I CAPITOLUL II Melbourne* — Descoperirea anralni. — Cel trei pionieri. — Intllntrea In Yavastreet la otel Oriental. — Meetlnfful. -Prietenii noul. Descoperirea primelor probe de aur, II mărise In mod considerabil importanţa, căci, afară de probele găsite întlmplator de către un păzitor de cutlrl lu albia Victoriei In 1847, la o depărtare considerabilă de isvorul el, a fost cu neputinţă pînă atunci de a găsi depozitul principal, Or Dick, văztnd Intr’o zi acele probe la Melbourne, spuse surtztnd celor din prejur că cunoştea un loc pe care ll descoperise In numeroasele sale escur-siuui, de unde, dacă ar voi ar putea să Încarce mal multe vagoane cu pietre conţi-nind aur; adăogă chiar, arătind pumnul lui imens, lu comparaţiune, că erafl bucăţi aşa de mari numai de aur pe cari el le credea de aramă. Din toate părţile atunci i s’afl făcut tot felul de propoziţiunl Însemnate; dar el s’a făcut că nu aude, la toate aceste oferte, aşa că încetul cu încetul mal toţi afl luat spusele lui drept o glumă. Dar Canadianul avea planul săfl şi nu a voit să-l spună nimănui. Să fi fost oare aur ceea ce a văzut el ? Depozitul era atlt de mare, că tn naivitatea Iul nici nu Îndrăznea să creadă; şi după cum acesta era principalul lucru de stabilit, el se decise ca să se asocieze cu 2 tovarăşi curagioşl şi cinstiţi, dintre cari unul cel puţin să aibă cunoştinţe suficiente de mineralogie pentru a rezolva cestiunea şi procedlnd împreună cu el la experienţă să vadă dacă e ceva de făcut; era acolo a-tlta avere pentru a îmbogăţi mal multe societăţi, putea deci să Împartă cu camarazii cari ’l vor ajuta In Întreprindere, fără casă ’şl micşoreze beneficiile sale, cari de sigur vor fi de mii de ori mal mari de citcelemal mari visuri de Îmbogăţire. Această asociaţiune cu doul companioni dintre cel mal voinici, avea o mare importanţă judecind din alt punct de vedere. De clnd vorbise de lucrurile astea, nu putea face o singură escursiune, o mică vtnă-toare, fără ca să nu fie urmărit, spionat de un număr considerabil de bătători de tufişuri şi alţi aventurieri, al căror scop evident era de a descoperi secretul lui. Era imperios necesar Canadianului de a-şl aso* cia doul buni trăgaci cu cari să poată depista pe tllharl şi la nevoie de a se apăra de el. Unul singur, ori cit ar fi de voinic, de îndrăzneţ şi de dibacifl, cade cu uşurinţă tn cursă, cu atlt mal mult, cu cit acel cari ll urmăresc sunt iu număr mure, gata la ori ce, şi cunoscători al localităţel unde manevrează. Dar unde să găseşti aceşti doul tovarăşi cu calităţi de bravură, de dreptate şi de pricepere, cel puţin pentru unul din el, con- diţiunl pe cari Dick le cerea cu ori ce preţ, şi cu drept cuvlnt, înainte de a le Încredinţa secretul? Crimele, dramele cari Inspăimîntase In acele timpuri California, unde frigurile aurului părea că lnebuneşte pe toţi, l’a făcut să înţeleagă că nu In murdara populaţiune a Sidneyulul safl la Melbourne va putea găsi ceea ce II trebue. Fără Îndoială, cinstea, de şi rară, tot s’ar fi putut jăsi; dar nu te puteai Intllni cu ea de cit la negustori cum se cade şi la funcţionari liniştiţi, cari nu posedai! nici una din energiile morale şi fizice absolut necesare vieţel aventuroase din tufişuri. Dick era de o răbdare Incarnată, cu gusturi simple şi adorlnd mal cu deosebire meseria lui; gustul aventurel ll Împingea In această întreprindere mal mult de cit pofta de a se Îmbogăţii. Ast-fel că el se decise a aştepta pînă ce tntîmplarea îl va face să găsească oamenii cari ti trebueafl. Lulnd această rezoluţiune, el îşi urma traiul lui vlnlnd şi la ocazii conductnd caravanele de mărfuri. In momentul clnd l’am găsit pe marginea Red-Riverulul, el găsise de sigur pe cel doul tovarăşi ce II căutase; el inergeafl de sigur la locul ştiut, şi orl-cine ar fi urmărit Re aceşti trei tovarăşi In drumul lor de la [elbourne, ar fi văzut că el mergeai! cu cea mal mare precauţiune, numai noaptea, iar ziua şezind ascunşi In desişurile din tufişuri. Vom vedea de alminterl cea ce are să urmeze, după ce vom face cunoştinţa celor 2 tovarăşi al canadianului. Acel care atrăgea mal lritll atenţiunea prin distincţiunea trăsurilor figurel, delicateţa manierilor, şi eleganţa lntregel sale fiinţe, cu toată grosolănia costumului pe care tl purta cu o satisfacţie fără seamăn, era un tlnftr de vre-o 28 de ani; naţionalitatea lui eşa In evidenţă din lipul figurel lui franceze pe care Detaille a iinortalizat'o In picturile lui militare. De o statură ceva mal mare de cît mijlocie, el era subţire dar bine legat; tot In cheresteaua Iul bărbătească, arăta o forţă nervoasă care putea să reziste celor mal mari osteneli. Brun, cu părul tăiat scurt, el avea o mustaţă mică şi răsucită, care II dedea aerul unul ofiţer lu ex-ploraţie In jurul pămîntulul, de şi el nu era şi nici fusese vre-odată militar. Canadianul II zicea In tot-d’auna numai Olivier, într’un mod familiar dorit In mod reciproc, de oare-ce şi dlnsul lăslnd la o parte orl-ce formulă de politeţă 11 spunea pe nume: Dich. Cu cel d’al treilea, pe care tovarăşii lui ll numeai! Laurent, nu era acelaş lucru; ori de clte ori vorbea cu vre-unul din el se adresa în mod respectuos zictnd domnule Olivier, cu o nuanţă de supunere şi de devotament care arăta imediat distanţa de la stăţiln la servitor. Lra un om voinic, cu o înfăţişare marţială şi decisă, cu sprlncenile groase şi mustăţile stufoase; musculos şi legat, aproape ca şi Dick, de şi era puţin mal mic de statură. Un cunoscător, dacă ar li trebuit să se pronunţe care din doul era mal voinic, de sigur că ar fi avut mult de gtndit piuă să se pronunţe. Iu orl-ce caz nmlndol erafl foarte viguroşl şi nu s’ar fi dat In lături dinaintea a 12 inşi, contlud pe tăria pumnilor lor. In vederea luptelor dese ce el trebuiai! să susţie faţă de attţl bandiţi, Dick nu putea să găsească uu mal bun tovarăş. Olivier sosise de clteva luni tn Australia cu servitorul săfl Laurent, cu vaporul din Liverpool peutru Melbourne; el descinsese la otel Oriental diu Yava-atreet, care tn acel timp era locul de întllnire al tutulor arendaşilor şi cultivatorilor mal cu dare de mină. Aci el tratai! afacerile lor, Îşi vindeafi productele, vitele, linurile lor; ceva mal departe de acel otel, In bala grtnelor, era un fel de bursă negustorească, unde se stabileai! preţurile producţiunilor agricole, asupra cărora speculatorii începuseră deja să joace urcarea şi scăderea, aproape cum In Europa se joacă asupra valorilor de Stat. In toate serile erafl numeroase adunări la otel Oriental pentru a se forma grupările de exploratori, ingineri şi lucrători, caii alergaţi după locuri. De prisos să adăugăm că In asemenea adunări sălile erafl pline de foşti deportaţi, de bătători de tufişuri şi de alţi aveuturierl cari veneai! să-şl ofere serviciile. Olivier, care venise tn Australia In urma ştirel că acolo se descoperise aur, ştire care se râsplndise tn Europa cu iuţeala fulgerului, nu lipsea la nici una din acele adunări, sperlnd de a putea intra tn vre-o combina-ţiune de antrepriză In acest scop. Afară de micul capital ce adusese cu ei, cunoştea destul de bine mineralogia şi metalurgia pentru a se putea angaja ca inginer-pros-pector, pentru a dirija lucrările. Dar după cum nu vorbea atlt de bine englezeşte, 11 era grei! ca să se esplice lu meetingurile cari se făceai!. (Va urma) A se citi în pagina IV urmarea romanului >Taina Mortului». www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE. CONCERTE. PETRECERI. «Jr&dlua Jignlţa. — Simbătă 22 c. seva represinta opereta Hoţul satl Haim in America. Duminică 23 e.; Jos Masca. Parcul Bragatliru. —Sîmbătâ, 22 Iunie, va avea loc serbarea «Societăţeî pentru Cultura profesionala a femeel». Şoseaua KtselefT.—Rondul al 2-lea, Duminica 23 Iunie, mare bătae cu flori, sub pa-tronagiul unul comitet de doamne şi domnişoare. Revolta din Armenia Londra, 20 Iunie. Se anunţă din Beyroutli ziarului «Times» că In Hauran s’afl trimes 600 de oameni de trupe turceşti pentru a pedepsi bandele de Druşî revoltaţi. Turcii aii fost atacaţi de insurgenţii lingă El Sunnvedan; 450 de turci atl lost omorlţi şi 150 aii fost prinşi prizonieri. Crime.—Delicte.—Aecidente. —Intîmplărî. DIX ŢARĂ Moarte subită. — Eri, pe cînd trenul de perssaue se oprise iu gara Feteşti, unul din pasageri, care se dăduse jos din vagon şi se preumbla pe peronul gârei, a căzut jos şi a Încetat subit din viaţă. Fiind transportat In salonul de aşteptare al gărei, acolo s’a constatat după o carte de vizită ce s’a găsit asupră-l, că se numeşte Albert Darvas şi că este me-etnie. S’aă înştiinţat autorităţile, pentru a se procede la autopsia cadavrului. Cadavru găsit.—Zilele trecute pe malel pîrîului Văratic, s’a găsit de către nişte lucrători, un cadavru de femee. Din cercetările făcute s’a constatat a fi al unei surori din minăsfirea Văratic, numită Elena Lăcătuş. Făclndu-se autopsia cadavrului, s’a constatat că moartea nu a fost violentă. Cercetările continuă. DIX STREIXĂT.4TE Incendii mar! în Franţa. — Două colosale incendii aii isbucnit Duminica trecută, unul in Rive-de-Gier, iar altul lingă Dieppe. Cel d’intîiă a distrus o parte din atelierele şi forgele oţelăriei marinei, cauzlnd pagube d e peste 300.000 lei. Cel l’alt a distrus cu desăvîrşire fabrica din Limal-Toulard. Pagubele de aci se ridică aproape la un milion. Un bărbat care ’şî omoară nevasta. U dramă teribilă s’a petrecut in Strada Saint-Maur din Paris. Louis Besnard, câr-ciumar, şi-a omorit nevasta şi nesciind cum să se scape de cadavru Ta păstrat ascuns două ţlile în prăvălie. Besnard se căsătorise acum S-tea Naţionala asig. 428 — 432 — S-tatea de Construcţiunl . 180 — 181 — Florini valoare Austriacă. 2 a 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 95 — » ruble bîrUe . . 1 65 2 70 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert St C<«., Frankenthal şi cu caractera din fonderia de litere Flinach din Frank-fwrt AIM APA MINERALA „MIRCEA” IAŞI — COPOTJ Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe Ungă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat plnă acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congecGele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit In Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la’ drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă prom; r A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit In capitală la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100-351 CU PREŢURI FOARTE REDUSE Lămpi, ^Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc. NI A Ş I N E Bucătărie Sistem american Cele mal practice şi cele mal solide. Băi de zinc, Duşe, Water-Closete, Tout-â-l’egout ete. ete. n. SII¥GEIt Bucureşti str. Doamnei 8, vis-â-vis de Poştă şi Telegraf. La Tipografia EPOCA se vinde hîrtie maculatură cu 45 hani kilogramul, tu pachete de 10 kilograme. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. ca In anii mal Înaintaţi, capul lui să serve pentru reclamă, să întrebuinţeze pentru Îngrijirea părului Esenţa de păr a D-ruluî Heuffel Acest remedia infailibil Întăreşte rădăcina părului, Împiedică formarea mătreţel şi căderea părului şi are ast-fel de efect desvoltarea în scurt timp a unul păr foarte abundent şi sănătos. 1 Flacon 5 lei. 90 U—1 Intliul institut de plasare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este in corespondenţă cu streinătate. M-uie Bandan Aleea Carmen Sylva alăturea cu Clsmeglu 74 25—1 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 3. Cea mai renumită FABRICĂ DE PARCHETE MASIVE IN ROMANIA SPECIALITATE Parchete americane şi de lux Singurul stabiliment cu instalaţiune sistematică pentru uscat Lemne artificial TÂMPLARII MECANICA Pentru mobile şi binale ; edificiurl publice şi autorităţi Vânzare de lemnărie Cel mal asortat depozit de lemnărie uscată DUŞUMELE ŞI PERVAZURI LEMNE DE FOC tăiate şi despicate Exploataţii de Păduri BECHER şi DURRER 27 SOSEAUA BASARAB 2ţ) BUCURESCI 25-8 La Typografia «Epoca» se vinde hlrtie maculatură cu 45 bani Kilogramul tn pachete de 10 kilograme. F. FEEIFMD BUCURESCI No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 Recomandă LOCOMOBIIE cu aparat de ars paie gi orl-ce combustibil TREERĂTORI Sistem şi eons tracţiunea noii de tot pentru 1896 atît Loeomobile eît şi Treeră-torl sunt eele maT bane şi cele mal renumite d_n fabrica D-lor | Ransomes, Sims & Jefferies. . In sfîrşit reeomandă "i fabrioa sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sistematice, Batoase de porumb, Morişee, Grape de fior şi toate reservele pentru Locomo-bile si Treer&torî. 65 ___________ 25—21 ___________________________ CHAIPA6NE DOIEN 4 C. REIIS Romînia A. ^TUI>5IAiM]M Bucureşti. W. STAADECKER MAŞINE ACrRICOEE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCI Strada Smîrdan, o. 121 Furulsorul Regale CASA FONDATA IN ANUL 1865 SUCURSALE: Brăila, Craiova, Varna. FuriiIsor al M. 8. Regelui, al domeniilor eoroauel, al şeoalelor de agricultură, al fermelor-model ale Mfatului rornln şi bulgar, ete, - OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI Muguri eeeelversale originale nud. S«cA a se feri (le contra-facerl SIMPLE, on 2 şi 3 BRAZDABE—Construcţie Nonă de Oţel. Singurele pluguri adoptate la fermele-model ale Statului. Loeomobile şi Treerătore DIN FABBICA RUSTON PR0CT0R & Comp. LTD. LINCOLN Construcţiune nouă 1896. Cele mal căutate şi răspîndite în ţară. cu tăişul la dreapta NOUA MAŞINÂ DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPÎ din fabrica MAX C0RMIC K - Chicago - America. Uica m&sină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cit si pe cîmp a dobîndit un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea maî practică. 150 BUCaŢI VINDUTE IN 1896.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statalul. • SAf A/fiIW I« £ SFMJRMjK OAIST. cosiroAua na wj&v m«. a. — a nana a na aân. VAGONETE ŞI ŞINE. Tot felul de maşini agrieole şi indnstriale, Grape rînturătoare, batoie de porumb, CASE DE BANI 1/ 11D D U vîntnrătoare, Trioare, pietre de moară, ete. PUIIDD^ ■ ilVUrr — VATAaoAua an avio sa un ataş — nU n U D D ie>____________ * ' _____«o-»i ) t \ t J f Bucuresci. Tipografa «Epoci>.—Strada r.lemeuţel, No. 3. www.dacoromanica.ro