SERIA n.—ANUL n, No. 183. Ediţia a, ti*eia MARŢI, 18 IUNIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărelluni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeie şi streinăiate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; in streinătate 50 lei fase luni . . , 15 » > » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un num&r In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ NUMaRUL10 BANI ANIJN ('I URILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV...........0.30 b. linia » » » III...........2.— lei » » » » II . . . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul] Un nnm&r vechift 80 bani REDACŢIA No 8—8TRADA CLEMENŢEI—No. 8 ADMINISTRAŢIA No.8 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI PRONOSTICURI Indiscreta Voinţă, care publica cu asa mare seninătate corespondenţa închipuită dintre Mit/opo-litul Ghenadio şi preotul Damas-chin, indiscreta Voinţă aşa în curent cu tot ce se petrece în cabinetele Sărăţcnilor, devenise de cîte-va săptâmînl foarte tăcută. Lumea întreagă ştia că d-nii procurori şi judecători de instrucţie fac perquisiţiunî cind la apus cind la răsărit, nemeriiul pe la locuinţele oamenilor tot-da-una cind nu sunt el acasă, spărgînd dulapuri, scotocind prin lăzi, singură Voinţa nu ştia nimic şi nu mal da semn de viaţă. In sfîrşit organul colectivist a răsuflat erl. Intr'o informaţie tipărită cu litere cari bat la ochi, Zaliaria ne spune: „De cînd sa svonit că justiţia „instrueşte hoţiile lui Ghenadie „Petrescu, mal în fie-care zi foştii „servitori al Mitropoliei sau oa-„menii devotaţi hoţului, înspăimîn-„taţl, veneau şi aduceau locote-„nenţel mitropolitane obiecte şi „scule de mare preţ, cari, după „inventării, lipseau din zestrea Bi-„sericeP. „Faţă cu această stare de lu-„criirî, s'a hotărît a se face o per-„chiziţie pe la mai mulţi din cei „bănuiţi şi ni se spune că magistraţii nu se pot plînge că s'au „deranjat pentru nimic.“ Justiţia instrueşte hoţiile lui Ghenadie! Care justiţie? Aceea a lui Sărăţeanu, poate, dar adevărata justiţie în conformitate cu prescripţiunile legel,pe aceasta nu am vâzut'o mişeîn-du-se. Am arătat în mod destul de precis calea legală pentru urmărirea Mitropolitului; am citat în întregimea lor disposiţiunile art. 497 diu codul de procedură penală cu următoarea cuprindere: ,Ministerul public de la Curtea de Casaţie va face lucrările cuvenite spre urmărire, s. c. 1“ Minte dar organul colectivist cînd scrie că „justiţia instrueşte." Nu, nu justiţia instrueşte, ci slugile procurorului general aduc la îndeplinire poruncile ilegale ale stăpînulul lor. In asemenea condiţiunl, obiectele şi sculele de mare preţ cari pretinde Voinţa că lipseau din zestrea mitropolie! şi că se aduc acum zilnic locotenenţel mitropo-politane de foşti servitori—sunt combinaţii copilăreşti spre a scuza ast-fel perquisiţiunile lui Sărăţeanu—în toate casele unde nă-dăjdueşte că va putea să găsească ceva, sau să ascundă el ceva. Notaţi bine, că îndată după versiunea cu sculele mitropoliei, vine partea principală a informaţie! gazote! colectiviste, parte pentru care au fost scrise cele l’alte zece rlndurî de la început. Voinţa no vesteşte că: «faţă cu această stare de lucruri s’a liolărît a se face o per-cliisiţie pe la mai mulţi din cel bănuiţii. Uf! în sfîrşit, cu multe şi mă- runte târcoale a găsit Voinţa mijlocul să explice nelegiuitele călcări de domiciliurl, pcrquisi-ţiuni, confiscări de acte ale parchetului de Ilfov. Gazeta colectivistă termină informaţia sa prin următoarea frază : „Ni se spune că magistraţii nu se pot plînge că s'au deranjat pentru nimic!“ Această credinţă o avem şi noi foarte deplină, mai ales atunci cînd ştim că perchiziţiunile se fac mereă în lipsa bănuitului şi mai ales atunci cind ne gîndim că magistraţii cu pricina au de şef pe Sărăţeanu. Dacă se întîmplă cum-va să nu găsească ceva, Sărăţeanu ii însărcinează poate, să ducă ei ceva în casa omului... şi ast-fel nu se pot plînge că s'aii deranjat pentru nimic! Să vede că din atitea perchi-ziţiuni făcute cu chibzuinţe, la urma urmelor se vor găsi ca prin minune în casa lui X sau Y, corespondenţa dintre Damascliin şi Ghenadie în afacerea Mărgări-tescu şi scheletul ciobanului o-morît de Mitropolit acum 20 ani... ast-fel în cit, cum zice Voinţa, să nu se poată plînge magistraţii că s’au deranjat pentru nimic! Ar fi şi păcat! IN LIPSA BĂNUITULUI Fercascăne Dumnezeii să tăgăduirii mandatarilor Iul Sărăţeanu, datoria dacă nu dreptul, de a scotoci prin dulapurile cetăţenilor conform poruncel primite. Fiind dat proverbul romînesc că ursul nu joacă de dragul bastonului, înţelegem şi noi că d-nil procurori nu scotocesc tot d’a-una prin dulapuri de dragul codului penal; conştiinţele procurorilor au să vadă şi ele revolte de acelea pe cari le poate as-tîmpăra budgetul ministerului justiţiei, paragraful personalului. Dar în sfîrşit, care e nevoea d-lor procurori să se sărăţenească in gradnl patronului lor, şi să nu observe în misiunea ilegală ce le este impusă cel puţin regulele elementare ale bunel-cuviinţe. Nu ştim cum potrivesc lucrurile de-şi fac perchiziţiunile mereu în lipsa stăpînulul casei. Elevii lui Sărăţeanu ne amintesc cu această ocasiune procedarea celor ce se duc să facă visite la ceasul mesei, saft la orl-ce altă oră cînd sunt siguri că nu vor găsi pe nimeni acasă. E însă o mică diferenţă : aceşti din urmă profită de ocasiune spre a’şl lăsa cărţile, Incîntaţl că ah scăpat de neajunsurile unei întrevederi, iar d-nil procurori profită de p-easiune spre a sparge lacătele şi a scotoci prin toate dulapurile, prin toate odăile, în-cepînd de la borcanul cu dulceaţă şi mer-glnd plnă la putina cu varză. In ori ce ţară civilizată, în ori ce ţară in care buruiana Sărăţenească este necunoscută, procurorii aii delicateţa in asemenea caşuri să nu înceapă perchiziţiunile «în lipsa» inculpatului sad a complicelui. El se mărginesc să sigileze totul dacălo-catarul lipseşte, şi apoi în faţa Iul îndepli-uesce misiunea lor. Măsură prudentă, foarte înţeleaptă, foarte bună de pus îu practică mal ales In ţara noastră sub regimul Sărăţenilor. Perchiziţiile acestea în lipsă, ad darul sub colectivişti să dea naştere Ia evenimente neaşteptate. Spre exemplu adesea între 1885-1887, In urma unor asemenea perehiziţiunl«îii lipsă» s’au găsit în casele adversarilor guvernului liberal, cantităţi de tutun de contrabandă suficiente spre a atrage asupra lor clte-va luni de detenţiune, sau o amendă formidabilă. Cu progresele făcute de liberali, în loc de tutun, cine ştie ce se va mal găsi de parchet la 1895 în casele noastre, graţie per-chiziţiunilor.... «în lipsă !» AGITAŢIA IN CONTRA LIGEI întrunirea «le la Hugolilanoperile Ocultei.—Apelul nominal.— Ainlnarea. întrunirea de la llugo Colectiviştii din desfiinţată secţiune Bucureşti a Li gel aii încercat erl dimineaţă să ţină o şedinţă în sala teatrului llugo. Cu toate că aproape totalitatea secţiunilor din ţară a recunoscut noul comitet executiv al Ligel şi au intrat în relaţiunl cu el; colectiviştii de la Bucureşti insă voesc să se impue şi să comande el Ligel ce arc de făcut, măcar că votul de blam dat în congres vechiului comitet executiv venea în cea mal mare parte tocmai de la membrii din Capitală. Manoperile Ocultei Cu această ocasiune agenţii stăpînirei au făcut toate presiunile şi ameninţările asupra membrilor înscrişi în desfiinţată secţiune şi au umblat pe capete casă mal înscrie în ultimele momente membri de o-caziune. Chiar şeful ocultei, d. Carada în persoană, s’a scoborît în arenă—ceea-ce a dat ocasiunea unui orator să spună în întrunirea de la Dacia că colectiviştii văzîn-du-se cu desăvîrşire compromişi în cesti-unea naţională, atinsă şi ea de mîna sacrilege a d-lul Sturdza, au scos într’un moment de desperare şalvarii lut Ma-homet. Bine înţeles că majoritatea asistenţilor era compusă din funcţionarii de la Bancă şi acel de la Regie în frunte cu directorul lor, cari au fost puşi în regulă cu plata cotisaţiunilor in ultimul moment şi unii din el chiar înscrişi din nou,—dar afară de aceştia, de consilierii comunali şi de funcţionarii primăriei—mal era şeful poliţiei comunale înconjurat de comisari şi mişunau încă o sumă de agenţi şi funcţionari inferiori cari n au făcut nicl-odată parte din Ligă. Apelul nominal Cu toate că în sală erau peste 300 de persoane, dar precum se vedea că erau mulţi cari nu făceau parte din nici o Ligă, d. V. C. A. Rosetti, care presida, a făcut apelul nominal, pentru a se încredinţa dacă era o treime din acel înscrişi, căci alt-fel nu se putea ţine şedinţă. La apelul nominal, cu toate că aii răspuns chiar unii pentru alţii, s’a constatat că nu erau în sală de cit vre-o 180 din cel înscrişi. Cu această ocasiune s’a mai constatat un fapt ciudat: erau două apeluri după cari se strigau cel înscrişi—unul mal de demult, întocmit după alfabet, şi altul ca supliment, întocmit în grabă pentru trebuinţa causel; cînd se citeau numele celor înscrişi în întîiul, nu răspundea mal nimeni — din contra, cînd se citeau numele din al douilea, răspundeau relativ mulţi. S'a observat chiar că unele nume cunoscute, precum Mavrocordat, Dimitreseu-Iaşi şi altele, figurau pe amin două listele. Aminarea Faţă cu acest fiasco complect, colectiviştii erau opăriţi. An hotărît dar să ridice şedinţa şi să se întrunească din noii, peste o săptămînă, în acelaş local, la orele 9 de dimineaţă, pentru a face o nouă încercare de a păstra în mîinele lor un simulacru de secţiune a Ligel şi mai cu seamă pentru a nu se despărţi de cotisaţiunî. Svîrcolirile lor vor fi însă zadarnice şi aceşti exploatatori ai cestnmel naţionale se vor prăbuşi cu totul sub sentimentul de indignare a tuturor oamenilor de bine si cu dor de neam. BULEVARDUL GOLTEA Extragem următoarele din jurnalul consiliului technie de pe lingă Ministerul lucrărilor publice, No. 347 din 15 Maiil f 896, cu privire la lucrările bulevardului Colţea : Suprimarea secţiunilor II §i III a bulevardului Colţea, holărîtă prin încheierea consiliului Capitalei cu votul din 6 Februarie 96, nu este justificată. Intr'adevăr, în adresa No. 14745196 cit şi in expunerea de motive a Primăriei Capitalei, afară «le oare-eari evaluai luni. nu se vede nici o încercare pentru infirmarea im- au motivat decretarea bulevar-«lului Colţea. De altă parte, începutul de execuţiune prin terminarea deja a secţiei I, dă proiectidul aprobat si continuărel tul, ast fel cum s’a decretai, tăria faptului împlinit. Părăsirea acestei însemnate părţi de bulevard, deschis pe lărgime de 40 metri, oprinău-se la încrucişarea sa cu strada Romană, va compromite viitorul acestei prime secţiuni, a cărei prosperitate este strius legată «le eoiuliţiuuea executăm întregului bulevard. Şi mal la vale: Orl-ce încercare, fie de a scurta noua cale, fie de a-l schimba direcţia el de la încrucişarea cu strada Romană, este de natură de a face să se piardă a-vantagiile ce presintă acest traseu, care între altele trece pe dinaintea importantelor clădiri cum sunt: Universitatea, viitorul Ospel Comunal, şi viitoarele clădiri ale Eforiei spitalelor civile, ele. — Consiliul, pentru aceste motive, este de părere a nu se suprima secţiile 11 şi III ale Bulev. Colţea, ci a se continua cu executarea lor, potrivit mijloacelor de cari dispune Capitala şi ast-fel cum s’a aprobat deja cu decret Regal. Taruşanu, D. Tasian, Sinescu, Zaucianu, Bellu, Zahariad. AGITAŢIA Delerlnajul la Căldaru-satBÎ s’a amiuat de trei ori: prima dată din eausa întruni re I ee am ţinut în Capitală. apoi din eansa întrunire! de la Iaşi *1 a treia oară fiind împedicat tle poliţie. Colectiviştii pornesc de la aceste incidente spre a răspîndi ştirea care de alt minterea le v ine la socoteală, că agitaţia s’a terminat şl eă nu are să mal fie vorbă în ctirînd despre a-facerea Mf tropoliitul ui Cî beii adie. Cu toată osteneala colec-tÎAÎştilor spre a întemeia această credinţă în spiritul public, el cel d’întîiiî ştiu foarte bine eă agitaţia nu e terminată şi nu se poate termina de cil cu căderea guvernului de antă-wX, Toată procedarea Ministerului Sttirdza-Sărăţeanu a fost aşa de infamă in cit agitaţia nu se poate calma. Apoi, guvernul se înv îrteşte într’un cere vicios din care nu poate să iasă, şi trebiie să cadă ruşinos, precum a trăit de opt Iun! ! Darea'u judecată a Mitropolitului Primat tocmai acum şi pe temeiul actelor dovedite falşe de Ia început, nu este de natură a pacifica spiritele; diu contra. O prefăcută misericordie, mincinosul act dc ertare al guvernului, ocrotind pe Mitropolit de judecata pe care o solicită, iarăşi nu ar face de cit să mărească indig-naţiunea publică. Apoi, locotencnţa bisericească, această instituţie revoluţionară, nu poate trăi mult timp. Ta veni ceasul alegerei unui alt Mitropolit şi a-tunci va suna pentru guvern teribila oră a socotelilor, îu faţa congresului. De geaba dar se mîngic gazetele oficiale eu nădejdea eă agitaţia e sflrşită. Nu, nu e sflrşită şi nu poate să fie sflrşită piuă ee acest guvern nu va cădea sub dispreţul public, şi nu va fi dat afară «lin minister eu aceiaşi jandarmi cari aii servit Ia izgonirea Mitropolitului. PUBLICAŢIUNI RECENTE Mecaniznml vieţel moderne Mal acum cltă-va vreme a apărut la Paris o importantă lucrare a Vicomtelul G. d’Avenel, asupra «Mecanizmutul vieţel moderne». întregul volum este consacrat unei analize precise şi amănunţite a celor două rezorturl de căpetenie a vieţel sociale : co-merciul şi industria. Aceşti doul factori, cari merg mînă In mină, nu au progresat însă paralel. Pe cînd industria treptat, treptat, a năzuit la specializare, comerciul, cu totul din potrivă a avut o tendinţă spre generalizare. Pe cînd «fie-care industriaş tinde să fabrice numai un singur product, safl cel puţin un foarte mic număr de produse, spre a le face mal bine, în mal mare cătăţime şi cît mal eftine»; cu totul alt-fel s’a petrecut cu comercianţii, căci «fie-care comerciant tinde să adune mărfuri cil mal felurite spre a vinde mal mult şi cit mal repede». Cum vedem, progresul a împins pe aceşti factori către puncte cu totul deosebite. Şi, fiind-eâ veni vorba de progres, să vedem cum înţelege d. Vicomte G. d’Avenel acest cuvînt, precum şi rolul progresului faţă cu fericirea omenească. Autorul spune de la Început că «pornind pentru acea lungă călătorie de exploraţie, printre organele complicate ale existenţei actuale», n’a luat cu sine nici «o provizie de optimism, nici un gînd de a Intona osanaua veacului care se scurge, saîl de a scrie o odă progresului». Acest sărman progres a fost atît lăudat o dată, este atît de defăimat acum, în cît nici nu mal ştii ce să zici despre el. E firesc lucru că orl-ce lucru omenesc relativ prin sine, poate fi lăudat saîi ponegrit după bunul plac şi temperamentul fiecăruia, căci «pentru» şi «contra» se pot a-plică la toate lucrurile omeneşti. Fie-care şl-a avut partea sa bună, precum şi pe cea rea. Prin progresul industrial s’au uşurat unele condiţiunl dar sail îngreuiat altele; prin progresul medical s’aîl împiedicat multe fiinţe de la moarte, dar s’au lăsat tot de o-dată să trăiască multe defectuoase, a căror viaţă e o prelungă durere. Progresul intelectual a sporit cunoştinţele, s’a luminat mintea, dar tot de o dată s’a deschis şi un izvor de durere. Căci cugetarea, simţirea şi dorinţa sînt cauzete cele mal năpraznice ale durerii omeneşti. Asemenea şi Progresul politic a ridicat nenumărate fiinţe cari mal ’nainte eraţi îngenunchiate, dar a fost şi păgubitor, căci «mititeii ajungtnd regi, au căpătat linguşitori cari îşi rid de el şi 11 hrănesc cu tiimere.» «Caracteristica veacului nostru favorizat întru toate, este de a fi nemulţâmit de sine însuşi.» Se analizează progresul veacului, se critică, se batjocoresce, se arată ca un lucru neînsemnat. Dorinţele multiple, cu greu de satisfăcut, ale acestui veac, visurile cu cari se hrănesc unii şi cu cari caută să hrănească şi pe alţii, atlte, atîte alte imbolduri interne şi externe fac să se vadă veacul acesta într’o lumină mohorită, progresul să se pară mal mult regres, sau cel puţin un progres care înaintează pe nebăgate de seamă, încet, grozav de încet. Cu toate acestea, dacău n om din vechime s’ar scula din morţi şi ar vedea faza civilizaţiei în care ne aflăm, de sigur că n’ar mal voi să se întoarcă îndărăt, progresul ’i s’ar părea uriaş. Acelaş lucru s’ar părea şi ori cărui om din vremea noastră care ar întreba fără părtinire istoria, căci «cunoştinţa trecutului îl Învaţă să iubească prezentul». Nemulţumirea care domneşte se datoreşle faptului că lucrurile nu se iail aşa cuijj sunt, ci cum sunt văzute prin prizma temperamentelor şi ideilor lie-căruia. Bine-facerile civilizaţi unii de faţă aii a-vut ursita rezervată multor bine-facerl: ele n’au în colţit|de cît ingratitudinea la aceia cari le culeg astă-zl. Nicî odată popoarele Europei n’au fost mal fericite ca In aceste vremuri şi nici odată nu s’aii socotit mal de plîns. Cu cît condiţiunile ah devenit mal bune, cu atît tînguirile s’ah făcut mal amarnice şi mal numeroase. «Dar asta nu-I de mirat. Pe cînd veacurile anterioare Înfăţişau imaginea unei societăţi în odihnă, al XiX-lea veac oferă priveliştea unei societăţi pe cale». Cu toate astea nu-i deosebire aşa de mare între ceea ce se numeşte aristocraţie şi democraţie. Democraţia şi-a sporit pllngerile şi pretenţiile odată cu sporirea fericirel el. Ea nu se tîngue din pricina lipsei, căreia nu-I duce greul, ci pentru că alţii au un prisos. Dar autorul crede că viitorul nu pregăteşte nici o modificare simţită a stărel de azi a lucrurilor. Pentru ca inegalitatea de azi să fie micşorată pe viitor, ar trebui ca să se niveleze şi sănătatea, inteligenţa şi voinţa indivizilor cît şi să se restringă «a-cel domeuiil al hazardului care are un rol atît de mare în viaţa fie-câruia dintre noi... Vor fi deci tot-d'a-una loturi mari în loteria omenească...» Ah să protesteze atunci in contra onestităţii tragerii, şi mal cu seamă au să se tîngue cel cari n’au cumpărat de loc bilete, adică: «leneşii şi incapabilii, veşnicii răsvrătiţl In contra neegalităţil de repartiţiunea produselor muncii.» Cu cit condiţiunile se îmbunătăţesc, cu atît individul se crede mal năpăstuit, mal nefericit; asta e inerent naturel omeneşti. Chiar cind s'ar asigura fie-căruia hrană îmbelşugată, vesminte confortabile, locuinţă 2 EPOCA bună .şi alte multe plăceri, credeţi oare că s’ar credecine-va fericit ? O ! nu! «Dar atunci ce este fericirea ? Val! e tocmai mulţumirea de ceea ce suntem şi de ceea ce avem : este resemnarea. Această resemnare este protivnică progresului; şi contrariul resemnare!, ambiţiune!, sforţărel este progresul Însuşi.» De aci vrăşmăşia dintre civilisaţie şi fericire. Civilisaţia este efectul dorinţei de mal bine, şi dorinţa de mal bine, e o sforţare, adică o durere, o ambiţiune. Şi, atlt sforţarea cit şi durerea «nu sunt fericire de cit pentru cîţl-va diletanţi al vinâtoarel de plăceri vremelnice, cari iubesc mal mult să alerge de cit să ţie, şi preferă să văzâ viatul pe clmpie de cit in farfurie.» Prin urmare, dacă progresul, goana după mai bine este folositor colectivităţii, întru elt-va, el este nimicitorul fericirel individului, făctndu-1 pe acesta de apururl nemulţumit. /.aratuHtrn Lacul Sărat Progresele ce din an in an se constat la «Lacul Sărat,» au făcut ca această localitate să fie vizitată de multă lume din toate clasele sociale în acest an. E deajuns să spunem că numai la marele liotei Popescu, deosebit de cele l’alte hoteluri şi case particulare, ’şl-aă luat locuinţa de vară peste 100 de familii dintre acelea cari preferau mai în toţi anii băile din străinătate. N’avem cum recomanda mal bine «Lacul Sărat» de cit reproducind o parte dintr’un articol, apărut in No. 5 din E-coul Lacului Sărat, datorit medicului diriginte al băilor d. dr. Th. Bastache. Lucul-Sărat Staţiunea balneară «Lacul-Sărat», situată lingă oraşul Brăila, la 6 kilometrii distanţă, a luat fiinţă incă din anul 1877. încetul cu încetul, această staţiune a prosperat atit de mult, aşa că pacienţii cari n’aO vizitat-o de 0— 7 ani, şi cari trăesc incă sub impresia cea rea care le o lăsase această localitate, lipsită de plante şi de case locuibile, plină de colb şi glod, rămin uimiţi de progresele ce le a săvîrşit in aşa scurt timp. Azi, locuinţele de scîndurl in mare parte aii dispărut şi sunt înlocuite prin case zidite şi amenajate în mod confortabil ; parcul, de o întindere respectabilă, nu este lipsit nici de umbră nici de agrementele ce le presintă orl-ce grădină bine îngrijită, şi ar putea figura ca demnitate în orl-ce staţiune balneară din Europa. In el se află aşezate diferite jocuri, precum: lawn-tenis, popiei şi croquet. Stradele şi toate preumblările, precum şi şoseaua de la Brăila la Lac, plantate cu arbori mari şi frumoşi sunt canalizate în mod sistematic cu tuburi de apă, aşa că, fiind stropite zilnic, colbul a dispărut cu desăvirşire. INFORMAŢII Voinţa Naţională face mare caz de faptul că d. N. Filipescu nu a vrut să răspundă acum două sile salutului d-luî M. PcUeologu, membru la Curtea de Apel. Credem că orî-cine este în drept să aibă relaţiunî cu cinei place §i d. Filipescu line cu deosebire ca domnul în cestiune să-l scutească de amabilităţile sale. Cit pentru rolul d-luî Faleologu in cestiunea Mitropolitului, cele spuse de Voinţa sunt inexacte. D. Paleologu a refuzat cererea de dare în judec.ată a «Voinţei» pe cuvintul că d. avocat Neniţescu n’avea procură în regulă. Acest fapt conslitue un refuz de serviciu pentru care d. Paleologu poate fi. tras în judecată. In sfîrşit revoluţionara locote-nenţa mitropolitană a permis să se preumble caii Mitropolitului. Erl trăsura I. P. S. Sale a fost văzută pe strada, însă cu un gardist într’fnsa. Iu privinţa aceasta ni se relatează că mal zilele trecute ducînd vizitiul doul cal la potcovar s’a pomenit cu o droae de gardişti şi a-genţl cari-1 aQ silit să aducă îndărăt caii la grajd nepotcoviţi. O telpgramă din Petersburg, cu data de 15 Iunie, spune că un ziar din Tiflis, Revista Nouă», anunţă că un atentat s’a comis la Teheran în contra noului şah al Persiel; a-cesta însă n’a fost atins. Criminalul, un babist, a fost i-mediat prins şi arestat. Agenţia Romînâ ne comunică următoarea telegrama : Paris, 15 Iunie. Serviciul funebru pentru d. Spiridion Bibescu, secretar al legaţiunel romine, s’a oficiat erl, la biserica romînească, în presenţa personalului ambasadei. După ceremonie, corpul defunctului a fost transportat în cavourile bisericel, unde va sta pină la expediarea sa în Roniî-nia, care nu s’a fixat încă. Erl a apărut primul număr al ziarului săptăminal Liga Pomină, organ al Ligel pentru unitatea culturală a tuturor romînilor—cărui îl urăm viaţă lungă şi isbindă complectă. In primul săQ articol, după cea-rală activitatea Ligel şi fasele prin cari a trecut de la înfiinţare şi pină acum, confratele nostru explică astfel necesitatea unul ziar al Ligel culturale: Toţi cîţl sunt convinşi, că este un mare şi permanent interes naţional, ca chestiunea naţională să nu iîneezească şi să nu dispară de la ordinea zilei, ci să continue a face obiectul preocupa-ţiunilor noastre constante, vor admite, că se simţia de mult şi azi mal mult ca ori şi cind necesitatea unul organ de publicitate in acest sens. «Liga Roinină» este menită a răspunde acestei necesităţi. Conduşi de ideea, ca ziarul «Liga Ro-mină» să fie o tribună liberă pentru dis-cuţiunea academică a intereselor noastre naţionale de pretutindeni, vom stărui, ca prin articole obiective, prin studii şi informaţiunl exacte şi bogate să dăm publicului rominesc putinţa de a judeca marele interese ale naţionalităţii noastre din toate punctele lor de vedere. Cu desăvirşire independent, organul Ligel nu are in vedere, de cit scopul senin pentru care este înfiinţat şi se a-dresează de o potrivă la toţi Romînil fără nici o distincţiune de partide politice. Suntem siguri, că toţi Romînil de bine vor şti să apreţieze hotărirea noastră şi ne vor da tot concursul lor pen- tru ca ->Liga Pomină» să poată prospera. Membrii Comitetului Central Executiv al Ligel: Ionel Grădişteanu, Mihaiu Vlădescu, C. Dtsesvu, Dr. Obreja, D. S. Neniţescu, C. Rădulescu■ Motru, Dr. Staicovici, A. D. Florescu, V-. A. Miculescu, Colonel C. An-gelescu, Colonel V.Obedeanu, EremiePapa. Instrucţia parchetului Par chelul fiind nevoit să înceteze de a mai face perchiziţii domiciliare, in urma scandalurilor pe cari le-a provocat, a început să cheme acum la instrucţie pe toate persoanele cari aii fost in relaţie cu I. P. S. Sa Mitropolitul-Primat. Ast-fel Vineri după amiazl a fost chemat prin poliţie la judecătorul de instrucţie Vasiliu, d. Dimitrie Popescu, cîntăreţ la biserica Kreţulescu, care timp de zece. ani a fost slujitorul I. P. S. Sale. Judecătorul de instrucţie Va întrebat dacă a văzut vr’o dată nişte vestminte bisericeşti la arhidiaconul Uibescu, vestminte ce i-lc-ar fi dat în păstrare Mi-tropolitul-Primat. — Nu, n’am văzul! Judecătorul îl arată apoi o semnătură plastograflată a Mitropolitului întrebi ndu-l ; — Asta-i iscălitura Mitropolitului ? — Nu, asta e falşificată. — Cunoşti bine iscălitura? — Da, dar asta nu e! Ii dă atunci o altă semnătură, în-trebîndu-l dacă o cunoaşte. — Da, asta e semnătura I. P. S. Sale. Judecătorul il întreabă din nou dacă are cunoştinţă de nişte vestminte bisericeşti. La răspunsul negativ, d. Popescu a fost concediat. De atunci însă d-sa este pus sub su-praveghiere poliţienească. Politische Correspondenz din Vi-ena spune că principele Ferdinand al Bulgariei va sosi în cursul lunel Iulie în Bucureşti şi apoi la Sinaia, pentru a vizita pe M.M. L.L. Regele şi Regina. Cu începere din anul acesta, comandamentul cetăţel BucurescI să însărcinează cu transporturi de cereale pe linia ferată a forturilor, care este în legătură cu liniile Statului. Predarea se poate face la orl-ce fort. Condiţiunile se pot vedea în fie-care zi de lucru, de la orele 7—12 a. m., la comandament, în palatul comandamentului corpului 11 de armată, strada Ştir-beifl-Vodâ No. 81. Comitetul Secţiunel BucurescI a Ligel a lansat ieri următorul manifest! In lipsa unei Secţiuni a Ligii în Bucureşti, cetăţeni şi membri al fostei Secţiuni, aă luat, in adunarea lor constituantă de la 13 Iunie a. c., hotărirea patriotică de a reconstitui Secţiunea de Bucureşti pe baza legalităţii definite de Statutele Ligii. Ca urmare a acestei hotărîrl spontanee, voturile lor ne-aă încredinţat nouă conducerea Secţiunii, alegîndu-ne membri în Comitetul el. Am primit cu gînd senin şi inima curată această patriotică însărcinare. Deplin conştienţi de dificultăţile şi de răspunderea misiunii noastre, ne-am instalat cu mtndrie şi cu hotărirea fermă la locul de muncă şi de onoare ce ni s’a desemnat. Mulţumind Domnilor membri cari ne-aă distins pentru această muncă de real progres al naţiunii noastre, ţinem la rindul nostru să dăm tuturor membrilor Secţiunii de Bucureşti asigurarea, că vom pune cele mal bune ale noastre puteri în serviciul cauzei, pe care o represintă Liga In general şi Secţiunea de Bucureşti in special. Situaţiunea critică ce i s'a creat Ligii şi în deosebi Secţiunii el de Bucureşti ne impune datorie categorică de a apela la patriotismul tuturor membrilor Secţiunel noastre, precum şi la patriotismul tuturor concetăţenilor noştri romînl din Capitală ca, sprijinindu-ne din tot sufletul şi din tot cugetul lor, cu inima şi su fapta, să avem cu toţii Împreună putinţa de a ridica Secţiunea de Bucureşti a Ligii la nivelul înalt, la care treime să stea Secţiunea Capitalei, cea d’în-tîi secţiune a Ligii din ţară. Convinşi de perfecta solidaritate şi unitate ce trebue să existe Intre Secţiunile Ligii şi între Comitetul el Central Executiv, noi, membrii Comitetului Secţiunii de Bucureşti, ne vom face datoria, şi datoria toată In acord cu scopul măreţ al Ligii. Lucrînd sub implusiunea acestui scop şi inspiraţi de sentimentele Înalte ce el deşteaptă In noi, avem convingerea fermă, că ţoale inteligenţele adevărate şi toate sufletele curate ne vor înţelege şi ne vor sprijini în împlinirea misiunii noastre. Bucureşti, 14 Iunie, 18%. Membrii Comitetului Secţiunii de Bucureşti u Ligii: Angliei Demetriescu. Preşedinte, V. Kogălniceanu, Vice-preşedinte, Nicolae Cosăcescu, » » Alexandru Bozoceanu, Casier, Vasile T- Cancieov, Secretar, Nicolae Gama, Membru, Marina Mureşeanu, » O persoană care s’a clas Sim-bătă cu afaceri la casarma regimentului 3 călăraşi ne afirmă că de dimineaţă acest regiment plecase la Căldăruşanî, sub comanda d-lui colonel Zlăteanu; trupa era în ţinută de campanie. De asemenea se zice că erî erau concentraţi toţi dorobanţii cu schimbul din compania in raionul căreia cade monăstirea Căldăruşanî. In urma duelurilor cari aQ avut loc, pe de oparte între d-uil Gr. C. Ghica şi Colescu-Vartic, ear pe de alta între d-nil Nicu N. Vlaieu şi I. Proeopiu—martorii d-lor Al. I. Ghica şi Dan Brâtianu, în comun acord, aft încheiat un proces-verbal în sensul că nu mal este necesară o eşire pe teren. n W învăţătorii cari se află în capitală pentru examenul de definitivat şi cari eraQ convocaţi erl pentru o-rele 10 de dimineaţă, afi tost a-mînaţl pentru orele 2.30, ca astfel să nu poată lua parte la întrunirea de protestare ce se ţinea la Dacia. ÎNTRUNIREA OE LA DACIA Sala e plină. La orele 4.15 d-nil Nicolae Eleva, V. Kogălniceanu şi laueovicl sunt primiţi cu aplause. D. Dini. Lâzărescu este proclamat preşedinte. Discursul d-luî colonel Costescu Dă seamă de modul cum d-sa şi d. V. Koeălniceanu ’şl-aii îndeplinit însărcinarea ce li s’a dat in ultima întrunire de a comunica d-lul Dim. Sturdza rezoluţiunile luate. Este Iu contra sistemului de a se scuipa miniştrii. Arată cum s’a înscenat un şantaj în contra d-sale şi a d-lui V. Kogălniceanu, pe cari guvernul i-a acuzat de actele comise de cîţl-va rezleţl in contra primulul-ministru şi apoi ’I iartă. Gracia este de domeniul coroanei şi nu recunoaştem suveranitatea d-lui Sturdza. Discursul d-luî Dini. Iuucovicl Arată că motivul infamiilor săvirşite cu Mitropolitul este numai stăruinţa guvernanţilor de a colectivisa tot. După ce ’.şt-aQ creat militari, magistraţi, credite colectiviste, aii voit să aibă şi Mitropolit roşu. Tot ce se zice contra Mitropolitului sunt numai calomnii. Şantajul ce se face In jurul Iul este ignobil. II. Fleva şi noi cu toţii n’am apărat pe Mitropolitul Ghenadie, ci pe capul bisericel care este suveran ca şi M. S. Regele. O asemenea fără-de-lege ca acea comisă cu Primatul ţărel, nu s'a mal pomenit în ţara romînească. Trebue să stăm ca irlandezii intr'o vecl-nică protestare. Liberalii de la putere au renegat tot. O dată ajunşi la putere s’au constituit îulr’o asociaţi un e de exploatare. In ceea-ce priveşte programul partidului liberal, nu este nici un început de realisa-rea lui. In fruntea programului era descentralizarea; astă-zi nici nu voesc să audă de ea şi aii alungat pe d. Fleva din minister pentru că vrea să o aplice. Arată propunerile ce s’aii făcut de guvern Mitropolitului şi cum acesta a respins cu demnitate orl-ce tîrg ruşinos. Discursul d-luî Autou Bacalhaşa Guvernul a pierdut dreptul la respectul cetăţenilor. Democraţia cere să se facă un pas ina-inte pe calea reformelor populare. Astă-zl insă, mal înainte de toate, trebue să ne sculăm cu toţii pentru apărarea le-galităţel. Arată cum ilegalităţile se ţin lanţ. Agitaţia spiritelor este atit de mare in cit tiragiul ziarelor n’a fost nici odată aşa mare de la Mărunţelu cel-l’alt pină la mărunţelul d. Sturdza. Aţi venit cu toţii aci ca să luăm angajamentul că vom face cu orl-ce preţ pelerinajul la Căldăruşanî, orl-cari ar ti pasiunile şi ameninţările guvernului—şi aceasta este şi scopul acestei întruniri. Terminînd, oratorul spune că a fost însărcinat de d. V. Kogălniceanu să spună şi pentru d-sa un cuvînt şi anume că nu era e strada Armaşu cind a fost scuipat d. turdza, dar nu regretă faptul, ci regretă numai că uu era acolo ca să sechestreze pe d. Sturdza cum acesta a sechestrat pe Mitropolit. Discursul d-luî X. Fleva In cestiunea scuipatului d-lul Sturdza spune că nu s'a dus nimeni la d-lul pentru aceasta, dar că eşiud In calea cetăţenilor, unu! văzîndu’l a strigat: uite dracu ; ptiu, piei drace.—Dacă e vorba de scuipat, apoi d. Sturdza a scuipat pe toate instituţiunile noastre. Guvernul a ajuns în aşa stare de decon-fitură In cit are nevoe să facă recrutare în toată ţara ca să poată ţine o întrunire in Capitală. N’afi reuşit insă la nimic cu întrunirea lor, agitaţiunea continuă in ţară şi astă-zl suntem şi mai tari in protestările noastre, de cînd am văzut adresa de omagiu a femeilor romine ; ele s’aii manifestat, căci aii fost rănite în sentimentele lor ortodoxe. Colectiviştii aii rîs de această manifestaţiune, dar va ride bine cel ce va rlde la urmă Dacă astă-zl plîngem amăriţl în sufletele noastre, miine-şi vor pllnge el păcatele. Trebue să fim cu toţii solidari; Duminică să mergem la Căldăruşanî şi de acolo să ne întoarcem aici ca să hotărim ce mal a-vem de făcut. Au voit să împedice pelerinajul, noi totuşi îl vom face şi chiar de ar trebui să plecăm pe jos, ne vom urca pe drum in carele cu boi ale sătenilor, cărora le vom plăti. Aii ameninţat pe birjari că dacă vor merge cu noi ÎI vor da jos de pe capră şi-I vor băga la Văcăreşti: la Văcăreşti să se ducă el! Faţă cu acestea vom constitui un comitet de advocaţi cari să apere pe birjari şi vom urmări piuă în pînzale albe pe agentul care s’ar face culpabil de persecuţiunl. Partidul de la guvern a pierdut toate titlurile sale; nu mal e nici liberal, nici credincios, nici patriot. Face apoi un călduros apel pentru ca cetăţenii să ia parte în număr cît de mare la pelerinajul ce se va faceprevocabil Duminica viitoare, după un program ce se va publica îu ziare. înainte de a termina, d. Fleva spune că trebue lărgit cadrul activităţel cetăţeneşti, preparat terenul pentru votul universal, a-cel ideal Îndepărtat al partidului liberal. Nu FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 7) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA I El şueră încă odată calului, pentru a’l înştiinţa, şi superbul animal sări obstacolul mal uşor de cât o pasăre. Obstacolul nu era atit de greu pentru un cal de sînge, dar uşurinţa şi eleganţa cu care l’a sărit, a fost destul pentru ca să facă pe Olivier d’Eutraygues, care era şi el un perfect cavaler, să Înţeleagă că are aface cu un adversar puternic; el nu perdu Insă nădejdea reuşitei, căci şi Eclaireur, calul lui, era de pur sînge, avea un fond de iuţeală egal cu acela al adversarului, fiind clasat In prima linie de către toţi sportmenil din Paris. Dar el nu ştia că Khadur, calul adversarului sfiQ, descindea direct din acea faimoasă rasă de cal pe cari regii Persiel II tntreţineaţi la Teheran încă din secolul al IX-lea şi care era cea mal perfectă din lume. Poteca pe care apucase, eşea In adevăr In soseaua cea mare, unde cel doul caii aveaţi destul loc ca să’şl arate agerimea. Dar necunoscutul care avea acrul să cu- noască perfect acele locuri, înţelese că mergi nd direct spre oraş pe la arcul de triumf fie că ar fi mers prin mijlocul şoselei, fie că ar ii păstrat aleea laterală rezervată numai călăreţilor, ar fi fost foarte periculos din cauza trăsurilor şi celor-l’alţi călăreţi de a lăsa calul să galopeze în voia lui, şi după cum pe lingă necesitatea de a se debarasa de acel care îl urmărea, era obligat pentru motive pe cari numai el le cunoştea de a’şl dobîndi cît mai îu grabă libertatea mişcărilor sale, in loc să ia direcţiunea spre Paris, apăsă cu putere pulpa stingă şi făcu ast-fel ca superbul animal să ia direcţiunea spre dreapta, pornind în marş-marş vertiginos înspre podul de la Suresnes. El nu voia să angajeze o cursă de iuţeală, care de sigur s’ar ti terminat in favoarea lui dar nu putea să dureze o oră sati două. Find foarte grăbit el tşi făcu un plan foarte simplu care trebuia sâ’l debaraseze foarte repede de conte, care ii urmărea de aproape: cunoscând superioara calitate a calului şeii de a străbate apele cele mal mari, dresaj pe care l’a avut In perfecţie în Rusia, trecând cele mal mari fluvii după o cursă de câte-va minute, in care cîştigase asupra adversarului eîte-va lungimi de cal, tăind drumul peste cîmpurl, îndreptă pe superbul Khadur în apa Senei. Cite-va minute mal In urmă Eclaireur intră In valurile apel. Olivier d’Entrayuges, de şi nu se ştia dacă calul sâii va putea trece apa, totuşi n’a ezitat un moment pentru ca să urmărească pe duşmanul său. Dar cu tot actul de curajiii ce tinărul conte a făcut, văzu imediat că lupta e sfir-şitâ şi că adversarul e scăpat. Iu adevăr Khadur lnnota ca un peşte, pe când Eclaireur, cmn intră în apă, fu ca şi paralizat de frică şi refuză de a merge mal departe. Contele a Întrebuinţat toate mijloacele, pin- teni, cravaşă, toate aQ fost zadarnice şi cu mare greutate a putut să’l facă să meargă piuă la ţărm, de care nu era depărtat de cît cu cîţ.-va metri. In acest timp, Khadur era Ia cel l’alt ţărm şi dintr’o săritură eşind pe pămînt uscat, porni in galop întins, pe când necunoscutul uitinilu-se înapoi rîdea cu ironie, rîs pe care tinărul conte il auzea pentru a doua oară, rîset curios, bizar, ce însoţea acest adio pe care II auzea în tăcerea nopţel; — Ne vom vedea In curind, domnule conte d’Entraygues. Tînărul conte se duse acasă, în strada Saint-Dominique, turbat de irhîniejurîndu-se pe tot ce avea mal sacru că va răscoli tot Parisul pentru a descoperi pe acest necu-euuoscut. Pe lîugă amorul lui propriu care ÎI cerea satisfacere, mal era şi un mare interes de a descoperi acea persoană, căci odată unul descoperit, cine ştie dar n’ar fi fost mal uşor ca să ajungă pină a cunoaşte întreaga adunare secretă. După ce işl schimbă costumul, el întrebă dacă tatăl lui este acasă, voind de sigurca să-l istorisească lutîmplarea; servitorul il răspunse că bătrlnul marchiz prînzise la Jockey-dub şi că nu se Întorsese Încă acasă. Contele so decise ca să meargă la club pentru a vedea pe tatăl săQ şi a cere po-veţile Iul; evenimentele din acea seară aQ arătat lui Olivier, că inamicii lui eraQ incă în urmărire şi departe de a dezarma, de aceea nu era timp de perdut, trebuia să lucreze în grabă, pentru a evita o cursă isteaţă ce î se putea întinde dintr’un moment într’altul. Ştia că tatăl săQ după masă făcea o partidă de \vhist,de aceea el intră de a dreptul în salonul de joc. Abia trecu pragul uşel că râmase înmărmurit, trâznit ca de o co-moţiune electrică. La cîţl va paşi de el, la o măsuţă aşezată în colţul salonului, misteriosul lui adversar de la Bois de Boulo-gne, juca eearte cu generalul G... Cu o sforţare euergică a voinţei, el Îşi stăpîni emo-ţiunea, şi ca să se asigure mal bine că nu se înşelase, el se amestecă cu o indiferenţă perfect disimulată printre persoanele cari urmăreaQ peripeţiile partidei, unii ca pariorl, alţii ca simpli spectatori. Nu mai încăpea nici o îndoială, era el. Dar pentru ca să fie şi mal sigur, tinărul conte voi să II audă glasul; el nu aşteptă mult pentru aceasta. Necunoscutul, făeînd cărţile, Întorsese regele. ! — Daţi cărţi ? întrebă partenerul. ■ — Regret, generale, treime să refuz. Jucaţi vă rog. Ori cît era’de prevenit, Olivier d’Entraygues nu se putu împedica de a tresări Ia auzul acestor cuvinte pronuuţate cu cea mal mare linişte. Vocea aceasta stridentă şi batjocoritoare, o cunoştea dintr’o mie. Convins fiind pe deplin, înainte de n se îndi cea ce trebuia să facă şi neseiind acă adversarul săQ remarcase prezenţa lui in club, el voi să vadă ce va face adversarul lui văzîndu’l. Generalul G... avea în acea seară un noroc. colosal. Tinărul conte Întinse mina şi aruncă un napoleon pe masă. — Pariez în contra d-tale, generale, zise el surîzînd. Necunoscutul ridică capul şi privind pe Olivier d’Entraygues drept în ochi, il salută printr’o uşoară clătinare din cap, cum se face de obicei in asemenea ocaziunl cu persoanele necunoscute, şi îl zise cu un ton foarte natural: — Aveţi foarte mult curaj, domnule, dar e posibil ca să faceţi ca norocul să se Întoarcă în partea mea; generalul cîştigăastă seară tot ce vrea. — Omul ăsta e teribil, zise în sine Olivier, şi se depărtă de masa de joc fără ca să mai aştepte sfirşitul partidei la care pa-riase. Tatăl săli era In adevăr in club; dar lucru extraordinar el nu juca, fiind că tovarăşii lui la partidă nu veniseră fiică. Olivier îl făcu semn că are să-I vorbească , şi luindu-1 la o parte il istorisi detaliat toate evenimentele din acea seară. Drace! zise marchizul, lucru se agravează ; iţi mărturisesc că pină acum nu dădusem atîta importanţă aventurilor tale ruseşti; dar in urma acestui fapt, cred că e bine să ne gîndim. ; — Şi nu numai atit, lată, ai să fii şi mai surprins încă; autorul aventurel mele de astă seară este aci. , — Aci! 1 — Da, în salonul de joc al clubului. — Na! iată că iar al Început să aiurezi. Ceea ce îţi spun este tot atit de adevărat, cum adevărat este că te iubesc şi te venerez, el este la ciţl-va paşi de aci. — Cine e acela?,., pentru D-zefi! nu mă face să fiu curios. Este acela care joacă ecartc cu generalul G... — Partenerul generalului G... zise marchizul rlzlnd. Pe viaţa mea, dragă Olivier, de rîndul ăsta eşti nebun. (Va urmu) A se citi in pagina IV urmurea romanului >Taina Mortului». www.dacoromanica.ro EPOCA E poţi, continuă, oratorul, să aşezi mobilele dud arde casa şi astă-zl casa romlneascft, biserica noastră ard aprinse de d. Sturdza; trebue mal luttitt să stingem focul. Spune că atit d-sa a fost alungat din minister, cit şi Mitropolitul surghiunit, pentru că n’au voit să se facă uneltele d-lulSturza. D. Fleva crede că nu poate termina mal bine decit cu cuvintele Iul Dumitru Brătia-nuOamenii cinstiţi la treabă, bănuiţii In carantină, hoţii la puşcărie! Trăiască democraţia romlnă ! La revedere Duminică, mal tari, mal oţeliţl, mal hotă-rlţi ca tot-d’a-uua! Kcsoliiţimiile După aceea adunarea aprobă prin apla-use o moţiune prin care protestează In contra măsurilor luate pentru Împiedecarea pelerinajului pios la Mitropolit şi hotărăşte să-l facă cu ori-ce sacrificii Duminica viitoare. Se aclamă apoi un comitet compus din 4 advocaţi, d-niî C. Disescu, Neniţescu, Dini. lancovicl şi un al patrulea al cărui nume regretăm că ne scapă, cari să apere pe birjari în contră persecuţiunilor şi orl-căror nedreptăţi li s’ar face. buIjEti^t economii: (Haportul Setnaphorului de Brăila) Brăila, 15127 Iunie 1890. Iu urma ştirilor primite din străinătate şi principal din America, care continuă a fi nefavorabile, piaţa noastră a fost astă-zl ceva mal calmă. Transacţiunile făcute în port au fost exclusiv numai pentru com-plectarea vapoarelor aliate în dane. Preţurile plătite astă-zl la grîne nu diferă mal întru nimic cu cele plătite erl, bine înţeles, în raport potrivit cu felul şi calitatea mărfurilor. Porumb d’asenienea mal calm, plătindu- se aceleaşi preţuri ca şi erl. Toate cele-l'alte articole fără operaţiuni. EDIŢIA a 3* (Serviciul Agenţiei Romino) Paris 25 Iunie. Ministrul Cultelor a deferit consiliului de Stat pentru abus pe archiepiscopul de Combrai, doul preoţi din Lille şi doul din Rpubait pentru că aă erganizat procesiuni in ziua de Joia^verde, cu toată interdicţia primarilor. Alţi clţl-va preoţi au fost privaţi de leafa lor. — Pare că se confirmă înlocuirea d-lul La-roche ca preşedinte la Madacascar. Paris, 15 Iunie In cursul discuţi unei legel asupra inuncel femeilor şi copiilor iu fabrici, camera deputaţilor a respins amendamentul d-lul Guesde care fixează la 8 ore pe zi numărul orelor de muncă. Roma, 15 Iunie. După Esercilo ministrul de resbel ar fi decis repatriarea imediată a unei părţi din trupele cari se mal află încă in Eritrea. Viena 15 Iunie Prinţul de Muntenegru va merge de la Belgrad la Seminering. unde se află Prinţul Mirko de cîte-va zile, de acolo se va întoarce cu el la Cetinge. Mehadika, (Ungaria) 15 Iunie. Ţăranii s’au opus lucrărilor noului cadastru al livezilor comune şi aă ameninţat autorităţile. Geondarmil aă intervenit şi au tăcut uz de armele lor; patru ţărani aă fost omorîţl şi 17 răniţi.—S’au trimes trupe la Mehadika'pentru a restabili ordinea. Berlin, 15 Iunie lieschsameiyer anunţă că regele Prusiei a primit demisiunea d-lul de Berlepsch, lăsindu-I titlul de ministru de stat.—D. Brefeld, sub-se-cretar de Stat la ministerul lucrărilor publice a fost numit ministru de comerţ şi de industrie. Constantinopol, 16 Iunie. Ieri ambasadorii francez şi englez aă făcut mustrări energice Porţii în privinţa unor per-chisiţiunl făcute In un cetăţean francez, d-nu Branceau, arendaşul unei proprietăţi engleze. O damă a fost răpită de nişte tilharl la Jalova. Sofia, 16 Iunie. «Mir* anunţă că toate puterile aă consimţit la aplicarea impositulul patentelor naţionalilor lor. Soissons, 16 Iunie. Intr'un discurs pronunţat la banchetul societăţii agricole, d-nu Măline a declarat că perturbarea care. domneşte in toate pieţele din lume a fost causată de criza monetară.—Guvernul va fnoe tot-ce-i-va fi cu putinţă pentru a lucra in contra scăderel, şi va regula admiterea temporară a grlurilor. Nancy, 16 Iunie. D-nil Barthou şi Boucher atl asistat la inaugurarea monumentului Carnot, care _s’a făcut in prezenţa unei afluente numeroase şi simpatice. — D. Barthou a descris viaţa lui Carnot, ziclnd că a avut o parte mare în alianţa dintre Fran-cia şi Rusia, care are de scop pacea lumeî. Paris, 16 Iunie. L'Eclair zice că după informaţiunile luate Ia ministerul coloniilor, de o-cam-dată nu este vorba de inlocuireu d-lul Laroche. Berlin, 16 Iunie. Se anunţă din Petersburg Agenţiei Wdtff că ştirile răspiaditâ de ziarele străine asupra numărului lucratorilor în grevă, sunt iu mare parte neexacle. — Totalul greviştilor n’a trecut nici odată peste 40 sau 50.000. Berlin, 16 Iunie. Legaţiunea Persiel la Berlin n'a primit nici o ştire iu privinţa atentatului în contra Şahului, anunţat de un ziar din Tillis. — Pare că ştirea dată de acest ziar este lipsită de orI»ce temei A. Revolta din Armenia Constantinopol, 15 Iunie, Se anunţă din sorginte oficioasă că ştirile date de ziare In privinţa mior turb urări noi la Erzerum şi la Alep sunt falşe. Turbură» rile din Van aă fost reprimate. Liniştea domneşte peste tot In Anatolia. Se desminte de asemenea pretinsele victorii ale insurgenţilor precum şi represaliile trupelor imperiale. TURBURARILE DIN CRETA Paris, 16 Iunie. Se anunţă din Atena «Agenţiei Ilavas» că după informaţiunile sosite în acest o-raş Poarta n’a răspuns Încă în mod oficial propunerilor puterilor. — Cu toate astea ea a declarat In nişte comunicări oficioase că punerea în vigoare a eonvenţiu-ncl de la Haleppa depinde de cretenî, cari prin atitudinea lor provoacă măsuri extraordinare, pe cînd el ar trebui să reia ocu-paţiunile lor, cu atît mal mult cu cit Sultanul le-a acordat amnistia. — Aceste comunicări alăturate cu faptul că Abdulah paşa a cerut întăriri, face să se prevadă un răspuns negativ al Porţii propunerilor puterilor. Atena, 16 Iunie. Mal mulţi deputaţi din provincie s’au dus la Canea pentru a lua parte la lucrările a-dunăril.—Totuşi este îndoială încă ca a-dunarea să se poată întruni. Atona, 16 Iunie. Se aşteaptă cu nerăbdare întrunirea a-duuăril eretene care trebuie să aibă loc mline.—Cel clţl-va deputaţi creştini veniţi la Canea şi cari aparţin provinciilor ne-resculate, aă cerut garanţia Europei pentru a merge la adunare. Constantinopol, 16 Iunie. Adunări populare s’au ţinut in Sli-los, sediul epitropiel, şi în districtul cre-tau Agbiowassili. Nu s’a luat nici o decisiune, de oare ce un partid cere ajutorul Greciei şi un altul acela al Engliterel.—O adunare de delegaţi ţinută la Alicampos a rămas de asemenea fără resultat. — Epitropia clştigă din ce în ce mal mulţi aderenţi. Abdulah paşa prepară un atac pe linia de la Gonia în districtul Kissamo. Insurgenţii cari ocupă linia de la Cactus în districtul Canea, sunt în număr de 2000. Plnă acum, trupele aă incendiat 36 de sate în 4 districte. Sultanul a conferit d-lul Pinter, consulul austro-ungar la Canea, ordinul osmanieî de clasa IlI-a. Constantinopol, 16 Iunie. Georgi BerovicI, prinţ de Samos, a fost numit guvernator general al Cretei; Stefa-nak Musurasbey, prinţ de Samos; Şamse-din bey, fost ambasador la Teheran, valiu de Van; generalul Hassan paşa guvernator al Candiel, consilier al Valiuluî diu Creta ; Suleimanskaf paşa, guvernator al Candiel, Abdulah paşa, guvernator general al Cretei, a fost numit mareşal şi menţinut ca comandant militar al acestei insule. Crime.—Delicte.—Accidente.—IntîmplSrî. DIN CAPITALĂ înecat in Dîmboviţa. — Erl după amiazl băiatul Ştefan, în vlrstă de 12 ani, fiul lui Dumitru Vasile din strada Grădinari 20, duclndu-se să se scalde în Dîmboviţa, în dreptul podului de la abator s’a înecat. Corpul copilului a fost luat de curentul apel şi nu a putut fi prins de cît dincolo de podul Vitanulul, unde a fost scos pe mal. Parchetul fiind avizat, a autorizat transportarea cadavrului la domicilia. Hoţ prins.—Astă noapte individul P. Ru-dolf s’a introdus pe fereastră, după ce a spart un geam, in casele din strada Biserica Amzeî 1. După ce a furat mal multe obiecte din casă, el a fost prins în momentul cînd voia să iasă de către sergentul de stradă şi condus la secţia 8. Poliţia anchetează faptul. DIN ŢARĂ Criminal precoce. — Băiatul Petrache, în vîrstâ de 13 ani, fiul lui Petre Drăgan din Giurgiu, intîlnmdu-se pe drumul zis Tur-batu, din viile din marginea oraşului, cu un alt copil, Gheorghe, de 12 ani, fiul lui Ion Constantin Tosa, s’aăjapucat la ceartă. Luîndu-se apoi la bătae, Gheorghe scoate uu cuţit şi înjunghie pe adversarul săă în în partea stingă a piepluluî. Parchetul însciinţat de această crimă, a ordonat transportarea rănitului la spitalul oraşului; iar micul criminal a fost arestai. DIN STRĂINĂTATE După 17 ani. — Un proces foarte curios s’a sflrşit zilele trecute la curtea eu juraţi din Filadelfia, prin condamnarea la moarte a bărbierului Alfonso Cutajar, dovedit că acum 17 ani ar fi asasinat pe mătuşa sa Iohana Logue, nevasta unul tîlhar celebru. Iohana iubea mult pe nepotul săă, şi pentru ca să-l ajute îl deschisese în anul 1879 o bărbierie într’o prăvălie din casa el, situată în a 11 stradă a Nordului. Nu mult după aceaslu, pe cînd bărbatul el era în călătorie la New-York, femeea dispare, fără ca să i se poată da de urmă. Toate bijuteriile şi o mare parte din averea lor aă dispărut o dată cu ea. Bărbierul Întrebat, răspunse că mătuşa sa plecase la New-York ca să-şi caute bărbatul. Toate cercetările făcute aă rămas zadarnice. După 15 ani, dărămîndu-se casa In care locuia bătrîna, corpul el a fost găsit în- gropat sub duşumeaua unei camere. Ea a fost imediat recunoscută după inelul de logodnă ee avea încă în deget şi după o batistă cu care fusese strlnsA de gît. Deschizindu-se o anchetă, Cutajar a fost arestat. Luat de scurt el a făcut oare-cari mărturisiri, însă spunea că n’a servit de cît de instrument lin Logue. Acesta însă a dovedit pe deplin necul-pabilitalea sa şi Curtea a condamnat la moarte pe Cutajar, pentru omor cu premeditare săvlrşit acum 17 ani. ULTIME INFORMATIUNI Cerem să înceteze odată scandalul ce se petrece în bisericile din Capitală, în fie-care Duminică sau sărbătoare,\cu citirea enciclicei relativă la caterisirea Mitropolitului Primat. Et'i iarăşi, la toate bisericile principale, cind preoţii aii început să citească această scandaloasă enciclică, credincioşii au eşit toţi în mod ostentativ. Cînd intră creştinul într’o biserică trebue să-i se asigure pacea, liniştea sufletească, iar nu să fie provocat la agitaţiuni şi să-i se amintească mereu pasiunile josnice. Erl, după întrunirea de la Dacia, pe cînd o parte fdin asistenţi se duceaţi la redacţia ziarului Dreptatea pentru a face manifestaţiunl de simpatie d-lul Fleva, le eşi î-nainte în trăsură* d. Paul Stătescu, prefectul de poliţie; mulţimea începu atunci să-l huiduiască. Vâzînd aceasta, d. Stătescu se dete jos din trăsură, bravînd lumea; dar precum huiduelile continuau mal dese şi inal puternice, prefectul se urcă ruşinat în trăsură şi fugi în goana cailor. Miniştrii, funcţionarii superiori, nu se mal pot întîlni cu un grup de oameni fără să-şi atragă manifestarea adevăratelor sentimente ale cetăţenilor. Parchetul lui Sărăţeanu, văzînd că toate perchiziţiunile barbare şi ilegale ce a făcut pe la clericii cari aii servit sub ordinele directe ale I. P. S. S. Mitropolitului Primat şi pe la diferite persoane cari aQ fost în legături cu înaltul Prelat, n’au dat drept rezultat de cît compromiterea încă o dată a bandei Stă-tescu-Sărăţeanu-Mărgăritescu, ar a-vea de gînd să facă acum perchi-ziţiunl şi la d-nil advocaţi C. Disescu şi D. Neniţescu. Aşteptăm să o vedem şi pe a-ceasta. Erl s’afl făcut la Craiova alegerile colegiului III pentru consiliul general. Au fost aleşi ; d-nil N. Ştefănescu, Ciocalteu, Economu, P. Stanculescu, R. Broscărescu şi Peruianu. Din 2198 alegători înscrişi, s’au prezentat la vot 1007. Buletinele anulate aă fost 50. Faţă cu abuzul de putere al poliţiei de a împiedica pe birjari să meargă la Căldăruşanl şi în urma constituire! unul comitet compus din d-nil advocaţi Disescu, Săulescu, Neniţescu şi lancovicl, care să a-pere pe aceştia înaintea tuturor instanţelor, este vorba de convocarea birjarilor din Capitală la o întrunire, pentru a li se explica cari suni drepturile lor. Atragem atenţiunea cititorilor asupra articolului pe care’l vom publica mline relativ la matrapazlâcurile de la creditul fonciar şi în special asupra celor 670.000 lei datoriţi creditului de d-nu Stolojan. Allăui că <1-1 Trandafir f.iuva-ra pierind la Constant inopol, a primii de la guvern .SO.OOO lei, eu însărcinarea de a*î da l’atri-arehului Eeumeuie eu titlul de ajutor din partea guvernului roiul u pentru a^exăniintele creştine diu Orient, dar în realitate eu seopul (le a-I îndupleca să ia atc public de sentinţa Ni nod ului nostru pentru osîudirea Mitropoli-tuIiiî-Priniat. O telegramă din Paris anunţă că curtea cu juraţi a condamnat pe Arton la şease ani de muncă silnică. Prin testamentul săO, răposata Aretia Fotino a lăsat generalului Fotino uzufructul întregel sale averi pe cît timp va trăi. Aceasta avere de vre-o trei milioane să întoarce apoi la nepoţii defunctei. Duminică a încetat din viaţă profesorul Ion Galiu din Birlad. Erl după amiazl a sosit în Capitală ducele de Sax Weimer, descinzind la otelul Bristol. Un amic al nostru, care are legături personale intime cu un mare colectivist de la cîrmâ, a primit destăinuirea că guvernul este cu totul deprimat în scandaloasa afacere a Mitropolitului-Pri-mat, de oare-ce cu toate nelegiuirile, violenţele şi perchiziţiunile organele judecătoreşti n’au putut să găsească absolut nici o dovadă întru susţinerea infamiilor înscenate împotriva Mitropolitului. Este vorba; a se stabili acum, responsabilităţile morale şi penale ale promotorilor acestei monstruoase nelegiuiri şi în cele din urmă se va trăda justiţiei Episcopul Ghenadie Enăceanu al Vîlceî, oa autor al falşurilor cu călugărul Damaschin !... S’a înfiinţat o sucursală a Băn-cel Agricole în portul Corabia. Director al acestei sucursale a fost numit d-1. Telemaque Caravia. Această măsură va aduce servicii însemnate agnculturel şi co-merciulul. D. L. D. Bosianu, doctor în chirurgia dentară, a trecut cu succes examenul de liberă practică în ţară. Din Belgrad vine ştirea că pentru a sărbători venirea principelui de Muntenegru, regele Serbiei a acordat o amnistie generală pentru delictele politice şi de presă. întrebăm pe d-1 prefect de Tulcea To-neanu, dacă are cunoştinţă de cum s’a făcut cumpărătoarea celor 8 cal pentru serviciul comunei, de reşedinţă de către ajutorul de primar S. Teodorolf In unire cu consilierul Marcoff. In cazul de nu ştie, îl aducem la cunoştinţă denunţarea ce ni se face că consilierul Marcoff s’ar fi înţeles cu geambaşul consilier judeţean Dineu Hagi Stoica, pentru a-I preţui mal scump caii şi fără a fi luat avisul medicului veterinar. De acest mic gheşeft se zice că n’ar fi tocmai străin nici tinărul primar de Tulcea Mircea Petrescu. D. doctor general Petrescu a fi numit inspector general al serviciului sanitar al armatei, în locul d-lul general Fotino, care va opta pentru funcţiunea de efor la spitalele civile, fiind oprit de legea cumulului a ocupa amîndouă aceste funcţiuni. Eli a sosit în portul Călăraşi escadra de Dunăre compusă din : avisorul Iio-mînia; canonierile Bistriţa şi Oltu; torpilorul Alexandru cel bun şi şalupa de poliţie Pandurul, toate sub comanda d-lul Locot. Colonel Irmiescu. Representaţiunea organisată de artiştii Teatrului Naţional, sub patronajul d-lul Ionel Grădişteanu, în beneficiul Ligel, care nu s’a putut da Sîmbătă din causa ploel, va avea loc mîine seară Marţi, în grădina Raşca. Biletele vindute pentru prima dată sunt valabile. A apărut Le liomancero Houmain de .IuIes Brun, cu o scrisoare-prefaţă a d-lul Sully Prudbomme, membru al Academiei Franceze, şi o introducere de d. G. Dem. Teodorescu. De vînzare la toate librăriile din Capitală. 10—6 BAli no dau eu împrumut pe hypotecî asupra case şi moşii De vînzare 1$90 de case, terenuri pentru construcţium Vile, Viî, Moşii etc. cu înlesnire de plată, şi liypote-cate la Credite : a se adresa la Agenţia Universală Calea Victoriei No. 150 Bucureşti. 130 5-5 Liceul Francez Strada Scaunele, 45 (Casele d-lul Fleva) Institut de învăţături primară şi secundară, întemeiat (!• un Comitet de Francezi stabiliţi în Bucureşti şi autorlsat de Mintsterul Cultelor şi Instrucţiune! Publice diu Bomăula. Direcţiunea : D-nCf A. LEAUTEY şi H. LOLLIOT. Pus sub înaltul patronaglu al Lega*iunet Francese, acest Institut nu ţinteşte la nimic băneso. Inspirîndu’se de a* censtâ cugetare a unei regine că -Instrucţiunea este hrana Creerulu! şl Educaţlunea este acea a inimet* Comitetul a voit sft creeze alătur de un iDstltut de învăţătură din cele mal serioase, o casă de educaţiune de prima ordine, căreia familiile romîneştl să poată încredinţa copiii lor în toată siguranţa. Programa stadiilor va fi acea a şcoalelor primare şi secundare din Homlnia, combinată cu acea a institutelor similare din Francia. Studiul limbel francese va fi obieotul unor îngrijiri speciale, ast-fel ca toţi elevii să poată vorbi această limbă bine şi uşor şi ca în clasele liceale superioare, toate materiile a-fară de limba romînă şi istoria naţională a Rominlel, să poată fi predate în limba francesă. Institutorii însărcinaţi cu ceasurile de limba francesă in clasele primare vor avea diplome şl vor fi desemnaţi de Ministerul Instrucţiune! Publice din Francia. Tot aşa şi profesori! însărcinaţi cu cursurile de litere şi ştiinţe în clasele liceale superioare. In clasele gimnasiale, cursurile de limba francesă se vor încredinţa Domnilor Profesor! A. Leautey şi H. Lolllot. Studiul limbel germane va fi, de o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiar de la clasa ântăia primară. Elevii claselor primare îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar la şcoalele pxdmare ale Statului. Elevii claselor gimnasiale şi acel al claselor liceale îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar, după dorinţa părinţilor, la Gimnasiile şi Liceele Statului, safi la Liceul Francez înaintea unei comisiunl constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şi Instruoţiunel Publice din Ro-mini&. Elevii claselor liceale vdr fi de o dată preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat romîn cît şi pentru cel fran-ees, în prevederea caşului că posesiunea acestei din urmă diplome ar fi necesară tinerilor cari vor voi să urmeze studiile lor în unele şcoli speciale din Francia. Direcţiunea va avea grije de a transmite iiărinţilor la sfîr-şitul fie-cărel luni, notele asupra gradului de instrucţiune şi de educaţiune a copiilor lor. Liceul va fi Instalat într’o stradă din centrul Capitalei şi cu o posiţlune foarte sănătoasă, - strada Scaunele, 45 (Cosa Fleva). Internatul va dispune de dormitoare vaste şl bine-aerisite, de sofragcril spaţioase, de săli de baie şi duşo, si o grădină frumoasă. La început, liceul nu va coprinde de cît cele patru clase primare şi cele patru gimnasiale. Clasa B-a liceală se va crea la anu, a 0-a peste doi ani şi a 7-a peste trei ani. Pentru informa ţi uni, a se adresa la: Legaţiunea Fr an ci el, strada Biserica Amzi sau la D-nu A. Lfiautey strada Plantelor, 19 sa fi la D-nu H. Lolliot, strada Fîntinel, No. 18. 134 25—2 Succesul Apelor minerale naturale pe totu Continentu, şi cu osebire la noi, îndemnă pe uni din Negustori de a substitui sursele cerute de consomatori, aşa se Intlmplă că In locu adevăratei Ape de Vichy : Vichy-Cdlestins, Vichy-Grande-Grille, Vichy-Hopital, se vinde Ape care porta pe etiquetă numele Vichy Insă care provin din localităţi mai multă sau mai puţin depărtate de Vichy. Resultatu unei cure nedeplndlnd decltu de qualitateaapei, adecădeautencitateaei este indispensabil de a recundsce veritabila Apa de Vichy şi ne facem o plăcere de a lămuri In acesta privinţă pe lectori noştri. Sursele adevăratei Ape de Vichy suntu : Vichy-Celestins, Vichy-Grande-Grille, Vichy-Hăpital şi suntiî proprietatea Statului francez subtu al cărui controlu suntu exportate, trebuesce prin urmare bine indicatu una din aceste trei surse, şi refusat categoric ori şi ce butelie ce nu va purta pe etiquetă, dopă şi capsulă numele de : Vichy-Celestins, Vichy-Grande-Grille, Vichy-Hdpital şi osebit spre a nu se servi de cită apă prds-pătă se află imprimat pe capsulă leatu anului corent. »1 8«-/2 LOTERIA COMITETULUI SPITALULUI Elisabeta Doamna, Caritatea Gălăţeană organizată în folosul spitalului Autorizată de Onor Minister de Interne cu a-dresa No. 4981 din 96 300.000 bilete a 1 leu fle-care CÎŞTIGIlIti I n 12.000 lei 12.000 1 » 8.000 » 8.000 2 » 5.000 » 10.000 10 » 1.000 » 10.000 10 » 500 » 5.000 10 > 200 » 2.000 30 » 100 » 3.000 64 cîştiguri în sumă de lei 50.000 Tragerea va avea loc la 15 August 1896, în localul primăriei Calaţi. Bilete se găsesc de vînzare la sediul, Comitetului, strada Elena Doamna No. 22 In Galaţi. Vînzătorilor, de la 100 bilete în sus li se acordă o remisă de 25 la »/0 No. 479 3-3 Doctor Schneyer din Viena. Specialist pentru boale interne. Str. Caragheorg-hevicî No. 5 (Etagiul I). Consult, do la 2—4 p.'m. Săracilor gratuij 101 25-10 www.dacoromanica.ro \ EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 36) HK.YRI CiREYELLE TAINA MORTULUI XXVI Pe la şapte ceasuri seara, in momentul clnd razele soarelui părăseau ferestrele etagiulul superior ale otelului, moartea intră la d-na Montei ar odată eu crepusculul, ca şi dlnsul fără sguduiturâ şi fără tran-siţie bruscă. Clnd veni Benoist pe la nouă ceasuri, găsi pe Estella foarte liniştită, a-şezală lu faţa biuroulul său şi scriind scrisori. Servitorii cunoşteau prea bine prietenia cu care tlnărul era primit pentru a se mal mira de a ’l vedea venind Intr’o asemenea împrejurare ; pe viilor ar li alt-fel ,de aceea Theodore ceru de la d-na de Beau-rand toate infortnaţiuniîe necesare, pentru a nu avea prea des nevoie să recurgă la ea. Se aşezase amîudoul la aceeaşi masă, unul în fala altuia, el lulnd note, ea făcînd socoteli safl căullnd adrese. O mare senzaţie de Iii işte-I cuprinse în atmosfera caldă a acestei seri de primăvară, la lumina stîmpărută a unei lainpe cu abat- jour. O tăcere complectă domnea In otel, pe care presenţa morţii îl Întuneca pentru a doua oară în trel-spre-zece luni. Dar pe cit sinuciderea lui Iiaymond adusese turburare şi un fel de spaimă, pe atlt sfli-şitul prevăzut al d-nel Montclar inspira gravitate, aproape reculegere. > ; Această impresiune de linişte, de tăcere, de repaos, era atit de puternică incit d-na de Beaupand simţi trebuinţa de a o întrerupe. Singură cu omul pe care ’l iubea, sj simţea intimidată, ca şi cum n’ar fi avut încă nici o convorbire confidenţială cu el. jJjJLăsînd tlnărul să-şi vadă de note, deschise uşa odăei de alături, unde d-na Mont-clar era Întinsă pe patul său, cu luminări aprinse în jurul ei. O bandă lată de lumină albă pătrunse prin această uşă deschisă în salonul liniştit. Benoist ridică capul şi nu-I văzu de ctt reflectul. In lumina aceasta, care prin contrast părea strălucitoare, forma Estelleî, elegantă şi virginală In siinple-le-I vestminte negre, părea sculptată In marmură neagră ; nu putea să-l vadă fata, dar părul negru ondulat şi lucitor, legat deasupra gltulul, era ca vieţuitor, se vedea bine că e al ei. In picioare pe pragul uşel, se uita la moartă şi Încredinţa gîndirea ei. Ce-ar fi zis, protectoarea el, singura el prietenă, dacă ar fi ştiut adevărul? Ar li permis ea Estelleî să renunţe la credinţa ei illusorie ? Ce-ar fi făcut dacă ar fi ştiut că singura ambiţiune a tinerel femei era de a se căsători cu Theodore Benoist, viticultor, ea, o Beaurand? — Nu, nu sunt o Beaurand, să gîndea Estella; actele (şi ceremonia cari aii făcut din mine pentru un moment femeiea lui Raymoud nu m’att făcut o Beaurand. Sunt, îu contra tuturor sofismelor, domnişoara Brunaire, liberă de a mă mărita cu cine ’ml place. Şi ceea-ce n’aşl fi făcut fiind d-ta în viaţă, buna mea protectoare, In teamă de a nu te Întrista, voiil face acum, — numai să pot spăla pata de stnge pe care nepotul d-tale a făcut’o pe rochia mea de mireasă! Nu mal am să mă glndesc la nimeni acum, de cit la mine... şi la viitor, tot timpul meu, toate puterile mele II vor li consacrate! Ttuâra el faţă luă o expresiune liotărîtă clnd se-ntoarse la masa la care rămăsese Theodore. — La ce te gîndeştl ? o întrebă el natu-ralmente. — La viitor, răspunse ea de asemenea. Nu voi avea linişte acum plnă nu voi descoperi adevărul. El se glndi imediat la plic şi era gatasă-i descopere totul. Dar cum să mărturisească acestei feinel plnă la ce punct se lndoise de ea, atunci clnd nici o vorbă nu se schimbase intre el, atunci clnd Înţelegerea lor se rezema numai pe reticenţe şi sub tnţelesurl ? (lestul chiar care aruncase pe Estella pe pieptul său putea să fie interpetat ca ex-presiunea unei simpatii frăţeşti. Benoist nu tremurase In faţa nici unei primejdii ; de astă dată Insă se cutremură gtndindu-se că cu un cuvtnt s’ar expune să peardă pe Estella pentru lot-d’a-una. O ştia mlndră; rana ce ar face amorului el propriu ar putea să nu se cicatrizeze nicl-o-dată... Ii fu frică gîndindu-se că la urma urmei ea nu-i spusese că-1 iubeşte, şi că, poate, ea nu-1 iubea. — Va trebui să mă fi bine asigurat de ea, îşi zise el, pentru ca să mă expun la indignarea el!—Suntem dom cari vom cerceta, zise el tare, şi vom avea de acum Înainte un clmp de activitate mal întins. Sfirşindu-şl Însărcinarea, se sculă. — Te voi vedea mîine, zise el; nu vel merge la biserică, nu te vel arăta nicăirl : nu vel primi pe nimeni. — Pot să fac aceasta ? întrebă Estella. — Eşti bolnavă,—şi al şi de ce. Pe mîine. Schimbară o stringere de mină frăţească, şi rămase singură ; dar nu isolată. Cele două-zecl şi patru de ceasuri cari urmară trecură cum trec asemenea zile, în acelaş timp foarte repede şi foarte Încet. Apoi, ceremonia avu loc, Ridicarea corpului din casă atrăsese o mulţime mare de curioşi şi de vechi prieteni, cari se că-iau de a fi lăsat să se stingă In singurătate o femee pentru care avusese stimă şi afecţiune ; eraft de asemenea reporteri cari umblaţi după informaţii. Toată lumea a-ceasta fu înşelată în speranţele sale nevă-zînd pe Estella. Vederea tinerel văduve ar fi fost o pradă din cele mal alese atît pentru tinerii de modă cit şi pentru nuvelist! ; fură siliţi să renunţe, nu fără cuvinte răutăcioase la adresa absentei, a cărei pre-senţă ar fi provocat de sigur altele, au mal puţin crude. Benoist, pierdut In mulţime, asculta şi culegea tot cu mare precisiunea ; natura Iul generoasă era exasperată de prostia şi de răutatea aşa zictnd impersonale ale mulţimilor, unde fie-care adaoge un cuvUit perfid fără a se glndi la consecinţe, pentru a spune ca toată lumea, pentru a avea aerul bine informat, poate pentru a face spirit; se simţea devenind crud ascultlnd cum se grămădeau şi inepţiile; bucuros ar fi dorit, ca acel Împărat roman, ca toată această adunare să nu aibă de cit un singur cap pentru al putea dobori dintr’o singură lovitură. El deşertă pînă la cea din urmă picătură cupa de infamii şi de minciuni In timpul clnd urma cosciugul, din strada Lille piuă la Saint-Thomas d’Aquin, plnă la cimitirul Pere-Lachaise, şi adună In el înlnie pentru luni, pentru ani, mtrtie cu atlt mal marecu cit avea constanţă săfi fost unul din aceia, de a fi, ca şi dlnşil, judecat cu uşurinţă; singura lui superioritate era de a nu fi spus un cuvlnt nimănui, Andre Bol vin Însuşi nu putuse să-I smulgă mărturisirea formală a bănuelilor sale. Un tlnăr ofiţer făcea să fie remarcat prin răutatea vorbelor sale ; el urma pe jos convoiul, vorbind cu prieteni, şi se exprima pe socoteala d-nel de Beaurand cu o uşurinţă condanabilă. — Represint familia mea, zicea cl unul burtuos care anevoe iuţea pasul În urme dricului urclnd către cimitir, şi apoi sunt şi mulţumit că pot să dau d-nel Montclar această dovadă de stimă, era o femeia foarte bună, cu totul demnă, şi prietenă de aproape cu soacră-mea: dar d-na de Beau-rand, după toate ctte le-a făcut, va înţelege, sper, că a compromis destul numele pe care ’l poartă; nu-i mal râmlno de ctt să dispară şi să se ascundă de lume: Benoist nu putu resista demnului carc-l urmărea de două ceasuri. Pe pavajul devenit alunecos după o ploae repede de pri-mă-vară, se făcu că-i scapă piciorul şi alu-neetnd izbi pe tlnărul ofiţer. — Bagă de seamă! 11 zise brusc acesla cu un gest nervos, coutinuîndu-şl drumul. (Va urma). Doctoru ION NANU Fost medic secundar al Spitalelor din BucurescT Stabilit în Ulinpulung dă consultaţiunl pe timpul verel. Câmpulung. Strada Mircea-vodă 15 127 30-1 7 CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 16 tuuie. 1896 1 Cump. Vind 4°/o Renta Amortisabiia. . . 87 — 88 — 5°/o » Amortisabilă. . . 99 — 99 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 100 — 101 V. 5°/o » Municipale din 1883 96 — 97 V. 5°/o » » » 1890 95 95 — 5°/o Scrisuri Funciar Rurale . 93 94 */« 5°/o » » Urbane . $0 — 90 */» 5°/o » » » Iaşi. 84 V* 85 Acţiuni Banca Naţională. 1605 1610 » » Agricolă . 200 — 204 — » Dacia Rominia asig. 405 — 410 — » S-tea Kaţionala asig. 420 — 425 — S-tatea de CoustrucţiunI . 180 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 13 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 — » rubie bîrtie . . 2 63 2 70 _________________________ Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice. din fabrica Albort & Cţl, Frankmthal .fi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM' MARE DEPOU ._ — * DE Burlane de Basalt, ŢETE DE PLUMB, FEB ŞI TUCIU * ortoni d La Tipografia EPOCA se vinde hirtie maculatură cu 45 bani kilogramul, în pachete (le 10 kilograme. Typografia „Epoca4* execută ori ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase. F:. NOVAK Furniftor al (Tirţeî Kegale Bucui-esci, Calea Victoriei No. 50 Mănuşi şi cravate etc. PIAHtBI din cele mal renumite fabrici SINGURUL REPRESENTANT al firmelor: STEINWAY (New-York), BECHSTEIN, SCHIEDMAYEB, SCHIYEDMAYEB &SOHN, BONISCH etc. NOU DE TOT Planuri automatice cu orî-ee fel de note; opere complecto etc. Pentru piaunri se acordă plata şi in rate lunare. R EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3.__________ Guturaie, Tuse, Bronşită gS§BBM Grippe, Influenta, Astmă LIQUEUR * CAPSULE Buboie Bole de Piele In tâte farmaciile. Gatare băsicei D, R. ROSETTI AVOCAT STR. BISERICA AMZEÎ No. 15 DR' STERIE H. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena» Intiiul institut de plasare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este in corespondenţă cu streinătate. M-me Handaii Aleea Carmen Sylva alăturea cu Cismegiu 74* 25—17 La Typografia «Epoca» se vinde hirtie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. OIBOMIŢA Tiu!>uiiîil ui Comercial Ilfov 1896 Iunie 10 No. 4914 Avind în vedere cererea din faţă făcută de Jlie Preda prin care cere îndeplinirea formalităţilor pentru cambii perdute. Avind în vedere că numitul petiţionar, arată că a perdut Cambia cu data de 28 Octombrie 1895 şi cu scadenţa de 20 Aprilie 1890 de lei 4000 semnntâ de Costache Teohari. Avind în vedere că petiţionarul dovedeşte proprietatea şi pierderea cambiei, prin publicarea el în jurnalul «Universul» cu data de 9 Noem-brie 1895 şi cu scadenţa debitorului, făcută pe presenţa cerere. Avind in vedere şi ari. 355 C. C. l*onlru aceNte motive Noi preşedintele Trib. Comercial Ilfov ordonăm ca orl-cine posedă cambia cu data de 28 Octombrie 1895 şi cu scadenţa la 20 Aprilie 1890 de lei (40011) patru mii, semnată de (debitore) Costache Theoharie, să o pre-sinte la grefa Trib. Comercial Ilfov, in termen de 40 zile, de la apariţi-unea presentel ordonanţe, in «Monitorul Oficial», cunoscînd că în cas contrariu se va declara fără tărie, faţă cu posesorul. Această ordonanţă se va afişa in Sala Trib. şi localurile Bursei şi in Sala Primăriei, publicindu-se in «Monitorul Oficial», ziarul «Dreptul», «Epoca» şi «Voinţa Naţională». Preşedinte (nn) I. STAMBUUESC'U Dos. 1523/96. (ss) p. Grefier S. NICOLESCU 86 ________ 1—1 m 41 REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOUI» KL1NGER Mtt/CI/MtJBSTI Mi IAŞI (50-33 HUSE POATE!!! Să-şi comande eine-va Haine piuă nu vizitează renumitul Magazin HAZAltUl^ REGAL, casa de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de sUii'e şi haine, lucrate cu o rara eleganţa. HAXAHUMj si baia t, Casă de încredere Tocmai iu faţa Prefecturel Poliţiei Capitalei 52 ’ ’ (25-25) ANALISA SPECIALI — URINEZ — I Executată m mod conştiincios, după metodele cele mai nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din corner ciu, precum Xbmturilor alcoolice In general, lapte, unt, oleturi Iminerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare la VICTOR THURINGER FARMACIST B II CU B JE S C I 154, Calea Victoriei, 154 jFarmacia posedă cel mai bogflt depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebninţate la căutarea, bolnavilor. (79) (52-10) BucurescL—Strad^CBetn^uţel, No. 8.