VINERI, 21 IUNIE 1896. SERIA EL—ANUL n, No. 186 NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a treia ABONAMENTELE Ineep In 1 şi ÎS ale fle-eirellnnl şl se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In străinătate 50 lei fase luni ... 15 > > , » 25 » rel luni . . . 8 » » > 13 » Un număr In streinfitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 EB NUMĂRUL 10 BANI ANUNCIURUE In Bucureşti şi judeţe m primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV..0.30 b. linia » » » HI........2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rinduli Un nnm&r rechiă 80 bani ADMINISTRAŢIA No.8 - STRADA CLEMKNŢKt - No. 3. DESCOPERIREA HOŢIILOR DIN GALAŢI SI HOSII PELERINAJUL Hotărit de aproape o lună, a-mînat de trei ori pentru motive deja cunoscute publicului, pelerinajul la Căldăruşanl se va face negreşit Duminica 23 Iunie, şi piosul cortegiu se va duce sa arate Capului Bisericel adînca indignare ce’t a pricinuit sălbatica judecata a Sinodului şi sălbatica purtare a guvernului. înainte de a apuca drumul spre mlnăstire, o întrebare îşi face ori cine, întrebare la care cu anevoe poţi răspunde cu siguranţa, ţinînd seama de surprinzătoarele prostii ce comite zilnic acest Minister. — Ce atitudine va avea guvernul faţă cu aceasta manifestaţie ? Va fi dinsa tolerata saQ împiedicată ? Dacă am pune temeifi pe glumele şi sarcasticele informaţiunl din presa guvernamentala, pare-se ca guvernul lasă publicul cu desăvârşire liber de a merge la Cal-dăruşaul; îu special «Voinţa Naţionala» nu perde cea mal mica o-casiune spre a aminti ca pelerinajul iaraşi s’a amînat şi spre a lua opoziţia peste picior pentru că nu’şl îndeplineşte t&gaduiala. E ca un fel de îmboldire din partea ziarelor guvernului sa plecăm o dala la Căldăruşanî şi sa sfîrşim cu ceea ce privesc ele ca ultima parte a programului nostru de agitaţie în cestiunea scandalului bisericesc. Din nefericire glumele Voinţei se aseamanâ grozav cu flueratul o-mulul fricos cînd trece noaptea prin pădure şi caută să’şl adoarmă teama, şuerînd un cintec haiducesc. Intr’adevăr, pe cînd Voinţa zefle-miseşte veciniea amînare a pelerinajului, guvernul în schimb, foarte îngrijat, porneşte la CăldaruşanI pe procurorii săi şi pune la dispoziţia lor trupe de infanterie, baionete şi cartuşe. Voinţa glumeşte, Voinţa ride şi arată drumul spre mănăstire, iar guvernul tace, dar ia toate masurile spre a Închide barierile chiar atunci cînd nimeni nu se mişcă din loc. Procedarea nu e surprinzătoare, de la început am asistat la acest vecinie spectacol de făţărnicie al guvernului liberal, blind ca mielul lui Dumnezeu între culise, lup din pădure îndată ce-I ese o prada înainte. Guvernului ii lipseşte curajul de a spune categoric cari-I sunt vederile în aceasta privinţă şi de a interzice printr’o ordonanţa facerea pelerinajului la CaldaruşanI. De altminteri, cu tot respectul ce datoram ordonanţelor Prefectului de poliţie, care s’a distins pină a-eum prin reglementarea distanţelor dintre biciclete, ne vom permite să întrebăm pentru ce s'ar opri mersul pelerinajului la Căldăruşanl, de unde ar lua guvernul dreptul să interzică aceasta manifestaţie? Un număr oare-care de cetăţeni, revoltaţi de modul cum Capul Bisericel noastre a fost judecat şi o-sîndit, de procedeurile urmate în această gravă şi delicată împrejurare, de absoluta lipsă de scrupule în alegerea mijloacelor de ponegrire a înaltului Prelat, găsesc ca o datorie a lor de a merge sa exprime acestuia prin viu grăia mîhnirea de care sunt cuprinşi. A-ceasla dorinţă a cetăţenilor buni creştini devine ferma hotărîre în ziua mal ales cînd s’a dovedit că cea mal grea şi mal neagră învinuire adusa Mitropolitului- compli4 citatea lui cu ucigaşii — era întemeiata pe acte falşe, pe documente falşilicate, pe plastografii! El bine, intru cit exprimarea u-nor atarl sentimente creştineşti de mîhnire prin organizarea unul pelerinaj, poate constitui un act de turburare a ordinel publice, a li-niştel cetăţenilor, de natura a îndreptaţi intervenirea forţei publice? Şi daca pelerinajiile de omagia şi respect, organizate de cetăţeni fruntaşi, sunt considerate de guvernul actual ca acte de turburare, de ce n’a împiedicat el pelerina-giul făcut la mormiutul lui Ion Brătianu ? De ce ? — Fiind-că îl e dat acestui guvern să se arate taţarnic şi mişel în toate împrejurările. AFACEREA MALAXA Cele spuse «le presa tn privinţa pungăşiilor săvîrşite de primarul Cialaţilor să eonilriuă de însuşi «lcputaţil şl senatorii guvernamentali* Aeeste hoţii au tos denunţate «le „Epoea“, îneă «le două luni. In nepăsarea faţa eu aceste «lenunţări a ministrului de interne, care e chemat a exercita tutela asupra comunelor, stă gravitatea politică a acestei a faceri. Cînd acum un an a căzut in miinilc «l-iul Catargiu o depeşă suspectă eu privire la coiuiiuo Galaţi, primul ministru conservator a sezisat îndată justiţia despre o afacere de care nici nu se pomenise prin presă. Totuşi organele liberale aii tăcut pe guvern răspunzător şi a-poi au vroit sase sukstitue instanţelor jiHlecătoreşti. Noi, cari de două luni am denunţat abuzurile primarului de Galaţi, suntem în drept să tragem la răspundere pe guvern de nepăsarea Iul. De aci înainte aparţine justiţiei să-şi facă «latorla, de ©are-ce organul ofi«*ios „Gazeta** ne face cunoscut eă în fine parchetul a tost sezisat «le n<’easiă afacere. Vom aştepta ea justiţia să-şi faeă «latoria, fură a căuta să îu-rînrim acţiunea el. CESTIUNEA APEI Ziarele oficioase ne anunţă câ primarul Capitalei pleacă In congediu tocmai acum clnd ar trebui să ne aliăm In toiul lucrărilor de edilitate. Dacă d. Robescu a regulat toate cestiu-nile ce sunt in curs, suntem tn drept să cerem să ni se spue cum stăm cu cestiunea apel. Liberalii cari erau atlt de frecuenzl In soluţiunl clnd erafl tn opoziţie, nu mal ne spun nimic de 9 luni de clnd sunt stăpinl pe administraţia Bucureştilor. Noi am spus că încă de clnd amicii noştri erau la primărie să făcuse demonstraţia că apele din straturile subteran# sunt capabile de a alimenta Bucureştii. Nu ne-am mărginii Insă a afirma o 'teorie. Sunt rapoarte tn sprijinul acestei afir-maţiunl şi sunt propuneri a mai multor ingineri din ţară şi sunt şi celebrităţi din străinătate cari iau asupra lor ca tntr'un an şi jumătate să execute alimentarea Bucureştilor pe răspunderea lor, cu un preţ variind de la 2 milioane la 3 milioane ce s’ar plăti numai dupăsfîrşirea lucrărilor. Aşa fiind, ar putea administraţia comunală să ne arate măcar ce cugetă tn privinţa acestei cestiunl? CINE E MALAXA Primarul Galaţilor, care abia instalat In capul adminislraţiunel primului nostru port s’a dedat la tot felul de abusuri; avea nişle antecedente cari ar li putut face pe guvern atent asupra deprinderilor sale puţin corecte. Isprăvile sale din nainte de 1888 ti făcură o reputaţiune bine stabilită de gheşeftar. Totuşi el a fost pus de guvernul actual In capul comisiunel interimare. Este ştiut că atunci clnd s’a Întocmit a-ceastă comisiune, d. Fleva, ca ministru de iterue, a arătat colegilor săi cine e Malaxa şi s’a opus din răsputeri la numireu iul. In sinul consiliului de miniştri d. Fleva a povestit cum a făcut odată drumul de la Galaţi la Bucureş l pe plat-forma unul vagon, numai pentru a nu călători In acelaş compartiment cu acest individ. Totuşi consiliul de miniştri a hotărit a să numi acest om tn capul comisiei interimare, fiind că era protejatul d-lul Slătescu, care nu-şi dă protecţiunea decît unor indivizi de felul lui Sârâţeanu, Malaxa, etc. Guvernul nu are nici scuza că n’a fost prevestit In privinţa abusurilor săvîrşite la Galaţi. D. Fleva a arătat colegilor săi cineeMa-laxa. Noi am denunţat Încă de acum 2 luni gheşefturile protjeatulul d-lul Stătescu. HOŢIILE DE LA GALAŢI Denunţarea faptelor. — Afacerea se «IA pe faţă la 12 Aprilie. — Trecerea coiieeniiiui'î tieor-gi la alţi concesionari. (Gestiunea pavu-giului Denunţarea faptelor încă de acum două luni, am denunţat faptele cari azi aii făcut să izbucnească scandalul de la primăria Galaţilor. lată în adevăr corespondenţa care, pornită la 12 Aprilie curent, a fost publicată în coloanele ziarului nostru la 14 Aprilie. Reproducem textual scrisoarea corespondentului nostru. Afacerea se dă pe fată Ia 12 Aprilie O puternică emoţiune stăpîneşte oraşul nostru de cîte-va zile. Ea e provocată de două acte de o extremă importanţă ale administraţiei Malaxiste. Trecerea concesiune! Georgi la alţi concesionari. Primul act este votul consiliului comunal colectivist, dat în şedinţa sa de Marţi trecută, prin care aprobă cererea făcută de Charles Georgi, concesionarul iluminatului oraşului şi al tramvaiului electric, da a i se recunoaşte dreptul să treacă toate lucrările executate în oraş, precum şi alte obligaţii ce mal avea faţă cu comuna, asupra u-nor societăţi de capitalişti străini şi locali. O asemenea cerere fusese făcută de Georgi şi pe vremea administraţiei conservatoare, dar ea n’a fost admisă, pentru că condiţiile în cari se făcea nu garantau de ajuns interesele comunei. O nouă intervenire, făcută prin Februarie trecut, chiar pe lîngă consiliul comunal actual, a fost de asemenea respinsă. A treia oară în fine Georgi a reuşit să faeă ai se admite cererea. Se vorbesc multe în jurul acestei a-faceri şi se afirmă cu siguranţă că lucrurile nu pot fi curate. Un puternic curent se ridică contra acestui act al d-lul Malaxa, pe care îl critică cu mare înverşunare chiar dintre cel mai de aproape ai săi partisanl. Din faptul că întreprinderea iluminatului, Georgi o cedează unei societăţi, iar aceea a tramvaiului alteia, fără nici o legătură cu cea d'întîiu, se susţine că tramvaiul nu se va mai executa. lntr’adevăr, se cunosc stăruinţele din trecut ale lui Georgi pentru a do-bîndi modificări importante la contractul pentru tramwaiu, se ştie chiar ameninţarea lui că se lipseşte mai bine de această lucrare de cît să o execute în condiţiile contractate, găsite mai in urmă grele pentru el de satisfăcut. Acum, văzîndii-se eă so«‘ietatea înfiinţată pentru această lucrare nu este serioasă, toată lumea crede eă transferareaeonet'siunil tramvaiului asupra unei asemeni societăţi este pentru Georgi numai un mijloc «le a seăpa de această lucrare. Dar tocmai aici stă temerea generală. Pe lîngă că s’ar priva oraşul de o îmbunătăţire locală necesară în gradul cel mai mare, apoi contractul pentru tramvaiul electric s’a declarat prinlr’o clausă adiţională ca făcînd parte integrantă din contradiil pentru iluminat şi s’au stipulat reduceri de preţuri la iluminatul electric, şi anume o scădere de 20 la sută pentru iluminatul public şi de 10 la sută pentru iluminatul privat. In cas cînd contractul cu tramvaiul nu se va executa, pe cine va face comuna răspunzător de neesecutarea acestei lucrări ? Cine va plăti pagubile ce vor resulta pentru comună din ne-îndeplinirea clauselor favorabile prevăzute în contradul tramvaiului, cînd societatea pentru concesia iluminatului nu va mai fi obligată să răspundă de a doua lucrare, aceea a tramivaiulut ? Aceste chestii, unite cu svonurile de sfănţwală ce circulă prin oraş, cu misterul tn care se ţine învăluită această afacere, cu tăcerea aproape mormîn-tată ce păstrează foaia colectivistă locală asupra ei, au deşteptat o legitimă îngrijire în oraş, şi o mişcare pu-terni«‘ă contra administraţiei co-iiiunnle este iminentă. ţ'estinuca pavajului Al douilea act al d-lul Malaxa, comentat foarte mult, este lucrarea de licitaţie ţinută în ziua de 10 Aprilie pentru darea în întreprindere a pavării cu piatră cubică a celor 17 străzi. Această lucrare a fost pregătită de conservatori. Corpurile legiuitoare ale aceasrartăJTpTTlmn-MSalrGom s’a ţinut prima licitaţie de la 10 Iulie 1895, cînd a resultat 7 Ia sută sub devis. Licitaţia aceasta, cu tot resulta-tul ei favorabil, nu s a aprobat din cause neînsemnate. S’a publicai atunci un termen nou de licitaţie pentru 18 Octombrie, dar disolvîndu-se consiliul comunal şi venind comisia interimară colectivistă cu d. Malaxa în frunte, aceasta a amînat licitaţia pentru Ianuarie a. c.,la care termen au resultat preţuri peste devis. Din această causă şi pentru că d-niide la primărie aveau scopurile d-lor, licitaţia aceasta nu s’a aprobat nici ea şi s’a fixat un nou termen pentru 10 Aprilie curent. Mai toţi concurenţii presenţl acwtn au dat preţuri peste devis, unul 7 la sută, altul 5 la sulă, al treilea 4,85 la sută, şi numai unul, d. Dionisie Vallianos, 1 la sută sub devis. Acum se vorbeşte că acest domn Vallianos este omul interpus al unei asociaţii alcătuite pentru această lucrare. Din această asociaţie se afirmă— lucru ce se vorbeşte prin toate localurile, că fac parte d-nil Curvissiano, Carusso, Nechiaris, Nicoli Macri, Malaxa şi alţii. De alt-fel d. Malaxa este obicinuit cu ast-fel de afaceri: nu tot d-sa, ca ajutor de primar, a comandai facerea grilajului de la Vadul-Bănceanu, pe care l-a construit acelaşi C. Malaxa ca fabricant ? De rîiulul acesta ghe-şeftul promite să fie mai mare. E vorba de o lucrare de peste 1,400,000 lei. Licitaţia din Ianuarie a fost numai o încercare. D. Curvissiano dă parale, căci interpusul Vallianos, un agent de valoare, n’are nici un capital. Cei l-alţi sunt tovarăşi numai la cîştig. Şi în jurul acestei afaceri se face multă vorbă! Se crede că consiliul comunal, chemat să confirme această licitaţie, va blama pe d. Malaxa. Iris. CRONICĂ DIN DEPARTAMENTUL SCUZELOR (Scena înfăţişează cabinetul d-luî Dimitrle Sturdza, Ministru ia Departamentul Scuzelor—acelaş cabinet tn car® d-nu Miuiatru a făcut scuze Contelui VeUorsheimb.) Baronul d’Aerenthal (inlrînd) Bon-jour !... Bonjour ! Am intrat ne anunţat, ca la mine acasă, dar mă grăbesc. D. Sturdza (sculîndu-se repede). Mă ertaţî, Domnule Baron.... Vă salut respectuos !... Baronul d’Aerenthal. Poţi să şezi. Ia loc pe fotoliul, d-le, istoricul fotoliu pe care şedea predecesorul meu Velsersheimb, atunci cînd i-ai tăcut scuze. D. Sturdza. Cu ce vă pot servi d-le Baron ? Baronul d’Aerenthal. Cu ce ? Cu scuze, n’aî ghicit ? Iar al început să te porţi prost de tot. Ce fel, contele Goluchowsky ţine un discurs elogios pentru Romînia şi d-ta n’aî delicateţe să reproduci în ziarul d-tale acel discurs ? Uiţi că eşti dator să lauzi limbagiul săO, capacitatea sa... D. Sturdza. Să mă ertaţî, însă... Baronul d’Aerenthal. Fără scuze, nu încape ertăciune. D. Sturdza. Bine, Domnule Baron, nu înţelegeţi că ’ml este imposibil mie să laud pe contele Goluchowsky ? Nu ştiţi că m’a dat afară din casă... Baronul d’Aerenthal. El, şi ?, D. Sturdza. Nu ştiţi că m’a despreţuit, că m’a... Baronul d’Aerenthal. El şi ? Eu ştiu că ai obiceiul să fad dificultăţi la început, dar pe urmă te moi. Mi-a istorisit contele Vcl-sersheimb că şi cu dînsul al făcut mai în-tîiu dificultăţi înainte de a ’l face scuze! D. Sturdza. Ce cereţi de la mine d-le baron ? Baronul d’Aerenthal. Cer ca alăturatul articol scris în limba germană : Deelaraţi-unile Contelui Goluchowsky să apară mîi-ne fradus în Voinţa Naţională ca o revistă din partea d-voastră, care să conţină laudele ce aduceţi contelui Goluchowski. D. Sturdza. Cu alte cuvinte... să fac iar scuze. Baronul d’Aerenthal. M’aî înţeles. Eşti un bărbat deştept. D. Sturdza (plecînd capul). Fie !... Scuzele mele că am întîrziat. Mîine va a-pare articolul. Baronul d’Aerenthal. (cşind) Bonjour cher! D. Sturdza, Sărut mina ! Caras ISTERIA Şl ISTERICELE IN JURUL JJNUI PROCES Procesul Nogocscu-Păun.—Un caz «le isterie. Astă-zl se prezintă înaintea tribunalului corecţional de Ilfov, secţia I, procesul do calomnie intentat d-nel lulia V. Păun de către d. Christu Negoeseu şi sora d-sale d-na Lucreţia Negoeseu, proprietari şi directori al pensionatului de d-şoare, Şcoala Nouă. Ceva iuedico-legal Obiectul procesului, destul de cunoscut, s’a reîmprospătat şi mal mult In mintea cititorilor In urina ciudatei inserţiunt apărute de ună-zi în ziarul «Lumea Nouă» sub iscălitura d-nel Păun. ! Depinde de domnii avocaţi cari vor pleda In afacerea asta, precum şi mal ales de reprezentantul ministerului public care va a-vea să susţie acuzarea, pentru ca procesul să capete un deosebit interes din mal multe puncte de vedere, mal ales din acel al psihologiei criminale şi al inedicinel legale. Ar fi lntr’adevăr păcat dacă toată afacerea asta tragi-comică, s’ar pertracta ca o simplă daraveră judiciară, ca un oare-care proces de calomnie, care se termină de obi-ceiă cu o împăcare generală In ultimul moment, safi cu o condamnare ridiculă. E o ocazie splendidă atlt pentru judecători cit şi pentru apărători, de a studia de visu un caz de patologie mentală, de o formă adevărat clasică. Dacă în multe alte procese, obiectul ju-decăţel scapă unei juste aprecieri, dacă mâr-giuindu-ne la punctul de vedere strict juridic, neglijăm momentul psiho fiziologic, apoi In chestia de faţă mal ales. toată a-facerea rămtne obscură pentru noi clnd nu ne ocupăm în deaproape de starea morală şi mentală a acuzatei. Tot ce ne pare neînţeles, straniu, imposibil şi improbabil la prima vedere, se limpezeşte numai de cit şi ne apare într’o înlănţuire şi cauzalitate lc gică, din moment ce căutăm să ne dăm seamă de caracterul femeel care se va afla azi pe banca acuzaţilor. Case clasic de Isterie Căci incontestabil că avem de a face aici cu o isterică desăvîrşită, care prezintă tbte caracterile distinctive ale isteriei. Am fost intr’adevăr foarte surprins de ună-zi, răsfoind o conferinţă asupra isteriei, să văd cum toate semnele deosebitoare şi esenţiale ale isteriei se intîlnesc toate, dar absolut toate la femeea care a pierdut piuă acolo simţul realului şi al civilităţel, In cit astă-zl moralul săli alterat a devenit o primejdie atlt pentru familia el cit şi pentru acel cari afl avut nenorocirea să vie în contact cu dînsa. Aş spune că avem de a face aici cu o isterică sintetică, îu sensul că are uimitorul şi tristul dar de a Întruni In persoana sa toate, dar absolut toate, stigmatele cari de alt fel se găsesc la unele isterice, fără să se găsească la altele. Caracterizarea istericelor Iată cum caracterizează Charcot şi şcoala sa pe isterice : «Femeea isterică e plină de invenţiunl mincinoase, ’l place ca lumea să vorbească da ea, să facă paradă de persoana sa, în toate circumstanţele vieţel. Dacâjse mărită, lumea trebue să se ocupe de ea, iar dacă se divorţează de bărbatu-său, o face cu scandal şi cu foc bengal, râvnind că dacă nu jurnalele, cel puţin o întreagă mahala să se ocupe cu istoria divorţuhii ei. Femeea lovită de această boală e în stare să inventezo drame şi crime cari nu s’aă petrecut de cit în imaginaţia eî. .... Istericele sunt cele mal consumate meştere în arta de a minţi, de a înscena o serie întreagă de intrigi calomnii 'şi şantagilşi astea toate numai pentru plăcerea dea face rău şi de a-şl petrece timpul. ....Principala lor armă însă sunt scrisorile anonime, arma cu ajutorul cărora, împrăştie pretutindeni cearta şi discordia, a-cueă pe alţii, de multe ori chiar pe al lor de furt, omor, duc înaintea tribunalelor oameni nevinovaţi şi nu se mulţumesc piuă ce nu s’ail «răzbunat». Scrisori anonime Să ne oprim aci cu enuniărarea însuşi-relor acestea cari fac din femeea isterică o fiinţă absolut anti-socială şi primejdioasă siguranţei familiilor şi a bunel Înţelegeri dintre oameni. Aplicaţi aceste signalmenle cazului care ne preocupă şi eroinei sale—asta caută In definitiv: a trece drept eroină, şi-l facem această tristă plăcere !—şi vedeţi numai de cit perfecta asemănare Intre tipurile descrise şi tipul sintetic pe care-1 avem noi In vedere. D-nn lulia V. Păun insultă şi pe bărbatul săfl, numai pentru a face scandal şi a face să se vorbească de dinsa ; cântă cu tot dinadinsul ca lucrul să lie discutat prin presă ; toate insinuările el sunt pure invenţiunl, e o adevărată viiTuosă In materie de scrisori anonime cu cari operează cu o deosebită îndemânare, face zizanie, deşteaptă bănuieli nefundate, la adăpostul anonimatului, acuză chiar pe al săi, pe bărbatu-său, vrea să-şi facă o celebritate şi Înaintea justiţiei, acuză de escrocherie pe nişte oameni de o corectitudine exemplară, şi de imoralitate persoane de o <>-norabililate indiscutabilă, şi calitate su preiuă ! esercită un efect contagios asupra celor din jurul săQ, comuniclnd isteria şi fetei sale, etc. etc. Conclur.le Iată de ce am spus că procesul de azi e de o importantă deosebită. Pentru prima oară avocaţii şi magistraţii noştri aQ prilej a judeca tntr’o chestie complicata cu patologie mentală. Nu ne Îndoim că şi unii şi alţii vor fi la Înălţimea rolului lor. Acosta. INFORMAŢII HOŢIILE DE_LA GALAŢI Instrucţia Instrucţiunea continuă în hoţiile descoperite la Primăria din Galaţi. Primul procuror şi judecătorul de instrucţiune Caracaş, aii fost din nou la primărie astăzi la o-rele 4 după arniazi. Inginerul comunei. d-l Uzescu, care se zice că e implicat in ces-tiunea pava gel or. şi-ci prezintat demisiunea înaintea procurorului, care i-a respins’o. O convorbire cu «I. Necliiari. D-nu Sechiari, fost prefect la Galaţi, care se află in Bucureşti, întrebat de un amic al nostru despre hoţiile ce s’au descoperit la primăria din acel oraş, a răs-piels următoarele : «Am fost şi sunt încă imul din «conducătorii partidului liberal « d in localitate. Am văzut de mult «că administraţiunea de la pri-«mărie condusă de Malaxa, nu «mal merge şi că opiniunea pu-«blică este în contra noastră din «această cauză. Duminica trecută «ne am adunat la otel Metr o pol «mai mulţi prieteni politici şi «parte din deputaţii şi senatorii «din Galaţi, pentru ca să ne cons-«fătuim în această cestiune. Am «pus în vederea lui Malaxa să-şi «dea demisiunea din funcţiunea «de Primar, pentru a calma lu-«or urile. «D-sa refusînd, am rupt ori-ce «legătură cu dînsul. «Am venit in Bucureşti pentru «a încunoştiinţa guvernul de ho-«ţiile de la Primărie, şi a cere disolvarea consiliului Comunal. O convorbire cu (I. Rouaclii Doui amici ai noştri s'au dus să întîlneascâ pe domnul senator Bonachispre a’i cere părerea despre hoţiiledelci Galaţi.D-sa a spus că lucrulnu’l surprinde citaşi de puţin, de oare-ce toţi Gălăţenii ştiau de mal mult timp că Malaxa a venit în capul autorităţei comunale cu intenţiunea de a fura şi că se aştepta la un asemenea deznodămînt. Dacă ceî de la creditul fuuciar pretind că administrează în mod cinstit ni legal, li somăm să publice numele tuturor acelora cari datoresc creditului mai mult de cît patru rate. Organele guvernului anunţă că d. general Budişteanu, ministrul de FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 10) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA I E de prisos să mal spunem că toţt aceşti oameni se urau Intre dlnşil, mal cu seamă din causa gradaţiunel ce era Intre dlnşil In comparaţiune cu pedepsele Ia cari eraQ condamnaţi. Acela, bunioară, care nu avea de cât o singură condamnaţiune pronunţată in An- f'Iia, se considera mal presus, l'aţă de cel-’alţl; aceasta era pentru el un titlu de nobleţă, de puritate a cazierului lui judiciar din Australia, atlt era de rar ca în timpul când Îşi făceai! pedeapsa aci să nu mal fie condamnaţi din noii. Se credea In Europa, că aceşti deportaţi deveneaă după oare-care timp, oameni cum se cade; se crede chiar că acest fel de oameni aii format Australia şi acest lucru se citează chiar ca o laudă In favoarea sistemului penitenciar din Anglia. Este o mare greşală. Numărul deportaţilor cari aii devenit oameni cinstiţi, este foarte mic, comparativ cu al acelora cari ai! apucat calea crimelor resbel, lucrează la modificarea le* gel de recrutare. Chestiunea este importanta ; fiind date însă antecedentele în materie de legiferare ale generalului Ciomag, dovada complect făcută despre incapacitatea şi răutatea lui, ne aşteptam la una boacănă de tot. 0 depeşă urgentă privitoare la hoţiile din Galaţi şi pornită din Galaţi Marţi, la 10 ore seara n’a fost transmisă redacţiunei noastre de cit Mercuri la orele 1 şi jumătate după arniazi. Protestăm în contra acestei manopere a direcţiunel poştelor. D. colonel Capsa, fost prefect al poliţiei Capitalei, şi d. Şcarlat 0-răseu, fost director al prefecturei poliţiei, au fost decoraţi cu ordinul turcesc Medjidie, primul în gradul de mare ofiţer şi cel d’al douilea în gradul de comandor. Mal mulţi prefecţi sunt în Capitala pentru a stărui ca, cu ocazia punerel în aplicare a legel judecătorilor de pace, partizanii lor să fie favorizaţi. Astăzi se face la monăstirea Cer-nica îumormîntarea regretatului Ni-colae Racoviţă, fost ministru şi fost membru la Înalta Curte de Casaţie. Defunctul a fost un membru statornic al partidului conservator. Trimitem sincerile noastre complimente de condoleanţă întristatei familii a acestui om de bine. Ieri direcţiunea poştelor a oprit expediarea ziarului Galaţii, singurul organ de publicitate local care conţinea amănunte asupra hoţiilor descoperite în sarcina lui Malaxa şi a tovarăşilor săi. «Liberalul Gălăţean» care ne-a venit, nu spune absolut nimic ; de asemenea şi Voinţa Naţională tace ca peştele. Singură Gazeta spune că parchetul a fost sezisat. Astăzi d. C. Stoicescu, ministru ad-interim la justiţie, va presinta semnăturel M. S. Regelui la Sinaia mal multe decrete de numiri şi permutări în magistratură. Mişcarea mare însă în magistratură, provocată de punerea în aplicare a legel judecătoriilor de pace, nu va fi gata decit la 25 a iun el, din causa încurcăturilor provocate prin stăruinţele partizanilor regimului şi a desăvîrşitel lipse de autoritate a înlocuitorului d-lul Stă-tescu. Examenele şcoalel de ofiţeri sunt a-proape terminate; elevii absolvenţi vor fi înaintaţi la gradul de sub-locotenent pe ziua de 16 Iulie. Marţi seara s’a terminat examenul de definitivat al învăţătorilor din circumscripţia a doua. Din 118 cari au luat parte la acest examen, aă reuşit 64. şi a tilhăriilor. Cea mal mare parte dintre aceşti mizerabili, aQ fost de mal multe ori condamnaţi In timpul deportaţiuuel lor şi acel cari voiai! să scape de pedepse noul Îşi găsiafi refugiul lu tufişuri; unde puteau să dea liber curs explotaţiuuilor lor criminale. Bătătorii de tufişuri canadieni, de multe ori i-ail Inspâimlntat şi se năpusteau In contra lor In numele legel Lynch-ulul, fă-clnd adevărate vlnători de oameni, cari aii rămas legendare în Australia. Se va părea curios multora, dacă vom spune că această ţară nu datoreşte nimic din prosperitatea el Angliei, care putem zice că a făcut lot ce a putut pentru a paraliza ori ce progres. Australienii pretind că teama de a forma acolo o mare colonie, care I) va scăpa din mină ca statele din America, a fost unul din motivele Englezilor. Ori cum ar fi, din 1877, Marea Brita-nie refuza ori-ce ajutor emigranţilor pentru Australia, pe cită vreme asemeni ajutoare erai! acordate tuturor emigranţilor pentru cele-l’alte colonii, el nu mal vindeau pâ-mlnturile de cit In loturi mari, pentru ca nu ori cine să poată cumpăra, şi suprimai! ori-ce concesiune gratuită, chiar acelora dintre militarii bătrlnl cari voiaU să se stabilească In Australia, lucru care era tol-d’a-una practicat mal Înainte. Aceste măsuri ai! contribuit foarte mult pentru a face ca oamenii de treabă şi mal cu seamă cultivatorii de pămlnturl, să se depărteze de aceste locuri. Trebue să remarcăm chiar, că In marea mulţime a deportaţilor cari eraU întrebuinţaţi la defrişare şi la cultivarea pămlntulul, eraă foarte puţini cari se pricepeau lu agricultură; obicinuiţi Iii general a trăi saQ mal bine zis a vegeta din copilăria lor, In atmosfera atelierelor, el lucrau cu neplăcere înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rămas In deliberare piuă Luni, clnd işl va pronunţa deeisiunea In procesul milioanelor dintre principele Gr. M. Sturdza şi principesa Goreeakoff. Ancheta de la regimentul 6 roşiori din Galaţi a constatat pinft acum delapidări făcute de fostul casier, căpitanul Cristescu, In sumă de peste zece mii de lei. Starea acestui căpitan, care după cum am relatat a încercat să se sinucidă, nu este tocmai gravă. Se crede că in curînd va fi scăpat din ori-ce pericol. Apropiindu-se timpul infiiiiţârel liceului internat romîn din Cernăuţi, comitetul naţional invită pe toţi doritorii de a contribui la această frumoasă întreprindere, să trimiţă ofrandele lor cit mal curînd la adresa d Iul Baron Alex. Rurmusaki, Cernăuţi, strada Iosif 8. Am anunţat că în luna Septembrie se va ţine de către societatea Agricolă un concurs pe teritoriul şcoalel de agricultură de la PănceştI Dragomireştî. Comisiunea alcătuită pentru organizarea acelui concurs a decis următoarele: 1) A se face numai un concurs de a-rătură între sătenii judeţului Roman şi judeţelor limitrofe : Iaşi, Bacău, Suceava şi Nearnţu. 2) Elementele de apreciere pentru premierea concurenţilor vor li : calitatea arăturii şi buna stare a vitelor de muncă. 3) Premiile vor fi date în : a) animale de muncă, b) instrumente agricole, cj recompense în bani, 4) Concursul se va ţine în ziua de 3 Septembrie viitor. 5) înscrierile se vor face la şcoaiade agricultură din Pănceştl-Dragomireştl sad la prefectura de Roman. Suma care se va distribui in diferite premii va fi de 6000 lei. In ziua de 5 Septembrie a. c. se va ţine la şcoala centrali de agricultură din Bucureşti, concurs pentru ocuparea» 13 burse. Condiţiunile de admitere sunt: a) Să aibă etatea de cel puţin 16 ani împliniţi (dispensă de etate nu se admite). b) Să aibă terminat cel puţin 4 clase gimnasiale, clasice saQ reale, ori un alt curs equivalent, recunoscut ca atare de Ministerul Instrucţiunel publice. c) Să treacă un concurs de admitere. d) Absolvenţii liceelor clasice saQ reale şi bacalaureaţii să admit fără concurs. Informaţiunl mal de aproape se pot cere la direcţie. Sinucidere» de la MatcI-Basarab ErI Miercuri, la orele 2 şi trei sferturi după arniazi, elevul intern in clasa Vl-a liceală, anume Virgilifl P. Uiescu, fiul doctorului Uiescu din Caracal, s’a împuşcat in piept cu un revolver în care era pus un singur cartuş. Moartea a fost instantanee. Comisarul secţiei 42 avisat de sergentul de stradă, a sosit la faţa locului după zece minute, iar după două-zecl de minute a sosit şi procurorul d. Ha-mangiu. Cauza sinuciderel a fost următoarea : Piuă în clasa a şasea Iliescu a fost un elev eminent in această clasă, la examen directorul liceului d. Demarat ’l-a ameninţat cu corijenţa la două obiecte şi chiar cu un an de repetenţă. Aceasta l’a desperat pe elev, care peste o jumătate de ceas de la ameninţarea profesorului s’a sinucis în grădina liceului lingă scara de piatră. La cercetarea făcută de procuror s’aQ găsit in buzunarul mortului trei scrisori ale nenorocitului, adresate către părinţi către autorităţi şi către profesori; cele două din urmă au fost descinse de pro- la munca timpului ce li se impunea. Ast-fel, cum isprăveaQ munca lor botărltă, el părăseau imediat căsuţa şi lopata, şi alergaQ la oraşe, unde mal lu tot-d’a-una comiteau fapte rele pentru cari eraQ din noi! condamnaţi. Australia îşi datoreşte desvoltarea el numai descoperirel minelor de aur. Aceasta a contribuit attt de mult la repedele progres şi la extraordinara prosperitate a acestei ţări. Dragostea pentru metal preţios atrăgând mii de oameni pe pftmtnturile el, a făcut In mod natural să se ia măsuri de ordine, căci ori şi unde sunt grămădiţi oameni mulţi la un loc, este natural să se nască o nouă societate, care mal in tot-d'a-una trebue să-’şl găsească echilibrul. La epoca insă despre care vorbim, de abia primele probe de aur fuseseră trimise In Europa, o emigraţiune de adevăraţi lucrător! nu se făcuse încă pentru a Începe lucrările preparatorii, aşa că noua descoperire nu a-vusese alt resultat de cît a face să crească insolenţa şi îndrăzneala bătătorilor de tufişuri şi aventurierilor tutuior bandelor, cari domneai! ca nişte adevăraţi stăplnl tu imensele pustiuri ale Australiei. Ast-fel este uşor de înţeles că nici un grup de oameni, emigranţi, vlnători, călători, lucrători sait bandiţi, de arii fost el ori cit de tari şi in măsură de a‘se apăra, nu se azardu de a poposi prin tufişele Australiei mal înainte de a fi luat cele mal mari precauţiunl. La prima vedere, judeclnilu-1 după îmbrăcăminte, cel trei tovarăşi despre cari am vorbit mal sus aveau aerul să facă parte din aceeaşi clasă socială. ClteşI trei In adevăr aveau veste scurte şi pantaloni uşori de piele de Cangurou, purttud cizme lungi model american. Erai! toţi încinşi cu cartuşiere, cu ctte un enorm cuţit de vtnătoare şi, lucru rar lu acele timpuri, căci Colt abia atuucl 11 iu* curor ; în ele se explica motivul sinuciderel. S’ati mal găsit in buzunar incă nouă cartuşe, precum şi alte trei scrisori : două din partea fratelui săă Remus şi una din partea surorel sale Ecaterina, asemenea şi o carte de visită a d-lul Constantin G. Ionescu, licenţiat in filo-sofie. Pe contra pagina cărţel de visită eraă scrise cu creionul de mina sinucisului, nişte însemnări de la cursuri. Avind prilejul să vedem cele trei scrisori ale fraţilor nenorocitului, ne permitem a transcrie aci o parte din cele scrise in ele, şi in care se arată cit era de silitor acest nenorocit elev. Din scrisorile fratelui săă Remus: Iubite Virgiliu, Te felicit de bunul mere la examene, plnă acum, şi Iţi doresc succes general. Fii cu atenţie la punerea notelor. Tu pricepi... Remus. Şi apoi din acea a surorii sule: Caracal, Iunie 10. Dragă Virgiliu, Am primit scrisorile tale ; ne bucurăm clnd auzim că treci examenele bine. Dorim cu toţii să termini pe toate bine şi să vil sănătos a-casă.... Caiherina Dorinţa surorii lui iubite n'o să se mal împlinească. Cadavrul a fost transportat la morgă, la orele 5, din ordinul d-lul procuror. Trei-zecî Romîm împuşcaţi Cu ocazia unor măsurători de pămlnt prin cari Romlnil din comitatul Caras-Severinul (Transilvania) au fost nedreptăţiţi, s'ait In-tlmplat următoarele fapte de o gravitate extremă. Să se noteze că cele ce relatăm sunt Împrumutate de Tribuna ziarelor ungureşti, ast-fel că această versiune evident că e pătimaşă în contra Iiomlnilor. Iată ce scrie Tribuna: Infamia cu fără de seamăn s a să-vîrşit în comuna Mehadica. Causa: Organisarea cărţilor funciare pentru păşunaturile comunale. Cînd ingineri şi alţi slujbaşi aii a-părut în comună, momentul fatal nu se mal putu evita... Indignarea ţăranilor a ajuns la. culme. Ţăranii întăritaţl au gonit din comună pe un anumit Sulyok, conducătorul cărţilor funciare din Teregova. Atunci protopretorul aprins de furie a recurs la cel mal «liberal» mijloc de pacificaţie, a chemat gendarml ca să domolească pe cel agitaţi... Aceştia au şi alergat într’un sufiet întru «apărarea or dinei de stat» sub conducerea locotenentului de gendarml Bănyai şi pentru a linişti popond — au deţinut imediat 14 bărbaţi din comună !! A doua zi întreg poporul din comună, scos cu desăvîrşire din răbdare năvăli armat cu coase şi sape asupra casei comunale, fără a se înspăimînta de cel 12 geandarmt, cari cu baionetele pe puşcă stăteau de pază înaintea a-cesteia. Atunci locotenenttd gendarmilor îngrozit de furia poporului care în astfel de momente e in stare a nimici tot ce’l stă în cale—eliberară pe cel deţinuţi. Poporul încă nu se mulţumi cu atîta, ci năvălind din nou asupra casei comunale, prelinse a i se preda şi judele capul relelor, căci voesc a'l trage în ţeapă (r!) Atunci locotenentul, răzind perielitată*şi viaţa (?!!) gen-durmitor, ordonă i o salvă de împuşcături sgu-dut aerul şt 6 ţărani căzură momentan morţi la pă-mint, iar 17 f ură greu răniţi. JfMutţintea ittspăimintată de fioroasa sălbătăete se risipi îndată. ———————B— ventase, clte un revolver, cel d’lntil lucru de sigur care s’a văzut In Australia. A-ceastă armă, care de sigur a făcut pe mulţi să rlvnească, le iiileznea apărarea faţă cu o trupă de cinci sau şase ori mal mare ca a lor. Drept pălărie el aveafi un fel de caschetă de piele fiartă, foarte uşoară şi comodă. îmbrăcaţi ast-fel el puteaQ să stea clte 2 şi 3 ani in tufişuri, fără ca să aibă trebuinţă de alte haine. Dar, dacă indiferent de aceste detaliurl exterioare, cine-vu ar fi examinat persoanele celor trei tovarăşi, cu o singură aruncătură de ochi ar fi observat că aceşti trei oameni pe cari tnttmplarea i-a făcut să se lntllnească, nu erai! din aceeaşi parte de loc şi mal cu deosebire nu făceai! parte dintr’aceleaşl categorii de clase sociale. Acela care avea aerul să comande, de sigur In vederea cunoştinţelor lui locale, era un canadian înalt, de o statură şi o musculatură atletică, care se numea Dick Lefauclieur. El era descendent Iu adevăr dintr’o veche familie franceză stabilită In Quebec Încă de Ia Începutul colonizărel, şi ca toţi compatrioţii lui, păstra In suflet inare dragoste pentru ţara lui. De o forţă corespunzătoare cu statura lui, la 50 de metri ucidea cu carabina cio-clrlia din sbor, el era temut şi respectat de toţi aventurierii, de toţi bandiţii şi pungaşii din tufişurile australiane. De zece ani de zile, canadianul, vlntnd, pescuind, însoţind convoiurile, străbătuse tufişurile In toate sensurile pe distanţe co-sloaic. Era cunoscut de pungaşi, de bătătorii tufişurilor, de compatrioţii Iul şi de arendaşii după acolo sub numele de Dick atletul, şi de cea mal mare parte din triburile indi- MjU Stăruinţa fispanutuî MahabfiTu tie soldaţi din Caransebeş tăbăriră a doua zi in comună• Ca se află deci tn stare de asediu. _ Am dat toate aceste a-mănunte ale criminalei ţinute a gendarmtlorf după rapoartele foilor maghiare. EDIŢIA a 3# (Serviciul Agenţiei Romtne) Londra. 19 Iunie. Camera Comunelor a adoptat cu 155 voturi contra 5, proiectul privitor la arbilragiul dintre patroni şi lucratori. Sofia. 19 Iunie. O editiune speciala a Iul «Glas Makedonski» anunţa că trei bande s’ar fi aratat în trei puncte diferite ale Macedoniei.— Turcii i-ar fi urmărit şi insurgenţii s’ar fi refugiat In munţi. Viena, 19 Iunie. «Wiener Abend Post» anunţă că ministrul de comerţ a însărcinat pe ministrul afacerilor străine să comunice guvernului francez că Aus-tro-Ungaria va participa in mod oficial la ex-posiţia din Paris de Ia 1.900. Prinţul de Muntenegru a plecat la Cetinge. Dreux, 19 Iunie. Inmormlntarea ducelui de Nemours s'a făcut azi. Roma, 19 Iunie. Camera deputaţilor. D-nu Riccoti deda'a că d nu Moccenni, călătorind In Germania n’a a-vut nici o misiune oficială saQ oficioasă. In urma discuţiunel bugetului ministerului afacerilor streine, Camera adoptă cu 171 voturi contra 89 ordinea de zi a d-luî San Giulli-ano aprobind dedaraţiunile guvernului. Berlin, 19 Iunie. Reichstagul a adoptat în a treia citire proiectul codului civil, apoi s'a aminat pină lu 10 Noembre. Paris, 19 Iunie. Tribunalul corecţional a condamnat pe anar-cbisţul Vivier, la 6 luni de închisoare, pentru glorificarea atentatului din Barcelona şi pentru resvrătirl in contra ambasadorului Spaniei. TURSURARILE DIN CRETA Atena, 19 Iunie. «Asty» anunţă că mesagiul care va fi citit Ia deschiderea adunării cretene va cere concursul deputaţilor pentru pacificarea insulei. Va da cretenilor asigurarea sentimentelor de bună-voiuţa Sultanului pentru Creta şi a viei dorinţe de a lua In consideraţie reclamaţiunile cretene cari nu sunt în oposiţie cu drepturile de suzeranitate. Deputaţii creştini şi musulmani presenţî la Canea sunt In număr de 43 din 70. Londra, 19 Iunie. «Daily News» anunţă că creştinii aQ bătut la 17 Iunie trupele turceşti neregulate, lingă Bukolles. Constantinopol, 19 Iunie. Motivul dat In cercurile turceşti asupra faptului că adunarea din Canea nu s’a întrunit Luni, este că se aştepta sosirea noului guvernator general. Noul demers de erl al ambasadorilor avea de scop de a asigura reuşita interven-ţiunel, de a realisa promisiunile turceşti, mal cu deosebire în ceea-ce priveşte amnistia generală şi convenţiunea de la Ha-leppa. Reuşita acestui demers este Indo-ioasă fiind date pasiunile candiaţilor excitaţi de prădările turceşti. Atena, 19 Iunie. Comitetul de reforme publică din Vamos, unde îşi are sediul, o proclamaţie declarlnd gene sub denumirea de Tidanardan saQ Tidan vestitul trăgaciu, găuritor de capete, ca aluziune la partea corpului unde gloanţele teribile ale lui Dick loveaQ pe adversarii Iul. El a fost proclamat cu solemnitate mare şef al tribului Nagarosnks, unul din cele mal cu vază din localitate, lucru, care conform obiceiurilor tribului, 11 pusese In legătură strtnsft de rudeni e cu toţi membrii tribului al cărui şef era. Aceasta Îl dedeail marele avantagiu, că lu cazul clnd luptele eraţi deschise cu Biliarii tufişurilor, tribul întreg trebuia să ia apărarea lui, şi in caz de luptă Intre triburile indigene, supuşii lui trebuia sâ’l urmeze. La Sidney şi la Melbourn nu era un comerciant saQ un bancher care să nu se fălească clnd (iuţea să tncredi iţeze lui Dick, conducerea convoiurilor de mărfuri ce expedia la ceidru şi faţă de aceştia el avea supranumele de cinstitul Dick, nimeni nu ’l numea alt-fel. (Va urma) PIJBLICAŢirifE Se face cunoscut d-lor agricultori din vecinătatea Capitalei că cu începere din anul acesta Comandamentul Cetăţei Bucurescl se Însărcinează cu transporturi de cereale pe linia ferată a forturilor, care este In legătură cu liniile Statului. Predarea se poale face la orl-ee post. Condiţiunile se pot vedea In fie-care zi. de lucru de la ora 7—12 a. m. La Comandament, Iu Palatul Comandamentului Corpului i Armată Stradu Ştirbey-Voda 81. 132 10-3 www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE. PETRECERI ’ Grădina Uruiţi»,Urii.- AsU-searft va avea loc. serbarea Policlinicei. Biletul la casă 1 leu. In caz de ploaie serbarea se va face ta talon. Honenun. KUeleff.—Rondul al 2-lea, Duminică 23 Iunie, mare bătae cu flori, sub pa-tronagiul unul comitet de doamne şi domnişoare. Parcul Bragailiru. —Slmbătă, 22 Iunie, va avea loc serbarea «Societarei pentru Cultura profesionala a femeel». că faţă de atrocităţile comise de trupele turceşti regulate, cari lucrează In înţelegere cu turcii indigeni, şi considerlnd că cea mal mare parte a insulei aparţine po-pulaţiunel creştine, persistă In programul său deja formulat şi încredinţează menţinerea ordinel publice şefilor cretenl. Constantinopol, 19 Iunie. Demersul de erl al ambasadorilor a fost precedat de o Întrunire preliminară. S'a atras atenţiunea porţii asupra eventualităţii clnd nu s’ar Întruni adunarea creteană. teq sri^j diverse Crime.—Delicte.—Accidente.—IntîmplSrt. DIX CAPITALI Un flfi denaturat.—Niţă Alexandru, fiul Marghioalei Licsandru domiciliată In strada Oborului 7, afllnd că mamă-sa luase ca arvună pentru vlnzarea unor case suma de 500 lei, se duse acasă şi apuclnd pe bă-trlna lui mamă pe la spate, după ce 11 dădu cîte-va lovituri puternice după ceafă, o trtnti jos şi îl fură paralele din sin. Cu cinci sute de lei în buzunar, denaturatul fugi de acasă şi se puse pe chef cu femeile din case publice. Bătrtna reclamă la secţie In contra fiului săă care o prădase. Peste noapte Niţă Alexandru a fost prins de către agenţii poliţiei de siguranţă Intr’o complectă stare de beţie, Intr’o casă de prostituţie din strada Egalităţei. Condus la secţie el a fost arestat. S’a găsit asupra lui 347 de franci din suma furată. Iu cîte-va ore cheltuise 153 de lei. El a mărturisit furtul şi condiţiunile In cari l’a făcut. Ancheta continuă. Amant asasin. — Femeea Mariţa Iones-cu, care a fost grav rănită erl de către a-mantul săâ Petre Constantin, In condiţiunile ce am arătat deja, a murit astăzi la spitalul Colentina, unde fusese trimisă In căutare. Asasinul este arestat deja de erl, clnd s’a prezintat singur la poliţie pentru a declara faptul. Instrucţia urmează. DIX ŢARA Crima de Ia Iaşi.—«Evenimentul» spune că Marţi seară patrula poliţienească a urmărit şi prins pe individul Vasile Matco-vici ascuns Intr’o casă din Ţicău, denunţat ca autor al crimei din strada Sf. La-zăr.—La perchiziţia ce i s’aâ făcut s’a găsit sub un pat murdar o pereche de pantaloni stropiţi cu sînge şi o bardă. t Vasile MatcovicI clnd a fost surprins în casă, a căutat a se ascunde după un horn. Ieri d. prefect Penescu şi judele instructor Sculy îl făceau instrucţia la comisia 3-a. Ca complice la această crimă să presupune a fi şi un tregher de la gară. Pantalonii şi barda au fost trimese la laboratorul chimic, spre a se constata dacă sunt pline de sînge saă văpsea. DIX STREIXĂTATE Un vagon în flăcări.—Un vagon din trenul care plecase din Maisons Laffite mal zilele trecute, a luat foc, Intre staţiunile Sartrouville şi Houilles. Călătorii spăimln-taţl au Început să strige şi alarma fiind dată trenul s’a oprit. Mecanicul şi personalul trenului afl reuşit să stingă focul ; cit despre călători, îndată ce s’aă seoborit din vagon, au uitat pericolul de care fusese ameninţaţi, şi s’aO pus să mănlnce fructele de pe cireşii aliaţi într’o grădină din apropiere. O grevă de femei. — In Madrid, redu-clndu-se personalul din manufacturile de tutun, lucrătoarele afi făcut Vinerea trecută o manifestaţiune de protestare contra acestei măsuri. Poliţia intervenind, mulţimea de lucrătoare şi lucrători nu a voit să se împrăştie şi o luptă s’a încins între agenţii forţei publice şi mulţime; mal multe lucrătoare aă fost rănite, dintre cari o fată să află într’o stare foarte gravă. Numărul persoanelor arestate este de 18 şi jandarmeria parcurge stradele şi zi şi noapte, de oare-ce este teamă ca situaţiu-nea să nu se agraveze, mal cu seamă că lucrătorii din ceîe-ralte fabrici din oraş încurajează pe lucrătorii manufacturilor de tutun. { Iu urma acestor întlmplărl, toate lucrătoarele s’ail pus In grevă, cerlnd reintegrarea personalului redus. ULTIME INFORMATIUNI Corespondenţă din Galaţi Agitaţi» colectiviştilor Duminecă şi Luni toată ziua deputaţii şi senatorii guvernamentali locali s’au aflat într'o mare fierbere. Luni pe la 4 oare p. m. s’au adunat cu toţii la otel Metropole la locuinţa d-lul P. Sechiaris. Era de faţă şi d. C. Malaxa. Toţi aă cerut acestuia să se demită din demnitatea de primar, imputîndu-i că compromite partidul cu matrapazlîcurile, tri-potagiele şi mizerabilul chip cum administrează trebile oraşului. D. Malaxa a refuzat să se supue a-cestel somaţii şi a plecat îndată. Cei-l’alţl au încheiat imediat un proces-verbal, prin care au însărcinat pe d-nu Sechiaris să meargă la Bucureşti şi să ceară ministerului înlăturarea d-lul C. Malaxa şi la trebuinţă, chiar disolvarea consiliului comunal. D-nu Sechiaris a plecat chiar Luni seară la Bucureşti; pînă acum Insă nu să ştie dacă a izbutit in misiunea sa. Totuşi d. Nicorescu şi alţii afirmau a-seară că va izbuti cu siguranţă, căci lucrul aşa a fost pus la cale chiar de sus. Chiar cercetarea judecătorească începută, să zice că n’ar avea în definitiv alt scop de cît tot pe acesta: de a-4 sili pe Malaxa să se retragă din capul comunei şi de la şefia partidului local. Atît procurorul general cît şi miniştrii sunt prea buni colectivişti ca să împingă lucrurile mal departe şi să dea pe faţă faptele partizanilor lor. R&tae Azi, pe la oarele 10 dimineaţa, d-nu Dimitriu, căpitan la pensie, unul dintre juraţii cari au condamnat pe Cătină, redactorul pamfletului colectivist local şi inspectorul felinarelor, la 300 lei despăgubire către d-nu Gheorghiade Heleujanu, cerlnd socoteală Iul Cătină de cuvintele ofensătoare cu cari a însoţit in jurnalul colectivist «Vedeta» a-nunţarea verdictului juraţilor, a avut loc mal întîiu o altercaţie destul de violentă, care a degenerat apoi în bătae in toată regula. Cătină a scăpat nu tocmai eftin. Impresia In Galaţi In urma atîtor scandaluri spiritul public este foarte agitat în localitatea noastră. O mare indignare şi o groaznică scîrbă a cuprins pe toată lumea. întrunirea consilierilor comunali O mare parte dintre consilieri! comunali din Galaţi au fost invitaţi la d. Sechiaris (care umblă să moştenească pe Malaxa la primărie) şi aii fost puş! să semneze un proces-verbul prin care semnatarii se leapădă de ori-ce solidaritate cu actele lu! Malaxa. Cînd a fost însă vorba cu! să se încredinţeze procesul-verbal, o neîncredere a cuprins pe toţi. Atunci unul din ce! de faţă a propus să se facă atîtea copil după proces-verbal cîţl membrii eraă prezenţi, şi să ia fle-care semnatar cîte un exemplar. Aşa s’a şi făcut. Suma delapidată La ministerul de interne s’a afirmat astăsl că suma cu care s’a împărtăşit Tartarinul Galaţilor, celebrul Malaxa, se urcă la 80,000 Iei. Bine înţeles că aceasta e suma des -copcritâ de-o-cam-dată. OUA 3.15 (Prin telefon) Iaşi a fost deja incunoştiinţat de jafurile administraţiei huşene. Pe mîine amănunte. DIN IAŞI ŞTIRI DIN ZIARE Din Gazeta : Ziarele opoziţiei vorbesc de o nouă «Panama» ce s’ar ii descoperit la primăria din Galaţi. După informaţiile noastre parchetul a fost In adevăr sesizat. Din Timpul : Hoţiile se ţiu lanţ. După Blrlad Galaţi, şi după Galaţi Turnu* Măgurele. Casierul districlululTeleorman, Georgescu a fost destituit pentru abuz de Încredere, In urma anchetei ce ’l-a făcut d. Eliade, inspector financiar. Cele multe Înainte. Instrucţia coutinuă. Procurorul general Bastaki conduce I instrucţia diu cabinetul său; el favorizează pe Malaxa şi-l a sfătuit să-şi caute sprijin la Bucureşti. Judecătorul de instrucţie Caracaş lucrează la primărie, sigilează dosarele şi-şi alege piesele uecesare pentru instrucţie. Prefectul Culoglu în mare încurcătură, nu ştie cum să scape pe Malaxa, cu care este şi inrudit. Deputaţi! şi senatori! vor să se lapcde de Malaxa ; toată lumou iu oraş, l'ără deosebire de culoare politică, revoltată. Consilieri! comunal! în grevă; încă de la 14 Maiu n’au mal luat parte la şedinţele consiliului. HOŢIILE RIN RIT Şt Seria hoţiilor a început. După descoperirea Malaxiadel de la Galaţi, s’a primit o denunţare la Ministerul de interne cum ca nici la Primăria «lin Huşi nu se petrec lucruri curate* L)-l inspector administrativ Luca Ionescu a plecat imediat erl seara pentru a deschide o ancheta. Sa o vedem şi pe asta. O afacere colectivistă.—Altă afacere. Scandalul fţfendrea-Tiirtureanu.— Ştiri mărunte. O afacere colectivistă Colectiviştii nu lasă să treacă nici o ocaziune fără a nu se ilustra. Fină şi cărţile necesare pentru pre-raiil, li-afi oferit prilejul de a comite un nod gheşeft... Anul trecut, pe timpul cîrmuire! conservatoare, se publicase licitaţie pentru furnizarea cărţilor de premiil. Anul acesta, însă, nu numai că preş-cripţiunile lege! atl fost călcate, dar revizorul şcolar al judeţului, in unire cu prefectul, au dat următoarea circulară, care constitue o pagină nu tocmai frumoasă la cartea cinstei colectivităţel. Datorită unei fericite împrejurări, putem comunica această circulară, în copie fidelă : Domnule învăţător, Conform dlaposiţliinci luata de d. prefect ca cărţile să se procure de către autorităţile comunale după avisul subsemnatului, veţi încunoştiinţa pe dd. primari, că am regulat modelele de premiil pentru elevii ce se vor promova din o clasă în alta, la librăria fraţilor Iliescu i^i «irosii, după o listă anume întocmită, în care se prevăd numai cărţi şcolastice, trebuitoare elevilor pentru trecerea de la o clasă la altă. (ss) Revizor, C. Chiriţă. Numiţii Iliescu şi Grosu, cărora li s’a dedicat circulara aceasta, s'aă stabilit în Iaşi de vre-o 10 luni, venind din Galaţi. El sunt înscrişi în clubul liberal, şi această calitate preţioasă va deslega în de ajuns enigma-circutară de mal sus. Noi, însă, protestăm energic contra acestei manopere a colectiviştilor de la Iaşi. Dacă d. ministru al instrucţiunel n’a pierdut încă cum-va noţiunea drep-tăţet, îl invităm să intervie în această ispravă şi să facă ca.... domnia legel — pardon de expresie — să fie respectată. Altă afacere Aflăm că transacţia încheeată intre comuna Iaşi şi d-na Xenopol, mama d-lul Nichi F. Xenopol, şi prin care se cumpără o piaţă din Păcurari pentru suma de 35,000 lei, a fost transmisă ministerului, spre aprobare. Ministrul de interne ar trebui, dacă cum-va nu voieşte să respecte rubedenia pieţei, să nu aprobe transacţia. Consiliul trecut, sesizat de o ofertă a d-nei Xenopol, delegase o comisiune care, vizitînd locul, se pronunţase categoric contra lui, ca fiind absolut impropriu pentru o;piaţă publică, din pricina dealului pe care se află aşezat. Scandalul Şendrca-Turtureanu Ziarul ocultei, pretinde a şti că E-poca a minţit publicînd scandalul provocat la tribunal de d. Şendrea. Voinţa admite chiar că nepotul deputatului nu fusese amestecat în tentativa de furt, despre care am vorbit. Vom publica atît ordonanţa judelui instructor, cît şi jurnalid tribunalului s. I şi atunci se va vedea, negru pe alb, cine a minţit ? Epoca ort Voinţa ? Pe mîine dar. Ştiri mărunte Aflăm că administraţia comunală din Iaşi ar avea de gînd să încredinţeze postul de director- idministrator al noului teatru, d-lul Gabrielescu, cunoscutul tenor. Ar fi o splendidă achiziţiune aceasta şi noi am dori ca planul edililor să devie realitate. Actorii noştri ar avea nevoie de un conducător versat în cunoştinţele teatrului şi ar găsi un perfect profesor în persoana d-lul Gabrielescu. *** La licitaţia pentru furnizarea costumelor necesare noului teatru, s’a pre-sintat şi casa *Bheinische-Theater-Ge-sellschaft» din Dusseldorf, prin procu-ristul el, d. S. I. Grossmann. * * * Secţiunea de vacanţă a Curţel de Apel se va compune din d-nil: M. Şuţu, N. Volenti şi G. Iioiu. Popa RIITROIJIi TECHNIC — pentru coustrucţiuni de orî-ee stabilimente industriale — JULIUS LOEFLER Inginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general al fabricator : Ganz A Comp.. Budapesta, R. 'Wolft', Magdeburg, I IValtbcr A Comp-, Kolonia, A. lînoevcnagel. Hanovra. Krompacli-lleruard, RICIIAHD » Urbane . 90 — 90 */. 5®/« » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 84 160.» .85 1610 7» » » Agricolă . 200 — 204 — » Ducia Rominia asig. 405 — 410 — > S-teu Naţienala asig. 420 — 425 — S-tntea do Coastrucţinnl . 180 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 IO 2 13 Mărci Germane .... î 28 1 25 Bacnoto Francezo . . . too — toi » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hirtie . . 2 68 2,70 EPOCA