SERIA II—ANUL n, No. 185.
Ediţia a tx*eia
JOI, 20 IUNIE 1896,
NUMĂRUL 10 BANI
ABO^ADIMTEIE
încep la 1 şi 15 ale fle-cărellunt şi se plătesc
tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Cana Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30	lei;	In streinătate 50 lei
fa se luni ... 15	>	»	»	25	>
rel luni . . . 8	»	»	»	13	»
Un număr In	streinătate	30	bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 8—STRADA CLKMKNŢKt—No. 8
NUMaRUL 10 BANI
ANOfCIlJBILE
In Bucureşti şi judeţe te primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţi* şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV..0.30	b.	linia
>	»	»	III.........1—	lei	»
»	»	»	n.........3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndulj
Un număr vechili S0 bani
ADMINISTRAŢIA
No.8-STRADA CLEMENŢEI— No. 3.
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
NEGHIOBIA DE MIINE
Guvernul colectivitaţel nu merita reflecţii serioase. El esle o stare permanenta de scandal contra căreia cea mal potrivita critica consta în a-1 infiera zilnic, sau cel puţin a-1 batjocori.
Daca asta-zl vom cauta sa'l tratam ceva mal convenabil, sa ne erte cititorii. Ştim proverbul ca <nu sa strica orzul pe gîşte.» Ştim ca a vorbi serios de colectivitate, este cum a’I trata fn mod dogmatic despre convertirea lui Marunţelu —şi cu toate acestea cînd observam neghiobiile comise de colectivişti în cîte-va luni, nu putem să nu fim trişti în numele culturel şi a inteligenţei omului în genere, şi nici de cum a colectivistului în special.
Guvernele sunt expuse la greşeli prin natura rolului şi a sarcinel lor. Cînd eşti la guvern al înainte de toate o datorie : este că trebue sa dai o soluţie tuturor chestiilor cari ţi să impun prin forţa lucrurilor. Un partid de opoziţie poate evita a lua o hotărîre în chestia de la ordinea zilei. Un guvern, nu o poate.
El este silit să ia o măsură oarecare, sa decidă în un fel safi în altul şi atunci natural să produce ocazia pentru cel mal bun guvern de a greşi, de a lua o cale care nu e cea adevărată. Consecinţa este... că opinia publica îl blameaza, iar situaţia lui morală se sdruncină.
Aceste sunt greşeli inerente na* turei guvernaţive a unul partid la putere şi pe cari chiar partidul cel mal cu minte nu le poate e-vita.
Dacă colectivitatea ar fi comis s’aQ ar comite greşeli de asemenea natura, agitaţia şi surescitarea spiritelor în ţară nu ar fi luat proporţia actuala. Ori ce s’ar zice, o-pinia publica nu să galvanizeaza aşa fără un puternic motor electric, nu să poate crea o agitaţie din senin.
Ceea-ce caracterizează însă guvernele rele, stupide, este că ele tara-ne-sam fără nici o necesitate, provoacă de la ele‘însăşl incidente, chestii şi scandaluri pe cari forţa lucrurilor nu le impunea de loc.
Căci alt-ceva este ca guvernul să dea o soluţie unei chestii scandaloase pe care nu el a provocat’o, şi alt-ceva este. ca acelaşi guvern sa provoace singur şi să pună în agitaţie spiritele pripi chestii scornite şi înscenate de el singur.
In acest din urma păcat, guvernul colectivist a căzut cu chestia Mitropolitului Primat.
In adevar, II trebuia sad nu guvernului slab şi ridicul colectivist o chestie ca aceea a Mitropolitului?
De sigur ca nu. Şi fără ea colectivitatea era compromisa şi discreditată.
Interesul bine chibzuit al guvernului Sturdza era ca sâ evite a să discredita tot mal mult în opinia publica.
Şi cu toate acestea, din senin, fără nici o necesitate, fără nici o cerinţa imperioasa, colectiviştii deja compromişi aQ ridicat acest mare şi imens scandal numit afacerea Mitropolitului.
Acest lucru dovedeşte nu atlt răutatea, cit incapacitatea lor, şi faptul căels’au aruncat cu uşurinţă în aceasta stupidă aventură, dovedeşte deosebirea ce am făcut mal sus între guvernele cari fac greşeli inevitabile şi între cele rele şi proaste cari comit prostii foarte evitabile.
Şi sa observe fie-care câ aceasta
rostie nu e cea din urmă. Un guvern compus din oameni incapabili
şi susţinut de partizani ridicull, este menit a face păcătoşii şi a fugi ca dracu de tamîe de fapte bune. Un guvern cum este acesta colectivist experienţa nu ’I poate folosi. A lacut prostii, va face prostii. Cree-rul unul Sturdza si unul Stătescu nu se mal pot schimba. Deja osifi-carea este începută de mult. Nici o putere din lume nu o poate opri.
Prin urmare sa ne aşteptăm la lucruri mal boacăne de cîtcele văzute pînă acum. Chestia cu mitropolitul va rămînea în curînd un incident regretabil, faţa cu alte infamii şi neghiobii cari se întrevăd în un viitor foarte apropiat.
670,000 LEI
Aut dat erî pe faţă unul din scandalurile ce se petrec la creditul l’uuciar.
D. Auastase Ntolojau, a vinul patru ani tiitîrziere* adică H rate ce se ridică la 670,00© Ici, este păsuit, pe etnd alţi nenorociţi cu o rată îutirzierc* cu o datorie de 3 ori fOOO lei primesc somaţiuni prin portărei.
Aceste scandaluri trebue să înceteze.
Este o neruşinare ca o iustitn-ţiuue ca aceasta să u’aibă un regulament care să stabilească tu mod egal pentru toţi după cîte rate întlrziate trebue să se scoată moşiele fn vînzare.
Iată o măsură care? dud vor veni conservatorii Iu putere, va trebui impusă acestei soeieţăţi căreia Statul îi a concedat privilegii, spre a să emancipa de pro-ccdeurile celebrului P. fttoicescu, cure pretinde că tură uici o meserie şl numai cu o leafă de funcţionar la credit s‘a făcut de cinci, şase ori milionar.
Orî cît de mare ar fi duşmănia noastră contra partidului liberal şi în special contra ddul Dim. Sturdza, trebue să aruncăm armele, să ne declarăm învinşi.
Cum să nu desarmăm, cum să mai avem inima destul de neagră spre a merge cu lupta înainte, cînd vedem câ organul d-luî Dim. Sturdza, Voinţa Naţională, nemiloasa şi cruda Voinţă de odjnioară, ne face acum scuze şi cîntâ la rîndul el lauda partidului conservator.
Comentînd declaraţiunile contelui Golu-chowski, relative la Romînia şi la rolul bărbaţilor politici, Voinţa zice între altele:
«Nu putem de cît să fim recunoscători contelui Goluchowski şi să ne felicităm, pe noi, de această dreptate care ni s’a dat, tntr’un mod aşa de eclatant, înaintea Europei. De sigur că contele Goluchowski e cel mal bun judecător în această privinţă, fiind-eă, in timpul şedere! sale de mal mulţi ani la noi, ca ministru al Austro-Ungariel în Bucureşti, a putut să cunoască bine şi pe Regele nostru si pe guvernanţii noştri, şi naţiunea romînă : d-sa a văzut personal munca noastră, «disposiţiuuile noastre mari pentru cultura occidentală» şi, In cunoştinţă de eausâ deci, constată că «din acest punct de vedere, am atins o mare înălţime».
Negreşit că Voinţa nu a avut copilăria de a crede un singur moment că laudele meritelor bărbaţilor politici din Romînia, laude rostite de contele Goluchowski, se pot referi d-lul Dim. Sturdza.
Pe timpul şedere! sale în Romînia, actualul ministru al afacerilor străine din Aus-tro-Ungaria n’a avut prilejul să constate de cît lipsa de educaţie a liberalilor tu genere şi a d-lul D. ftturdza fn particular, precum şi nesocotinţa lor politicii.
Pe acele timpuri contele Goluchowski a avut ocasiunea să citească în Voinţa Naţională caterisirea sa pronunţată de partidul liberal pentru câ nu invitase la o serată pe d. D. Sturdza ; a mal avut ocasiunea să citeassă discursurile incendiare ale d-luî Sturdza în contra monarhiei austro-ungare.
Apoi la urmă, i-a citit proza cu scuze.
Laudele din declaraţiunile contelui Golu-cbowski.se referă daria bărbaţii politici din sinul partidului conservator, a căror înţelepciune a avut darul să o aprecieze.
Noi nu putem de cît să fim recunoscători Voinţei, pentru că s’a hotărît în fine lcalmente să fură scuze şi dfnsa partidului conservator.
Fie ertată de noi, cum a fost ertat şi patronul el de contele Goluchowski.
morari! noştri
O continue Importantă.—Industria uiorăritiilui. — Congresul din Focşani. — Memoriul morarilor.
O cestiune importantă.
Evenimentele ce s 'au succedai cu atîta celeritate în cele din urmă două lunh aii ţinut într’o continuă şi atît de in tensă ăgitaţie toate spiritele, în cît cele-l-alie cestiuni la ordinea silei, cestiuni mat mult de interes economic, au fost cu desăvârşire neglijate.
Gestiunea făinel, cestiunea morăritu-lui a preocupat şi preocupă şi azi in primul plan comercianţi cari sunt des‘ tul de numeroşi pentru a nu fi trecuţi cu vederea.
Antagonismul de interese izbucnit intre morarii din interiorul ţârei şi cei de pe la porturi, congresul din Focşanii ameninţarea cu greva, memoriul mora rilor, exportul făinel romîne, ele., sunt tot atîtea cestiuni cari pasionează pe mulţi, de la cari atîrnă nu numai înflorirea industriei morăritului, ci şi a-Vtntul agriculturi noastre, precum şi urcarea preţului cerealelor.
Industria morăritului
In ţară se găsesc azi 98 mori perfec. ţionate, cari pot mâcina 182 vagoane de grîu pe zi, dar cari în realitate nu ma. cină de cît 90 vagoane pe zi. Şi aceasta din cauză că exportul fainei nu este încurajat, căci in ţ iră nu se urcă con. sumaţia la mai mult de 40 vagoane pe zi, aşa că rămînt o supra-producţiune de 50 vagoane pe zi, făină de calitate bună, care in mare parte se exportează la Constantinopol.
Fără îndoială că industria morăritului a luat un avînt foarte mare în cel din urmă zece ani ; dar nu mai puţin adevărat e, că în aceeaşi proporţie Statul ar trebui s’o încurajeze prin înlesnirea transportului şi prin deschiderea de noul debuşeuri.
De ce să fim osîndiţi a trimete cerealele noastre la Budapesta, unde sâ macină şi se vînd în Englitera şi Belgia ca făină ungurească P N'am putea oare noi înşine să profităm de reputaţia făinel romîne, care se vinde în străinătate sub etichetă ungurească ?
Congresul din Focşani
Morarii din ţară s'au întrunit în congres la Focşani pentru a discuta măsurile pe cari ar trebui să le ia StaZ tul pentru industria morăritului.
Prima cestiune, de o mare importanţă, ce s’a discutat, aii fost avantagiile fireşti de cari se bucură morile din Brăila faţă cu cele-l’alte mori din interiorul ţării, precum cele din Bucureşti, Ploeşti, R.-Sărat, Focşani, Bacău, Piatra, Iiîrlad, Botoşani, etc.
In adevăr, exportul din Brăila al făinel romîne este mult mai avantagiat, prin faptul că transportul se face direct pe apă, pe cită vreme din interiorul ţării transportul se face întîiu pe C. F. R. ale căror taxe sînt destid de mari, şi-apoi se descarcă şi se încarcă în vapoare. Deci cheltuielile de export sînt mult mai mari pentru morile din ţară, de cil pentru cele din Brăila. Pin această cauză morile din interiorul ţării nu pot exporta în condiţiunl bune, căci cheltuielile de export fiind mai mari, natural că şi preţurile făinel sînt ceva mal urcate şi în consecinţă nu pot susţine concurenţa cu produsele similare din Ungaria şi Rusia.
Memoriul morarilor
In sfîrşit, morarii au hotărît să facă un demers colectiv pe lingă ministrul domeniilor pentru a-l determina să in-tervie în favoarea industriei morăritului.
Ast-fel morarii din interiorul ţării cer reducerea taxelor de transport pe C. F. R. pentru făină, desfiinţarea taxei de export de jumătate la sută şi o primă de export.
Morarii din Brăila nu împărtăşesc
îfiSvWW!diSbromaniCa.ro
Ast-fel s au înaintat ministrului domeniilor două memorii şi plus o sumă de soluţii asupra modulul cum ar trebui încurajată această industrie.
Ministrul n’a hotărît încă nimic şi anevoe va putea hotărî pînă la deschiderea Corpurilor Legiuitoare, cînd apoi cestiunea făinel va fi discutată din toate punctele de vedere.
ALTE SCUZE
Părăsind pentru moment spinoasele desbaterl ale afacerii Stătescu Mărgări-tescu, Voinţa Naţională ne întreţine în numărul de erl despre declaraţiunile contelui Goluchowski, ministrul afacerilor streine al Imperiului Austro-Ungar, declaraţiunl făcute înaintea delegaţilor Reichstagului.
Cuvîntarea contelui Goluchowski are deja o existenţă de o lună şi cel de la guvern aă fost nevoiţi să rumege patru săptămînl cuvintele Ministrului austro-ungar, spre a sfirşi prin a descoperi frumuseţile limbagiulul, înţelepciunea politică a contelui Goluchowski.
Acest tardiv tribut de admiraţiune, plătit de guvern prozei ministrului de externe din Statul vecin, seamănă mal mult să facă parte din stocul magaziei cu scuze a domnului Dimitrie Sturdza, de cît din dorul «Voinţei» de a discuta tripla alianţă.
Mărturisim că nu prea înţelegem pentru ce şi-a mal dat osteneala preşedintele consiliului să facă noul scuze ministrului Goluchowski pentru că nu ’i-a lăudat la timp discursul.
Pe de o parte, în materie de scuze, d. Sturdza s’a coborît destul de jos pentru a nu mal fi nevoe să facă un singur pas înainte, pe de altă parte, nu credem ca d. Conte Goluchowski să mal aibă o rămăşiţă de dispreţ în reservă pentru linguşitorul d. Sturdza.
LA CASAŢIE!
Sfidarea opiul uuei publice a ajuns o adevărată boală la ministrul justiţiei Stătescu.
S’ar zice că omul acesta simte o adevărată satisfacţie cînd poate să arate pe faţă dispreţul său pentru instituţiunile cele mai Înalte ale Statului.
A început prin a desfiinţa de fapt inamovibilitatea, acum o împănează eu slugile sale, şi eu slugile cele mai de riud; eele mai despreţuite.
Au să treaeă trei zile şl Sără-ţeanu, tlcluitorul de aţte falşe, Sărăţeauu martorul pe doi lei, Sărăţeauu hoţul de lemne diu pădurile Buzăului, Sărăţeauu oare fiind prefect de Rrăila a luat mită 500 de galbeni, acest Să-răţeasiu va fi înaintat PROCUROR 3,A CURTEA DE CASAŢIE!
Şi partea cea mai nostimă a acestei afaceri e că nenorocitul Sărăţeauu cere să nu tic cocoţat aşa sus, simte el singur că e absolut incapabil să ia conclusiuni într’un proces, iar Ministrul justiţiei li dă brîncî spre mărire.
In ce lial a ajuns sărmana Curte de Casaţie sub guvernul actual, pentru ca să fie ast-tel batjocorită şi fotoliul de odinioară al uuuî Rlureiuherg, Vioreanu şi alţii să fie terfelit de un Săra-ţeanu.
Notaţi bine eă aeest om e nu numai de o imoralitate patentă, dar e în acelaşi timp de o ignoranţă fără seamăn.
A’evoit îu timpurile oposiţiei să muncească sprca'şi eîşfiga pîinea din toate zilele, nu era în stare să apere interesele unui client, şi îu loc «le a li avocat Ia Ruzău unde se stabilise, era martor pe «loul lei.
Vedeţi «Ie aci rolul pe care’l va juca la înalta Curte, puterea sa «1c argumentare în procesele cu oarc-care greutate.
Dur poate că Preşedintele îl va întrebuinţa în locul aprodului spre a deschide şl închide uşile.
PUBLICAţfUNI RECENTE
PATOLOGIA SOCIALĂ
Se ştie eâ In vremea noastră şi-a luat naştere ştiinţa socială, Sociologia, şi cel dout mari întemeietori al el au fost, în Franţa Auguste Comte, iar în Englitera Herbert Spencer. Atît la unul cit şi la cel l’alt studiul acesta a fost făcut avîndu-se în vedere evoluţia, căci şi la Aug. Comte, legea celor trei stări nu este alt-cera de cît tot o evoluţie neetichetată. Dar de cînd
H.	Spencer a pus ca principia fundamental lil natură îndouitul ordin de schimbări: e-voluţie şi disoluţie; progres şi regres, de atunci o seamă de liziologl şi psihologi italieni şi francez! au început să studieze fenomenele fiziologice şi psihologice sub acest indouit punct de vedere. Acum mal în urmă şcoala dissoluţionistă—dacă o pot numi— care studiază fenomenele din punct de vedere al anormalităţii lor, se pare că a covîrşit pe cea-l’altă. Ribot, Maudsley, Lom-broso, Garofalo, etc. s’au ilustrat prin a-ceasta. De curînd a apărut o lucrare de mare valoare datorită d-lul Paul Lilienfeld, intitulată «Patologia Socială» şi în care metoda şcoale! patologice este întinsă şi şi la domeniul sociologiei.
Opera are o prefaţă datorită d-lul Rene Worms, directorul revistei internaţionale de sociologie şi al Biblioticel Sociologice Internaţională.
Ideile d-lul Lilienfeld, în Sociologie, să a-propie mult de ale lu! Spencer. Să ştie că filozoful englez asemăna organizmul social cu organizmul individual, sub rezerva unor deosebiri, patru la număr, prin cari elementele organizmulu! social dobtndeaft mal multă autonomie de cît cele cari alcătuesc organizmul individual. Pentru d. Lilienfeld această deosebire nu există; între cele două organizme aproape nu există deosebire, ele sunt aproape identice. Cu toată apropierea de idei ce există între autor şi Spencer, el îşi reclamă independenţa printr’o scrisoare adresată d-luî Rene Worms, după ce lş! publicase lucrarea sa capitală < Cugetări asupra ştiinţei sociale a viitorului», operă puţin cunoscută dar foarte importantă, asigură d-nu Worms.
Deosebirile pe cari d. Lilienfeld le află la organizmul social, ar fi deosebiri de structură. Ast-fel el nu recunoaşte organizmulu! social de cît sistemul nervos, tăgăduindu-î pe cele-l’alte: muscular, osos, conjunctiv, etc.
Tot de o dată el mal adaogă şi o «substanţă socială intercelulară». Această concepţie să referă la nişte «lucruri» tot aşa de indispensabile ca şi «persoanele» cari formează sistemul muscular.
Cartea sa şi-o împarte în trei părţi: Boale ale corpului social în general, boale ale deosebitelor sfere sociale şi Terapeutica socială. Să vedem In cîte-va rlndurî cam ce cuprinde fie-care din ele şi care ar fi locul tuturor acestor anomalii sociale.
Să luăm bunioară hoaţele cauzate de sistemul nervos social.
Sistemul nervos social este format de indivizi, de oameni, fiinţe în cari elementul nervos este aproape atot-puternic.
Ştim că sistemul nervos este atins de o sumă de boale : nebunie, isterie, astenie, monomanie, amnesie, etc., toate aceste maladii se observă şi în decursul istoric al organizmulu! social.
Aproape In mintea or! cu! e un grăunte de nebunie.
Cel mal mari oameni aii fost nebuni, isterici, fiinţe anormale. Societatea umană a suferit de multe ori de toate aceste boala ; un războiţi, o criză economică, aruncă po-pulaţiunea într’o stare mintală cu totul a-semenea aceleia pe care o prezintă istericul
Oamenii mari, au fost mari pentru că aii putut ţine pe cel-l-alţl In genunchi prin sugestie ; mulţimea a fost o turmă mîuată de cuvîntul unui hipnotizator.
Marii cuceritori şi legiuitori, oamenii de Stat, eminenţi, întemietoril nouilor sisteme de religiunl aii fost toţi nişte hipnotizatori.
«Astenia» constitue o stare de abatere şi de prostraţie a puterilor individuale. Aceasta se observă şi în urma vr’unu) flagel; războiţi, foamete, molimă, etc. Descurajarea, desnădejdea se aşterne peste sufletele tuturor.
«Amnesiă» safl pierderea totală safl parţială a memoriei, constitue un caz special al prostraţiunel nervoase. In societate am-nesia, ca boală specială, se manifestă prin b lipsă de simţ pentru tradiţiunile istorice şi naţionale; printr’o lipsă de respect pentru oamenii mari aî trecutului, pentru ştiinţa strămoşilor, etc.
După ce am vorbit de anomaliile sociale în trăsuri generale, putem să le socotim mal de aproape, mal special, In raport cu cele trei sfere soc inie: economică, juridică şi politică, sfere cari corespund altor corespondente somatice.- flsiologică, morfologică şi unitară sau ierarhică. In cîte trele sferele lucrează cele două elemente anatomice : sist. nervos şi substanţa socială intercelulară, şi toate maladiile celor trei sfere trebue să aibă ca substratum unul din aceste două elemente.
Să vedem care ar fi boalele caracteristice a celor trei sfere. Inerţia economică, nepre-vederea, risipa lipsa, de spirite de economie, de invenţie, absenţa aptitudinilor industriale ar constitui anomaliile specifice în sfera economică şi cari ofl drept substratum elementele anatomice ale sistemului nervos. Din contră, predominarea utilităţilor neutre (cari ne fac plăcere fără să ne întărească forţele) şi a celor negative asupra
utilităţilor pozitive (cari ne măresc forţele), distribuţia neegalâ a bogăţiilor, sunt simp-tonie de anomalii economice cari aU de subslratum substanţa socială intercelulară. Acest Îndoit izvor de anomalii se manifestă şi In sfera juridică. Lipsa de simt pentru dreptate, absenta respectului pentru dreptul altuia, judecători părtaşi sad venali, iată simptome de stări patologice datorite sist. nerv social lu acţiunea sa In sinul sferei juridice.
De altă parte, acumularea legilor contradictorii, introducerea unul cod civil sad criminal care nu corespunde nevoilor şi nivelului de cultură al populaţiei, lipsa de garanţii pentru proprietatea mobiliară, pentru transacţiunile financiare, pentru comerţ şi industrie, iată anomaliile cari In sfera juridică se produc In raport cu substanţa socială intercelulară. Tot aşa este şi cu sfera politică.
Cel care este chemat să lecuiască toate apeste rele este omul de Stat. El trebue să observe de la Început şi să interpreteze a-pol, făclnd. In acelaş timp, recurs şi la măsuri prevenitive proprii să stăvileasă răul la Începutul săd şl să împiedice propagarea Iul. Perspicacitate, curaj civil, tact social, iată calităţile cari se cer unul om de Stat, demn de acest nume.
Modurile de tratare ale boalelor sunt a-celeaşl ca şi cele referitoare la organizmul individual, şi mal cu seamă două : izolarea şi distracţia.
Tot izvorul relelor cari blntue societatea este în individ, In constituţia lui fisieă. Or ce anomalie este o stare de dezechilibru. In organizmul social boala este provocată de dezechilibrul aflat In sufletul individului. Această rupere a echilibrului se face Intre intelect şi Intre moral.
In om este Inăseută «nevoia metafizică», această nevoie nu poate fi satisfăcută nici de ştiinţă, nici de artă.
Singura care poate să satisfacă dorinţa de ideal, nevoia metafizică a individului, este religiunea, şi anume religiunea creştină.
Singurul mijloc deci care poate să restabilească echilibrul intelectual şi moral In conştiinţa individului, este deci ca urmare necesară, echilibrul In regiunile cele mal de sus ale vieţii sociale, este Împăcarea dintre ştiinţă şi religie. Şi, pentru autor teologia este şi ea o ştiinţă.
Cum vedem d. Lilienfeld se foloseşte de metoda positivistă şi ar merge mină In mină cu Herbert Spencer, dacă n’ar sftrşi prin acele consideraţiunl teologice, cu totul anti-positiviste.
Se pare Insă că sistemul d-lul Lilienfeld Îşi găseşte explicarea în curentul care s’a produs de curlnd In apusul Europei.
Se ştie că In Franţa s’a ivit aşa numita renaştere a idealizmulul, întemeiată pe a-cea «trebuinţă metafizică» imanentă omului, resvrătindu-se Împotriva Incătuşeril pozitiviste.
De aci d. Lilienfeld pare că a vroit să se reconcilieze cele două şcoli, una atît de bătrlnă şi de temeinică, cea-l’altă atlt de tînără dar tot de o dată plină de curaj şi de viitor.
Zaratustra
„EPOCA" LA 6IURGIU
Cearta Intre politieianl.—Alegeri judeţene şi de Cameră de comerciu.
Alte lapte.
Cearta Intre politieianl
Relatiunile dintre politicianil colectivişti din localitate nu sunt tocmai afabile. La un prlnz dat de deputatul Christopulo la hotel Europa, Don Basilio Epurescu, puţin ia lipsit ca să iasă pe ferestre Înainte de terminarea prluzulul. Moîivul era, fanfaronada lui Don Basilio că dtnsul ia ales pe toţi, iar cel aleşi tăgăduiau şi mărturiseau că iau ales cele 100.000 lei ce s’a cheltuit. Pe de altă parte nemulţumirile sunt foarte mari Intre membri colectivităţel din causa numirilor făcute.
Toţi funcţionari şi salariaţi puşi acum în slujbe sunt oameni cari aă In spate condamnări sau prescripţii. In capul listei figurează vestitul Poteca.
Alegeri judeţene şt de Cameră de comerciu.
In lista ce s’a propus de guvern pentru consiliul judeţean nu figurează de cit 2 se-
rii de oameni; pungaşi vestiţi lmbătrlniţl In rele, cari au jefuit tot-d’auna judeţul, şi oameni fără nici o valoare sail cultură. La Camera de comerciu Încă s’a ales un d. a-vocat iar nu comersant, şi un alt d. Anastasie Ion, condamnat definitiv pentru furtu de piatră a Primăriei pe timpuri şi acum de curlnd condamnat de tribunal la o lună închisoare şi 1000 de lei despăgubiri ca tăi-nuitor de obiecte furate.
Alte fapte
In judeţ oamenii de aceeaşi categorie sunt In capul bucatelor. La comuna Stă-neştl fraţii Cainaru, vestiţi hoţi de cnl, tae şi splnzură; la ParapanI. Muşaţil şi Balaccil hoţi de cal, protegiaţi junelui Barbişon; la Băneasa neamul Mihâescilor tllharl de drumul mare, au apanagiul comisiunel interimare de la Decembrie 1895 şi pînă azi, a-legerl nu se fac de teama scandalulal etc. etc.
Nu e locşor tihnit în judeţul Vlaşca, In toate părţile tot ce a fost mal abject şi mal mizerabil e pus In capul treburilor.
Precum se vede socoteala e simplă, Cel din capul treburilor ’şl zic: Noi nu putem lucra de cit cu oameni de teapa noastră.
Dunăreanul
„EPOCA" UCRAIOVA
Alegerile judeţene.—Cum a’afi făcut alegerile? — Colectiviştii pălmuiţi.
In zilele de 12, 14 şi 16 corent, atl avut loc In oraşul nostru alegerile judeţene.
De-şi conservatorii printr’un manifest publicat In gazeta clubului fâcead cunoscut că se abţin de la aceste alegeri, şi prin urmare colectiviştii nu aveaţi de ce să se teamă, totuşi, el, pentru a nu devia de la vechile lor apucături, aă ţinut şi de astă-dată să facă alegeri cum numai el ştid să le facă, alegeri scandaloase.
Şi, In adevăr, a fost un adevărat scandal cu aceste alegeri.
Intimidări, ameninţări, corupţiune şi In sflrşit toate manoperile ad fost Întrebuinţate de ortaoa colectivistă, pe o scară foarte întinsă.
Şi cu toate astea din 1,300 alegători înscrişi la colegiul I abia ad luat parte la vot 287, şi să se noteze bine că din aceştia mal bine de 200 ad fost aduşi de la ţară de către sub-prefecţl, pe cheltuiala clubului colectivist.
Din oraş n’ad venit la vot nici o sută de alegători, cu toată venirea In ajunul alegerilor a ministrului Stolojan şi cu toate colindele făcute prin mahalale, cu clte-va zile Înainte de către deputaţi şi senatori.
Scandalul Insă a atins culmea la colegiul al II-lea, unde cîţl-va tineri conservatori fără nici un sprijin din partea clubului şi luptlnd numai cu propriile lor forţe, hotărl-seră pentru a face năduşell colectiviştilor, a-şl propune candidaturile.
El bine, cum ad aflat colectiviştii de acest lucru, ad intrat dracii în el, mal ales că Intre aceşti tineri se găsead Nae Coandâ, I. Grecescu şi Take Policrat, vrăjmaşi de moarte al colectiviştilor.
Reuşita acestor trei ar fi fost o lovitură de moarte pentru întreaga colectivitate şi cu deosebire pentru deputatul Costică Gîr-leşteanu, care îşi luase asupră-şl alegerea acestui colegid.
Toată ortaoa colectivistă era în picioare. Prefect, primar, poliţai, deputaţi, senatori, bătăuşi, împănaseră oraşul, lndemnînd lumea să nu voteze lista opoziţiei.
Celor mal slabi de îngeri li se promitea marea cu sarea; pe cel maldlrjl II amenin-ţad cu persecuţiunile dacă nu va eşi complectă lista administraţiei. Iar In ziua de alegere, de cu răsăritul soarelui, primăria era asediată de tot stat-majorul, agenţii şi bătăuşii colectivităţii. Nu era un alegător care să meargă la vot plnă ce nu da ochii mal întlid cu deputatul Gîrleşteanu şi pînă ce nu intra niţel şi în cabinetul d-lul primar Măldărescu, care avusese grijă, ca nici odată, să stea în permanenţa la Primărie.
Fie-care colectivist avea clte o însărcinare speciala. Aşa senatorul Al. Viişoreanu Împărţea pachete de tutun şi ţigări havane ; deputatul Gîrleşteanu împărţea piese de cîte 5 lei; iar Ciocazan umbla d’a lungul sălii cu clfe o sticlă de cognac din care bea şi el şi da şi alegătorilor.
Era ceva peste măsură de sclrbos aceea ce se petrecea.
Şi cu toate acestea, cu toate aceste manopere, Nae Coandă reuşeşte cu o mare majoritate.
Reuşita lui Nae Coandă, şi marele număr de voturi obţinute de Grecescu şi Policrat, cel d’lntlifi 350 voturi şi 223 cel d’al doui-lea, care pentru prima oară se presinta Înaintea alegătorilor, sunt Încă o puternică palmă pe obrazul colectiviştilor.
De remarcat Insă că asemenea palme primesc cam des colectiviştii.
Aşa mal zilele trecute primiră o palmă prin excluderea din barou a deputatului-avocatului-negustorului Gogu-Ştefănescu.
Acum cu reuşita lui Coandă, o altă palmă.
Se pare că obrazul colectivist e făcut numai pentru palme ; cum Insă pielea după el e prea groasă, II trebue prea multe, pentru ca să le poată simţi şi roşi.
Atoiu.
INFORMAŢII
In urma audienţei acordate Luni d-lul P. P. Carp, M. S. Regele a bine voit a-1 opri la dejun la castelul Peleş.
Sir Donald Mackenzie Vallace, directorul politic al ziarului «Times», care este oaspele d-lul Tache lo-nescu la Sinaia, a fost primit Luni în audienţă de M. S. Regele şi o-prit la dejun.
Sir Donald Mackenzie Vallace va pleca din ţară Vinerea viitoare.
Se vorbeşte că în mişcarea din magistratura despre care am vorbit, d. procuror de curte Stătescu va fi înaintat procuror general; iar Sărăţeanu, martorul pe 2 lei, va fi înaintat procuror la Casaţie.
Luni a sosit la Sinaia d. general Nowak, comandantul brigadel din Sibiu.
De Sîmbăta viitoare vor începe a circula trenuri de plăcere între BucureştI-Constanţa.
Imensa majoritate a membrilor fostei secţiuni a Ligel, care în timpul din urmă nu mal voiau cu nici un chip să cotizeze, au început a-cum de cînd secţiunea s’a reconstituit, a cotiza în regulă.
înscrierile de membri noul se fac în număr foarte mare. O mulţime de foşti membri, cari se retrăsese-ră în timpul din urmă de la Ligă, revin acum, înscriindu-se din noQ.
Se speră că în curînd numărul membrilor secţiunel de Bucureşti a Ligel va ajunge la ţifra de 2000.
Ast-fel cu toate dificultăţile cari i s’aa creat, Liga înaintează iresis-tibil.
Studenţii universitari se vor întruni în cursul sâptâmînel, pentru a hotărî participarea lor la pelerinajul de la Căldâruşanl.
D. Dim. Sturdza s’a stabilit erl la Sinaia împreună cu familia.
Se zice că birjarii din Capitală atl intenţiunea de a se pune în greva, dacă poliţia ’I va împiedeca
şi pentru Duminica viitoare de a merge la Căldâruşanl.
Ministerul lucrărilor publice a a-probăt numirea d-lul inginer Chai-gneau ca director al lucrărilor lec-nice ale comunei Iaşi.
Acest distins inginer este acelaş pe care fosta administraţiune comunala a Capitalei îl adusese de la Paris ca specialist, şi pe care priceputul d. C. F. Robescu, saQ poate Melisianu, l’afi făcut să se retragă.
D. C. F. Robescu, după ce a dat o ordonanţa câsecretaril-comptabill de la serviciile tecnice ale primăriei nu pot fi numiţi decît dintre absolvenţii şcoalel de comerţ, conductorii de la şcoala de poduri şi şosele sati acel cu titluri similare —şi aceştia numai pe basa unul concurs — a numit acum în urmă, fără concurs, secretar-comptabil la serviciul de poduri şi şosele al comunei pe un d. Vardala, fost sublocotenent în cavalerie, reformat din armata.
Scandalul din blsericA Judecai de străini
Pentru a se vedea ce efect deplorabil a produs în străinătate scandalul făcut de D-niî Sturdza-Stă-tescu-Pony în Biserica noastră, reproducem aci după «Timpul - fragmente din o scrisoare pe care un cetăţean din Capitală a primit-o din Roma, de la un prieten al său.
«... Ştiti din Timpul pe care’l primesc cînd din Caranşebeş, cînd din Bucureşti, toate infamiile cu Mitropolitul. Azi însă mi le-a narat un conservator din biblioteca Vaticanului, care locueşte. ca şi mine, în via del Babuino, le-a auzit de la un auditor di Rota.
«Erî a fost consistorid secret, în care Papa a vorbit despre biserica răsăritului, înainte de deschiderea şedinţei, vr’o trei cardinali şi directorul cancelariei diplomatice al Papei Leon XIII, ’şl-afl povestit unul altuia despre L’indicibile scandalo al bi-sericel romtne. Auditorul spunea conservatorului că s’ail petrecut lucruri colosale de tot acolo, la voi, lucruri despre cari nici nu bănuesc ziarele voastre. Directorul a zis că informaţiile ce s’ad primit de la San-Giu-scppe din Bucureşti la Roma despre Mitropolit şi despre episcopii Sinodului sunt ne mal pomenite.
«Unul din cel trei a spus că primul vostru ministru, care e foarte religios, ar primi cu plăcere primele oferte ce i s’ar face pentru o unire cu Biserica din Roma şi pentru trimeterea unor episcopl de la noi de aci, cari să măture toate murdăriile Bi-sericel bucureştene. Cardinalul care ţinea în mină trei scrisori din Bucureşti, a zis că dacă ar voi Miron Romanul să se facă el întliil catolic cu ortodoxii din Transilvania, ar fi foarte lesne să treacă la catolicism tot Regatul Romîniel. II Sturdza lo vuole, ve lo dico io. lo vuole!» a adăugat cardinalul.
«Conseivatorul bibliotecel, călugăr, îşi freca mîinile de bucurie spunîndu-ml aceste cuvinte. Şi zicea că cardinalul adusese scrisorile din Bucureşti ca să le arate Papei după şedinţă.
«Un alt cardinal, din cel trei, a spus că nu e cler mal stupid, mal lacom, mal ignorant de cît clerul din Romînia, şi că cu cinci milioane, cel mult cu şease, el ar face pe toţi călugării din Romînia, lncepînd cu e-piscopiî şi archiereil, să devină mal catolici de cît Papa.
«Aşi voi să afle Partenie despre aceste vorbe ale ale cardinalului de aci.
«EU unul, sunt de rîs în biblioteca Vaticanului. Toţi călugării trec pe lingă mine şi mă privesc ca pe un nenorocit. Mal a-laltă-erl, doui din cari unul un «monsignore»
sewopriseră lingă masa mea. Peste clte-va
minute, monseniorul mă întreabă ,
«— Eşti Romln ?
«Şi după ce se mal uită la mine—II răspunsesem afirmativ, pleacă, ziclndu-ml Înduioşat:
— «Povero giovine
EDIŢIA a 3^
Ay * ^ ’
(Serviciul Agenţiei Romtne)
Madrid, 18 Iunie.
Senat. Această adunare adoptă proiectul privitor la forţele navale pentru viitorul exerciţiu şi acela privitor la prorogarea supra-taxel drepturilor de vamă asupra cerealelor.
Cu ocasia discuţiei mesagiutul regal, d. Me-relo atacă cu violenţă purtarea guvernului faţă cu Statele-Unite.
Sofia. 18 Iunie.
Cercurile bine informate fac să se observe că reintegrarea in armata bulgară a ofiţerilor emigraţi nu constitue numai o chestiune militară, ci interesează pe prinţ şi guvern, care o studiază cu grijă.
Londra, 18 Iunie.
Camera comunelor a terminat discuţia asupra raportului privitor la bitul funciar asupra agriculturel. Şedinţa începută erl a ţinut pînă azi la 8 ore şi i/4 de dimineaţă.
Petersburg, 18 Iunie.
. Greva.lucrătorilor fabricelor din Petersburg s a terminat.—Ministrul de finanţe a ascultat plîn-gerile lucrătorilor şi a găsit că In ceea-ce priveşte neobservarea zilei legale de lucru, eraO justificate.—Ministrul a ordonat o indemnitate în favoarea lucrătorilor.—Şefii grevei vor fi ex-pulsaţl.
Paris, 18 Iunie.
Guvernul nu u primit nici o informaţiune în privinţa luptei de la Betafo anunţată de ziarele din Madagascar.
Belgrad, 18 Iunie.
Prinţul de Muntenegru a plecat la 3 ore seara.
Roma, 18 Iunie.
Camera a adoptat creditele pentru exerciţiul provisoriu.
TURBURARiLE DIN CRETA
Atena, 18 Iunie.
Adunarea naţională din Creta nu s’a întrunit.
Delegaţii provinciei Kissamo aă format deja o adunare revoluţionară.
POLITICA EXTERIOARA A ITALIEI
Roma, 18 Iunie.
«Camera deputaţilor».—Cu ocasia discuţiei budgetului ministerului afacerilor-strei-ne, d-nu di Sermonetta declară că orientarea politicei italiene nu s’a schimbat.— încrederea în tripla alianţă a fost confirmată de curînd de preşedintele consiliului.
Relaţiunile amicale dintre Rusia şi Fran-cia nu pot să sdrr.ncine încrederea nelimitată a Italiei în aliatele sale Austro*Unga-ria şi Germania.—Relaţiunile dintre Italia şi Englitera n’aă fost turburate prin publicarea cărţii verzi.
Dorinţa genei ală de pace nu va permite ca chestiunea Orientului să fie deschisă din nofi. Italia, care are interese aşa de mari în Orient, se va sili în tot-d’a-una să meu-ţie între puteri o înţelegere reciprocă, care singură permite să se spere un succes.
Politica italiană în Balcani va tinde în tot-d’a-una la menţinerea statulul-mio.— In ceea ce priveşte mal cu deosebire Bulgaria, recunoaşterea acestui Stat de Poartă şi bunele raporturi ce întreţine cu cele-Talte puteri aă risipit un punct negru de pe orizont.
Italia vrea menţinerea Statulul-quo în Me-diterană şi în regiunile din Africa atinse
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
9)
LOUIS JACC0LLI0T
DE FOO
—	Domnule conte d’Entraygues, astă-zl este pentru a doua oară că ne vedem, şi acum îţi daă iarăşi o povaţă... Supune-te, mline va fi poate prea tîrziă.
—	Ah! Tot d-ta eşti acela de la Bois de Boulogne, exclamă contele, voind să se repeadă asupra lui.
Dar rusul care îl ţinea încă de mftnă, îl împinse cu o putere remarcabilă, plnă In mijlocul trotuarului.
Cînd Oii vier d’Entraygues, îşi reluă echilibrul şi voi să se repeadă din noiî, trăsura principelui, care era trasă de 2 superbi cal de singe, era deja departe.
Bătrlnul marchiz auzind pe fiul săil isto-risindu-i această scenă, fu pe deplin convins că copilul lui a luehunit.
După povaţa doctorului pe care îl consultase, bătrlnul 11 vorbea numai pe plac şi voind să’l facă să voiujeze pentru a’l mal distra, pretextă o afacere Iu Italia şi îl rugă sa’l întovărăşească pentru a nu călători singur la o vlrstâ atît de înaintată.
Intorcîndu-se peste două luni, contele găsi casa sa de fier goală, fără însă ca să fie spartă. Toate valorile mobiliare cari formaă averea Iul personală, erad furate. Un singur bilet care era pus In locul lor în casă, conţinea următoarele cuvinte :
«A trebuit să vă reducem la imposibilitate prin perderea averel; toate valorile însă vi se vor înapoia în ziua cînd veţi renunţa pentru tot-d’a-una la mina principesei Y’a-silewska.»
— Acum, o să vedem, principe Oruzoff 1 strigă Olivier d’Entraygues, strlngînd la piept nepreţuitul bilet.
CAPITOLUL I
Tiiflyurllc iiiiNtrnlipiiP. Buscli-raiitfprM (Bătătorii dr tufişuri) - Căutătorii «le aur. — Tidaiia, vestit trăjţraelft.
Soarele apunea pe marele şeţ al Australiei. In mijlocul desertului, nu departe de Red-River, sad girla Roşiă, trei oameni aşezaţi în jurul unul foc de uscături, cu carabinele în miinl, gata pentru orl-ce eveniment, supravegheaţi o superbă pulpă de canguran care se frigea la foc, destinată pentru cina lor. Un frumos căţeluş negru, strălucitor, gingaş, se gudulea împrejurul frigârel, uitlndu-se cu plăcere la friptura din ea, pe clnd un catlr voinic mânca cu poftă din frunzele tufişului.
Apăraţi de superbe desişuri de plante exotice, de night-sented sad parfuinurl de noapte, de cactus şi de dbriante, cari se peraead la rîndul lor sub podoaba vegeta-ţiunel de eucaliptus, de salclml şi de lă-mii australieni; locul unde el îşi stabilise
conacul părea că a fost ales cu dinadinsul şi cu multă pricepere pentru a fi feriţi de orl-ce surprindere.
De o parte Red-River, forma o barieră naturală, care nu putea să fie trecută fără ca el să nu vadă, şi de cea l’altă parte dincolo de acel desiş de verdeaţă, care nu era mal mare în lăţime de cit de cel mult 200 de metri, se întindea o vastă cîmpie pe care erad împrăştiate numeroase boschete de liliac roşu şi de diferite alte plante mirositoare, cari se putead observa cu uşurinţă pînă în colinele depărtate cari formad ca o centură albăstrie la orizont.
Din clnd în citul, unul din el eşia din grup şi mergea cu precauţiune pînă în margimea tufişurilor, de unde inspecta întreaga cîmpie, observînd cu minuţiozitate şi cu atenţiune toate boschetele cu ajutorul unul binoclu de clmp. Apoi se întorcea la tovarăşii Iul pentru a le comunica resultatul investigaţiunilor. Aceeaşi supraveghere se făcea şi de partea cea l’altă, în spre gîrlă, i plnă acum nimic .nu venise care să le urbure liniştea.
Ca măsură de prudenţă, pe care o ad toţi exploratorii localităţilor periculoase, el nu făcuse focul de cât cu uscături pentru ca să nu facă fum; iar pentru a risipi şi puţinul fum care eşia din uscăturile aprinse, fapt care ar fi pulul să facă ca conacul lor să fie descoperit de sălbateci şi de hoţii de tufişuri, el instalaseră de asupra focului un fel de tavan format din frunze, care făcea ca fumul să se împrăştie în mici cantităţi.
Aceste măsuri de siguranţă nu erad de loc exagerate, fiind-că Australia, acum 40 de ani, când se petrec aceste lucruri, nu semăna de loc cu ceea-ce este astăzi.
Abia erad peste tot vre-o sută de mii de locuitori, cari mal toţi erad eşiţl din puşcăriile din Marea-Britanie.
Populaţiunea se împărţea în două clase deosebite: acea a emigranţilor, speculatori mal mult sad mal puţin cinstiţi, veniţi acolo în căutarea bogăţiei, şi acea a deportaţilor, împărţiţi şi el în convids sad condamnaţi cari îşi fac pedeapsa, în emencipists, sad condamnaţi liberaţi, şi în busch-rangers sad bătătorii de tufişuri.
Aceşti din urmă, trăiad o adevărată viaţă de sălbateci, izolaţi de restul societăţel, şi dupe cum vînâtoarea şi hoţia le furnisad mijloace sigure de existenţă, el preferad să facă spargeri de case, de cât să lucreze pentru a-şl face el.
El trăiad destul de bine cu indigenii, cărora le dădeau romuri, gin, şi alte băuturi spirtoase. Nenorocire călătorului, care venit cu intenţiunl cinstite de muncă, îl întîl-nea în cale; era pe loc omorit şi jefuit, cu atît mal uşor cu cil crimele de felul acesta râmînead în tot d’auna nepedepsite.
Numărul acestor bătători era aşa de mare, că dacă doui Europeni se îritllneau într’un tufiş, fie care punea carabina la ochi şi nu părăsead această poziţiune decît după ce dobîndise convincţiunea că nare aface cu unul dintre el.
Se găsead uneori şi cinstiţi printre acest fel de oameni ; era o excepţiune rară» foarte adevărat, dar erad cîţt va. Mal toţi de ori-ină canadiană, el ducead o viaţă de băniţi Americani, vtnînd canguroul, şi alte animale sălbatice, le mîncad cărnurile, iar pieile le preparad pentru a le vinde eoloni-îor cari făeead din ele haine, căciule şi şoşoni de blană.
El vluad de asemenea cu multă plăcere chiar, lebăda neagră, foarte răspîndilă în acele localităţi, care pe lingă că le procura un nutriment delicios, dar puful lor era foarte căutat în comerţ. De multe ori el
erad angajaţi de către negustorii ColonI, pentru a le apăra în transporturivagoanele încărcate cu mărfuri, instrumente de agricultură şi aprovizionamente cari se expe-diad la staţiunile de defrişări mal depărtate.
Cel-l’alţl aventurieri de tufişuri, cari nu se ţinead de cât din pungăşia călătorilor, a caselor izolalte şi a asasinatului, erad în mare inamiciţie cu dînşil şi ori de câte ori ÎI întâlnead singuri, fără apărare, îl ucidead fără sfială; cu toate că le era teamă de el, căci canadienii, mal toţi erad voinici şi de o forţă atletică şi mftnuiad cuţitul cu o agerime uimitoare.
De asemenea el conducead, pentru plată, pe voiajorii şi caravanele agricultorilor pe câmpiile vaste ale acelor localităţi, şi de multe ori unul singur dintre el era de a-juns pentru a ţine în respect pe pungaşii ordinari şi pe sălbateci. Se ştia prin acele locuri că el se adunad lot-d’auna în bande pentru a merge să răzbune moartea veri cuiva din tovarăşii lor.
Crimele pe cari aceşti oameni le-ad Im-pedient de a se comite şi acelea pe cari el le-ad pedepsii sunt nenumărate, la o epocă când în acele locuri nu era nici lege, nici dreptate, nici forţă represivă, de cât în două centrurl, la Sidney şi la Mellmrn.
Emancipaţii se împărţiad şi el în puri şi impuri, dupd gradul condamnaţiunel, pedepsei ce avead de făcut în locurile depor-taţiuuel.
(Va urma)
A se citi In pagina IV urmarea roma* nulul »Taina Mortului».
PARTEA I
DI€K CANADIANUL
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
TEATRE, CONCERTE, PETRECERI.
Botieaua KlselelT.—Rondul al 2-lea, Duminica 23 Iunie, mare b&tae cu Hori, sub pa-tronngiul unul comitet de doamne şi domnişoare.
Parcul Dragarilru. —Slmbata, 22 Iunie, va avoa loc serbarea «Societarei pentru Cultura profesionala a femeel».
de Mediterana. — lntru-ce priveşte Creta, ministrul speră că mulţumită intervenţiunel ambasadorilor, ordinea va fi restabilită a-colo In eurînd.
Ministrul termină reamintind manifesta-ţiunile de simpatie al căror obiect a fost armata italiană din partea aliaţilor săi.
Crime.—Delicte. — Accidente.—Intim pitiri.
DIIV CAPITALĂ
Amant asasin. — Astă-zl, pe la orele 7 dimineaţa, vine ştire la poliţie că un individ a rănit grav pe feineea Mariţa lonescu din strada Ghica-Vodă 75, dindu-T două puternice lovituri de cuţit, una Intre coaste In partea stingă şi alta in spate, în momentul clnd femeea se ducea la lucru. Individul dispărut după săvlrşirea crimei, era căutat de poliţie.
Pe la orele 9 se prezintă la cabinetul şefului siguranţei Petre Constantin, de profesiune muzicant, care spune că să nu mal ostenească agenţii poliţiei pentru a’l căuta, căci el a venit să se predea singur, decla-i ind că a voit să omoare pe Mariţa lonescu, concubina sa, din cauză că ’I făcea infidelităţi.
Muzicantul era foarte liniştit şi spunea acest lucru cu multă răceală.
El a fost arestat imediat şi s’a început cercetările .
Iarăşi tâmpele eu petrol. ErI seară, pe la orele 9 şi jumătate, d-na Iiein Her-dais, voind să treacă cu o lampă aprinsă dintr’o cameră Intr’alta, la domiciliul el din strada Nerva Traian No. 39, lampa i-a scăpat din mină şi vărsîndu-se pe jos petrolul din ea au luat foc mobilele şi o perdea de la patul unde dormea un copil.
Cu ajutorul servitorilor casei, focul a fost stins în grabă.
Copilul a fost Insă ars la miinl şi pe faţă de petrolul împrăştiat.
DIN ţ ARA
Asasin sinucigaş. — l.unl seara s’a răs-plndit vestea In Galaţi, că s’a comis o crimă In împrejurări tragice, Iu strada Jupi-ter No. 14 — zice Liberalul Gălăţean.
Pescarul Paraschiv Painea, venid acasă pe la orele 5 jum. beat, spun vecinii, şi voind să aibă relaţiunl intime cu concubina sa Zoiţa Ştefan Popa, iar aceasta refuzlnd, i-ar fi dat el o lovitură gravă de cuţit In partea inferioară a pînteculul.
Rana in adevăr este gravă, şi inedcil nu pot garanta viaţa femeel.
După ce a săvtrşit această crimă, Paraschiv îşi trase trei lovituri de cuţit, mortale.
El căzu mort.
Aceasta este prima versiune.
A doua, este că Paraschiv ar fi surprins intrlnd pe uşă, pe un armean la concubina sa.
Armeanul văzludu-se în pericol, dind să iasă pe uşă, Intllni pe Paraschiv si smul-gindu-I cuţitul din brjfl, i l’a înfipt de 3 ori In piept, in partea stingă.
Femeea intervenind ar fi primit şi ea o lovitură teribilă.
Femeea declară că Paraschiv s’a sinucis singur după ce a lovit-o pe ea.
Mortul şi rănita uti fost transportaţi la spital.
Azi se face autopsia mortului, pentru a sa vedea dacă loviturile pe cari le are î’şl le putea da singur.
Ancheta urmează.
ULTIME IKFORMATIUNI
oa»ă ce «e va faee la locul unde a fost exilat Capul Blserlcel ro-inîiip, să aibă proporţiile unei procesiuni sfinte.
Trebuie ca noi toţi, cetăţeni iţi creştini, să arăt&m eă nu există nici o putere capabila dc a încătuşa pornirea inimilor oneste.
Bărbaţi şl femei, să ne dăm cu toţii înttlnire pentru Dumineca, 23 iunie, la ora 8, la Cişmegiu, dc nude va porni cortegiul.
VOMMTIHTVE,.
HOŢIILE DE LA GALAŢI
Gorespondentul nostru din Galaţi ne telefonează următoarele :
Eri, după amiazi, primul-pro-curor Gavrilescu a sigilat mai multe dosare şi documente de la Primăria din Galaţi.
Se zice că în mlinile procurorului se găseşte o scrisoare a primarului Malaxa, către casa Georgi, foarte compromiţătoare pentru cel d’intîiu, în^cestiunea concesiunei iluminatului.
Se zice că Georgi găsind concesiunea păgubitoare, ar fi cesionat’o unei alte societăţi în condiţiuni neregulate §i cu ajutorul lui Malaxa.
De asemenea în cestiunea pa-vagelor, un frate al primarului Malaxa, a intervenit pe lingă mai toţi antreprenorii cari erau hotă-rîţi a se prezintă la licitaţiune, îndemnîndu-i să oferteze peste devis. In acelaşi timp Malaxa a pus pe un om al său, de a luat lu-crareape un preţ foarte avantagios. Intre acesta şi Malaxa ar exista un contract prin care ei îşi împart beneficiile concesiunei. Se zice chiar că garanţia de 70.000 de lei ar fi depusă de însuşi Malaxa.
Instrucţia conţină în cel mai mare secret.
Se zice că primarul Malaxa ar fi demisionat, precum şi un consilier comunal.
*
* *
La Galaţi a apărut un ziar intitulat : Jos Malaxatele, prin care primarul e atacat cu violenţă. Malaxa a trimis martori autorului d. Muşoiu.
* *
*
Mal primim din Galaţi următoarea telegrama:
Primarul Malaxa e acuzat <le uereguiarităţl, îu special cu ocasla eesi tiu ei fără aprobare ministerială a concesiei Oeorgi către societatea belgiană. Sechiari împuternicit.
Consilierii comunali declarat nu mai iau parte şedinţele consiliului.
Dizolvarea ast-fel certă. Lista comisiei interimare eu $echiari în frunte deja întocmită.
Deputaţii şi senatorii locali plecaţi lîuenreşti pentru a cere depărtarea Malaxa.
Malaxa pleacă şi el ÎS licăreşti spre a zădărnici acţiunea adversarilor săi.
De asemenea se mal zicea ca d. Malaxa a traficat în chestia locurilor pentru cherestele din strada Tratau. Se
ştie ca conservatorii regulamentase-ră chestia locurilor de cherestele, destinaseră o piaţă anumită pentru asemenea comerţ şi opriseră de a se mal face deposite de lemne de construcţie pe strada Traian. D. Malaxa, devenind preşedinte al comisiei interimare, a revenit asupra acestor disposiţil şi a autorisat din noQ depositarea cherestelelor în str. Traian, cari puţin după aceasta aQ şi ars. Consilierii lui comunali îl a-cusă acum ca n’a făcut aceasta fără a fi plătit.
Mîine vom publica un important articol de reporta) cuprinzînd amănuntele cele mai complecte asupra hoţiilor descoperite la txalaţi, amănunte pe cari le-am primit de la corespondentul nostru din localitate.
Arhiereul Nifon Ploeşteanu, fostul vicar al Mitropoliei, a primit ordin de la ministerul cultelor să nu mai ia parte la nici un serviciu, cu toate că i ar chiema credincioşii să oficieze, fără să aibă, pentru fie-care caz în parte, au-torisaţiunea revoluţionarei, locote-nenţe mitropolitane.
Persecuţiunile continuă.
Gluma cu <apa cu vagonul» se îngroaşă.
Evenimentul afirmă că ştirea cu privire la aducerea apel de Prut cu vagonul pentru cazărmile din laşi se adevereşte pe deplin.
Propunerea a fost făcută din partea comandamentului din Iaşi; in acest scop un căpitan de geniti a plecat la Bucureşti spre a lua măsuri ca sa se închee contractul.
Şi sa nu se uite că apa de Prut este cu desăvîrşire vătămătoare să-nătăţel.
In comuna Păhneştl, judeţul Fal-ciu, s’afi ivit lăcustele ; ele au adus pagube mari cultivatorilor, facînd pînă acum ravagii in lanurile cu orz.
Autorităţile iaQ măsuri pentru stîrpirea lor.
D. dr. MinovicI, medicul legist, va pleca la începutul lunel viitoare la Geneva, pentru a lua parte la lucrările congresului de antropologie în calitate de delegat al guvernului roinîn.
Biuroul Ligel Culturale ne tri-mete spre publicare următorul:
Avis membrilor Ligel
Aflăm că persoane particulare cari aQ făcut parte din fostul comitet central al Ligel şi din fostul comitet al Secţiu-nel de Bucureşti, ar fi operlnd sub firma de Ligă.
Atragem luarea aminte a tuturor Li-giştilor, că precum nu există decît o singură Ligă cu un singur comitet centrai executiv, ales de congres, presidat de d-1 Ionel Grâdişteanu, aşa şi în Bucureşti nu există de cît o singură secţiune cu un singur comitet, presidat astăzi de d-1 Anghel Bemetriescu.
In consecinţă nici o chitanţă de cotizaţie nu va fi de aci înainte valabilă dacă, începînd din ziua de 14 Iunie, nu va purta semnătura d-lul casier al sec-ţiunel Bucureşti Bozoceanu.
De eît-va timp se vorbeşte me-reQ de comisiunl cari lucrează la ministerul de finanţe; acum se a-nunţă că comisiunea instituita pentru a studia modificările de adus la legea timbrului şi-a terminat lucrările ; că ministrul de finanţe lucrează la modificarea tarifului vamal, şi altele.
Cetăţeni, pregătiţi-vă pungile !
Putem afirma cu siguranţa că numai în urma observaţiunilor ce s’afl fâcut d-lul Sturdza de la Viena Voinţa Naţională a publicat articolul de alaltâ-erl comentînd declaraţi-unile comitelui Goluchowski. In-tr’adevâr, cercurile oficiale din Viena aQ fost vio surprinse de a constata ca discursul ministrului afacerilor streine al monarhiei vecine în faţa delegaţiunilor fusese comentai de toate ziarele oficioase streine, afara
Cetăţeni ni Capitalei,
Comitetul penurii organizarea pelerinajului la Călilăruşani l’ace apel la toţi creştinii şi la toţi oa> uienii d» bine, ea să-î ilea con-eursul lor.
Pelerinajul se va tace negreşit In ziua de Duminecă 23 Iunie c.
Blnt rugaţi dar toţi cîţl doresc să Ia parte la procesiunea pioasă, să se înscrie la rudacţiuiica acestui ziar.
Humele persoanelor ce se însori & nn se vor publica de eît după cerere.
înscrierile se fae ast-i'el :
SFie-care persoană va declară dară Ia parte la pelerinaj singnr saă eu familia, dară oferă trăsură de rasă sau trăsură de piaţă, eite trăsuri oferă, ducă nu oferă ulmic ei doreşte numai u ti în rîudul pelerinilor.
8e pot înscrie trăsuri sau sumele corespunzătoare.
Programul amănunţit ai pelerinajului se va publică eu două zile înainte.
Plu’atuuci, comitetul roagă pe cetăţeni să'şi depună toate silinţele spre a asigură reuşita acestui pelerinaj.
Trebuie ca mauifestnţiunea pl-
Ceea ce se descoperă acum la Galaţi e departe de a fi ceva neprevăzut şi de natură a constitui o surprindere pentru guvern.
Să amintim numai ca puţin după alegerea actualului consilia comunal din Galaţi noi ne-am făcut ecoul acuzărilor pe cari chiar unii din nouil consilieri nu se sfiaG să le aducă în public lui Malaxa.
Aşa, el spuneau că (1. Malaxa ai* ii încasat suine bunicele pentru recepţia lucrărilor «le pavare a stradei Domneşti, lucrări pe cari conservatorii refuzaseră să le primească, pentru că se executaseră alături cu condiţiile devisuluî şi a caetu-lui de însărcinări.
D. Malaxa mal era acusat că ar fi avînd gîndurl necurate cu pava-rea celor 17 străzi, lucrare pregătită de administraţia conservatoare. Se zicea că d. Malaxa ar fi plecat să facă această lucrare, al cărei cost se ridica la 1.400.000 lei, în regie.
M A ŞINE A G IC OLE
Bucureşti, Str. Lipscani, 94.—Casa Bayica Romîniei Sf. Oheorghe
>014 MASIVĂ DE
Secerat şi legat „COLUMBIA”
din fabrica D.	OS BORNE d: C-ie
An bum (New-York)
Cu Idişul la RREARTA
construita toată în oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—20
EOCOMOBIEE ŞI TREERĂTOARE
Din atelierele de construcţiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta
SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI.
Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea acest o rin aşi ne
de organul guvernamental al Romîniei.
Această tăcere să explică însă lesne şi înţelegem foarte bine cum organul ocultei a întîrziat atît cu comentarea discursului comitelui Goluchowski.! Ii venea greQ Voinţei să laude pe ministrul afacerilor streine al Austro-Ungariel pentru testimoniul ce d-safa dat bărbaţilor politici din sînul partidului conservator şi pe cari singuri, în timpul şe-derel d-sale în Bucureşti, a avut ocazia să-I aprecieze, d-nu Sturdza nefiindu-I cunoscut pe atunci de cît prin o lipsă de educaţie complecta şi mal în urmă de cît prin flexibilitatea şirei spinărel sale.
Redacţia ziarului «Ziua» ne roagă să anunţăm că a suspendat apariţia ziarului pînă la toamnă.
Abonaţilor al cărora abonament nu a expirat încă, li se vor continua tri-meterea foeî la reapariţie.
Ministrul de interne va cere consiliului de miniştri aprobarea între-prinderel pentru construirea a şeapte mii metri pătraţi pavage în oraşul Craiova.
Astă-zl s’a început înstîrşit in-ventariarea averel Mitropoliei.
Mitropolitul Ghenadie este repre-sentat de d-1 advocat Dim. Neni-ţescu, iar ministerul cultelor de un oare-care Moldoveana, şef de biu-î’ou la acel minister, care a fost a-cuzat de confraţii de la Lumea Nauă că ar fi furat o scrisoare de ordin cu totul privat adresata de un student I. P. S. S. Mitropolitului.
Nimerită alegere!
D. Mircea Petrescu, tînărul primar de Tulcea, s’a presintat la redacţiunea noastră şi, fără a infirma în nimic micul gheşeft cu cumpărarea a § cal necesari comunei relatat de noi, ne-a asigurat numai că este străin de aceasta şi că lipseşte de mal mult timp din comuna care are fericirea să fie administrată de d-sa.
Se poate.
Serbarea ce era să se dea Sîmbătă f5 Iunie în parcul Bragadiru, în folosul Policlinicei, s’a amînat, din cauza timpului nefavorabil, pentru Joi 20 Iunie, cînd va avea loc, în caz de ploaie, în salonul cel mare.
In Monitorul Oficial de astă-zl a apărut decretul prin care d. doctor Nicolae Oncescu, medicul primar al judeţului Roman, este numit inspector sanitar în locul d-lut Doctor 0. Blazian.
In locul d-lul dr. Oncescu se crede că va fi numit d. dr. G. Morariu.
IÎ17I.ETIH ECOHOMTC
(Raportul Semaph or ului de Brăila)
Brăila, 18|30 Iunie 1890.
In urma ştirilor în general favorabile ale recoltelor, bursele mal cu seamă, afl rămas lntr’o stagnaţiune complectă.
Preţurile scad mereu intrtln interval scurt. Depositarii caută a se debarasa de mărfurile recoltei din anul trecut, din această causă ofertele din streinătate sunt colosale, pe cînd cumpărătorii se ţin departe de orl-ce afacere. Piaţa noastră, cu excepţie de clte-va cumpăraturi pentru complec-tarea vapoarelor aflate in dane, a fost fără nici o activitate, preţurile cu toate acestea, în raport cu scăderile notate din streinătate, nu sunt aşa scăzute, din causă că nu se află aici aproape nici un depozit de grlîi.
Porumb. Acest articol e mal mult căutat, s’ail făcut cite-va operaţiuni cu 010—620 frc. vagonul.________________________
ĂvTs
Se aduce la cunoscinţa onor. public voiajor că Ia 10 Iunie s’a deschis noul HOTEL GFBLESCU de primul rang situat în centrul oraşului Craiova, compus din 70 camere de la 2 lei tn sus.
Restaurant excelent, cafenea şi Berărie, în Hotel.
Ştefan Geblescu.
135	3-1
Casa de Sănătate
Institut din noii reorganisat 51, — Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi cbronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic saă specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
ConsuttaţiunI în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m.
Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
to	100 -46
Băile Sărate Slănic (Prahova)
(lodurate, Bromurate §i Cloruro-sodice)
Stabilimentul balnear pentru băl cadle şi reci cu şi fără nomol.
Sesonul durează de la 1 Iunie—1 Septembre 1896. Aceste ape îndestul de cunoscute publicului care a avut ocasiunea a se folosi de ele, se recomandă cu mare succes pentru maladiile . femenine. reumatismele-acute şi cronice, scro-fule, anemii, erupţiunl ale pielei etc.
Ca dispusiţiunon publicului sunt doua trenuri pe zi, deosebit trenul de plăcere. Gara în centrul oraşului, Poştă, Telegraf, Telefon. Farmacie, Medic, Hotel, Restaurante, Muzică, Tirg săp-tăralnal unde se poate procura foarte eftin lele trebuincioase menagiulul. Case ţărăneşţl curate şt efline. Aer dulce. PosiţiunI pitoresc!, locuri incintătoare pentru escursiunl, etc.
Preţul băilor ca şi tn trecut. Serviciul nu lasă nimic de dorit.	Direcţiunea Bătlor.
122	10—5
DIN CAUSA
SES0NULUÎ
AVANSAT
şi conform principiului med constant de a mm păstra marfa de ta un sezon la altul, am onoarea de a informa pe distinsa mea clientelă şi pe toţi cumpărătorii in genere, că işl pot procura In magasinul meU tot felul de j%'ouvcauteurl pentru sezonul de vară şi de băi, atit cu metrul cît şi confecţionate, pe preţuri reduse aproape pe costul fabriccl.
Recomand In mod cu totul special prea bogatul meu asortiment de lănării, mătă-sărit şi lot felul de garnituri, ultimele ereaţiuni.
SIC*. O. BYK.
Calea Victoriei No. 100, vis-â-vis de Palat.
133________________________________
Liceul Francez
Strada Scaunele, 45 (Casele d-lul Fleva)
Institut de învăţătură primară ţl secundară, întemeiat de un Comitet de Francezi stabiliţi în Bucureşti şi autorisat de Ministerul Cultelor şi Instrucţlunel Publice din Romănia.
Direcţiunea : D-nlI A. LEAUTKY şi H. LOLLIOT.
Pus sub înaltul patronagiu al Lega‘iurtei Francese, acest institut nu ţinteşte la nimic b&nesc. Inspirîndu*se de a-ceastă cugetare a unei regine că «Instrucţiunea este hrana Creerulul şl Eduoaţiunea este acea a inimeh Comitetul a voit să creeze alătur de un institut de învăţătură din cele mal serioase, o casă de educaţiune de prima ordine, căreia familiile romîneştl să poată încredinţa copiii lor în toată siguranţa.
Programa studiilor va fi acea a şcoalelor primare şl secundare din Romînia, combinată eu acea a institutelor similare din Frauda.
Studiul Iimbel francese va fi obiectul unor îngrijiri speciale, ast-fel ca toţi elevii să poată vorbi această limbă bine şl uşor şi ca în clasele liceale superioare, toate materiile a-fară de limba romînă şi istoria naţională a Romînlol, să poată fi predate în limba francesă.
Institutorii însărcinaţi cu ceasurile de limba francesă în clasele primare vor avea diplome şi vor fi desemnaţi de Ministerul Instrucţiune! Publice din *Franeia. Tot uşa şi profesorii însărcinaţi cu cursurile de litere şi ştiinţe în clasele liceale superioare.
In clasele gimnasiale; cursurile de limba francesă se vor încredinţa Domnilor Profesori A. Leautey şi B. Lolllot.
Studiul Iimbel germane va fi, de o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiar de la clasa fmtăia primară.
Elevii claselor primare îşi vor depune examenul lor de finele, anului şcolar la şcoălele primari* ale Statului.
Elevii claselor gimnasiale şi. acel al claselor liceale îşi vor depune examenul lor de ftnele anului şcolar, după dorinţa părinţilor, la Glmnaslile şi Liceele Statului, satî la Lieeul Francez înaintea unei comisiunl constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şi Instrucţlunel Publice din Ro-mima.
Elevii claselor liceale v6r fi de o dată preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat romîn cît şi pentru cel îrau-•cs. în prevederea caşului că posesiunea acestei din urmă diplome ar fi neoesară tinerilor cari vor voi să urmeze studiile lor în unele şcoli speciale din Frauda.
Direcţiunea va avea grije de a transmite părinţilor la sfîr-şitul fle-cărel luni, notele asupra gradului de instrucţiune şi de educaţiune a copiilor lor.
Liceul va fi Instalat iutr’o stradă din centrul Capitalei şi
cu o posiţlune foarte sănătoasă, - strada Scaunele, 45 (Casa Fleva). Internatul va dispune de dormitoare vaste şi bino-aensite, de sofrageril spaţioase, de săli de baie şi duşe, si o grădină frumoasă.
La început, liceul nu va coprinde de cît cele patru clase primare şi cele patru gimnasiale. Clasa 5-a liceală se va crea la anu, a 6-a peste doi ani şi a 7-a peste trei ani.
Pentru infgrma tuni, a se adresa la: Legaţi unea Franc i el, strada Biserica Amzi sati la D-nu A. IJdutaj strada Plantelor, 10 sad la D-nu IL Lolliot, strada Fintînel, No. 18.
134	25—3
Muntele BOIA
-U» InM-MtiM/M. " distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţârei (le la Curtea ile Argeş la rîul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Areeş, avînd Marmoră granid albă şi albastra cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră.
Doritorii se vor adresa la d. Al, Carpemşanu bulevardul Elisabelu 18.
112	30-17
www.dacoromanica.ro
E P O C A
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
HE5ÎRI ORtTILUE
M)
TAINA MORTULUI
XXVIII
Theodore nu era mulţumit de el Însuşi; plăce.ea cea mare pe care o găsise provo-clnd pe ttnârul locotenent dispărea dinaintea certitudinii că d-na de Reaurand se va întrista clnd ar şti rănit pe soţul a-micel sale.
Afacerea era prea angajată pentru ca să fi fost posibil de a se opri, şi de altminteri aduclndu-şi aminte de cuvintele pronunţate de către imprudentul ofiţer, Benoist simţea clocotind stngele In el; înţelepciunea II repeta că el a fost In dreptul Iul şiinlnia sa 11 dădea fiori de nerăbdare.
Cearta era aşa de neînţeleasă In cit publicul şi martorii cel d’Intiifl, trebuiau să cauteun motiv mal serios pentru a o esplica. Ce s’ar lutlmpla dacă numele Estellel ar fi pronunţat ? Benoist era foarte neliniştit, cu toate că era hotărlt a nu da la lumină motivul real al certei.
O altă grijă 11 sbuciuma. D-na de Beau-rând nu va şti oare că el s’a bătut pentru ea; nu era ea să-l considere drept un nebun safi drept Un brutal, provoclnd In aşa
chip un necunoscut ?
A doua zi de dimineaţă el se Îmbrăca şi se duse să dea ochi cu adversarul său, In-tr’un parc pus la dispoziţiune de către unul din amicii săi. Dimineaţa era splendidă ; o ceaţă uşoară care anunţă zilele frumoase învăluia Parisul pe clnd, el urca. dealul Viile d’Avray.
Nu pot să omor pe acest băiat 1 glndeu Benoist, soţia sa u>ă va blestema In toată viaţa ! Şi d-na de Beaurand nu va fi de fel mulţmriită. Trebueşte Insă oare ca eil să fiii învinsul... Ce aventură curioasă?
El se glndi la mama lui, care In acel moment trebuia să deschidă ochii spre soarele frumos de primăvară, el o revăzu la fereastra el, plecată spre valea fermecătoare ce se întindea la picioarele sale, cu ochii adăpostiţi de mină, privind la viile sale care acopereau dealurile...
— Biata mea mamă, nu ar fi ea supărată dacă ar şti prostia mea!
D’Aulmoye sosea şi el cu dispoziţiuul războinice. Intrlnd a casă In ajun, excitat de preparativele duelului săă, el nu observase ochii roşii şi aerul Ingrijat al soţii sale.
Biata Odetţa, părăsind pe Estella, se convinsese de datoria sa, şi era gata să spue soţului săft că fusese In două rlndnrl la d-na de Beaurand. Ea spera că va pulea convinge pe soţul săă de mărinimia Estellel şi în Închipuirea el se vede la braţul soţului săil păşind pragul hotelului de Beau-rand.
Locotenentul Insă era In acea seară mânios şi spuse soţiei sale că era foarte preocupat cu serviciul. După masă, el se retrase în cabinetul său spunlnd că are să facă o lucrare pentru minister.
Odetta nu fu de fel surprinsă şi îmbrăţişa pe soţul sătl, rugîndu-1 ca să nu se
obosească mult.
— După toate, zise ea, nu trebue să fie mal grea lucrul tâa de cit de a conduce cotilionul plnă la şeapte ore dimineaţa!
Aigurat pe deplin din această parte tt-nărul locotenent era furios contra lui Be-rioist, care ’l făcea să petreacă o noapte neplăcuta pe canapea şi să simtă emoţiu-nile inseparabile ale duelului. El se bătuse de doua saa trei ori, şi nu lua lucrurile In serios, dar acum ’I se părea că lucrurile erau mal grave. El aflase că Benoist se pricepea să încrucişeze ferul şi că era şi un amic al familiei de Beaurand, ceia ce Îl bucură puţin... El se prezintă pe teren cu intenţiunea fermă de a da o lecţiune zdravănă adversarului sătl.
Arma aleasă era spada, ceea-ee permitea lui Beuoist să spere că sflrşitul va fi tragic, el observă Insă Îndată că d’Aulmoye nu avea intenţiune de a-1 menaja. Plictisit afară din cale, el se apără cu multă dibăcie, nevoind să rănească pe inimicul săă.
Tlnărul ofiţer se grăbise prea mult, părerile Iul Benoist 11 obosise şi nu mal vedea limpede Înaintea sa. O lovitură teribilă, care ar fi străbătut dintr’o parte In alta peptul Iul Benoist, trecu In braţ şi corp, atingtnd numai uşor pelea pumnului ridicat. D’Alulmoye era cu totul In stăpt-nirea adversarului săil care se mulţumi prinlr’o lovitură să-I svlrle spada din mină.
Duelul era terminat înainte ca ofiţerul să-şi fi dat bine seama de sitnaţiune. Cum el nu era nici prost, nici răii, simţi o reală consideraţiune pentru omul care, atacat aşa de furios, îşi păstrase slngele rece şi II dăruise viaţa. El îşi strlnserâ mina In modul cel mal corect şi fiie-care să Îndrepta spre martorii săi.
Sgărtitura Iul Benoist nu era de loc gravă ; duoă ce fu pansat, el se urcă In tră-
sură cu martorii săi; inevitabilul dejun -fu evitat printr’nn comun acord, şi In dată el se găsi a-easă. liber de a se glndi.
Zece oare d’abia ! D-na Benoist se preumbla prin viile sale, observlnd viţele şi glndindu-se In acelaş timp la fiul săli.
«Scumpă mamă, continuă de te preumblă prin vil, fiul tăfi Iţi trimite o duioasă amintire. El e mulţumit de el însuşi, acum de dimineaţă, fii mulţumită de asemeni, fără să ştii pentru ce tn jurul tăfi astă-zl să domnească o atmosferă de pace; astă seară culcîndu-te, clnd te vel glndi la fiul tăfl, să-I zici «Bunul meu Theodore» căci merită.
Theodore era satisfăcut; după ce dejună, să Întinse pe canapea şi să glndea la bucuria pe care trebue să fi simţit-o d-na d’Aulmoye; Işl Închipui sosirea locotenentului a casă : bine înţeles, el nu putea să tacă şi soţia sa treimea să afle evenimentul. Ofiţerul era un om cinstit şi Benoist ştia că va vorbi bine de dlnsul...
Această cugetare Îl uitau puţin şi încercă de a se servi de ea pentru a se mtnglia că nu putea să meargă la Estella nici în acea zi, nici In cele următoare... Clnd va mal putea el oare s’o mal vadă?
Ea va pleca la Saumeray a doua-zi poale, şi fără ca să-l oprească, ea nu-1 rugase să vie să o vadă... Dealtminterl, nu era cu totul imposibil? Cum s’ar fi prezintat el Estellil, aşa departe de Paris ?
Trebuia deci să treacă sâptămtnl, poate şi luni ptnă s’o mal vadă!... Să nu-I vorbească atlta timp, să nu-I scrie?
La această idee, Benoist sări de pe canapea şi se găsi In picioare dinaintea biu-roulul săil; el voia să-I ceară permisiunea de a o vedea Încă o dată, şi atunci el o va obliga de a-I da un răspuns!
După toate, nu era oare absurd ca a-ceastă femeie aşa de bună, aşa de fru-
moasă, aşa demnă pentru orl-ce respect, să
fie condamnată la izolare prin convenţia-nile unei societăţi care o punea afară din lege ?
Entuziasmul săil să stinse repede; cu-vintarea mamei sale II revenea lri minte :
—	O voiil accepta ca fiică cu bucurie, zisese bătrlna, clnd se va putea proba că a fost calomniată...
Să probeze! Şi prin ce mijloc ?
O turbare groaznică coprinse pe Benoist clnd se glndi că de un an de zile Estella era prada calomniei. Plnă atunci, absorbit de propriele sale sentimente, ele nu-şf dăduse seamă de suferinţele acelei femei, o intenţiune subită 11 desvălul lungul martir pe care ea îl îndurase cu răbdare, rănile pe care ea le primise, neliniştea care o sfârlmase..
—	Şi ea găsesce mijloenl de a glndi la alţii! strigă el, în culmea emoţiunil sale, şi ea este bună! ea scuză, ea iartă ! Ah! scumpă, ah, sflntă ! Şi ce mizerabil sunt efl pe lingă ea!
(Va urma).
BOALELE SIFILITICE
Neputinţa bărbătească
Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi Impedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist In boale lumeşti
Di*. TIIO II
Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi. (Tramway).
Consultaţiunl de ia 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. Loc separat de aşteptare pentru lie-care.
23	'	30—5
7	CASA DE SCHIMB
HESKJA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ee schimb de monezi.
4*f<> 5°/c 6«/« 5“/o 50
	Cump.		Vtnd	
Renta Amortisabili. . .	871-		88	—
» Aniurtisabiiă. . .	99	—	99	%
Obljgaţ. de Stat (Cov. R.) .	100	—	101	V.
» Municipale din 1883	90	—	97	v«
» » » 1890	95	*/«	95	
Scrisuri Funciar Rurale .	93		94	
» » Urbane .	90	—	9;i	>/«
» » » Iaşi .	84		85	
Acţiuni Banca Naţională.	1605		1610	
» » Agricola .	200	—	204	—
» Daeia Romlnia asig.	405	—	410	—
» S-tea Naţionala asig.	420	—	425	—
S-tatea de Cojstrueţiuul .	180	-	185	—
Florini valoare Austriacă.	2	to	2	t3
Mărci Germane ....	1	23	1	25
Bacnote Franceze . . .	ioo	—	101	—
» Italiene. . . .	89	—	93	—
» ruble hirtie . .	2 0S|		2|70	
tmmassiwms&mammmmmmKaamusmm
Imprir*o,rw cu muşin ele dublu-oilindrice, din fabrica Albfrt & C*4, Franktttihal şi cu caractere din fond&ria de Utere i’liusck din Frank-fur* -Ai M'
APA MINERALĂ „(SURCEA”
IAŞI-COPOU
Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895.
Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congecfiele, constipaţiele croni-9 ce, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină,
I boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli.
Deposit în laşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Engliel şi Ilu-tzâ la drogiştii Kalz, Rosenstein şi Becker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit In capîtaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43.
50	(100-34
■ ALBERT EiSEL $•»
CASA DE CONFIENŢĂ
Fondată în BucurescT în anul 1853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t publicului bogatul sătt asortiment de:
Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide.
Maşine cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine
pentru tocat carne. TacSmurî de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte ne cesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier in tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilia. UleiO de rapiţă dublu rafinat.
Ateîier pentru reparaţie şi comenzi pentru ori-ce articole de metal.
Serviciu prompt si preturi moderate se garantează
69	25-17
Les Vdritables Eaux minărales de
ITIGHY
aont les Sources
VICHY-ETAT
CELESTINS
GRANDE-QRILLE
HOPITAL
Exiger Ie nom sur la Capsula et l’Etlquatte.
Les Seu Ies k'erifab/esPastillestfeVichyso/tt Ies
PASTILLES VICHY-ETAT
fabriquees avec les sels naturels extraiis des Eaux de Vichy-Etat.
CORIPRINIES DE VlCHY
aux sels naturels VICHY-^ÎTAT
pour preparer l’eau artiflcielle de Vicby gazeuae.
Agent Qiniralpour la RGUUAHlE, BULQARIE.SE RBIE : A. O. CARISSY, Buc&rest.
4-5
60-23
MMM-ON f-•SSMjKSCV
Maşine agricole şi industriale
Bucurescl. Strada SmTrdan, 35. — BucurescT
Locomobile şi TreerătorT
Secerătorî simple şi cu aparat de legat snopî Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb
Pluguri premiate la Concursul din 1895
Motoare pentru petrol
Căi ferate înguste si Ferestrae mecanice
Case de banî engleze şi germane
Curele «le transmisiuni
Bumbac pentru şters maşini
Uleiuri minerale ruseşti şi americane
Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta
Sfoară de manilla engleză
90 bani Kilogramul
(18)	(50-37)
F. rE&OTIS
BUGURESGI No. 280 — Galea Moşilor, — No. 280
Mecomaudă :
LOCOMOBILE TREERĂTORI
cu aparat de ars paie şi orl-ce combustibil
1

-mm
Sistem şi construeţinnea nofi de tot pentru^ 1896 atît Locomobile cît şi Treeră-torî sunt cele mal bone şi cele maî renumite d.n fabrica D-lor
Ransomes, Sims & Jefferies.
fe.'i
. '■ im



In sfîrşit recomandă "i fabrica sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sistematice, Batoase de porumb, Iăorişco, Grape de fler şi toate reservele pontru Locomobile si TreerătorT.	^
25—20
ti
s
ss
m
a
ea
o
>5S
a
&
a
o
Ph
ss
a
e
Si
SPfi
că
<r3
o3
U
+>
CQ
5»-r
CJ
05
H
Cfl
0
O
t=>
n
<
s
BS
Z
9
«
M
I
9
&
N
&, o
C 4)
-a °	•
“ U O
£ o
)W
U
>38
a cj
-Sic
i s i
5 a.|
« "S £ *£ v £ 4) Z *
1 * s
► ? 9
<z>
S
o
o
V—
3
o
ii*!
■s g ■* a
r fi- o
>ct3
o
CO
t< : i
= i
^ « "5
Ir-
- a
V T î
« IrC
a
o
o.
o>

ALAMBICURILE DEROY-CARAHFIL
1» A SS IS-G A Wj A T M
Acest aparat este de o simplicitate
ului.
extra-ordinară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fol de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de viu sau ori-ce soiţi, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior eazauolor şi AlamhU'iirltor obişnuite, prin aceia că produce saO din o singură dată gradul cerut saO prin rectificare dupjj voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o eebnomie mal «nare de timp, de apă şi de con-L ostilul.
A se adresa d-lul GEORGES
I CU PREţUBI FOARTE REDUSE
Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc.
MAŞINE
A. CARAXFII.. Calaţi. saO la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. Depoul general Bucnresci str. Doamnei 27 casa Bilcescn.
Tantar Ecliae
Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei, 2 î'r. 50 ciiik
29 Paris, 28 rue Graînmont, si In toate farmacile. 8-8
iit Btncătărie
HIjmm	Sistem american
fildgN	Cele mal practice şi
.JfeSII cele mal solide.
Băl de ainc, Duşe Water-Closete, Tout-ă-i’egout eto. etc*
100-47
W. SI1WVEH
Bucureşti str. Doamnei 8, vis-d-vis de Poştă şi Telegraf.
76	25-11
Bucuresci. wwwidacoromamca.ro --n--. STT
COMPANIA GENERALĂ
DE
Conducte de apă din Liege
SUCURSALA UOMÂXIEI
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37
Aii fost trnunferale (talon Gtrlviţol 23, JBiicnrescI
Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucuresci
Antreprenor al dirtribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA
Brecntă tot felnl de lacrărl de distribuiri de apă pentrn administraţii şi particulari
FiNTĂNl, LAVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’tfGOOT, BĂI, APOmETRE Maro dopoii «Io (nbnrî ţi aparate poutru acest gen do lucrîlri
Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin in termediarul nostru autorisat L-nul LANDAU, sub reserva aprobArei Directorului.
Inginerul, Director al Lucrărilor
Iu. ROM ET.
72	50—16